Sunteți pe pagina 1din 4

2 REFERATE GENERALE

CÂMPUL DISCIPLINAR
AL ANTROPOLOGIEI MEDICALE –
Defini¡ia ¿i obiectul de studiu
Dr. V.V. Toma
Institutul de Antropologie „Fr. I. Rainer“ al Academiei Române, Bucure¿ti

DEFINIºIA ANTROPOLOGIEI MEDICALE Am putea spune cå aceastå defini¡ie pare prea largå
pentru o subdisciplinå a antropologiei culturale, înså
În cadrul acestui articol ne vom concentra asupra ea ne va permite så în¡elegem cå existå, de fapt, o
antropologiei medicale a¿a cum este ea în¡eleaså, încå, continuitate între ceea ce în¡elegeau Foster ¿i Anderson
de marea majoritate a autorilor, ca subdisciplinå a prin antropologie medicalå ¿i ceea ce sus¡in, mult mai
antropologiei culturale, mai mult sau mai pu¡in auto- recent, autori precum Patricia Townsend ¿i Ann
nomå, prin urmare, ca un domeniu aflat la întrepå- McElroy (1989) sau Donald Joralemon (1999).
trunderea dintre Antropologia culturalå ¿i Medicinå. Din punctul de vedere al autoarelor americane
În acest context, iatå ce spune antropologul britanic Townsend ¿i McElroy, antropologia medicalå încor-
Cecil G. Helman (1994) în Introducerea la cunoscutul poreazå tehnici de cercetare ¿i concepte teoretice din
såu tratat introductiv Culture, Health and Illness, cu fiecare din cele patru subdiscipline majore ale antro-
privire la pozi¡ia ¿i întinderea câmpului disciplinar al pologiei: antropologia fizicå, arheologia, lingvistica
antropologiei medicale: ¿i antropologia culturalå. La rândul ei, antropologia
„De¿i antropologia medicalå este o ramurå a medicalå se poate împår¡i în trei mari domenii:
antropologiei sociale ¿i culturale, rådåcinile sale se 1. studii biomedicale asupra adaptårii umane care
situeazå adânc în cadrul medicinii ¿i al altor ¿tiin¡e cuprind: paleopatologia, demografia, evolu¡ia bo-
naturale, întrucât ea este preocupatå, de asemenea, lii, genetica popula¡ionalå ¿i patologia, epidemio-
de un larg spectru de fenomene biologice, în special logia socialå, nutri¡ia etc.
în rela¡ie cu sånåtatea ¿i boala. În ceea ce prive¿te 2. studii etnomedicale asupra sånåtå¡ii ¿i vindecårii
subiectul såu, ea se situeazå, deci – uneori necon- care cuprind: sindroamele circumscrise cultural
fortabil – la suprapunerea dintre ¿tiin¡ele sociale ¿i (culture-bound syndromes), terapiile tradi¡ionale,
naturale, ¿i împrumutå din perspectivele teoretice ale rolurile de vindecåtor, pluralismul medical, etno-
ambelor tipuri de ¿tiin¡e (C. Helman 1994: 7).“ psihiatria, etnofarmacologia etc.
Defini¡ia clasicå propuså de Foster ¿i Anderson1 3. antropologia medicalå aplicatå interesatå de: så-
surprinde destul de bine esen¡a antropologiei medicale, nåtatea publicå, sånåtatea interna¡ionalå, antro-
dar ¿i dificultatea majorå, încå nerezolvatå în mod pologia clinicå, comportamentul adictiv, violen¡a
satisfåcåtor, care constå în integrarea biologiei ¿i a familialå etc. (Ann McElroy, Patricia Townsend
culturii în în¡elegerea func¡ionårii organismului uman 1989: 17).
¿i a patologiei sale, în contexte istorice ¿i socio-cultu- Ceea ce transpare din aceastå defini¡ie, este faptul
rale diverse. Pentru cei doi autori cita¡i, antropologia cå, pentru cele douå specialiste americane, antro-
medicalå reprezintå: pologia medicalå se situeazå de fapt la intersec¡ia dintre
„O disciplinå bioculturalå preocupatå atât cu aspec- Antropologia generalå a¿a cum este ea în¡eleaså în
tele biologice cât ¿i socioculturale ale comportamen- prezent pe continentul american2 ¿i Medicinå, atât în
tului uman ¿i în particular cu modurile în care cele sensul såu de medicinå socialå ¿i sånåtate publicå, cât
douå au interac¡ionat pe parcursul istoriei umane, în a ¿i de medicinå clinicå.
influen¡a sånåtatea ¿i boala (G. M. Foster, Anderson, O defini¡ie mai strictå, din punctul de vedere pe care
B. G. 1978, în C. G. Helman 1994: 7).“ noi l-am adoptat în cadrul acestui studiu introductiv

