PREVENTIE SI DEPISTARE

IN CANCER

Catedra de oncologie,
Facultatea de medicina - UMF “Carol Davila”
2009-2010
Cancerul este o cauza importanta
de decese la nivel mondial
In Europa:
- 3 milioane de cazuri noi /an
- 2 milioane de decese/ an
- 6 milioane de bolnavi cu cancer care traiesc
- 24-27% din totalul deceselor la barbati
- 21-28% din totalul deceselor la femei
 Cancerul este o cauza importanta
de decese la nivel mondial
• La nivel mondial: in 2002
- 10,9 milioane cazuri noi
- 24,6 milioane de oameni traiesc cu cancere
- 6,7 milioane de decese prin cancere
In 2020:
- 16 milioane de cazuri noi
( + 50%)
Pot fi salvate :
- 2 milioane de vieti in 2020
- 6,5 milioane de vieti in 2040
 Localizari frecvente
• San la femei
• Prostata si plaman la barbati
• Colon si rect la ambele sexe
• Cancerul pulmonar - cea mai ridicata
mortalitate
• Europa: rata supravietuirii la 5 ani a
pacientilor cu cancer: 30-60%.
 Lupta impotriva cancerului se
desfasoara la doua nivele

• Impotriva dobandirii cancerului (preventie)

• Impotriva decesului prin cancer
 NIVELURILE DE PREVENTIE IN CANCER

• Preventia primara consta in controlul cauzelor si

factorilor de risc (expunerea la carcinogenii cunoscuti )
avand ca scop scaderea incidentei cancerelor.

• Preventia secundara consta in tratamentul starilor

precanceroase, identificate prin actiuni de depistare sau
prin diagnostic precoce.

• Preventia tertiara este preventia sechelelor terapeutice,

reinsertia sociala si profesionala a bolnavilor tratati.
 DEPISTAREA ≠ DIAGNOSTIC PRECOCE

Depistarea este descoperirea unui cancer inainte de

aparitia semnelor clinice ale bolii.
- Anticipeaza diagnosticul obisnuit printr-un test care
separa persoanele aparent sanatoase de cele care pot
suferi de boala.

Diagnosticul precoce este identificarea primelor semne

clinice de boala prin autoexamen sau examen medical
PREVENTIA PRIMARA:
Recomandarile grupurilor de experti cancerologi
Food, Nutrition and the Prevention of Cancer: A Global Perspective
WCRF: The World Cancer Reseaech Fund + AICR: American Institute for Cancer Research

• Descurajarea productiei,promovarii si utilizarii tutunului

• Consum moderat de alcool.
• Evitarea expunerii excesive la soare.
• Respectarea masurilor de protectie a muncii in
activitatea profesionala.
• Recomandari legate de dieta si stil de viata:
- Alimentatie variata, bazata pe fructe si vegetale,
- Mentinerea greutatii normale
- Activitate fizica
- Regim alimentar «  anticanceros »
Fumatul
 Fumatul si cancerul
• 35% din decese la barbati si 13% din decese la femei cu
varste intre 35-69 ani in tarile dezvoltate

• 16% din bolnavii diagnosticati anual cu cancer si 30%

din cei care mor prin cancer sunt fumatori

• In 2020 unul din trei decese la adultii din intreaga lume

este de asteptat sa fi fost produs de fumat.

• Fumatul de tigari se afla in relatie cu decesele prin

cancer cu localizare la nivelul cavitatii bucale, esofagului,
faringelui, laringelui, plamanului, pancreasulu si vezicii
biliare.
 FCTC: The WHO Framework Convention on Tobacco Control
Conventia- cadru privind controlul fumatului

Mai 2003:
• 192 tari aproba textul primului tratat mondial al sanatatii
• 40 tari au ratificat tratatul
• Tratatul a devenit, formal, o lege internationala
• Tratatul moduleaza doar relatiile dintre tarile care l-au
ratificat.
ALIMENTATIA
Substante carcinogene din alimente
• Hidrocarburi aromatice policiclice in alimentele afumate
sau arse;
• Aflatoxine in alune
• Compusii N-nitrozo formati din nitriti, in carne si legume
• Acetaldehida in bauturile alcoolice
• Acrilamida in alimentele bogate in carbohidrati prajite
sau coapte

In realitate boala nu este produsa exclusiv de carcinogeni,

ci mai ales de dietele occidentale moderne consistente,
dar sarace in fructe si legume.
 Alimentatia si cancerul

Cancerul poate fi prevenit in majoritatea cazurilor.

Cauzele principale ale cancerului sunt fumatul si dieta
inadecvata.
• Intre 30-40% din totalul cazurilor de cancer pot fi prevenite
printr-o dieta adecvata, prin activitate fizica si prin
mentinerea unei greutati corporale optime.
• Raportat la incidenta actuala, o dieta adecvata poate
preveni anual 3-4 milioane de cazuri de cancer.
• Regimurile care contin cantitati mari de legume si fructe
pot preveni ≥ 20% din totalul cazurilor de cancer.
 Modalitati de reducere a incidentei
cancerului prin dieta si stil de viata
Promovate de Societatea Americana de Cancer si UICC:

• Legume si fructe: se vor consuma legume si fructe 400-

800 g/zi in 5 sau mai multe portii/zi, tot timpul anului.

