Curs 1

Lucrare finala – 10000 de caractere(ianuarie) + 2 teste 20 % din

nota finala.

- Maurice Duverger : partidele asemenea copiilor poarta pecetea nasterii si

copilariei lor.
- Notiunea de partid este una veche. Fenomenul modern a inceput la
mijlocul sec. XIX
- Geneza fenomenelor politice este legata de 2 aspecte importante:
A) principiul reprezentativ
B) extensia dreptului la vot
- aparitia ideologiilor politice petrecuta in timpul proceselor culturalede
alfabetizare, urbanizare, industrializare, modernizarea armatei etc.
- necesitatea unei baze sociale ca fond de dezvoltare ce va genera si
profilul partidului

1 Grecia Antica – institutii democratice

2 Roma – lupte intre gruparile politice din epoca republicana
- grupari: popularis(plebei)
optimates(patricieni)
- luptele traduceau o structura sociologica a Romei in limbaj politic(se
spune ca fratii Gracchus au fost niste veritabili conducatori de partid)
- disparitia republicii a dus la stoparea fenomenelor de creare a partidelor
politice.
3 Evul Mediu – se dezvolta fenomenul participarii in tari ca Italia:
- Florenta – Partidul Guelfilor
- Partidul Ghibelinilor
- incepe sa se puna problema detinerii puterii in stat de catre conducatorul
religios
- masele flamande( ? ) – lupte intre partizani regelui si plebe(anunta
confruntarile partidelor politice).

- partidele moderne apar in sanul adunarilor reprezentative mai intai sub

forma unor grupari parlamentare cu scopul de a reprezenta interesele
sociale ale unor anumite grupari cu orientari asemanatoare
- Suedia – Dieta era compusa din mai multe stari sociale care reflectau fidel
realitatea zilelor respective( si taranii aveau o buna reprezentare in Dieta)
- Cazul englez – este unul special in privinta fenomenului partidelor
politice ( a se vedea cele 2 revolutii ). Sec XVIII – se confrunta Whig si
Tory. Opozitia nu era inca acceptata cu deplina constiinta – un numar
mare de cercetatori considera ca de fapt partidele politice au aparut in
Marea Britanie in contradictie cu altii care sustineau ca ca au aparut in
SUA.
- Corpul electoral in Marea Britanie atingea ponderea de 79% fiind insa la
acea vreme cel mai numeros corp.
- 1918 – drept universal de vot Anglia, 1948 Franta
- SUA – primeaza executivul de care partidele politice sunt legate
- Clivajul cel mai semnificativ este cel dintre federalisti si republicani acest
conflict fiind atat ideologic cat si sociologic

1
- Daca partidele politice din Marea Britanie se nasc din parlamentarism, in
SUA avem executivul plus o conditie sociologica pregnanta.

Curs 2

- continuare curs 1
- Franta- partidele politice au aparut dupa 1848 insa originile dateaza din
1789
- Conceptul de putere suprema – puterea politica trebuia sa revina
reprezentarii nationale(scop urmarit de Revolutie)
- Parlamentul = vointa in actiune
- Suveranitatea – puterea suprema indreptatita
- Ceea ce constituia un fapt legitim in monarhia de drept divin
( ereditatea) devine depasit de importanta
- Acum avem de-a face cu o suveranitate democratica. Vointa
poporuluitrebuie tradusa in fapte astfel ca apar partidele politice care
aparau in parlament interesele unor anumite grupuri sociale.
- 1789 – geneza separarii stanga dreapta: sustinatorii veto-ului regal se
asezau in dreapta(monarhisti, sustinatori ai traditiei), iar cei care doreau
schimbarea se asezau in stanga astfel putandu-se numara voturile si lua
o decizie.
- Grupuri de parlamentari care purtau nume specifice zonei din care
proveneau: girondini, iacobini

Romania – 1829 Pacea de la Adrianopol

- Urmeaza adoptarea Regulamentelor Organice in Moldova si T.
Romaneasca
- 1822 Ionita Sturza (domnitorul Moldovei) adopta Constitutia
Carvunarilor
- apar termeni precum conservator, grupare din care faceau parte si
boierii refugiati in Rusia
- Adunarea Extraordinara Electiva – preocupata de adoptarea
Regulamentelor Organice – urmata de Obisnuita Adunare Obsteasca
- Proiectul de constitutie de la 1822 era mai curajos decat programele
impuse dupa 1829
- Kisseleff initiaza adoptarea R. O. – primul pas catre modernitatea
politica
- In cele 2 tipuri de Aunare nu putea accede decat marea boierime;
domnitorul avea inca puteri dominante, opozitia fiind foarte slaba iar
disidenta inexistenta
- Exista boieri cu vederi largi, independenti de clasa din care faceau
parte, ce expuneau idei inovatoare – Radovici, Malinescu(primul care
dezrobeste tiganii)
- 1848 – procesul de separareideologica intre dreapta si stanga apare
bine pronuntat
- 1848 – Boierul Ghica: exista un partid neastamparat alcatuit din tineri
nebuni, atrage asupra tarii numai nenorociri – tineri care incearca sa
copieze ceea ce au vazut in timpul revolutiti franceze si sa aplice aici

2
- ,,Dorintele partidei nationale din Moldova” – Kogalniceanu –program in
36 de puncte: Adunarea trebuie sa aiba reprezentanti din toate paturile
sociale
- organizatiile Astra (Transilvania) si Fratia(Muntenia)
- 1859 Conventia de la Paris – Divanurile Ad-Hoc au rolul de a pregati
unirea principatelor
- momentul anterior unirii profila un clivaj aparut si amenintat de
unionisti si separatisti
- Conventi de la Paris stabilea infiintarea Adunarilor Elective ce aveau
rolul de a alege domnitori pe viata
- Curentul liberal are o trasatura sociala specifica dar din aspect ideologic
lucrurile erau inca confuze
- Reprezentarea era o frana in constituirea partidelor politice – multe
clase sociale nefiind reprezentate (chiar in legea electorala se stipula
acordarea de vot marilor proprietari). In Moldova exista 1247 alegatori iar
in Muntenia peste 2000 – raport de 1/1000 alegatori
- 1860 Cuza dizolva Adunarea
- 2 iulie 1864 – Statutul dezvoltator al C. de la Paris care corecta legea
fundamentala a tarii mai ales in privinta identitatii puterilor
statului( Domnul tarii, Adunarea Ponderatrice(???) si Adunarea Electiva)
- Cuza adopta Legea Rurala si apoi Legea Electorala ( adevarata ratiune
a loviturii de stat)
- Legea Electorala – referendum, aparitia altui corp legiuitor si anume
Senatul ce supraveghea respectarea Constitutiei
- Se opereaza o redimensionare a corpului de alegatori grupati in colegiul
alegatorilor primari(vot indirect) si alegatori care votau direct(cetateni
instariti)
- Impact considerabil in democratizarea Romaniei
- Alegerile din 1865 – reinoire considerabila a corpurilor de parlamentari
- Calitatea noilor reprezentanti – lamentabila dar urma sa se
imbunatateasca la urmatoarele alegeri
- Ponderea de voturi era inegala
- Intarirea opozitiei dupa Constitutia de la 1 iulie 1866 – prima adevarata
din Romania
- Ulterior se adopta o noua lege electorala care este initiata de catre
liberali si care largeste dreptul la vot
- Prevederi – 4 colegii electorale pt Camera si 2 colegii pt Senat
- La Camera colegiul unu era al marilor proprietari, 2 si 3 mai extinse, iar
4 al taranilor fara vot direct ci prin reprezentanti( Colegiul Minciuna –
manevrat de ministerul de interne). Singurul colegiu independent este 1.
- Se poate vorbi de partide in sens modern.
- 1875 partidul liberal este inregistrat si juridic
- 1880 partidul conservator -//-
- sfarsitul sec. XIX sistem bipartid- rotativa guvernamentala
- 1871-1875-conservatori
- 1876-1888 – liberali guv. fructoasa
- liberali: I.C. Bratianu, Rosseti; conservatori: PP Carp, Maiorescu, Take
Ionescu
- 1913: 1,5% din populatie vota dicet pt Camera si 0,4 pt Senat
- vot indirect 15,7% - existau baze pt nasterea unui sistem clientelar
- 1917 – Parlamentul de la Iasi – sufragiu universal
- 1923-constitutie

3
 - stabilitate precara – conservatorii dispar desi cativa ani mai
supravietuiesc intr-o stare latenta
- apare extremismul politic
- pluripartidism interbelic – pana in 1938
- urmeaza represiunea comunista, sunt inchisi pameni ca Iuliu Maniu,
Gh. Bratianu. Lunga absenta a partidelor politice se datoreaza stipularii in
Constitutie a faptului ca exista doar un partid unic.

Teoria modernizarii politice – are baza in conceptia lui Max Weber si

explica aparitia partidelor politice precum si aparitia unui nou tip de
legimitate – rationala opusa legitimitatii carismatice
- Oamenii politici si partidele apar ca niste servitori ai natiunii( ai statului
modern)
- Lapalombara + Weiner: teorii situational istorice – sustinute mai ales in
SUA care spun ca partidele se nasc in urma unor crize majore sociale sau
din aparitia unor fenomene noi din pct. de vedere istoric punandu-se
probleme de abordare
- Teoriile institutionale – Duverger: partidele sunt un produs institutional
nascut din institutii parlamentare si electorale( Franta sau Marea Britanie)
- PP Negulescu – Partidele Politice – 1926 – aspectul limitarii puterii era
constitutional; geneza istorica/geneza contemporana
- Constitutia lui Stalin din 1936 – este prima care vorbeste despre partid
Intr-o prima faza partidele sunt grupari care apara un
interes ingust, menit sa castige privilegii pt acel grup
- seamana in aceasta prima faza cu grupuri de represiunesi interese/ nu-
si recunosc dreptul la existenta(initial)
- curand dupa faza initiala are loc o coagulare de segmente sociale
diferite in cadrul aceluiasi patid
- Consecinte: lupta apriga intre partide este dusa catre o pacificare:
limiteaza interesele inguste in favoarea celor publice(declaratii, proiecte,
programe)
- Principiul reprezentativ – a avut din pct de vedere istoric sa convinga ca
diferentele de opinie sunt legitime – ca nimeni nu trebuie sa se supere; ca
diferentele sunt legitime si fecunde

