Sunteți pe pagina 1din 5

Monumente ale naturii în Moldova.

Pe meleagurile Moldovei se întâlnesc nu multe, dar foarte reprezentative şi


frumoase locuri pe care le putem admira şi minuna de formele şi apariţia lor. Dintre
aceste monumente ale naturii vom expune mai jos pe cele mai importante.

Padurea Domneasca.

Cea mai mare rezervatie stiintifica din Moldova se gaseste in lunca Prutului de
Mijloc, intr-o zona cunoscuta drept “Padurea Domneasca”, la cca 185 km de Chisinau.
De-a lungul raului, pe un vast teritoriu, se
intinde o padure reprezentativa de lunca cu
specii caracteristice acestui mediu: salcii, plopi,
stejari, fagi etc. In aceasta rezervatie o colonie
de egrete cuibaresc nu in stufarii si tufisuri de
rogoz, ci pe arbori, ocupand o suprafata
considerabila.
Localnicii numesc acest loc “Tara
batlanilor”, un adevarat paradis pentru aceste
pasari incluse in Cartea Rosie. O alta curiozitate se gaseste intr-o alta extrema a
rezervatiei actuale, care se numeste “Suta de movile”. Pana acum taina celor cateva mii
de movile aranjate in randuri paralele pe malul stang al Prutului nu este explicata. Sa fie
mormintele unor osteni doborati in numeroasele lupte duse prin aceste locuri din cele mai
vechi timpuri? Sau movilele sunt niste recifi coralieri fosili acoperiti cu pamant? Poate
este cazul unor erodari selective ale solului din lunca Prutului? De fapt fiecare vizitator
poate propune versiunea sa.

Pestera "Emil Racovita"

Una dintre cele mai mari


pesteri din lume se gaseste in
rocile de gips din satul Criva,
judetul Edinet (cca 265 km
nord de Chisinau). Are o
lungime a galeriilor subterane
de peste 89000 m si e
dezvoltata in cateva nivele.
Acest fapt o plaseaza pe locul
trei printre pesterile din
gipsuri si pe locul 8 in topul
general al subteranelor
gigantice de pe planeta.
Pestera a fost descoperita in
1959 in urma unei explozii in
cariera de gips de la Criva.
Dupa ce s-a eliberat de apele subterane caverna a fost cartografiata de speologi. Ei au
descoperit aici sali foarte mari: "Sala Cenusaresei", "Sala cu coloane", "Sala Daciei",
"Sala de o suta de metri" si galerii numeroase, ce alcatuiesc adevarate labirinturi
subterane, in care te poti pierde lesne, ca pana la urma sa gasesti cu greu unica iesire spre
lumina zilei. In caverna sunt doua fantani mari care fac legatura dintre diferite nivele
subterane, unele galerii fiind inundate permanent de apele abundente in pestera. Au mai
fost descoperite circa 20 de lacuri subterane: "Lacul albastru", "Lacul Dinozaurilor",
"Lacul Nautilus" s.a., apa carora, dupa cum au aratat analizele hidro-chimice, au un
continut bogat de saruri minerale care au un efect curativ asupra organismului uman. Inca
o curiozitate inexplicabila a pesterii "E. Racovita" este si faptul ca fiecare sala si galerie
subterana este captusita cu argile fine de diverse nuante de culori: verde, albastru, rosu,
negru, alb etc. Speologii amatori au facut pe anumite trasee subterane figurine ciudate din
argila, care mai servesc si drept indicatoare ingenioase spre diferite sali si labirinturi
interesante pentru vizite.
Pestera poate fi vizitata in grupuri mici numai cu ghid-speolog experimentat.
Fiecare persoana trebuie sa fie dotata cu echipament speologic.
Traseele subterane nu sunt marcate.