• Mentinerea greutatii corporeale: se se va evita atat

subponderalitatea cat si supraponderalitatea; se va limita
cresterea in greutate la maturitate la maxim 5 kg.

• Activitate fizica zilnica moderata:

≥30 minute 5 zile/saptamana pentru adulti
≥ 60 minute 5 zile /saptamana pentru copii si
adolescenti).
Rezumatul recomandarilor dietetice (2)
• Alte alimente vegetale: se vor consuma diferite cereale,
leguminoase, radacinoase, 600-800 g in 7 sau mai multe
portii/zi. Alimentele vor suferi o prelucrare termica
minima. Se va limita consumul de zahar rafinat.
• Bauturile alcoolice: consumul de alcool nu este
recomandat; daca totusi se consuma se va limita la
maxim doua bauturi/zi pentru barbati si una pentru femei
(o bautura= 250 ml bere, 100 ml vin, 25 ml bautura tare)
• Sarea: se va limita consumul alimentelor sarate si
folosirea sarii la gatit. Se vor folosi plante aromate si
mirodenii.
Rezumatul recomandarilor dietetice (3)

• Conservarea: refrigerarea pentru pastrarea alimentelor

perisabile.
• Aditivi si reziduuri: cand nivelul aditivilor, impuritatilor si a
altor reziduuri este ajustat corect, prezenta acestora in
alimente si bauturi nu este periculoasa. Utilizarea lor
necorespunzatoare poate dauna sanatati (aceasta se
aplica mai ales in tarile in curs de dezvoltare).
• Prepararea: pentru carne si peste se va evita prajirea.
Urmatoarele produse se vor consuma doar ocazional:
carne si peste preparate la gratar direct in foc, carne
conservata si afumata.
ALCOOL
 ALCOOLUL SI CANCERUL
• Legatura demonstrata dintre consumul de alcool si
cancerele tractului digestiv superior ( cavitate bucala,
faringe, laringe, esofag)
• Exista dovezi privind relatia dintre consumul de alcool si
cancerul hapatic.
• Legatura probabila lintre alcool si cancerul mamar si
rectal.
• Nu exista dovezi convingatoare privind relatia dintre
consumu de alcool si cancerul vezicii urinare. Nu a fost
demenstrata nici o legatura ci cancerul gastric,
pancreatic, prostatic si renal.
PRINCIPII SI STRATEGII DE DEPISTARE
 CE ESTE DEPISTAREA ?
• Depistare = screening = triaj

Tipuri de depistare:
 Depistare in masa = act de sanatate publica
Se aplica populatiei dintr-o anumita arie geografica
Scop: împartirea populatiei în 2 grupe
- Grupa cu testul (-)
- Grupa cu testul (+): necesita alte investigatii
pentru afirmarea sau infirmarea dg. de cancer
 Depistare individuala (“oportunista”)- orientata de
factori de risc
- se limiteaza la pacientii care se adreseaza medicului
pentru alt motiv,
- este recomandata de medicul specialist
Criterii de indeplinit pentru instituirea unui program de
depistare:

• Boala - grava dar curabila

• Prevalenta inalta in stadiu preclinic
• Istoria naturala a bolii este cunoscuta
• Perioada de timp indelungata intre primele semne de boala si boala
declarata

• Testul de diagnostic: - sensibil si specific

- simplu si ieftin
- lipsit de risc
- sigur (fiabil)

• Diagnostic si tratament:
- Sa existe tratament eficient, acceptabil si lipsit de riscuri
- Tratamentul precoce trebuie sa fie mai eficient in reducerea
mortalitatii sau morbiditatii decat tratamentul inceput dupa manifestarea
evidenta a bolii
PRINCIPALELE METODE DE DEPISTARE

• Clinice: autoexamen ; examenul clinic medical (+ dg.precoce)

Ex.: autoexamenul si ex. clinic al sanului, tuseul rectal pentru
cancerul de prostata, inspectia leziunilor cutanate
• Radiologice: mamografia
• Metode endoscopice : eficacitate mare; acceptabilitate mica
• Metodele biologice
- interes public mare; interes medical redus
- Markerii biologici – nu au nivele crescute paralel cu stadiul evolutiv
al bolii
• Examenele citologice:
- au permis realizarea celui mai fiabil test de depistare: ex.citologic
cervico-vaginal în depistarea cancerului de col uterin
- citologia exfoliativa – c. bronsic, vezical,
EVALUAREA (ECONOMICA) A ACTIUNII
DE DEPISTARE

• Dificil de facut un raport cost/ eficienta

• Mamografia a redus cu 37% mortalitatea
prin cancer mamar
• Citologia cervico-vaginala a redus cu 90%
mortalitatea prin cancer de col uterin
 ATITUDINI PRACTICE
DE PREVENTIE SI DEPISTARE
IN PRINCIPALELE LOCALIZARI ALE
CANCERELOR
 Screening - pentru care cancere?

