Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

Capitolul 1. Ce este INTERNET?

1.1. Cum şi când a apărut INTERNET ?

Reţeaua Internet a apărut acum 20 de ani, printr-un efort de conectare a reţelei

Departamentului Apărării Statelor Unite (cunoscută sub numele de ARPAnet - Advanced Research
Projects Agency) cu alte reţele conectate prin dispozitive radio sau satelit.
ARPAnet a fost o reţea experimentală proiectată să asigure suportul pentru cercetarea militară - în
particular cercetări privind construirea unor reţele care puteau rezista cu succes unor întreruperi
parţiale.
În modelul ARPAnet comunicarea se făcea întotdeauna între un calculator sursă şi unul
destinaţie. Reţeaua se presupunea a fi nesigură; orice porţiune din ea putea dispare în orice moment.
Noul tip de reţea a fost conceput pentru a cere minimul de informaţie de la calculatorul client.
Pentru a trimite un mesaj(pachet de informaţie) în reţea un calculator trebuie pur şi simplu să-şi
depună datele sale într-un “plic” numit pachet de Protocol Internet (IP) şi să specifice corect adresa
destinatarului acelui pachet. Calculatoarele care comunicau schimbând pachete IP (nu reţeaua în
ansamblul ei) aveau obligaţia să verifice încheierea comunicaţiei. Avantajul era acela că orice
calculator din reţea putea conversa în condiţii egale cu altul.
Drumul între calculatorul sursă şi cel destinaţie nu trebuie să fie mereu acelaşi: dacă
intervine o modificare de structură în cadrul reţelei se vor identifica în mod dinamic noi “drumuri” -
numite rutări (routes) - între calculatoare.
Timpul a demonstrat că acest protocol (IP) este suficient de robust şi fiabil pentru a putea
modela tranzacţiile în cadrul acestei reţele.
Până în jurul anului 1993 s-a maturizat suficient de mult şi tehnologia reţelelor locale (LAN
- Local Area Network). Majoritatea staţiilor de lucru rulau Berkeley UNIX care includeau
software dezvoltat pe baza protocolului IP. A apărut astfel o nouă cerinţă: în locul conectării unei
staţii de lucru la serverul unic ce deservea reţeaua locală se punea acum problema conectării
întregilor reţele LAN la ARPAnet. În acelaşi timp multe companii şi organizaţii au început să-şi
construiască reţele private folosind aceleaşi protocoale ca şi în cazul ARPAnet. Era clar că dacă
aceste reţele ar putea comunica între ele (de pe orice calculator al unei reţele de tip LAN se putea
comunica cu orice calculator dintr-o altă reţea LAN) acest lucru ar însemna un mare avantaj.
Una din cele mai importante reţele noi astfel apărute a fost NSFNET, înfiinţată de NSF (National
Science Fundation), o agenţie guvernamentală americană. Spre sfârşitul anilor ‘80 această
organizaţie a creat cinci noduri de comunicaţii puternice în centrele universitare americane cele mai
importante. Problema care apărea acum era datorată costului ridicat al serviciului prin linii
telefonice închiriate pe distanţe foarte mari. Soluţia a constat în înfiinţarea unor centre regionale.
Astfel aproape fiecare campus universitar a fost conectat la centrul Internet cel mai apropiat. Aceste
lanţuri de centre au fost la rândul lor conectate la centrele mari, deservite de supercomputere
capabile să facă faţă unui trafic extrem de mare. În scurt timp serverele centrale au ajuns în stadiul
să stocheze un volum uriaş de informaţie, dar lucrul cel mai important era faptul că această
informaţie putea fi accesată foarte uşor de pe orice calculator conectat la unul din centrele
regionale. Datorită creşterii traficului de la an la an, s-a ajuns la o supraîncărcare a acestei reţele,
astfel încât, în anul 1987 s-a impus o îmbunătăţire a vitezei liniilor telefonice, precum şi a

Note :

pag 1
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

performanţelor tehnice ale serverelor. Aceasta a fost realizată de către Merit Network Inc. care
administra reţeaua educaţională din Michigan. Performanţele au fost astfel îmbunătăţite de circa 20
ori.
Pe măsură ce performanţele au crescut, cererea de servicii Internet a devenit tot mai mare.
Cele mai multe dintre colegiile americane au fost conectate la Internet, impactul educaţional fiind
imens. Odată depăşit acest stadiu, atenţia s-a îndreptat spre şcolile elementare şi medii americane.
Impactul acestei măsuri pe scară largă s-a manifestat mai cu seamă în domeniul companiilor şi
firmelor comerciale. Foştii absolvenţi ai colegiilor americane au convins marile corporaţii din toate
domeniile de utilitatea conectivităţii la Internet. Acest fapt a condus la o dezvoltare accelerată a
acestei reţele. În prezent majoritatea firmelor mici şi mijlocii folosesc aceste servicii pentru
rezolvarea problemelor proprii legate de transferul de informaţie.

1.2. Cine guvernează reţeaua Internet ?

Deşi cerinţele de administrare a unei astfel de reţele sunt uriaşe, nu există o autoritate
supremă care să o guverneze. Există în schimb un număr de organizaţii constituite pe bază de
voluntariat care au ca scop investigarea problemelor care pot apare şi care propun măsuri de
îmbunătăţire.
Internet Architecture Board (IAB) este o astfel de organizaţie. Membrii acesteia se
întâlnesc regulat pentru a se consulta în privinţa stabilirii standardelor, a alocării resurselor, pentru a
propune soluţii pe termen mediu şi lung. Odată un nou standard adoptat, el este publicat în Internet,
urmând ca pe baza acestuia să se construiască noi aplicaţii, scopul fiind acela al unei compatibilităţi
cât mai mari între arhitecturi, sisteme de operare, etc. Deşi Internet este departe de a fi la stadiul de
anarhie, oricine este liber să-şi exprime sugestiile despre cum ar trebui organizat. Astfel s-a format
o nouă organizaţie numită Internet Engineering Task Force (IETF). Membrii acesteia se
întâlnesc periodic pentru a discuta probleme de natură operaţională pe termen scurt. Atunci când se
prezintă o problemă se formează un grup de lucru care cercetează exclusiv acea problemă şi caută
soluţii cât mai performante. La sfârşitul unei astfel de cercetări se produce un raport. În funcţie de
importanţa acestuia, el poate deveni doar o sursă de informaţii pentru oricine este interesat, poate fi
acceptat voluntar de oricine consideră că soluţia propusă este valoroasă sau poate fi trimis la IAB
pentru a fi acceptat ca standard.

1.3. Cine plăteşte pentru serviciile Internet ?

Contrar aşteptărilor, nimeni nu “plăteşte” pentru Internet în ansamblul său; nu există nici o
firmă Internet Inc. care să colecteze plăţile de la toate reţelele Internet sau de la utilizatori. În
schimb, toată lumea plăteşte pentru partea sa. NSF plăteşte pentru NSFNET, NASA plăteşte pentru
NASA Science Internet. Un colegiu sau o corporaţie plăteşte pentru conectarea sa la o reţea
regională, care la rândul ei plăteşte un furnizor naţional pentru accesul său la o reţea internaţională.

1.4. Ce înseamnă Internet pentru utilizatorul individual ?

Faptul că Internet nu este o reţea de calculatoare, ci o colecţie de reţele, înseamnă foarte

puţin pentru utilizatorul final al resurselor sale. Pentru a rula un program sau pentru a accesa o

Note :

pag 2
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

anumită colecţie de date nu este necesară cunoaşterea modului de interacţiune a acestor reţele.
Singura dată când acest lucru devine interesant este în momentul în care apar probleme.
Fiecare reţea are propriul său centru de operaţiuni (NOC - Network Operation Center). Centrele
discută între ele şi ştiu cum să-şi rezolve problemele. Utilizatorul individual trebuie în acest caz să
ia legătura cu compania care îi oferă acces Internet. Aceasta rezolvă problema respectivă, sau, dacă
acest lucru nu depinde de ea, problema va fi pasată mai departe.

1.5. Ce oferă reţeaua Internet utilizatorului individual ?

Accesul Internet înseamnă, în ultimă instanţă, posibilitatea accesării a peste 40000 servere
situate pe tot cuprinsul globului. Astfel utilizatorul poate găsi răspuns la orice întrebare pe care şi-o
pune, poate trimite mesaje oriunde în lume aproape instantaneu, poate transfera documente cu
informaţii din orice domeniu de activitate, efectua rezervări de locuri pentru hotel, avion, poate
efectua cumpărături, asculta ultimele noutăţi în materie de muzică, vizita galerii de artă, citi cărţi
"publicate" electronic, conversa on-line cu orice alt utilizator conectat, afla ultimile ştiri ale
agenţiilor de presă sau poate aduce programe soft de pe arhivele publice.
Reţeaua Internet este adesea numită Autostradă informaţională. Acest concept de
infrastructură informaţională globală sau "Information Superhighway" introdus de vice-
preşedintele americam Al Gore şi preluat de Bill Gates (preşedintele companiei Microsoft®) are o
structură similară. Reţeaua Internet este cea mai apropiată de un astfel de prototip. Are posibilităţi
enorme pentru comunicare globală, rapidă şi ieftină şi poate domina în scurt timp aria educaţională.
Dar canalele de comunicaţie existente (în primul rând accesul pe liniile telefonice) impun restricţii.
Înlocuirea acestora cu canale cu fibră optică şi tehnologie digitală ar permite facilităţi superioare, ca
de exemplu transferul informaţiei video la cerere. Adevărata "revoluţie digitală" rămâne încă o
provocare.

