ELEMENTE DE CIRCUIT DIPOLARE

Elementele de circuit sunt sisteme caracterizate de mărimi de intrare şi de ieşire şi de

relaŃii între ele. Notăm x(t) mărimea instantanee de intrare sau de excitaŃie şi y(t) mărimea
instantanee de ieşire sau de răspuns. RelaŃia este în general neliniară.

y t1
t (0 )
M0
y0 t2

x (t ) y (t )
x0 x

Curbele y(x) reprezentate în planul (y,x) pentru diferite valori ale lui t se numesc
caracteristici de funcŃionare. Un punct M 0 ( x 0 y 0 ) situat pe curbă la momentul t 0 se numeşte
punct de funcŃionare.
Valoarea derivatei într-un punct la momentul t 0 se numeşte parametru dinamic Pd .

dy
Pd = / t =t
dx 0
După cum caracteristica este liniară sau neliniară variabilă sau invariabilă în timp,
elementele de circuit se clasifică:
- Elemente liniare invariabile în timp y = Cx
- Elemente liniare variabile în timp sau parametrice y = C (t ) ⋅ x(t )
- Elemente neliniare invariabile în timp y = y (x )
- Elemente neliniare variabile în timp y = y ( x, t ) sau y = y[x (t ), t ]
Independent de natura perechii de mărimi (x,y) tensiunea la borne u (t ) şi intensitatea
curentului i(t ) sunt univoc determinate la bornele elementului de circuit şi produsul lor notat:
p = u ⋅i
se numeşte putere instantanee; integrala în raport cu timpul a puterii în intervalul t 2 − t1 este
energia W12 .
t2

W12 = ∫ pdt
t1

1
 Dacă cel puŃin într-un punct al caracteristicii de funcŃionare puterea instantanee este
negativă p<0, elementul de circuit cedează putere pe la borne şi se numeşte element activ, sursă
sau generator.
Dacă în orice punct al caracteristicii de funcŃionare puterea este pozitivă p>0 elementul
primeşte putere pe la borne şi se numeşte element pasiv, receptor sau sarcină. Caracteristicile
lor de funcŃionare sunt situate doar în cadranele 1şi 3.
Elementele pasive capabile să acumuleze energie în câmpul electric sau magnetic se
numesc reactive (bobina, condensatorul). Rezistorul transformă ireversibil energia în căldură.

REZISTORUL
EcuaŃia caracteristică a rezistorului este:
u = u[i(t ), t ] sau i = i[u (t ), t ]
Curba caracteristică în planul [u , i ] la momentul t se numeşte caracteristică tensiune-
curent, respectiv în planul i-u caracteristică curent-tensiune.
Rezistorul liniar invariabil în timp

i (t)

u (t)

EcuaŃia caracteristică este:

1
u (t ) = Ri(t ) sau i (t ) = Gu (t ) R = (1)
G
adică legea lui Ohm, unde R>0 (Ω ) şi G>0 (conductanŃă în simens )
În planul (u,i) curba caracteristică este o dreaptă care trece prin origine, tensiunea şi
curentul având aceeaşi variaŃie în timp.

2
 u u

u
i

i t

Dacă se înmulŃesc ambii termeni ai ecuaŃiilor (1) cu i(t), respectiv u(t) se obŃine puterea
instantanee p
p = ui = Ri 2 = Gu 2 (2).
Indiferent de sensul de referinŃă al tensiunii sau curentului puterea p este pozitivă ş i
corespunde efectului electrocaloric de transformare ireversibilă a energiei electrice în căldură-
Dacă R = 0 ⇒ G = ∞ şi u (t ) = 0 , ecuaŃia (1) devine:
u=0 - SCURT CIRCUIT
dacă R = ∞ (G ) = 0 ecuaŃia (1) devine i = 0
şi elementul se numeşte circuit deschis sau întrerupt.

Rezistorul liniar variabil în timp (parametric)

Are ecuaŃia caracteristică u (t ) = R(t ) ⋅ i(t )
R(t ) = rezistenŃă parametrică, cu simbolul
i (t)

u (t)
R(t)

3
 Un exemplu de rezistor parametric este potenŃiometrul al cărui contact mobil roteşte
alternativ în cele două sensuri cu frecvenŃa f . Notăm R0 = rezistenta la t = 0 şi cu Rmax
amplitudinea părŃii variabile în timp. RezistenŃa parametrică are expresia:
R(t ) = R0 + Rmax sin 2πft

Ro 〉 Rmax
u Ro + Rmax

R0 + Rmax sin 2πft

Ro − Rmax

Forma de variaŃie în timp a tensiunii este diferită de cea a curentului.