1 Cf. Foster, G, M., Anderson, B. G. 1978. Medical Anthropology, New York: Wiley, pp. 2-3.
2 Este vorba de ceea ce antropologii americani obi¿nuiesc så numeascå „the four field approach“ al Antropologiei generale, care cuprinde urmåtoarele subdiscipline:
antropologia biologicå, antropologia lingvisticå, etnologia ¿i arheologia (A. Barnard 2000: 2-4) spre deosebire de tradi¡ia europeanå care mai påstreazå încå o
distinc¡ie, desigur, în func¡ie de tradi¡ia na¡ionalå, între antropologia biologicå pe de o parte ¿i antropologia socialå sau etnologie, pe altå parte.

6 REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LIV, N R. 1, AN 2007


REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LIV, NR. 1, AN 2007 7

dedicat antropologiei medicale ca disciplinå aflatå la intelectual: sånåtatea (C. Raynaut, 2001). Se remarcå
întrepåtrunderea dintre Antroplogia culturalå ¿i Me- aici o mi¿care de expansiune a domeniului antropo-
dicinå, este urmåtoarea: logiei medicale, în måsura în care, sånåtatea reprezintå
„Antropologia medicalå studiazå concep¡iile in- mai mult decât absen¡a bolii, fiind, a¿a cum o define¿te
digene sau „folk“ despre sånåtate ¿i boalå în diverse Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii: „o stare completå
culturi; studiazå ideile ¿i comportamentele practicie- de bine, fizic, mintal ¿i social…“, iar câmpul sånåtå¡ii
nilor din domeniul sånåtå¡ii în diverse spa¡ii culturale, depå¿e¿te pe cel al medicinii, cuprinzând o serie de
inclusiv spitale ¿i clinici din ¡årile dezvoltate ¿i mai aspecte comportamentale, sociale ¿i culturale care nu
pu¡in dezvoltate; studiazå construirea cunoa¿terii ¿tiin- au fost (încå?) medicalizate. Condi¡iile de via¡å, de
¡ifice în medicina vesticå ¿i comparå aceastå cu- igienå, hranå ¿i muncå sunt de asemenea responsabile
noa¿tere cu credin¡ele, practicile ¿i ideologiile com- de cre¿terea duratei de via¡å ¿i men¡inerea unei bune
plexe care stau la baza sistemelor medicale vestice ¿i calitå¡i a acesteia. Sånåtatea în general nu se poate
non-vestice, a¿a cum sunt cele din Japonia, China, reduce la îngrijirile fizice sau psihice, ea trebuie så
Africa ¿i lumea Islamicå (K. Oths, 1995).“ includå de asemenea ¿i factorii de mediu social, cultu-
Privitå din aceastå perspectivå, disciplina ia un ral sau ecologic care au efect facilitator sau restrictiv.
avânt deosebit în SUA începând cu a doua jumåtate a Sånåtatea s-a impus ca normå pozitivå centralå în
anilor 1960, epocå în care, deja de mai mul¡i ani, atât numeroase societå¡i. Medicina ¿tiin¡ificå, allopaticå,
biomedicina cât ¿i medicinile non-vestice stârnesc un cosmopolitå sau „modernå“ s-a impus de asemenea,
interes crescut printre etnologi. aproape peste tot, iar antropologia încearcå så dea
seamå de aceste schimbåri, depå¿ind domeniul restrâns
OBIECTUL ANTROPOLOGIEI MEDICALE – al „tradi¡iilor“ ¿i „primitivismelor“ de tot felul.
Bernard Hours identificå trei etape istorice care
ÎNTRE ANTROPOLOGIA BOLII ªI
jaloneazå dezvoltarea antropologiei medicale din 1970
ANTROPOLOGIA SÅNÅTźII ¿i pânå aståzi ¿i care s-au constituit ca tot atâtea muta¡ii
Trebuie remarcatå aici, marea dificultate pe care ale subiectului ¿i ale obiectelor disciplinei. Prima este