Rezervatia Codrii

Cea mai veche rezervatie stiintifica din Moldova "Codrii" se gaseste in preajma
comunei Lozova, cca 50 km de Chisinau, si a fost infiintata la 27 septembrie 1971.
Rezervatiile stiintifice au cel mai inalt grad de protectie si sunt impartite in trei zone
functionale: zona strict protejata,
zona de tampon si zona de tranzitie.
Natura de aici impresioneaza prin
abundenta de forme si specii, unele
dintre ele sunt rare sau pe cale de
disparitie. In rezervatia "Codrii" sunt
puse sub protectie ca 1000 specii de
plante, adica jumatate din numarul
speciilor florei Moldovei, 43 specii
de mamifere, 145 specii de pasari, 7
specii reptile, 10 specii de amfibii si
peste 10 mii de specii de insecte.
Principalele specii de arbori in
padure sunt stejarul pedunculat,
gorunul si fagul. In perimetrul
rezervatiei mai exista o zona reprezentativa de lunca si functioneaza un bogat "Muzeu al
naturii"

Manastirea Saharna.

Situat la cca. 110 km nord de Chisinau, pe malul drept al raului Nistru, manastirea
"Sfanta Treime" de la Saharna este pe buna dreptate considerata printre cele mai mari
centre de pelerinaje religioase din Moldova. Aici se gasesc unicile in republica moaste ale
Sf. Cuvios Macarie, iar pe una din stanci – amprenta lasata, potrivit unei legende, de
Maica Domnului. Se zice ca, intr-o buna zi unui calugar din vechea manastire rupestra
(potrivit unor marturii documentare din sec. XVII-XVIII, manastirea functioneaza din
sec. X-XII) pe una din stancile inalte de aici, i s-a aratat chipul luminat al Maicii
Domnului. Ajunsi pe stanca, calugarii au descoperit o amprenta de picior pe piatra, semn
considerat de ei drept o vestire divina si o marturie a "puritatii Dumnezeiesti" a locului.
In curand, mai aproape de defileu, este durata o biserica
noua din lemn si intemeiata manastirea "Sf. Treime"
(1777). Mai tarziu pe locul bisericii din lemn este
inaltata o biserica din piatra in stil vechi moldovenesc,
decorata bogat cu fresce murale. Cu timpul, comunitatea
monahala din manastire (manastirea este deschisa zilnic)
se mareste. De sus, de pe stanciile din s. Saharna, se
deschid niste peisaje de exceptie: defileul stancos si
impadurit al rauletului Saharna (16 km lungime) ce salta
pe parcursul sau peste 30 de praguri si cascade.
Tot aici se gaseste o statiune arheologica
importanta cu vestigii din epoca fierului (sec. X-VIII
i.e.n.) si o cetate de promotoriu geto-dacica (sec. IV-III
i.e.n.), una din cele mai conservate de pe teritoriul Republicii Moldova.

Manastirea Ţipova.

La Tipova, pe malul stancos al Nistrului (cca. 100 km nord de Chisinau) se


gaseste cea mai mare manastire rupestra ortodoxa din Moldova, considerata si una dintre
cele mai mari din Europa. Comunitatea monahala de aici a existat cu mult inaintea
formarii statului feudal Moldova. Se crede ca unele chilii au fost sapate in stancile
abrupte ale Nistrului prin sec.X-XII (potrivit altor date sec.XVI-XVIII). Incepand cu
1776 se atesta o perioada de prosperare,
cand manastirea se extinde spre sud.
Biserica rupestra a fost compartimentata
in spatii mari despartite de coloane
masive. In perioada sovietica manastirea
a fost inchisa si devastata. In 1975
ruinele manastirii rupestre Tipova sunt
luate sub protectia statului, iar in 1994
aici sint reluate slujbele divine. Se spune
ca in aceasta manastire domnitorul
Moldovei Stefan cel Mare s-a cununat
cu sotia sa Maria Voichita, iar o alta
legenda afirma ca printre aceste stanci
si-a petrecut ultimii ani din viata poetul mitologic Orfeu, care este inmormantat in nisa
unei cascade din defileu.
Monument al naturii "Toltrele Prutului"

Situat la cca 200 km de Chisinau, satul Cobani, conform ultimelor investigatii


istorice este localitatea cu cea mai timpurie atestare documentara de pe teritoriul
Republicii – anul 1374, pe cind se numea Zubreuti. Linga acest sat, de-a lungul Prutului,
isi are inceputul unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii din tara: sirul
toltrelor, formatiune specifica zonei Prutului de Sus si o prezenta unica in Europa.
Savantii, acestei salbe de perle naturale, i-au spus lant de recife coraliere sau calcaroase,
iar bastinasii le-au botezat “tiglaie”, insa cartile de specialitate le numeste “toltre”,
cuvint preluat din limba poloneza.
“Stincile Prutului” sau “Toltrele” se afla concentrate pe o suprafata restrinsa, in
bazinele riurilor mici Larga, Vilia,
Lopatnic, Draghiste, Racovat,
Ciuhur si Camenca, riuri care se
varsa in portiunea Prutului de
Mijloc. Desi fragmentate puternic
in mai multe locuri, lanturile de
recife se mai prezinta si astazi ca
un organism unitar ce se intinde pe
o distanta de aproape 200 km.
Deci, daca ar fi sa le localizam,
“Toltrele Prutului” nu se afla
direct pe malul Prutului, ci in
bazinele afluentilor Prutului, la o
distanta de citiva km de malul
sting al Prutului.
Lanturile de recife calcaroase din nordul Moldovei sunt constituite din schelete
de corali, moluste, scoici, alge, animale si organisme marine, care umpleau marile
tropicale Tortoniana si Sarmatica acum 10-20 milioane de ani. Aceste recife basarabene
au aceeasi geneza ca si marele lant coralier din Australia, numai ca cel de acolo se afla
aproape in intregime sub apa, virfurile lui iesind din ocean la o inaltime de 2-5 m pe cind
recifele noastre ajung sau trec cota de o suta de metri. Si toata inaltimea lor se afla pe
uscat, de unde pot fi admirate in toata maretia si splendoarea lor.
La 3 km de piriul Camenca se afla un recif fragmentat in doua portiuni
dezintegrate, una numindu-se “La capatul Stincii” si a doua “Stinca Mare”. Intr-o grota
din aceasta din urma se gaseste o statiune umana din paleolitic si mezolitic. In straturile ei
adinci de peste 5 m, au fost gasite oase de animale fosile si unelte de munca din silex.
Deasupra recifului s-au pastrat urmele unei cetati din neolitic, protejata de malurile
abrupte ale stincii si de un val de pamint.
Oricit ar parea de neverosimil, dar in toata Europa, de la strimtoarea Gibraltar
pina la muntii Ural, numai in Moldova pot fi vazute si studiate aceste minuni ale naturii
pline de mister.
Valurile lui Traian

Prezenta romana pe teritoriul actualei Republici Moldova s-a conservat prin


vestigiile unui puternic sistem defensiv de fortificatii liniare sub forma de valuri de
pamant si intarituri din busteni ascutiti. Local ele sunt numite Valurile lui Traian si,
probabil, sunt o prelungire a unui imens sistem de fortificare a hotarelor Imperiului
Roman, cunoscut in alte tari europene actuale drept “Valurile lui Adrian” (Franta, Spania,
Anglia s.a.) Pe teritoriul Moldovei sunt fragmentele a doua asemenea valuri: “de jos” si
“de sus”. Valul lui Traian “de jos” se considera ca a fost inaltat prin sec. III de romani pe
o lungime de circa 126km de la Prut (sat. Valul lui Isac, Moldova) pana la lacul Sasac
(langa Tatarbunar, Ucraina). Valul lui Traian “de sus”, potrivit unor ipoteze, a fost inaltat
in sec. IV de populatia bastinasa, mai exact de doua triburi rivale, care si-au fortificat
hotarele domeniilor de la Nistru (s. Chitcani) pana la Prut (2 km nord de Leova) pe o
distanta de circa 138km.

Elev Miron Victor,


Clasa a VIII-a