Dacă rezistorul este parcurs de un curent sinusoidal, i (t ) = I max sin (2πf1t + α ) , tensiunea

la borne u (t ) are expresia:

Rmax I max R I
u (t ) = R0 I max sin (2πf1t + α ) + cos[2π ( f − f1 )t − α ] − max max cos[2π ( f + f1 )t + α ]
2 2
Expresia conŃine doi termeni de frecvenŃe f − f 1 şi f + f 1 şi un termen de frecvenŃă f1 .
Un contactor se modelează ca element de circuit printr-un rezistor parametric care
modifică rezistenŃa de la o valoare foarte mică când circuitul este închis, la o valoare foarte mare
când circuitul este deschis. Un contactor ideal este reprezentat la închiderea circuitului prin
elementul scurtcircuit şi la deschiderea circuitului prin elementul circuit deschis.
Contactorul real se poate modela cu un contactor ideal şi cu două rezistoare liniare şi
invariabile în timp, primul având R1 foarte mare şi al doilea rezistenŃa foarte mică R2 , ca în
figură.

4
Bobina
Necuplată magnetic este un element de circuit pasiv cu ecuaŃia caracteristică:
Φ = Φ[i (t ), t ]

(t)
Simbolul grafic este:
u (t)

Curba caracteristică în planul (Φ, i ) se numeşte caracteristică flux-curent. EcuaŃia de

legătură între flux şi tensiunea la borne sau căderea inductivă de tensiune este ecuaŃia de
evoluŃie:
dΦ
u= (3)
dt
Integrând în intervalul 0 → t , se obŃine:
t
Φ (t ) = Φ(0) + ∫ u (t ′) dt ′
o

O
Φ (0) = ∫ u (t ′)dt ′
−∞

Deoarece fluxul magnetic depinde de valorile anterioare ale tensiunii, bobina este un
element cu memorie.

Continuitatea absolută a fluxului magnetic

t
Scriind Φ (t ) = ∫ u (t ′)dt ′ ( 3′ ) unde u (t ′) este o funcŃie integrabilă, fluxul magnetic
−∞

definit de ecuaŃia (3) în intervalul (-∞, ∞) este o funcŃie absolut continuă de timp.

5
 Indiferent de modurile de comutare a bobinei, în circuit electric, fluxul magnetic nu
variază discontinuu (fluxul magnetic în bobină este conservativ).

Bobina liniară, invariabilă în timp şi necuplată magnetic

Φ (t ) = L i (t )
Are ecuaŃia: i (t ) = Γ Φ (t )
L = Γ −1
L = inductivitate independentă de Φ, i, t ( H )
Γ >0 inductivitate reciprocă
În planul (Φ, i ) curba caracteristică este o dreaptă prin origine şi în consecinŃă fluxul
magnetic şi curentul au aceeaşi formă de variaŃie în timp. łinând seama de (4), ecuaŃia (3)
devine:
di
u (t ) = L (5)
dt
Integrând pe intervalul 0-t se obŃine:
t t
1
i (t ) = i (0) + ∫ u (t ′)dt ′ = i (0) + Γ ∫ u (t ′)dt ′
L0 0
0
t
1
unde i(0) = ∫ u (t ′)dt ′ ( 6)
L0
−∞

Intensitatea curentului i (t ) la momentul (t ) depinde de intensitatea curentului la

momentul iniŃial (0) şi de valorile anterioare ale tensiunii u (t ′) 0 < t ′ < t .
Bobina liniară invariabilă în timp şi necuplată magnetic este complet caracterizată de
inductivitatea proprie L şi de intensitatea curentului în momentul iniŃial i (0) .

ÎnmulŃind ecuaŃia (5) cu idt ′ şi integrând se obŃine energia Wm acumulată în câmpul

magnetic al bobinei.

6
 1 Φ2
t i
1 2 1
Wm = ∫ u (t ′)i(t ′)dt ′ = L ∫ i ′di ′ = ⋅L i = ⋅ Φi = ⋅
0 0
2 2 2 L

Unde s-a presupus că i (0) = 0 .