cititorul, interesat de acest domeniu, o poate întâmpina legatå de gestiunea microsocialå ¿i culturalå a bolii.
Urmeazå o perioadå de gestiune colectivå ¿i etaticå
în efortul såu de a în¡elege care este obiectul propriu
ce instaleazå sånåtatea publicå la scarå na¡ionalå ¿i
al antropologiei medicale, dificultate care se reflectå
care are de asemenea ¿i o voca¡ie preventivå. În
¿i în disputele terminologice interminabile, implicând
sfâr¿it, utopia sånåtå¡ii perfecte va formula, în opinia
printre altele înså¿i denumirea disciplinei: antropo-
autorului, un model unic de gestiune globalå a så-
logie medicalå, antropologia maladiei, antropologia
nåtå¡ii cu scopuri deja predictive ¿i care se va dez-
medicinii, antropologia sånåtå¡ii etc. (M. Augé 1986,
volta în secolul al XXI-lea. Aceste etape, spune în
R. Frankenberg 1996, R. Beneduce 1998 etc.). Între
continuare Bernard Hours, marcheazå schimbåri de
ace¿ti termeni existå suprapuneri evidente, dar ¿i dife- nivel la care se face gestiunea sånåtå¡ii, dar nu numai
ren¡e semnificative. Nu vom insista înså asupra unor atât, ele implicå medicini de naturå diferitå ¿i chiar
astfel de detalii semantice, care ar complica inutil subiec¡i umani diferi¡i (B. Hours, 2002).
prezentarea de fa¡å. Vom remarca doar cå existå dife- Încercând så påtrundå mai în profunzime trama
ren¡e între autori apar¡inând unor tradi¡ii na¡ionale dife- filosoficå ce fundamenteazå o antropologie a sånå-
rite. Autorii francezi, de exemplu, preferå så vorbeascå tå¡ii, Claude Raynaut aratå cå:
de anthropologie de la maladie ¿i mai nou, de anthro- Atunci când se ocupå cu studierea tratamentului pe
pologie de la santé. Americanii preferå termenul medi- care societå¡ile le aplicå corpului uman – tratament atât
cal anthropology ca termen generic3 , cuprinzând atât fizic cât ¿i simbolic – antropologia se plaseazå la
cercetårile de etnomedicinå, studiul pluralismului intersec¡ia a douå axe de polarizare care ocupå o pozi¡ie
medical, al sistemelor medicale vestice ¿i non-vestice centralå în spa¡iul epistemologic al disciplinei: cea care,
cât ¿i aplicarea antropologiei în sånåtatea publicå ¿i în analiza faptelor sociale merge de la individual la
medicina clinicå. Pentru italieni, termenul uzitat este colectiv ¿i cea care, în observarea asupra câmpurilor
cel de antropologia medica (R. Beneduce, 1998, G. realului merge de la material la ideal. Aceastå pozi¡ie
Pizza, 2005 etc.). singularå este cea care poate reprezenta bogå¡ia unei
Autorii de limbå francezå insistå, de asemenea, antropologii a sånåtå¡ii ¿i så-i deschidå perspective
asupra unui fenomen recent de substitu¡ie ¿i anume, teoretice ¿i metodologice care depå¿esc cu mult pe cele
trecerea de la cuplul medicinå/boalå la un alt obiect la care se restrâng o antropologie a maladiei sau o
3 Termenul medical anthropology (antropologie medicalå) apare pentru prima datå în literatura de limbå englezå în 1963 într-o lucrare a lui Norman Scotch
(D. Joralemon, 1999). Cu zece ani mai înainte, William Caudill propusese termenul de “applied anthropology in medicine” (R. Beneduce, 1998, D.
Joralemon, 1999) într-un studiu în care erau analizate posibilitå¡ile de aplicare a cuno¿tin¡elor ¿i demersurilor antropologice în domeniul sånåtå¡ii.
8 REVISTA MEDICALÅ R OMÂNÅ – VOL. LIV, NR. 1, AN 2007