Curs 3

Franta
- “suveranitatea apartine natiunii”
- legitimitatea monarhica era inlocuita cu cea democratica
- sufragiul universal apare ca o chestiune practica la principiul titularului
- necesitatea de a inventa niste organisme care sa aiba menirea de a
propune reprez. si de a culege voturile cetatenilor
- reprezentarea nationala – sediul puterii supreme
- vointa populatiei inlocuia vointa divina personalizata
- parlamente reprezentative – acestea lucreaza pentru popor . Ceva
sacru ramane intotdeauna in putere – desacralizarea puterii

4
- acest tip de judecata se poate intalni si in spatiul romanesc(sec XIX –
ganditorii pasoptisti), PP Negulescu
- aceasta arata limpede ca suveranitatea nationala nu se poate exercita
in mod direct ci numai indirect – poporul delega puterea delegatilor iar
acestia la randul lor guverneaza
- chestiune capitala in democratie – alegerea reprezentantilor sa se faca
a. i. Sa corespunda scopurilor urmarite deoarece este un organism prin
care poporul se poate guverna prin el insusi
- fiecare cetatean are dreptul de a fi ales
- artificiu tehnic – divizarea natiunii in mici unitati cu scop strict electoral
- acestea au dreptul de a alege un reprezentant
- o data ajunsi in Parlament ei trebuie sa reprezinte intreaga natiune si
nu doar grupurile care i-au propulsat
- SUA – problema se pune exact invers, varianta valabila fiind
compatibila doar cu functia de presedinte
- Suveranitatea nationala este indivizibila – rezida in intregul
popor(rationament democratic)
- Orice mandat imperativ este incompatibil cu ideea de interes general
- Unele partide iau nastere tocmai dat.acestui rationament
- Partidele devin un element impaciuitor intre interesele indivizilor si
ideologia care le alimenteaza
- Acest rol de mediator si de beneficiar direct al sufragiului universal
detinut de partide le constrange sa nu dea curs scopurilor inguste,
impunandu-le interesul general
- Partid – parte – divizor social – exercita o functie constituanta
- Functia critica apare nu ca o subminare a unitatii pe care o presupune
binele public ci mai degraba cu exercitiu pt binele public
- Existenta fct critice interzice partidelor sa se intereseze de intreaga
natiune
- Existenta mai multor partide este o premisa pt democratie
- Partidele trebuie sa gaseasca un modus vivendi pt un regim democratic
- Coexistenta lor implica 2 conditii: a) dreptul fiecarui partid de a fi
recunoscut ca legitim: b) dreptul de a exista in chip diferit
- In Polonia existaumai multe partide insa ele nu erau diferite
- Din aceste 2 conditii rezulta ca ansamblul pluripartidist are proprii
reguli de organizare si autoreglare
- In mod evident partidele sunt autonome insa exista totusi o limitare –
virtute
- Cand discutam de spre relati dintre partide trebuie sa avem in vedere
intregul sistem
- Tocqueville – principiul egalitar este chiar sensul istoriei. Partidele
instituie noi modalitati de adjudecare a puterii politice
- Partidele apar in urma urmatoarelor conditii cumulative:
1. existenta unui conflict societar si a constiintei ca acesta exista
2. ideea ca acest conflict societar nu se poate rezolva in mod temeinic
decat prin apelul al popor
3. existenta convingerii ca a constitui partide inseamna a fi puternic, ca
acestea pot sa ofere o solutie la conflictele precedente
- Grecia este socotita de catre istorici ca avand primul partid politic dupa
1918 – Partidul Socialist Muncitoresc devenit P. Comunist
- Portugalia – 1974 pana la aceasta data nu a cunoscut partide politice

5
 - Aparitia partidelor politice presupune si schimbari legislative – moduri
de scrutin din ce in ce mai moderne
- Cultura politica are din acest punct de vedere un rol esential – nu poti
implementa partide politice intr-o societate ce nu detine o cultura
sociologica apta sa le includa
- Cultura politica are un puternic efect de stabilitate asupra sistemului
politic
- Pana si Constitutia din 1866 era ironizata de Teoria formelor fara fond
dezvoltata de Maiorescu( miscarea junimista)
- Relatia cultura politica – partide este una cauza – efect si efect – cauza
- Lapalombara si Weiner – partidele istorice sunt efect al modernizarii dar
si o cauza a acestuia
- R. Aron – socotea neesentiala vorbirea despre regimurile politice
monarhice, democratice, aristocratice… deoarecesistemul monahric
britanic este unul care inglobeaza aceste trasaturi
- Toate regimurile politice pe mai multe partide au lucruri in comun:
principiul proprietatii private, al pietei libere…
- Societati pluripartide: clasa muncitoare foarte dezvoltata, taranimea
foarte diminuata, clasa mijlocie consistenta, burghezie( in declin)

Curs 4

Participarea indivizilor
Duverger – teoria cercurilor de participare

1. cercul simpatizantilor
2. cercul membrilor
1 3. cercul militantilor
2 4. cercul liderilor (propagandistilor)
3
4

- notiunea de aderent difera de la un partid la altul ( la partidele

americane nu semnifica mai nimic)
- se mai poate determina un cerc guvernamental, parlamentar si
partizan(masina partidului)
- Duverger enunta 2 criterii: organizationala(pe verticala: congrese,
birouri, comitete; pe orizontala: sectii, celule, militii) si criteriul participarii
individuale la organizare
- dimensiunea formala
- dimensiunea teleologica: de multe ori cand ajung la putere, isi dau
seama ca puterea e deceptionanta in raport cu asteptarile. Exercitarea
suveranitatii nationale a cunoscut mai ales in anii din urma corectii
importante- suveranitatea nu trebuie inteleasa in mod absolutist.

6
 Exercitarea ei e limitata de alte norme cu caracter axiomatic. Ex: doctrina
drepturilor omului – in fata lor doctrina suveranitatii nationale se opreste.
Azi doctrina suveranitatii e inteleasa astfel( sa nu impiedice drepturile
omului)- o filosofie a constrangerii de catre putere exercitata asupra
filosofiei individului
- dimensiunea ideologica – ideologia nu e aceeasi pentru toate partidele.
Pt. un comunist ea nu raspunde doar la problemele politicilor publice ci si
la o filosofie de viata. Pt. laburisti inseamna mai putin( socialismul
partidului laburist e foarte putin ideologic).
- P. laburist vroia in anii ’40 nationalizarea mijloacelor de productie. Au
renuntat intre timp ca nu au fost sustinuti de economie. Si asta nu ii
imiedica sa respecte proprietatea privata. Laburistii cred in egalitarism,
justitie sociala, arbitraj international, pacifism.
- La democratii si republicanii americani se intalnesc accente ideologice:
democratii sunt de stanga iar republicanii de dreapta insa ambele partide
se apropie de centru( Andrei Preda)
- Perspective de descriere
1. doctrinara – stanga cultiva principiul egalitatii, dreapta al ierarhiei
sociale
2. F. Goguel – dinamica stabilitatii – stanga clameaza in permanenta
nevoia schimbarii chiar a revolutiei; dreapta prefera stabilitatea, in
schimb comporta riscuri neanticipabile
3. Temperamentul politic a. dinamic, b. inchistat

Organizatia – criteriul formal comporta relativizari ca si ideologia

- nu exista partid fara organizatie
- structura ei comporta schimbari majore in timp
- ea pare mult mai solida in timp decat ideologia. Toate partidele au o
anumita armatura
- Duverger pune un accent mai puternic pe organizatii. Partidele
moderne se identifica nu atat prin ideologie cat orin organizatie – anatomia
lor
- Comunistii o numesc “aparat” iar americanii “machine”
- Exista un fel de sacralizare a organizatiei partidului. Din acest punct de
vedere Michels afirma ca in partide exista oligarhii. Astfel organizatia este
sursa de unde se naste dominatia alesilor asupra alegatorilor, a
mandatarilor asupra mandatarilor
- Sociologic vorbind oligarhia e necesara ducand la stabilitate.
- Mai exista teoria stratarhiei(Eldersvald)-partidele nu sunt o structura
inchisa, inpenetrabila ci din contra receptive la schimbare.
- Partidul e o structura de control stratarhic, un oligarhic ca la Michels:
1. Partidele sunt tentate sa capitalizeze potentialul politic al
unor persoane cu scopuri precise. Ex: un intreprinzayot de
succes e un bun profesionist ce poate propune politici
publice.
2. Multi oameni din afara partidului au bani de care are
nevoie partidul
3. Convertirea capitalului social in capital politic (atragerea
unor personalitati)

7
Durabilitatea nu e stabilita a priori, dar trebuie sa aiba o durata de cel putin
un an. De accea sunt fondate de persoane carismatice unele partide,
care dispar o data cu liderul. Pt a le considera partide, trebuie sa
supravietuiasca liderului. Exemplul PNTCD din 2000 justifica
necesitatea unei oligarhii- in sensul bun al cuvantului. Putem spune
ca teoria oligarhiei gresea pt ca emitea o sentinta morala intr-un
domeniu ce avea putine in comun cu etica.
Scopurile partidelor – puterea politica. Dar inainte trebuie sa isi atinga alte
scopuri sa le zicem imediate (sa castige opinia publica, sa arate in opozitie
ca sunt competente, sa probeze ca sunt masini electorale, sa modeleze si sa
capteze doleantele electoratului)
- Max Weber: e exclus sa se poata organiza alegeri in teritorii intinse
fara partide; ele sunt copiii democratiei.
Exercitarea puterii e usurata de existenta partidului. Pt ca un parlament sa
poata functiona trebuie in prealabil vederi comune in ceea ce priveste
societatea. Partidele creaza un curent de opinie larg ce netezeste optiunile
luate cand ajung la guvernare.
- D. Gusti – partidul politic e o asociatie libera de cetateni, uniti in mod
permanent prin interese si idei comune de caracter; asociatie ce urmareste
in plina lumina publica a ajunge la puterea de a guverna pentru realizarea
unui ideal etic social
- R. Aron – grupari voluntare care pretind in numele unei conceptii
despre binele general, despre societate, asumarea functiilor
guvernamentale.
Trasaturi: partidele politice – asociatie de tip liber-voluntar ce are ca liant
un program politic construit pe o doctrina sau ideologie

La Palombara si Weiner- trasaturile partidului:

1. Durabilitate
2. Organizatie completa(de la nivel central la nivel local). Altfel e grup
parlamentar local sau altceva
3. Isi manifesta dorinta de a exercita puterea la toate nivelele. Altfel e
grup de presiune
4. Vointa de a cauta sprijin popular. Altfel e club inchis

Def. are totusi o omisiune – ar trebui precizat ca e o organizatie de tip

voluntar
In toate limbile partid vine de la pars=parte. Deci intregul presupune
pluripartidism. Trebuie avut in permanenta acest intreg.
Recunoasterea constitutionala e tarzie fata de fondarea partidelor. Ele isi
gaseau loc gratie dreptului public. M. Britanie a admis ca pe listele de
candidaturi sa apara langa nume si partidul de care apartine abia in 1969

Curs 5
Fuctiile partidelor
- o functie ultima este aceea de a cuceri si exercita puterea. Ultima pentru
ca nu toate partidele realizeaza asa ceva in viata lor.

