Sunteți pe pagina 1din 24

ENCIClOPEDIE COMPLETA DE MEDICINA ~I INVESTIGATIE CLlNIC ~

Apare in fiecare rnartl 6,90 LEI/19,90 MOL



NR.



"

- lSSN 1791-6011

97717916QI004 02

• DIABETUL: Cum se pot salva vieti prin monitorizarea corecta a acestei boli

SISTEMUL IMUNITAR AL NOU-NAsCUTILOR:

Armele lor vitale impotriva bolii

• TEST AREA HIV: Oamenii si tebnologia din spatele rezultatului crucial

• IMAGINEA MARITA A OCHIULUI:

Vedem eu ajutorul muschilor oculari

SALMONELA: Cauza principala

a intoxieatiei alimentare

,

I)eAGOSTINI

NuMARUL 2 CUPRINS

URGENI~E ~

CAZURI iN URGENT$.: R~nirile minore

in aceasta sap!aman~ v~ prezentsrn patru cazurl tipice, ~i totusi supar~toare, ce pot Ii mtalnite zilnic in oriee cabinet de chirurgie sau unitate UPU [Unitate Primire Urgen\el. De Theodore Welch

[elN Ii ,""1"""""""'- _''

ENDOCRINOLOGIE: Diabetul zaharat

Diabetul zaharat este a boa!:'i ce rezultli din deflclenta de insulina. horrncnul care regleaza nivetuL zaharului in sange. 5e explica cete dou~

tipuri de diabet ~i gama de tratamente disponibile. De Thomas Radematcher

PEDc>'[A=T=R=' E-

IMUN ITATEA COPILULUI:

Indrumar pentru imunitatea copilulul

Copiii sun! vulnerabili la atacul infectiilor periculcasa pentru organism, da r protectia este asiguratii de un sistem imunitar complex si amplu. De Michael Coren

----oP=E=D~LA TR.I E

IMUNITATEA COPILULUI: Sistemul imunitar al sugarului

1n uter, fatuI In dezvollare este protejat de bali de catre sistemul imun at marnei, in saptamanile premergatoare nasterii, lncepe s~ dobande.asca anticcrpji necssari pentru autoaparare, De Michael Coren

Aceastii publicalle contlne Informalil generale 91 nu inlocule§te nlclun manual medical sau 0 publlcalle slmllarii. Conllnutul eces1el publioaJlI nu lrebula consulta!tn vederea slablllrll vreunul diagnostic sau tratam ent, Indllerenl de ,slmplome, Daca

prezentall orlee lei de slmplome, consullall medlcul curent. Autonl ,I edltorll nu sunt responsabill pentru nlcl un tel de preludicU suferlte de ortce persoana a carel acliune se bazeaza pe intormalllle con!lnule de aceaslA publlca1;e.

TOLQGIE

VIRUSOLOGIE: TestuL HIV

Testarea prezenjei virusulul lrnuncdeficientei umane (HIVI esta o metoda simpla, ce olera rezultatul intr-un limp scurt. 0 parte esen!iala a procesului asts consilierea de sustinere, De Mark Zuckerman

PARTEA LATERAl$. A CRANIULUI

Vizualizarea craniului din Lateral indica multe despre functia ~i atcatuirea sa. Oiferitele tipuri de oase ~i articutatiile dintre ele sun! iluminate in aceasl:3 a doua imagine de detaliu, a partii superioare a scheletului. De 8 arry 8 erkovitz

CUM FOCALIZEAzA OCHIUL

Ochiul uman ~i mecanismele ee It controleaza sun! mal complicate decat orice aparat sofisticat de fo!ogratiat. Aceas!a pagina ne oter~ o imagine in detaliu a

m usc hilor ~i li g6 me ntelo r ce controleaza forma rea imaginii, De Mark Lambert

IMPLANTAREA

Odata ee s-a produs Iertllizarea In Irompele uterine, ovulul fertilizat trebuie sa ajungil in uter ~i sa se implanteze acolc, in rnuccasa uterina preg~tita, in <;i'iliitoria sa, celula unidi se divide ~i se rnultlptica. De Ricki Dstrov

IN 0 EXU L BOll LOR: Salmoneloza. De Trevor Silver

EDITOR CONSULTANT

Prolesor Peler Abrahams, MB, BS, FRCS (Ed), FRCR,

Profesorui Abrahams ests speda1Jst in amJomle clinJc~, memaro In Klgezj Intl!lllsUonal School of Medicine, In CiJdrul Programului InJemajional de MOOicina din cambridge, specia1IsI in medicina r;eneraI8, Memaro aJ CiJlegiului Gillo.n, Cambridge, examlll8/Or I. Coleglul Regal 81 Chlrorgilor din Edinburgh. A serls cateva /ucr.lti de refelinp! in anetomie,

Thaodor Welch MB, BS, FRCS

DI. Welch preda de ~e ani ohirurgia, in Thail.flde A lost tUnp d. 18 an! consultMl ., Departamenllllui U/genje ~ AGGirfen!e fa Spfllliul Nort/lwick PaIk, HaIWW, In premnl pred8 BlI8tomie cJinial fa Camblidge.

M I ch.a"1 Ceren M B B S, MRC R MRC PCH Dl CiJfI!I1 ",III seful seeri.! de I1OOII8lO1oglll ~ pedi8J/ie de la spitaJlJJ SL Marys and Northwlck Park. Este specializat in m.dicin~ mspiratorfe/nfenlila

CO LAB 0 RATORl

Mark Zuckerman Bsc (Hons) MBBS MRC P Msc M RCPath

Dr. Zuokerman es/e consultant in oJinica virolDglca §i memaro de anoore a/ /.&)Orataru/Uj d. $1in8hile publica §i MicrolJialogie Medlcala, de I. F"""na!ea de ModicinA, KJng's CDllege, Lood/a

Thomas Red.mac he r MD, Ph 0 Protesorul Rademacher esIe cooduciitarul DepaItameniu/u1 de Med/cim MoJeculalii al Instiluwlul Windeyer, Unmity College, Lrmdra, Esle speclalilal in diabe/, attrite, §iOSjm,

Barry Berkovllz Ph 0

Dr BerkOl'i!z esIe leclor .1 Catadrei de Matomle ~ bialogle Umana de fa Kings Col/et}e, Londll!. &Ie specializal in dJn# ~ mandibuJa.

Rlcki Ostrov

Rjeki Oslrov, de origin. ame"""na, slabil~ in Mares BIitanie, a publiC8lllJOIM medicale ~ d. siiniilate 6mp de peste 10 ani. A serls U/) numar de cilrfl §I a coJaboIltl'" rwmeroase pllblfcapl.

Trevor Silver MB, BS, DA, FRCGP

D, Silver esla medic g.enemlisl, pensionaJ; ptOlesor d. on""", '" DepaJtamenM de MfldiclnB Generolll fl1 $00111 d. Medicina d;! fa Spfl1l1tJ1 SL Goorge din Lond",. A sOOs d"'pre reumatologle fl a predat rfsspre ~IUClU.

Derek Coliman MBCH, FRCClP

Dr. CiJllman ",fa medic generalis. a serl' fOOJle muh pet>11U divesIJ pub/icarD de medicin8 gen~rala, a fosl c<>sutor 81 ci/cMl IifJuli, A aCliva! cu lumillate de nooni in S8Cfi8 de Gosuoonlerologie a SpftaJuiui

SL MaJy, din LondI8.

Mark Lambert

Mark LarnOOit eSla autor cu w;oolieni8 CU lucran'in dornenii §lilnrmce §I redactor aJ uOO/ otIicole CIJ tema1icadiversa.prinlJe care medlclna, biolDgia umana ~i teImoIogia.

,DmE slPIA>tIiIIAi.A

EDntlRA: De AGOSTIN"I IiEUAS SJ;:l eorTOfi_: Petros Kapnistos MANAGER E"COHD.MIC: Fotis FCltioLi

M'ANAGfR DE filEDACJlE :jl PRD'Dt.rCTIE~ 'II~rglfl~ K.QUt,rollM'5; ADRESk VuU~m~nl!i, li'·4/... 1iMl13 A.ll!nit

MARKaf f) NAHASEJ{. MKhaUs- tCootsOlll\os

P~ODOCT MANAG'ER! Nasltal<ortesa

COOR:DCINATOFt EU:; ,~aouCJIE.l CaroClliilii P.lliuddou _,R DISTRI"UJ",' E"',,,.,.

M.6nAGER LOGIS1lCA $I OPERAnl: Dlmibis Pasa~.(jdi$ COllRIlGrtATOR LOGISllcA Sf OFERAPb Ant{lnis lio.Jmls

AOAPTAli:E PeN'T'RO Ut4BA RtlM.lNll;i1 DTP: LeVirt t L.J!'Ia SoRt. TlPlRlJilE $1 L.eGAR,E: Nlld EIuIotikl

DIREGTUR DEPRODlJCTIC T1POGRAFIEt 5!mos KritWRlds alP: RAY

IMPO!UATOR: t,.!KliI: SeMc~ Za· .. ,'~da So.R,l Country Ma"ii1v.r: "'~flO' Nit.a~t-ill;l Martetirtg MilRilg.r: Adl!,!~ 80ntJil R-ed3lrfi:l_r: 6wrU!a. MIJIi'I~t.<lfl

Coosll1.tiJl}t dll .sptci4ll:lt.lte: Dr. Sirnofli!l NaOO't!"e'<lIl-.i Oistribo1lon Mranaglf': Daft tMdad!41

AOR.fSAa 51l_1..~1 Pa:;~e-ur I"Ir, 38. I!'t.1, ap..s, eectcr S. elJ~lt, ~m~BiIli

OJSTRlEIlJlTORr Hlpa~ SA

C:roO~DllAg:DiS.tiniI-lIH .. =-

D llJ'5llJ MtdsummtJ" BDIOkJ LL-D

ISSN 1791-6011

Prnllll numerelcr

Pro,"' prirnutul num'" 2.9j) LEI/~,~o MOL Pretul celui de-at doltea num.Jr

~f at tuturor cetc-taue Ilumere:. 6:90 LE/l'9,90 MOLl

D"Pt<Jdle lUlu,.... _tor 51! afl:l SiJb top)'T'I90L &.Ii! in!oni~ rnproducef'N. sccsrea, transmiterea SiiU utlUrart-a comer<i.1ii • "",!6ialelor; SllD 0"'" fonn3, ~ acorn" scris et «1- toru1.oL Edit-On.Jl ~i rererva drephAde a schimba ordinea pubUcarii'S\:Ibiectelor sau inloclkeB lo~

Ctedite f!Ho!

.Hr_ caPitgliNr.; ro.e1cJFIU ~I.J Spate CnpelUi prgt PJ.oI.II.I)Wl & $, M.akilboilliPt, SI,t.bble'S/lafl West: UJJFt. SP!:J8A., TSI'Jon·GaI)t NMSB,~ RH, J';U~b.n Lomdl, <SISPL, NI<SBi""'F, Socrj.,;· lJ!caql.lilRo.I$~1tI UJttP}C~RJ/SPl, St Bai1llo1lJliitw-, ilo!;~I/5PL: oI41S~ HM$'B, 9SfP LitUl1!ntIH.. Am.r~tVSPI.: 4f5IF: Saturn 51i1l>l'lP~ NM5Bi I.ilI5< ,,_ ~~low'S'~

BA,. Astrid .& H.t'lrI:t:·F~r t-ijcMer/5.Pl..: S.11S1IF~ Fhu,

G.Idb .. ,~......sfL, 11/51/5, N~B, o •• """ T'lldor-W!ItIIIMir'St Marys HDSpitiit Pall!. fiI)Wll:Itt/BIlOb&!!s; 51/'l1F; ~M:SB,; BulJbl-esl\oin WK1: 51M~ NMSB,. CHRII5Pl, Alff'li::I Pa.sJekilSPL;6SJSiJF=:H".ar..'klYl(Jr.:g.<ln/spLzigyKawzrttnS:

651SU$~ I':L.aI]§ Guldtu'i!loos.rtlS.1l'1..J Eyt I].j Sdfl~pt; nnn, R11p,HUttlling:!i: 79M: R.lph Hl;ltdtlngs; OOIl1f, RHilJuu'l.Iil)lu!t:: aI/iff', 1'<01 P,M, ,...", ~ 5. M,"'bISPI.ilr, Yorgoo Nikos/SPll 81121S~ ~I FI.M-..MI)t!"a;,I!,. S_ ~lI.ib.JSFlI. Or_ 'f.rIrgGS

NI)::MI$PI.,![lept Ciink:.1fi:adfa.logy. 5.aU.$I;Iury'Dis.!rkL

H05jl11taI/SPL; B2l2/F: ~~1'I1., "'k'IrgaaJSPl. BSiP

VemPL:B2mS:.,A. Or Tow,' BraiNSPI.., Dt ~ii~

LOIIfI~~"S"FIL, John tdJLter/T5l: 8'.I2IFI 8k W2/S:

NMSB. BA. J3WsPl: rsr. Ton'f' 'S:on.e Jmag~io. ES ,., Eyfl ifJl ~ill!'ll!!!l!, N~SB ., riI~.tJNliI MI!!DlGIL Sltde Sa.flio!, IRJ.I- Roltel1

Hudill9. SPl.. .. Sci@!)te PJlI~1.oi;taplt llbr.ll'1t

SA. 8illplwoo AWJcJa:!"., WiMPL" Wetloome Trtnl .,.e-dtGlIPlMltog.f1;lhifUbr:lry

llu5tra1ii~

CopelUl Oiwe Kjfltfl~ &l4lF~ Jeee FeU.ll~; S.VliF: s.:utl, tHl:&$I2IF&9.AriIIm¥ Md;.o,;i;hlm: 6I)f1fF,. Dillle Klnt.lin. 'lftttorli W{(,ri. &lilt'S: Am.uid! WillWns:

HlI2Jf!:Eki!l.mal'lI:1I1W1UlIIrrrs

[i Prnl, un mui huoi. d'IMn ir{ .. .olicl!n{i If1ftltd('.'3UII~1 puhltit'_111 .. dt! la ut"etn';'l llund d.~ ,.r.n:f.ilro ~llIIr-unUJI\1 ,...IU-:,,::1IolllrL.III.:a'!,jul·nlllllli'll(iL·ldl :ll'lImpiill"n ~I :lw.1rililh .. urml1!~ml",,".

