W.lippmann-nascut in america,a terminat Harvard dintr-o familie germane-evreiasca.

A fost un influent
editorialist,este un incepator al criticii media.In anii 20 intueste si demonstreaza ca jurnalistii au tebdinta
de a generalize pornind de la idei gata fixate.El argumenteaza ca oamenii sunt inclinati sa creada mai
mult imaginile din mintile lor dect sa ajunga la o judecata cu ajutorul gandirii critice. Oamenii
sintetizeaza ideile in simboluri si jurnalismul este totusi o metoda neeficace in inf publica ,chiar daca
jurnalistii progreseaza in informarea publicului.Ineficienta provine din aceea ca publicul nu este interest
sa tragainvataminte sis a asimileze rezultatele investigarii corecte. Oamenii care compun publicul sunt
centrati pe propriile nevoi individuale si nu sunt interesati de politicile publice. Scopul jurnalistului este
pt Lippmann este aceala de a face o activitate de intelligence. Prin acest rol, jurnalistuii sunt o legatura
intre actorii politici si public. Jurnalistii sunt in cautatrea faptelor actorilor politici pe care le transmit
cetatenilor si se formeaza o opinie publica.

Functia stirilor este sa semnaleze un eveniment, fct adevarului este sa aduca la lumina fapte nestiute si
sa construiasca o imagine a realitatii in interiorul careia oamenii pot actiona.Versiunea adevarului
construita de jurnalisti este subiectiva si limitata la modul in care el construieste realitatea.

Lippmann este autorul expresiei de Razboi Rece in 1947 intr-o lucrare intitulata cu acest nume.In 1921
publica o lucrare Opinia Publica.

Problema de baza a democratiei se refera la acuratetea stirilor si la protejarea surselor. El argumenteaza

ca inf distorsionata in mintea oamenilor este inerenta pentru ca mai intai oamenii isi formuleaza
concluzia si apoi definesc(formarea de prejudecati).. Daca mai intai s-ar petrece fenomenul de informare
si analiza ar fi posibil ca informatia gresita sa fie corectata.Apare stereotipul. Lipmann afirma ca o
democratie trebuie condusa de « o clasa specializata«Aceasta clasa este formata din experti, specialisti
si birocrati, formand elita care guverneaza

Opinia publica.-singurul simtamant pe care cineva il poate avea despre un eveniment cu care nu are un
contact direct este sintamantul care se naste din imaginea sa mentala a acelui eveniment. REzulta ca in
anumite conditii , oamenii reactioneaza la fictiuni cum o fac la realitati.

-autorul introduce ideea de pseudomedia. Comportamentul omului este un raspun la acest

pseudomedia.Daca reactia nu este o actiune,s-ar putea construi o lume fictionala. Analistul opiniei
publice trebuie sa porneasca de la aceasta relatie triunghiulara(scena actiunii, imaginea omului,
imaginea mentala). 

PROPAGANDA este un fenomen in care un grup de oameni care pot impiedica accesul direct la
eveniment, dirijeaza stirile despre eveniment pt a servi scopului.Scopul poate fi unul patriotic,dar nu se
schimba argumentarea. REzulta ca fara o forma de cenzura,propaganda este imposibila.Accesul la
mediul real este limitat.

STEREOTIPUL. Intrucat opiniile noastre acopar un spatiu mai mare,un mai mare numar de lucruri decat
putem observa direct,apare necesitatea ca toate aceste lucruri sa fie puse laolalta.Toate aceste lucruri
formeaza stereotipul.Apar aproximatiile perceptiiei.Perceptia mirosului si a gustului are o valoare
mica,auzul este lacunar ,perceptiile vizuale sunt supuse unor mai mari erori.
Aceste stereotipuri nu ne vin in principal din arta,ci ne vin din codurile noastrew morale si agitatiile
politice.Aceste prconceptii,guverneaza profund intregul proces al perceptiei si astfel clasificam obiectele
in familiale sau straine.Stereotipurile nu sunt neutre.O grila a stereotipurilor este formata din toate
lucrurile si inca ceva.De aici decurge pozitia noastra pe care o avem sau pe care consideram ca meritam
sa o avem.Stereotipurile sunt puterinic incarcate cu emotii.Ele sunt fortareata traditiei noastre si
aparandu-le ne simtim in siguranta.

Avantajele stereotipurilo-economiseste timpul

-pe baza lui ne construim apararea pozitiei in societate

-tinde sa ne apere de toate derutele incercarii de a vedea lumea asa cum este si de a o vedea in
intregime