1.6. Cum funcţionează reţeaua Internet ?

Am specificat deja importanţa protocolului IP. Informaţia este încapsulată în pachete IP,
pachete care mai conţin adresa sursei şi a destinaţiei. Dar acest protocol nu este suficient. De
exemplu, dacă se pune problema transferului unui volum mai mare de date este ineficient să
construim pachete IP mari. Din contra, informaţia este mai întâi împărţită şi încapsulată în mai
multe pachete IP. Controlul transferului acestor pachete este asigurat de protocolul TCP
(Transport Control Protocol). La destinaţie TCP reconstruieşte din pachetele IP datele în formatul
lor iniţial.
Adresa unui calculator este o succesiune de 4 numere naturale mai mici decât 255, separate
prin “.”. De exemplu: 193.226.30.1, 193.226.26.30, etc. De menţionat este faptul că cele mai
semnificative sunt numerele din partea stângă. Dezavantajul memorării şi folosirii acestor numere
de către utilizatori este evident. De aceea s-a recurs la o metodă de asociere a unui nume fiecărui
calculator din Internet. De exemplu sunsite.unc.edu este numele complet (FQDN - Full Quolified
Domain Name) al calculatorului numit sunsite din reţeaua unc (University of California), reţea care
la rândul ei face parte din reţeaua educaţională americană edu. În acest caz unc.edu poartă numele
de domeniu. Dacă la adresele IP numărul cel mai semnificativ era primul, în cazul numelui, cel mai
semnificativ este ultimul cuvânt din FQDN. Restricţia de bază este aceea că nu trebuie să existe în
Internet două calculatoare cu acelaşi nume (adresă de IP). Numele sunt folosite doar pentru a uşura
utilizarea resurselor Internet, calculatoarele “preferând” să lucreze cu adrese în format numeric.

Note :

pag 3
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

Numele calculatoarelor sunt stocate în baze de date distribuite şi organizate ierarhic. Sistemul de
transformare a unui nume în adresă IP şi invers se numeşte DNS (Domain Name Service).
În afară de Statele Unite, fiecare ţară are câte un cod, astfel încât privind la numele unui
calculator putem afla unde anume se află. Pentru Statele Unite sunt definite mai multe domenii top-
level (cele mai largi):

Domeniu Utilizare
.com organizaţii comerciale
.edu organizaţii educaţionale
.gov organizaţii guvernamentale nemilitare
.mil organizaţii militare
.org alte organizaţii
.net resurse pentru reţea

Până acum am trecut în revistă o serie de noţiuni de bază. Vom trece în cele ce urmează la
lucruri reale, la prezentarea instrumentelor necesare pentru exploatarea eficientă a resurselor
Internet, şi anume:
telnet - este folosit pentru conectarea la alte calculatoare din Internet, pentru a accesa o serie de
servicii publice;
ftp (File Transport Protocol) - mută fişiere de pe un calculator pe altul. Este folositor în
aducerea fişierelor din arhivele publice răspândite în Internet. Acest lucru se numeşte FTP
anonim, pentru că nu este necesar un cont pe calculatorul respectiv pentru a-l accesa;
poşta electronică - permite trimiterea şi primirea mesajelor;
ştiri USENET - permite citirea (şi trimiterea) unor mesaje care sunt direcţionate către aşa-
numitele grupuri de ştiri publice.

Capitolul 3 tratează World Wide Web, care cu greu poate fi numit serviciu individual, pentru că
oferă o gamă largă de servicii elementare.

Note :

pag 4
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

Capitolul 2. Servicii Internet de bază

2.1. Telnet

Este serviciul Internet de conectare la distanţă. Odată conectarea la un alt calculator

realizată, se pot introduce comenzi ca şi cum utilizatorul ar lucra direct la consola acelui calculator.
Se poate rula o sesiune interactivă normală (conectarea la sistem, executarea de comenzi,
deconectarea de la sistem), sau se poate utiliza orice serviciu pe care acea maşină îl oferă
terminalelor ei locale.
O sesiune tipică telnet este următoarea:

sigma (cogut)> telnet main.sorosis.ro

comanda telnet nume-calculator
Trying 193.226.30.113...
Connected to main.sorosis.ro.
s-a realizat conectarea
Escape character is '^ţ'.
***
Computers & Communications Center IASI
***

Welcome to Linux 1.2.13.

main login: cogut

numele utilizatorului
Password:
parola nu apare afişată
Linux 1.2.13. (POSIX).
Last login: Wed Feb 28 19:39:30 on ttyp6 from rache.sorosis.ro.
main (cogut)>date la prompt-ul UNIX se
introduc comenzi
Wed Feb 28 19:56:54 EET 1996
main (cogut)>exit
Connection closed by foreign host. conexiunea s-a terminat
sigma (cogut)>

În exemplul anterior am realizat o conectare prin telnet de la calculatorul numit

sigma.tuiasi.ro la calculatorul main.sorosis.ro. Odată autentificarea cu nume utilizator şi parolă
realizată apare prompt-ul de pe calculatorul main.sorosis.ro şi toate comenzile introduse se execută
pe acesta. La introducerea comenzii exit se părăseşte sesiunea telnet şi se revine pe calculatorul
gazdă (în cazul nostru sigma.tuiasi.ro).
Particularizăm în continuare utilizarea clientului Telnet sub Windows. La lansarea aplicaţiei apare
fereastra următoare:

Note :

pag 5
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

Meniul Connect setează parametrii conexiunii telnet, şi anume:

Remote System:
Host Name - specifică numele sau adresa de IP a calculatorului la care se va realiza o
conectare de tip telnet;
Port - de cele mai multe ori acesta este de tip telnet. Există însă porturi care oferă
servicii speciale (de exemplu, telnet în portul daytime returnează data şi ora de pe
calculatorul la care se realizează conectarea);
Term Type - specifică tipul terminalului. Există mai multe standarde de terminale; cele
mai utilizate sunt ANSI, vt52, vt100, vt200.
Disconnect - încheie sesiunea telnet curentă;
Selectând opţiunea Terminal Preferences din meniul Terminal se pot configura opţiunile legate de
terminal:
Local Echo - dacă este setată, fiecare caracter tastat apare cu ecou;
Blinking Cursor - cursorul apare clipitor;
Block Cursor - modifică forma cursorului din bară în bloc;
VT100 Arrows - verifică codul emis de tastele săgeţi şi permite utilizarea acestora;
Buffer Size - numărul de linii care sunt memorate. Folosind facilitatea scroll putem vizualiza
liniile afişate anterior.

În încheierea acestei secţiuni propunem un exerciţiu “on-line”, şi anume accesarea server-

ului pac.carl.com, folosind contul PAC, fără parolă. Meniul principal al sesiunii permite accesul,
printre altele, la o bază de date publică (OPEN ACCESS Database). Activăm acest sub-meniu
introducând opţiunea 2.

Note :

pag 6
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

În continuare selectăm baza de date pe care o vom interoga, de exemplu "Journal Graphics
Online":

Note :

pag 7
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

Căutarea articolelor se realizează prin specificarea criteriului de căutare ("Name Search", Word
Search" sau "QS - quick search"). Introducând interogarea "Second World War Russian Attacks",
vom obţine:

Note :

pag 8
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

2.2 FTP (File Transfer Protocol).

Dacă telnet permite conectarea la un alt calculator pentru executarea unor comenzi pe acel
calculator, ftp permite transferarea fişierelor de pe un calculator pe altul. Vom preciza paşii necesari
pentru desfăşurarea unei sesiuni ftp clasice UNIX, urmând ca apoi să particularizăm utilizarea
clientului cute-ftp sub Windows.

1. Deschiderea unei sesiuni FTP presupune înainte de toate specificarea numelui sau adresei de IP
a celuilalt calculator (vom numi acest calculator remote): open nume_calculator

2. Autentificarea utilizatorului se poate realiza în două moduri:

dacă utilizatorul are un cont pe maşina remote, acesta se poate autentifica folosind
contul deţinut: user nume_utilizator, urmând introducerea parolei;
dacă utilizatorul nu deţine un cont pe maşina remote şi aceasta permite acces anonim
(este cazul cel mai des întâlnit în Internet), se procedează astfel: user anonymous,
password: adresa de e-mail a utilizatorului.

3. Odată autentificarea încheiată sunt permise următoarele acţiuni:

afişarea conţinutului unui director de pe maşina remote folosind comanda ls;
schimbarea directorului curent de pe maşina remote se realizaeză cu comanda
cd nume_director;
odată stabilit fişierul care va fi transferat de pe maşina remote pe maşina locală,
comanda de transfer este: get nume_fişier_remote nume_fişier_local. Există două
moduri de transfer şi anume:
transfer de tip ASCII - folosit pentru a transfera fişiere text. Acesta este modul
implicit;
transfer de tip binar - folosit pentru a transfera fişiere binare. Pentru a activa
modul binar de transfer se utilizează comanda bin;
dacă dorim să transferăm un fişier de pe maşina locală pe maşina remote vom folosi
comanda: put nume_fişier_local nume_fişier_remote. În cazul accesului anonim
transferului de pe maşina locală pe maşina remote este restricţionat. De obicei există un
director numit upload în care există dreptul de a depune fişiere.

4. Părăsirea unei sesiuni ftp se realizează cu comanda close.

Să trecem acum la examinarea facilităţilor oferite de programul cute-ftp sub Windows:

Note :

pag 9
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

Deschiderea unei sesiuni ftp se realizează cu comanda Connect din meniul Ftp. Se selectează
calculatorul remote din lista care apare:

Activând butonul New se pot adăuga elemente noi la această listă.

Dacă se realizează o conectare anonimă nu este necesară completarea câmpurilor User ID şi
Password. Parola de login anonim se specifică în FTP/Options/Mail address.

