Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Autor: A.Perjaru
Subiecte:
1. Notiune de drept vamal.
2. Obiectul de studiu al dreptului vamal.
3. Domeniul (subiectele) de studiu al dreptului vamal.
4. Subiecţii raportului juridic de drept vamal.
5. Izvoarele dreptului vamal.
6. Raportul interdisciplinar ale dreptului vamal cu alte ramuri ale sistemului de
drept.
Notiune de drept vamal. Deşi în problema definirii dreptului vamal nu se atestă mari
divergenţe conceptuale, totuşi deocamdată în literatura de specialitate din diferite ţări, inclusiv
din România şi Rusia, nu este este expusă o definiţie care ar avea un caracrer general şi ar fi
acceptată de către toţi specialiştii, cel puţin la nivel de ţară. Cât priveşte Republica Moldova,
constatăm, că nu este nici un manual care ar fi consacrat dreptului vamal şi în care ar fi abordată
şi problema definirii.
Aceste deficienţe însă nu sunt un temei pentru a considera că în domeniul dreptului vamal
nu s-au făcut elaborări teoretico-ştiinţifice care ne-ar permite să facem anumite concluzii.
Dimpotrivă, acestea sunt prezente şi la unele dintre ele ne vom opri mai jos.
Recurgînd la o privire de ansamblu asupta definiţiilor date dreptului vamal, constatăm că
problema expunerii unui concept sau noţiuni care ar include totalitatea de caractere specifice şi
ar exprima cu exactitate trăsăturile esentiale prin care se delimitează concludent de altele, este
soluţionată în mod diferit. Dar, din totalitatea formulăriloe existente pot fi evidenţiate 2 direcţii:
unii încearcă să dee o definiţie cât mai amplă, incluzînd în ea un spectru cât mai vast de aspecte,
pe când alţii încearcă să formuleze o definiţie cît mai concisă, dar care ar avea o încărcătură
semantică cât mai exactă.
Astfel, unul dintre adepţii tratării extinse a noţiunii de drept vamal este cercetătorul ruc L.
Nozdraciov, care defineşte dreptul vamal ca pe o ramură complexă de drept ce reprezintă un
ansamblu de norme juridice, cu apartenenţă ramurală diversă, care au drept scop reglementarea
relaţiilor sociale legate de trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală,
perceperea plăţilor vamale, vămuirea, controlul vamal, precum şi alte modalităţi de realizare a
politicii vamale, care este o parte componentă a politicii externe şi interne a statului. (Ноздрачев
Л.Ф. Таможенное право. Москва, 1998)
Unul din marii specialişti în domeniul dreptului vamal, profesorul rus Gabricidze B.,
propune o variantă mai laconică a definiţiei şi consideră că dreptul vamal este o ramură
complexă de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, care reglementează relaţiile
sociale din domeniul activităţii vamale. Iar în continuarea ideei sale, el explică că sub noţiunea
de „domeniu al activităţii vamale” trebuie de înţeles: politica vamală, trecerea mărfurilor şi
mijloacelor de transport peste frontiera vamală, regimurile vamale, reglamentarea tarifară şi
netarifară, plăţile vamale, perfectarea vamală, controlul vamal, statistica vamală, combaterea
infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, răspunderea pentru comiterea infracţiunilot şi a
încălcărilor de reguli vamale, procedura în cazul săvîrşirii infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli
vamale, etc,. ( Габричидзе Б.Н. Российское таможенное право. Москва, 1999)
Variante ale definiţiei dreptului vamal comunitar (european) sunt prezentate de autorul
moldovean Radu Gh., dintre care cea mai concisă se pare a fi cea care îl defineşte ca „un
ansamblu de norme juridice ce fixează drepturile şi obligaţiile subiecţilor raporturilor juridice
vamale precum şi stabileşte mecanismul de percepere a plăţilor vamale”. (Radu Gh. Drept vamal
comunitar: Curs de lecţii.Chişinău, 2001, p.6).
Este cunoscut că fiecare ramură de drept are obiectul şi metodele sale de reglamentare
juridica, iar fiecare disciplină ştiinţifică are obiectul şi domeniul său de studii. Deoarece dreptul
vamal este o ramură relativ tînără, care nu se bucură de elaborări conceptuale ample şi profinde,
determinarea particularităţilor obiectului şi metodelor sale de reglamentare reprezintă o problemă
destul de importantă, dar şi complicată.
Deocamdată, între jurişti nu există unanimitate în ideea de a considera dreptul vamal ca o
pamură de drept independentă, ori afiliată sau parte componentă a altei ramuri. Unii susţin că
putem vorbi doar de existenţa legislaţiei vamale în cadrul altei ramuri, sau cel puţin o ramură a
dreptului administrativ (şt. rusă) sau a dreptului financiar (şt. română), pe cînd alţi specialişti
sunt de părere că dreptul vamal reprezintă o ramură de sine stătătoare,
În ştiinţa juridică, tradiţional, în calitate de criteriu definitoriu pentru delimitarea ramurilor
de drept serveşte obiectul şi metoda specifica de reglementare juridica. Fiind o ştiinţă
socioumană, preocupată de studiul aspectelor normative ale activităţii umane, obiectul ei de
cercetare este format de anumite relaţii sociale. Fiecare ramură este alcatuită dintr-un grup de
norme juridice, organic legate, ce reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale pe baza
aceleiaşi metode şi în temeiul unor principii comune. De aceea, fiecare ramură de drept are
obiectul si metoda (său metodele) specifice.
Obiectul de reglementare juridica al dreptului vamal il constituie relatiile sociale din
domeniul activităţii vamale. Aceste relaţii poartă un caracter complex şi sunt condiţionate de
însăşi structura şi conţinutul activităţii vamale. În literatura de specialitate sunt evidenţiate
următoarele categorii de relatiile sociale vamale:
1. sfera politicii vamale;
2. relaţii şi principii axate pe trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste
frontiera vamală;
3. ce vizează statutul regimuriljr vamale;
4. ce ţin de reglamentarea tarifară şi perceperea plăţilor vamale;
5. vămuirea şi întocmirea documentaţiei vamale;
6. organizarea şi efectuarea controlului vamal;
7. legate de infracţiuni şi încălcările legislaţiei vamale şi răspunderea pentru comiterea
lor;
Trăsătura caracteristică a relatiilor sociale enumerate mai sus constă în faptul că ele se nasc,
se modifică şi se sting doar în legătură cu trecerea persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de
transport peste frontiera vamală a statului.
Metodă (din gr. methodos - cale de cercetare sau cunoaştere, teorie, învăţătură) –
totalitatea de modalităţi şi procedee de cunoaştere a realităţii, care sunt subordonate soluţionării
unei probleme concrete. Are deasemenea accepţiunea de:
1) mod de cercetare, de cunoaştere şi de transformare a realităţii.
2) ansamblu de procedee folosite în vederea atingerii unui anumit scop.
3) procedeu sistematic de predare a unei discipline; metodică.
4) mod de a acţiona pentru a atinge un anumit scop; manieră; modalitate; procedeu; mijloc.
Cînd vorbim de metodele dreptului vamal, urmează să facem distincţia dintre cele de
cercetare - specifice aspectului ştiinţific, şi cele de reglementare juridică.
Din categoria metodelor de cercetare fac parte metodele cu aplicaţie ştiinţifică generală,
cunoscute în mare parte din cadrul altor discipline: logică, istorică(evolutivă), comparativă,
tipologică, sistemică, funcţională, etc. Dar ne interesează în primul rănd cele care sunt aplicate în
reglementarea juridică a relatiilor sociale.
Metodele administrative – permisivă, interdictivă şi obligatoare-
Subiecţii raportului juridic de drept vamal.
Subiecţi ai dreptului vamal sunt, pe de o parte, toate persoanele fizice sau juridice care în
procesul activităţii sunt antrenate în trecerea proprie sau a mărfurilor şi mijloacelor de transport
peste frontiera vamală a statului.
Colaboratorii vamali
(1) Pot fi colaboratori vamali cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de 18
ani, apţi după calităţile profesionale şi morale, după nivelul de studii şi starea de sănătate să
exercite funcţiile organului vamal.
(2) La angajarea iniţială în organul vamal, poate fi stabilit un termen de încercare de 6 luni.
(5) Angajarea în serviciu în organele vamale se face în bază de contract individual de
muncă.
(6) Colaboratorilor vamali li se conferă grade speciale în conformitate cu Legea serviciului
în organele vamale.
(7) Colaboratorii vamali poartă uniformă, atribuită gratuit. Modelul uniformei este aprobat
de Guvern. Regulile de port-uniformă sînt aprobate de directorul general al Serviciului Vamal.
(8) Prevederile alin.(5)-(7) se extind şi asupra conducătorilor şi specialiştilor din
laboratoarele vamale, instituţiile de cercetări ştiinţifice, instituţiile de învăţămînt din cadrul
Serviciului Vamal.
Brokerul vamal
(1) Broker vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care
deţine autorizaţie pentru activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamal, şi care, în
numele şi pentru terţe persoane, declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează şi alte
operaţiuni vamale.
(2) Brokerul vamal îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte
normative.
(3) Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana reprezentată se stabilesc în contract.
Raportul interdisciplinar ale dreptului vamal cu alte ramuri ale sistemului de drept.
La fel, ca şi alte ramuri ale dreptului, dreptul vamal nu reprezintă ceva izolat, dar se
interferează cu alte discipline: constituţional, administrativ, penal, etc.
Tema II: Politica vamală si activitatea vamală.
Politica vamală
(1) Politica vamală este parte integrantă a politicii externe şi interne a statului.
