Metodologia cercetării

ştiinţifice medicale
Prof. Dr. Monica Sabău
 Scopul
• De a da un răspuns întrebărilor cu privire
la
• Cauzalitatea
• Istoria naturală a unei boli
• Prognosticul
• Tratamentul
• Prevenţia
• Exprimă în general rezultatul final aşteptat
• Justificarea rezultatului
 Calităţile unui studiu clinic
• Pertinent – cu repercusiuni viitoare
• Nou – să aducă informaţii noi
• Fezabil
• Să respecte etica medicală – inocuitatea
cercetării, respectul persoanelor incluse în
studiu, principiul dreptăţii
 Etapele unui studiu
• Pregătirea studiului
• Elaborarea proiectului
• Culegerea informaţiilor
• Prelucrarea datelor
• Analiza, interpretarea şi prezentare
rezultatelor
• Redactarea studiului
 Etapele unui studiu
 Pregătirea studiului
• Elaborarea proiectului
• Culegerea informaţiilor
• Prelucrarea datelor
• Analiza, interpretarea şi prezentare
rezultatelor
• Redactarea studiului
 Pregătirea unui studiu de
cercetare
• Definirea fenomenului
• Cunoaşterea prealabilă a problemei
• Formularea unei ipoteze
• Motivarea organizării studiului
• Formularea temei de studiu
• Obiectiv/obiective
• Alegerea tipului de studiu
 Pregătirea unui studiu de
cercetare
• Aspecte manageriale
– Personal şi materiale necesare
– Durata studiului
• Avantaje şi limite ale studiului
 Definirea fenomenului
• Ipoteza de studiu (o afirmaţie a unei
posibile relaţii între un factor şi criteriul de
judecată)
– Ipoteza nulă – nu există asociere
– Ipoteza alternativă – există asociere
• Condiţii conform cărora ipoteza poate fi
adevărată
 Formularea temei
• Clasificarea obiectivelor:
– Obiectivul major (fenomen de sănătate,
procedeu diagnostic, terapeutic sau profilactic
ce rezultate se doreşte a se obţine, aria de
interes a rezultatelor)
– Obiectivele secundare (alte fenomene
biologice)
 Tipuri de obiective
• Prognostice:
• Evenimente ce survin pe parcursul istoriei naturale a unei
boli
• Etiologice
• Demonstrarea relaţiei cauză - efect
• De apreciere a performanţelor unui test
• De apreciere a impactului unei intervenţii:
terapeutică, de depistare a unei boli, de
prevenţie a îmbolnăvirilor, de educaţie pentru
sănătate
 Alegerea tipului de studiu
• Descriptiv
• Analitic
– Observaţional
– Experimental – de intervenţie
 Etapele unui studiu
• Pregătirea studiului
 Elaborarea proiectului
• Culegerea informaţiilor
• Prelucrarea datelor
• Analiza, interpretarea şi prezentare
rezultatelor
• Redactarea studiului
 Elaborarea proiectului
• Definiţia proiectului de cercetare
• Etapele unui proiect
• Titlul
• Sumarul
• Prezentarea proiectului
• Normele deontologice de cercetare
• Diseminarea şi valorificare rezultatelor
• Perspective de continuare a cercetării
• Anexe
 Elaborarea proiectului
• Prezentarea proiectului
– Resursele umane
– Relevanţa temei
– Stadiul actual al cunoaşterii
– Justificarea studiului
– Gradul de originalitate
– Enunţarea obiectivelor
– Ipoteza
– Metodologia folosită
 Elaborarea proiectului
• Metodologia folosită
– Factorul / factorii studiaţi
– Criteriile de raţionament
– Tipul de studiu folosit
– Subiecţii (criterii de includere, eşantion, eşantionaj)
– Metode de culegere şi prelucrare a datelor
– Planificarea activităţilor
– Structura bugetului
– Legături cu alte proiecte
 Elaborarea proiectului
• Structura bugetului
• Sunt eligibile următoarele categorii de cheltuieli
de:
– Capital
– Personal
– Informare
– Mobilităţi
– Materiale consumabile
– Valorificare a rezultatelor
– Indirecte - regie