antropologie medicalå, preocupate doar de studiul Tabelul 1


Teme majore abordate în antropologia medicalå
tratamentelor sociale ale dezordinilor biologice, surse
• Boala, sånåtatea, vindecarea, sistemele medicale;
de nefericire ¿i nenoroc (C. Raynaut, 2001). • Conceptul de boalå în antropologie: disease,
Putem spune cå, în principiu, obiectele de studiu illness, sickness;
ale antropologiei medicale sunt subiect de aprinse • Simptomul în antropologie;
discu¡ii. Mai jos, într-un tabel, încercåm så prezentåm • Teoriile etiologice din perspectivå transculturalå;
teoria atribuirii ¿i studiile transculturale de atribuire a
câteva teme de reflec¡ie frecvent întâlnite în scrierile bolilor;
medicale ale antropologilor ¿i care se pot constitui în • Diagnosticul – diagnostic profan; aspecte culturale
tot atâtea obiecte de studiu pentru antropologia me- ale diagnosticului medical etc.
dicalå, alåturi de boalå, medicinå sau sånåtate. • Sistemele terapeutice tradi¡ionale; medicinile
alternative ¿i complementare;
La rândul såu, Angel Martinez Hernaez (1998) • Curå/vindecare (cure/healing); curå/îngrijire (cure/care);
aratå cå una din caracteristicile antropologiei medicale • Comportamentul de cåutare a ajutorului (help
contemporane pare så fie cucerirea continuå de noi seeking behavior);
teritorii pentru reflec¡ia teoreticå ¿i practica etnograficå. • Experien¡a bolnavului (illness experience) /
experien¡a de îngrijire a bolnavilor (caregiving
Omogenitå¡ii tematice care poate fi întâlnitå în mono- experience);
grafiile clasice, în general orientate cåtre studiul bolilor • Nara¡iunile despre boalå (illness narratives);
tradi¡ionale ¿i a etnomedicinilor indigene, cercetåtorii • Rolul de bolnav (the sick role) – perspective diverse;
de aståzi îi contrapun o diversitate de abordåri greu • Interac¡iunea dintre pacient ¿i terapeut;
• Corpul ¿i tråirea suferin¡elor la nivel corporal (body
de imaginat chiar ¿i cu douå decenii în urmå. Pe nea¿- & embodiment);
teptate, un mare numår de teme care în mod tradi- • Rela¡iile de putere din institu¡iile medicale;
¡ional erau departe de interesele antropologilor, cum • Sånåtatea interna¡ionalå;
ar fi tehnologia medicalå4 , taxonomiile psihiatrice sau
afec¡iunile biomedicale (TBC, schizofrenia, depresia unui fel de etno-epistemologie, presupozi¡iile ideo-
etc.) au devenit obiecte de cercetare obi¿nuite (A. M. logice care stau la baza modelului biomedical
Hernaez, 1998). (A.Young, 1993). De exemplu, abordarea simpto-
Grani¡ele între ceea ce apar¡ine lumii folclorice ¿i mului ca subiect al antropologiei, a fost posibilå tocmai
ceea ce apar¡ine ¿tiin¡ei (care pentru multå vreme au datoritå neglijårii de cåtre biomedicinå a dimensiunilor
permis så se defineascå ceea ce este susceptibil de o sociale ¿i culturale ale bolii. În acest context, antro-
cercetare etnograficå) s-au dizolvat în timp. Acum nu pologia medicalå a dezvoltat o strategie specialå de a
se mai poate sus¡ine cå biomedicina sau medicina da aten¡ie tocmai acestei dimensiuni discursive ¿i de
occidentalå ar fi un sistem radical diferit de restul a o interpreta. Scopul este de a în¡elege boala ¿i ex-
etnomedicinilor cunoscute (R.A. Hahn, A. Kleinman, presiile sale (simptomele) drept construc¡ii simbolice
1983, T. Seppilli, 1996). Dimpotrivå, existå o tendin¡å care nu trimit exclusiv la disfunc¡ii biologice ci ¿i la
clarå de a considera categoriile biomedicale ca fiind lumi locale de semnifica¡ii ¿i de experien¡e. Sarcina
construc¡ii culturale ¿i economico-politice (A. M. etnografiei o constituie în acest caz deschiderea cåtre
Kleinman, B. Good, 1985, Baer & Singer, 2003). dimensiunile culturale, sociale ¿i politice în interiorul
În anumite ocazii, antropologia medicalå ¿i-a asu- cårora tråiesc indivizii care prezintå simptomele, pre-
mat chiar rolul ¿i misiunea de a revela, prin intermediul cum ¿i în¡elegerea ¿i interpretarea acestor dimensiuni.