8
1. Functia de mediere intre cetateni si stat(soc civila si soc politica).
Aceasta functie e exercitata permanent, dar evident in timpul alegerilor
politice. Modul concret de exercitare al functiei in viata politica e foarte
complex. Alain Minc arata cat de precar r continutul optiunii cetateanului.
Aura mediatica a celui ce poarta mesajul devine mai
importanta(importanta sloganului, dominarea mediaticului asupra
mesajului). Churchill: democratia e cea mai rea dintre toate formele de
guvernare, cu exceptia tuturor celorlalte. Fara partide alegerile ar fi
haotice; societatea ar fi atomizata. Partidele sunt un liant care desi se
bazeaza pe interese totusi vor interesul general.
2. Functia educativa – omul chiar si neinstruit se poate orienta mai usor.
Lawrence Lowell – functia partidelor politice e de a construi opinia
publica, de a o face sa se concentreze asupra problemelor esentiale si de
a propune solutii
3. Functia de structurare a vtului – deci de exercitare a puterii
4. Functia de recrutare a personalului politic. Partidele apar deci ca scoli
interne(se ocupa de oamenii sai), formeaza pe cei care vor ocupa functii
de guvernare. Partidele asigura legatura intre mase si puterea politica,
urmarind sa isi plaseze oamenii in posturi de putere.
- functiile partidelor sunt eminamente politice dar pot fi uneori si functii
sociale(de asistenta, organizari de evenimente insa cu un scop bine stabilit
politic)
- partidele nu isi exercita functiile doar pe taram politic ci uneori si pe cel
stiintific. Se folosesc de marketingul electoral(serviciu menit sa creasca
performanta politica a partidului). Aceasta unealta a devenit indispensabila
in ultima vreme. A aparut in 1936 in SUA iar dupa razboi si in Europa
- M. Bougrand – marketingul politic este un ansamblu de tehnici pt a
favorizaadecvarea unui candidat la electoratul sau, de a-l individualiza
intre ceilalti si de a optimiza numarul de voturi prin castigurile din timpul
campaniei electorale. Se face un diagnostic socio-politic si se prescrie o
terapie in consecinta.
- Sloganul trebuie sa fie simplu si eficient. E usor criticabil dar produce
efecte puternice. Este traducerea cea mai simpla si percutanta a unui
program politic. Partidele sunt producatori si produse ale pietelor
politice(locurile in care se schimba produse politice pe voturi)

Functii:ideologica – partidele concep programe si politici publice

de recrutare/selectare personal
de intergare
de structurare a votului
de control asupra guvernarii

Functia generala, care le cuprinde si pe celelalte este cea de mediere.

Aceasta este o functie constitutionala(in M. Britanie e chiar constituanta)
Mai indeplinesc o functie, cea de mentinere a echilibrului launtric al
societatii. Democratia nu consta in partide ca entitati, ci in interactiunea
dintre ele.

Tipologiile partidelor politice

- Toqueville face prima tipologie partide mari si mici – Despre democratie
in America. Partidul mare era cel care juca un rol important, atasat de

9
principii nu de consecinte, de idei si nu de oameni. El avea ca si criteriu
mai mult morala, etica.
- Partidele au de jucat un rol istoric. Sunt evidentiate in perioadele de
revolutie, de ruptura a mersului societatii
Duverger – criteriul genezei partidelor politice(de creatie interioara si de
creatie exterioara-acestea din urma create de societatea civila)
- criteriul ideologico-organizational(de cadre si de mase)
- partidele de cadre vor exponenti, elite, cauta sponsorizari de la
persoane influente; partidele de masa sunt tentate de numar, toti membrii
trebuind sa fie bine instruiti din punct de vedere ideologic; partidele de
masa iau cotizatii
- aceasta delimitare totusi e greu de folosit pt ca partidele crestine greu
respecta doar una din variante, ci mai degraba au caracter din
ambele(partidele laburiste din MB, agrare din Europa de nord)
- partidele din SUA sunt ambele de cadre si n-au avut niciodata
concurenta unui partid de masa. Modul lor de incadrare a aderentilor e
foarte eficient.
- Tipologia aceasta a fost amendata de Kirkheimer din cauza ambiguitatii
ei,care a adaugat catch all party care nu e o reprezentare individuala,
avand o expunere doctrinara laxa. Ex: Partidul Social Democrat din
Germania dar si Uniunea Democrat Crestina tot din Germania.
- Kirkheimer arata in fond caducitatea partidelor de masa. Ele practic nu
exista. Nici un partid nu isi alege membrii dintr-o singura patura sociala,
ele sunt impure si eterogene
- Duverger mai face referire si la criteriul comportamentului electoral:
partide rigide(disciplina de vot foarte severea pt membrii) si partide suple.
In general partidele de cadre sunt suple si cele de mase sunt rigide. Dar
nu se respecta mereu regula. De ex. Partidul Comunist Francez era rigid si
nu putea desi avea peste 20% sa aiba reprezentanti pe masura pt ca in
Franta avem alegeri cu 2 tururi si nu puteau incheia aliante pt turul 2;
pierdeau prin coalizarea celorlalti
- Partidele americane sunt suple desi au o armatura solida
- Partidele de masa sunt cele cu participare specializata – socialiste,
democrat crestine si cu participare bazata pe inregimentare – fasciste si
comuniste
- Jean Charlot are o delimitarea a partidelor in - p. de notabili(cadre)
- p. de militanti(mase)
- p. de alegatori(catch all party)
- Seiler este de parere ca chestiunea de ,,familie de partide” este
esentiala
- Societatea moderna se caracterizeaza prin instituirea de clivaje
noi(rural-urban, biserica-stat, national-international). Pe baza a 4 clivaje
numeste 4 familii de partide
- Proprietari – muncitori
- Rural-urban
- Biserica-stat
- Centru-periferie

- nici aceasta delimitare nu este ideala de asemenea. Are si ea

problemele ei. Aceste tipologii ne arata ca exista o anumita organicitate a
partidelor(pt ca nu le poti separa total). Trebuie sa observam organizarea

10
 sistematica a vietii politice – partidele au un tip de relatii intre ele astfel
incat se poate ajunge la un echilibru general

Curs 6 – fara tabel

Sisteme de partide

- sistemele sociale sunt sisteme deschise. Cand se inchid se

autodistrug(aparitia sistemului de partid unic)
- sistemele de partide sunt deschise; ele se echilibreaza printr-un schimb
de energie in mediul ambiant. Sistemul multipartid formeaza un tot
autoorganizat. Duverger subliniaza caracterul dualist al sistemului.
Centrulperfect nu exista, exista centru-dreapta/stanga, pastrandu-se din
dualismul tendintelor
- Jean Blondel face o tipologie a partidelor cu 6 tipuri/categorii
- O eventuala definire a sistemului de partide ar trebui sa tina cont de
similitudini/diferente ale interioarelor partidelor componente. Deci se
antreneaza o viziune comparativa ce trebuie sa tina seama de numarul de
partide relevante, de dimensiunile + tipuri ideologice ale partidelor, pasibil
de alianta, locarizarea geografica(in teritoriu)
- Un sistem de partide se defineste ca un raport de echilibru intre aceste
caracteristici. Dar el depinde si de o serie de factori: specifici(traditii,
istorie, rivalitati etnice/nationale) si generali. Factorii generali se impart in
economico-sociali, ideologici si tehnici(tin de regimul electoral)
- Factorii economico-sociali determina infrastructura sociala dintr-o tara
anume. Ex. liberali vs conservatori echivalent cu burghezie vs aristocrati.
In Franta 20% din patroni voteaza stanga iar 50% din someri dreapta
- Ca tendinta generala, factorii ideologici secondeaza factorii economico-
sociali. Ideologia e in fond o fatalitate pentru un partid, pt ca un partid nu
se poate defini in afara unei ideologii. Partea buna e ca ideologie nu sunt
canonice, ci sunt flexibile si schimba intre ele valori
- Factorii tehnici defineste regimul electoral. Duverger a definit 3 legi: A.
reprezentarea proportionala tinde sa impuna un sistem de partide multiple,
rigide, independente si stabile. Lavotul uninominal se intalnesc legile B si
C. B. scrutinul majoritar cu un singur tur tinde spre un sistem de partide
dualist cu alternanta la putere(Marea Britanie). C. scrutin majoritar cu 2
tururi tinde spre un sistem de partide simple, multiple, dependente si
relativ stabile
- Ar mai trebui corelati si cu alti factori – nivelul de dezvoltare al culturii
politice, al societatii civile. Dupa ce a decretat aceste legi, Duverger a
starnit o serie de cercetari comparative. In linii mari au fost confirmate dar
s-au adus si adaugiri: patidele castigatoare beneficiaza cu toate indiferent
de modul de scrutin de o reprezentare in parlament(adica daca are 40% e
ca si cum ar avea de fapt 50%)
- Criticul cel mai aspru a fost G. Lavon – nu critica atat corelatiile A, B, C
cat explicatia. El considera ca factorul electoral nu influenteaza
structurarea, ci conditile sociale. Duverger a revenit si a zis ca regimul
electoral poate fi un accelerator sau decelerator al tendintelor sociale.