Independent de sensul curentului în raport cu cel al tensiunii, energia magnetică este
pozitivă şi deci bobina este un element pasiv.

Teorema continuităŃii uniforme a curentului în bobină

Scriind ecuaŃia (6) la momentul t + dt şi scăzând membru cu mebru din ecuaŃia

obŃinută,ecuaŃia (5), rezultă:
t + dt
1
i (t + dt ) − i(t ) =
L ∫ u(t ′)dt ′
t

Dacă în intervalul de timp [0 − T ] tensiunea este mărginită u (t ) < U , integrala din

membrul 2 tinde către 0, pentru dt → 0 . Se anulează deci şi primul membru al ecuaŃiei.
Deci: Dacă tensiunea la borne este mărginită continuu în intervalul [0, T ] , curentul
electric este uniform continuu în intervalul (0,T). Curentul electric într-o bobină nu poate să
treacă brusc de la o valoare finită la o altă valoare finită şi deci nu este posibilă injectarea unui
curent treaptă tensiunea aplicată este mărginită.

Bobina liniară, variabilă în timp (parametrică) şi necuplată magnetic

Are ecuaŃia caracteristică:
Φ (t ) = L(t ) ⋅ i (t ) (7)
unde L(t ) este inductivitate parametrică.
Cu aceasta, tensiunea la borne se calculează cu relaŃia:
dΦ ( t ) di (t ) dL(t )
u (t ) = = L(t ) + i (t ) ⋅
dt dt dt
di (t )
unde L(t ) ⋅ = căderea de tensiune inductivă prin pulsaŃie (datorită variaŃiei în timp a
dt
curentului);
dL(t )
i (t ) = cădere de tensiune inductivă parametrică (datorită variaŃiei în timp a inductivităŃii).
dt

7
 CONDENSATORUL

Este un element de circuit pasiv, având ecuaŃia caracteristică:

q = q[u (t ), t ] sau u = u[q (t ), t ]
Curba caracteristică în planul (q, u ) la un moment t se numeşte caracteristică sarcină-
tensiune.

u (t) C

EcuaŃia de legătură între sarcina electrică şi intensitatea curentului are forma:

dq
i= (8)
dt
Integrând ecuaŃia (8) în intervalul 0 − t , se obŃine:
t
q(t ) = q(0) + ∫ i (t ′)dt ′
0
0
(9)
q(0) = ∫ i(t ′)dt ′
−∞

Sarcina electrică q(t ) la momentul (t ) depinde de sarcina iniŃială şi de valorile anterioare

ale intensităŃii i (t ′) , 0 < t ′ < t ; Deci condensatorul este un element cu memorie.

Continuitatea absolută a sarcinii electrice

Se poate scrie ecuaŃia (9) sub forma:

8
 t
q(t ) = ∫ i(t ′)dt ′ (10)
−∞

unde i (t ′) este o funcŃie integrabilă, sarcina electrică definit ă pe intervalul (− ∞, ∞ ) este o funcŃie
absolut continuă în timp. Indiferent de modurile de legare şi comutare a condensatorului, sarcina
electrică nu variază discontinuu.

Condensatorul liniar invariabil în timp

Are ecuaŃia caracteristică:
q(t ) = Cu (t ) sau u (t ) = Sq (t )
unde C>0 [F ] este independentă de q, u, t
S = capacitatea reciprocă [DF ] daraf
În planul [q, u ] curba caracteristică este o dreaptă ce trece prin origine şi deci sarcina
electrică şi tensiunea au aceeaşi formă de variaŃie în timp.
dq du
Deoarece i = şi q(t ) = Cu (t ) rezulta i (t ) = C
dt dt
Integrând, rezultă:
t t
1
C ∫0
u (t ) = u (0) + i (t ′)dt ′ = u (0) + S ∫ i(t ′)dt ′
0

1 0
u (0 ) = ∫ i(t ′)dt ′
C −∞

Deci tensiunea u (t ) la momentul t depinde de tensiunea iniŃială u (0 ) şi de valorile

anterioare ale curentului 0 < t ′ < t .
Condensatorul liniar şi invariabil în timp este complet determinat de capacitatea C şi de
tensiunea iniŃială u (0 ) . ÎnmulŃind ecuaŃia:
du
i (t ) = C
dt

cu u (t ′)dt ′ şi integrând se obŃine energia acumulată în câmpul electric al condensatorului, We .

t t
1 1 2 1
We = ∫ u (t ′)i(t ′ )dt ′ = C ∫ u du = CU 2 = q = qU
0 0
2 2C 2

unde s-a considerat u (0) = 0 .