• Eficienta screening-ului pentru cancerul mamar,col uterin

si colo-rectal este bine documentata.
• Nu exista nici o dovada ca screening-ul pentru cancer de
prostata, cap si gat sau melanom cutanat ar reduce
numarul deceselor produse prin cancere cu aceste
localizari.
• Nu exista dovezi ca screening-ul pentru cancerul
pulmonar este eficient; preventia primara (A NU FUMA)
poate reduce incidenta cu pana la 90%.
Cancerul mamar
 Cancerul mamar
• Nu este clara posibilitatea preventiei
primare.
• Screening
Mamografie
Examen clinic mamar (executat de medic)
Auto-examinarea sanului
 Cancerul mamar
• Mamografia efectuata la femei fara simptomatologie de
cancer mamar
- este cel mai bun instrument de detectie precoce
- trebuie efectuata numai de specialisti pregatiti
corespunzator
• Mamografia poate arata:
- tumora mamara, inainte de a fi simptomatica sau
palpabila
- mici depozite da calciu la nivelul sanului
Indicatii:
• Femei de >40 ani la intervale de 1-2 ani.

 Reduce mortalitatea cu 30-35%

 Cancerul mamar
• Examenul clinic al sanului (efectuat de catre medic):
- reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 20-25%
- face parte din examenul medical de rutina
- nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani)
- caracteristicile anatomice ale gl. mamare se
schimba in functie de varsta, ciclului menstrual, sarcini,
alaptare, menopauza, medicatie (anticonceptionala sau
alti hormoni).
• Auto-examinarea
- reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 10-15%
- femeia trebuie sa anunte medicul in legatura cu
orice modificare aparuta la nivelul sanilor
- nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani)
Cancerul de col uterin
 Cancerul de col uterin
• Cauze si preventie primara:
-activitate sexuala precoce
- parteneri sexuali multipli ( creste riscul de infectie
cu virusuti cu transmitere sexuala)
- virusuri cu transmitere sexuala (HPV- human
papillomaviruses, virusul herpetic genital pot cauza
cresterea anormala a celulelor din endocervix;
actioneaza impreuna cu alti factori)

• In prezent: depistarea precoce si tratamentul leziunilor

precanceroase ramane cel mai eficient mod de prevenire
a cancerului cervical.
 Cancerul de col uterin

• Testul Papanicolaou ( Pap smears):

- test simplu, nedureros care detecteaza celulele
anormale de la nivelul colului si endocolului uterin
-cu niste periute fine se recolteaza celule de la nivelul
colului si fundurilor de sac
- se intind frotiuri care sunt colorate si examinate la
microscop pentru detectarea modificarilor celulare
 Senzitivitate: 51%
 Specificitate: 98%
 Reducerea mortalitatii prin cancer de col uterin cu 90%
Clasificarea Papanicolaou originala

Clasa Descriere

I Fara celule anormale

II Citologie atipica , dar fara caractere de malignitate

III Citologie sugestiva , dar nu concludenta pentru

maligniatate
IV Citologie sugestiva pentru malignitate

V Citologie concludenta pentru malignitate

Papanicolaou, 1954
Comparatie intre Clasificari utilizate in C. Col uterin
Papanicolaou World Health CIN Bethesda System
class system Organization
Class I In limite normale
Class II Modificari celulere
benigne; ASC
Class III Displazie usoara CIN 1 SIL de grad scazut
Displazie moderata CIN 2
Displazie severa
CIN 3 SIL de grad inalt
Class IV Carcinom in situ CIN 3

Class V Carcinom Carcinom Carcinom invaziv

microinvaziv
invaziv
Carcinoma invaziv

Abbreviations: CIN: Cervical intraepithelial neoplasia; ASC:Atypical squamous cells; SIL: Squamous
intraepithelial lesions
From Papanicolau (1954), Riotton et al. (1973), Richart (1968, 1973), Solomon et al (2002)
 Cancerul de col uterin
• Daca toate femeile ar efectua regulat teste
Babes-Papanicolaou si control clinic genital ,
cele mai multe stari premaligne ar putea fi
depistate precoce si vindecate conservator;
• Intervalul de screening este de 3 ani
• Intervalul de varsta: intervalul de viata sexuala
activa
• Limita superioara: preferabil nu sub 60 de ani.
Cancerul colo-rectal
 Testul sangerarilor oculte in
scaun
• Screening in masa bine organizat

• La fiecare 2 ani in populatia asimptomatica

peste 50 de ani , fara risc familial

• Indepartarea polipilor identificati cu ocazia

screeningului previne cancerul colorectal
Factori de risc pentru cancer
colo-rectal

 Varsta > 50 ani

 Polipi colonici
 Colita ulcerativa
 Dieta bogata in grasimi si carne, saraca in legume
si fructe
 Dieta saraca in vegetale si alimente bogate in fibre
 Fumatul
 Istoric familial de cancer colo-rectal
Preventia cancerului colo-rectal

• Cancerul colo-rectal este cancerul care

poate fi prevenit in cea mai mare
masura prin dieta si stil de viata.

• 66%-75% din cazuri pot fi evitate prin

dieta si stilul de viata recomandat