Pentru orice informape, liimurire sau comenzi de numere aparute anterior, sunali-ne la tel,

o Romilnia: (021) 40 10 888 ~ Moldova: (0022) 93 07 42

PI! linll. Ptt~uJ rtll'i:stdQr a1mandatr: VA trcbu1 sI iII("h1tali rambtmi.p conlnYalnarea raxclOf po.:,laJ('_

OltAR DE SE.RVICIU L.unJ·Vlnerl,10:00-18:00

Vizita~i slte-ut nostm la adresoil www.deagostinLro .-mail: mfo@deag05tlm ro

CapitoLul

2

Virful degetului unui mecanic este retezat

,-..., \

George, mecan lc auto, 36 de ani, incerca sa scoata motorul unei masini, cand 0 parte grea din el a alunecat ~i i-a prins degetul arat1itor sta ng. Capatul degetului a lost desprins de 0 lama ascuiita de metal. George a reusit sa recupereze varful d egetu lui ~i a primit ingrijiri rapide de La unul din colegii de serviciu, care era desemnat sa se ocupe de primul ajutor,

La garaj

Din fericire, George purta rnanusi de protectie ;;i pielea lui nu a fost contaminata cu ulei sau grasime. Cel ce i-a acordat primul ajutor a taial manusa, a infa~ural capatul degetului lntr-un pansament de tifon ~i a pus un bandaj dsasupra, pentru protectle, Apoi a impachetat varful degetului desprins intr-un pansament steril din tlfon, inmuiatintr-o solutie salina. PenIru a mentine tesutul rece, fara ins;§, a-I in'ghela, el l-aintrodus intr-o punga de plastic cu gheal.a.

Tratament

George a fost transportal de urgen!a la UPU, unde degetullui ranit a fost examina! de catre medic ~i s-a efectuat 0 rad iogratie, pentru a controls dad! sa des prins vreo bucata de 0 s. Din fericire. osul era intact. Ca sa permita degelului sa se vindece rapid. rana a fost scoperits cu 0 bucata de piele luata din pa rtea desprinsa a varfului degelului.

Micro ch irurgie

Dadi degetul lui George ar Ii lost amputat aproape de haza, ar fi putut fi reatasat prin m ic roc h i rurg ie. Aceasta tehn i ca presupune 0 operatie complicata pentru fixarea osu lui ~i reeonectarea arterelor, venelor ~i nervilor, cu intentia de a reface vase u la ri za !iil eli tre ca patu I desprins. In asa fel incat sa ramana viu ~ i sa c re~sca la loe pe capatul amputal. In aeeste ca-

FOAIA 2

zuri, slrntul revine la capatut degetului cu timpul, pe masura ce nervii realipit i cresc in zona de piele reata~ata.

Din ferieire, George nu a pierdut nlei 0 bueata de cs din deget. Aceasta inseamnlj e~, dupa 0 slmpia grefa de plele, rana s-a putut vlndeca rapid ~i eu succes.

Jueitor de ten is, sUfera de durere aeuti

Jeffrey, in varsta de 54 de ani, este un pasional jucator de lenis de camp. La eentrul sportiv. intra duminlca, in timpul unui meci cu un prieten, a inceput sa aiba dureri la cotul drept ;;i nu i~i mai putea controla loviturile. Desi se indilzise bins inainte de a juca, a inceput sa alba dureri musculare severe in jurul eotului.

in dimineata urrnatoare a mers la spitalul d'in zona, unde doctorul a pus rapid diagnosticul de epicondilitli hurnerala, 0 alectiune lrecventa, cunoscuta si sub numale de "col de tenis",

Mu~chii inflamati

Aceasta este 0 intindere sau 0 inflarnatie a muschilor antebratulul, in apropierea zonei lor de msertie pe epicondilullateral lpartea din laterals exterioara a cctu lui]. Apare de obicei d upa 10- losirea repelata a antebra lulu i, cu m ar Ii in loviturile de rever la tenis sau loLosirea intensa a unei surubelnite. Durerea esta resimlita mai ales in partea externa a cotului ~i miqreaza, de multe ori in jos, spre antebrat, Durerea este accentuats de extansia in-

cheieturii mainii sau de incercarea de a roti palmele in sus, irnpotriva unei rezistente. Oricum, pe radiografie nu apare nimic anorrnal,

Tratament

Doctorull-a statuit pe Jeffrey sa jina in repaus complet bratul aledat ;;i sa poarte un banda] pe el. De oblcei, evitarea miscarilor care au declansat atectlunea duce la vindecarsa bratului, Daca acsst lucru nu este suficient, 0 iniectie cu anestezk local ~i corticosteroizi admin islrate in zona inllarnata pot usura suferinta. lnjectia trebuie repetata dadi prima nu a avut succes, Dadi pacientul mai aeuza dureri, se poate lace 0 midi operatie. Tesutul ce acopera mU.jichii epiccndilieni. din partea laterals a cotului. este incizat pentru a usura tensiunea dureroasa. Colul jucaterului de golf este 0 atectlune similara, ce apare in partes interna a colului, in apropierea condilu lui media I. care

Deoarece ten/suI este un joe au solleltare fizJclj mare, cu 0 gams largs de toviturl - serve, voleurl, smash-url-, determlnii numeroase intinderlale mu~chllor bratillul.

esle zona de insertie pentru museu latu ra din partea din tala a antebratului. Este exacerbate de flexia 'tarlata aincheieturii mainii si tratarnantul este similar cu eel al cotului judltorului de tenis.

Aceasta elrcumferlnt5 pe partes eKterns a cotului este un semn viz/bl! de cot de tenis - 0 InfJamape a tendonu!ul. Repausul $1 masaJul ar pulea n tot ce se cere pentru vtndeoere.

U R G E N T E: Cazuri in ur enta

Un fotbalist ~i rupe rnuschil gambei

In timpul unui meci de latbal, David, un student de 21 de ani, a cstcat din 9 re~eala pe mingea de Iotbal, a cazut si si-a aceidentat piciorul. Parteadln spate a membrului inlerior era invinelita, user umflata ~i du rsroass la a Ii nge re. 0 rice m i sea re era ext rem de d ureroasa, in special eea a labei piciorului. Banuind di este 0 accidentare grava, coec.hl pie rii lui David l-a u tri mis, intr-un taxi, la ee I mai a propiat spital, La urgenja.

Diagnostic

Dupa 0 examinare iniliala, medicul a decis asupra posibilitatii unei fracturi ~i a diagnosticat 0 ruptura a muschilor gambei. Acestia su nt mu sch i i din spatele membrului inferior, care trag de caldii, pentru a misca glezna. Rupturile acute ale acestor muschi pot sa apara in timpul eXlen,sie i ?i su nt ce I rna i free-

vent intalnite la tineri si la eei

de varsta mijLacie. .

Accidenta rea lu i Oavid avea toate caracteristicile u nei ru pluri a rnuschilor gambei: dLlrere brusdi in zona, sensibilitate 10- cala, umftatura ~i invinetire. In une le cazuri invin stirea paate sa apara la 0 zi sau doua dupa lovilura. ~i se extinde_ in jos pe picior, catre glezna. In toate cazuri Ie, d u rerea se in ten sifi ca la roti rea gleznei sa u la Incercerea de a Irage de picicr.

Vin deca rea

T as utul m uscu lar se vi ndeca singur in csteva zile sau sapiamani, limp in care durerea ar trebui sa se estompeze incet. Disconfortul poate Ii usu rat prin ridicarea ~i Ii nerea in repa us a piciorului. Se rnai pot admin istra medica mente penlru cornbaterea durerli. in cazul lui David s-a fixat un suport elastic, ca re

cuprinde zona de la genunchi pana la la ba piciorului, care l-a ajutat sa limiteze mi?carile neobisnuiteate gleznei.

Dadl du rerea devi ne ma i inte nsa sau nu se estornpaaza, pa c ienti i sunt sfatuiti sa consulte un medic, care va reevalua diaqnosticul, Medicul se va asigura ell irigarea eu sang.ea piciorului este

Accidentiirlle museu/are sunt tosne frecvente prlntre sportlvll de ambe/e sexe. R/scul de a se produce poote fI dlmlnuat prln incalzire corectii ina/nte de a efectue UII exercJtlu flzlc Inte.ns.

bun a ~i di tendonul principal al picio rulu i (ten don ul lui Achilel nu s-a rupt,

Femeie rnuscata de caine

Mary a fast atacata de propriul ei caine, in pare, Se juca cu Bruno, cand el a devenit prea sureseitat ~i i-a muscat mana, in timp ce ea linea balu\'

De~i rana nu era deosebil de grava, Mary stia ca este posibil sa faea tetan os de la rnuscatura de caine, Pentru d! era duminidi si medicu lei de tam i lie nu avea cabinetul deschis. ea a luat autobuzul cstre sectia locala UPU, pentru a i se consu Ita ra na ~i ai se administra 0 injeqi e antitetanlca.

Vaccinarea

Dad aju ngeli la u rg enfll, cu orice tip de rana, eel mai probabit veti f intrebati despre vaccinarile anterioare antiletanice. i ncspand eu 1961, cei mal multi copii a u lost im unizati im potriva tetanosului cu DTP injectabil, un vaccin Iriplu. care protejeaza impotriva difteriei, pertusisului ltusea convu Isiva I si tetanosulu i. Aceasta serie devaccinuri se adrntnistreaza in primul an de via\a, cu un r~pel !nainte de varsta scnlara. In perioada urrnatoare, ra pelurile se adrninistreaza a data 1a 10 ani. Daca rilmul de imunizare nu este la zi, pacienlului i 5e va adminislra un ra pel sau se va incepe 0 noua serie de imunizare.

MUFatura maillil lui Mary nu ern serioasil A necesltat numal dBZlnfectla fl pansamellt au

un bandej sterl/.



Desi tetanosul n u mai este freevent, in Romania mal apar unsori cazuri, care pol duce la deces, reprezinta a cauzs freevenla a rnortii, in specialla nou-nsscuti, dacll buricul este i nlectat.

Consecinte

Mary a prim it a injecjie cu anatoxina tetanies si 0 asistenta a curatal rana cu grija ~i a acoperit-o cu un pansarnent. Mary a lost slatuita sa poarle manu~i data vi iloa re di nd se va juca cu Bruno.

Cel mal cunoscut semn pentru tetanos este UII trismus (conslrlcfja maxllare/or). Simptomele apar ,de obieel,

18 4-25 de zile de la /"fectare.

Tetanosul este 0 boals 8 sisternulul nervos-eentral, cauzoU'i de lnfsctarea unei ranii cu sporii unel bacterll numite Clostridium tetan;. care elibereaza 0 toxina ce afecteazii functla nervilor motoriL

Simptomeia I"Clud;

• Spasme musculare dureroase, iar dace ele afecteaza pererela toracic sau laringele, poate reo zulta asfbda, in llpsa unei traheostomii 10 ineilie In gAt, care permite respira!ia) ~i a coneet"" ril la un aparat de ventilalie arti" ficiali'i.

• Rigiditate a maxilarului (trismusl

Ce este tetanosul?

• Dlficultate in degluli,ie (inghijire)

• Rig Iditate a m u§chi I or trunch i ulu I. Bacteria (sau sporli) esle prezenta in sol §i in fecalele animalelor §i poate sa stea latenta perioade lungi de limp. Cand patrunde fntr-un mediu prcplce, cum or Ii ranile calda ~i umede, sporii elibereala bacteria.

Acea.st.'l Im~gine de microscopie electl'onlcif ;"filtifeazB o aglomerllte de bacterii Ctostirdium tetanl. Odatii

au inmuJtitea for, in organism se produce fl neurotoxills.

De acsea, ranile contaminate Ireb uie sa Ii e cu ralate cu grlji, iar tesuturile moarte §i toate materia Ie Ie strame, cum ar fi particule de pimant sau de '!I1braciiminte, trebLJie lndepartate.

MEDICINA GENERALA: Endo'crinolo ie

Cauzele diabetului

FOAIA 4

Tulburarea rnetabolica nurnits diabetzaharat este caracterizata de sete ;;;i urinari exces.ive. Paate aparea la orice varsta si este cauzata de 0 incapacitate de a produce hormonul insulina,

Diabstul zaharat este 0 tuiburare metaboiid, in care pancreasul este incapabil de a produce insulina, Aceas ta este un harmon prate i c ce regteaza cantitataa de glucoza lzahar] din sange, care este lolosita de organism ca surss de enerqie, Fara insulina" nivelul glucozei in sange devi n e a normal de ri d ica t [hi perg licernie], dar nu rauseste sa furnizeze organismului energia de care a cests are nevo ie. E lectele acestei si!ualii sun! urinarea excesiva lpcliurie], sstea excesiva, deshidratarea, cadere fizidi,~oc ~i, dadi boala ra mane netralata, moa rtea

SlMPTOME COMUNE

Diabetul lsi are n umele di n grecescul diabetes - anurne scurgere continua, care este descrlsrea corecta a unuia d intre e·feetele cresterii glucozei in sange. in mod normal, csnd nivalul qlucozei in sll,nge devine prea ridicat pentru a Ii rsabsorbit de rinichi. excesul se elimina prin urina, Dar glucol8 secretata antreneaza apa odata cu ea, rezultand nevoia diabeticului de a urina mal mult si rnai des decat 0 perscana san~toasa. Acest fapt poate conduce la deshidratare. in plu s, orga nismu I - privet de glucoza generatoare de enerqie, deoarecs nu exista i nsulina. care sa perm it:3 celulelor sao extra.ga din sa nge ~ va incepe sa cauts surse alternative de energie. Organlsmul va incepe sa, arda depczitele de gr!isime ~i proteinele din rnuscbi, rezultsnd 0 scadere rapid~ in greutate.