9
 Independent de sensurile de referinŃă, energia condensatorului este pozitivă, deci acesta
este un element pasiv.

Teoria continuităŃii uniforme a tensiunii la bornele condensatorului

Similar cu cazul fluxului magnetic arată că tensiunea electrică la bornele unui
condensator variază în mod continuu în intervalul deschis (0,T) dacă intensitatea curentului este
mărginit ă în intervalul închis [0, T ] .
DECI: Tensiunea la bornele unui condensator nu poate să treacă brusc de la valoare finit ă
la o altă valoare finită dacă intensitatea curentului este mărginită.

Condensatorul liniar variabil în timp (parametric)

Are ecuaŃia caracteristică:
q(t ) = C (t ) ⋅ u (t )
unde C (t ) = capacitatea parametrică.
Condensatorul parametric se reprezintă grafic:

i (t)

u (t) C(t)

Intensitatea curentului se deduce din relaŃia:

dq
i (t ) = unde q (t ) = C (t ) ⋅ u (t )
dt
si
du dC (t )
i (t ) = C (t ) + u (t )
dt dt
du
Primul termen C (t ) reprezintă componenta de pulsaŃie
dt
dC (t )
u (t ) reprezintă componenta parametrică.
dt

10
 GENERATORUL INDEPENDENT DE TENSIUNE

Este elemental activ de circuit, a cărui tensiune la borne nu depinde de intensitatea

curentului, ecuaŃia caracteristică fiind : u = e(t ) .
În planul (u,i) caracteristica de funcŃionare este o dreaptă paralelă cu axa (0,i).

Deoarece unei intensităŃi a curentului îi corespunde univoc o valoare a tensiunii,

generatorul de tensiune poate fi considerat rezistor neliniar activ cu control de curent.
Ca element de circuit, generatorul independent de tensiune este caracterizat de modul de
variaŃie în timp a tensiunii electromotoare e(t ) .
Generatorul este de tensiune continuă dacă tensiunea electromotoare e(t ) = E este
constantă.
În curent continuu dependenŃa tensiunii la borne U b de intensitatea curentului I se

datorează rezistenŃei interioare a generatorului R g .

Generatorul real de tensiune continuă e caracterizat de tensiunea electromotoare E şi

rezistenŃa internă R g iar ecuaŃia lui Joubert are forma:

E − U b = Rg I g

Caracteristica de funcŃionare este o dreaptă care nu trece prin origine.

GENERATORUL INDEPENDENT DE CURENT

11
 Este elementul activ având intensitatea curentului independentă de tensiune, ecuaŃia
caracteristică fiind:
i = i g (t )

În planul (u,i) caracteristica de funcŃionare este o dreaptă paralelă cu axa 0-u.

Generatorul de curent este complet caracterizat de modul de variaŃie în timp a curentului

injectat i g (t ) . Dacă intensitatea curentului este constantă în timp, i g (t ) = I g sursa se numeşte de

curent continuu. Intensitatea curentului injectoarelor reale depinde de tensiune. În curent

continuu, această dependenŃă se datoreşte conductanŃei interioare G.

Injectorul real este caracterizat de injecŃia de curent I g şi de conductanŃa G g .

Considerând ecuaŃia:
E − U b = Rg I g

1
şi împărŃind ambii termeni cu R g = , se obŃine:
Gg

I g − I = G gU b , unde l g = G gU g este curentul de scurtcircuit al generatorului de tensiune

EcuaŃiile căderii de tensiune în generatorul de tensiune şi reducerii curentului în

generatorul de curent sunt duale, corespondenŃa mărimilor duale fiind:
E g ↔ I g ; U 0 ↔ I ; Rg ↔ Gg ;
12
 Ca elemente de circuit, sursele admit modele duale ale generatorului de tensiune ş i
generatorului de curent.

MODURILE DE VARIAłIE ÎN TIMP ALE TENSIUNII ŞI CURENTULUI

• CONTINUĂ - definită de ecuaŃia: Y (t ) = C − ∞ < t < ∞ C = const .