(2) Politica vamală urmăreşte asigurarea eficienţei operaţiunilor vamale, reglementării
schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuţia la rezolvarea
problemelor politice şi comerciale privind protecţia pieţei interne şi stimularea dezvoltării
economiei naţionale, alte obiective stabilite de legislaţie.
În general, legislaţia vamală, care vizează direct sau indirect tranzitul mărfurilor şi al
persoanelor, este ajustată la legislaţia comunitară.
Principalul act normativ care reglementează tranzitul mărfurilor şi al persoanelor este
Codul Vamal al Republicii Moldova din 20 iulie 2000. Actul menţionat defineşte noţiunea
regimului vamal „TRANZIT” şi fixează următoarele principii ale politicii comerciale
internaţionale: eliberarea tranzitului mărfurilor şi al persoanelor de plata drepturilor de export şi
de import, facilitarea operaţiunilor de tranzit şi reducerea la minim a timpului necesar pentru
efectuarea procedurilor şi formalităţilor de control în punctele de trecerea a frontierei statale. În
baza Codului Vamal s-a stabilit un termen de tranzit confortabil de 72 de ore, care permite fără
probleme traversarea teritoriului statului nostru. Pentru mărfurile transportate pe calea ferată, în
legătură cu cazurile formării garniturilor de tren, a fost stabilit un termen şi mai mare - 168 ore.
La 20 martie 2003 a intrat în vigoare Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.207
din 23 februarie 2003 „Despre aprobarea regulamentelor cu privirea la aplicarea regimurilor
vamale”, care a fost adoptată şi pentru o reglementare mai detaliată şi amănunţită a Secţiunii a 6-
a „Tranzitul” a Codului Vamal.
Majoritatea operaţiunilor de tranzit efectuate pe teritoriul Republicii Moldova se
efectuează prin intermediul Carnetului TIR cu eliberarea de plata tuturor drepturilor de import.
În baza Hotărîrilor Guvernului Republicii Moldova nr.272 din 06 martie 2002, nr.804
din 19 iunie 2002 şi nr.477 din 21 aprilie 2003, începînd cu 18 martie 2003 pentru tranzitul
mărfurilor cu transportul auto între punctele vamale de frontieră Giurgiuleşti, Sculeni, Otaci,
Palanca a fost introdus sistemul automatizat de evidenţă şi control al traficului cu aplicarea
gratuită a sigiliilor electronice şi a cartelelor „SMART”. Sigiliile electronice se aplică adăugător
la cele care se utilizează la compartimentul mărfar al vehicolului în conformitate cu practica
stabilită la aplicarea sigiliilor vamale. La tranzit cartela „SMART” se aplică pe exemplarul 4 al
declaraţiei mărfare de tranzit în rubrica D. Ulterior, după modificarea legislaţiei, sigiliile
respective au început să fie aplicate conform unei taxe prevăzute de Legea tarifului vamal
nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997.
În baza actelor normative menţionate (Codului Vamal al Republicii Moldova din 20 iulie
2000 şi Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.207 din 23 februarie 2003) au fost stabilite
următoarele elemente de noutate în raport cu legislaţia vamală anterioară (Codul Vamal al
Republicii Moldova din 09 martie 1993):
- regimului vamal „TRANZIT” a fost armonizat cu prevederile respective ale legislaţiei
Uniunii Europene;
- s-a stabilit expres eliberarea mărfurilor plasate în regimul vamal „TRANZIT” de plata
drepturilor de import şi export şi de aplicarea măsurilor de politică economică;
- a fost stabilit un termen rezonabil pentru efectuarea tranzitului pe teritoriul Republicii
Moldova;
- s-a stabilit expres lista documentelor necesare de a fi prezentate organelor vamale
pentru acordarea regimului vamal „TRANZIT”.
Odată cu ieşirea Departamentului Vamal în anul 2001 din subordonarea Ministerului Finanţelor
şi cu intrarea în vigoare a Codului Vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 şi Legii nr.1150-
XIV din 20 iulie 2000 cu privire la serviciul în organele vamale, s-a efectuat un pas esenţial
în vederea creării unui serviciu vamal modern şi independent.
În prezent, administraţia vamală a Republicii Moldova are în componenţa sa 15 birouri vamale
(10 birouri vamale de frontieră) şi 66 posturi vamale (30 de posturi vamale de frontieră).
Informaţia referitoare la vămuirea mărfurilor se stochează şi se prelucrează de către colaboratorii
Centrului Informaţional Specializat „VAMA”.
În anul 2001 s-a început, în mod experimental, utilizarea de către unele organe vamale a
sigiliilor electronice cu tehnologia „SMART, iar în anul 2003 tehnologia respectivă a fost
introdusă la majoritatea posturilor vamale de frontieră.
În luna februarie 2002 Prim-ministrul Republicii Moldova a aprobat Planul Strategic de
acţiuni privind Dezvoltarea Departamentului Vamal pe perioada 2002-2005, implementarea
căruia este susţinută de către Banca Mondială prin Programul regional „Facilitarea comerţului şi
transportului în Europa de sud-est” (TTFSE). Pentru atingerea acestor obiective, sub umbrela
proiectului TTFSE este necesar de efectuat un şir întreg de acţiuni ce ţin de modernizarea
sistemului vamal şi de aplicare în activitatea lui a noilor tehnologii informaţionale. Una din
componentele de bază ale proiectului nominalizate este aceea care se referă la controlul
tranzitului.
Probleme existente
Una din principalele probleme în tranzitul mărfurilor şi al persoanelor este aceea a
controlului şi supravegherii vamale asupra raioanelor de est ale ţării (Transnistria). Organele de
stat nu pot efectua supravegherea operaţiunilor de tranzit prin raioanele de est. Schimbul de
informaţii dintre organele constituţionale şi autorităţile autoproclamate din raioanele de est este
practic inexistent.
Problemele majore, lşegate de tranzitul mărfurilor şi al persoanelor prin regiunea
transnistreană, sunt următoarele:
- regimul autoproclamat din raioanele de est a creat un sistem de organe care substituie
activitatea organelor vamale legitime şi care impun transportatorilor formalităţi suplimentare şi
achitarea unor taxe şi plăţi considerabile;
- reţinerile nejustificate şi nemotivate ale unităţilor de transport;
- lipsa schimbului de informaţii cu privire la mărfurile tranzitate între organele
constituţionale şi autorităţile autoproclamate;
- nerespectarea de către autorităţile autoproclamate a convenţiilor şi tratatelor
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Alte probleme din domeniul tranzitului mărfurilor şi al persoanelor sunt:
- lipsa acordurilor bilaterale între administraţiile vamale ale ţărilor limitrofe referitor la
schimbul operativ şi detaliat de informaţii cu privire la mărfurile tranzitate;
- slaba coordonare între organele statale împuternicite cu funcţii de control şi de
supraveghere a tranzitului;
- lipsa în cadrul organelor vamale a unui centru de expertiză a mărfurilor;
- imperfecţiunea tehnologiei „SMART” şi costul ridicat al sigiliilor electronice
respective;
- lipsa unui sistem informaţional on-line care ar permite schimbul rapid şi sigur între
organele vamale a informaţiei cu privire la tranzit;
- dezvoltarea insuficientă în punctele de trecere a frontierei de stat a infrastructurii
necesare pentru efectuarea unui control rapid al mărfurilor şi persoanelor aflate în tranzit;
- insuficienţa mijloacelor şi utilajelor de control necesare pentru depistarea substanţelor
narcotice, toxice, radioactive, etc.
Promovarea unei politici de bună vecinătate este unul din principiile de bază al integrării
în societatea europeană. În acest sens, Republica Moldova depune eforturi considerabile în
vederea stabilirii unei cooperări strânse cu ţările vecine în diferite domenii, inclusiv vamal.
Activitatea vamală
Noţiuni principale
1. mărfuri - orice bun mobil: obiecte şi alte valori, inclusiv valori valutare (valută străină şi
monedă naţională în numerar, documente de plată şi valori mobiliare exprimate în valută
străină şi monedă naţională), gaze naturale, energie electrică, energie termică, alt fel de
energie, precum şi mijloace de transport, cu excepţia celor prevăzute la pct.4);
2. mărfuri autohtone - mărfuri obţinute cu respectarea condiţiilor de origine prevăzute de
legislaţia Republicii Moldova;
3. mărfuri străine - altele decît cele definite la pct.2);
4. persoană - orice persoană juridică şi persoană fizică, cu excepţia cazurilor prevăzute de
prezentul cod;
5. persoană care trece mărfuri peste frontiera vamală - proprietarul mărfurilor, deţinătorul de
mărfuri, alte persoane prevăzute de prezentul cod;
6. liber de vamă - actul prin care organul vamal lasă la dispoziţia persoanei mărfurile sau
mijloacele de transport vămuite, în scopul prevăzut de regimul vamal sub care acestea au
fost plasate;
7. vămuire - procedeul de plasare a mărfurilor şi mijloacelor de transport într-un anumit
regim vamal şi încheierea acestui regim, în condiţiile prezentului cod;
8. control vamal - îndeplinirea de către organul vamal a operaţiunilor de verificare a
mărfurilor, a existenţei şi autenticităţii documentelor; examinarea evidenţelor financiar-
contabile; controlul mijloacelor de transport; controlul bagajelor şi al altor mărfuri
transportate; efectuarea de anchete şi alte acţiuni similare pentru a se asigura respectarea
reglementărilor vamale şi altor norme aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere
vamală;
9. operaţiuni vamale - controlul mărfurilor şi al mijloacelor de transport, controlul corporal,
controlul evidenţei contabile, controlul antrepozitelor vamale, magazinelor duty free,
zonelor libere, vămuirea, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, alte
acţiuni, efectuate în domeniul vamal de către organul vamal;
10. declaraţie vamală - actul unilateral prin care o persoană manifestă, în formele şi
modalităţile prevăzute de legislaţia vamală, voinţa de a plasa mărfurile sub o anumită
destinaţie vamală;
11. măsuri de politică economică - restricţiile la introducerea şi la scoaterea din Republica
Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de transport, stabilite din considerente de politică
economică, ce prevăd licenţierea, cotarea, impozitarea, stabilirea preţului minim şi
maxim;
12. tarif vamal - catalogul care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse sau scoase de pe
teritoriul vamal, precum şi cuantumul taxei vamale la aceste mărfuri;
13. drepturi de import; drepturi de export - taxa vamală, taxa pentru procedurile vamale, taxa
pe valoarea adăugată, accizele şi orice alte sume care se cuvin statului la importul de
mărfuri, încasate de organul vamal în conformitate cu legislaţia; taxa pentru procedurile
vamale, taxa pentru eliberarea de autorizaţie, orice alte sume care se cuvin statului la
exportul de mărfuri, încasate de organul vamal în conformitate cu legislaţia;
14. taxă vamală - impozitul încasat de organul vamal conform tarifului vamal la import;
15. 28) taxă pentru proceduri vamale - taxa pentru serviciile acordate de organul vamal; lista
acestor servicii şi cuantumul taxei pentru prestarea lor sînt prevăzute de legislaţie;
16. impozit - impozitele a căror percepere este pusă în sarcina organului vamal;
17. destinaţie vamală - plasarea mărfurilor sub un regim vamal, plasarea lor într-o zonă
liberă, într-un magazin duty-free, reexportul, distrugerea sau abandonul lor în favoarea
statului;
Activitatea vamală
(1) Activitatea vamală se constituie din promovarea politicii vamale, asigurarea respectării
reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste
frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export,
vămuirea, controlul şi supravegherea vamală, din alte activităţi de promovare a politicii vamale.