Rolul insulinei

i nsulina este secretala in mod normal de celutele beta, aflate in aglomerari celulare endocrine specialuate Ice prod'uc hormonil, din pancreas, num itei nsulele Langerhans. lnsulinaeste eliberata direct in lluxul sanguin, in cantitiiti conlrolate de nive'lul de g.lucol~' din siinge. Prtncipala actiune a insuiinei este de a usura absob!iaglu.cozei de catre celule, in principal de catre cslulsle rnusculare, care 0 tolosasc pentru a produce enerqle.

i nsulina produce ~i vasodilatatie (largirea vaselor de sangel. ceea ce duce la un transport rnai bun al glucotei caIre tssutul muscular. N ivelul de glucoza in sange cresta dupil ce ma,ndim, declan~and 0 secrelie crsscuts de insuli nil .. Acest lsnom en sUi ta baza unui test pentru diaqncstlcct diabstului zaharat - testul toleranlei la glucoza. r ntre mese, insulina este secretata [a niveluri scazute, bazale. Daca, trece rnult timp intre rnese, licatul sste capabil sa sintetizeze glucozil. lnsulina este considerate a Ii singu rul hormon ee determina sea" dares nivslului glucozei. Tn contrast, mai mulli alIi horrnoni, cum

Cop/if ell d;Bbet In8ullnodf',"mdlmt (tIp /) slint inviltali de te vlirSle fragede sli ffi faeil slnguri injec(ill. As/stenIa poale tatos! 0 jllciirie sell 0 pilpUfif pentrll a uempllfica copllulul prooedor« ~orru;tll.

Pancreasu/ este 0 glandil endocrinif, cu rol In dlgesUe, care se affiJ tn spah3le stomacu/u/. Produce unete enzime, care oonttn suellr/le neCeSilfe penlTIJ dlgestia alime.nteiof; precum -;i ho,menu/ /nsulina, care este secrete: In sfinge.

ar Ii glucagonul, adrenaline, qlucocorticoizii ~i hormonal de crestere, sunt capsbili sa ridice nivslul qlucozsl Tn sange. lnteractiunea acestor hormoni cu insullna este necesarii pentru a mentine nivelul glucozel in sang.e la 4-7 mmoli/litru, atat lntre mese, cat ~i dupa acestea,

Coloralia ve.rde ,I panaca/Ie,

de pe acaalltif imllgine de microscop, arati! p.rezenta ce/uls/er beta, ce produc inllulina, lIub formif de .Inllule Langerhanll in pancreas. Numifru/ ecestor celule esle redull semnificativ la 0 persoand belnava de d/abet ;zaharat.

o sc~dere a nivelulul glucozei tn slinge. inunel~ cazuri, acesta masurl sun! stJlici,mte. Alii paele nli 8 r pUlea avea nevoie §i ce triitament medic.a· mentes. M edlea me ntale race mendate in mod fradventsunt eunoscute sub numele de $ulf'1hilmae.

Ambele ~purj de diebet au tendin!" de a aparea in lamille, dar flpul I· este cons i derat 0 boa Iii .auloimu nii, de~i cauza nu es Ie pe deplin cunOSl:ulii. Bo'lileautllimu n e s u nt reZ" ~~tu lata· cului propriilo r lawluri de catre .antlcorpii plodu.~i de organism.!n lipul.l de aiabel. linta sistemului imunitar su nl insulals de celule din pa ncreas, considerate ca fiind nSlr.iine".

Diabetul de tip I !?i de tip II

DiabetuTeste, In general, subdivilat in douii tipurl: lnsullno-dependant Itip I), In care paelentul este incapabil sa prod u¢il lnsu linii, § i i nsu 1 i no-lndependent (tip 11),.,111 .care insulina eS.le produ5a in cantitali rnsuficiente. Diebel,eii, de tip 1 sun! afectali de boa.lll, in, general, de la nastere sau din adolesc.en\1i §.l neces~ii i njeC!.ii cu insulinatllatli via!a.

Diabeticii de tip II dezvoitii liIeCjiunea In general. dupij varsta de40 de ani. ACe§li .pacienp su nt itecve'nl supra· poderali .§j. regimul alimenter joacii u h ral crucial in trat~ mento 1 b olii lor. Scliderea in gJ·e ulata §i seade rea flUmarulul de calorii ingerate va duce la

....._ ..:.;M.:,_· .:::.E-=D~I:....::C I NAG ENE R A LA: Endocrinologie

Complicatiile diabetul.ui

Tratamentul corect cu insulina face ca diabeticii sa poata duce 0 viala norrnala,

Totusi, cornplicatiile pot sa apara din cauza unui diagnostic tardlv, isr cele fizice putand aparea din cauza unui tratarnent

in suf cient co n trolat.

COMPLICATIILE ACUTE

Cele rnai impcrtante cornplicslii acute ale diabetului sunt de natura metabolics, cum ar Ii hipoglicernia Inivelul qlutozei in sange sub valorile normalel si cetoacidozs [csnd Ph-ul sgmgelui scads de la 0 valoare neutra, de 7,4,. la una mai acidai.

Hipoglicemiaeste consecinta excesului de insulina" datorat lie meselor ratate ssu s adrninistrarii excesive a insulinel, ln acsste cazuri, pacieruul devine anxios, contuz, transpirat si poate da senzatia de belie. Tratarnsntul CCrlsta in admin i stra re ora Iii de 9 lucoza. in solutie concentrate.

C~toacido;:a apare numai in cazunile grave de diabet necontrctat, D aea nu e ste d iag nosticats la ti mp, poate duce la coma,

Tn cetoacidoz~, lipsa insullnei de· termina cresterea nivelului glueoze i tn sa nqe, Gras i mea e ste metabolizat~ in locul glucozei, psntru energie, iar substantele chimice numite cetone sunt eliherate in sange. Aceste modilidiri rnstabolice due la acidozl!. Simptornele indud rsspiratie profunda. conluzie mentala. dsshidratare si un mires de acetona al rsspi fa'liei [bornboane de mere). Tratarnantul implica ad min istra re i ntrave n oa sa de apa, saruri'~i in5ulina,

COMPLICAIII CRONICE

Ds-alunqul timpului, diabetul insuficient controlat provcaca aleclari fizice. dacarecs glucoza nu este 0 substanla chimic~ inerta.

Retlnopatia diab6tiCii se refera

la afectarea vaseJor de sfinge

din retina. Apara In procenl de 70-100 % la pacientil cu diabel de lip I, sub forma unor hemoragl/ mlci (pele TOfIl) ~i dilatir/ ale arlere/or (stanga). Tratamen tul se face eu laser, csr« lasi in urmil nili/e, cteemce mid; rotunde,

a/be (dreapta).

Ea pcate reacjiona cu protsinele din circulatie sau de pe supralats celulelor, cum ar Ii librele nervoese ~i celulele de pe peretele vaselor de sange. Structure proteid! ~i func!ionalitatea pot Ii alectste permanent. Acest proces ests cunoscut ea 9 licozita re ~ i este presupus a Ii cauza multor problerne pe termen lung. asociate diabatului.

Cea rnai cunoscuta cauza de mertalitate In diabet este artericpatia, in special boala artsralor corenare, care duce la crize deinima. AIle sisterne arectate in organism sunt ochii, rinichii ~i nerviiperllerici.

Afectarea vasetor de sange din fundul ochiului duce la retinopatie diabetica, care reduce vederea ~i a re ca ele ct orbi rea. In cine i la s uta,

Comblnal/a dlntra afectarea ne.rvllor ~I cea a vase/or in dlabe.t paale auc« free vent la morutea [esutulul, care sa manlfestil sub forma de IIlceral/i sau gangrenil. Acest pec/ent dlabet/cptezinti gangreni la degetul mare al p/ciorulul, din eauza plerderll irlgarll cu sInge.

Pac/enti/or dlabetici /I se poete face hemad/allza, pentru a trata Insuflclenta rena/;f. Aeeasti Insulicientti fezllita dln 11 fecta· rea pe termen lung a rinichllor, datorltii .nivelurllof crescute

de glucozli,

Infeclll/s piem, cum er II csle eu candida (micoze.le), sunt eomune ~l pot fl printre s/mptomele vlzibile ale unul dlabet insu/lno. Independent (tip ./1),

dintre (azurite de clabet. Ca;\;aracta [opacizarea cristalinuluil se de zvo lla din ca uza a lie rari i proteinelor din cristalin,

AleqiuniLe picioruiui, de La bcata arteriala,. la neuropatie sun! comune. Se pierde sensibilitatea piciorului ~i bolnavii sun! expusi la raniri. Combinata cu aportul sea· z u t de sa ng e, a eesta peats cauza iniectii, ulcerajii ~i gangrena.

La nivelul rinichilor, sent afsctati gtomerulii 10 aqlornerare de capilare], provocand qlorneruloscteroza diabelica, care sa rnanilesla prin pre zenIa prcteinelor In urina. Tsnsiunea sangelui creste, cauzand afectarsa renati! si unii dintre pacienti au nevoie de dializll ~i de transplant renal, Dlabsticii cu boall'i renalii vor dezvolta ~j boa la core na ri a na,

M E 0 I C I NAG ENE R A LA: Endocrinolo ie

Controlul diabetului

FOAIA 5

Alaturi de injectiiie zilnice, diabeticii insulinc-dependenti trebuie sa I?i controLeze reguLat nivelul glucozei In sanqe. De asemenea, pacientii vor trebui sa tina un regim alimentar strict, adaptat nevoilor Lor specifice.

Sec p u lfi nal a I co n trol ulu i di a b etulu ieste de a ye ri fica si m ptomele si de a menjine niveluri normale ale glucozei in sanqe, Aceasta se realizeaza p r.i n combi na rea i nJ ecli i 10 r cu insulin~ cu reg irnul dietetic. Succesul tarapiei ss m~soara in nivelurile glucozei il:J sange. Cu cat acestea sunt mai norrnale, cu atat e mai probabila evitarea cornplicatiilor grave. Acest lapt laceca moniloriza rea sa reprezinte 0 rutina zilnidi psntru toti diabeticii. Programarea injecjiilor cu insulina in jurul ore lor de masa perrnits rnentinerea nivelului acastsla aproape de valorile normals ale unu i non-diabetic. Cu toate acestea .. rnodifkarea dietei este esen\iala. dci. in pofida administrarii de insulina. un diabetic nu poate face faja g1uddelor simple din alimentajie. In esen\it diela unui diabetic ar trebuisa:

• nu conjina glucide simple •.

• conlin1i alime.nte bogate in llbre:

• lurnizeae peste 50% din valoarea, ca 10 rICa din carbohidreti cornplecsi larnidonl,

• nu contina mai rnult de 30%

grasimi;

• conlina 20% protelne.

Ocom binalie lntre reducsrea in 9 re utats ~i controlul reg imulu i alimentar este irnportantain special in diabetul de tip If. deoarece aceasta singura poate cnntrole diabetul,

Testarea nivelului glucozei din san e

Bolnavii de diabat rnonitorizaazs nivelu lqlu cozsl in sa n 9 e de pa n a la 3 ori pe zi, Aceasta 51l lace prin adaugarea unsi picaturi de simge pe 0 banda de testare, care reactlcneaza prin schlrnbarea cu- 10 ri i. in lu n ctie de ca n ti tatea degluco za p rezen ta.

Ca .0 a lie rnaliva, dia b etieu I i~ i P oate determine cant ita lea, de gluc.oza din urina. Un stick de test este introdus in urina. iar schirnbarea culoriieste raportats la un atalon Oricum, un rezullat pozitiv al prezentei glucozei in urina apare dmd nivelul glucozei este deja p,ea mare. De aceea este de preterat monitorizarea sangelui la diabetiei i d ia 9 nos ticati,

Testarea glucozei' in urina e mai putin l.olosiUl,. de dl nd testa, rea siingelui a devenit rnai freeventa. Dar .. daea au nevoie de interventli chirurqlcals mici la medicul de fanrili~. pacisntllor u S8 P.o<l.I~ ~ere supllrnsntar ~I un test de unna. llnul dintre efettele secundara ate nivelulutcrescut de glucozi:i in s~nge este adilugarea, glucozei [a. pigmentul de hernoqlobina Ihemog[ebina glicozilatai. MasHra rea nive lu ri lor a c esteia in silnge este 0 rnodalitate irnportanla de apreciere a gradului de control pe care diabeticul l-a avut asupra tratamentului cu insulina. de-a lungul unei perioads de ca-

Testul cu gluCQmetruJ 1-4 masoara nivaJuJ gluCQul in siinge .. Apare 0 react/e intra proba de s.§nge ~llJanda de test; nlvelele sum Indicate plln schimbareaeuloril.

teva luni de zile. Acest test 5e efectueaza in spital .. de caire rnedicul care supsrvizeazs Iratamen tul pacientului. ~i este lolosit pentrua modifica regimul a utcadrninistrari i de lnsuIi na. dupa cum este necesar,

Un test Olastlx, ce masoara nive/ul glucozelln unne unul paclent diabetic. SC.himbiirile (/e cuioere ale st/ck-uJul sun! comparate· cu un etalon.

Tratamentul cu insulins

$

Insulina peate fi admlnistrata

ae ciitre pac/e.nt cu 0 seringifi hipo(/ermicii seu cu un aparat nnovopen" - un dispozitiv ce fumtlnecarfulje de Insullnifi ,I mfisoarii dozil cerufl'i. Novopen este conceput pentru a fI U'O! de falos/l; a ajuta I copiii sa duc~ o viefi!i mal norma/a.

Pacienlii noi diagnosticaF cu ciabet sun! tratati acasa, cu excepjia csLor grav bolnavi, care necesita tratament in spital. La incsput soar putea sa fie neva i e sa se ad' mini streze insulina i ntravenos [perfuziel, dar irnediat ce este poslbil, ea va Ii adrninistrata subcutant [sub piele],

Pacientii sunt invala!i sa i~i ladi injectia in partea supsrtoara a bratului sau a piciorului, ori in abdamen. Pana ~i cei mai tineri pacienli sunt eapabiti sa i~i administreze singuri insulina. lapt loarte

Reactii alerg/ca la Insullnl ex/sll, dar devln ainc« tn C{J mal tare, odall cu dazvoltarea Insullnei anlmale Inall purlflcate seu

a insullnel umana, produse

prln Inglner/e genetlcif.

important. de vrerne ce injectiile eu insulina trebuie facute de mai mu\te ori pe zi. Locurite de injectare vS·Fiaza. pentru a evita disconfortul inutil.

...__ ;....;M~E;;;...,,;;;;..D I C I NAG ENE R A LA: Endocrinologie;....._ -J

Tn momentul I'n care diabetul este diaqnosticat, 80 % dintre celu Ie le ce produc insulina sunt deja distruse. De obicei .. stadiile precoce ale inftarnatiei pancreasului nu pot fi datactats, a?a di singura terapie posibila. pentru diabetici, este tratamentul intensiv cu insulina, sau, acolo unde se preteaza, transplantul de celu Ie pa nc reati ce.

Stu diile ia u in calcu I posibi litatea de a administra insulina La persoanele cu rise de diabet, adica anticorpi lcelule imune) imporriva insulelor secretoare de insullns.