Note :

pag 10
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

Aducerea fişierelor pe calculatorul local se realizează astfel:

se selectează fişierul sau grupul de fişiere;
se selectează butonul (download).
Transferul de pe calculatorul local pe cel remote se realizează selectând butonul (upload).
Pe serverele FTP publice în fiecare director există câte un fişier numit index care conţine informaţii
despre fişierele din directorul respectiv. Dacă se setează opţiunea View/Autoload Index fişierele
index sunt vizualizate la prima intrare în director.
Opţiunea FTP/Disconnect încheie sesiunea FTP.

Propunem un exerciţiu şi anume: să se transfere de pe server-ul cu numele

ftp.microsoft.com, din directorul Products/Windows/Windows95/CDRomExtras/FunStuff a
fişierului cu numele clouds.exe. Vom selecta butonul (Quick Connect):

Specificăm host address: ftp.microsoft.com, tipul de login: Anonymous şi Initial Remote Directory:
/Products/Windows/Windows95/CDRomExtras/FunStuff/.
Selectăm apoi fişierul clouds.exe şi activăm butonul (Download).

Note :

pag 11
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

2.3. Sistemul de poştă electronică.

Este unul dintre cele mai larg răspândite servicii Internet. Pornit iniţial ca un serviciu simplu
capabil să mute un mesaj (şir de caractere) de pe un calculator pe altul şi să-l adauge la un fişier
numit căsuţă poştală, e-mail a cunoscut o dezvoltare concomitentă cu dezvoltarea reţelelor de
comunicaţie.

2.3.1. Ce este un mesaj e-mail ?

În general, un mesaj e-mail este un text (corpul mesajului - analog scrisorii) împreună cu
informaţii referitoare la destinatar, expeditor, etc. (analogia cu un plic poştal este evidentă),
informaţii constituite în aşa-numitul header al mesajului. De obicei, header-ul unui mesaj este
generat de aplicaţia e-mail folosită. Iată în cele ce urmează o listă a câmpurilor care formează
header-ul unui mesaj:
From - conţine adresa de e-mail (vom detalia puţin mai târziu ce înseamnă o adresă de e-mail)
a “expeditorului” (utilizatorul care trimite mesajul);
To - conţine adresa e-mail a destinatarului; aceasta trebuie să fie cunoscută de către expeditorul
mesajului;
Subject - este o descriere în câteva cuvinte a mesajului - nu este obligatorie;
Date - este data la care mesajul a fost trimis - este completată automat de programul client;
Reply-to - este adresa la care expeditorul doreşte să primească răspunsul la mesajul respectiv.
(este util atunci când acesta deţine mai multe căsuţe poştale şi doreşte ca răspunsurile să fie
colectate într-una singură);
Organization - acest câmp este opţional. Reprezintă numele organizaţiei (companie, etc) care
deţine calculatorul de pe care s-a trimis mesajul;
Message-ID - un şir de identificare generat de agentul de transport la trimiterea mesajului.
Acest identificator este unic pentru fiecare mesaj.
Received - fiecare calculator care primeşte mesajul şi îl trimite mai departe (pe drumul de la
expeditor la destinatar, inclusiv calculatorul expeditorului şi al destinatarului) adaugă câte un
astfel de câmp. În felul acesta se poate reconstitui drumul urmat de mesaj de la expeditor la
destinatar;

Note :

pag 12
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

Cc (carbon copy - copie indigo) - utilizatorii ale căror adrese sunt trecute în acest câmp vor
primi câte o copie a mesajului;
Bcc (blind carbon copy) - Sunt copii trimise unei liste de cititori, la fel ca şi copiile indigo
obişnuite (Cc). Totuşi, linia de antet care listează destinatarii este ştearsă automat din mesajul
trimis. De aceea, nici unul dintre destinatarii mesajului nu va şti cine (dacă este vreunul) a mai
primit “copii indigo blind”. Din moment ce nu există nici o înregistrare în mesajul recepţionat
că aceste copii au fost trimise, acţiunile ulterioare care folosesc date din antet (de exemplu
Reply), nu îi vor include şi pe aceşti destinatari.
Fişierele semnătură - sunt o cale de adăugare a unor informaţii suplimentare la mesajele
trimise. Ele sunt adesea folosite pentru a include informaţii despre utilizator şi cum poate fi el
contactat.

2.3.2. Totul se află în adresă.

Singurul indiciu pe care îl are sistemul de e-mail pentru a livra un mesaj este adresa
destinatarului. Aceasta este de forma: nume_utilizator@domeniu. Numele utilizatorului este
numele contului pe care acel utilizator îl deţine sau, mai rar, poate fi un alias al utilizatorului,
definit pe maşina acestuia. Domeniul este în general FQDN-ul, dar nu este obligatoriu. Într-o reţea
în care conturile utilizator sunt dispuse pe mai multe maşini se pot specifica adrese de e-mail care
să ascundă numele maşinii şi astfel din exterior să apară adrese cu acelaşi domeniu pentru toţi
utilizatorii. Pe baza domeniului dintr-o adresă de e-mail se poate transfera mesajul pe maşina
destinatarului, iar pe baza numelui din adresă se realizează livrarea locală a mesajului în căsuţa
poştală a destinatarului.

2.3.3. Facilităţi e-mail generale.

La primul contact cu sistemul de e-mail utilizatorul va compune un mesaj (fie şi numai

pentru a se convinge că sistemul funcţionează). Câmpul To: poate conţine mai multe adrese de
destinatari. Este sarcina utilizatorului să-şi actualizeze lista de adrese de e-mail a utilizatorilor cu
care va schimba mesaje. Dar nu este singurul mod de a trimite mesaje. Iată:
Reply - Odată un mesaj primit el poate fi returnat expeditorului, eventual în prealabil modificat.
Mesajul returnat poate conţine corpul mesajului original, sau nu. Mesajul original poartă
numele de quoted text. Returnarea poate fi făcută doar expeditorului (Reply to sender) sau
expeditorului şi tuturor celor care au primit mesajul (Reply to all recipients).
Forward - Mesajul primit poate fi “trimis mai departe” unor alţi utilizatori (care nu se aflau în
lista destinatarilor mesajului original).

Mesajele sunt organizate în colecţii numite foldere. În general, orice client de e-mail trebuie
să permită salvarea mesajelor în foldere definite de utilizator. Mesajele noi apar colecţionate într-un
folder numit de cele mai multe ori inbox (căsuţă poştală de intrare). Dacă sistemul local de e-mail
permite stocarea temporară a mesajelor care urmează să fie trimise, aceasta poartă numele de
outbox (căsuţa de ieşire). De asemenea, odată un mesaj compus şi trimis, o copie a acestuia
rămâne stocată într-un folder numit sent-mail.

Note :

pag 13
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

2.3.4. Caracteristici e-mail nestandard

Următoarele caracteristici sunt regăsite în unele pachete soft de poştă electronică, dar nu se
poate afirma că sunt disponibile tuturor. Unele din ele, ca ataşarea documentelor, devin din ce în ce
mai obişnuite, deoarece există moduri standard de realizare a lor. Altele, ca notificarea citirii,
probabil că nu vor deveni niciodată standard.
Ataşarea documentelor - Unele sisteme de poştă electronică permit expedierea de fişiere ca
entităţi separate împreună cu un mesaj. Mesajele e-mail conţin numai caractere ASCII. Pentru a
putea trimite fişiere binare prin e-mail, acestea trebuie codificate la fişiere ASCII. Cele mai
folosite standarde de codificare a fişierelor binare sunt uuencode (şi decodificatorul asociat
uudecode), specific UNIX, binhex, specific Macintosh şi MIME (Multi-purpose Internet Mail
Extensions). MIME este o specificaţie pentru trimiterea automată a datelor, altele decât text, în
mesaje e-mail. Chiar dacă expeditorul şi destinatarul folosesc pachete e-mail diferite, dacă
ambele sunt conforme cu standardul MIME, nu ar trebui să apară probleme de compatibilitate.
Programele MIME de poştă electronică “ştiu” singure, de obicei, cum să proceseze câteva tipuri
de fişiere ataşate (în particular, imagini, înregistrări audio şi video). Posibilitatea de a afişa
oricare din aceste tipuri de fişiere depinde de existenţa hardware-ului corespunzător şi cel mai
adesea de existenţa unor programe suplimentare.
Notificarea receptării - Înseamnă trimiterea automată a unui mesaj către expeditor atunci când
mesajul trimis a fost plasat în cutia poştală a destinatarului.
Notificarea citirii - Este automat trimis un mesaj expeditorului atunci când mesajul original a
fost deschis (deci citit) de către destinatar.

2.3.5. Mesaje de eroare e-mail.

Atunci când mesajul electronic nu poate fi distribuit, expeditorul primeşte o notificare în

acest sens, care explică şi cauzele insuccesului. Există trei motive obişnuite pentru care poşta
electronică eşuează:
sistemul de poştă electronică nu poate găsi maşina destinatarului - “Host unknown” (acest lucru
înseamnă că domeniul din adresa destinatarului este inexistent);
destinatarul nu este cunoscut de acea maşină - “Unknown user” (domeniul este corect, dar pe
maşina respectivă nu se află un utilizator cu numele specificat în mesaj);
Programul poate găsi atât maşina cât şi destinatarul, dar nu poate transmite mesajul. Iată câteva
motive posibile:
reţeaua poate avea erori, făcând imposibil contactul cu sistemul aflat la distanţă;
sistemul aflat la distanţă poate fi “mort” (poate avea, de exemplu, probleme hardware);
sistemul aflat la distanţă poate fi greşit configurat;

2.3.6. Agenţi de transport pentru poşta electronică.

Cu toate că utilizatorul serviciului e-mail intracţionează nemijlocit doar cu clientul e-mail

(programul care permite în esenţă trimiterea şi primirea mesajelor), credem că se impun câteva
specificaţii despre protocoalele care asigură transferul mesajelor de pe un calculator pe altul
(justificarea constituind-o faptul că utilizatorul poate fi pus în situaţia de a trebui să-şi configureze
un program client de e-mail)

Note :

pag 14
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

SMTP (Simple Mail Transport Protocol) - este protocolul consacrat de transport e-mail în
Internet. În general, pentru trimiterea unui mesaj între două maşini din Internet se realizează o
conexiune de tip SMTP care constă într-o etapă de autentificare şi transferul efectiv. Din
punctul de vedere al utilizatorului singura interacţiune cu acest protocol constă în specificarea
numelui server-ului SMTP (server-ul care se va “ocupa” de mesajele acestuia). Acest nume se
obţine de la administratorul de sistem.
POP (Post Office Protocol) - aşa după cum îi spune şi numele, acest protocol lucrează pe
principiul unei căsuţe poştale: programul client se conectează din timp în timp la server-ul POP
(nu este obligatoriu ca această conectare să fie realizată de pe o aceeaşi maşină). La o conexiune
sunt trimise mesajele din outbox-ul clientului şi aduse mesajele noi de pe pop-server.
Autentificarea se realizează la nivel de utilizator, cu parolă. Numele POP-server-ului este de
asemenea furnizat de administratorul de sistem, la fel ca şi numele contului POP.