• SINUSOIDALĂ Y (t ) = Υmax sin (ωt + α ) − ∞ < t < ∞

• TREAPTĂ UNITATE
0 t < 0
(Heaviside) ht = 
t t ≥ 0

Dacă treapta unitate este întârziată cu t 0 , se notează cu h(t − t 0 )

0 t < t 0
h( t − t 0 ) = 
1 t ≥ t 0
O funcŃie mărginită f (t ) definită pe intervalul − ∞ < t < ∞ , multiplicată cu h(t ) se
anulează pentru t < 0 şi în rest e neschimbată.

h h
h(t-t0)
h(t)
1

t t
t0

f(t) f(t-t0)

f(t-t0).h(t-t0)
f(t).h(t)

FuncŃia întârziată cu t 0 se poate scrie sub forma:

0 t < t 0
f (t − t 0 ) h(t − t 0 ) = 
 f (t − t 0 ) t ≥ t 0
13
 0 t < 0
• RAMPĂ UNITATE - r(t ) = 
t t ≥ 0

г г
г(t)
г(t-t0)
1
1

1 t t
1
t0
FuncŃia rampă unitate este egală cu integrala nedefinită a funcŃiei treaptă.
t
r (t ) ∫ h(t ′)dt ′ = th(t )
0

FuncŃia rampă unitate întârziată se poate scrie sub forma:

r (t − t 0 ) = (t − t 0 ) h(t − t 0 )

IMPULS DREPTUNGHIULAR UNITAR (de arie unitate)

0 − ∞ < t < 0

1
p (t , t 0 ) =  0 ≤ t < t1
 t1
0 t1 ≤ t < ∞

14
 P P
1
t1 1
t1

t t
t1 t0 t1

Cu ajutorul funcŃiei treaptă, funcŃia p(t , t1 ) se scrie:

t g > t > 0 h(t ) = 1 

 
1  h(t − t1 ) = 0 
p(t , t1 ) = [h(t ) − h(t − t1 )]  
t1  t > t1 h(t ) = 1 
 h(t − t1 ) = 1 
 

Impulsia δ (distribuŃia lui Dirac):

dht
Se introduce formal δ (t ) = = h (1)(t ) şi se consideră limită a impulsului p(t ,t1 ) pentru
dt
t1 → 0 .
δ (t ) = lim p (t , t1 )
t1 →0

δ f(t)
δ
δ(t)

t
t
δ
f(t)
δ
δ(t-t0)
δ(t-t0)
t
t

15
Deoarece δ (t ) = lim p (t , t1 )
t1 →0

∞
integrând, ∫ δ (t ′)∂t ′ = lim ∫ p(t , t )dt ′ = 1
−∞
t1 → 0
1

ÎnmulŃind ambii membrii ai ecuaŃiei

dh(t )
δ (t ) = = h (1) (t ) cu o funcŃie f (t ) continuă în origine, mărginită şi integrabilă şi
dt
integrând între − ∞ si ∞ se obŃine:
∞ 0 0+

∫ f (t ′) δ (t ′)dt ′ = ∫ f (t ′) δ (t ′)dt ′ = f (0) ∫ δ (t ′)dt ′ = f (0)

−0
−∞ 0−

Această proprietate se numeşte filtrare.

TEOREME DE ECHIVALENłĂ ALE ELEMENTELOR REACTIVE

TEOREMA 1 Bobina liniară invariabilă în timp de inductivitate L şi curent iniŃial i L (0) este
echivalentă fie cu generatorul de curent i g (t ) = i L (0) h(t ) conectat în paralel cu bobina L,

având curentul iniŃial nul, fie cu generatorul de tensiune electromotoare e(t ) = Li L (0)δ (t )
conectat în serie cu bobina L având curentul iniŃial nul.

Utilizând ecuaŃia determinată pentru bobina liniară invariabilă în timp,

1t  1 0 
i (t ) = i(0 ) + ∫ u (t ′)dt ′  i (0) = ∫ u (t ′)dt ′ 
L0  L −∞ 
 
în conformitate cu legea 1 a lui Kirchhoff, scrisă utilizând funcŃia h(t )
t
1
L ∫0
i (t ) = i L (0) ⋅ h(t ) + u (t ′)dt ′

16
 Primului termen din membrul 2 îi corespunde generatorul de curent i g (t ) = i L (0) h(t ) , iar

termenului 2, bobina de inductivitate L şi curent iniŃial nul.