(2) Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu normele şi cu practica
internaţională. Republica Moldova participă la colaborarea internaţională în domeniul activităţii
vamale.
Legislaţia vamală
(1) Legislaţia vamală este constituită din prezentul cod, din Legea cu privire la tariful
vamal, din alte acte normative şi acorduri internaţionale în domeniul vamal la care Republica
Moldova este parte.
(2) Activitatea vamală se desfăşoară în conformitate cu legislaţia care este în vigoare la
data la care organul vamal a primit declaraţia vamală şi alte documente, cu excepţia cazurilor
prevăzute de legislaţie. În cazul trecerii ilegale de mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera
vamală, se aplică legislaţia vamală în vigoare la momentul trecerii de facto a acestor bunuri peste
frontiera vamală.
Acordurile internaţionale
Dacă acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme
decît cele prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative în domeniul vamal ale Republicii
Moldova, prioritate au acordurile internaţionale.
Organele vamale
(1) Activitatea vamală este desfăşurată de organele vamale.
(2) Organele vamale sînt organe de drept care constituie un sistem unic, format din
Serviciul Vamal, birouri vamale şi posturi vamale.
(3) Statutul, funcţiile şi competenţa Serviciului Vamal sînt determinate de prezentul cod şi
de Guvern.
(4) Unităţile subordonate (birourile vamale şi posturile vamale) sînt create, reorganizate şi
lichidate de către Serviciul Vamal.
(5) Nici o autoritate publică, cu excepţia Parlamentului şi a Guvernului, nu este în drept să
emită decizii cu privire la competenţa organelor vamale, să le modifice atribuţiile, să le impună
alte funcţii sau să intervină în activitatea lor.
Regimurile vamale
(1) Sînt stabilite următoarele regimuri vamale:
1) regimuri vamale definitive:
a) import;
b) export;
2) regimuri vamale suspensive:
a) tranzit;
b) antrepozit vamal;
c) perfecţionare activă (cu suspendare);
d) transformare sub control vamal;
e) admitere temporară;
f) perfecţionare pasivă.
(2) În cadrul regimurilor specificate la alin.(1) se definesc regimurile vamale cu impact
economic:
a) antrepozit vamal;
b) perfecţionare activă;
c) transformare sub control vamal;
d) admitere temporară;
e) perfecţionare pasivă.
Exportul
(1) Exportul este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără
obligaţia reintroducerii lor pe acest teritoriu.
(2) Sînt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în
liberă circulaţie anterior, cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de
restricţie în cadrul politicii economice.
Tranzitul
(1) Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub
supraveghere vamală de la un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de
export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel.
(2) Timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 8 zile de la data
trecerii frontierei vamale.
(3) Titularul regimului vamal de tranzit este persoana sub responsabilitatea căreia are loc
operaţiunea de tranzit. El este obligat să depună la organul vamal de plecare o declaraţie vamală
de tranzit.
(4) Nu pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit mărfurile prohibite de a fi introduse în
Republica Moldova sau mărfurile restricţionate dacă nu a fost respectată legislaţia naţională ce
reglementează tranzitul acestor tipuri de mărfuri.
(5) Mărfurile vămuite pentru export la un organ vamal intern se plasează sub regimul
vamal de tranzit pînă la organul vamal de frontieră.
Documentele însoţitoare
(1) Documentele însoţitoare se prezintă organului vamal de destinaţie în ordinea
prezentării mărfurilor.
(2) În cazul cînd biroul vamal de destinaţie este un organ intern, la cererea declarantului,
mărfurile sînt plasate sub o altă destinaţie vamală.
Antrepozitul vamal
(1) Antrepozit vamal este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravegherea
acestuia, unde pot fi depozitate mărfurile specificate la alin.(2).
(2) Regimul de antrepozit vamal permite depozitarea într-un antrepozit:
a) a mărfurilor străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică
economică;
b) a mărfurilor autohtone destinate exportului.
(3) Deţinătorul de antrepozit vamal, denumit în continuare antrepozitar, este persoana
juridică care administrează şi gestionează antrepozitul vamal.
(4) Depozitar este titularul declaraţiei vamale de antrepozitare, în temeiul căreia mărfurile
sînt plasate sub regimul de antrepozit vamal.
Antrepozitarul
(1) Antrepozitarul are următoarele obligaţii faţă de organul vamal:
a) să îndeplinească condiţiile de organizare şi funcţionare a antrepozitului vamal stabilite în
autorizaţie;
b) să asigure supravegherea mărfurilor astfel încît sa nu fie posibilă sustragerea acestora de
sub controlul vamal;
c) să asigure integritatea mărfurilor depozitate.
(2) Administrarea şi gestionarea unui antrepozit sînt condiţionate de emiterea unei
autorizaţii de către Serviciul Vamal, cu excepţia cazului în care organul vamal administrează şi
gestionează el însuşi antrepozitul vamal.
Autorizaţia de antrepozitare
(1) În vederea obţinerii autorizaţiei de antrepozitare, solicitantul trebuie să depună, în scris,
o cerere, care să conţină informaţiile necesare pentru acordarea autorizaţiei, în special să
demonstreze că există o raţiune economică pentru antrepozitare.
(2) Autorizaţia de antrepozitare se eliberează numai persoanelor juridice din Republica
Moldova.
Condiţii de garantare
(1) Organul vamal solicită depozitarului constituirea unei garanţii care să asigure plata
obligaţiei vamale ce ar putea apărea pe timpul derulării regimului corespunzător mărfurilor aflate
în antrepozit.
(2) Organul vamal solicită, pentru mărfurile aflate în antrepozitele administrate şi
gestionate de acesta, ca garanţia să fie constituită de titularul regimului de antrepozitare în scopul
asigurării încheierii operaţiunii în termenul stabilit. În cazul cînd operaţiunea de antrepozitare nu
se încheie în termenul stabilit, organul vamal procedează, din oficiu, la încheierea operaţiunii şi
încasează drepturile de import aferente, după care operaţiunea este scoasă din evidenţă.
Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal
(1) Mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal pot fi supuse următoarelor
operaţiuni:
a) de asigurare a integrităţii lor;
b) de pregătire, cu acordul organului vamal, spre vînzare şi transportare (ambalare,
marcare, încărcare, descărcare etc.).
(2) Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal nu pot
modifica parametrii lor tehnici, de calitate şi de cantitate.
Perfecţionarea activă
Regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie utilizate pe
teritoriul Republicii Moldova în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare:
a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse
compensatoare - fără încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, dacă legislaţia nu prevede altfel;
b) mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie - dacă sînt scoase de pe teritoriul vamal
sub formă de produse compensatoare. În acest caz, regimul vamal de perfecţionare activă se
efectuează cu încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la realizarea exportului.
Obligaţia vamală
În cazul cînd apare o obligaţie vamală pentru mărfurile aflate în aceeaşi stare sau pentru
produsele aflate în stadii intermediare de transformare comparativ cu ceea ce s-a prevăzut în
autorizaţie, valoarea acestei obligaţii se stabileşte pe baza elementelor de taxare corespunzătoare
mărfurilor de import la data acceptării declaraţiei vamale privind plasarea mărfurilor sub regimul
de transformare sub control vamal.
Admiterea temporară
(1) Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii
Moldova, cu suspendare parţială sau totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de
politică economică, a mărfurilor străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii
lor normale.
(2) Pe toată durata regimului vamal de admitere temporară, mărfurile trebuie să rămînă în
proprietatea persoanei străine. Ele nu pot fi vîndute, închiriate, subînchiriate, date în comodat,
gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decît
cu acordul organului vamal, după plata drepturilor de import şi efectuarea procedurilor vamale
de punere în liberă circulaţie, cu excepţia derogărilor prevăzute de prezenta secţiune.
(3) Mărfurile introduse în baza unui contract de leasing internaţional se plasează sub
regimul vamal de admitere temporară, cu suspendarea totală de plata dreptului de import şi cu
exonerarea de datoria garantării obligaţiei vamale.