2.3.7. Eudora Mail - un client de mail răspândit în lumea utilizatorilor Windows.

În acest paragraf vom particulariza aspectele legate de poşta electronică pe programul

Eudora Mail versiunea 2.2 sub Windows. Fereastra principală a programului este de forma:

1. Elemente de configurare:

Meniul Tools/Options permite configurarea programului în următorii paşi:

Getting Started:
POP account - adresa de e-mail a utilizatorului;
Connection Method - tipul de acces:
Winsock - în cazul în care maşina client foloseşte protocolul TCP/IP;

Note :

pag 15
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

Dialup - permite conectarea prin linie telefonică, fără a fi necesar protocolul

TCP/IP pe maşina client;
Offline - este modul de lucru “deconectat”. Mesajele vor fi colectate în outbox şi
trimise toate odată după trecerea în modul de lucru online;
Personal Information:
Return address - adresa la care vor fi primite mesajele Reply;
Dialup username - este folosit numai în cazul conexiunii de tip dialup şi este furnizat de
către administratorul de sistem;
Hosts:
SMTP - numele server-ului care foloseşte protocolul SMTP de transport (este furnizat de
administratorul de sistem);
Checking mail - opţiuni referitoare la verificarea mesajelor noi;
Sending mail:
Domain to add to unqualified messages - specifică domeniul implicit pentru mesajele
trimise (dacă în adresa unui destinatar nu apare domeniul, se consideră cel specificat în
această opţiune);
Attachements - specifică tipul de codificare a datelor binare. Cel mai utilizat şi recomandat este
uuencode;
Dialup - specifică parametrii de configurare pentru modem: tip, viteză, port, tipul liniei
telefonice, numărul de apel, etc.)

2. Butoane de comenzi.

Continuăm prezentarea cu semnificaţiile butoanelor din bara de instrumente:

Buton Acţiune
- Delete {terge mesajul curent selectat.
Afişează conţinutul folderului Out (Outbox).
- Out
- In Afişează conţinutul folderului In (Inbox).

- Check Mail Realizează o conectare de tip POP pentru a trimite mesajele din Outbox şi a
primi noile mesaje.
- New Message Compunerea unui nou mesaj.
- Reply to All Realizează returnarea mesajului expeditorului şi tuturor destinatarilor
mesajului original.
- Forward Trimite mesajul “mai departe” altor utilizatori.
- Redirect Este o facilitate specifică. Permite trimiterea mesajului “mai departe”,
permiţând destinatarului să returneze mesajul redirectat expeditorului
original.
- Open Previous Afişează mesajul anterior.
- Open Next Afişează următorul mesaj.
- Attach File Ataşează un fişier binar folosind metoda de codificare specificată.
- Check Spelling Verifică corectitudinea textului (în limba engleză).
- Nicknames Permite gestionarea unei agende de adrese e-mail.

Note :

pag 16
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

- Print Tipăreşte mesajul la imprimantă.

- Display Afişează informaţii suplimentare despre butoanele prezentate.

3. Filtrarea mesajelor.

În încheierea acestui paragraf vom aminti o facilitate specifică şi anume filtrarea mesajelor.
Pot fi specificate anumite acţiuni care să se execute automat atunci când este îndeplinită condiţia de
filtrare. Definirea unui filtru se realizează astfel:
Se selectează opţiunea Filters din meniul Tools;
Se selectează butonul New;
Se selectează clasa mesajelor care vor fi filtrate (Incomming sau Outgoing);
Se specifică condiţia de filtrare (ce şir de caractere trebuie găsit pentru a intra în acţiune filtrul);
Se specifică acţiunea care se va activa automat:
Make subject - specifică noul subiect al mesajelor pentru care s-a îndeplinit condiţia de
filtrare;
Label - se specifică eticheta ce va fi atribuită mesajelor care respectă condiţia de filtrare;
Raise / Lower Priority - măreşte, respectiv micşorează prioritatea mesajelor care
respectă condiţiile din filtru;
Transfer to - specifică folder-ul în care vor fi automat transferate mesajele care respectă
condiţia de filtrare;

2.3.8. "Mailing Lists" - Liste de discuţii folosind poşta electronică

Acest sistem permite administrarea automată a difuzării mesajelor e-mail între utilizatorii
înscrişi pe aceeaşi listă. Un mesaj trimis la adresa de e-mail a listei respective este retransmis
automat la fiecare membru.
Pentru înscrierea într-o listă de discuţii utilizatorul trimite un mesaj e-mail la gestionarul
automat al listei care aprobă cererea de înscriere (dacă lista este deschisa) sau o va trimite
administratorului (uman) în cazul listelor închise. Listele pot fi:

• deschise - oricine se poate înscrie, fără a fi necesară aprobarea administratorului uman;

• închise - administratorul listei validează cererile de înscriere;
• nemoderate - mesajele trimise pe adresa listei sunt redistribuite automat tuturor
membrilor listei;
• moderate - fiecare mesaj trebuie să primească aprobarea administratorului listei înainte
de a fi retransmis membrilor listei.

Mesajul de înscriere la o listă trebuie să conţină comanda: subscribe <adresă> <nume-

listă> în corpul mesajului.
Pentru deabonarea de la o listă comanda este unsubscribe <adresă> <nume-listă>.
De exemplu, pentru înscrierea pe lista "curs" utilizatorul va trimite pe adresa
majordomo@mail.cccis.ro următorul mesaj:

subscribe student1@mail.cccis.ro curs

Note :

pag 17
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

Iată în continuare comenzile utilizator care pot apare în mesaje adresate gestionarului
automat de liste:

Comandă
subscribe <listă> ş<adresă>ţ
unsubscribe <listă> ş<adresă>ţ
Efect
Realizează înscrierea în listă a adresei specificate.
Dacă adresa nu apare, se va folosi adresa expeditorului
mesajului.
Realizează deabonarea de la listă. Dacă adresa nu este
specificată se va lua în considerare adresa expeditorului.

get <list> <filename> Permite aducerea unui fişier care conţine mesajele mai
vechi
index <list> Returnează lista fişierelor listei specificate care pot fi
aduse folosind comanda get.
which ş<address>ţ Returnează listele la care este abonat utilizatorul cu
adresa specificată
who <list> Returnează adresele utilizatorilor abonaţi la lista
specificată.

info <list> Returnează o descriere a listei specificată

lists Returnează numele tuturor listelor active.

help Returnează instrucţiuni de utilizare

end Marchează sfârşitul mesajului adresat gestionaruluui

automat de liste.

2.4. Sistemul news (ştiri în reţea).

2.4.1. Preliminarii.

{tirile în reţea sunt echivalentul Internet al unui grup de discuţii, al unui “bulletin board
system” (BBS). Acestea permit utilizatorului să consulte articole trimise (posted) pe Internet, fiind
grupate după tematică. {tirile în reţea grupează discuţiile sub un set larg de titluri, numite
newsgroups. Un program de citire a news-urilor prezintă aceste discuţii într-o modalitate ordonată.
În fiecare grup de ştiri există mai multe discuţii despre anumite subiecte, astfel că grupurile sunt
organizate ierarhic, având numele celui mai larg grup la început, urmat de un număr arbitrar de
subgrupuri. Numele fiecărui subgrup este separat de grupul părinte şi de subgrupurile sale printr-
un punct “.”. Astfel rec.music.folk este un grup dedicat unor discuţii recreaţionale, la care
majoritatea oamenilor iau parte pentru a se distra, discutând în general despre muzică. Mai exact,
este un grup de muzică folk.
Majoritatea grupurilor de ştiri sunt parte a USENET, un set de grupuri considerate a fi de
interes global şi care este disponibil pentru toată lumea în mod gratuit. Atenţie: USENET nu este o
reţea de calculatoare, ci este un set de reguli voluntare pentru transferul ştirilor şi administrarea
grupurilor de ştiri. Reguli pentru folosirea, crearea şi ştergerea grupurilor au existat înaite de

Note :

pag 18
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

Internet (USENET a precedat Internet-ul; în acele timpuri ştirile erau transmise prin conexiuni
telefonice). Cele şapte categorii majore de ştiri sunt:
comp - calculatoare, informatică şi subiecte aflate în legătură cu acest domeniu. Include
informatica pură, surse de programe, informaţii despre sisteme software şi hardware, ca şi
subiecte de interes general;
news - grupuri interesate de reţeaua de ştiri şi de programe de ştiri. Include subgrupuri
importante ca new.newuser.questions (întrebări de la utilizatori noi) şi new.announce.newusers
(informaţii importante pentru noii utilizatori).
rec - aici se discută despre hobby-uri, activităţi recreaţionale, ca şi despre artă;
sci - aici se discută despre cercetări şi programe ştiinţifice. Include grupuri de ştiri pentru
majoritatea disciplinelor ştiinţifice şi inginereşti, inclusiv unele ştiinţe sociale;
soc - grupuri care pun în discuţie probleme sociale;
talk - grupurile talk sunt un forum pentru dezbateri pe teme controversate. Discuţiile tind să
devină întortocheate şi fără rezultat. Aici se poate discuta, de exemplu, despre religie.
misc - tot ce nu intră în categoriile de mai sus, sau intră în mai multe categorii. De exemplu,
misc.jobs discută despre oferte de servicii, iar misc.forsale despre obiecte de vânzare.