11
Curs 7
- raport strans intre alegeri-partide-democratie
- 2 sisteme electorale: majoritar si proportional. Cel majoritar este cel
mai vechi, utilizat inaintea aparitiei partidelor. Cel proportional apare spre
sfarsitul sec. XIX, brevetat de Belgia. Niciunul nu este perfect, exista
virtuti si neajunsuri inambele
- pentru a creste avantajele s-a creat un sistem mixt care insa si el are
dezavantaje deci optimul nu s-a atins de fapt
- in interiorul fiecarui sistem in 2 tari nu gasim 2 legi electorale identice
- sistemele electorale au o inertie considerabila in timp. Tarile se
ostineaza in a-l mentine, modificarea unei legi electorale tine de partidul la
putere, dar el a ajuns cu acea lege
- Sistemul majoritar – prezent in 83 de tari. Atu – simplitatea, e usor
aplicabil, voturile nule scad pt ca toata lumea il intelege, indiferent de
instruire. Exista si un puternic control social asupra modului in care se
desfasoara alegerile
- El instituie o legatura stransa intre alegatori si alesi – adeseori
personalitatea primeaza fata de partidul care l-a desemnat
- Este carent insa la capitolul justete – risca sa fie si chiar e injust, pt ca
ofera mai multe mandate pe nedrept: partide pe locul 2 ca nr de voturi pot
ajunge castigatoare, pt ca el poate castiga pe circumscriptii diferit in fata
altor partide
- O alta calitate este ca ofera de regula majoritati absolute partidelor
castigatoare – stabilitatea guvernarii – poate influenta programulpropus
- O alta critica – votul majoritar instituie hegemonia a doua mari partide,
ce vor guverna alternativ
- Scrutin uninominal cu 1 si 2 voturi
- Mixte: preferential/alternativ – combina intr-un tur de scrutin efectele
celor doua tururi, astfel incat sa sufle de la primul tur majoritatea.
Alegatorul isi exprima preferinta pt candidati, in ordine descrescatoare.
Daca nici unul din candidati nu ia majoritatea, se elimina ultimul candidat
plasat pt a se putea repartiza voturile celorlalti pana cand unul atinge
majoritatea. Pe liste: care obtine cele mai multe voturi castiga toate
mandatele circumscriptiei. Candidati pot fi independenti
- Sistem proportional aparut in 1889 in Belgia, larg raspandit azi in 57 de
tari
- Este considerat prin excelenta just – exista o corespondenta intre
numarul de voturi exprimate pt el si nr de mandate obtinute. Virtutea nr 1
a sistemului a fost supusa unor corectii importante, astfel incat justetea
absoluta e de neintalnit. Sistemul face ca in parlament sa intre mai multe
partide - fragmentare politica – in parlament nu se dezvolta o vointa
politica limpede
- Exista 2 parghii in distribuirea mandatelor: parghia primei electorale:
partidul care atinge 40% primeste automat inca 10 procente(Spania,
Romania interbelica) si parghia pragului electoral
- Aceste mecanisme atenteaza insa la justete, care se dilueaza sensibil
dar pt ratiuni care tin de eficacitatea guvernarii
- Sistemul proportional are defecte si virtuti in disimetrie cu sist.
majoritar

12
 - Relatia alegator- ales e deficitara: alegatorii voteaza o lista
- In Rusia toata tara e o singura circumscriptie; lista unui partid e foarte
mare
- In romania judetul e o circumscriptie
- Sistemul acesta incurajeaza partidele e bun pt tarile ce nu au o
structura bine definita a sistemului de partide. Incurajeaza oligarhia din
partide. Candidatura independenta are sanse aproape nule; Rusia –
reprezentare proportionala integrala Rusia si apropiata in Romania
- Sisteme mixte – e o optimizare, incercand sa ia doar partea virtuoasa a
celor doua sisteme anterioare; are insa si defecte
1. Votul cumulativ – asemenari cu plurinominal. Alegatorul
dispune de mai multe voturi, uneori de cate mandate sunt in
parlament. El le poate da unuia sau mai multor candidati, dar apare
injustitia – poate fi un candidat cu un scor electoral disproportional fata
de altii – are alta greutate in parlament. El incurajeaza independenta
fata de partid – este greu de aplicat
2. Votul limitat – tot o varianta a scrutinului plurinominal.
Alegatorul dispune de un numar de voturi mai mic decat nr mandatelor
si nu le poate concentra, trebuie sa dea un vot pt 1 candidat.
3. Vot unic netransferabil – alegatorul dispune de 1 vot chiar daca
pe liste sunt candidati mai multi. Are efect pervers – atentia
alegatorului se concentreaza catre un singur candidat – decalaj intre
candidati
4. Votul de compensare – germania Federala, extins azi in multe
tari – alegatorul dispune de 2 voturi ce le utilizeaza pe acelasi buletin
de vot. Poate vota dupa sistemul majoritar cu 1 tur si pt cel cu
reprezentare proportionala. El voteaza de fapt in 2 circumscriptii
simultan
Decisiv e insa sistemul proportional pt ca el stabileste un numar de
mandate. El are valoare de plafon numeric. Daca numarul mandatelor –
majoritar e mai mare decat nr mandatelor proportional se suplimenteaza nr
de locuri in parlament pt a fi egal nr de mandate
- votul util il obliga pe alegator sa isi rationalizeze votul, sa nu il dea
partidelor in scadere. Exista critici cum ca de fapt alegatorul nu da voturile
celui in care are cea mai mare incredere – o deformare.
- Sistemul din Germania a avut succes. Preluat in Rusia s-a constatat ca
pe partea de vot uninominal au intrat in Duma 15 partide in timp ce pe
baza votului proportional au intrat in Duma 4 partide.
- In Romania interbelica intre 1917 si 1926 pt Banat, Bucovina si
transilvania - vot uninominal iar pt Regat vot proportional

Corelatia sisteme partide vs legi electorale

- sisteme bipartide – natura politicului e dualista, deci sistemul bipartid
corespunde naturii politicului(Duverger). Dinamica dualista a parut ca tine
seama in mare masura de legea electorala (Marea britanie, SUA Canada,
Australia – uninominal cu 1 vot)
- Marea Britanie – partidul castigator are aproape intotdeauna si
majoritatea voturilor – locul 1 are 50%
- Canada: Quebec – pana in anii 70 aveau 2 partide ce alternau la
putere. Dupa 1970 incepe sa prinda contur un al treilea partid cu o
ideologie a independentei fata de Canada. In 1976 s-a ajuns la un nou
sistem bipartid intre acesta, Partidul Quebecului si celelalte doua partide

13
 - Campaniile electorale au menirea de a concentra opinia publica asupra
celor 2 mari partide si ii eclipseaza pe ceilalti, pt a-I hotari pe nehotarati
- India, dupa independenta din 1947 a adoptat votul uninominal cu 1 tur
sperand in bipartidism. Insa realitatea a fost alta. Un partid dominant ce a
castigat mai mereu, contrabalansat atat din stanga si dreapta este
ineficient
- 1977 si 1989: coalitii eterogene stanga dreapta in vederea castigarii
alegerilor, dar dezamagitor din cauza caracterului eterogen si la alegerile
anticipate castiga iar partidul dominant
- nu putem spune ca sistemul bipartid se poate baza pe votul
uninominal, legea electorala, singura, nu poate impune sistemul de partide
- sustinatorii votului uninominal valorizau o anumita moderatie a
discursurilor politice(cei de la putere stiu ca vor ajunge in opozitie) dar e o
iluzie doar
- sistemul bipartid se muleaza bine si cu scrutinul proportional: Spania,
Grecia, Portugalia
- sisteme de aliante – pt scrutin uninominal cu 2 tururi. Duverger
imparte sistemul de partide in multiple, stabile, dependente. Sistemul de
aliante este o fortare a alegatorului in turul 2, o deturnare, un artificiu
- ele scad numarul de partide dar nu si esicherul politic, care ramane
complex. El ar trebui sa impinga spre bipartidism dar nu o face
- partidul comunist avea voturi nealiindu-se in turul 2
- critica cea mai aspra= jocul politic, normele electorale obliga partidele
sa stabileasca aliante contra naturii lor
- Sistemele multipartide - reprezentare proportionala
- Republica de la Weimar cu un numar mare de partide spun unii critici
ca I-au usurat ascensiunea lui Hitler, care critica frecvent partidele si
faramitarea
- Italia 1945-1993 a avut doar un partid la putere, crestin democrat, dar
instabilitatea guvernarii a fost remarcabila: peste 50 de guverne - 1
guvern pe an. Justificari: fascismul italian a durat peste 2 decenii –
sechele. Apoi avem tendinte secesioniste; ei au avut parte de stabilitatea
instabilitatii. Nu aveau 50% ci doar 40 si ceva %. In 1994 au zis ca de
schimba sistemul electoral rezolva problema. In 1992 60% din
parlamentari erau implicati in amchete iar 2 premieri erau pusi sub
acuzare

Curs 8 IDEOLOGII
Toti oamenii cred in ceva, acorda un sens si explicatii la ceva ce se
intampla. Cine se declara independent in fata acestor idei e fals
- ideile de care suntem atasati pe care le traim sunt o parte a vietii din
noi. Ideea de moarte a ideologiilor sau a declinului lor nu are substanta
- ideologiile se instituie in retete de instaurare a raiului pe pamant. Ideile
utopice se amesteca foarte mult in viata cotidiana. Uneori ideologiile isi
pierd forta si uneori sunt remodelate fara a-si pierde nimbul de utopic:
neo-marxismul care vrea o contra-cultura care sa erodeze din interior
sistemul in care oamenii traiesc nefericiti

14
 - deci ideologiile pot fi elastice, dar exista o esenta constanta a fiecarei
ideologii. Ele au radacini adanci, infipte in traditiile culturale. Schimbarea
lor e reala, dar si rezistenta lor in timp e reala. Avem deci 2 fenomene:
familia, biserica, proprietatea, natiunea - provoaca raspunsuri ideologice
- Marx si Engels – Ideologia Germana – ei considerau ideologia ca pe o
constiinta deformata
- Plamenatz: ideologia= set de credinte strans unite intre ele de idei,
atitudini, caracteristici ale unei comunitati anume
- Ideologiile sunt valabile deci pt comunitati anume. Ideologia politica e
mai degraba o cultura politica
- Unele grupuri pot in anumite conditii sa schimbe credintele si deci
ideologiile – pot fi interesele la mijloc, clasele sociale, asociatii politice,
religioase… dezvoltand contra-ideologii care pun in chestiune status quo-ul
- Pt a apara status quo-ul sau a-l schimba oamenii trebuie sa se grupeze
in miscari politice-cluburi, sindicate, partide etc.
- Trasatura fundamentala a ideologiilor politice – imping oamenii la
actiuni politice de aparare sau de schimbare
- E un resort al actiunii. Ele au o dubla caracteristica: explica status quo-
ul si necesitatea schimbarii
- Filosofia= contemplare individuala, cu detasare fata de obiectivul
studiat, cu o cautare obiectiva a adevarului
- Ideologiile politice au cumva rolul pe care paradigmele-o retea de reguli
acceptate de toti oamenii de stiinta-il au in toate teoriile stiintifice
- Ideologia structureaza credinte care imping oameni la actiune
- Teoria= ideile si filosofia ca o solitudine pe cand ideologia trebuie
imbratisata de toti, ceea ce duce la distorsiune, simplificare. E bine de stiut
din ce doctrina sau teorie se trage ceva anume; ideologia e o entitate
separata, distincta, cu logica si dinamica sa, ceea ce le separa de teorii
- Mecanismul idei-ideologie – aceasta analiza e greu de facut; Weber –
ideologiile reflecteaza idei sustinute de teorie
- Platon a alimentat diverse ideologii
- De multe ori cereri justificate esueaza din pricina faptului ca nu si-au
gasit o ideologie politica importanta; nevoia sociala justifica pana la un
moment dat destinul politic al unor idei nepolitice
- Structura ideologiilor politice – mai toate isi pun aceleasi intrebari,
difera insa respunsurile. Marxismul isi pune foarte multe probleme, inclusiv
din viata privata
- Roy Macridis – exista 5 chestiuni pe care si le pun toate ideologiile
1. Natura umana – individul
2. Adevarul – ce este, cum poate fi descoperit
3. Raport individ-grup/societate/stat
4. Autoritatea politica – surse, izvoare, limite
5. Chestiunea ec-soc
1. ideologi pleaca de la o judecata apriorica, o axioma nedemonstrabila
privind natura umana
- omul= rezultatul mediului+al istoriei. Nimic nu e sacrosnt, institutiile
pot fi deci fundamental gresite si deci pot fi fundamental schimbate
- omul= inzestrati de la natura cu sociabilitate, ratiune, bunatate – politic
va avea si anumite drepturi si obligatii. Institutiile sociale, politice sunt
deci o reflectare a acestor trasaturi; org. politica a unei societati trebuie sa
tina seama de ele – trebuie gasite mijloacele cele mai bune pt a le proteja.
Statul ar trebui sa le protejeze si in nici un caz nu le poate nesocoti