Perfecţionarea pasivă
(1) Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile aflate în liberă circulaţie
sînt scoase pentru prelucrare sau transformare în afara teritoriului Republicii Moldova, iar
produsele compensatoare sînt introduse cu exonerarea, totală sau parţială, de drepturile de
import.
(2) Exportul temporar de mărfuri în vederea perfecţionării pasive atrage aplicarea
măsurilor de politică economică prevăzute pentru exportul definitiv de mărfuri.
Drepturile de export
Mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare pasivă sînt supuse drepturilor de export cu
restituirea ulterioară a acestor drepturi, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, dacă
produsele compensatoare sînt introduse pe teritoriul vamal şi dacă se respectă prevederile
prezentului cod şi ale altor acte normative.
Importul anticipat
(1) Organul vamal poate permite ca produsele de înlocuire, specificate la art.82, să fie, în
condiţiile fixate în autorizaţie, importate înainte de exportul temporar al mărfurilor. Importul
anticipat se realizează numai cu constituirea unei garanţii care să acopere integral cuantumul
drepturilor de import.
(2) Dacă mărfurile de export temporar au fost folosite înaintea acestui export, produsele de
înlocuire trebuie să nu fie produse noi. Organul vamal poate acorda derogări de la această normă
dacă se dovedeşte că produsele de înlocuire, deşi noi, au fost livrate gratuit.
(3) În cazul în care operaţiunea de perfecţionare pasivă cu import anticipat implică
exonerarea parţială de drepturile de import, elementele de taxare folosite pentru determinarea
acestora sînt cele în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de export temporar.
(4) În cazul importului anticipat al produselor de înlocuire, exportul temporar al mărfurilor
trebuie efectuat în termen de cel mult 2 luni de la data înregistrării declaraţiei vamale de import
al acestor produse.
(5) În cazuri temeinic justificate, la cererea titularului autorizaţiei, organul vamal poate
aproba prelungirea termenului specificat la alin.(4).
Zona liberă
Zona liberă este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sînt introduse şi
utilizate fără plata drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică,
potrivit procedurii stabilite de prezentul cod şi de alte acte normative, în cazul cînd legislaţia nu
prevede altfel, iar mărfurile autohtone sînt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor
stabilite pentru regimul vamal de export.
Înfiinţarea zonei libere
Zona liberă se înfiinţează în conformitate cu L E G EA cu privire la zonele economice libere
Nr.440-XV din 27.07.2001 //Monitorul Oficial al R.Moldova nr.108-109/834 din 06.09.2001
. Zona liberă este creată, la propunerea Guvernului, printr-o lege, adoptată de Parlament în
corespundere cu prezenta lege, care va delimita în acest scop o parte sau cîteva părţi ale
teritoriului Republicii Moldova. În lege vor fi strict determinate hotarele şi configuraţia zonei
respective.
(2) Guvernul va elabora concepţia generală de creare şi dezvoltare a zonei libere.
(3) Iniţiatori ai creării zonelor libere pot fi autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale, agenţii economici şi diverse organizaţii care vor prezenta propunerile corespunzătoare.
(4) Propunerile privind crearea zonelor libere vor cuprinde:
a) scopurile creării, genurile activităţii de întreprinzător şi orientarea funcţională a zonei
libere;
b) studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere;
c) proiectul planului de amplasare a zonei libere, coordonat cu autorităţile corespunzătoare
ale administraţiei publice centrale şi locale.
(5) Studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere va conţine:
a) delimitarea hotarelor zonei;
b) caracteristica complexă a potenţialului social-economic al teritoriului, inclusiv al
infrastructurilor de producţie, comercială şi socială, precum şi a relaţiilor economice cu pieţele
internaţionale;
c) argumentarea posibilităţii de realizare a genurilor de activitate permise;
d) indicarea gradului de asigurare cu specialişti;
e) proiectul mecanismului economic de funcţionare;
f) fundamentarea etapelor şi termenelor de creare a zonei libere;
g) volumul investiţiilor necesare, evaluarea surselor şi a eficienţei acestora;
h) calculul fluxului preconizat de încasări valutare în zona liberă.
(6) Zonele libere pot fi create pe teritoriile neocupate de imobile, precum şi pe baza unor
întreprinderi, instituţii, organizaţii.
(7) Zonele libere nu pot fi create pe baza întreprinderilor de importanţă strategică sau care
desfăşoară sau pot desfăşura o activitate economică eficientă şi fără crearea de asemenea zone.
(8) Pînă la adoptarea deciziei asupra propunerii de creare a zonei libere se efectuează
expertiza oportunităţii creării unei asemenea zone care este asigurată de Ministerul Economiei în
comun cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei.
(9) La efectuarea expertizei se iau în considerare următorii factori:
a) costul aproximativ al creării şi întreţinerii zonei libere;
b) avantajul pentru economia naţională de pe urma funcţionării unei asemenea zone;
c) situaţia social-economică şi gradul de utilizare a forţei de muncă în regiunea unde se
preconizează crearea zonei libere;
d) apropierea zonei în cauză de alte zone libere;
e) numărul zonelor libere deja existente în ţară.
(10) Propunerea privind crearea zonei libere poate fi aprobată numai în cazul în care
expertiza va stabili că crearea acesteia va îmbunătăţi substanţial situaţia în economia naţională şi
că ameliorarea respectivă poate fi obţinută numai pe această cale.
(11) În cazul în care propunerea privind crearea zonei libere va fi acceptată, Ministerul
Economiei va prezenta spre aprobare Guvernului proiectul legii corespunzătoare.
(12) Zona liberă se consideră creată după intrarea în vigoare a legii corespunzătoare.
(6) Se consideră originare din zona liberă mărfurile, produse integral sau prelucrate
integral în această zonă, dacă:
a) intervine schimbarea poziţiei mărfii (a codului de clasificare a mărfii) în nomenclatorul
mărfurilor la nivelul unuia din primele patru semne; sau b) costul mărfurilor declarate ce se
exportă depăşeşte costul mărfurilor introduse în zona liberă din cauza creşterii cu peste 35 la sută
a ponderii cheltuielilor proprii.
(7) Asupra mărfurilor (serviciilor) care n-au fost prelucrate suficient în zona liberă, la
scoaterea lor din zonă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se extind prevederile
legislaţiei vamale, în partea ce se referă la conţinutul componenţei importului.
(8) Autoturismele importate pe teritoriul zonei libere pentru necesităţile Administraţiei şi
rezidenţilor se impun conform legislaţiei.
(9) Se interzice introducerea pe teritoriul zonelor libere a mărfurilor şi altor obiecte în
cazul în care comercializarea lor este interzisă de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi în cazul în care acestea:
a) prezintă pericol pentru alte mărfuri şi obiecte din zona liberă;
b) pun în pericol morala şi securitatea publică;
c) nu corespund normelor şi regulilor ecologice şi sanitaro-igienice prevăzute de legislaţie;
d) nu corespund cerinţelor de calitate stabilite de legislaţie.
(10) Livrările de mărfuri (servicii) în zonele libere de pe restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova sînt asimilate exportului, iar livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona liberă
pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova sînt asimilate importului şi se reglementează în
conformitate cu legislaţia.
(11) Mărfurile (serviciile) aflate în zona liberă pînă la momentul traversării frontierelor ei
au regim de circulaţie liberă şi se transmit de la un rezident la altul fără perfectarea declaraţiei
vamale.
Magazinul duty-free
(1) Magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală,
fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel, în locuri special
amenajate, amplasate în aeroporturile internaţionale sau la bordul aeronavelor, precum şi în
locurile specificate la art.97 alin.(1).
(2) Plasarea mărfurilor în magazinul duty-free se efectuează fără perceperea drepturilor de
import, dacă legislaţia nu prevede altfel.
(3) În magazinele duty-free, mărfurile se comercializează contra lei moldoveneşti şi contra
valută străină (în numerar şi în cecuri de călătorie), precum şi cu utilizarea cardurilor bancare,
exclusiv persoanelor care pleacă în străinătate şi au trecut controlul vamal, controlul actelor de
identitate şi al biletelor de călătorie.
Reexportul
(1) Reexportul este destinaţia vamală care constă în scoaterea mărfurilor străine de pe
teritoriul vamal fără perceperea drepturilor de export şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative.
(2) Pot fi reexportate şi mărfurile nevămuite, introduse pe teritoriul vamal.
Particularităţile reexportului
Legislaţia naţională, precum şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este
parte pot introduce condiţii suplimentare privind reexportul mărfurilor.
Distrugerea
(1) Distrugerea este destinaţia vamală care constă în distrugerea mărfurilor străine sub
supraveghere vamală, fără perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică.
(2) Distrugerea mărfurilor se face cu autorizaţia organului vamal, conform procedurii
stabilite de Serviciul Vamal. Nu se acordă autorizaţie în cazul în care distrugerea mărfurilor ar
putea aduce daune mediului, precum şi în alte cazuri stabilite de legislaţie.
Suportarea cheltuielilor
Abandonul în favoarea statului nu presupune suportarea de cheltuieli de către persoana
care abandonează mărfurile în favoarea statului.