Pri ncip i ul care st~ la baza aceslei teori i este ca p rin admin istrarea de i njeqii cu insuli na unei persoane cu pancreas sanatos. pancreasul acastaia nu va Ii obligat sa elibereze insulina propria,

atunci dnd celulele producstoare de insulin,) sunt afectate de i nfla matie.

Acest tapt ~5te num it ... a pune in repa us pa ncrea sur ~i se crede ca astlel organul devine ma i putir: susceptibilla distrugerea eutoirnuna.

Tn prezent, nu se stie durata optima de administrare a insulinei. la cei cu rise, care sa permita pancreasulu i sa fu nctionaze normal. Recent, 0 tehnidl de imagistiC/j practicata In spital a fost dezvoltata pentru a permite identificarea inllsrnatiei din pancreas,inainte ca dislrugerea insulelor de celule secretoare de insu lin~ sa se fi prod us. Dadl acesta tehnica va f validata, ar putea sa fie lolosita pentru stabilirea utilitatii tratamentului .. de repaus" cu insulina.

Psrsoansle care au Istorlc de dlabet in famille, dar la cars

nu au aparut inciJ simptome de dlsbet, pot fl fratste cu insulina injsctabilii. Se erede ca acest "repaus" a/ pancrsasuJul

it pregiitefte pentru 0 eventualillnstalare a bolii.

Transplantul de pancreas este 0 metoda ca re me nIl ne normog licemia lvalori normale ale glucozei In sange) pe 0 perioada lunga de tirnp. Un studiu recent, p rivind bo lnavi i c u Ira nsp la n t pancreatic. a arstat di este necesa ra a sig u rarea un u i n ive I normal al glicemiei, pe 0 perioada de 10 ani. pentru a face ca nefropatia Imodifidirile din rinichil sa devina reversibils.

N u se stie de ce este necesars aceasta pe rioads de tim P. dar este posibil ca hip e rg li ce m ia

Mlografla pancreasuJu; prezinta o seepune prinfr-o Insula Langerhs.ns. Sa sperii cs transplsntares unor Insuls silnatoase lntr-un psncreas dls.betic $I prevlnif sparlfla compllcaliilor ssoelste aceste; afectiuni. Rezultatele sunt inea necone/udente.

Testarea gravidei Ilentru diabet

prelung ita sa ind uca alterari i reversibile in celulele rinichiului, in ciuda normalizarii glicemiei lasa-numltut elect de memoriel. Nu se stie dad} tratamentul intensiv . cu insulina injectabila subcutanat, pe acaaasi durata de timp, poate ameliora compllcatiile deja instalate. Transplantul de pancreas este rnai bun decal tratamentul intensiv cu insulina. Insulina eli-

La unele femei. diabetul apare in timpul sarcinii, Acest lapt este evidentlat printr-un test de rutina al glicemiei ;;i poate sa dispara sau sa persiste su b lorma u nui d iabet eermClnent instalat dupa sarcina. Contra lul lui se face prin regim dietetic ~i un eori.sste necesar si tratamentuL cu insulina.

Fara un control atent, fatul tinde sa creases anormal de repede, d evenind su pra ponderal, dar or-

ganele interne nu se dezvolta ln acelasi ritm.

La nasters, copiii pot suferi de hipoglicemie. Aceasta se lntampIa d eoarece pancreasu I feta I este obisnui! cu va lo ri a no rrna l de crescute ale glu cozei din uter ;;i produce singur mari cantita!i de lnsullna,

Unii dintre acssti copii se nasc prematur ~i sulera de probleme respiratori i.

Femelle cu dlsbet in tlmpul sarclnll nasc frecvent copll supraponderail. Aceft/s suntuneori premsturi fl sufera de hlpogllcemle.

ancreas

berata .. ritrnic" de pancreasul transplantat va intra In circulatie odata cu produsele necesare digestiei, din ficat. Insulina adrnin istrata su bcutanat nu poate reproduce aceasts metoda de ad ministra reo

Tn prezent. paciantilor cu dla bet nu ll se recoma nda operatia de pancreas ca una de rutina. Avantajele unei normoglicemii controlate pe 0 perioada lunga de

tim p su nt dim i nuate cje un numar de dezavantaje. In primul rand, transplantul de pancreas este 0 metoda invaziva. cu rise letal. In al doilea rand, poate sa a para resp i nqerea 9 refei ~i in al treilea rand. tratamentul irnunosupresor .. adrninistrat pe via\a, are loxicitate proprie. Dar. dad! este necesar transpla ntul de rinichi, poate intra in calcul ~i ),J n transplant de pancreas.

In prezent, se studiazs 0 metoda mini m i nvaziva ~i relativ sig UrE. Aceasta metoda ar putea lnlocu i, In cete din urma. cornplicatiile transplantului de pancreas ~i ar putea preveni cornplicatii ale beIii, precum nelropatia ~i retinopatia, Noua metoda irnplic] transplantut de insule de celule pa ncreatice secretoa re in pane reas, Aceasta teh nidi este promitstoare pentru viltor, dar in prezent are rezultate slabe.

P E D I AT R IE: Imunitatea copiLului

-------------------

'"

Indrumar pentru

imunitatea copilului

Capilolul

51

FOAIA 1

Grice copil este permanent atacat de divers] aqenti intectiosi.

Rezultatul acestor intectii depinde de echilibrul dintre raspunsut imun !?I virulenta cu care organismul este atacat.

Imunitatea copilului se refera la rapacitarea sistemu lu i im unitar al acestuia de a lupta impotriva microorganismelor ce invadeaza corpul. Aceasta se realizeaza prin doua d3i, cu mecanisme de aparare .nespecifice" ~i .spscifice".

IMUNITATEA NESPECIFICA lrnunitatea nespecifica este asigurala de barierele lizice si chimice irnpotriva infeqiei. Un exernplu de bariera chlmica este lagocituL Aceste celule nespecifice ale sislemului imunitar se gasese in sange ~i !esuturi. Ele mananca lssu fagociteazll) infectiile din organism, lara discriminare. Fagocitul esle potentat de 0 alta substants din organism, numila complement. Aceasta substa nla perforeaza supretata orqanisrnului strain, lapt ca re duee La explozia celui din urma si la atacul fagocitelor. Agentul i nlectins esle eliminat rapid din organism.

IMUNITATEA SPECIFICA Sislem ul imun itar specific este alcatuit din cslule urnorale [care circula in sangel ~i imunilatea rnediata celular. Ambele tipuri de irnunitate protejeaza organismul de invazia organismelor straine ~i previn atacul organismului asupra propriilor tesuturi. Imunitatea urnorala implidi pro-

ducerea unor substa nte chimice imune, numite anticorpi, care circula prin 503nge. La copiii mici, dezvoltarea sistemului imunitar urnoral este intarit de anticorpii din laptele matern.

Anumile celule albe din 58nge. cunoscute ca fiind celule B, produc anticorpi, care ataca bacteriile ~i virusurile, neutrallzeazs toxinsle si faciUteazli cu ra~irea orga nismului de materialele straine lui. Cu toate acestea, anumite bacterii ;;i virusuri periculoase pot intra in celulele organismului, unde se pot .ascunae" de anticorpi. in asttsl de situati i, sistemul imunitar media! celular vine in ajutorul organismului. Celulele infectate prezintliia suprafala proteine care apar ca straine sau nespecifice, proteine care pot Ii reeunoscute de celulele a lbe di n orga n i sm, cu noscute sub numele de celule T, Aeeste celule imune le aladi pe cele infectate si, ca rezulta!, organismul 5lra(n este impiedicat sa 5e lnrnulteasca ?i sa inlecteze alte ce lu Ie din organism.

CENTRE DE TRATAMENT DeregUirile imune grave sun! rare, dar copiii cu deficisnta severe pot Ii valu!i la cabinetele de imunologie din centrele din toaUi lara,

Mecanisme fizice de aparare imuna

Seb urn -::--:-:----:;-- __ ---:---:---:---::-- -,

Sut>Slanta ulei<>asa secroll!ta de glandele

sebacee din foficulii pilo~1. Imbrac~

organismul intr-un strat protector, ""bli'e.

do grasime annbactenana.

Cerumen

Ceara moats, galOOn-bruni!, eecretata de eelu!e sebaoee modificale. cu soopul d& a protej. pielea .enslbili!. din oonductul audiliv. Cunoscu1A Ol ea .,oea~ 1n urech .. •.

Lac'lml------------ --,

Lichid ce umezefle ~ispala globii oculart, ConIine llzcztm.o enzlma an~baCle,lanA care dislrug" per"~1 baclerill"r. Li202imul ests prezant "i In pll!.mlln,

Mucus __ ---:;---=- __ ,.----: *.......::~

Fluid 9'0. ce proteJeaza membranele (7n'IJeli"jiurlIEt r:avita~~ r, cu m ar Ii [larile I gu r. §i IraollJ I respirator), Tusaa ~I striinulul.libereaza materialul slrliln prlns In mucus,

Cill------- .". -='- ,

eilil (fire mid) din tractul respirator. se mi~ca deedala pentru a impinge mucusul ce conIine baJ:terii §i sub,tanle sltliine, 1nspol, in sus, pe lrah ee, unde sun! inghilite §I dlgerate.

Sue gasUlc ;---,-,-------::---+--f .... ------;-

Uchid digesliv acid, ce omoara majomalea bacteriilor ~j a alter organisme n:edorite, din stcmac.

FlorA Inlestlnall -------f'----tl-ct'-----In lrrtestlne, bactffriile .ap,ofite (benefice) au mal mult SUCCes 1n competi\,. pentru substantele nutritive, decAt eele palogen. (perlculoase).

Epiderm a _.,.-,-::::- +_

Stral axle"or al pielll care protei""';; Impot,lva ranirllor §I parazi\ilor.

Sugarii ~i ccpiil pol fi trirnisi la un i munolog atunci cand medicul de familie considers di au faeu! mai muUe infectii decal cele ba nale. Cauzele ce deterrnina i nlectii repetate ale urechii, episoadele de tuse, racetita si febra repetate preocupa in mod special imunologul. Alte simptome de referin!a includ:

LI M FAD ENOPATIA

Cresterea in volurn a ga nglio-

nilor, in special a celor din jurul Un sugar care sufera de imunodeflcienfs congentialil este hrsnit cu biberonu/ de 0 asistenta care poartiJ un /laJat ceoi acopers tot corpu/, 0 cascil pentru pifJr

,1 0 mascli pentru fatif.

giilului. din cauza unor infec!ii virale.

INFEqllLE

Severe, pe rsistente, neobisnuite sau repetate ori febra ce sugereaza di sislemul imun nu este intact.

TNTARZI ERE TN DEZVOL TARE Copiii care nu cresc normal pot aves deficit i mun itar (sunt incapabiti sa lupte cu infeqial.

• FURUNCULE REPETATE

Zone de inflamatie pline eu puroi, ce necesita interventie chirurgieala, pot indica a incapacitate a sisternului imu nita r de a distruge bacteria stali locodca de pe piele.

In ultimii ani, testele pentru diagnosticarea §i identlflcarea problemelor i mu n 0 I og i ce s-au d ezvo ltat specta cu- 105_ Anticorpii pot f numlira!i acum mull mai exact, §i imunologii pot sa determine dad un copil deZlloltii rlis· punsul imun corect,

Tratamentul problemelor sistemului imunitar " avansat §i el considerabil. Cop Iii nu mai trebule sa fie lzolati in

Vaccinares ajutl la intilrirea sistemufullmunitar in dezvoftare, al cop/lulu;. il poate aplra de potenjlale boilletale.

PEDIATRIE

Oescoperiri recente in imunologie

.baloane" protectoara lrnpotriva lnfectiilor, Acum se poate pompa in ineapere aer fillra!, perm iliind lam II lel sa fie in preajma §i sa ai.bii mal mull contact fizic cu copilullor.

Metodele de invesligalie imunologica cuprind:

Imunofenotiparea. Este 0 tehnica ce ajute" pediatru! sa afle c§te celule de tip B §i de tip Tare copilul, In arsenalul de lupta al sistemului imunitar celular,

Metodo .albaslru de taluidina" (test NIH), ESle felesita pentru a diagnostica gra.nulomatoza cronica (0 boala '8 baieplor, cauzata de a disfunctie fagoci~ral. Analize de san g" s pee ffiee pentru anumite atectlunl. Acestea aratil c§t de bine functioneaza sistemele de aparaIe im unita r~. U nu I dlntre ele asta eel de dsplstare a capacitapi copilului de a riispunde la imunizarile anterioare.

Lavajul bronhoalveolar. Sunt introduse toburl In plaman cu care sa scoate !ichid pulmonar pantru a cauts inleclii specifice, cum ar Ii pneumonia cauzatii de organismul nu mit Pneumocyslis carinii.

De§i nu este 0 metoda de investigaTie, Iran splantul medu 18 r estefo loslt in trstamentul unor boll imunodeficitare. M§duva este extrasa de 18 donator cu un ae §i este dat.!i pacientului prin Instalarsa unsi linii venoase ~i a unai canule In os.

Articole despre imunodeficienta CO

Celulele sisternului irnunitar se produe in maduva osoasa. Penlru a cereeta aeeste celule, se extrage prin aspl-

1~ ratie (eu un ac gros). m~dllva osoesa Celulele sun! examinate la mieroseop.

j,~~~~

Sistemul irnunitar al nounaseutului are nevoie de limp pentru a ajunge la mao turitats, in special daee la nastere copilul este prematur sau cu greutate m lea. Co pii i cu im u n odefic i enia severa combinate (SCIDl au un numar redus de ceI u Ie B § i T, astfe I incat all, In general, nevoie de ingrijiri rntr·un medlu steri!.

Un copl' eu insuficienfil resplratorle are nevoie de respiratJe art/flc/a/il, pentru a fi ajutal sl respire. Cauza este Pneumocystls pneumoni, care poste fi mOrfalla copl/ eu Imunodeflclt.

COpiil ce sutera de imunodefl· eientll seve.ril eombinatA (SCID), au deseo.rI pieJea ro;;ie, inflamatiJ, din cauza imprn¥tlerll unal Infectii funglee (eandidoza) din interloruf gurll.