Serverele mai pot avea grupuri de ştiri locale. Orice administrator poate crea oricâte grupuri
de ştiri doreşte, corespunzător intereselor utilizatorilor locali. În companiile mari fiecare
departament poate avea propriul server de ştiri; serverele trebuie să poată transfera de la unul la
altul grupurile de anunţuri ale angajaţilor. Grupurile locale pot deveni cu timpul grupuri globale cu
acceptul larg al utilizatorilor. Astfel au apărut grupurile alternative (pe lângă cele USENET):

alt - grupuri care discută “moduri alternative de a vedea lucrurile”. În unele din aceste grupuri
mesajele suferă de o incoerenţă evidentă;
bionet - grupuri interesate de biologie;
biz - discuţii referitoare la afaceri. Această ierarhie de grup de ştiri permite trimiterea de
reclame şi materiale de prospectare a pieţei; astfel de activităţi nu sunt permise în alte grupuri;
de - discuţii tehnice, recreaţionale şi sociale în limba germană.
hepnet - discuţii de interes în principal pentru comunitatea celor interesaţi de fizica energiilor
înalte;
relcom - diferite grupuri originare din fosta URSS (unele pot necesita programe speciale pentru
a afişa alfabetul chirilic).

2.4.2. Configurarea şi utilizarea clientului de news “News Xpress”

Note :

pag 19
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

Cutia de dialog pentru configurarea clientului News se obţine selectând opţiunea Configure/Setup.
Configurarea presupune:
specificarea serverului de news (NNTP - Network News Transport Protocol) prin numele
acestuia (FQDN), sau prin adresă;
specificarea numărului portului - acesta este implicit 119 (portul standard);
specificarea serverului de mail (SMTP server) prin nume sau adresă de IP;
specificarea numelui, adresei de e-mail şi a organizaţiei;
specificarea numelui utilizatorului şi a parolei acestuia, atunci când server-ul de news solicită
această autentificare;
specificarea directorului home (directorul unde programul îşi memorează fişierul de
configurare şi fişierele temporare).

Note :

pag 20
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

Opţiunile utilizator se specifică selectând Configure/Preferences:

Retrieve Active Newsgroups on Connect - realizează actualizarea grupurilor imediat ce s-a

realizat conexiunea client-server;
Connect at Startup - dacă această opţiune este selectată clientul se va conecta la server-ul de
news la pornire;
Prompt for New Groups - utilizatorul este înştiinţat de apariţia noilor grupuri;
Update Subscribed Groups Every nn Mins - specifică intervalul de timp după care clientul va
actualiza lista de grupuri la care utilizatorul s-a abonat;
Hide Groups without Articles - ascunde grupurile care nu conţin articole;
New Window for Each Group - pentru fiecare grup deschide o nouă fereastră, dând
posibilitatea utilizatorului să consulte simultan articolele din mai multe grupuri;
Articles sorted by - afişează articolele sortate după câmpul specificat (subiect, autor, nr. de
linii sau dată calendaristică);
Threaded by - articolele sunt grupate arborescent şi “expandate” în funcţie de subiect sau / şi
referinţă.
Max Hdrs Per Read - numărul maxim de articole care vor fi afişate la expandarea unui grup.

În încheierea paragrafului să specificăm semnificaţiile butoanelor din bara de instrumente:

Buton Acţiune
- Stop Dacă acţiunea curentă (aducerea articolelor
dintr-un grup) durează prea mult se poate opri
transferul.
- Show all groups on / off Afişează sau inhibă afişarea tuturor grupurilor.
- Subscribe Realizează abonarea la un grup.
- Unsubscribe Realizează deabonarea la un grup.
- Catch up Dezactivează articolele dintr-un grup (acesta va
apare ca având 0 articole).
- Show all articles on / off Arată sau inhibă afişarea tuturor articolelor.
- Expand all threads Expandează arborescenţa mesajelor dintr-un
grup.
- Full headers Afişează sau inhibă afişarea tuturor header-elor
articolelor.
- Word Wrap Ajustează lungimea unei linii de text la lăţimea
ferestrei.
- Switch font Modifică fontul.
- Previous article Afişează articolul precedent.
- Next article Afişează articolul următor.
- Next unread article Afişează următorul articol necitit.
- Save Salvează articolul într-un fişier.
- Print Tipăreşte articolul la imprimantă.
- Decode Decodifică fişierele ataşate articolelor.

Note :

pag 21
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

- Post Trimite un articol nou unui grup.

- Follow-up Retrimite un articol, eventual modificat, unui

grup.
- Mail/Forward Trimite un articol sub forma unui mesaj e-mail.
- Reply Returnează articolul expeditorului.
- Send Trimite un mesaj.
- Find Caută un şir de caractere într-un articol.
- Find article Caută un articol într-un grup.

Note :

pag 22
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

Capitolul 3. World Wide Web

3.1. Ce este şi cum a apărut WWW ?

Atunci când Internet a devenit o uriaşă sursă de informaţie, serviciile clasice de acces
(Telnet, FTP şi chiar e-mail) deşi puternice, s-au dovedit neintuitive în special pentru noii utilizatori
ai resurselor Internet care nu aveau “răbdarea” şi nici interesul să aprofundeze utilizarea unor
instrumente destul de “neprietenoase”. Gopher-ul avea dezavantajul că oferea doar informaţie în
mod text. Conceptualizat aproape în aceeaşi perioadă cu Gopher-ul, World Wide Web (într-o
traducere nepretenţioasă “pânză de păianjen întinsă pe întreg Mapamondul”) a apărut ca un proiect
destinat să distribuie informaţia ştiinţifică folosind un model numit hypertext. Ideea centrală era
aceea de a permite cercetătorilor să-şi prezinte informaţia într-un mod integrat (text, imagini
grafice, iar în ultimul timp sunet şi informaţie video). Paginile de informaţie sunt “legate” printr-o
serie de “hypertext links”. Se oferă astfel posibilitatea ca utilizatorul să selecteze elemente
“highlighted” (acestea putând fi texte sau imagini) şi astfel să acceseze o nouă pagină.
Proiectul World Wide Web a devenit un serviciu capabil să ofere o interfaţă accesibilă şi
atractivă pentru accesarea informaţiei pe Internet. Pentru acest lucru sunt necesare un mod de
conectare la Internet şi un soft numit client (sau “browser”) WWW. Browserul facilitează
“navigarea” fără a fi necesară introducerea unor comenzi, ci doar selectând cu ajutorul mouse-ului
hyperlink-ul dorit şi executând un click. Avantajul major faţă de Gopher îl constituie faptul că
informaţia nu mai este strâns legată de site (calculatorul pe care este stocată), ci paginile sunt
organizate contextual. Astfel o pagină poate conţine link-uri către alte pagini stocate pe acelaşi site,
sau către pagini situate pe alte site-uri din Internet, ceea ce în cazul unui Gopher nu era posibil.
Cu aproximaţie WWW a apărut în luna martie a anului 1989. Tim Berners Lee de la
Laboratorul European de Fizica particulelor din Geneva (CERN) a pus în circulaţie propunerea de a
dezvolta un sistem hypertext în vederea unei eficiente partajări a informaţiei între echipele de
cercetători din High Energy Physics Community, situate în zone geografice diferite. Cele trei
componente pe care trebuia să le conţină acest sistem în viziunea specialiştilor CERN erau:
O interfaţă utilizator consistentă;
Capacitatea de a încorpora o mare varietate de tehnologii şi tipuri de documente;
Capacitatea de a accesa informaţia unitar în ciuda unei mari varietăţi a tipurilor de calculatoare
şi a soft-ului rulat de acestea, şi aceasta într-un mod cât mai simplu din punctul de vedere al
utilizatorului.

Să vedem ce înseamnă WWW în prezent şi ce va însemna acesta în viitorul apropiat. Iată

câteva idei concretizate deja, sau în curs de materializare:

• “Electonic Publishing” - din ce în ce mai multe edituri îşi prezintă pe Web cataloage cu noi
apariţii sau chiar publicaţii complete. Trebuie să ne aşteptăm în viitorul apropiat la o largă
apariţie a acestor publicaţii din toate domeniile.

Note :

pag 23
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

Reclame pentru companii - din ce în ce mai mult companiile îşi prezintă produsele într-un mod
foarte atractiv folosind WWW. În prezent aproape orice material publicitar (scris pe suport
clasic) face referire la pagina de WWW a firmei respective.

Tranzacţii comerciale - este destul de aproape ziua când se pot încheia tranzacţii comerciale
prin Web (de la micile cumpărături casnice, până la tranzacţiile între firme). Va fi suficientă o
vizitare a paginii WWW a magazinului preferat şi completarea unui formular (evident, numărul
cărţii de credit având un rol central) pentru a achiziţiona produsele dorite.

Vot prin Web - nu este deloc o idee fantezistă, ci doar o problemă de timp până când acest
sistem va putea fi folosit şi în acest scop;

Sisteme interactive de recreere - deocamdată televiziunea înseamnă prezentare, dar nu peste

mult timp WWW-ul va oferi utilizatorului posibilitatea să participe interactiv la emisiuni de
divertisment, la piese de teatru on-line, etc. Pasul care mai trebuie facut îl constituie găsirea
unor canale de comunicaţie mai rapide care să permită transferul unui volum extrem de mare de
date aproape instantaneu.

