P. 1
Subiecte Examen Materiale si Tehnologii Constructii

Subiecte Examen Materiale si Tehnologii Constructii

|Views: 281|Likes:
Published by Andreea

More info:

Published by: Andreea on Feb 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/28/2014

pdf

text

original

Subiecte examen MT2 Partea I

I. Cap. I i II Propriet i i Piatr 1. Densitatea materialelor. 2. Compactitatea. Porozitatea închis . 3. Porozitatea total . Volumul de goluri. 4. Porozitatea aparent raportat la mas i la volum. 5. Absorb ia de ap . Permeabilitatea. Rezisten a la înghe /dezghe . 6. Propagarea c ldurii. 7. Încercarea la compresiune. 8. Încercarea la întindere. Încerc ri nedistructive 9. Generalit i i metode combinate. 10. Metoda acustic metoda ultrasonic de impuls. 11. Metoda mecanic metoda sclerometrului cu recul. 12. Exploatarea i extragerea pietrei naturale. 13. Produse de balastier . 14. Produse de carier . II. Cap. III Lian i 1. Lian i anorganici defini ie i clasificare. Ipsosul pt. construc ii 2. Materii prime, tehnologia de fabrica ie i domenii de utilizare. 3. Priza i înt rirea ipsosului. Varul aerian 4. Materii prime, tehnologia de fabrica ie. 5. Stingerea varului. 6. Înt rirea varului aerian i domenii de utilizare. Cimentul portland 7. Materii prime, tehnologia de fabrica ie. 8. Componen i mineralogici principali ai CP. 9. Tipuri de CP unitare. 10. Priza i înt rirea CP. 11. Tipuri de adaosuri. 12. CPA (cimenturi portland cu adaosuri) a) CPA uzuale. 13. CPA b) CPA speciale i doemnii de utilizare ale CPA (grupele + unde se folosesc).

I. Cap. I i II Propriet i i Piatr 1. Densitatea materialelor. Exist 4 tipuri de densit i:  densitatea real ;  densitatea aparent a;  densitatea în gr mad g;  densitatea în stiv s. Densitatea general : raportul dintre mas i volumul unui material. Densitatea real (absolut ) : raportul dintre masa materialului m i volumul s u real V din care se exclud porii. 

Densitatea aparent volumul porilor Vp.

a: raportul

dintre masa materialului m i volumul s u aparent Va inclusiv 

V=volumul solid al materialului. Vp=volumul tuturor porilor din material.

Densitatea în gr mad (în vrac) g: raportul dintre masa materialului granular m i volumul s u în gr mad Vg, în care intr volumul solid al granulelor V i volumul de goluri dintre granulele materialului Vgol.  

Densitatea în gr mad sau în vrac g se determin la materialele alc tuite din granule între care exist goluri (de ex. nisip, pietri , ipsos, var, ciment, etc.). Densitatea în gr mad g se determin în func ie de gradul de îndesare al materialelor i anume: y densitatea în gramad în stare afânat ga; y densitatea în gramad în stare îndesat gî;  
Á Á

ma=masa materialelor în stare afânat . mî=masa materialelor în stare îndesat . Pt. determinare se folosesc vase standardizate cu volumul în func ie de dimensiunea maxim a granulei materialului cercetat. Densitatea în stiv
s: 

raportul dintre masa materialului din stiv m i volumul stivei Vs. 

2. Compactitatea. Porozitatea închis . Compactitatea C: raportul dintre volumul solid al materialului V i volumul s u aparent Va.  

Compactitatea C reprezint gradul de umplere al volumului unui material cu substan   

solid . 

Compactitatea  

.    

    ).    ). Porozitatea închis pî: totalitatea porilor închi i care nu comunic cu exteriorul i se g sesc în unitatea de volum.
Á

3. Porozitatea total . Volumul de goluri. Porozitatea reprezint gradul de neumplere al volumului unui material cu substan solid . Func ie de natura porilor exist : y porozitatea total pt; y porozitatea aparent pa; y porozitatea închis pî. Porozitatea total pt: raportul dintre volumul total al porilor închi i i deschi i din material Vp i volumul aparent al materialului Va. 