Noţiuni de bază
Tarif vamal - catalog care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de pe
teritoriul vamal, precum şi cuantumul taxei vamale la aceste mărfuri;
Nomenclator de mărfuri - listă care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor
corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională;
Valoarea în vamă a mărfii - valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal,
stabilită în scopul perceperii taxelor vamale şi a altor impozite;
Taxă vamală - plată obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea pe sau
scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal;
Declarant - persoană fizică sau juridică care îşi declară mărfurile autorităţii vamale;
Mărfuri identice - mărfuri care se aseamănă sub toate aspectele cu marfa de evaluat,
inclusiv sub aspectul caracteristicilor fizice, calităţii şi reputaţiei ei pe piaţă. Deosebirile
neesenţiale de aspect exterior nu pot constitui o piedică pentru a considera identice mărfurile
care corespund celorlalte caracteristici ale definiţiei;
Mărfuri similare - mărfuri care, deşi nu se aseamănă sub toate aspectele, au caracteristici
asemănătoare şi sînt produse din materiale asemănătoare, ceea ce le permite să îndeplinească
aceleaşi funcţii şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial. Calitatea mărfurilor,
reputaţia lor şi existenţa unei mărci de producţie sau de comerţ sînt factori care urmează a fi luaţi
în considerare la determinarea similitudinii mărfii;
Mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip - mărfuri încadrate, conform Nomenclatorului
de mărfuri al Republicii Moldova, aprobat de către Guvern, într-o grupă sau într-o categorie de
mărfuri produse de o anumită ramură de producţie sau de un anumit sector de producţie,
cuprinzînd mărfuri identice sau similare;
Redevenţe - plăţi efectuate pentru brevete, mărci de fabrică sau de comerţ şi drepturi de
autor.
În cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie,
se percep, ca drepturi de import şi, respectiv, drepturi de export, următoarele:
a) taxa vamală;
Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii cu privire la
tariful vamal.
b) taxa pe valoarea adăugată;
Aplicarea taxei pe valoarea adăugată mărfurilor introduse pe teritoriul vamal se
efectuează în conformitate cu legislaţia.
c) accizele;
Aplicarea accizelor la mărfurile supuse accizelor se efectuează în conformitate cu
legislaţia.
d) taxa pentru proceduri vamale;
(1) Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în
sfera activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sînt aprobate în
conformitate cu legislaţia.
(2) Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu
excepţia abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia nu prevede altfel.
(3) Mijloacele băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de
stat şi se utilizează în volum deplin la finanţarea activităţii vamale.
e) taxa pentru eliberarea autorizaţiei şi taxa pentru actualizarea valabilităţii autorizaţiei;
f) taxa pentru participare la licitaţie vamală;
g) alte sume prevăzute de legislaţie.
Tipurile de taxe vamale
Se aplică următoarele tipuri de taxe vamale:
1) ad valorem, calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii;
2) specifică, calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă;
3) combinată, care îmbină tipurile de taxe vamale specificate la punctele 1) şi 2);
4) excepţională, care, la rîndul ei, se divizează în:
a) taxă specială, aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă la introducerea
pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau
pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
b) taxă antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la
preţuri mai mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sînt lezate
interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri
identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de
mărfuri identice sau similare;
c) taxă compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la
producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sînt lezate
interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri
identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de
mărfuri identice sau similare.
(5) Cheltuielile suplimentare aferente precizării valorii în vamă a mărfii sau prezentării
unor informaţii suplimentare referitoare la ea sînt acoperite de declarant, în cazul cînd autorităţile
vamale depistează neautenticitatea datelor anunţate în declaraţie. Cheltuielile ce ţin de
efectuarea, la insistenţa autorităţii vamale, a controlului suplimentar, în cazul cînd rezultatele
acestuia confirmă informaţia iniţială prezentată de declarant, sînt acoperite de către autoritatea
vamală.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă
ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit
(1) La determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă
ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, în valoarea tranzacţiei se includ următoarele
componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:
a) cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe
teritoriul vamal:
- cheltuielile aferente asigurării;
- costul transportului;
- costul încărcării, descărcării şi transbordării mărfii;
b) cheltuielile suportate de cumpărător:
- comisioanele şi primele pentru brokeri, cu excepţia comisioanelor pentru achiziţionarea
mărfii;
- costul containerelor şi/sau al altui ambalaj de folosinţă repetată, dacă, în corespundere cu
Nomenclatorul de mărfuri, acestea sînt considerate un tot întreg cu marfa;
- costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de ambalaj şi al lucrărilor de ambalare;
c) valoarea, calculată în mod corespunzător, a următoarelor mărfuri şi servicii oferite,
direct sau indirect, de cumpărător, în mod gratuit sau la preţ redus, în scopul utilizării la
producerea ori exportarea mărfii evaluate, în măsura în care această valoare nu a fost inclusă în
preţul efectiv plătit sau de plătit:
- materiale, componente, părţi şi alte elemente similare, încorporate în marfă;
- instrumente, matriţe, forme şi alte componente similare, utilizate la producerea mărfii;
- materiale cheltuite la producerea mărfii;
- lucrări de inginerie, de dezvoltare, lucrări de artă şi design, planuri şi schiţe, executate în
afara ţării şi necesare pentru producerea mărfii;
d) redevenţele şi taxele pentru licenţe, pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct sau
indirect, drept condiţie a vînzării mărfii evaluate, în măsura în care aceste redevenţe şi taxe
pentru licenţe nu au fost incluse în preţul efectiv plătit sau de plătit, cu excepţia redevenţelor şi
taxelor pentru licenţe plătite de către cumpărător pentru dreptul de reproducere şi distribuire a
producţiei cinematografice;
e) partea din venitul de la orice revînzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii, care
ar reveni, direct sau indirect, vînzătorului.
(2) Orice adaos la preţul efectiv plătit sau de plătit se efectuează în conformitate cu
prevederile prezentului articol, doar pe bază de date obiective şi cuantificabile.
(3) La determinarea valorii în vamă a mărfii nu se admite nici un adaos la preţul efectiv
plătit sau de plătit, cu excepţia celor prevăzute în prezentul articol.
(4) Metoda respectivă nu poate fi aplicată dacă:
a) există restricţii în privinţa drepturilor cumpărătorului asupra mărfii evaluate, cu excepţia
restricţiilor:
- stabilite de legislaţie;
- în privinţa regiunii geografice în care marfa poate fi revîndută;
- care nu influenţează esenţial preţul mărfii;
b) vînzarea mărfii şi valoarea tranzacţiei depind de respectarea unor condiţii a căror acţiune
nu poate fi luată în considerare;
c) informaţia folosită de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii nu este veridică sau
nu este confirmată prin acte;
d) participanţii la tranzacţie sînt persoane interdependente, cu excepţia cazurilor cînd
interdependenţa lor nu influenţează valoarea tranzacţiei şi aceasta este acceptată în scopuri
vamale conform prevederilor alin.(5).
(5) a) La determinarea acceptabilităţii valorii tranzacţiei în scopul aplicării prevederilor
alin.(4), interdependenţa cumpărătorului şi vînzătorului, conform alin.(6), nu va constitui un
motiv suficient pentru a considera valoarea tranzacţiei inacceptabilă. În acest caz, se examinează
circumstanţele vînzării şi valoarea tranzacţiei se acceptă cu condiţia ca interdependenţa să nu
influenţeze preţul. Dacă, ţinînd cont de informaţiile furnizate de declarant sau obţinute din alte
surse, autoritatea vamală are motive să considere că interdependenţa a influenţat preţul, ea
comunică motivele sale declarantului, dîndu-i acestuia posibilitatea de a argumenta valoarea
tranzacţiei. La solicitarea declarantului, motivele se comunică în scris.
b) În cazul cînd participanţii la tranzacţie sînt persoane interdependente, valoarea
tranzacţiei se acceptă şi marfa se evaluează conform prevederilor alin.(4), dacă declarantul
demonstrează că o atare valoare este foarte asemănătoare cu una dintre valorile înregistrate
aproape în acelaşi moment sau în acelaşi moment, cum ar fi:
- valoarea tranzacţiei cu mărfuri identice sau similare din aceeaşi ţară de export între
persoane care nu sînt interdependente;
- valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare determinată conform prevederilor
art.15;
- valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare determinată conform prevederilor
art.16.
c) La aplicarea criteriilor menţionate se va ţine cont de diferenţa la nivel de comerţ, de
cantitate, de componenţii enumeraţi în prezentul articol, de diferenţa de cheltuieli în tranzacţiile
identice dintre persoane care nu sînt interdependente şi cele dintre persoane interdependente.
d) Criteriile specificate la lit.b) se aplică la iniţiativa declarantului şi numai în scop
comparativ.
(6) În sensul prezentei legi, persoanele se consideră interdependente dacă:
- una dintre ele face parte din consiliul directorilor sau din consiliul observatorilor
celeilalte şi viceversa;
- sînt recunoscute legal ca asociaţi;
- una dintre ele este patron, iar cealaltă - salariat;
- o persoană oarecare posedă, exercită controlul sau deţine, direct sau indirect, cel puţin 5%
din acţiunile cu drept de vot emise de ele;
- una dintre ele exercită controlul, direct sau indirect, asupra celeilalte;
- ambele sînt supuse controlului, direct sau indirect, de o terţă persoană;
- împreună exercită controlul, direct sau indirect, asupra unei terţe persoane;
- ambele sînt membri ai aceleiaşi familii.
(7) Persoanele asociate în afaceri, în cazul în care una este agentul, distribuitorul sau
concesionarul exclusiv (indiferent de denumirea folosită) al celeilalte, sînt considerate
interdependente, în sensul prezentei legi, în cazul în care cad sub incidenţa prevederilor alin.(6).
(8) Cheltuielile suportate de cumpărător pentru serviciile de inspecţie înainte de expediţie
a mărfurilor de import nu se includ în valoarea în vamă a mărfurilor importate.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică
(1) La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se
consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce
priveşte:
a) caracteristicile fizice;
b) calitatea mărfii şi reputaţia ei pe piaţă;
c) ţara de origine;
d) producătorul.
(2) Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor
în categoria celor neidentice dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor
prevăzute la alin.(1).