Copiii ma In utri~ au 0 im un itate afecta ji de aeeea pro - " due anticorpi in nurnar lnsutlclent, in upta impotriva infec!iilor. Ace§ti copii pot devenl susceptihili la boala diareica, care accentueaza rnalnutrltia §i Iormeaza

un cere vicios, ell re se poate d eved i I eta I.

PEDIATRIE

Imunitatea copiLuLui

C8ffi'U'

FOAIA 2

Sistemul imunitar al sugarului

" Initial, in uter, fatul este protejat de boli de catre sistemul imunitar al mamei.

In saptarnanile prernerqatoare nasterii, anticorpii mamei sunt transterati copilului, care Il apara In primele Luni de viata.

FiltuL este protejat de anticorpii mamei in uter ~i nu este expus direct maJorita\ii agenlilor patogeni, sau mieroorga nismelor ce cauzeaza bali, Totusi, uneLe infeclii ce apar la mama, cum ar Ii rubeola [pojarul german sau poJarelull. pot avea censecinte devastatoare asuprs dezvoltarii fatului,

TNAINTE DE N&~TERE Celulele sistemuLui imunitar fetal sunl detectabile incepsnd cu a sasaa saptamana de sarcina, dar eLe sunt irnaturs ]Iara experiental ~i nu se maturizeazs pana nu sunt expus€ proteinelor straine si microorganismelor.

Anticorpii - componente ale sistern ului irnu nita r care declanssaza raspunsu L 1m potriva i nfectiei - su nt transfera]i de La mama La fat, incepand cu a doua parte a perioadei de sarcina ~i sunt detectabili la nou-nsscut pana in jurul varstei de nouii Luni. Dadi mama este imuna la anumite infeclii, precum rujeola lpcjarul] sau varieela [vsrsatul de va nil. copilul este protejat in primele cat eva luni de viala.

ABSEN_IA ANT]CO_RP]LO~R Iniec!ii severe pot s~ apara la nounascut, daca anticorpii materni nu rausesc sa protejeze fatuL de streptccocul grup B, de exemplu, bacterie cafe se gase~te pe pieLe ~i In tractul genital.

Unele femei nu produc anlicorpii de protectie care, odata transterati La liR ar f protejat nou-nascutul. Streptococli pot cauza infectii ne-

onatale cu potential letal, cum ar Ii meniogita, pneumonia severa sau septicemia,

TN TIMP,UL CQPI~R.]EI De-a Lungul primului an de via!a, nivelul anticorpilor materni transferati va scadea. Totusi, mameLe care aL1ipteaza La S~11 vor continua sa transmits anticorpii

lor prin laptele matern, Aceasta este principals cale pri n care se transmit a nticorpii de La mama la cepit.

Produclia de anticorpi proprii (0- piLuLui creste rapid. Productia de imunoqlobulina, un anticorp proteie din sanqe, incepe. Exista diteva tipuri de irnunoqlobulins, printre care 19M (prima linie de

PericoLuL de infec!ie La copiii prematuri

Sugarii prsrneturi pot avea anurnite dificulta!i 1n a faca falA infec~ilor:

Pielea lor nu se acoperii cu un strat ing rosat de keratl nil decil d up ii 14 zil" d 8 viata.

Copilul poata f supus muller proceduri invazlve, printre care perfuzii §i teste de sange, care afecteazlt supllmentar integritatea pielii, ofe-

Copili premsturi sunt ingrijiti int,-un inCubator. Acesta ofara copllu/ul un mOOlu controlat, protejsndu-i de infactJl, care

~ altfel ar putea s5-1 pericl/laze supravlefUlrea.

rind ocazia u nei invaiil cu m lcrcorganisma,

Copilul vine in contact ell mulli membri ai personalului medical (spre deoseblre de un copil care, aeasa, vine in contact n u mal cu pa· ri nl'i). Acest tapt cre§le i rnportanta masurilor corecte de igien! in practlca medic"la.

Copiilor Ie pollipsi anticorpii transferali in stadille t§rzii ale sarcin!i; dacil nasterea este premature, ccpilul nu Ii va Ii primit.

Pro du elia de celu I" imu nit. re din m IIdu va 0 soasa este d epa §itii In cawl un B i infecji! maj are.

Cop/lIar te disp/ac Iniaclllle, dar programul de Imunlzara impotr/va bali/or eu rise mare esle 0 eale importantii de fntlirira

a slstemului lor imunitBr in fata boillor care aT putea aparee ina/ntea dezvoltari/ complete

a slstemutui Imunitar proprlu.

aparare prin anlicorpi] ~i IgA [anticorpii ce protejeaza supratata corpuluil,

Sunt necesari rnulf ani pentru a ridi ca n ivelu rile de a nticorpi la cele aLe adultului. De aceea, copiii au niveLuri sd'izute de aparare 1mpotriva muLtor antiqsni, substants considerate de organism ca straine sau potential periculoase.

tNFECTIlLE $tMIJLOACELE

DE APARA_RI; lliferenta dintre anticorpii copilulul ~i ai adultului consta in Iaptul ea un copiL mic este susceptibilla infectie cu anumite microorgan isrne, cum a r Ii Haemofilus influenzae lip B IHibl. Acesla este un lip de bacteria frecvent intalnit in tractul respirator. I munogLobulineLe Ig G tip 2

Icare su nt relativ in deficit la copil] sunt cele care se ocupa de

. acest .tip de infeclie.

Haemofi(us influenzae tip B provoaca inleclii serioase. cum ar fi epiglotita, c.elulila perterbitala ;;i meningita. In Romania, vaccinarea anti-haernoph ilus influenzae B nu este inclusa in programul de vaccinsri obligatorii, dar se poale administra incepand de La varsta de doua luni, simultan cu a lte vaccinurl.

Ex p u nerea con Ii n ua la 0 rga n ism e si proteine strai ne permite dezvolta rea celulelor imunitare cu memorie in organismul copilului. Douil tipuri de limfocite - celule albe din Sange, care lupli'i impotriva i nfecliei - se produc rapid:

Celulele S, care produc anticorpi circulanti ~i celulele T, care asiguri'i raspunsul imun direct asupra celulelor infectate din organism.

In copilarie persista 0 predispozi\ie ere scuta catre infecta rea cu Candida albicans si Microbacterium tuberculosis (TSI.

TIPURI DE INFEC IE Parinlii, deseori ingrijorali de sanata tea copilului, se tem di sirnptomele ca de raceala ale copilulu i ar pulea semnata probleme mai seri oase. De fa pt, racelite !recvente su nt obisnuite la copiii normali, in special la aceia care vin in contact cu multi alIi copii sau care au frali dear dupa unul din Ire parinli.

I nvastiqatii suplimenta re ar putea Ii totus: recomandate in urmatoa rele situati i:

lntectii trecvente, ce impiedica dezvoltarea.

Un caz nefiresc de sever de intectie cbisnu ita, cum a r Ii candida sau varicela.

I nlectarea cu un orga nism naobisnu it sau cu unul care nu afecteaza in mod obisnuit o gazda cu sistem imunitar integru, cum ar Ii Pneumocystis carinii. Acesta este un m icroorgan ism ce produce pneumonia, asocial cu 51 DA si cu alte deflciente ale irnunita!i.i celulare.

Tn aceste situatii, medicul va examina copitul, pantru a vedea cat de bine ii funcjioheaz1i mecanismele imune.

SINDROAMELE D~ IMUNODEFICIENTA

Exista un nurnar de sindroame de irnunodelicienta ce includ:

n iveluri scazute de anticorpi, care dimin ueaza capacitatea o rga nismului de a asigura protectie prin anticorpi; irnunodeficienta severa combinats ISelDI ~ 0 afectiune

PEDIATRIE

Imunitatea copilului

ra ra, datorata insuficientelor celu la albe care lu pta cu i nfectia; este necesar un transplant de maduva 050aS13; anomalii ale celulelor albe, avand ca rezultat incapaci!atea de a distruge agenlii patogeni;

delicienla de complement - inhiba activitatea u nei substante defensive din sange Icomplementutl.

Baza genetica a multora dintre aceste boli este acum bine stabilita. De lapt, esle posibil diagnosticul prenatal.

Deficienta imunita ra poate Ii cauzaUi ~i de infectarea copilului, in timpul sau la scurt limp de la

Acest copll af9 celulitli per/orbltala, 0 atecrlune

8 ochlulul produsa de Haemofilus Influenzae tip B. Celullta este 0 Infect/a a stratuluf dermic profund al plelll. In aCest cez, zona afectatii este in Jurul cavltBfll ocuJare. Tratamentu/ se face

de oblcel cu pen/cillna.

nastere, cu HIV. Acestvirus alaca celutele ajuti'itoare T, care sunt responsabile in princi pal. cu i rnu nitatea mediata celu\ar. Astlel, copilul este vulnerabil la nurneroasele inlectii cu care, inevitabil, intra in contact.

o singurii .bacte.rle Haemofllus Influenzae tip B poate sa colonlzeza tmetul respirator superior 81 copiluJul, fn prlmeJa luni de vietil.

Imunitatea copilului - principalele sarcini ale medicului

AceastilimBglne artificIal colorata, de mieroscople electron/cil, srall'i bacteria Streptococcus pneumonl.se. Ea posta dB pneumonle S8U menlngill'i nou-niiseutllor cu pf98 putini snUcorp/.

Medicii trebuie sa stabileasca CU prec.izie gradul in care un copil este proteiat tmpot,iva bolii. Ei VOT parcurge urmatosrele etape:

EXlI.mlnarea:

I nd ic il de crssta re, cum S unt: rna· surarea lungimii, a oirGumlerin!ei capulul §i a greutalii copiluluL Orice semn de infeqie cronlca, in special la nivelul gurli, pielii, urechilor ~i pieptului,

Invastigl1llle

N urn arul de cetu le alb e

Nivelurile imunoglobulinelor Anticorpii specifici, impotriva anngeniler din vaccinurl.

Numarul §,i functlcnarea limtocitelor T §i B ce luptA impotriva in· feqiilor.

Intrebiri chele puse de medic; Copilul era normalla nSitere? Copilul a crescut repede dupa na§t<lrs7

l-a cazut le timp bontul ombillcal? (Iipsa de separare a bontuiui ombilical poate fi un samn de funcpe anormala a celulelor alba din s§nge. care ingara mlcrorcganismele lnvadants].

Ce ;"feqii a avut copllul p"n~ acum?

• A fostvaccinat?

Material gen.Ue viral Odal~ Inlral in celulll,

vi rusul i~1 (,""slonnA mate rlalul genetic in AN 0 ~i 11 lncorporsaza pa aeesta in AND-ul gazdel.

Acumsunt disponiblle medlcamente diverse pentru

a trBfa persoane/s infectats cu HIV, dar scaslea rncetlnesc doar progresis 00111 tara sa ellmine virusul din corp.

Cand ajunge la laborator, sangete este coag ulat iii s-a prod us separa rea in ser galben ~i cheag rosu lnchis. Dupa inregistrarea probei Tn com puterullaboratorului, serul galben ests separat ;;i plasat intr-un alt tub - aceasta proba va Ii analizata pentru prezenta anticorpiLor la HIV.

Dad 0 persoana este inleclata cu un virus, sau un all organism strain, se va produce un raspuns imun. 0 parte a raspunsului de aparsre implica producerea anticorpilor - acestia sunt diutali in

in testu/ ELISA, rezu/tate/e pozi. tlve dau 0 modificare de cutoere (galben, In acest caz), care indicil prezanfa ant/corpllor HIV.

Testul HIV

FOAIA 2

Este necesara 0 analiza de sanqe pentru a identifica prezenta

virusu lu i 1m u nod efi c i e ntei U ma n e I H IV]. T otu si, consi li e rea ina i ntea testa ri i este !?i ea importanta pentru preqatirea pacientilor pentru rezultat.

__ VIRIJSUL HIV

Virusul HIV

H IV (virusul im unodeticiente i urnane tip 1 ~i 21 este 0 infectie virala, care se poate transmite pe elii diferite, incluzand contactul sexual, folosirea Tn comu n a acelor ~i a seringilor de catre consumatorii de droquri, prin sange sau produse de sange conta minate si, de asemenea, de la mama La tat. HIV de tip 1 este principala cauzb a pandemiei de H IV, ia r tipul 2 de infecjie este localizat mal cu searna In anumite zone ge09ralice. Testul HIV include detectarea arnbelor vi rusuri. I ndivizii cu infactia HIV pot sa nu aiba simptome ani de zile, dupa care sa dezvolte sindrornul irnunodific ientei a utodobf nd ite, n u mit SIDA.

Testul implies recoltarea unei probe de sange de la pacient, lucru care se poate face I"ntr-u n cabi net de medicina genera la, Intrun spital sau Tntr-o clinieli de educatie sexuals, RezuLlalele pot fi obtlnute uneori in ziua testului, sau la dlteva zile dupa.

CONSILIEREA PAillNTULUl Consilierea pre-testare este importanta pentru a discuta 0 serie de subiecte. Acesta include avantajele ;;i dezavantajele testului, cum ar putea raspunde un individ la un test pozitiv si la cine ar putea apela pentru sprijin in caz de rezultat pozitiv. Alte subieete in" clud i rnplicatiile balii asupra relatiilor pacientului cu cei din jur si asupra ecupatiei sale ~i dadi rezultatuL ar putea i ntluenja asigurarile m edicale ~i procesu [ de educatle pentru sanatale in vederea scsderii riscului de infectie. Se recolteazs 0 proba de sarige care este tri mis!! La La borate r.

Centrul vl.rusulul Acesta conIine

, ='l, __ ---- mal.erialul genetic

- sl virusu lui HIV. Este Inconjurat de proteins ale miezuluL

Prot.lne InveUtoare Acestea acopera exteriorur virusulul. Una dimre acestea (cuno5cut~ ca gp t 20) s.

~!Eaj~ alip.~te I. supralalB- .numitor ".Iule aloo, pennl[andu-I virusulu; sa intre In caluta.

proba de sange. La Tnceputu I inlectiei, foarte devreme, soar pulea sa nu f existat limp pentru organism sa produca anticorpi ca raspuns, a~a dl trebuie eiectuate teste su plimenla re, limp de Irei

lu ni. In alte cazu ri, dad; 0 persoana nu se simte bi ne ~i a fost expusa riscului de intectie, laboratorul ar putea sa ceara 0 alta proba de sange pentru a eli uta prezenta viru5ului.