15
 - natura umana e belicoasa, egoista, rea(Hobbes) – guvernarea devine
dezirabila, societatea stricand-o(Rousseau)
2. natura adevarului – unele ideologii cred intr-un adevar progresiv care se
autocorecteaza la care omenirea prin generatiile sale participa. E un
adevar modest si constient de precaritate
- se afla in Biblie, Coran, Capitalul lui Marx – adevar mare de origine
divina sau stiintifica
- in aceeasi situatie, oamenii sunt deposedati de cautarea adevarului si
nici nu mai e nevoie sa incerce sa probeze noi idei – e o viziune monista
- dupa cum concepem adevarul vedem daca permitem o competitie a
ideilor, daca vom fi toleranti, daca vom accepta libertatea individuala etc.
3. unele se centreaza pe individ, altele pe grupul din care fac parte.
Supravietuirea individului tine de supunerea regulilor, avand o viziune
holistica. Grup/societate/statul face regulile de comportare – conducere
– finctionare – guvernanti vs guvernati. Individul este totalmente dator
societatii. Fara ea individul nu ar fi nimic. Are doar indatoriri, nu are
dreptul sa schimbe – conservatorism
- cele care postuleaza primatul individului – initial individul traieste intr-o
stare naturala, cu libertati- pt a-si proteja viata instituie societatea politica.
Statul pleaca de la premisa ca e formata din, exista prin si exista pentru
indivizi. Deci se procedeaza la un contract sinalagmatic
- varianta romaneasca traditionala holistica – variante de teorii
organiciste: Eminescu. Societatea= organism slab, indivizii sunt celule ale
acestui corp. Metafora corpului biologi e intalnita frecvent in traditia
noastra intelectuala(Nae Ionescu)
4. credinta intr-adevar imuabila – conceperea unei autoritati forte. E o
pozitie elitista, plecand de la supozitia grupului restrans de stiutori
indreptatiti sa guverneze. De aici pana la ereditate mai e un pas mic
- sunt indreptatite sa conduca nu doar cele cu sange albastru ci si cele
charismatice
- altele privilegiaza clasa: drepturi de guvernare bazate pe cens si
varianta proletariatului comunist
- credinta in viontele individuale – autoritatea politica limitata in puteri,
transparenta in decizii. Nimeni nu are dreptul sa guverneze pe baze
ereditare sau de intelectualitate. Titlurile nobiliare sunt in principiu
interzise
5. problema egalitatii – primii liberali= egalitate de statut juridic. Dar
trebuie si egalitate in dreptul la educatie, asistenta sociala,nivel de trai
6. unii au zis ca egalitatea juridica dublata de egalitatea materiala duce la
adevarata egalitate. Totul se invarte in jurul proprietatii – sursa
inechitatilor sociale
7. liberalismul a subliniat din start dreptul la proprietate, chiar si atunci
cand a fost constrans in zilele noastre de o mai mare egalitate sociala.
Parghia – fiscalitatea progresiva cu venitul – wealthfare state

Curs 9

16
Functiile ideologiilor
- ideologiile incita oamenii la actiune, dandu-le un cadru in care sa
actioneze. Avem 7 functii de baza ale ideologiilor:
1. functia de legitimare – anumite ideologii utilizeaza o intreaga serie de
termeni, instrumente cu care sistemul politic e analizat. Ideologia se
prezinta ca un set de reguli mai mult sau mai putin coerente dar cu un
grad ridicat de accesibilitate, ce pot merge pana la constitutia dezirabila
a unei societati. Ideologia ofera o cunoastere a societatii plus rolul
fiecaruia in sistemul politic. In sensul acesta ideologiile legitimeaza
2. functia de reglare sociala – toti cei care adera la o anumita ideologie
au ceva in comun si ceva ce trebuie sa le fie strain; definesc clar
adversarul/strainul/dusmanul. In fata dusmanului e nevoie de
unire/uniune. Daca luam doar nationalismul obs. potentialul sau de
unificare. Ele unesc si in acelasi timp despart(accentuat in ideologiile
totalitare)
3. functia de conducere si manipulare – e o functie de mobilizare. Toate
ideologiile prezinta modul in care ar trebui guvernata societatea.
Ideologiile apeleaza la manipulare, dar in grade inegale pt fiecare
ideologie. Toate furnizeaza principii, judecati care incita oamenii la
actiune darscopurile actiunilor pot fi cunoscute de cei care incita, nu
neaparat si de cei care executa. Manipularea se manifesta in mod
evident in momente de criza ale societatii. Sloganurile servesc
frustrarea oamenilor
4. functia de comunicare – in cadrul lor comunicarea e mai usoara, pt ca
se apeleaza la idei, intelesuri comune. Aceste sintagme pot duce dupa
limbaj la descoperirea ideologiei din care face parte oratorul. Oamenii
vad realitatea prin viziunea unei ideologii si toti adeptii o vad relativ la
fel: saracia este rezultatul exploatarii omului de catre om
5. functia de implinire emotionala sau realizare psihologica – de
protectie psihologica. O ideologie poate pretinde ca ea da expresie
intereselor materiale acelor ce o sustin. Interesul de acest tip exista,
dar nu e definitoriu. Exista insa sentimentul de protectie dat de
ideologie din acest punct de vedere. Exista o relatie intre personalitate
si ideologie. Dar unele ideologii nu lasa loc alegerii. Formatul unei
personalitati e receptiva la o anumita ideologie. Dar si ideologia poate
schimba personalitatea. Ea alunga singuratatea, implineste vocatia
sociala a unui individ oarecare
6. functia critica – e un instrument pt evaluarea realitatii sociale. Ele au
istoric vorbind, succese importante(disparitia monarhiei divine sau
sclaviei). Putem vorbi aici de ideologii si utopii
7. functia de actiune politica

- intelectualii si ideologiile – intelectualii au rolul de a defini situatiile

politice, sociale, ec. si culturale
- o situatie sociala este o situatie deja definita. Comportamentele umane
depind de aceasta definire
- prima carte notabila ce prinde acest subiect apare in 1927 – Benda –
Tradarea intelectualilor. Pt el intelectualul ar trebui sa fie internationalist si
nepartizan. R. Aron – Opiul intelectualilor
- majoritatea ideologiilor sunt produsul intelectualilor – poeti preoti
magistrati etc

17
 - definitia intelectualului ca substantiv a aparut de la Afacerea Dreyfuss –
Emil Zola. Pana atunci era doar adjectiv
- in Franta in 1789 Comitetul de 12 persoane care trebuia sa aplice
ghilotina desi erau eterogeni ca origine si ocupatie toti erau
intelectuali(versati in filosofie, istorie etc)
- au un rol important pt ca intelectualii se indeletnicesc cu ideile. Par sa
fie si chiar sunt independenti de interese. Ei nu se leaga automat de
interese ba chiar uneori actioneaza chiar impotriva lor din cauza unor
principii. Burghezul insa nu e asa
- Marx era nepotul lui Philips(marele industrias), nu a avut nici o slujba,
l-a mai tinut si Engels – a trait din dividente si din industria lui Engels
- Intelectualii detin cuvantul scris sau vorbit si pt a directiona opinia
publica. Ei izbutesc uneori sa ridice critica sociala la un nivel la care
politicienii de profesie nu reusesc. Altminteri eterogenitatea e trasatura
fundamentala a intelectualitatii – regula e ca ei sa nu se inteleaga intre ei
- Intelectualii implicati in politica nu au agreat propprietatea privata si
etica capitalismului
- Au si un atu – capacitatea creatoare

Tipologoa ideologiilor
- cea mai utilizata e cea care pleaca de la atitudineapozitiva sau negativa
fata de realitate
1. ideologii multumite cu situatia prezenta care apara status quo-
ul
2. ideologii profund nemultumite ce cauta sa schimbe din temelii
– radicale revolutionare
3. accepta cate ceva, vor schimbari in alte parti – reformatoare
- comunismul – in opozitie e radical, o data ajuns la putere e adeptul
status quo-ului
- pt a se impune, ideologiile folosesc instrumente:
1. persuasiunea – face apel la ce are individul mai sfant…
2. organizarea plitica in miscari, partide – astfel nu are sanse sa evalueze
din doctrina
3. forta

Criterii ale lui Macridis pt ideologii

- 4 criterii sunt foarte pertinente:
1. coesenta interna a ideologiilor – se refera si la un anumit grad de
universalitate. Fara universalism nu au valoare prea mare articulatiile
dintre teze, compatibilitatea mijloace-scop
2. durata valabilitatii/credibilitatii – unele sunt efemeride si altele foarte
stabile; rezistenta in timp e un examen pt ideologie
3. raspandirea geografica – nr brut de aderenti
4. aderenta emotionala(intensitatea trairii) – ideile nu te lasa sa ramai in
repaos
- nu toate ideologile rezista la toate criteriile simultan