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară
(1) La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară. Se
consideră similare mărfurile care, deşi nu sînt identice, au caracteristici asemănătoare şi se
constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi
marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial.
(2) La determinarea similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele
caracteristici:
a) calitatea, existenţa mărcii comerciale, reputaţia pe piaţă;
b) ţara de origine;
c) producătorul.
Metoda de rezervă
(1) În cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant
prin aplicarea consecutivă a metodelor specificate la articolele 11, 12, 13, 15 şi 16 sau autoritatea
vamală consideră cu temei că aceste metode nu pot fi utilizate, valoarea în vamă a mărfii se
determină prin metoda de rezervă, prin mijloace rezonabile compatibile cu prevederile prezentei
legi, cu principiile generale ale acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi
pe baza datelor disponibile.
(2) La cererea sa, declarantul va fi informat în scris asupra valorii în vamă a mărfii,
determinate conform prevederilor prezentului articol, şi asupra metodei utilizate la determinare.
(3) La determinarea valorii în vamă a mărfii prin metoda de rezervă, drept bază nu pot fi
luate:
a) preţul de vînzare al mărfii pe piaţa internă a Republicii Moldova;
b) preţul mărfii pe piaţa internă a ţarii exportatoare;
c) preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv;
d) sistemul care prevede aplicarea, în scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din
două posibile;
e) costul de producţie al mărfii, altul decît valoarea calculată a mărfurilor identice sau
similare, determinat conform prevederilor art.16 lit.a);
f) valoarea mărfii comercializate pentru export în altă ţară decît ţara importatoare;
g) valoarea în vamă a mărfii minimală.
FACILITĂŢI TARIFARE
(1) Prin facilităţi tarifare se subînţeleg facilităţile acordate de către ţară, în condiţii de
reciprocitate sau unilateral, pentru mărfurile trecute peste frontiera vamală a acestei ţări sub
formă de stabilire a unor cote tarifare pentru importul sau exportul preferenţial de mărfuri, de
reducere a taxei vamale, de scutire de taxă, de restituire a taxei plătite anterior.
(2) Facilităţile tarifare se stabilesc prin prezenta lege şi nu pot avea caracter individual, cu
excepţia cazurilor prevăzute la art.28.
(3) Facilităţile tarifare se acordă în modul prevăzut de legislaţie şi de acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Scutirea de taxa vamală
Sînt scutite de taxa vamală:
a) mijloacele de transport folosite la transporturi internaţionale de pasageri şi de bagaje, de
mărfuri, precum şi obiectele de aprovizionare tehnico-materială, echipamentul, combustibilul,
alimentele, necesare pentru exploatarea acestor mijloace de transport în cursul deplasării sau
procurate în străinătate în legătură cu lichidarea defecţiunilor, în suma stabilită de actele
legislative corespunzătoare;
b) mărfurile de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către cetăţeni
străini, în conformitate cu legislaţia, precum şi cu acordurile internaţionale la care Republica
Moldova este parte;
c) valuta naţională, valuta străină (cu excepţia celei folosite în scopuri numismatice),
precum şi hîrtiile de valoare, în conformitate cu legislaţia;
d) mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar,
destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;
e) mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor cu titlu
gratuit (donaţii) sau în scopuri filantropice pe linia statului, destinaţia lor fiind confirmată de
organul abilitat;
f) mărfurile introduse provizoriu pe sau scoase provizoriu de pe teritoriul vamal sub
supraveghere vamală în cadrul destinaţiilor vamale respective;
g) mărfurile plasate sub regimurile vamale de tranzit şi antrepozit vamal şi sub destinaţiile
vamale de distrugere şi abandon în folosul statului;
h) mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror
valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;
i) mărfurile autohtone anterior exportate şi reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeaşi stare
şi produsele compensatoare după perfecţionarea pasivă conform reglementărilor vamale;
j) publicaţiile periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii,
materialele didactice pentru instituţiile preşcolare, de învăţămînt şi curative.
k) mărfurile importate pentru comercializarea lor în regimul vamal magazin duty free (duty
free diplomatic);
l) mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor
zone economice libere, mărfurile (serviciile), inclusiv cele originare din zona economică liberă,
exportate în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova şi în alte zone economice libere,
precum şi mărfurile originare din zona economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova;
m) mărfurile plasate în regimul vamal de perfecţionare activă, exceptînd mărfurile supuse
accizelor, carnea de bovine, proaspătă sau refrigerată (poziţia tarifară 0201), carnea de bovine
congelată (poziţia tarifară 0202), carnea de porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată (poziţia
tarifară 0203), carnea de ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată (poziţia tarifară
0204), organele comestibile de bovine, porcine, ovine, caprine, cai, măgari, catîri, asini,
proaspete, refrigerate sau congelate (poziţia tarifară 0206), carnea şi organele comestibile ale
păsărilor de la poziţia tarifară 0105, proaspete, refrigerate sau congelate (poziţia tarifară 0207),
slănină fără carne slabă, grăsimea de porc şi de pasăre, netopită, nici altfel extrasă, proaspătă,
refrigerată, congelată, sărată sau în saramură, uscată sau afumată (poziţia tarifară 0209 00),
laptele şi smîntîna din lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi)
(poziţia tarifară 0402), feculele de cartofi (poziţia tarifară 1108 13 000), grăsimile de animale din
specia bovină, ovină sau caprină, altele decît cele de la poziţia tarifară 1503 (poziţia tarifară 1502
00) şi zahărul brut din trestie de zahăr (poziţia tarifară 1701 11). Taxa vamală achitată pentru
mărfurile plasate în regim vamal de perfecţionare activă, la care se aplică taxa vamală, se
restituie, în modul stabilit de Serviciul Vamal, într-un termen ce nu va depăşi 10 zile;
n) mărfurile importate pe teritoriul Republicii Moldova din contul împrumuturilor şi
granturilor acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor
acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului),
destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor
finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern;
o) utilajul, echipamentul şi atributele de gratificaţie primite ca donaţii de Comitetul
Naţional Olimpic şi de federaţiile sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional
Olimpic, de la federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil pentru pregătirea
sportivilor de performanţă şi promovarea mişcării olimpice, fără drept de comercializare a
acestui utilaj, echipament şi atribute de gratificaţie;
p) timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;
q) activele materiale valoarea cărora depăşeşte 1000 de lei pentru o unitate şi al căror
termen de exploatare depăşeşte un an, plasate în capitalul statutar (social) al agentului economic;
r) utilajul tehnologic, echipamentul, instalaţiile şi mijloacele circulante importate de către
organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, acreditate de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi
Atestare pentru activitatea din sfera ştiinţei şi inovării, conform Nomenclatorului mărfurilor al
Republicii Moldova şi limitei propuse anual de Guvern şi aprobate de Parlament;
s) mărfurile importate cu scopul efectuării investiţiilor capitale în cadrul şi în condiţiile
Acordului de investiţii "Cu privire la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti"";
t) produsele petroliere importate în cadrul şi în condiţiile Acordului de investiţii "Cu
privire la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti"", destinate comercializării prin unităţile de
comercializare a produselor petroliere stabilite în acordul menţionat;
u) mărfurile introduse în Republica Moldova de către persoanele juridice în scopuri
necomerciale şi plasate sub regimul vamal de import, a căror valoare în vamă nu depăşeşte 50 de
euro;
v) bunurile mobile a căror valoare depăşeşte 1000 de lei şi a căror durată de funcţionare
este mai mare de un an, importate de către întreprinderile ce desfăşoară activitatea de leasing, în
scopul onorării obligaţiilor contractuale ale acestora, rezultate din contractele de leasing
încheiate cu persoane fizice sau juridice din Republica Moldova.
(1) Sumele taxelor vamale plătite în plus la buget, ca rezultat al comiterii unor erori de
calcul, al efectuării plăţilor anticipate în mărimi ce depăşesc cele necesare sau ca rezultat al
anulării plăţilor după modificarea declaraţiei vamale, se restituie la contul plătitorului sau se trec
în contul altor plăţi vamale şi fiscale dacă nu a trecut mai mult de un an de la data supraplăţii.
(2) Pentru a obţine restituirea sumelor specificate la alin.(1) sau trecerea lor în contul altor
plăţi, plătitorul depune o cerere la autoritatea vamală, în care indică supraplata respectivă. La
cerere se anexează certificatul fiscal teritorial, care confirmă restanţele plătitorului sau lipsa
acestora faţă de buget şi fondul social.
(3) Examinînd cererea plătitorului, autoritatea vamală adoptă hotărîrea privind restituirea,
trecerea în contul altor plăţi sau refuzul de restituire a sumei taxelor vamale încasate,
informîndu-l în scris pe plătitor despre hotărîrea adoptată. O copie a hotărîrii în cauză, precum şi
a actului de verificare a stării decontărilor, întocmit la ziua efectuării operaţiunilor bancare, se
anexează la documentele ce confirmă restituirea supraplăţii sau trecerea ei în contul altor plăţi.
Autoritatea vamală examinează cererea în termen de 30 de zile.
(4) Operaţiunile menţionate de restituire sau de trecere în cont a supraplăţilor se efectuează
de către autorităţile vamale, în baza documentelor bancare şi de casă, prin virament respectiv de
la conturile trezoreriale.
(5) În cazul în care plătitorul are restanţe la bugetele de toate nivelurile, supraplata nu i se
restituie, ea fiind folosită la stingerea restanţelor în cauză.
DREPTURILE DE IMPORT ŞI DREPTURILE DE EXPORT
Restituirea excedentului din drepturile de import sau de export plătite sau percepute
(1) Restituirea excedentului din drepturile de import sau de export plătite sau percepute se
efectuează la cererea scrisă a plătitorului în termenul stabilit de legislaţie.