Instrumente de educaţie interactivă. Universităţile vor fi în măsură să ofere studenţilor cursuri şi

seminarii on-line, chiar să realizeze examinarea acestora.

Prezentări multimedia în timp real, beneficiind de capacităţile multimedia ale WWW-ului.

Iată câteva resurse grupate după domeniul de interes, care se doresc un punct de plecare în
navigarea WWW:

• Artă, divertisment şi grafică:

• Art on the Net: http://www.art.net/
• Comics'n Stuff: http://www.phlab.missouri.edu/HOMES/c617145-www/comix.html
• Computer Graphics: http://mambo.ucsc.edu/psl/cg.html
• Core - Industrial Design Resource: http://ww.core77.com
• DTP on Internet: http://www.cs.purdue.edu/homes/gwp/dtop/dtp.html
• Kodak: http://www.kodak.com
• Strange Interactions: http://amanda.physics.wisc.edu/show.html

• Bănci:
• Bank of America: http://bankamerica.com
• Barclaycard Netlink: http://www.barclaycard.co.uk
• DigiCash: http://digicash.com
• First Virtual: http://www.fv.com
• Mastercard International: http://www.mastercard.com
• Visa: http://www.visa.com/visa

• Cărţi şi librării:
• Cambridge University Press: http://www.cup.cam.ac.uk
• Educational Texts: http://www.etext.org

Note :

pag 24
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

• Online Books: http://www.cs.cmu.edu/Web/books.html

• Online Bookshop: http://www.bookshop.co.uk/
• Penguin Books: http://www.Penguin.com sau http://ww.Penguin.co.uk

Note :

pag 25
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

• Afaceri:
• Business Index: http://www.dis.strath.ac.uk/business/index.html
• CommerceNet: http://www.commerce.net
• Sony: http://www.sony.com

• Comunităţi:
• Black Information Network: http://www.bin.com
• Queer Resource Directory: http://www.qrd.org/qrd/

• Computer Hardware
• Apple: http://www.apple.com
• Compaq: http://www.compaq.com
• Dell: http://www.us.dell.com
• Hewlett-Packard: http://www.hp.com
• IBM: http://www.ibm.com sau http://www.ibm.net
• Silicon Graphics: http://www.sgi.com
• Sun Microsystems: http://www.sun.com

• Computer Software:
• Adobe Systems Inc: http://www.adobe.com
• Microsoft: http://www.microsoft.com/
• Symantec: http://www.symantec.com
• Virtual Shareware Library: http://audrey.fagg.uni-lj.si/cgi-bin/shase/Form
• Windows 95 Annoyances: http://pcf.berkeley.edu/Îdaaron/win95ann.html

• Educaţie:
• Animal information Database: http://www.bev.net/education/SeaWorld/homepage.html
• The Human Language Page: http://www.willamette.edu/Îtjones/Language-Page.html
• Interactive Frog Dissection http://curry.edschool.virginia.edu/Îinsttech/frog/
• Kids Web: http://www.npac.syr.edu/textbook/kidsweb/

• Recreere:
• Astrology: http://www.realitycom.com/cybstars/stars.html
• Build a card: http://infopages.com/card/
• Cyberia: http://www.easynet.co.uk/pages/cafe/
• Internet Casino: http://www.casino.org
• Lego Home Page: http://logowww.homepages.com/
• Practical Jokes: http://www.umd.umich.edu/Înhughes/htmldocs/pracjokes.html
• Zodiac forecasts: http://www.metawire.com/stars

• Modă:
• Fashion Page: http://www.charm.net/Îjakec/
• Ntouch: http://www.dircon.co.uk/lcf/ntouch.html
• Thread Web: http://www.widemedia.com/threads

Note :

pag 26
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

• Film şi televiziune:
• BBC: http://www.bbcnc.org.uk/
• Beavis and Butthead: http://calvin.hsc.colorado.edu/
• Channel 4 TV: http://www.cityspace.co.uk/channel4/
• Hong Kong Movies Home Page: http://www.mdstud.chalmers.se/hkmovie/
• Internet Movie Database: http://www.cm.cf.ac.uk/
• Les Simpsons: http://www.unantes.univ-nantes.fr/Îelek/simpson.html
• TV Net: http://tvnet.com

• Finanţe:
• DowVision: http://dowvision.wais.net/
• Experimental Stock Data: http://www.ai.mit.edu/stocks/
• Wall Street Direct: http://www.cts.com/Îwallst/

• Government:
• CCTA Government Information: http://www.open.gov.uk/
• Her Majesty's Treasury: http://www.hm-treasury.gov.uk/
• US Federal Government Servers: http://www.fie.com/www/us_gov.htm
• Welcome to the Whitehouse: http://www/whitehouse.gov

• Internet Broadcasting:
• Monitor Radio: http://town.hall.org/radio/Monitor/index.html
• Radio Station WXYC: http://sunsite.unc.edu/wxyc/
• Real Time in Real Audio:
http://www.cbcstereo.com/RealTime/soundz/realaudio/ra_menu.html

• Ghid Internet:
• Best of Web Awards: http://wings.buffalo.edu/contest
• Internet Magazine's What's On Guide: http://www.emap.co.uk/comp/whatson/
• Netscape: http://home.mcom.com/home/welcome.html

• Muzee:
• A-Bomb WWW Museum, Hiroshima: http://www.csi.ad.jp/ABOMB/index.html
• Conservatoire National: http://www.cnam.fr
• Le Louvre: http://mistral.enst.fr/Îpioch/louvre/

• Muzică:
• Classical music on the Net:
http://www.einet.net.galaxy/Lesirue-and-Recreation/Music/douglas-bell/index.html
• Japanese Independent Music: http://www.atom.co.jp
• Megadeth, Arizona: http://bazaar.com/Megadeth/megadeth.html
• Rolling Stones: http://www.stones.com

• {tiri, ziare şi reviste:

• Clarinet News: http://www.clarinet.com
• Electronic Newsstand: http://www.enews.com

Note :

pag 27
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

• the Electronic Telegraph: http://www.telegraph.co.uk

• The Gate: http://www.sfgate.com
• Guardian Online: http://www.cityspace.co.uk/online/
• MediaInfo: http://www.nyc.pipeline.com/edpub
• New York Timesfax: http://www.nytimesfax.com
• The Voice of America: gopher://ftp.voa.gov/1

3.2. Cum funcţionează WWW ?

Cea mai importantă caracteristică WWW o constituie simplitatea modului de acces la

resurse. În mare măsură aceasta se datorează protocolului de comunicaţie implementat numit HTTP
(HyperText Transport Protocol). O sesiune de transfer se desfăşoară astfel:

1. Se realizează o conexiune client-server;

2. Clientul lansează o cerere (request);
3. Serverul furnizează clientului răspunsul ca cererea formulată;
4. Serverul încheie conexiunea.

Prima etapă, cea de conectare, este vizibilă prin apariţia în bara de stare a browser-ului a
mesajului “Connecting to HTTP server”. Dacă conexiunea nu se poate realiza apare mesajul de
eroare “Can’t connect to server”, însoţit de motiv. Odată conexiunea la un server HTTP stabilită,
clientul lansează cererea. Aceasta specifică tipul de protocol folosit, resursa solicitată (fişierul sau
grupul de fişiere) şi în ce fel trebuie să răspundă server-ul (metoda). Protocolul împreună cu resursa
alcătuiesc un URL (Uniform Resource Locator). Tipul protocolului este partea cea mai importantă a
unui URL. Fără acesta browser-ul nu ar şti cum să trateze resursa respectivă. Prezentăm în
continuare protocoalele URL existente:

Protocol Serviciu
file: Pe lângă informaţia accesată prin Internet browserele sunt capabile să afişeze
conţinutul fişierelor locale; un URL de tip file este de forma:
file://litera_disc|cale/nume_fişier.extensie.
ftp: Dacă link-ul pointează către un fişier situat pe un FTP-server cu acces public
(anonymous FTP server), atunci resursa trebuie specificată ca fiind de tip ftp:
(exemplu: ftp://ftp.sorosis.ro/pub/windows/www/netscape.zip).
http: Toate documentele scrise în format HTML sunt stocate pe un WWW server. HTTP se
referă la protocolul folosit de aceste servere.
gopher: Browserele WWW pot “naviga” şi pe servere Gopher folosind această definiţie de
protocol.
mailto: Este un tip special de URL care permite trimiterea mesajelor prin e-mail.
news: Linkurile care pointează către un newsgroup trebuie să fie declarate folosind acest
protocol.
telnet: Pentru a indica faptul că un link necesită deschiderea unei sesiuni telnet URL-ul trebuie
să fie de tip telnet. Majoritatea browserelor nu pot deschide sesiuni telnet, dar lansează,
în schimb, programe client externe atunci când se selectează un link de acest tip.

Note :

pag 28
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

wais: Este un tip de protocol (Wide Area Information Server) care permite căutarea de
informaţie în baze de date indexate pornite de la cuvinte descrise în limbaj natural.

Metoda semnifică comanda explicită a clientului către server. Cea mai utilizată este GET,
ceea ce semnifică faptul că informaţia este adusă pe maşina client.
Dacă cererea este acceptată server-ul produce răspunsul şi transferă informaţia (acest lucru este
vizibil în bara de stare a browser-ului, afişându-se progresiv informaţii de transfer).
Odată transferul încheiat, server-ul închide conexiunea şi intră în acţiune clientul care tratează
informaţia primită: încarcă şi afişează pagina de informaţie primită, salvează informaţia într-un
fişier, sau lansează o aplicaţie numită viewer (de exemplu dacă informaţia constă într-un fişier de
sunet, viewer-ul asociat va fi un sound player). Întotdeauna clientul va şti să trateze un fişier de tip
HTML (HyperText Markup Language - limbajul de descriere a documentelor în format hypertext).