Liberalism – crit. 1 puternic, 2 mare, 3 mare, 4 mica-mediocra

Social-democratie – slab, mare, mare, mica
Comunism – neoficial puternic oficial scade, mare, mare, mare
Conservatorism – slab, mare, mare, medie mica
Fascism/Nazism – slab, medie, mare, mare(fanatism total)

18
Nationalismul – slab, mare, mare, mare(inflamant)
Anarhismul – slab, mica sporadica, mica, mare
Fundamentalism religios – puternic, mare, mare, mare(maximala)
Feminism – slab, mica, mica, mica
Ecologism – slab, mica, mica, slab

Curs 10
LIBERALISMUL

- e cea mai putin canonica, cea mai libera, arborescenta

- e legat intr-o prima faza de gandirea de tip teoretic, de rationalism.
Dincolo de aceasta sursa majora putem detecta si alte surse importante
ale liberalismului – practica politica: Magna Carta…pana la
constitutionalism
- John Gray definea liberalismul ca ideologie a respectului pt diferenta, a
pluralismului. El are 2 surse majore – demersul teoretic si vechea practica
politica. El are o mare neincredere in rationalismul liberalismului pt ca
proclama universalismul - uniformizarea, disparand respectul pentru
diferente
- Cei ce fac sinteze ale liberalismului cauta constantele curentului de
gandire
- Liberalismul este acea conceptie de gandire care privilegiaza individul,
libertatea individului in raport cu statul.
- In traditia SUA?GB accentul pe rationalism scade si se pune pe
interesul individului si a abilitatilor lui. Aici cunoasterea depinde de
experienta fiecaruia individ si fiecare are dreptul la acest adevar. Diferenta
este modul in care este conceput individul in aceasta problema
- Tot in traditia britanica nu doar individul trebuie sa se bucure de
libertate ci si asociatiile grupuri-cluburi-partide-sindicate – in care individul
intra benevol
- Pt a lua decizii politice intelepte mijlocul cel mai bun e plecarea din
aceste grupuri
- Este o doctrina a individualismului
- Mai exista un elan al liberalismului clasic inspre egalitate, insotit
permanent de o reticenta fata de egalitatea in sine
- Fauritorii rev din 1789 aveau credinta ca nu lucrau doar pt Franta ci
constituiau un ex. de emancipatie pt toata lumea. Era universalism. In
prezent insa in SUA nu universalismul este central ci respectul diferentelor
- Perfectibilitatea umana nu e privita la fel pe continent si in SUA.
Ulterior au luat-o comunistii si au deformat-o
- Liberalismul este declarat cosmopolit dar la romani s-a cuplat cu
nationalismul si nu mai era cosmopolit. Liberalismul economic s-a cuplat
cu protectionismul
- Deci liberalismul ca gandire are o multime de contradictii
- Da o importanta deosebita principiului concurentei/competitiei

Surse teoretice ale liberalismului:

- Gray arata ca exista un protoliberalism inca din Grecia Antica, unde
ideea de libertate individuala gaseste ceva ecou. Stoicii au prefigurat ideea

19
 drepturilor naturale, care avea si o justificare rationala. Ei au imaginat
ideea ca exista un drept perfect si etern, iar dreptul pozitiv pamantesc este
dator sa se orienteze dupa dreptul prefect. Sofistii au subliniat ideea
libertatii individului. Ei au teze cum ca omul este propriul lui stapan si nu
inrobit vointei zeilor. Destinul omului este o opera de autoconstructie
- Teologi ca toma D’Aquino rup traditia intepenita despre constructia
omului. Ei pleaca de la egalitatea oamenilor ca fii ai lui Dumnezeu si orice
discriminare e indezirabila
- Sec. XVII-XVIII apare momentul rationalist – teorii ale dreptului
natural. Se schimba metoda – ratiunea ia locul revelatiti religioase. Apare
contractul social, plecat de la Rousseau, si revizuit ulterior de Locke.
Acesta proclama existenta starii de natura, cu drepturi naturale(la viata,
libertate, proprietate) si alte drepturi. Trecerea la societatea politica
produce aparitia unui contract care obliga guvernantii sa protejeze cele 3
drepturi sub sanctiunea revoltei si a anularii contractului social.
- Se schiteaza o ideologie a drepturilor omului - acestea sunt in principal
libertatile indivudului, acele prerogative acordate individului in mod
axiomatic prin care orice putere politica se obliga sa le garanteze. Ele se
constituie intr-un scut in jurulindividului, menit sa il protejeze de arbitrariul
guvernarii. E un spatiu sacru ce inconjoara ndividul – puterea statului e
sever limitata.
- S-au materializat in declaratiile din 1776 si 1789 – expresia
ideologizata a ceea ce construisera filosofii de-a lungul timpului
- Cele 2 declaratii contin drepturi negative, drepturi contra statului –
drepturi politice si civile. Ulterior au aparut niste drepturi opuse – statul e
chemat sa ajute individul – dr ec, soc, cultural
- A doua generatie a dr omului – un fel de intarire a autoritatii
- Prima generatie a dr omului – o slabire a autoritatii statului
- Prima generatie a dr omului - individul se afla in centrul atentiei;
starea naturala e un model ideal; il folosim ca si cum ar fi fost reala.
Contractul social nu e natural e inventat – autoritatea politica e inventata
si deci e normal sa am instrumente care sa o controleze. Toate acestea
datorita ratiunii care are deci un loc central. Ratiunea = lumina care
descopera drepturile naturale. Legea apare ca expresie a contractului.
- A doua generatie a dr. omului – da si libertati substantiale nu formale
ca la primele

Ideologia liberala are 3 ipostaze:

1. Faza corelata cu reflectia morala(in SUA cu cea religioasa) – descopera
pe taram etic valoarea fiintei umane
2. Faza psihologica – se descopera faprul ca interesele au valoare
motivationala cea mai puternica pt individ. Se ajunge de aici la o faza
strict economica
3. Faza economica – capitalismul decurge in mod natural. Avem invedere dr
economice corelate cu dreptul la proprietate

Liberalismul e o doctrina si ideologie a placerii, hedonica. In fond in

perimetrul de actiune oferit de libertate, oamenii vor sa isi maximizeze
placerile si minimiza neplacerile, dar numai pe cale individuala
- prima faza poate fi definita in 3 tipuri de libertati etice: individuala,
civila, sociala

20
 - individuala: prevede ca individul are acele drepturi ce ii protejeaza
libertatile in raport cu guvernul. Toti trebuie sa traiasca sub o lege
respectata si cunoscuta de toata lumea.
- Civila – indica mijl pozitive + zonele de libera miscare, participare pe
care individul trebuie sa le aiba intr-o societate liberala
- Sociala – recunoasterea acelui drept de a munci potrivit capabilitatilor,
potentelor individului. Aspectul este foarte important pt ca sparge
structurile sociale clasice. Orice om poate obtine un statut social
corespunzator capacitatii lui. Fara aceasta libertate, celelalte ar fi goale de
continut
- A treia faza – liberalismul raspundea aspiratiilor burgheziei, deranjata
de privilegiile aristocratiei. Sansa lor era liberalizarea vietii economice.
Primul motor al liberalizarii a fost necesitatea de a reorganiza viata
economica
- Din punct de vedere politic se dorea un guvern reprezentativ; principiul
suveranitatii poporului
- Consimtamantul individului o legam de contract si deci de dizolvarea
status quo-ului. Autoritatile politice isi gasesc legitimitatea dar daca se
bucura de consimtamantul indivizilor. Consimtamantul indivizilor nu este
neconditionat, el e dat pt niste idealuri. Se poate retrage
- traditia liberala clasica nu a reprezentat guvernamantul ca fiind
omnipotent
- principiul constitutionalismului pleaca de la ideea de lege comuna
- fauritorii Constitutiei SUA s-au temut de puterea arbitrara+ absoluta pe
care o bransa a guvernarii ar putea sa o aiba. S-au temut de principiul
majoritatii intr-un fel. Libertatile individuale au primat in optica
constitutionalistilor americani
- principiul separarii pterilor in stat
- principiul verificarii reciproce
- nici o ramura a guvernamantului nu poate controla o alta. A fost
introdus si un arbitru - puterea judecatoreasca
- guvernamantul trebuie sa fie limitat si responsabil
- unii sustin ca pt Const. SUA se poate spune ca nu descrie atat o
democratie ci o republica
- principiul suveranitatii poporului – poporul nu poate sa greseasca
nicniodata , autoritatea politica rezida in suveranitatea poporului

Curs 11

– continuare liberalism
– raport stat-individ; liberalismul e o ideologie anti-stat
– J. S. Mill – 1859 – Despre libertate – a pus bazele canonice ale
liberalismului. El defineste modelul liberal al problemei stst-individ in
opozitie cu modelul totalitar
– Interferenta acestui raport trebuie limitata. Statul nu trebuie sa intervina
nici macar atunci cand actiunile individului sunt ineficiente. Orice
crestere a puterii statului duce la scaderea libertatii individului

21
– Avem de-a face cu ideea unui stat munimal. Intre individ si stat exist ao
contradictie
– Apare problema trasarii unui hotar intre stat si societatea civila/individ
– Mai exista un model in care interventia e si mai mare, intervenind in
economie(crize de razboi, democratii scandinave)
– Mill a dat raspunsul hotarului in felul urmator: utilizeaza criteriul
efectelor actiunilor individuale. Daca efectele sunt doar asupra indivizilor
respectivi – statul nu are dreptul sa intervina(self regarding); in cadrul
other regarding acts – statul trebuie sa intervina cu reglementari ,
arbitraj. Aparent e usor, dar nu e asa de simplu.
– Cand trebuie sa intervina statul? Dupa – raspunsul clasic liberal
– Liberalismul protejeaza la fel de mult libertatea grupurilor/asociatii
nestatale ca si cea a individului
– Are un palmares important: abolirea sclaviei, impunerea axiologica a
tolerantei religioase, libertatea cuvantului, a presei, a asocierii,
impunerea principiului politic egalitar, repartizarea, principiul statului-
natiune culminand cu varianta lui Wilson
– Au existat si efecte nescontate:
1. Partidele liberale, o data ajunse la putere nu mai au aceleasi
disponibilitati pt schimbare si reforma
2. Aparitia monopolului/oligopolului a practicii ec. liberale – impotriva
sindicalismului
3. In ciuda proclamatiei dezideratului statului minimal, cheltuielile bugetare
au crescut
4. Problema protectionismului vs liber-schimb
5. Problema nationalismului vs imperialism colonial
6. Concurenta la care a fost supus de asaltul ideologiilor
concurente(conservatorism si social democratie)