(2) Taxa încasată pentru efectuarea de proceduri vamale nu se restituie.
Începutul vămuirii
Vămuirea începe în momentul în care colaboratorul vamal se declară disponibil să
perfecteze actele vamale asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport, respectînd procedura
efectuării operaţiunilor prealabile, prevăzute de prezentul cod.
Vămuirea simplificată
(1) La introducerea sau scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor necesare în caz de
calamitate naturală, catastrofă şi accident, precum şi a animalelor vii, mărfurilor uşor alterabile,
substanţelor radioactive, materialelor de informare în masă, se efectuează vămuirea simplificată.
(2) Cazurile şi condiţiile în care se efectuează vămuirea simplificată sînt stabilite de
Serviciul Vamal.
Operaţiunile prealabile
Depozitul provizoriu
Mărfurile, din momentul prezentării lor la organul vamal şi pînă la punerea în liberă
circulaţie sau la plasarea sub o anumită destinaţie vamală, se află în depozitare provizorie sub
supraveghere vamală.
Declaraţia sumară
(1) Pînă la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală, pot fi folosite declaraţii
sumare.
(2) Forma declaraţiei sumare şi informaţia care trebuie indicată în ea sînt stabilite de
Serviciul Vamal.
(3) Declarantul sau brokerul vamal care activează în numele acestuia depune declaraţia
sumară la prezentarea mărfurilor.
(4) La depunerea declaraţiei sumare se va institui o garanţie pentru mărfurile depozitate
provizoriu.
(5) Dacă mărfurile sînt plasate sub o destinaţie vamală în termenul stabilit, declaraţia
sumară nu se perfectează, iar mărfurile nu sînt introduse în depozitul provizoriu.
NORME
de utilizare a declaraţiei sumare
I. DISPOZIŢII GENERALE
1. Declaraţia sumară este o declaraţie vamală care se completează şi se depune organului
vamal la plasarea mărfurilor în depozit provizoriu şi prin care se garantează plata drepturilor de
import sau altor plăţi legale de către declarant (sau brokerul vamal care depune declaraţia în
numele acestuia).
2. Declaraţia sumară trebuie să fie întocmită în scris în limba de stat cu respectarea formei
stabilite de anexa nr.1 la prezentele Norme.
3. La momentul depunerii, declaraţia sumară nu trebuie sa comporte nici o adăugire sau
ştersătură. Existenţa acestora conduce la respingerea documentului şi la necesitatea depunerii
unei noi declaraţii sumare.
4. Autenticitatea declaraţiei este conferită de semnătura şi ştampila declarantului sau a
brokerului vamal.
Anexa nr.1
la Normele de completare
a declaraţiei sumare
DECLARAŢIA VAMALĂ SUMARĂ
Destinatar ______________________________________________
_______________________________________________________
cod fiscal / IDNO
Expeditor _______________________________________________
_______________________________________________________
ţara
Descrierea mărfurilor:
Clasificarea tarifară a Denumirea Cantitate Unit. de Valoarea Descrierea Cuantumul drepturilor de
mărfurilor mărfurilor măsură mărfurilor valutei import estimate
Total
Mărfurile indicate vor fi plasate într-o destinaţie aprobată de vamă pînă la data de ”___” _________ 20__
Anexa nr.2
la Normele de completare
a declaraţiei sumare
Registrul de evidenţă a declaraţiei sumare
Nr. Nr. de Data Valabil Destinatarul Declarantul sau Denumirea Suma Încetarea
d/o referinţă a acceptării pînă la brokerul vamal mărfurilor garanţiei garanţiei
declaraţiei
sumare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Formele declarării
(1) Declararea se face în scris, verbal sau prin acţiune, prin mijloace electronice sau prin
alte modalităţi prevăzute de legislaţie.
(2) Forma şi procedura de declarare, precum şi informaţiile necesare vămuirii sînt stabilite
de Serviciul Vamal.
Locul declarării
(1) Mărfurile, cu excepţia celor supuse accizelor, sînt declarate la organul vamal
determinat de Serviciul Vamal. Mijloacele de transport care transportă mărfurile sînt declarate o
dată cu acestea, excepţie făcînd cazurile prevăzute la alin.(3).
(2) Navele maritime, fluviale şi aeriene sînt declarate în portul sau aeroportul de plecare
sau de sosire, situate pe teritoriul vamal.
(3) Mijloacele de transport de mărfuri fără încărcătură şi cele de transport de pasageri sînt
declarate la momentul trecerii frontierei vamale.
(4) Mărfurile (producţia) importate supuse accizelor sînt declarate la momentul trecerii
frontierei vamale. Excepţie constituie bunurile introduse în legătură cu schimbarea locului
permanent de trai sau bunurile primite cu titlu de moştenire, fapt confirmat în modul stabilit.
1 Acte în original
3. Actele de constituire ale agentului economic se vor prezenta la biroul vamal respectiv
numai la perfectarea primei tranzacţii (cu excepţia cazurilor survenirii modificărilor în aceste
acte).
4. La solicitarea agentului economic, organele vamale vor anexa la dosarul întreprinderii
actele în original stipulate în subpunctul 2.2 din prezentul Ordin, cu excepţia actelor stipulate în
alineatele “h” şi “i” ale subpunctului 2.2.
5. Actele stipulate în punctul 2 din prezentul Ordin vor fi cusute şi sigilate după fiecare
operaţiune de declarare de către colaboratorii secţiei (sectorului) tranzacţii economice externe ce
au perfectat declaraţia vamală.
6. în cazul în care unul şi acelaşi act necesită a fi prezentat la perfectarea diferitor declaraţii
vamale, acesta se va anexa numai la prima declaraţie vamală perfectată în baza acestor acte.
Declarantul
(1) Se numeşte declarant persoana care declară şi prezintă mărfurile şi mijloacele de
transport, care întocmeşte şi depune declaraţie vamală în nume propriu sau persoana în al cărei
nume este întocmită declaraţia vamală de către brokerul vamal sau intermediar.
(2) Declarantul, indiferent de faptul dacă este persoana care trece mărfurile peste frontiera
vamală sau este brokerul vamal, execută toate obligaţiile şi este răspunzător de faptele sale,
conform legislaţiei.
Principii generale
Echipele mobile
(1) Echipele mobile sînt subdiviziuni speciale operative ale Serviciului Vamal, create
pentru a asigura respectarea legislaţiei vamale.
(2) Echipele mobile activează în baza regulamentului aprobat de Guvern.
(3) Echipele mobile sînt subordonate Serviciului Vamal. Ele sînt dotate cu arme de foc,
mijloace speciale, unităţi de transport, cu alte mijloace necesare pentru realizarea sarcinilor lor.
(4) Nici o autoritate publică nu este în drept să oprească şi să controleze echipele mobile,
precum şi mijloacele de transport însoţite de ele, în timpul exercitării funcţiilor de serviciu.
Controlul corporal
(1) Controlul corporal, ca formă excepţională de control vamal, poate fi efectuat cu
permisiunea şefului organului vamal sau a adjunctului acestuia dacă există destule temeiuri
pentru a presupune că persoana care trece frontiera vamală sau care se află în zona de control
vamal ori în zona de tranzit din aeroportul internaţional are asupra sa şi nu le prezintă mărfuri ce
constituie obiectul contravenţiilor sau infracţiunilor prevăzute de legislaţia Republicii Moldova
sau de acordurile internaţionale la care aceasta este parte.
(2) Pînă la efectuarea controlului corporal, colaboratorul vamal înştiinţează persoana fizică
despre decizia şefului organului vamal sau a adjunctului acestuia privind efectuarea controlului
corporal, îi lămureşte drepturile şi obligaţiile pe care le are şi îi propune să prezinte singură
obiectele tăinuite.
(3) Controlul corporal este efectuat de un colaborator vamal de sexul persoanei supuse
controlului corporal, în prezenţa a doi martori asistenţi de acelaşi sex cu primii. Controlul
corporal se efectuează într-o încăpere izolată, în condiţii sanitare. Accesul în aceste încăperi al
persoanelor care nu participă la efectuarea controlului corporal şi urmărirea controlului sînt
interzise.
(4) Referitor la efectuarea controlului corporal se întocmeşte proces-verbal de o formă
stabilită de Serviciul Vamal.
(5) Procesul-verbal referitor la controlul corporal este semnat de colaboratorul vamal care a
efectuat controlul corporal, de persoana supusă acestui control, de martorii asistenţi, precum şi
de lucrătorul medical care a participat la control. Persoana supusă controlului corporal este în
drept să facă menţiuni în procesul-verbal.
1. Consideraţii generale.
2. Baza legală a activităţii operative de investigaţii.
3. Contravenţiile şi infracţiunile vamale.
4. Investigarea cazurilor de încălcare a legislaţiei vamale.
5. Executarea deciziilor organului vamal.
6. Calea administrativă şi judiciară de atac a deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii
organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali.
Urmărirea penală
Contrabanda
Trecerea peste frontiera vamală de mărfuri, eludîndu-se controlul vamal sau tăinuindu-le
de el, săvîrşită în proporţii mari sau deosebit de mari, fie în mod repetat, fie de un grup de
persoane care s-au organizat pentru activitate de contrabandă, fie de o persoană cu funcţie de
răspundere care face uz de situaţia de serviciu, fie prin folosirea frauduloasă de documente
vamale şi de alte documente, fie însoţită de nedeclarare sau de declararea lor neautentică în
documentele vamale sau în alte documente, o astfel de trecere de substanţe narcotice, psihotrope,
cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, de deşeuri nocive, de armament,
de dispozitive de explodare, de arme de foc şi de muniţii, cu excepţia armelor de vînătoare cu
ţeavă lisă şi a cartuşelor la ele, de valori culturale, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal a
valorilor culturale scoase din ţară în cazul în care returnarea lor este obligatorie se consideră
contrabandă şi se pedepseşte în conformitate cu legislaţia.