Dacă se înmulŃesc ambii termeni ai relaŃiilor anterioare cu L şi se derivează în raport cu
timpul, se obŃine:
di
L = L i L (0) ⋅ δ (t ) + u (t ) pentru schema 2
dt
TEOREMA 2 Un circuit constituit dintr-o bobină liniară de inductivitate L şi curent iniŃial
nul, conectată în paralel cu un injector de curent i g (t ) este echivalent cu un circuit având în

di g
serie cu bobina L un generator de tensiune electromotoare e(t ) = L
dt

t
1
Dacă se scrie legea 1 a lui Kirchhoff într-un nod, i (t ) = i g (t ) + ∫ u (t ′)dt ′ .
L0

di (t ) di g (t )
Derivând în raport cu timpul şi înmulŃind cu L, se obŃine: L =L + u (t )
dt dt
di g (t ) di(t ) di
şi u (t ) = − L +L = −e( g ) + L
dt dt dt

TEOREMA 3 Condensatorul liniar, invariabil în timp de capacitate C şi tensiune iniŃială

u c (0) este echivalent fie cu generatorul de tensiune electromotoare e(t ) = u c (0) h(t ) în serie

cu C având tensiunea iniŃială nulă, fie cu generatorul de curent i g (t ) = Cu c (0)δ (t ) în paralel

cu condensatorul având tensiunea iniŃială nulă.

17
 Considerăm relaŃia:
t 0
1 1
u ( t ) = u ( 0) +
C0∫ i(t ′)dt cu u (0) = ∫ i (t ′)dt ′
C −∞

care utilizând funcŃia h(t ) devine:

t
1
C ∫0
u (t ) = u 0 ⋅ h(t ) + i(t ′)dt ′

ÎnmulŃind cu C şi derivând, se obŃine:

du
C = C u c (0)δ (t ) + i (t )
dt
În conformitate cu legea 1 a lui Kirchhoff îi corespunde fig.2.

TEOREMA 4 Un circuit constituit dintr-un condensator liniar invariabil în timp de capacitate C

şi tensiune iniŃială nulă, conectat în serie cu un generator de t.e.m. este echivalent cu circuitul
de
având în paralel cu condensatorul C un generator de curent i g = C .
dt

18
 t
1
Din ecuaŃia a II-a alui Kirchhoff scrisă ∫ i (t ′)dt ′ − e = u (t ) derivată şi înmulŃită cu C se
C0

obŃine:
de du
i (t ) = C +C , adică schema (b)
dt dt
CONEXIUNI SERIE ŞI PARALEL ALE ELEMENTELOR DIPOLARE

Se consideră m elemente dipolare parcurse de curenŃii ik , având la borne tensunile u k .

Conexiunea serie se obŃine legând bornele 1′ cu 2, 2′cu 3, etc.

T1 Kirchoff la nodul k1 rezultă: ik = ie

iar tensiunea la bornele (1), (m ′) are expresia:

m
ue = ∑ u k
k =1

Conexiunea paralel se obŃine legând împreună bornele 1,2,...m respectiv 1′,2′...m′ .

Aplicând T2 Kirchhoff ochiului format din elementele k si k + 1 , rezultă:
u k = u k +1 = u c k = 1,2,...m .

Aplicând T1 Kirchhoff unuia din noduri, se obŃine intensitatea totală a curentului ie .

m
ie = ∑ ik
k =1

CIRCUITE CU REZISTOARE
m
u e = ∑ u K (ie )
k =1
Serie m
Re = ∑ R K
k =1

m
1
Paralel Rezistorul echivalent are ecuaŃia caracteristică ie = ∑ ik (u e ) şi Re = m
1
k =1
∑R
k =1 K

Mixt ConŃine elemente dipolare conectate în serie şi în paralel.