În paragraful următor vom aprofunda utilizarea şi configurarea browserului Netscape.

3.3. Netscape

Este un browser produs de Netscape Communications Corporation. Vom face referiri în

cele ce urmează la versiunea 2.0 sub Windows a acestui produs. La pornirea browser-ului fereastra
principală va conţine pagina numită Home Page Location (pagina de pornire), al cărei implicit URL
este http://home.netscape.com.

3.3.1. Primii paşi în utilizarea Netscape

Note :

pag 29
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

Din momentul în care pagina din Home Location este încărcată, putem porni explorarea
spaţiului WWW. Fereastra principală Netscape conţine următoarele elemente:
Bara de meniu cu meniurile File, Edit, View, Go, Bookmarks, Options, Directory, Window şi
Help;
Bara de instrumente care conţine butoanele: Back, Forward, Home, Reload, Images, Open,
Print, Find, Stop.
Bara “Location” care afişează URL-ul paginii curente;
“Directory Buttons” la activarea cărora se accesează informaţii de pe serverele Netscape;
Bara de stare care conţine în partea stângă o imagine în miniatură a unei chei; dacă aceasta este
“ruptă”, informaţiile din pagina curentă nu sunt confidenţiale (“secured”). Informaţia din aceste
pagini poate fi accesată fără restricţii. Bara de stare furnizează informaţii despre transferul
curent de date, iar după ce pagina a fost încărcată în totalitate conţine URL-ul acesteia. În partea
dreaptă mai conţine o icoană care permite deschiderea ferestrei “Netscape Mail”.

1. Pagini şi link-uri.

Conceptele de bază sunt simple:

Pornim din Home Page Location;
executând un click cu mouse-ul poziţionat pe un text marcat intens sau colorat vom accesa
pagina către care pointa link-ul activat;

putem accesa pagina precedentă cu ajutorul butonului (sau selectând opţiunea Back din
meniul Go), respectiv pagina succesoare (dacă în prealabil am făcut cel puţin un pas înapoi)

folosind butonul (sau selectând opţiunea Forward din meniul Go).

În plus, se poate accesa direct o pagină vizitată anterior astfel:

Selectând titlul acesteia din meniul Go. În acest meniu sunt memorate titlurile a cel mult 10
pagini vizitate recent.
Selectând pagina respectivă din meniul Bookmarks, dacă în prealabil s-a realizat un bookmark
pentru acea pagină. Adăugarea unui bookmark la pagina curentă se realizează selectând
opţiunea Add Bookmark din meniul Bookmarks.
Opţiunile din meniul Directory permit accesarea paginilor care oferă suport în utilizarea
Netscape şi a resurselor Internet.
Pentru a deschide o nouă fereastră Nescape se selectează din meniul File opţiunea New Web
Browser. Noua fereastră conţine o nouă copie a paginii Home şi funcţionează independent de
vechea instanţă Netscape. Numărul instanţelor simultane este specificat în Options/Network
Preferences/Connections/Number of Connections. Implicit acest număr este 4, limitarea superioară
fiind impusă de resursele fizice ale calculatorului. Ori de câte ori dorim să ne întoarcem la Home

Location o putem face activând butonul , sau selectând opţiunea Home din meniul Go.

2. Totul se află în URL.

Până acum am prezentat modalităţi de a accesa noi pagini, activând link-urile din paginile
curente. Dacă dorim să accesăm direct o pagină pentru care cunoaştem URL-ul selectăm opţiunea

Note :

pag 30
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

Open Location din meniul File, sau putem activa butonul din bara de instrumente, după care
specificăm URL-ul resursei. Să revenim puţin la tipurile de resurse, specificând în detaliu sintaxa
acestora. Cunoaştem deja faptul că fiecare resursă în Internet este referită în mod unic prin URL-ul
său. Prima parte din şirul de caractere al unui URL îl reprezintă tipul protocolului. După separatorul
“//” urmează referirea site-ului pe care este stocată resursa respectivă. Aceasta poate fi făcută prin
adresă de IP sau prin FQDN (Full Quolified Domain Name). De exemplu www.microsoft.com,
www.whitehouse.gov, www.nasa.gov, www.w3.org. În continuare se specifică directorul în care se
află stocată resursa (valabil pentru tipurile de protocoale http:, ftp:, file:, separat de referinţa la site
prin caracterul “/”. Numele directoarelor şi subdirectoarelor care alcătuiesc calea către resursă sunt
separate tot prin caracterul “/”. În final apare (opţional) numele fişierului. Caracterul opţional al
acestuia se explică astfel:
Dacă resursa este de tip http: şi nu se specifică numele fişierului .html sau .htm se caută un
fişier cu numele index.htm(l) sau welcome.htm(l). Dacă nu există fişiere cu aceste nume se
semnalează mesajul de eroare: “Not found - file doesn't exist or is read protected”;
Dacă resursa este de tip ftp: sau file: şi nu se specifică numele fişierului este afişat conţinutul
directorului specificat;

3. Găsirea şi activarea link-urilor. Oprirea transferului unei resurse.

În pagina curentă cuvintele care apar colorate diferit constituie link-uri. Acestea pot referinţe
la aceeaşi pagină (dar la o altă secţiune a acesteia), la o pagină situată pe acelaşi calculator sau la o
pagină situată pe un alt calculator din Internet. De asemenea, imaginile care au o bordură colorată
(de obicei în albastru) sunt link-uri la alte resurse. Dacă transferul durează prea mult timp (lucru
posibil în cazul unui canal de comunicaţie lent sau a unei încărcări mari a server-ului) se poate opta

pentru întreruperea transferului paginii curente activând butonul (sau selectând opţiunea
Go/Stop Loading).
Un link către o pagină deja vizitată apare colorat diferit (culoarea indigo în mod implicit).
Un astfel de link poartă numele de followed link. Link-urile nevizitate se numesc unfollowed. Se
poate selecta din Options/General Preferences/Appearance/Followed Links timpul după care expiră
aceste link-uri (după timpul de expirare paginile respective vor fi marcate ca nevizitate). Implicit
termenul este de 30 zile.

4. Opţiunea History şi gestionarea Bookmark-urilor.

Meniul Go permite accesarea directă a paginilor deja vizitate. Mai există o posibilitate, şi
anume opţiunea History din meniul Window. Aici apar titlurile paginilor vizitate în sesiunea
curentă, dar spre deosebire de Go sunt reţinute doar paginile care sunt înlănţuite direct.
De exemplu, dacă o pagină oferă imaginea unei hărţi, executând un click pe numele unui stat
sau oraş, se obţin informaţii detaliate despe acesta. În acest context, dacă selectăm succesiv
“America de Nord”, “Statele Unite”, “Pennsylvania” şi “Philadelphia”, cele patru titluri vor apare
în History. Dacă ne întoarcem în pagina “Satele Unite” şi apoi accesăm succesiv paginile
“California” şi “San Francisco”, aceste ultime două pagini vor înlocui link-urile către
“Pennsylvania” şi Philadelphia” din History.

Note :

pag 31
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

Bookmark-urile oferă păstrarea link-ului către o pagină până când acesta este şters de către
utilizator. Am pus în evidenţă adăugarea unui bookmark. Există opţiuni mai avansate care permit
organizarea bookmark-urilor într-o structură ierarhică, crearea fişierelor bookmark multiple şi
partajate. Opţiunea Bookmarks din meniul Windows oferă instrumentele de gestionare a bookmark-
urilor.

Meniul File conţine opţiunile:

Open - deschide un fişier bookmark;

Import - permite importarea dintr-un fişier bookmark;
Save As - permite salvarea listei bookmark-urilor active într-un fişier;
What’s new - parcurge bookmark-urile din listă şi detectează modificarea acestora.

Meniul Item din fereastra Bookmark conţine următoarele opţiuni:

Properities - afişează caracteristicile unui bookmark (titlu, URL, comentarii);

Go to Bookmark - activează link-ul respectiv;
Sort Bookmarks - sortează alfabetic bookmark-urile unui folder după titlu;
Insert
Boomark - inserează un bookmark şi afişează dialogul său de configurare;
Folder - inserează un folder (colecţie de bookmark-uri);
Separator - inserează un separator;
Make Alias - realizează un alias la elementul specificat;
Set to Bookmark Menu Folder - afişează numai conţinutul folderului în lista de bookmark-uri;

3.3.2. Facilităţi Netscape evoluate.

Note :

pag 32
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

1. Selectarea Home Page Location.

Browserul Netscape poate fi configurat să acceseze la lansare o anumită pagină de

informaţie. Din meniul Options opţiunea General Preferences/Appearance conţine dialogul Startup
din care se selectează:
On Startup Launch - permite setarea ferestrei implicite cu care să se lanseze browser-ul; implicit
este Netscape Browser;
Start With - se poate porni cu o pagină goală (opţiunea Blank Page), sau cu Home Page
location, specificând URL-ul acesteia. Implicit aceasta este http://home.netscape.com.

2. Opţiuni de afişare a imaginilor inline.

Datorită faptului că fişierele imagine sunt mari ca dimensiune în raport cu fişierele text,
poate deveni o problemă aducerea acestora împreună cu documentul în format text, mai ales atunci
când canalul de comunicaţie este lent, sau când server-ul are o încărcare substanţială. Dacă opţiunea
Options/Auto Load Images este activată, toate imaginile din document sunt transferate. Dacă
această opţiune este inhibată, în locul fiecărei imagini este afişată icoana standard . Butonul

devine activ. Executând click pe icoana unei imagini se va transfera doar imaginea

respectivă. Activând butonul sunt transferate toate imaginile din document.