 Elaborarea proiectului
• Anexe
• Curriculum vitae al investigatorului
principal şi ale co-investigatorilor
• Calendarul activităţilor
• Avizul Comisiei de Etică
• Documente speciale
• Consimţământul informat
 Elaborarea proiectului
• Înainte de implementare, proiectul va fi
verificat pentru:
– Eligibilitate
– Calitate
– Pertinenţă
• Verificarea se face de către experţi care
acordă calificative pe baza cărora se
obţine şi şi susţinerea financiară
 Etapele unui studiu
• Pregătirea studiului
• Elaborarea proiectului
 Culegerea informaţiilor
• Prelucrarea datelor
• Analiza, interpretarea şi prezentare
rezultatelor
• Redactarea studiului
 Culegerea informaţiilor
• Stabilirea populaţiei ţintă
• Alegerea eşantionului de studiu
• Reprezentativitate
• Comparabilitate
• Talia
• Tipul de eşantion
• Modul de eşantionare
• Criteriul de includere şi excludere a subiecţilor care fac
obiectul studiului
• Probleme legate de abandon (pierderi pe parcurs)
 Culegerea informaţiilor
• Instrumente necesare culegerii
• Definirea variabilelor
– Cantitative (continuu, discontinuu)
– Calitative (nominale, nominale-ordonate, dihotomiale)
– De supravieţuire
• Stabilirea scalelor de măsură pentru variabilele
implicate în studiu
• Particularizarea culegerii
– Pe eşantion reprezentativ
– Pe studiu caz/control
– Pe studiu expus/neexpus
 Culegerea informaţiilor
• Tipul de abordare
– Analiza documentelor preexistente
– Întrebări
– Interviu
– Chestionar
– Observaţia
– Simplă
– Participativă
– Controlul variabilelor: metode de măsurare şi
clasificare
– Comprehensibile
– Comparabile – standardizate
– Reproductibile
 Culegerea informaţiilor
• Modalităţi de culegere, în funcţie de:
– Populaţia cuprinsă în studiu
• Exhaustivă
• Pe eşantioane
– Durată
• Transversală
• Longitudinală
 Culegerea informaţiilor
• Testarea instrumentelor de culegere a
datelor
– Anchetă pilot
– Reproductibilitatea
– Validitatea
– Calitatea
• Asigurarea calităţii
• Controlul calităţii
 Etapele unui studiu
• Pregătirea studiului
• Elaborarea proiectului
• Culegerea informaţiilor
 Prelucrarea datelor
• Analiza, interpretarea şi prezentare
rezultatelor
• Redactarea studiului
 Prelucrarea datelor
– Analiza statistică
• Statistica descriptivă
• Statistica analitică
– Cuantificarea unor parametrii
• Prevalenţa
• Riscul relativ
• Raportul cotelor
• Riscul atribuibil
– Cost eficienţă
– Cost beneficiu
– Meta-analiza
 Etapele unui studiu
• Pregătirea studiului
• Elaborarea proiectului
• Culegerea informaţiilor
• Prelucrarea datelor
 Analiza, interpretarea şi prezentare
rezultatelor
• Redactarea studiului
 Analiza şi interpretarea datelor
• Primele rezultate, analiză care permite să se
constate dacă datele sunt corecte, dacă
procedeele statistice sunt adecvate
• Rezultate finale, analiză care trebuie să
răspundă la întrebările:
– Ipoteza a fost respinsă sau confirmată?
– A fost suficientă analiza numerică?
– Care este semnificaţia rezultatelor?
 Analiza pe rezultate finale
• Dacă a fost respectată calitatea rezultatelor?
• Dacă a fost respectată validitatea internă a
rezultatelor?
• Dacă rezultatele pe eşantion se pot extrapola
populaţiei ţintă? (validitate externă)
• Dacă sunt erori?
• Care sunt modalităţile de control a factorilor de
eroare?
 Prezentarea rezultatelor
• Pe baza parametrilor statistici
• Permite raportarea rezultatelor la alte
studii
• Reproductibilitatea rezultatelor
• Realizarea grafică (grafice, histograme,
tabele, etc.)