BIBLIOGRAFIE
1. Augé M – L’Anthropologie de la maladie. In: L’Homme, (1986), 6. Foster GM, Anderson BG – Medical Anthropology, (1978), New
Paris, 97-98. York: Wiley, 2-3.
2. Baer HA, Singer M, Susser I – Medical Anthropology and the World 7. Frankenberg R – Medical anthropology, (1996). In: Adam Kuper and
System, (2003), Second Edition, Westport, Connecticut, London: Praeger. Jessica Kuper (1996), The Social Science Encyclopedia, London: Routledge.
3. Barnard A – History and Theory in Anthropology, (2000), 8. Franklin S, Lock M (eds) – Remaking Life & Death. Toward an
Cambridge: Cambridge University Press. Anthropology of the Biosciences, (2003), Oxford: James Currey Ltd.
4. Beneduce R – Anthropology & Medicine. Connessioni e strategie per 9. Good BJ, Kleinman A – Culture and Depression. Studies in the
transformare la ricerca e la practica nel campo della salute, (1998), AM Anthropology and Cross-Cultural Psychiatry of Affect and Disorder,
Rivista della Societá di Antropologia Medica, 5-6, ottobre 1998, 261. (1985), Berkeley: California University.
5. Caudill W – Applied Anthropology in Medicine (1953), In: 10. Hahn RA, Kleinman A – Biomedical Practice and Anthropological
Anthropology Today, AL Kroeber (ed), 771-806, Chicago: University of Theory: Frameworks and Directions, (1983). In: Ann Rev Anthropol,
Chicago Press. vol. 12, 305-333.

4 Pot fi citate aici lucrårile cercetåtorilor din cadrul Departamentului de Social Studies of Medicine, de la Universitatea McGill din Montréal: M. Lock,
A.Young, A. Cambrosio, 2000; M. Lock, 2002; S.Franklin & M. Lock, 2003.
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LIV, NR. 1, AN 2007 9

11. Helman CG – Culture, Health and Illness. An Introduction for Health 18. Oths KS – Culture, Health and Healing: An Introduction to Medical
Professionals, (1994), Third edition, Butterworth-Heinemann Ltd, Anthropology, Anth. (1995), Courses 411/511, Spring 1995.
Oxford: Linacre House, Jordan Hill. 19. Pizza G – Antropologia medica. Saperi, practiche e politiche del
12. Hernaez AM – L’antropologia del sintomo. Fra ermeneutica e teoria corpo, Roma: Carocci editore (S.p.A) (2005).
critica. In: AM Rivista della Societá italiana di antropologia medica, 20. Raynaut C – L’Anthropologie de la santé, carrefour de
(1998), 5-6, ottobre 1998, 7-37. questionnements: l’humain et le naturel, l’individuel et le social. In:
13. Hours B – D’un patrimoine (culturel) à l’autre (génetique): les Ethnologies comparées, (2001), No. 3, automne 2001, http://
mutations du sujet et des objets de l’anthropologie medicale (resumé alor.univ-montp3.fr/cerce/r3/c.r.htm
– mots-clefs), (2002). In: Journal des anthropologues, No. 88-89. 21. Scotch NA – Medical Anthropology. In: Biennial Review of Anthropology,
14. Joralemon D – Exploring Medical Anthropology, Boston: (1999), (1963), SJ Siegel (ed), 30-68, Stanford, C A: Stanford University Press.
Allyn and Bacon. 22. Seppilli T – Presentazione, XI-XXIII în Cozzi D, Nigris D. Gesti di
15. Lock M – Twice Dead. Organ Transplants and the Reinvention of cura. Elementi di metodologia della ricerca etnografica e di analisi
Death, Berkeley: University of California Press, (2002). socioantropologica per il nursing, (1996), Colibri: Paderno Dugano.
16. Lock M, Young A, Cambrosio A – Living and Working with the New 23. Young A – A Description of How Ideology Shapes Knowledge of a
Medical Technologies, Coll. Cambridge Studies in Medical Anthropology, Mental Disorder (Posttraumatic Stress Disorder). In: Shirley
(2000), Editor Alan Harwood, Cambridge: Cambridge University Press. Lindenbaum & Margaret Lock (eds.) (1993), Knowledge, Power &
17. Mc Elroy A, Townsend P – Medical Anthropology in Ecological Practice. The Anthropology of Everyday Life, Berkeley: University of
Perspective, Boulder: Westview Press (1989). California Press.