Concluzie: se constat c porozitatea total pt i compactitatea C sunt m rimi complementare.   Volumul de goluri Vgol (caracteristic materialelor granulare): totalitatea spa iilor libere care se g sesc între granulele unui material, se mai nume te i porozitate intergranular .   

Volumul de goluri Vgol se exprim fie în stare afânat Vgol,a fie în stare îndesat Vgol,î dup cum este ga i gî . 4. Porozitatea aparent raportat la mas i la volum. Porozitatea aparent (deschis ) pa: totalitatea porilor deschi i ai unui material (comunican i cu exteriorul) care se g sesc în unitatea de mas sau de volum, exist deci porozitatea aparent raportat la mas pam i porozitate aparent raportat la volum pav.   

g

Vpd=volumul porilor deschi i ai materialului. mus=masa probei de material în stare uscat . 
£ £ £ 

ms=masa probei de material în stare saturat .  ap =densitatea apei 
£ 

£ 

£ £   

5. Absorb ia de ap . Permeabilitatea. Rezisten a la înghe /dezghe . Absorb ia de ap a: proprietatea unui material de a absorbi i re ine apa în porii i capilarele sale. Absorb ia de ap a se determin astfel: y la presiune normal : y la subpresiune; y la suprapresiune; y prin fierbere. Absorb ia de ap a se determin raportat la mas am sau la volum av.
£

msa=masa saturat a materialului. mus=masa uscat a materialului.
£ £ £ £ £

Permeabilitatea corpurilor solide: proprietatea corpurilor solide de a l sa s treac prin ele în anumite condi ii standardizate o cantitate de lichid (de ex. ap sau vapori). Se apreciaz prin indicele de permeabilitate i prin gradul de impermeabilitate. Rezisten a la înghe /dezghe (rezisten a la gelilitate): proprietatea unui material de a rezista la un num r cât mai ridicat de cicluri înghe /dezghe atunci când sunt îmbibate cu ap . Se apreciaz prin sc derea rezisten elor mecanice dat de coeficientul de înmuiere la gelilitate g respectiv coeficientul de gelivitate g pt. pierderea de mas . 6. Propagarea c ldurii. Propagarea c ldurii: tendin a de trecere a c ldurii de la corpurile mai calde la cele mai reci, ducând în final la uniformizarea temperaturilor. Propagarea se poate face prin conduc ie, convec ie i radia ie (pt. corpurile solide, este proprie propagarea prin conduc ie).   

T1

A

Se consider o sec iune transversal printr-un perete de lungime d i temperaturile T1 i T2 , se va produce un transfer de c ldur Q [joule] de la temperatura mai ridicat T1 spre tempertura mai sc zut T2. C ldura Q se calculeaz astfel: =coeficientul de conductivitate termic ; A=aria sau suprafa a prin care se face transferul de c ldur ; t=timpul considerat pt. transfer. Coeficientul este o caracteristic foarte important a materialelor de construc ii.

Q 

T2

d de ex.:
o el=58

,

lemn=0,40

Concluzia: cu cât are valori mai reduse, cu atât materialul are mai bune propriet i termoizolatoare. , polistiren=0,040 . 

7. Încercarea la compresiune. Încercarea la compresiune: se realizeaz pe probe sau epruvete cubice, prismatice, cilindrice sau pe diferite cupoane extrase din materialul cercetat (carote). Se utilizeaz pt. încercare, o prism hidraulic . Încercarea se face conform schemei urm toare. F

prob

A platane

A F Rezisten a la compresiune fc(Rc) se determin cu formula: Fmax=for a maxim la ruperea probei [N]. A=aria sec iunii solicitate (în contact cu platanul) [mm2]. 8. Încercarea la întindere. Încercara la întindere se determin în 3 moduri: y î î centric fct(Rt); y î î prin încovoiere; se prezint la betonul greu. y î î prin despicare. Încercarea la întindere centric fct(Rt): se determin cu ajutorul ma inii universale cu ac ionare hidraulic .

Probele au diferite forme i dimensiuni în func ie de natura materialului (de ex. lemn, metal, polimeri, piatr natural etc.)