Contravenţia vamală
Contravenţie vamală înseamnă încălcarea reglementărilor vamale săvîrşită prin acţiuni sau
inacţiune care atrag răspunderi stabilite în Codul cu privire la contravenţiile administrative şi în
prezentul cod.
Răspunderea pentru contravenţia vamală
(1) Contravenţia vamală atrage răspundere administrativă sau materială în conformitate cu
prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative şi cu cele ale prezentului cod. În
cazul comiterii unor contravenţii vamale, se poate aplica sancţiunea complementară de retragere
sau suspendare a autorizaţiei.
(2) Cetăţenii sînt pasibili de răspundere pentru contravenţii vamale dacă la data comiterii
lor au împliniţi 16 ani.
(3) Persoanele juridice vinovate de săvîrşirea contravenţiilor vamale poartă răspundere
administrativă sau materială.
Interacţiunea dintre organele vamale ale Republicii Moldova şi serviciile vamale ale altor
state în în cadrul efectuării actelor de procedură în cazuri de contravenţie vamală şi al cercetării
lor
Interacţiunea organelor vamale ale Republicii Moldova cu serviciile vamale şi cu organele
competente din alte state în cadrul efectuării actelor de procedură în cazurile de contravenţie
vamală şi al cercetării lor are loc în baza acordurilor internaţionale la care Republica Moldova
este parte.
Actele de procedură
Însărcinarea privind efectuarea actelor de procedură în cazurile de contravenţie vamală
Organul vamal care efectuează actele de procedură în cazul unei contravenţii vamale este
în drept, după caz, să dispună unui alt organ vamal efectuarea unor anumite acte de procedură.
Această însărcinare urmează a fi executată în decursul a 10 zile din ziua primirii.
Inspectarea vamală
(1) Dacă are motive suficiente pentru a presupune că pe teritoriul sau în localul
persoanelor, sau în mijloacele lor de transport se află mărfuri şi mijloace de transport ce
constituie obiectul contravenţiei vamale, sau mărfuri şi mijloace de transport cu ascunzişuri
speciale, folosite pentru trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor ce constituie obiectul
contravenţiei vamale, tăinuite de controlul vamal, obiecte ce posedă indicii de corpuri delicte,
precum şi documentele necesare efectuării actelor de procedură în cazul contravenţiei vamale
sau cercetării lui, colaboratorul vamal este în drept să efectueze inspectarea vamală a acestor
teritorii, localuri sau mijloace de transport.
(2) Referitor la inspectarea vamală, colaboratorul vamal care efectuează actele de
procedură sau cercetează cazul de contravenţie vamală emite o ordonanţă motivată.
(3) Inspectarea vamală se efectuează în prezenţa unor martori asistenţi.
(4) La inspectarea vamală asistă şi persoana al cărei teritoriu, local sau unitate de transport
sînt inspectate. În cazul absenţei temporare a persoanei fizice, a persoanei cu funcţie de
răspundere sau a persoanei care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui
persoană juridică, inspectarea vamală se efectuează în prezenţa membrilor lor de familie maturi,
a angajatului serviciului exploatare a locuinţelor de la domiciliu, a reprezentantului
administraţiei locului de muncă, de studii, de odihnă al persoanei în cauză sau a reprezentantului
autorităţii administraţiei publice locale respective. În cazul absenţei temporare a conducătorului
persoanei juridice sau a adjunctului acestuia, inspectarea vamală se efectuează în prezenţa unor
alţi angajaţi ai persoanei juridice în cauză sau în prezenţa reprezentanţilor autorităţii care a făcut
înregistrarea de stat a acestuia.
(5) La efectuarea inspectării vamale este invitat un specialist, după caz.
(6) Persoanelor care participă sau asistă la efectuarea inspectării vamale li se lămuresc
drepturile şi obligaţiile.
(7) Nu se admite efectuarea inspectării vamale în timp de noapte, cu excepţia cazurilor
cînd inspectarea se face în cadrul controlului vamal sau vămuirii şi a cazurilor care nu suferă
amînare.
(8) Înaintea inspectării vamale, colaboratorul vamal este obligat să prezinte, contra
semnătură, persoanei al cărei teritoriu, local sau unitate de transport urmează să fie inspectate
ordonanţa privind efectuarea inspectării vamale. În cazul absenţei persoanei, ordonanţa este
prezentată uneia dintre persoanele indicate la alin.(4).
(9) Colaboratorul vamal propune persoanei al cărei teritoriu, local sau unitate de transport
urmează să fie inspectate sau uneia dintre persoanele indicate la alin.(4) să permită accesul pe
teritoriul, în localul sau în unitatea de transport în care se află bunurile enumerate la alin.(1), să
predea bunurile sau să deschidă localurile, recipientele şi alte locuri unde se pot afla astfel de
bunuri. În cazul refuzului de a deschide localurile, recipientele şi alte locuri unde se pot afla
bunurile indicate la alin.(1), colaboratorul vamal este în drept să le deschidă, evitînd deteriorarea
nejustificată a lăcăţilor, uşilor etc.
(10) Mărfurile, mijloacele de transport, documentele şi alte bunuri care au atribuţie la cazul
contravenţiei vamale constatate în timpul inspectării vamale sînt ridicate în temeiul şi în modul
prevăzut la art.243 şi 244.
(11) În cadrul inspectării vamale, pot fi efectuate măsurări, fotografieri, filmări, înregistrări
video şi alte lucrări tehnice.
(12) Referitor la inspectarea vamală se întocmeşte proces-verbal.
Examinarea
(1) Pentru a constata indiciile, a descoperi probele materiale, a elucida circumstanţele
contravenţiei vamale, colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură sau cercetează
cazul de contravenţie vamală este în drept să examineze teritoriile, localurile, mărfurile,
mijloacele de transport, documentele, alte bunuri care aparţin sau care sînt destinate persoanei
juridice, persoanei cu funcţie de răspundere sau persoanei fizice, să ridice corespondenţa lor
poştală şi telegrafică, să întreprindă alte măsuri prevăzute de Codul cu privire la contravenţiile
administrative şi de prezentul cod.
(2) Examinarea poate fi efectuată în cadrul întocmirii procesului-verbal privind încălcarea
reglementărilor vamale, inspectării vamale, ridicării mărfurilor, mijloacelor de transport,
documentelor şi altor bunuri sau ca un act de procedură independent.
(3) Se permite examinarea mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor
bunuri ca un act de procedură independent:
a) dacă mărfurile, mijloacele de transport, documentele şi alte bunuri au fost prezentate
colaboratorului vamal în timpul controlului vamal sau al vămuirii ori în timpul efectuării actelor
de procedură anterioare;
b) în alte cazuri, cu acordul posesorilor de mărfuri, de mijloace de transport, de documente
şi de alte bunuri.
(4) Examinarea ca un act de procedură independent se efectuează în prezenţa unor martori
asistenţi. La examinare au dreptul să participe contravenientul, specialistul şi martorii.
(5) În cadrul examinării pot fi efectuate măsurări, fotografieri, filmări, înregistrări video,
pot fi schiţate planuri, efectuate desene, scheme, prelevate probe şi mostre, făcute mulaje şi
tipare de pe urme, copii de pe documente.
(6) Referitor la efectuarea examinării ca un act de procedură independent se întocmeşte
proces-verbal.
. Prezentarea mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor bunuri pentru a fi
identificate
(1) În temeiul deciziei colaboratorului vamal care efectuează actele de procedură în cazul
de contravenţie vamală sau care îl cercetează, contravenientului persoană fizică, persoană cu
funcţie de răspundere, conducător al persoanei juridice sau adjunct al acestuia, persoană care
desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, precum şi martorului,
li se prezintă, după caz, mărfurile, mijloacele de transport, documentele şi alte bunuri spre a fi
identificate.
(2) Persoanele chemate să identifice bunurile indicate la alin.(1) sînt întrebate în prealabil
despre împrejurările în care le-au văzut, despre semnele lor distinctive.
(3) Bunurile sînt prezentate spre a fi identificate împreună cu alte obiecte similare.
Prezentarea pentru identificare se efectuează în prezenţa unor martori asistenţi.
(4) Referitor la prezentarea bunurilor pentru identificare, se întocmeşte proces-verbal.
Temeiurile pentru anularea sau modificarea deciziei privind aplicarea de sancţiune ori
privind clasarea dosarului
Temei pentru anularea sau modificarea deciziei organului vamal privind aplicarea de
sancţiune ori privind clasarea dosarului de contravenţie vamală sînt:
a) procedura sau cercetarea unilaterală sau incompletă a cazului;
b) necorespunderea concluziilor, expuse în decizie, circumstanţelor cazului;
c) încălcarea serioasă a cerinţelor procedurale din prezentul cod, iar în partea
nereglementată de acesta, încălcarea legislaţiei cu privire la contravenţiile administrative prin
emitere a deciziei de către un colaborator vamal neîmputernicit sau prin crearea de piedici, în
pofida voinţei contravenientului, participării la cercetarea cazului a avocatului sau a
reprezentantului contravenientului, precum şi alte cazuri de violare a drepturilor legale ale
participanţilor la procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui, dacă această
violare a împiedicat examinarea multilaterală a cazului şi a influenţat sau ar fi putut influenţa
emiterea unei decizii juste;
d) calificarea incorectă a faptei, neaplicarea sau aplicarea incorectă a sancţiunilor prevăzute
de prezentul cod.
Bibliografia recomandată: