Agrinaş Andreea-Monica, anul III

Facultatea: Istorie-Geografie şi Relaţii Internaţionale

Specializarea: Relaţii Internaţiionale şi studii Europene
1. Încadrarea în perioada
istorică

John Locke a trăit în cel mai extraordinar secol al politicii engleze

şi al istoriei intelectualităţii:
În secolul al XVII- a au avut loc conflictele dintre rege şi
parlament, dar şi conflictele dintre protestanţi, anglicani şi catolici;
Odată cu înfrângerea şi moartea lui Carol I, a început un experiment
în instituţiile de guvernare incluzând abolirea monarhiei, Camera
Lorzilor, Biserica anglicană şi instaurarea Protectoratului lui Oliver
Cromwell în 1650;
Această perioadă sfârşeşte odată cu Revoluţia Glorioasă din 1688 în
care Iacob al II-lea de Stuart este înlocuit de Wilhelm de Orania şi
soţia sa Maria;

Agrinas Andreea-Monica, RISE, anul III Page 2

2. Biografia lui John Locke
S-a născut: Wrington, Somersetshire,
29 Aug. 1632;
A murit: Oates, Essex, 28 Oct. 1704;
Ocupaţia: filosof şi om politic englez;
Naţionalitatea: englez;
Educaţie şi formare: Universitatea din
Londra, după care trece la Academia
de la Oxford;
Religie: anglican, heterodox;
Principalele scrieri:
-An Essay Concerning Human Understanding (1690)
-Some Considerations of the Consequences of Lowering Interest (1691)
-Further Considerations (1695)
-The Reasonableness of Christianity (1695)
-Two Treatises of Government (1680-1690)
Agrinas Andreea-Monica, RISE, anul III Page 3
3. Filosofii politice
În ideiile sale politice John
Locke se apropie foarte mult
de raţionalism;
John locke a studiat teoriile
politice lui Thomas Hobbes,
filosofia lui Aristotel cât şi pe
cea a lui René Descartes;
Pentru Locke această strategie
reprezintă doar o construcţie
teoretică cu ajutorul căreia
poate determina cele mai
propice funcţii al unui sistem
de guvernare;
Agrinas Andreea-Monica, RISE, anul III
Viziunile sale, asupra formei optime
a statului, sunt conturate in lucrarea
sa intitulata: Two Treatises of
Government, în care pentru a
înţelege complexitatea existenţei
unei forme de guvernare, Locke îl
urmează pe Hobbes în strategia sa
de studiu al statului şi anume îşi
imaginează viaţa fără un sistem de
guvernare;
Page 4
 Locke este considerat fondatorul politicii liberale, deoarece
concepe autoritatea politică drept rezultat al unui acord de a
introduce protecţia necesară pentru proprietate, termen în
care el cuprinde „viaţa, libertatea şi averea”.
Legitimitatea sclaviei este un concept important pentru
politica filosofică a lui Locke, pentru că ne spune care este
extinderea legitimităţii puterii despotice şi defineşte, prin
contrast natura nelegitimă a acesteia. Sclavia nelegitimă este
atunci când într-un stat cineva deţine puterea absolută sau
despotică asupra altei persoane fără să aibă o cauză justă.
Lock susţine că acest sistem de stat, sclavagist se doreşte a fi
impus oamenilor de către monarhi absolutişti.
Spre deosebire de Hobbes, Locke nu mai consideră
contractul social tot atât de radical: ca un acord între oameni
sau cu o adunare de oameni, ci între particulari şi monarhi.

Agrinas Andreea-Monica, RISE, anul III Page 5

 În studiul său despre stat, Locke deosebeşte trei tipuri de puteri
care pot sta la baza unor sisteme de guvernare diferite, şi anume:
Puterea paternală: model de guvernare ce aparţinea lui Sir Robert
Filmer şi care spunea:”Oamenii nu s-au născut liberi şi, prin
urmare, nu ar putea să aibă niciodată libertatea de a alege nici
guvernanţii, nici formele de guvernare”;
Puterea politică: se opune autorităţii paternale şi stării de natură
şi este un factor de progres, generator de confort şi de ordine
bazată pe lege. Pentru Locke puterea politică, inseamnă, un drept
al scrierii de legi cu pedeapsa capitală (pedeapsa cu moartea),
pentru reglementarea şi protejarea proprietăţii, pentru punerea în
aplicare a forţei comunităţii în executarea unor astfel de legi şi
pentru apărarea commonwealth-ului de atacuri externe, toate
acestea reprezentând cel mai bun interes al populaţiei.;
Puterea despotică: prin contrast implică dreptul de a lua viaţa,
libertatea şi din proprietăţile oricărei persoane care se supune la
o astfel de putere;
Agrinas Andreea-Monica, RISE, anul III Page 6
 Locke se pronunţă pentru o monarhie constituţională , şi anume
susţine ideea că monarhia trebuie controlată şi subordonată
burgheziei, de aici rezultând conceptul de separare al puterilor în
stat;
El a susţinut separarea puterii legislative (deţinută de Parlament
cu o majoritate de partea burgheziei), de puterea executivă
(deţinută de rege) şi a fost adeptul controlului exercitat de
puterea legislativă;
În opinia filosofului rolul legilor si al statului este de a asigura
condiţiile necesare convieţuirii oamenilor, desfăşurării normale
a vieţii sociale, prin asigurarea respectării drepturilor şi
libertăţilor umane;
Influenţa lui John Locke asupra filosofiei politice a secolelor de
după el a fost enormă fiind studiat de alţi filosofi, ideile sale
ajung să fie importante în realizarea Constituţiei Statelor Unite
ale Americii, marcând în mod decisiv dezvoltarea statului
constituţional modern în perioada ce a urmat Revoluţiei
Franceze.
Agrinas Andreea-Monica, RISE, anul III Page 7
Vă mulţumesc pentru atenţie!

Agrinaş Andreea-Monica
Agrinas Andreea-Monica, RISE, anul III Page 8