Consilierea pre-testare

......----

Pacien\ii sunt trimi§i la 0 clinica de educatia sexualA (ex.: centre S.E.C.S. - Societatsa de EduC8!ie Contra.ceptiva ~i Sexuala) sau la centru de informare §i consiliere. Subiectale discutats vor include:

I Modul de t~ansmilere. a virusulul Drle.renla dintre HIV §i SIDA

• Conlidenllalitatea: pacienlul este singurul care hotara~la cui i sa va s pu ne despre rezu Ilatu I testului

Problemsle legot8 de asigurarea de siinatate - medicij sun~ obligati sa raporte.ze teslul poz.itiv catre autoritataa de s~n~lale publica.

Cui Ii va spune pacientul §i cum o va face.

Perioada de lncubafie a virusului - daca teslul este ne9ativ, ar putea Ii necsser un altul, daca pacientu I a fost sxpus 18 rise, dupa primul test.

~;;;;;;;;::;;;;;;;;:;;=;:::;;;;;;;;;;;;:;;;;;;:::::=----;;;;-..!P_A~T 0 LO GI E: Vi ru so [0 9 i e

Analiza probelor de sange

Testele HIV implies

ana liza rea sa ng e lu i pe ntru diutarea anticorpilor HIV. Daca acestia sunt gasi!i, urmaaza alte teste de confirmare.

Cel mai bine cunoscut test esle teslui de microscopie cu tluorescents penlru reactie imunoenzimatidi - ELISA. Acesla presupune introducerea probei de slinge pe un suport cu godeuri, in forma de U, in care sunt aplicate proteinele H IV. Virusu! si probele de sange sun! linute in contact pentru 0 psrioada de incubare, Suportul este apoi spalat: dadi nu sunt prezentl anticorpi in ser, proba este curalalii. Daca sunt prezenti antlccrpi H IV, ei se leaga de an! i gene le de pe su p ralata vi rusului.

DETECTAREA VIRUSULUI Urmatorul pas este pentru a adauga un indicator care sa arate di antico rpii s-au fixal pe virus, Acesta este numit sladiul de deteetie, Poate fl 0 detectare de anticorpi secundari, care se leaga de 0 enzims care va deslace un component adaugat In pasul u rrnator, Acesl component i~i schirnbs cutoarea, daca toate parlile lantului sun! cornpletate: legalura virusului la anticorp, care, la randullui, esle legal la al doilea rand de antlcorpl pentru detecjie si la enzima

ELiMINAREA ERORILOR_ Personalullaboratorului se va intoarce apoi la proba ini\ialB -inainte de a fi separats - si aceasta va Ii analizala iara?i, lolosind un tip dilerit de test H IV. Acessta se lace pentru a avea asigurarea ea nu s-a produs 0 eroare la separare, Tn laborator, ?i eli se obtine acela;;i rezultat.

in final, proba va f analizata penlru a lace dilerenja intre tipul 1 ~i 2. de virus, deoarece au 0 evolutie u~or dilerita ~i din motive de studlu epidemiologic lpopulationall, Se va intoemi un raport pentru anlicorpi i pozitivi la HIV ~i va Ii cerula 0 alta proba, pentru a avea asigurarea eli nu a lost 0 problema la recoltare. De~i scest lucru esle putin probabil, pot a pa rea e ro ri ca n d se racolte aza proba, prin elichetare cu nurnar sau cu nume incorecta.

Este reeomanda! ca rezultalul sa lie dat de aceeasi persoans implicata in consiliere. Dadi se dll un rezultat pozitiv, urrneazji sa se recolleze 0 proba de sfll1ge in lunile urrnatcare penlru a stabill cantitatea de virus din sange [tastul indird'iturii virale].

Part/cule de HIV (vlrusul apare In albastru) legate de supralata unei celule albe din sange.

Probele de sange sunt puse pe un suport cu godeuri, foloslnd 0 multlplpeta, care permite efectuarea slmultanii a unui numar de teste,

H1V-

Testul cu fluorescen!A' pentru reaclie imunoenzlma· t/clf - ELISA, este a metoda de tastare a prezenlel ant/corpl/or HIV tntr-o proM de singe a unul pac/ent.

In Antlccrpl HIV Dac.a sunl prezenV In probe de .!lnge

(deoarecs subiectul a lost lnleclal), an~corpli sa leagad. proteinate HIV

Antigen. HIV Place de testate este acoportla cu un strat de protein. HIV

---Pia""

Adanciturit in forma de U, in placa de plastic pentru teslul HIV

1

Fragmente de proteiniJ HIV (antigena), cere se !}tle ca declan!}eaziJ un riJspuns Imun, sunt apllcate pe suprafata plac;; de plastic pentru test.

Ests adaugata probs de singe, Daca sunt 2 prezenrt ant/corpl la HIV, 9/ se vor lega putemic de ant/gene. Placa este spa/atiJ, pentru a fndepilrta oriee alt material.

r"'I----Enzlmi

Un catafzator chimic, legal la aJ1ticorput sacundar,

Indicator

.J 0 sub.lanta chimica specific", pentru .nzima este adaugala, Dac,!i toll antlccrpil

sunt legati, lndicatonrl va reactiona cu

enzlma §i t§i va schimba culoarea,

~ AI dollea rAnd de .ntlcorpl .. 'I;l ... eundarl .Indlcatorl"

Un alt anticorp, $jleclllc pantru anticorpii HIV, aste lntrodus, So leagii de anticorpll HIV.

se adaugii un alt ant/corp, care se leagiJ de anti- 3 corpii HIV. Acest anticorp de "detectare" este, la rilndullul, legat de a enzlmii care catallzeazil 0 reactle in etapa urmatoare a testulul.

4 Tn sfiin;lt, a substantii chlmiciJ, pentru care enzlma este spec/fica, este adiiugata. Aceastii (eactle determlnii a schimbsre de

culoare, care va IndIca un rezultat paz1t1v.

ENCICLOPEDIA MEOICALA

ATLASUL CORPULUI

FOAIA 2

Partea laterala a craniului

a imagine laterals a craniului arata complexitatea lui structurale. cu multe oase separate si cu articulatiile dintre ele.

Cateva dintre oasete craniului sunt oase pereche, p!asate de o parte ~i de alta a linisl de mijloc a capului. Osul nazal, eel ziqornetic, parietal ~i Ie mporal sa supun aceslei simeIrii. Allele, precum etmoidul ~i sfenoidul, sunt unice. de-a lungul liniei mediane. Unele oase se dezvoltf din doua jumaUiti separate. ~i apoi se unesc pe linia med ia na. aceslea fiind osul Ironta lsi mandibula Imaxilarul interior]. Oasele craniului su nt su puse pe rrna nenl u nu i proces de remodelare: La suprafala se dezvotta osul nou, in limp ce excesu I di n interior este resorbit In ttuxut sa ngu i n. Aces! proces dinamic este facilitat de prezenta numeroaseLor celule sl de un aport bun de sange. Ocazicnal. a deficienla a celuLelor responsabile de reabsorbti e tulhura melabolismu L osului, tapt care are cansecinle severe prin inqrcsarea osului - osteoporoza sau boala Pa get - co ns ec utiv p utand aparea surzenie sau orbire.

Osul parietal

Unul dintre oale douA oase pereche ce form.azA partea superiorua ~I ralernlii a cr""lulu!.

Sulu ra coronal6 Arlicula~8 dlntre oasele trontaie §i cele parietare

Pterion Loeul In care sa unesc oasele: frontal. parietal, partea scuamoasa a osulul tarnpcral ~i adpa mare a

.osulul stenoid. -~::._-------------~-,

Os front. I

Fonneaza Iruntea ~I p~rtile superloare

ale orhitelor. La na~er. este larmata din douA oase care mai tal'Ziu sa unesc

Osul l • .o'rlm.1

eel mal mie dintra oasele cranlulul, contribute la rormarea orbil.ei (cavitate. oculara).

~ OsulnOUlI

W Os pereche at nMlor,

Jngust. rectangular, care fo.meaza radaci". ~I punlea nasului.

l

I!!!o. Osul zlgomallc ~ Formeazi partea

proeminent;§. a obrazului fi .0 pa~e din ortlilA.

I

,;jJj.,...F------'7'--:i'---- Aroad,a .lgcm.llc8 Arcada orizoolal;; formalA din oassta z;gamatic ~i lemporal.

I Maxila

~ Maxllarul superior

..... ,. .. ~~~:__Orlficiul

menlonler

o i"l'lre pentru vase Ie de sAnge fi nervi

Corpul mandlbulei Maxilarul inferior

Procesuf sllloid al esulul ~

temporal

Os In forma de deqet, 18 cor .. 5" al"~eazli mUj<:hil ~I IIgamentele.

Condltul mandlbule)

Sa a~lculeaz!i cu csul tamporal pentru a forma artlculatla temporomanditlulara

Aceste zo ne pot Ii simti!e usor sub plele

1. Suture lambloidii

2. Sutura occipitomasloiilianii

3. SlItur. pa,ielomastoidianii

4. Sutur. scuamoas8

5. Sutur. sfenoscuamoasa

6. Sutura sfenofrontali

7. sutura ftontozlgomaficii

8. Sutura eoronalii

9. Artricula1ia lemporomandibulara

Singura articulatie a craniului .cars se mi~c.a este articulalia temporcmandibutara (acolo unde maxilarul se articuleaz~ ca 0 balama cu craniull permil~nd rnasticalia §i vorhlrea.

Toate calelalte oase sunt fixate unele de altele. prln artlculatii denumite suturi, cafe

Acest cranlu colorat arats locallzarea celor 11 oase importante ale. cranlu/ul ,i suturlle ce Ie unesco

Mealul e><tern al esu I lemporal Canal ce ajllnge I. urechea media ~I I~lerna.

Osul ocelpltat -----~ Os in lorrna de

cupa. care

tormeaza spatels

~; parte din bam

craniuJui.

~ Prcc es u) moslolcl "l!I .1 osutul temporal Prolut>eranla In spatele urechli; puncl de [nsartie pentru c~liva rnuschl

al ga.tulul.

sa inlalnesc numai la nivelul oraniului. La adult, aeestea sunt formate de lone subllri de tesut conjunGtrv flbros. ce une§te marginile neregulate,'nlrepatrunsa. ale caselorvecine.

Scopul suturilor la nivelul crsniujul coplilor In dezvoltara ests de ~ permite cre§ta· rea §i aliniarea oaselor in unglliurile potrlvite, De exernplu, sutura coronarii permits crssterea 10 lungirne iar sutura seuamosss permite cre§tsrea In tniil!ima a craniului.

in timpul perioade! de crestere rapids a craniului, de la sugar la copll, milrirea. de volum a crsierulul fOrJeazii casele sa sa deparlele de suturi ~i G forrnatlune osoasii noua se depune 18 marginea su,turilor, definlnd noua marime a craniului. in jurul varstei de ~apte ani. cresterea suturilor a ,ncetinil ~I cranlul se mare§te in volum cu 0 rata mal mica. prjn rernodelarea 08 sslor,

ENCICLOPEDIA MEDICALA

----------I111!--~_4I··.:. ......... ··,tI:aII.II_.----------------A.

In interiorul craniului

.----- Sutura coronali

Interiorul jumatatii stangi a craniului arats bolta craniana [calvaria] si scheLetul facial Tn sectiune,

Compararea aeestei fotografii cu tea a exteriorului eraniului arata multe dintre oasele care pot fi vazute iii pe acesta din urrna, dar si alte structuri in plus. Partea osoass a septului nazal (peretele despartitor al cavitajii nazale) este formata din vomer ~i portiu nea perpendicula ra a osului etmoid. In acest craniu, sinusurile slenoidale sunt mari. Fosa hipofizarli, ce contine glanda hipofiza, de marimea unui bob de rnazare. se invecineaza, in jos, cu sinusurile. Cercul marcheazs pterionul, ce corespu nde cu pozitla rnarcata pe fotografia exteriorului craniului. Craniul protejeaza creierul ~i eventuale fracturi craniene pot pune viaja in perico!. Dadl fractura se produce pe partea laterala a osului temporal. poate Ii alectata artera men ingee mijlocie [hernoraqie extraouralal, Acest vas de sange iriga oasele craniulu i ~i meningele [inveli?ul extern al creieruluil si, dadl este rupta. sanqele ce iese din patul vascular poate produce presume pe centrii vitali din creier. Daca nu este extras, poate duee rapid La moarte. Arlera este accesibila chirurgului prin aberdare 'In zona de langa pterion.

Oasele au 0 strucrora densa, dura, minerslizata, cu trei components: .0 matrice organidl, ee

reprezinta aproximativ 25% din greutate, compusa in majoritate din fibre de colaqen,

• crista Ie minerale de loslat de calclu si carbonat de calciu (65 % din greutateL eunoscut sub numele de hidroxiapatita:

• aproximativ 10% apa.

Cornbinatia 'Intre materia organidi ii anorganica asigura rezistents iii rigiditatea craniutui, la fel ~i flexibilitatea lui, fara a deveni fragil, 'In absorbtia presiunilor exercitate.

Oasele craniului - adidi osul

Aceasta sectiune prln maxllarul superior arata structura in (agure a sinusurilor paranazale - acesta Ie face mal ufoare, dar nu rna; pulin fezJstente.

Orllicli pentru vasele menlngeale Sa lntind In a 1nto "llna""I, de-a lungul

membranelor meningeal •. sltusle deasupra creierului.

...- Foss hlpoflzarilpllull.m

(se 110 turclca"'l8u8 turceaseA) Compartimenl ce conIine glanda hlpofiza

Mealul 8udl~v ~"""::------------,

i ntern Tn zona slancll

temporalulul ,

- ....

Osul occipital ~'. 'J

"J ,

., .

SU!Ur8 ~ .......

lamblold~ ..-;,' .......

..:::..~"-'-_;__.L. __ Vomer =,,,,,<:_':;,-- MOJIliarul palslln

~ Corpul W mandlbulel

~ Protuberant_ Iiiiii7 occipital!

Mare. gaurii occlpilalA

Margine Rllm .1 m.ndlbulel

A.pofiza pterlogoldi! a osu lu I .fenoid

e oase ale craniului

Ironta 1. pa rieta I, occipital ?i temporal - sunt case late, compus€ din doua straturi subtiri de os compact, intre sle existand 0 structurs rnai moale, numita diploe. Aceasta este 0 substanta osoasa spongioasa, asemana-

toare unui burele, care contine

maduva escasa. .