Options/General Preferences/Images deschide un dialog care permite setarea opţiunilor

privind modul de afişare a imaginilor astfel:

Automatic - Netscape va decide cel mai potrivit mod de a afişa imaginile; este opţiunea setată în
mod implicit;
Dither - alege culoarea cea mai apropiată disponibilă pe calculatorul local;
Substitute Colors - culorile sunt substituite cu cele disponibile pe calculatorul local.

Opţiunea Display Images permite selectarea afişării unei imagini în timpul încărcării (While
Loading) sau după ce s-a terminat transferul acesteia (After Loading).

3. Afişarea imaginilor externe

Spre deosebire de imaginile inline, imaginile externe sunt afişate într-o fereastră separată.
Netscape poate deschide fişiere imagine de tip GIF (Graphic Interchange Format), JPEG (Joint
Photographic Expert Group) şI XBM (X Bit Map). Alte formate de fişiere imagine au nevoie de
configurarea unei aplicaţii Helper (aplicaţie externă care poate trata tipul de fişiere respectiv).
Dacă o imagine a fost deschisă într-o pagină separată se foloseşte butonul Back pentru revenire în
pagina anterioară.

4. Completarea formularelor (forms)

Mai mult decât aducerea (deci citirea) unei pagini, Netscape permite trimiterea informaţiilor de la
client la server prin aşa-numitelor forms.

Note :

pag 33
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

Form-urile pot oferi câmpuri de editare, cutii de selecţie, butoane radio, meniuri de tip
pull-down, liste de selecţie, precum şi butoane a căror activare realizează trimiterea informaţiei
introduse sau din contra, anularea acesteia. Textul introdus într-un form nu alterează permanent
pagina originală de informaţie, ci oferă posibilitatea de a trimite un răspuns.
Form-urile sunt des utilizate pentru a colecta informaţii despre o pagina HTML şi a le
remite autorului. Câmpurile unui form pot restricţiona utilizatorul să introducă numai informaţie
numerică, de exemplu, sau câmpurile să aibă o dimensiune mărginită superior.
O altă utilizare importantă a form-urilor o constituie introducerea interogărilor pe baza
cărora serverele de căutare furnizează resurse WWW. Vom aprofunda utilizarea aşa-numitelor
Search Engines în paragraful următor.

5. Facilităţi de căutare a informaţiei pe Web.

Să presupunem că dorim să obţinem informaţii despre un domeniu arbitrar, de exemplu

arhitectură. Dacă deja cunoaştem URL-uri pentru astfel de pagini, nu avem decât să le specificăm şi
să accesăm paginile respective. Dacă nu cunoaştem aceste URL-uri, putem apela la serviciile unor
servere suficient de puternice pentru a putea reţine indexuri către numeroase pagini, organizate în
funcţie de domeniu. Dacă activăm butonul Net Search din bara “Directory Buttons” vom accesa
pagina Net Search Services de la Netscape. Distingem aici numele unor astfel de servere:
http://guide.infoseek.com/
http://www.opentext.com/
http://www.excite.com/
http://lycos.com/
http://altavista.digital.com/
http://www.yahoo.com/
http://www.webcrawler.com/

Să exemplificăm pe cazul serverului www.yahoo.com:

Note :

pag 34
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

Din acest moment putem proceda în două moduri:

Introducem şirul de caractere după care vrem să se realizeze căutarea. Acesta poate fi format din
mai multe cuvinte separate prin spaţiu. Apoi vom specifica opţiunile de căutare selectând link-ul
options.

Note :

pag 35
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

Acestea sunt:
At least one of the keys - vor fi returnate link-uri către pagini care conţin cel puţin unul
din cuvintele specificate;
All keys - vor fi returnate link-uri către pagini care conţin toate cuvintele specificate;
Consider keys to be:
Substrings - dacă unul din cuvinte apare ca subcuvânt într-o pagină, aceasta este
returnată;
Complete words - nu sunt acceptate potrivirile la nivel de subcuvânt;
Display nnn matches per page - specifică numărul de link-uri care vor fi afişate într-o
pagină rezultat. Poate fi 10, 25, 50, sau 100;
Search - porneşte căutarea efectivă;
Clear - anulează opţiunile introduse; valorile acestora vor fi cele implicite.

A doua modalitate de a căuta informaţii despre un domeniu este următoarea:

Selectăm domeniul respectiv din lista de link-uri. De exemplu, pentru informaţii despre
arhitectură selectăm Arts;
În continuare selectăm Architecture;
În acest moment putem merge mai departe cu selectarea unui nou link cu informaţii
legate de arhitectură:

Putem lansa o interogare după şir de caractere cu opţiunea suplimentară Search

only in Architecture, ceea ce va restrânge mult aria căutării.

Note :

pag 36
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

Dacă dorim să ealizăm o căutare geografică putem folosi resursa:

http://www.w3.org/pub/DataSources/WWW/Servers.html
care listează link-urile ordonate după ţări:

sau pornind de la resursa: http://www.vtourist.com/webmap/ obţinem harta lumii. În continuare

selectăm continentul, apoi ţara, obţinând informaţii despre aceasta.

Note :

pag 37
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

6. Setarea clientului de e-mail şi news.

Înainte de a fi posibilă trimiterea şi primirea de mesaje e-mail sau news trebuie specificate
câteva opţiuni de configurare a browser-ului Netscape. În timp ce pentru informaţie în format
HTML se foloseşte protocolul http, pentru mail sunt folosite protocoalele SMTP (Simple Mail
Transport Protocol) şi POP3 (Post Office Protocol), iar pentru news protocolul NNTP (Network
News Transport Protocol).

Opţiunile de configurare se setează din meniul Options/Mail and News Preferences/Servers permit:
specificarea numelui serverului de mail (pentru outgoing messages folosind protocolul SMTP,
respectiv pentru incomming messages folosind protocolul POP3); în cele mai multe din cazuri
este vorba despre acelaşi server;
specificarea numelui contului utilizatorului de pe server-ul de mail;
specificarea directorului în care vor fi stocate mesajele pe maşina locală;
specificarea dimensiunii maxime a unui mesaj care poate fi trimis /primit;
specificarea intervalului de timp între două conectări succesive; Opţiunea Never presupune
conectare manuală;
specificarea numelui serverului de news.

7. Configurarea opţiunilor de reţea ale browser-ului Netscape.

În meniul Options/Network Preferences avem opţiunile:

Cache - se specifică dimensiunea zonei cache din memorie, respectiv de pe disc şi directorul
unde se vor stoca temporar informaţiile.
Connections:

Note :

pag 38
Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET

Number of Connections - specifică numărul maxim de conexiuni simultane care pot fi

deschise. Implicit acest număr este 4.
Network Buffer Size - specifică volumul de informaţie care poate fi transferat la o
singură conexiune. Implicit este 32 kilobytes.
Proxies - Atunci când calculatorul client are acces Internet doar prin intermediul unui server
este necesară configurarea unui proxy pe calculatorul client. Proxy-server-ul are rolul de
intermediere a transferului: va prelua cererea clientului şi o va reformula serverului. Server-ul
va trimite informaţia solicitată proxy-server-ului, acesta trimiţând-o mai departe clientului.
Configurarea constă în specificarea numelui server-ului de proxy şi a portului la care se va
conecta browser-ul de pe calculatorul client, pentru fiecare tip de protocol (acesta este implicit
8080).

Note :

pag 39
CURS DE INI}IERE ÎN INTERNET Centrul de Computere şi Comunicaţii Iaşi

CUPRINS

CAPITOLUL 1. CE ESTE INTERNET? ....................................................................................................................... 1

1.1. Cum şi când a apărut INTERNET ? .............................................................................................................. 1

1.2. Cine guvernează Internet-ul ?........................................................................................................................ 2
1.3. Cine plăteşte pentru serviciile Internet ? ....................................................................................................... 2
1.4. Ce înseamnă Internet pentru utilizatorul individual ?.................................................................................... 2
1.5. Ce oferă reţeaua Internet utilizatorului individual ? ...................................................................................... 3
1.6. Cum funcţionează reţeaua Internet ? ............................................................................................................. 3

CAPITOLUL 2. SERVICII INTERNET DE BAZ| ....................................................................................................... 5

2.1. Telnet............................................................................................................................................................. 5
2.2 FTP (File Transfer Protocol). ......................................................................................................................... 9
2.3. Sistemul de poştă electronică....................................................................................................................... 12
2.3.1. Ce este un mesaj e-mail ? ......................................................................................................................... 12
2.3.2. Totul se află în adresă............................................................................................................................... 13
2.3.3. Facilităţi e-mail generale. ......................................................................................................................... 13
2.3.4. Caracteristici e-mail nestandard ............................................................................................................... 14
2.3.5. Mesaje de eroare e-mail............................................................................................................................ 14
2.3.6. Agenţi de transport pentru poşta electronică. ........................................................................................... 14
2.3.7. Eudora Mail - un client de mail răspândit în lumea utilizatorilor Windows............................................. 15
2.3.8. "Mailing Lists" - Liste de discuţii folosind poşta electronică................................................................... 17
2.4. Sistemul news (ştiri în reţea)........................................................................................................................ 18
2.4.1. Preliminarii. ............................................................................................................................................. 18
2.4.2. Configurarea şi utilizarea clientului de news “News Xpress” .................................................................. 19

CAPITOLUL 3. WORLD WIDE WEB........................................................................................................................ 23

3.1. Ce este şi cum a apărut WWW ? ................................................................................................................. 23

3.2. Cum funcţionează WWW ?......................................................................................................................... 28
3.3. Netscape ..................................................................................................................................................... 29
3.3.1. Primii paşi în utilizarea Netscape ............................................................................................................ 29
3.3.2. Facilităţi Netscape evoluate...................................................................................................................... 32

Note :

pag 40