Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA ,, LUCIAN BLAGA “ SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE HERMANN OBERTH


DISCIPLINA : ELECTROTEHNOLOGII

TEHNICI DE OPTIMIZARE A CONSUMURILOR


ENERGETICE IN PROCESE INDUSTRIALE

-AERUL COMPRIMAT -
REFERAT

Coordonator : Student: VANCU PAVEL


Prof. Dr. Ing. HORIA FALOTA Anul ІI Master DAIE
Anul universitar
2010-2011

2
Cuvinte cheie:
Aer comprimat, tehnica aerului comprimat, tipuri de compresoare, eficienta energetica.

1. Rezumat:
Aerul comprimat în sine nu este una din formele energiei, ci un agent de transmitere
utilizat pe scara larga pentru transmiterea energiei. Toate interventiile legate de aerul comprimat
în domeniul producerii, distribuirii si utilizarii au efect direct asupra consumului de energie.
Specialistii în energetica trebuie sa trateze totusi aerul comprimat ca energie. Tot timpul trebuie
sa aiba în vedere faptul ca eliminarea unei surse de pierderi duce în mod direct la scaderea
consumului de energie,dar trebuie sa fie foarte atenti la faptul ca sistemul lor de aer comprimat
sa asigure,prin utilizarea cat mai redusa a energiei, aerul în cantitatea,presiunea si calitatea
necesare.

2. Baze teoretice:
Sistemele de alimentare cu aer comprimat sunt impartite in doua categorii principale:
producere si utilizare.

• Partea de producere include compresoare, tratarea aerului si stocator.Producerea aerului


comprimat gestionata corespunzator va duce la un aer curat,uscat, stabil, fiind livrat la
presiunea corespunzatoare,stabilitate si cu costuri reduse. Subsistemele includ, de obicei
partea de admisie a aerului, compresorul de aer (viteza fixa si / sau viteza variabila),
racitorul, motor, controlere, echipamente de tratare si accesorii. Controlerele pot servi la
reglarea cantitatii de aer comprimat, fi produse pentru a mentine o presiune constanta si
de a gestiona sistemul de interactiunea dintre componentele sistemului. Filtrele si
uscatoarele de aer elimina umezeala, uleiul si contaminantii din aerul
comprimat.Stocatoarele de aer comprimat pot fi, de asemenea, utilizate pentru a
îmbunatati stabilitatea si eficienta sistemului.Acumularea de apa este evacuata manual
sau automat prin intermediul sistemelor de drenaj sau canalelor de scurgere. Optional
sunt folosite contrelere de presiune pentru a mentine o presiune constanta la un dispozitiv
de utilizare finala.

• Partea de utilizare include conducte de distributie,stocator secundar de aer si aparatura de


utilizare.Aceasta parte gestionata corespunzator minimizeaza diferentele de presiune,
reduce pierderea de aer si scurgerile de drenaj si utilizeaza aerul comprimat pentru
aplicatii adecvate.Pentru transport si distributie aer comprimat sunt folosite sisteme de
conducte pentru a fi asigurata in conditii eficiente utilizarea aerului
comprimat.Stocatoarele de aer comprimat aflate pe aceasta parte pot fi, de asemenea,
utilizate pentru a îmbunatati presiunea si stabilitatea sistemului.

3
3. Descriere aplicatie:
Evaluarea sistemului de aer comprimat este primul pas în îmbunatatirea performantei de eficienta
energetica. Evaluarea initiala presupune un control la punctele de consum prin examinarea
echipamentelor si a modului in care acestea interactioneaza.

Imbunatatirea sistemului de aer comprimat trebuie sa se concentreze pe deficientele identificate


initial si corelarea acestora împreuna cu monitorizarea continua a pierderilor de aer, de presiune, debite,
temperaturi, calitatea aerului, consumul de energie. Odata ce parametrii important ai sistemului au fost
masurati si s-a inteles principiul de functionalitate a sistemului de aer comprimat se intocmeste un plan de
eficientizare a sistemului respectiv, care cuprinde urmatoarele etape:

• Colectarea datelor de pe echipamentele actuale(caracteristici,trasee,debite,lungimi..etc) si


intocmirea unui plan al sistemului.

• Stabilirea unei linii de baza prin masurarea performantei nivelului actual de aer comprimat.

• Stabilirea nivelurilor de performanta necesare pentru presiunea din sistem,calitatea aerului si


consumul de energie

• Analizand datele de performanta,modul de operare a sistemului,se colecteaza si se calculeaza


costurile de exploatare pentru a indentifica zonele care necesita inbunatatiri.

• Evaluarea configuratiei de sistem alternativ si a altor masuri de inbunatatire pentru a determina


cele mai bune masuri tehnico-economice.

• Determinarea celor mai bune masuri tehnico-economice pentru a optimiza subcomponentele


sistemului.