Celulele sangelui sunt produse in maduva. in limp ce osul in sine - la lel ca peste tot in organism ~ este 0 sursa de ioni de calclu, esenjiaUi pentru functicnarea

normals a nervi lor si muschilor. Diploea este 0 structurs u nica a craniului, care permite zonelor osoase intinse ce protejeaza ereierul sa fie usoare dar rezistente si sa hraneasca creierul ~i organele de simt vitale.

Osul parIetal drept, dlsecat pentru a feleva dlplOfla (1), sub straM extern de os compact (2). Structura 58 in fagure sau sponglossa este vlzlbJlif; sub Ba se sf/a un suat Intarn de as compact.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

FIZIOLOGtE

Cum focalizeaza ochiul

Vederea este principalul sirnt al ornului, iar noi ne bazarn pe acest organ relativ mic, pentru toate inforrnatiile vizuale.ln ciuda rnarirnli lui, noi putem sa ne concentrarn asupra unei stele departate sau a unui fir de praf, sa vedem in lumina stralucitcare sau in Intuneric aproape total.

Ochiul uman functioneazii ca 0 camera toto. Razele' de lumina de la un obiect tree printr-o deschidere lpupilal ~i sunt concentrate de cristalin catre retina, un strat lotosensibil de pe lundul ochiului. Calltatea, optica ~i, ada pia bilitatea ochiului sun! mult mai bune dedit ale oricarei carnere foto.

Retina - echivalentul ochiului pentru pelicula de film a camerei toto - este 0 mem bra n a fot osens i bi lil cornpusa din straturi de fibre nervoase si straturi ce conjin un eigmen! lotosensibil. ConIine doua tipuri de celule: ccnuri si bastonase.

CONURILE $1 BASTONASELE Conurile sunt sensibile la lumina rosie, verde sau albastra ~i sernnatele lor permit creierului sa interpreteze a imagine coloralii, Ele dau ochiului acuitatea vizuata crescuta. Bastonassla sunt extrem de sensibile la lumina scazuta, dar nu pot diferentia culorile, ceea ce face ca obiectele sa para ell T~i pierd culoarea noaptea, Conurile ~i bastonasele sunt legate de creier prin celulels nervoase care ies toate prin spatele globului ocular, lormand nervul optic.

Pentru a vedea obiectele clar, rnuschii ochiului trebuie sa Iraga de cristalin, care va concentra lumina pe retina. Dadl acest proces este tulburat sau cristalinul ori ochiu I au delecte, lmaqinea a pare neclara ~i este navore de ochelari sau chiar de interventie

chirurqicala. .

lIgamentele suspsnsoare

Partes opUe.A a retine;

Nervuloptlc Pachel de nervi, de aproxlmatlv 25 mm lungime, care trimil.e sam nalale dela reti.nlil catra crslar,

Sclera .,,----- __ _,.,~ 1 nveli~ fibros extern, care modeJeaza lerma echiu'luf.

FOAIA 1

Tendoane ale mu,chller d.replt al ochlulul Tesut de I.,.alum intre oelll ~I mu !'Chil dra.pll, care oantroleaz1i ml!'CMle ochlutui.

C,IOl811nui

Siructurii cristalinii fin. care regie ..... exact imaglnea proieclala pe retina.

Corpul vitros

camera umplutll CU un Ilchld gela,tlnos, numil urnoaree vltroass.

Puplla

Un oriftciu in lrls, plin care Inltli lumina

Cornea

o lereastr!i rolunda, trensparenta, in lata glObulu; ooular. Asigu ra relraclia luminii care InirA in ochl, spre crtslalln.

Iris

lnel muscular in fala cri.talinului. Controleaza canlllalaa de ,Iumlno care Intra in ochl.

Ligame.nte suspensoare I Zonu.la Zinn

Fibre loar1e !lne diolte cristalln ~i mu~chjl c';ari. Elo trag de cristajn, sohlrnbandu-i torma, .tuncl dind se contracta mu~chii ciUan.

R.etlna Perete intem al globulul ocular term at din stratu ri de fibre nervoase ~I 0 membrana rotc>sensibIIA. Est. 100"1 unde sa conceoneaza lumina ce intoa In ochi.

MUfChii clllo,l

Leagii crlstalin ul, prln zonula Zinn, de ooroid~_ Controleaza crislalinul.

Irisul este 0 structure rnusculara In forma de insl, cu 0 gaura in mijloc. care se nurneste pupila. Irisul contine un pigment distlnctiv, specific. Mu~chii irisului sunt folosili pentru a mari sau micsora pupila. prin aceasta permiland intrarea unei eantitali mai mari sau mai mici de lumina in ochi, in

fu nctie de conditiile in ca re persoana incearca sa vada.

Mu~chii irisului se gasesc in corpul ciliar. care este 0 parte ce leaga irisul de coroida Istratul mijlociu al peretelui globului ocular],

Corpul ciliar este format din:

• inelul ciliar, ce se uneste cu coroida.

• procesele ciliare, 70 de creste ciliare, din j uru l corpului ciliar;

• rnuschii ciliari, care centroleaza curbu ra crista linu lui.

Aceasti Imagine compusa (stanga) arat8 str:uctura unul glob ocular din Interior, cu ctlstalinul In centru; §I imaglnea enema

a ochiu/ui (dreapta), unde cristalinul este acoper/t de comBe.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

Focalizarea pe retina

Lumina care intra In ochi trece prin cornee !?i umoarea apoasa, fiecare dintre ele prcducand refractia lfraqsnd] lumina In interior.

Corn eea refracts cea mai mare parte din lumina inlrala, iar sarcina de reglaj fin 0 are cristalinul. care concentreaza astfel razeleTnditimaginea cade exact pe retina. Cristalinul este 0 lentill! cu structura limpede, constituita din caleva straturt. Este legala de corpul ci liar prin ligam ente le suspe nsoare.

Mi~dkile muschilor ciliari modifica forma cristalinului, in functie de d istanta la care se alia obiectul pe care ochiul trebuie sa se concenlreze. Imaginea alaturata Ice arala ochi ul din interior ~i respactiv din lateral) demonstreaz1i cum este ajuslata forma cristalinului in lunctie de necesita\i.

Lumina de /a un obiect indepartat alunge la ochl prln raze aproape paralele. Crlstalinul, prln modlficarea cumurii, (range lumina, fscfind-o sa conveerga cafre retina. Aceasta are ca rezultaf proie.ctarea unellmagini inversate pe retina, dar creierul este capllbil sa proceseze Informalia, asttel fnca! Imaginea s.if fie "v8zutii" in pozlrla corecta.

Crl.talin .atunllt

Llgamente suspensoare dBsUn5e

Razele luminoase ale unui obiect aprcpiat sun! mai diverqente, nee esita nd 0 refractie ma i mare. Mu~chii ciliari sa contracts. redue tensiunea ligamentelor sus-

pensoare si cristalinul se bombeaza. Ca nd lu m i na I rece p rin cristalinul bombat, razele [onverg brusc in zona din fundul ochiului.

MUfchl cltlarl

,.---- rela.ati

C,lstaUn .plaU",1

Llgamenle S'U,1jj pe nsoare tenslanate

Razele provenind de la un obiect Indepsrtat sun! aproape paralele dind ajung la ochi, a~a ca necesita din partea cristalinutui 0 refraclie mai mica. Mu~chii ciliari se relaxeazs iii

ligamentele suspensoare se tensioneaza, Acestea, la rancut lor, trag de marginile cristalinului, facandu-l mai plat ~i rnai subtire, Razete sunt concentrate pe fundul ochiului.

••• - • 7_~. ;;~. ~... • _ •

_ ":'-=7""':'-' .. :: ~ ~ - - ~ -..:: ~ -. '_-

Dou'. dintre defectale oblsnulte ale ochiului sun! miopla §i hipermetropia.

Mlopia este incapacitates de a vadea clar obiectele indepartate. Este de obicei datorats faptului ca globul ocular este pu)in mal mare, ceea ce tnssarnne Co imaginea cea mal clara a obiectului se formeaza In fa!a rstinel, Hlpermetrapla, din contra, apare atune! c;lnd globul ocular sste prea scurt, avand ca rezultat faptul cil imaginea clara a unul obiect aflat aproaoe sa forrneaza In spatele retineL

Miopia sa coracteaas pUrland ochelsri (sou Ientile de contact) care plaseaza o lentila divergenta Iconcava) in lata c chiu lui; hips rmetropia se corecteazA folosind cchslerl cu Ientile convsrgente (convsxe).

AI t defect co mu n de ved ere sste presbltismul lpresbiopia], care este o incapacitate a ochiului de vedea clar oblectele aflate In apropiere, ca rszultat el pierderii elasticilil)ii cristalinului. Deficients apare In mod natural odats cu lnaintarea in vilrstii - deseorl la inceputul. varstei de mijloc - ~i poate f corectat folosind ocnelari cu Ientile ccnverqente. Acesta este deseori primul moment c~nd 0 persoana are nevole de cchelarl pentru a·§i coreeta vsderee.

Astlgmatismul este rezultatul faptului cii globul ocular sste discret delormat, fiicand ca imaginea unui obiect sa devine deformatii. ~i aces! defect poate fi eorectat prl n purts rea a chelariler, cu Ientile cilindrice, care a.nuleaz.§ disto,siunea cauleta de ocbl,

MIOPIA

Razele de lumlni! p.aralele sunt concentrate tmr-o Imagine clara ln tara retlnel, ceea ce tece

ca oblectele ~~~~~~~~~~~~~,_~

aflate III distan{<i

si! fie percepute

neclar. 0 lentllii cones va rifsfirifi raze te de luminif ce aJung la cristalln, corectand imaginell.

HIPERMETROPIA Razele de lumlnif provenlnd de la un object se aduna pentru a forma 0 Imagine ·1ft~'------;--;----7-I'--

clara ;n spatele retlnel, .1~==:±==ti;=t=:~§.~ff~~.

atunci ciind mu~chii care ,_,

controlem cristal/nul sunt felaxal/. Gradete mal mari de hipermetrople au ca rezultat o Imagine neclar/l de aprollpe.

ENCICLOPEDIA MEDICALA

ETAPELE VIETII

Implantarea

FOAIA 2

Fertilizarea este doar inceputul dezvoltarii unui copil. .RezultatuL fuziunii dintre ovul si spermatozoid este numit zigot; el are de urmat un drum

de-a lungul trompei uterine spre uter, reluand traseuL facut anterior de spermatozoid.

Odata ce ajunge In uter, oul fertilizat trebuie sa i~i gaseasd3 un lac pe peretele uterin, unde sa S8 implanteze, loc in care va primi hrana din sanqele mamei. Dar inainte de a ajunge in uter, celulele trebuie sa i~i croiascs dru m prin tram pele uterine.

o CELULA SOFISTICATA

Imediat dupa fertilizare, zigot1J1 masoara aproxirnatlv (), 15 mm. In aceasta elapa este abia vizibil cu ochiul liber, de~i este cea mai mare celula urnana si, probabil. cea mai sofisticata. Aceasta ingramadire minusculs conIine intreaga intormetie genetidi cs determina modu I Tn care copilul se va dezvolta fizic, pre cum ar f culoarsa parului ?i a ochilor. De asemenea, contine intorrnatii care contribuie la determinarea caracterului, abilila!ilor mentale ~i personalitatii copilului.

O!VIZIUNEA CELULARA

In timpul in care zigotul trece prin trompe uterina Itubul Fallopianl, incepe diviziunsa eelulara. cunoscuta ~i ca seqrnentatie. Privind zigotul prin rnicroscop, prirnul sem n al acestui proces este 0 adancitura in jurul zonei de mijloc a calulei. Aceasta dues La 0 diviziune in ce-

Acest aspect al stadlulul de dOUB celule a fast surprlns cUBjuto.rul microscopului electronic. Se vlld clar douii blastomere. Dupa acest stadlu, diviziunea se accelereaza, aviind lac la fiecare 12 are.

o linie de dlvlzlune in mljlocul zigotulul, difi stanul procesu/ul de dlvlziune celulara. Zona peJlucida (roz) se mal af/I, Tn mod normal, in jurul ounst.

luLa, cu un nurnar egal de crornozomi materni ~i paterni, care tree la fiecars din calulsla filee, numlIe b lasto mere. Pri mele celule ca re se divid sunt rnult mai mari decet celulele obisnuite ~i se vor micsora

o ImBglne colorata, prJn microscopie In lumina, Illata la aproximatlv 30 de

ore dupii fertilizare, arata

stadiu/ de douii eelule. Zona rOljie esre

a aglomera.re de celule ale coronei; care ciindva inconjurall

out inca ne.fecllndat

ulterior pentru a ajunge la dimensiuni normale. Fiecare celula contine un nucleu central, care este inconjurat de un fluid numit citoplasrna. Cand celula iniliali3 se divide, se formeazii nuclei secundari, care adapostesc cromozomii, dar nu au citoplasrna.

o jumatate din fluidul primei celule intra Tn noua celulii fiica, astfel cil rnarirnea globala a liedirei celule se reduce. Aces! proces are lac de cateva ori si, cu fiecare diviziune, rnsrlmea celulei sea de, prin folosirea acslaiasi cantit1i!i de citoplasma.

Odat1i ce cslulela ajung La dimensiunea ncrmala a celulei umane, se decla nseaza un mecanism ce produce alai citop lasrna cal ?i nuclei in fiecare subdiviaiune celulara.

BLASTOCISTUL

Acest proces de diviziuns are loc apraximativ la liecare 12 are. Dupa circa patru zile, zigotul original a crescutin rnarirne. avand aproximativ 16 pana la 20 de celule ?i are aspectul unei lormatiuni rotunde, numita morula.

Pe masura ce diviziunea celu lara continua, in morula se produce 0 acu mulare Ire plata de lich id. Acesta d1! moru lei aspectu l de minge de celu le, num ita blastocis!.

SOSIREA iN UTER

Intre ziua a cincaa ~i a saptea dupa fertilizare, celulele au trecut prin trompa uterina/tubu I Fallopian ~i au ajuns in utero Odatil ce blastocistul ajunqe in utar, se a~aza in cavitatea uterina pentru a creste si a se dszvnlta, Pans'acum, toate diviziunile celulare au avut loc sub inveli~ul zigotului, zona pellucida. Pentru ca embrionul sa se poata dezvolta mai d eparte, acest strat trebuie indepartat, iar secrejiile mueoasei uterine ajula la dizolvarea lui.