Neo-liberalismul – o incercare de adaptare a valorilor principale

fundamentale ale liberalismului la societatea contemporana si la schimbarile
ce au avut loc
- A avut perioada de glorie in interbelic
- Ei trateaza altfel interventia statului in economie – ei de fapt
prelungesc experienta Primului Razboi Mondial in perioada de reconstructie
– statul trebuie sa aiba o interventie mai puternica, pana la un punct de
neconceput din punct de vedere liberal
- Aceasta doctrina a schimbat totusi din temelii teoria liberala din care se
revendica
- In 1932 in Franta se vorbea de un plan de utilare nationala – drumuri…
- Apare deci o noua conceptie a statului si o noua teorie – Keynes

Socialismul liberal – se ajunge usor aici de la neo-liberalism

- principii:
1. proprietatea – cea privata trebuie conservata altfel exista pericolul unui
dirijism periculos. Cea publica trebuie insa sa aiba si o pondere de import
2. libertatea – foarte importanta dar nu ca la statul minimal
- corectii aduse liberalismului clasic:
A. statul trebuie sa intervina pt a crea locuri de munca
B. deci statul trebuie sa dispuna de un buget in acest sens
C. redistribuirea veniturilor trebuie facuta printr—politica fiscala(idee soc-
democ)

22
 D. deseori crizele economice sunt insurmontabile si doar prin politica
fiscala poate sa previna acest fapt
- reprezentanti romani: St. Zeletin
- asistam la o revenire incepand cu anii 80 a principiilor liberale clasice

CONSERVATORISMUL
- a fost in primul rand o reactie la liberalism
- prima forma a fost reactionarismul – Edmund Burke( whig – liberal )
- inainte de a se inchega ca o doctrina, a pus in chestiune ceea ce
liberalismul propunea. Insa el mai aduce ceva nou ce tine de filosofia
istoriei: scepticism fata de rationamentul liberal care presupunea ca
ratiunea garanteaza progresul lumii mizere
- ei spun ca noi nu putem cunoaste rationalitatea lumii si deci postulam
irationalismul lumii si al istoriei in general
- e mai putin o teorie cat mai degraba o voziune
- intr-o anumita ipostaza conservatorismul corespunde traditionalismului,
dar nu e mereu asa
- Principii:
A. conservatorismul afirma complexitatea inanalizabila a fenomenului
social
B. credinta pregnanta in natura lucrurilor, care nu trebuie bruscata. Daca
nu putem sa intelegem trebuie sa avem respect
C. forta moravurilor si a traditiei
- din punct de vedere al traditiei prima tema este cea de schimbare. Sunt
evolutionisti si anti-revolutionari. Revolutia este intruchiparea raului.
Conservatorismul e pt descentralizare respectand mozaicul lumii.
Protejeaza grupurile pt a forma un intreg – o ierarhie buna(in opozitie cu
atomicitatea liberala). Au o alta morala publica fata de liberali
- legitimitatea de tip democrat, majoritara (tirania majoritara) a
liberalilor li se pare ineficienta, fiind anti-meritocratica, favorizand
impostura politica
- conservatorii au predilectie pt regimuri autoritare, mana de fier
- conservatorismul nu e canonic decat poate in variante locale. Exista
doctrinari, dar ca ideologie e platforma
- c. romanesc apropiat de cel englez(M. Costache, Take Ionescu)

Curs 12

Conservatorismul e o ideologie la fel de veche ca si liberalismul, dezv in chip

simetric. In SUA in linii mari liberalism=conservatorism
- e de departe cea mai putin canonica: e greu sa ii stabilesti o identitate
- a aparut ca o reactie fireasca la liberalism
- este o viziune sceptica asupra istoriei
Conservatorismul britanic – este mai degraba o stare de spritir decat un
curent doctrinar de sine statator
- e atasat de familie, proprietate dar si stilul de viata, felul de viata in
societate

23
- aparent conservatorul se opune schimbarii dar pana intr-un punct cazul
britanic. El se opune schimbarilor bruste dar pentru schimbari graduale
- apare intr-o prima lumina ca aristocratic, elitist pt clasele privilegiate. E
oarecum adevarat dar nu mot-a-mot. Exista nuante – exista un respect
uman chiar intr-o societate elitista
- valori pt c. britanic:
A. libertati individuale si nu egalitatea
B. alergic la puterea politica concentrata in mainile unui om sau chiar a
poporului in intregul sau
C. viziunea despre evolutia societatii e una organica – o societate
stratificata compusa din mai multe clase sociale dar care nu sunt in
relatie de conflict ci de respect mutual si cooperare – comunitatea
imediata – pretuita si un individ singular sau societate in ansamblu
D. respectpt traditii, mostenire
E. respect pt religie care are un loc privilegiat
- e un scepticism in fata istoriei, in opozitie cu optimismul liberal
- are o trasatura elitista – unii oameni sunt mai dotati decat altii –
dreptul lor la autoritate politica si dreptul deci de a guverna
- notiunea de conservator nu e aceeasi cu reactionar care e infinit mai
autoritar
- formula conservator – se trage din Reflectii asupra Revolutiti Franceze-
Edmund Burke
- in gandirea conservatoare, societatea e organica si ierarhizata. Clasele
si gr sociale apartin toate fiintei nationale; sunt intr-o relatiee de
armonie(dar nu lipsesc tensiunile). Toate aceste clase sunt necesare si
indispensabile, fiecare avand rolul sau - relatii armonioase. Societatea nu
e o masina cu parti ce functioneaza independent ci gr sociale cu constiinta
locului in societate
- inegalitatea sociala apare ca sanatoasa si necesara fonctionarii soc.
- gandirea conservatoare aloca prestigii inegale grupurilor –
subordonarea unora altora – ierarhie conservatoare
- aceste atasamente nu vin din ratiune din vreo lege naturala, ca la
liberalism, civin din istorie, din traditie
- beneficiile materiale ale oamenilor = direct proportional cu efortul si
talentul
- constitutia e cea care reflecta intregul si interesele intregului. Dar ea nu
trebuie sa fie un document scris, pt ca nu poate fi scris un document care
sa prevada toate situatiile
- ea trebuie sa fie un set de traditii obiceiuri metode politice care
stabilesc drepturi dar si limitele ei
- dimensiunea nationala e demna de cel mai mare respect. Statul natiune
este o realitate sociala si istorica si nu materializarea unui concept elaborat
de ratiune
- autoritatea politica – ei gasesc radacinile ei in traditie, obiceiuri… -
statul e un produs natural, nu al ratiunii
- constitutia lor practic nu exista ca un act legislativ – e cutumiara in
mare masura
- subiectul schimbarii pare neconservator dar conservatorismul britanic o
atinge. Inovatia prea brusca e suspecta
- Burke – o prejudecata ce si-a dovedit functionalitatea e preferabila unei
schimbari cu riscul ei asociat

24
 - Coroana britanica e un simbol care prin ritual unifica societatea
britanica in ansamblul ei(inclusiv grupurile periferice)
- Schimbarile trebuie sa corespunda unor nevoi noi
- C. englezi au pledat pt schimbarea chiar in constitutie (intaietatea Cam
Comunelor fata de cea a Lorzilor), pt meritocratie(asemeni liberalilor)
- C. este in deplina convergenta cu democratia, acceptand
reprezentabilitatea si toate principiile democratice
- Conducerea trebuie incredintata liderilor naturali ce au probat talent,
fac parte din inalta societate prin forta lucrurilor – poate asigura justitia si
ordinea; altfel exista riscul interesului personal
- Ca oamenii sa acceada la dreptul la vot, ei trebuie educati, formati
supusi unei probe a atasamentului la valori – sa se autodisciplineze si
responsabilizeze. Abia atunci 1 om = 1 vot. Si ei isi dau seama de utopia
acestei idei, dar principial merge
- Teoria reprezentarii virtuale – are la baza notiunea de incredere.
Reprezentarea virtuala este capacitatea de a reprezenta si de a lua decizii
gratie virtutilor, calitatilor specifice individului guvernabil si care nu pot fi
probate prin alegeri(institutia alegerilor). Cel care are tanent politic inascut
poate accede la aceste conditii
- Faptul de a fi ales prin institutii democratice nu acorda prestigiu in
perspectiva conservatoare. Liderii naturali trebuiea sa conduca iar
guvernatii trebuie sa ii urmeze – paternalism. Deci liderii au si obligatii de
natura sociala
- O data aleasa o conducere, ea este libera cumva fata de electorat, e
cumva cvasi-autonoma
- Laburistii au instaurat welfare state. Cand au revenit la putere,
conservatorii au plusat chiar

CRESTIN – DEMOCRATIA
- se afla in prelungirea conservatorismului, mult mai noua – sfarsit sec
XIX
- ea recupereaza multe valori din liberalism dar si din social
democratie/socialism
- ideea de justitie sociala apartine CD
- in centru se afla un apel la valorile crestine, religioase
- valoarea persoanei si a libertatii adiacente sunt centrale aici
- e un fel de selectie intre conservatorism, liberalism si social
democratie/socialism
- originea – 1891 – papa Leon XIII a emis o enciclica in care atingea
chestiunea sociala si o facea cu elemente de dramatism ignorate de
traditia liberala
- statul se cuvine sa aiba si alte functii in afara de arbitru rece, sa fie
justitiar social, receptiv la greutatile nevioasilor
- biserica catolica nu putea impartasi ideea republicana. De acum
republica apare ca o cale viabila
- emanciparea ec a oamenilor nu e posibila fara o emancipare politica.
Liberalismul e damnat pt ca sacralizeaza succesul
- democratia nu poate fi fondata decat pe lege
- persoanele n-au o existenta strict individuala ci comuna, formand
corpul politic al societatii
- singurul suveral e Dumnezeu si autoritatea nu poate veni decal de la El,
dar paradoxal rezida in popor – dreptul de a se autoguverna

25
 - contributii:
1. ideea de reprezentare nationala DC – proportionala si in relatii speciale
cu interesele profesionale(luata mai apoi de fascisti)
2. autonomia comunitatilor/provinciilor/regiunilor – fiecare cu institutiile lor,
in unitate cu guvernul central
3. descentralizarea – libertatea asez. Umane in admin buget etc.
4. reprezentarea ec. – construirea de institutii locale, regionale, in unitate
cu guvernul central
- ei cred ca sindicatele trebuie sa aiba un rol mare si sa se formeze in
toate domeniile sociale. Ele au drept la avere, dar si la initiative aparent
straine lor
- organizatia profesionala de acest tip sa fie completa, la nivelul intregii
tari – doar asa isi pot spune cuvantul competent
- sindicatele trebuie sa indeplineasca functii(sa nege clauzele contractelor
de munca, crearea de institutii: case de intrajutorare,comisii de arbitraj)
- legislatia sociala completeaza conceptul creat cu sindicatele
- trebuie sa existe legi care sa prevada salariul minim/ec, concedii, …
- in perioada interbelicaavel o prima initializare a unui partid CD numit
Partid Popular in Italia.
- Dupa razboi apar numeroase partide(in tari cu autoritarism de dreapta)