 Etapele unui studiu
• Pregătirea studiului
• Elaborarea proiectului
• Culegerea informaţiilor
• Prelucrarea datelor
• Analiza, interpretarea şi prezentare
rezultatelor
 Redactarea studiului
 Redactarea studiului
• Componenetele unui articol:
– Titlul
– Numele şi prenumele autorilor
– Rezumat, cuvinte cheie
 Redactarea studiului
• Părţi structurale (tip IMRAD) :
– Introducere
– Material şi metodă
– Rezultate (iconografia)
– And
– Discuţii
• La acestea se mai adaugă:
– Concluzii
– Bibliografie
 Elementele esenţiale ale
referinţelor
• Pentru articole se vor menţiona: numele autorilor şi
iniţialele prenumelui în majuscule contigue, între autori
se pune virgulă iar după ultimul autor pe pune punct.
Dacă sunt mai mulţi autori se vor menţiona în general
trei după care se pune et al. Urmează titlul articolului în
limba de origine urmat de punct, apoi numele jurnalului
folosindu-se prescurtările internaţionale (din Index
Medicus) fiind urmat fără punct de anul apariţiei, punct şi
virgulă, apoi numărul volumului urmat de două puncte şi
numărul primei şi ultimei pagini separate printr-o linioară.
Dacă referinţa provine dintr-un supliment după numărul
volumului se adaugă suppl
 Elementele esenţiale ale
referinţelor
• pentru cărţi: numele şi prenumele autorilor, titlul cărţii,
numărul ediţiei începând cu a 2-a, oraşul şi numele
editurii, anul editării şi paginile
• pentru capitole din cărţi: autorul sau autorii capitolului
(numele şi iniţiala prenumelui) urmate de punct, apoi titlul
capitolului urmat de punct, apoi meţiunea „În:” urmată de
două puncte, se vor menţiona apoi numele şi iniţiala
prenumelui redactorilor cărţii, urmate de ed sau eds şi
punct. Este trecut apoi titlul cărţii în întregime şi în limba
originală, urmat de punct. Se mai precizează oraşul de
apariţie, numele editurii şi anul editării
 Elementele esenţiale ale
referinţelor
• pentru lucrări comunicate cu rezumat publicat
se vor specifica autorii, titlul comunicării,
manifestarea ştiinţifică unde s-a comunicat
lucrarea, data şi locul manifestării urmat de
pagina din volumul de rezumate.
• pentru teze de disertaţie vor fi menţionate,
numele şi prenumele, titlul tezei, urmat de
menţiune disertaţie sau teză de doctorat puse în
paranteză, oraşul, Universitatea unde s-a
susţinut teza şi anul
 Citarea referinţelor în text
• Sistemul Harvard. În acest sistem citarea
autorului/autorilor în text se face cu
numele şi anul apariţiei lucrării puse în
paranteză iar în lista bibliografică de la
sfârşitul articolului autorii sunt puşi în
ordine alfabetică fără număr de ordine
 Citarea referinţelor în text
• Sistemul Vancouver sau sistemul numeric
secvenţial. In lucrare referinţele sunt
numerotate cu cifre arabe plasate în
paranteză, ordinea lor fiind cea a apariţiei
în text. Dacă sunt mai multe referinţe
plasarea lor în paranteză se face în ordine
crescătoare cu virgule între ele; îşi
păstrează acelaşi număr la mai multe
citări. În lista de referinţe autorii sunt
menţionaţi în ordinea apariţiei în text
 Citarea referinţelor în text
• Sistemul alfabetic-numeric este un sistem
hibrid în care referinţele numerotate cu
cifre arabe şi puse în paranteză sunt
introduse în text în ordinea apariţiei lor, în
lista bibliografică lucrările sunt puse în
ordinea alfabetică a autorilor
 Prezentarea orală a unei lucrări
ştiinţifice
• Pregătirea prezentării
• Organizarea prezentării
• Stilul
• Vocea
• Aspectul fizic
• Controlul emoţiilor