• Elaborarea unui plan pentru punerea in aplicare a eficientizarii sistemului de aer comprimat.

• Examinarea practicilor de intretinere si exploatare.

4
4. Aspecte energetice:
Ca masuri de eficienta energetica a sistemelor de aer comprimat dovedite in timp se
mentioneaza:

• Identificarea si repararea pierderilor de aer comprimat-acestea se intalnesc mai ales la


cuplaje, armaturi, conducte, desconectori, sisteme de drenare a apei,

• Minimizarea caderilor de presiune


Problemele presiunii si cantitatii din acest punct de vedere nu se pot discuta separat.
Necesarul de suprapresiune nominala a consumatorilor este de 6,0 bari ceea ce însa, în conditiile
unui transfer dat, poate fi asigurata numai cu cantitatea corespunzatoare de aer comprimat. Daca
cantitatea de aer comprimat produs scade, în conditiile transferului neschimbat, scade si
presiunea. Schimbarea presiunii aerului comprimat în retea pe langa faptul ca influenteaza la
consumatori randamentul si consumul de aer are efecte asupra consumului de energie al
consumatorilor si prin acesta la necesarul de energie al întregului sistem de aer comprimat si la
productivitatea fabricarii.
Legatura dintre presiune si putere este aratata în figura nr.1, pe care se vede clar ca pentru
o productivitate de 100% este nevoie de o suprapresiune de 6,0 bari. Daca scade presiunea din
retea scade puternic si puterea pentru ca sub influenta scaderii presiunii cu 1,0 bar scaderea
puterii este de 20%.

Randament %

Presiune aer, bar

Figura nr.1. Diagrama uneltelor cu aer

5
Situatia este nefavorabila si atunci cand consumatorii primesc o presiune mai mare de 6,0
bari. Acesta implica o crestere a randamentului degresiv conform schitei nr.1, dar duce totodata
si la cresterea cantitatii necesare de aer comprimat pentru ca o crestere a presiunii cu 0,5 bari
duce la cresterea consumului de aer cu 10%.
Asa poate sa apara situatia ca, daca într-un sistem realizat prost la punctele îndepartate,
de mare presiune, se încearca ca, prin utilizarea rezervelor compresorului, sa se asigure presiunea
necesara, în zonele aflate în apropierea compresorului, consumul crescut provocat artificial
datorita cresterii presiunii are un efect tocmai în sens invers si, datorita unor cauze aparent de
neinteles, schimbarea scontata nu se produce.
Suprasarcina produsa fata de presiunea de masurare este nefavorabila si pentru ca duc la
o crestere puternica a uzurii si la un consum din uzura care cauzeaza cresterea consumului de
aer si a cheltuielilor de întretinere. In afara de aceasta presiunea prea mare constituie si un
pericol de accidentare. La acest punct se leaga intre ele presiunea, cantitatea si productivitatea
unei uzine.
In toate locurile in care consumatorii primesc o presiune mai mica de 6,0 bari,
elementele pneumatice si uneltele de aer lucreaza cu o putere mai scazuta cu 20% sau chiar cu
mult mai mare.

• Optimizarea consumatorilor de aer comprimat:

- Montarea unor diuze de conexiune performante


- Montarea unor regulatoare de debit pentru aplicatii cu presiune de valoare mica
- Inchiderea consumatorilor de aer conectati la retea prin folosirea solenoizilor
sau supape de inchidere manuala
- Evitarea functionarii instrumentelor de aer fara sarcina
- Inlocuirea instrumentelor uzate
- Lubrifierea uneltelor consumatoare de aer comprimat si pastrarea cat mai uscata
a aerului comprimat

• Recuperarea caldurii reziduale

Aproximativ 80% din energia electrica consumata de catre un compresor este


transformata in caldura.
O proiectare corecta a recuperatoarelor de caldura poate recupera pana 90% din acesta
energie fiind utila la incalzirea spatiilor sau a apei.

6
Sistem de recuperare caldura cu tubulatura si clapeta comandata pentru a directiona fluxul de aer cald
de la compresor

Sistem de recuperare caldura cu schimbator de caldura in placi pentru incalzirea apei la 70 °C

• Optimizarea echipamentelor de producer aer comprimat:

5. Concluzii:
7
Gestionarea adecvata a unui sistem de aer comprimat nu numai ca reduce semnificativ
consumul de energie electrica ,dar favorizeaza cresterea productivitatii prin reducerea timpilor
morti datorati intretinerii.

6. Bibliografie:
 www.nrcan.gc.ca

 www.kaeser.com

 www.eere.energy.gov/industry

 www.compressedairchallenge.org

 “Manual tehnic de aer comprimat: probleme energetice si de functionare” - Takáts


Péter; trad.;Chiuzbaian Erika – Baia Mare: Enesis 2002

S-ar putea să vă placă și