Curs 13

COMUNISMUL
- debut – revolutia bolsevica din Rusia. Ideologia era pregatita din sec
XIX(Marx si Engels). Lenin a facut mici corectii
- mitul comunismului este vechi(al societatii egalitare). E o fantastica
promisiune adresata cetatenilor
- promitea o dezvlotare fara precedent a libertatilor(omul trecea din
imperiul nevoilor in cel al libertatilor). Comunismul se vroia un sistem in
care mijloacele de productie sint in mainile comunitatii, iar productia si
distributia se fac in mod comunitar.
- El ofera si instrumentele prin care idealul comunist poate fi atins, e o
modalitate si de explicare a istoriei. El punea punct istoriei(asa sustinea)
- E un stil de viata – vroia sa creeze un nou tip de om
- Proprietatea privata nu s-a bucurat de prestigiu intelectual de-a lungul
istoriei(Platon, crestinismul – nu sunt prietenosi cu proprietatea privata)
- Tabloul social dureros al sec XIX, perioada ina care comunismul
germina, justifica apropierea de ideile respective.
- Sistematizarea doctrinei comuniste apartinand lui Marx si o parte
Engels 1848 – Manifestul PC. La un moment dat comunismul avea ¼ din
suprafata globului si 1/3 din populatie
- Marxismul e un amestec de propensiune mitologica voluntarista cu
teorii filosofice miderne. Sursa importanta – Hegel – istoria e evolutiva si
progresiva, ca ea are un sens. Ce a luat Marx de la Hegel a fost metoda
dialecticii.
- Alte surse: socialismul utopic francez, englez din sec XVI, XVII dar
luata inmod critic, situatia grea sociala de la inceputul sec XIX, la boom-ul

26
 capitalismului, gandirea economica a lui Adam Smith – ec e legata
/condusa de legieconomice: Capitalul(carte de teorie economica)
- Din evolutia economica(mijloace de productie ce produc revolutii) Marx
demonstreaza necesitatea si iminenta revolutiei.
- Lupta de clasa – motorul istoriei. Toata istoria se explica prin lupta de
clasa. Statul apara ca o componenta esentiala a suprastructurii ce avea
dreptul sa uzeze de forta, dar si care folosea clasei dominante pt
exploatarea economica a celorlalte clase
- Revolutia era necesara dar lipsea instrumentul politic de realizare. Marx
imagineaza acest instrument ce va face ca statul sa devina ceva ce trebuie
– forta. Revolutia si forta sunt mana in mana
- Revolutia in sens e a clasei muncitoare. Ea se putea produce doar in
cele mai dezvoltate tari – pt ca acolo contradictiile sociale ajungeau la
maximum
- Marx nu are o viziune limpede a societatii viitorului. EL era doar f. critic
asupra capitalismului
- Stim doar ca erau 2 faze: a) socialismul - dictatura
proletariatului(Lenin) si b) fiecare dupa puteri, dupa nevoi – o societate
fara clase si fara stat
- Stipularea acestei societati a viitorului intra in contradictie cu sensul
istoriei tot in viziunea comunist. Aparitia acestei noi societati – nu mai
avem contradictii – motorul social dispare – istoria nu mai are sens –
sfarsit al istoriei
- In orima faza privilegiezi contradictia, in a doua faza a comunismului o
anihilezi
- Lenin a facut mici corectii. El a avut mai ales rol politic
- 1903 – Ce-I de facut?, 1917 Imperialismul, stadiul cel mai inalt al
capitalismului, 1918 Statul si revolutia(justificarea stiintifica a dictaturii
proletariatului)
- ce aduce el insa nou e teoria verigii celei mai slabe in lantul capitalist.
La Marx revolutia aparea unde fortele de productie sunt cele mai
puternice. Lenin sustine ca nu e neaparat, se poate si acolo unde fortele
scad dar s-au acumulat contradictii
- revolutia e rezultatul unei luminari din partea celor care nu neaparat
trebuie sa aiba origine proletara, ci pot sa fie si din clasa mijlocie – elita
conducatoare(CC, Politbureau)
- Lenin vedea revolutia ca un fel de lupta armata – razboi – statul major
al armatei insurgente – partidul comunist – deposeda de putere clasa
dominanta pe calea violentei, dar nu implica oprirea violentei care va sta
de veghe permanenta pt ca resurectia fostilor privilegiati sa nu aiba loc – a
botezat-o dictatura proletariatului
- O data instruita pasul urmator este nationalizarea mijloacelor de
productie – o societate fara clase nereusita total; intre clase nu mai exista
relatii antagonice ci de conlucrare
- Cand clasa burgheza era eliminata , se incheia dictatura proletariatului
- Toate teoriile de sorginte comunista au nevoie de o elita(partidul) care
sa educe masele in vederea revolutiei – se observa substanta voluntarista
pe care leninismul o are. Partidul comunist se bazeaza pe vointa si pe
devotiune maselor
- Trasaturi(marxism-leninism):
1. Elitismul in ciuda declaratiilor populiste

27
2. Aspecte tehnic-organizatorice: credinta unificatorie, rituri sociale, sablon
militar
3. Teoria centralismuluidemocratic – piramidal

Cominternul : - o teorie a revolutiei mondiale. A fost fondat in 1919, 35 de

partide din 35 de tariau consimtit sa intre sub umbrela partidului bolsevic,
pt coordonarea in vederea revolutiei mondiale. In 39 erau 60 de partide –
cine adera la cointern se supunea neconditionat idealurilor comuniste. Se
vroia disciplinarea si unificarea miscarii muncitoresti mondiale. O data
ajunse la putere eventual, preluau modelul moscovit. Trebuie sa fie gata de
actiune mereu, inclusiv pt actiuni ilegale. Erau impotriva pacifismului pt ca
doar amana in optica lor revolutia. Eventualii deputati in parlament aveau
mandate imperative(erau delegatii partidului). Programul fiecaruia partid
comunist trebiuiie sa fie aprobat de Comitetul Executiv al Comintern(de la
Moscova)
1943 – Cominternul a fost dizolvat, Rusia fiind aliata cu Anglia si SUA(nu
mai era credibila Rusia ca partener daca ea era exportatoarea revolutiei).
Dizolvarea a fost insa formala
- trasaturi ale comunismului implementat:
1. imposibilitatea pluralismului ideilor
2. control total exercitat de partidul unic
3. toate organizatiile, grupuri, indivizi – trebuie sa fie subordinati partidului
– conducatorului
4. folosirea fortei era institutionalizata - Politia Secreta

SOCIAL-DEMOCRATIA
- a plecat ca un altoi din comunismul originar, liberalism, cartism(o
miscare din Anglia sec XIX in slujba muncitorimii)
- pune accent pe valorile comune, sociale, demonizarea proprietatilor
private si a individului
- societatea Fabiana din Anglia a avut o mare influenta. Ea pretuia f mult
rabdarea(opusa comunistilor). Ei erau convinsi la 1884 ca socialismul nu
trebuie fortat/bruscat, el se va instaura singur pt ca oamenii isi vor da
seama ca e binefacator; credeau in forta educatiei, actiune
politica(diametral opus comunismului), trebuie sa se desfasoare doar pe
cai legale; vroiau o socializare a mijloacelor de productie, masuri sociale
- aceste convingeriau stat la baza fondarii P Laburist Britanic 1906
- in Europa continentala, din interiorul marxismului s-a desprins o
tendinta revizionista. Cel mai convingator in Germania – Eduard Bernstein.
El a corectat marxismul cu o anumita diplomatie – I-a taiat radicalitatea
- B. a constatat ca sistemul capitalist nu si-a terminat capacitatile, ca
este deschis la schimbari inca, ca nr capitalistilor nu scade cum prevedea
Marx ci ca aceasta clasa creste, ca noile forme ale ec(bursa) permit forme
de proprietate si muncitorilor, ca o data cu industrializarea nr muncitorilor
creste si nu scade; compozitia societatii capitaliste nu e formata din cele 2
clase alel lui Marx ci ca exista mai multe clase care se sustrag legii
exploatator-exploatat
- Marx facuse o greseala importanta: subestima capacitatea statului
burghez de a fi folosit in folosul clasei muncitoare – Bernstein zice nu
socialismului revolutionar. Schimbarea spre socialism ar trebui facuta nu
brusc ci lent si pasnic, in compatibilitate cu sistemul democratic

28
 - SD au reformat comunismul
- Ei sustin statul asistential, welfare state – educatia e bine sustinuta,
apoi somaj, educatie…
- Capitalismul asistential de astazi e si el un capitalism reformat, sub
impactul SD

EXTREMA DREAPTA
- la inceputul sec XX, apar descoperiri ce rup modul traditional de
concepere a spatiului, timpului, materiei, ce nu intra in modelul rationalist
de pana atunci. Parca era o invitatie la irationalism ce isi gasea un sprijin
indirect in stiinta
- erau in mod cert dezechilibre in plan cultural + miscari
moderniste(dadaism) si o anumita contraofensiva a religiei, la o reabilitare
intelectuala a miturilor
- fascismul a fost mai intai o miscare
- trasaturi ,,fascisme”:
1. elitism(dar de alta varianta fata de comunism)
2. irationalism(dar se adapa si din stiinta)
3. deschidere spre mituri
4. pretuire a spartanismului, a violentei si a fortei; are cultul trupului – se
ajunge imediat la un fel de darwinism social – nationalism)
5. antisemitism
6. spirit de grup, individualismul e mereu intr-o educatie de grup
7. fuga de libertate, de raspundere individuala
8. anti democratism si antiliberalism dar si anticomunist
9. principiul conducatorului ce ia diverse forme particulare
- in mare masura fascismul se conjuga din negatie. El este o revolta in
prima instanta
- U. Eco – fascismul primordial – e cumva mostenit antropologic. Tot ce
nu e ca noi ne provoaca frisoane si nu ne place
- Nae Ionescu – natiunea e reductibila la o omogenitate caracterizata de
ortodoxism

29
30