Încercarea la întindere centric fct(Rt) se determin cu o formul asem n toare cu cea de la încercarea pt. compresiune: Fmax=for a maxim de rupere la întindere centric [N]. A=aria sec iunii în zona calibrat [mm2]. Încerc ri nedistructive 9. Generalit i i metode combinate. Generalit i: Utilizarea metodelor nedistructive, la determinarea unor caracteristici fizicomecanice i chimice ale materialelor, s-a extins mult în ultimele decenii. Fa de metodele mecanice distructive, metodele nedistructive prezint o serie de avantaje, precum: y probele cercetate nu sunt distruse, o determinare putându-se efectua de mai multe ori; y pe aceea i prob se pot determina mai multe caracteristici (ex. rezisten , densitate, module de elasticitate etc.); y anumite metode permit determinarea direct pe construc ie (în situ); y sunt rapide i economice. Metodele nedistructive se pot clasifica astfel: y metode acustice; y metode mecanice de suprafa ; y metode atomice; y metode electro-magnetice; y metode combinate etc. Metode combinate: utilizeaz combina ii de 2 sau mai multe metode nedistructive, având un grad de precizie mai ridicat decât în cazul metodelor considerate individuale. Cea mai utilizat metod combinat este metoda viteza ultrasunetelor indice de recul. Rezisten a la compresiune a betonului se determin cu formula: ct=coeficient total de influen al metodei combinate, determinat în func ie de biografia betonului. =rezisten a la compresiunea de referin .  v=viteza ultrasunetelor determinate în metoda ultrasonic de impuls.
ì£ ì£ 

n=indicele de recul al metodei sclerometrului cu recul. Pt. determinare se folosesc grafice sau tabele. 10. Metoda acustic metoda ultrasonic de impuls. Cea mai important metod acustic este metoda ultrasonic de impuls: ea const în producerea unor impulsuri, de frecven 40-150 kHz. Se aplic prin intermediul unui emi tor de ultrasunete, impulsuri unei probe, care apoi sunt receptate de c tre un receptor de ultrasunete. Schematic, fenomenul se prezint astfel: Prob (P) Emi tor (E) Receptor (R)

material cuplant (ex. vaselin , plastelin , unsoare, etc.) l

cablu

BETONOSCOP Palpatorii (emi torii i receptorii) se pot dispune pe aceea i fa a probei sau pe fe e diametral opuse. În primul caz, informa ia se refer la un strat sub ire de material 3-5 cm iar în al doilea caz la întreaga grosime a materialului (se prefer aceast variant ). În cadrul metodei ultrasonice de implus se determin în principal timpul în care ultrasunetele str bat proba, în func ie de aceast caracteristic se pot determina: rezisten a la compresiune a betonului, defectoscopia sa, modulul de elasticitate dinamic etc. Rezisten a la compresiune a betonului se determin pe baza leg turii care exist între aceasta i viteza ultrasunetelor, se utilizeaz urm toarea formul : =rezisten a la compresiune a betonului, cod european fc, cod românesc Rb. a,b=constante care in seama de biografia betonului. e=logaritm natural ln. v=viteza ultrasunetelor. l= distan a în linie dreapt între palpatori (E i R). t=timpul în care ultrasunetele str bat proba determinat pe cadranul aparatului. Pt. utilizarea mai u oar a acestei rela ii, în practic se folose te rela ia: 11. Metoda mecanic metoda sclerometrului cu recul. 12. Exploatarea i extragerea pietrei naturale. 13. Produse de balastier . 14. Produse de carier . II. Cap. III Lian i 14. Lian i anorganici defini ie i clasificare. Ipsosul pt. construc ii 15. Materii prime, tehnologia de fabrica ie i domenii de utilizare.

cadran (timpul t sau viteza ultrasunetelor v)

16. Priza i înt rirea ipsosului. Varul aerian 17. Materii prime, tehnologia de fabrica ie. 18. Stingerea varului. 19. Înt rirea varului aerian i domenii de utilizare. Cimentul portland 20. Materii prime, tehnologia de fabrica ie. 21. Componen i mineralogici principali ai CP. 22. Tipuri de CP unitare. 23. Priza i înt rirea CP. 24. Tipuri de adaosuri. 25. CPA (cimenturi portland cu adaosuri) a) CPA uzuale. 26. CPA b) CPA speciale i doemnii de utilizare ale CPA (grupele + unde se folosesc).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->