IMPLANTAREA

La doua, pana La patru zile de la momentul ajungerii in cavitatea uterina, are loc implantarea, de obicei undeva pe zona perete!ui posterior al uterului. Blastocistul se adancaste in endometru IInveli~ul intern al uteruluil. folosind enzime speciale pentru a digera celulele inconjuratoare. Oxigenul, fluidele ~i nutrientil care sunt eliberati de endometru sunt absorbile de embrion ~i folosite cs hrana. Oaca totul merge bine, blastocistul se va implanla in sigu ranIa, in limp ce secreta consta nt hormoni psntru a semnala corpului mamei ell sarcina a aparut.

Acest lucru este important deoarece, altial, mama ar continua sa ovulsze in fiecare luna. $i dad! ar avea loc rnenstruatia, lnvelisul uterin soar descuama, ca 0 parte Iireasca a ciclului lunar, antrenand ~i de-abia implantatul blas-

ENCICLOPEDIA MEDICALA

ETAPELE VIETll

La circa lrel zile de la fecundare, embrionul esle in stadiul de opt ((alule, care se numefte morula. Incs nu s-a implantat. Ce/u/ele mal mici, rotunde, sunt rezu/tate din dlvlz/une, dar nu au citop/asma f./ in final vor mun. Celela.lte cslule continua sa Be dlvldif fl, in acest tlmp, se hranesc cu nutrlenti absorbfrl prjn mlcroviJozitat/.

Alci se pot vedea straturile unu/ ferlUlmrea

embrion de 4-6 ceJule. Blastomerele (mari fi galbene) sunt cs./ule formate din divlziunea ouluf fecundat. Oul esle inconjurat de 0 membrans numita zona pelluclda (roz).

BI&910c191 (521le)

toeist. Acesl lucru a r cauza ceea fe medicii numesc avert spontan, I n aces! stadi u de dezvolta re exista doua grupuri distincte de celute in blastocist. 0 masa de celule rotunde in centru, ce sunt se parate pri ntr-u n fluid, de un perete axtarn, Compus din celule aplatizate. Aceasta masa de celule centrale va forma in cursnd smbrionul: stratul exterior de celu le tu rtite va deven i placenta. care va furniza nutrienti embrio-

nului in dezvoltare. .

Oups feltH/zare, embrlonul S8 sch/mbIJ - flecare ce/uta Be dIvide in dous. Dupa trel zlle, se formeaza un corp de 8-16 ce/ule, numlt blastoclst. Celulele blastoctstutu/ atacA Invell(lul uterului - endometrul. in sceasta elapii a inceput cu adevifrat sarcina.

Uneori, embrionul se lmplanteaza lntr-un lac gre§it. Daea seimplanteaaa In uter, dar aproapa de orificiul unde corpul uterului S8 une§te eu cOlul- portlunea lstmidi ~ poate sa apara 0 anornalie numit~ placenta praevia. Pe masurii ce placenta creste, poate acoperi cervixul, Uneori, aceasta nu reprezlnta 0 problema, dar in alte cazurl poate sa due" Is sangerari maslve in stadiile avensate ale sarcinil, "and placenta sa separf de uter, Sarcina ectoplcs - in alt loc ~ apare c&nd embrionul se implanteazi! in alta parte decat In utero Cel mai freevent sa intiimpl§ in trompsle uterine. dar ccazlcnal sa pcate sa fie §i in ovare, cervix sau cavitatea abdominala. Sarcina eetoplca este 0 problema serloasa, pentru ea embrionul care se d"zvolta poata produce afectarea \esutului din jur ~i rupturi, care due la silngeriiri masive §i dureri mari.

Aceasti Invest/garle cu ultrasunet8 (ecograffe) i?r8tA 0 sarcins ectopicA tn trompa uterlna,

In aattel de S/fuafii, filM va arects trompa uterlnif f.l va cauza du.rerl marl.

ENCICLOPEDIA MEDICALa.

INDEXUL BOLILOR

Salmoneloza

Salmoneloza este cunoscuta ea gastroenterita sau toxiinfectie alirnentara, Ests 0 intectie prod usa de Salmonella, bacterie ce loeuieste in intestinele omului ~i ale animalelor.

Nu toti eei inleetati cu salmonela se imbolnavesc. r ri fieeare situatie de intoxicatia alirnentara, pot sa fie oameni care au ingerat bacteria ~i 0 excreta ulterior prin lecale, lara a prezenta niei un fel de simptome.

Allii, rnai putin norocosi, sUfera de

Simptomele sunt.in general, suficiente pentru diaqnostic, mai ales in cazurile usoare, In aceste 5itualii nu mai este necesara niei 0 i nve st iga lie-

Paden(ii a fe ctali ma i g ray neces ita analiza de laborator pentru confirmarea agentului patogen ~i a tipulu i acestuia. Se vor reeolta probe din lecale, pantru eulturi Tn laborator, care pot identifies variate tipuri si radlicini de Salmonella. Un tratamen! ~i 0 abordare specifica vor f reeomandate, in functie de tipul crescut in culturi.

Pacienlilor Ii se vor da recipiente sterile pentru recoltarea probe lor de feca le, etichetate. de obicei penIru trei zile, Acestea trsbuie duse direct Ie laborator peritru exa minare.

Un tehnician examlneaza Salmonella dezvollatii tntr-o eprubeta, pentru a defermina spec/a.

Simptome

----------------

obicei episoada de diaree ~i varsaturi limp de doua panli ta trei zile, ~i un nurnar mic dintre ei pOI suleri un episod prelungit de boala.

De la individ la individ, pot sa apara si ndroama Imod ala] d i!erite de bnala AfecUirile spscitics asociate cu. in fectia ca u zata de sa lmonela includ: .

• Febra enterica, Aeeasta este tifoida !?i paratifoida (care este 0 forma rnai putin grava decal cea titoida]

• Enterocolits, Acessta este 0 inflamatie a rnucoassi intestinului sublire !)i gros.

• Gastroenterita. lntlamajie a stomacului ~i intestinelor, in special a rnuccasei inteslinului subtire: mai cunoscutli su b denurnirea de intoxicape alirnentara.

• Osteomielita sau artrita, Acestea sunt inflamalii ale oaselor ~i respectiv articulatiilor; desi infeclia localizatil sau in foear este mull mai rara,

FOAIA 123

Simptomele infect1ril eu Salmonella spar de obicei la interval de 24 de are de 10 ingestie, §i pot include toate sau 0 parte din urmaloarele manHestsr! :

greals;

du reri de cap; diera 8; varsaturi;

dureri ebdorninale savers: febra u§oa ra cu transpiratll; urme de s§nge in varsiituri sau in scaune,

Diagnostic

Bacteria TTl forma de bastona1e, numifa Salmonella Iyphlmurlum, se ml1cii fo/oslnd prelunglri asemifn8toare firuJul de pifr, num/te flagel/ .. Aceastcl bacterie are ca gazds anlmalele 1/ produce toxine care cauzeazii aoren abdolnaJe, grefuri 1ldiaree•

3

8

1

2

4

9

5

6

7

Tlrnpu! - in ztle

Perioada de ineu ba!ie ladid! timput trecut de la ingestia bacilului Salmonella, pana la apariiia simptornelorl este, de obicei, de 12 pana la 24 de ore, dar se poate sxtinde intre 6 ;;i 48 de ore. Debuteaza, de obicai, brusc eu senzatie de rau. grea\a, durere de

Temperatura unui bolnav de febrs lIfoldB fluctueaza semnificativ in tlmput evolutiei bali/.

La acest pac/ent a crescut rapid pinna in ziua a patm, punat de /a cars au fost administrate antlbiotice, avand cs /'nullat 0 febril Intermftentif, pans te normal/mra.

cap, d ureri abdorninale sub forma de crampe, diarassi varsaturi. Pot aparea lrisoa na ~i febra si, ocaziona I, spare diaree severa cu seaune lichide verzi, care !lot sa conti na sange sau mucus. In cazurite severe poate sa apara deshidratarea.

Salmoneloza este. de obieei, 0 boaU! co evolulie scurta, de 2 sau 3 zile, desi majoritatea pacientilor continua sa alirnins Salmonella in fecale limp de cateva luni dupa intectie.

Ocazional, in formele severe, pacientul poate sa se imbolnaveasdi series, necesitf nd spilalizare pe ntru rehidrata reo

(f) OJ

,...

3

o ::::J CD

,..-

o N OJ

ENCICLOPEDIA MEDICALA

tn OJ

,_.

3

o :::J CD

,_.

o N OJ

Salmoneloza sste cauzalii de bacteri i ce se pro paga de-a lungul tractului intestinal. Existii mal multe tipuri, al caror nume este de obicei dat de locul in care au lost depistate initial, precum Sa/monella dublin. Exlsta trei specil ldentificate de salmonella:

• Salmonel/a paratyphi ~i Salmonella typhi [paratifoida ~i respectiv tifoida)

• Salmonella cboleesius

• Salmonella enieridis lcauza toxilnfectiilor atimentare la oarnenil

Cauze

lnfactiile ell Salmonella apar peste tot in lurne, in special in locurile supraaglomerate ~i in care conoitiile de igiena ~i dotsrile sanitare sun! deficitare. Cei ce dHatorescin strein~itate sunt susceptibili in mod special ?i trebuie sa ia mas uri speciale de preca utie, ma i ales dind dllatoresc in !arile tropicale.

Ina inte de a caUltori in strainatate, turistii ar trebui sa se intereseze de aprovizicnarea locala. cu a pa ~i sa fie pr ecauti cu salatele crude, preparatele din Iructe de mare, came gatite ~i alimente preambalale, gala de consu m. Majorilatea acestor infect!! pot Ii prevenile prin igiena personala riquroasa, legata de manipularsa alimentelor, tcalets ~i cura\enie generate.

lnlectia poate Ii raspandita prin carne de vita, pui, pore, oua, prod use lactate si produse de mare. Conlactul direct cu animalele infeclate produce sporadic inleqii. La lerme, vitsle, gainile, curcanii, ouate ~i animalele de (aSa pot II pu rtatoare ale infsctiei. Preparatele contaminate, provenind de la acssta animale, intra in lantul alimentar ~i sunt ingerate de oarneni, Dezvoltarea intensiva a fermelor, eu aqlornerarea animalelor ~i prnductia de alimente pe scars larga, au lncuraJat raspandirea salmonelozei. De multe ori, infectiile pol fi provocate de alimente proven ite din import Carnea cruda, alimentele gatite, carnea, de pui sau alte animale, congelata - daca a fost depozitata incorect, dezghe\ata sau i nsuficient prelucrata termic - loate pot provoca lnfectii, Aces! lapt impune grija deosebita la prelucrarea industriala dar si la gatitul acasa.

Cateringul ~i alimenlele pream-

Bacteria Salmonella paratyphi este agenlul cauzaf 8/ febrei paratlfofde, bo.alil a sistemului dlgestiv, ma.! pulin seve.ril decaf febra tlfolda.

lncidenta ~i tratament

Salmonaloza neeompllcata, neeesiti!i mas,," simple, pentru tratarnent simptomatic.

Dlareea ~ I v~ rs~tu rll e

Nu consumati niciun fel de ali· rnente timp de 24 de ore; beti doar apa, des, eu Inghi)ituri mlcl,

'nfeetla

Roreori sunt necesare antibiotice, lar aceasta nu rna i c~nd au fu st identifieste bacteriile speclflca, precum tiloid;; sau paratifoidii.

Durenle abdomlnale Administrarea de loperamid sau fosfal de codeinii Ie poate u§ura.

Sal monella posle lral pe supratelele

din bucatarle, asltef Incat igiena vorecta esle esenlialia. In aceasta Imagine microscopica, Salmonella enerldls

(in galben) se ascunde, neWzula: de ochiul liber, pe 0 supratafl de aIel (in albaslru).

balate, gala de ccnsurn, sunt surse de intec\ie -Ioate necesitii practicarea unor standarde crescute de ig iena. Epidemii rnari au fast declansate de laplele incoreet pasteurizat, Quale proaspete, praful de oua, ciocolata ~i

• Viirsalurlle

Prsparatela antiemetice, precum metoclopramid, S8 pol administra, fie oral, fie inj"olabi! adulplor, §i

su b forma de S upozltca re cop i i lor.

Deshldratarea

Pacienlii foarte tineri sau eel In var· st. ar puree avea neva;s de rshidretare intravenoasii cu sclutie Salina cu dexlrozil ~i supliment de potasiu,

prepa rate le cu ca me conta minate.

lnlectia nu se transmite de la om la om, cu axcsptla comun ilillilor inchise, cum ar n spita le sau camine; lemeile gravide prezinta un rise suplimentar.

T ransmiterea se face pri n a limente contaminate. Dupa ingestie, aceste organisme se inrnultesc in intesti nul subtire. in cazurile severe, ele poi sa treacs. prin sistemul limlatic, in sange ~i in sistemul reticu 10- endoteliat lsplina, fical ;;i rnaduva osoasal. Acest sistem este responsabil de apararsa organisrnului lmpotriva intectiilor,

Sa.lmonella typhi cauze8.Z.1l febra tifoida. Aceasta se manltesta prlntr" inflamarie a spline; fi

a oase/or, de/if §i erozilln; ale perete/ul intestinal.

Peretele celufaf (a/baslru) aJ bacteriei Salmonella este atacat de antib/oticuladmin;strat. Acest fapt are ca urmare revilrsarea continutulul fl moanea bacter;e;.

MisuriJe prevenliVe impotrlva salmonelozellnclud:

Preparare, milnuire ~i depozitare igienica

a alirnenteler;

Paste u rizare.

Prelucrare lermicll obligatorie a produselor de

origine anlmala,

Evila rea lolosirii antibiotlcslor In cresterea animelelor,

• Vaccinarea turlstilcr irnpotrlva febrel tifoide ~i paratifo id e.

in ccrnpletare, cei ce manulesc alimenta §i sunt deplstatl ca purtatorl de Salmonella, vor f

suspandati din.activitate p~na la negativarea probelcr provenind din Irei ccproculturi. Salmonella poate sa riim§nl cantonata In vezrca biliara §i sa fie excretata in scaune tlmp de peste un an, a~8 eil purtatorii eronlcl rilman potential infec\io§i penlru multe luni de zile.

oeAGOSTINI

ENCICLOPEDIE COMPLETA DE MEDICINA SI INVESTIGATIE CLINI ~

, ,

oeAGOSTINI