19
 CIRCUITE CU BOBINE
SERIE Se consideră m bobine liniare caracterizate de inductivităŃile LK sau inductivităŃile
reciproce ΓK = L−K1 şi intensitŃăŃile curenŃilor la momentul iniŃial ik (0) , conectate în serie.

ik (t ) = ie (t )
Tensiunea la bornele bobinei k are expresia:
die
u k (t ) = LK
dt
Tensiunea la bornele circuitului serie se calculează astfel:
m
 m  di  m 1  die
u e (t ) = ∑ u k (t ) =  ∑ LK  e =  ∑ 
k =1  k =1  dt  k =1 ΓK  dt
Le = ∑ L K

cu aceasta Γe = 1
1
∑Γ
K

t
1
L| K ∫0
PARALEL Curentul ik (t ) = i K (0 ) + u e (t ′)dt ′

Aplicând T1 Kirchhoff se deduce:

m m
 m 1 t
ie (t ) = ∑ i k (t ) = ∑ i k (0) +  ∑  ∫ u e (t ′)dt ′
k =1 k =1  k =1 LK 0
1
Cu aceasta, Le = m
1
∑L
k =1 K

CIRCUITE CU CONDENSATOARE
Considerăm m condensatoare liniare, având capacităŃile C K şi tensiunile la borne în
momentele iniŃiale u K (0) .
La legarea în serie, condiŃiile se realizează prin egalitatea curenŃilor i K (t ) = ie (t ) .
EcuaŃia caracteristică a condensatorului k se scrie:
t
1
C K ∫0
u K (t ) = u k (0) + ie (t ′)dt ′

Cu aceasta, tensiunea u e are expresia:

20
 m m
 m 1 t
u e (t ) = ∑ u K (t ) = ∑ u K (0) +  ∑  ∫ ie (t ′)dt ′
k =1 k =1  k =1 C K 0
1 m
Cu aceasta: C e = u e (0) = ∑ u K (0)
n
1
∑C
k =1
k =1

PARALEL Se implică egalitatea tensiunilor

u k (t ) = u e (t )

Intensitatea curentului ik prin condensatorul de capacitate C K este dat de relaŃia:

du e
ik (t ) = C K
dt
Curentul total ie se obŃine:
m m
du e
i e = ∑ i k (t ) = ∑ C K
k =1 k =1 dt
m
şi C e = ∑ C K
k =1

CIRCUITE CU GENERATOARE INDEPENDENTE

SERIE T.e.m a m generatoare conectate în serie se calculează cu formula:

m
ee (t ) = ∑ e K (t )
k =1

Datorită restricŃiei de conexiune serie, generatoarele independente de curent pot fi

conectate în serie numai dacă au acelaşi curent.
i gk (t ) = i ge (t ) k = 1,2...m

Circuitul serie cu m generatoare de tensiune continuă E k şi rezistenŃe interioare R gk este

echivalent cu generatorul de tensiune E e şi rezistenŃă interioară R ge .

m m
Ee = ∑ E k ; R ge = ∑ R gk
k =1 k =1

21
 Circuitul cu m generatoare de curent I gk şi rezistenŃe interioare R gk conectate în serie

este echivalent cu m generatoare de tensiune E K = R gk I gk şi rezistenŃe R gk conectate în serie.

Tensiunile electromotoare E e şi rezistenŃa interioară R ge a generatorului de tensiune

echivalent, are expresiile:

m m
Ee = ∑ R gk I gk ; R ge = ∑ R gk
k =1 k =1

Revenind la schema generatorului de curent se obŃine:

m

∑R
k =1
gk I gk
I ge = m

∑R
k =1
gk

PARALEL Generatorul de curent este un element activ, de tip rezistiv cu control de

tensiune, rezultă că intensitatea curentului i ge (t ) a generatorului echivalent cu m generatoare de

curent conectate în paralel se calculează cu relaŃia:

m
i ge (t ) = ∑ i gk (t )
k =1

Datorită restricŃiei de conexiune paralel, generatoarele independente de tensiune pot fi

conectate în paralel numai dacă au aceeaşi t.e.m.
ek (t ) = ee (t ) k = 1,2...m

Circuitul paralel cu m generatoare de c.c I gk şi conductanŃe interioare G gk este echivalent

cu generatorul de curent I ge şi conductanŃă interioară G ge :

m m
G ge = ∑ G gk ; I ge = ∑ I gk
k =1 k =1

Circuitul cu m generatoare de tensiune E k şi rezistenŃe interioare R gk conectate în paralel

EK
este echivalent cu m generatoare de curent I gk = conectate în paralel.
R gk
m
EK 1
I ge = ∑ Rge =
k =1 R gK  
∑ 1
m

 k =1 R 
 gk 

22
 EK
∑R
gk
cu aceasta, generatorul de tensiune va avea: Ee = .
1
∑R
gk

23