UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

NOTE DE CURS
BAZELE CONTABILITĂŢII
PARTEA I
 INTRODUCERE
Înc ali
tate ae idedi scipl i
năş tiinţificăi nde pendent ă,c ont abili
tateaa r eun
obi ec tpr opr i
udec e
r cetarepr inc a r
es ede os ebeştedec e lelalt
eş tiinţe.Obiectivul
de cla ra
ta lcont abili
tăţii
,c at eor ieş tiinţi
fic ăş itehnicădeî nr egistrare ,este reflectarea
clară ,fia bil
ăş ic ompl etăas ituaţie ipa tr
imoni ului ,are zult
atelorobţ inutedi nut i
liz area
ace stuiaş iape rforma n ţ
e l
orf ina nc iareauni tă ţ
iipa tr
imoni ale .
Dupăuni ia utori,c ont abilita t
eae s tec ons i
de ratăot e ori
eş tiinţifi
că ,c ea r ec a
obi ec tde s t
udiu mi şca reac irc ula r
ă a bunur i
lore conomi ce,a ve nit
ur i
lor ,ş ia
che ltuielilore tc.Al ţia utor ic ons iderăc ont abilit
at eac ao t ehni c ă de c ule gere,
pre luc r
a re,stoc are,tr
a nsmi tereş ia nalizăai nfor ma ţ
iilorprivinds ituaţiap atrimoni ului
şiar ezul tatel
orobţ i
nut e.
Pr inc âmpuldea cţiune ,c ont abilitateae st
egr efat
ăpeoe ntitatepa trimoni ală
de f orma uni tăţi
lore conomi ce ,i ns t
it
uţ iipub l
ices au or g aniz aţiiobş teşti.Prin
cont a bilitat
es ea sigurăt rans pune reaî ntr-un sistem formalizat, cu proc edeepr opr iişi
princ ipiic l
a rde finit
e,at ut urorope r a
ţiilore c onomi cede termi na tedede sfă şur area
activi tăţiidec ătr
ee ntităţ
ilepa trimoni ale .Contabilitate, prin cuantificarea tuturor
ope ra ţi
ilor e conomi c eş iî nre gistrareal or pe o ba z ă uni tară pe nt r
u toate
întreprinderile, dăpos i
bi l
itate ae fectuăriidec ompa raţ
iiînt r
eacestea atât în timp
(situa ţi
aune iuî ntreprinde r
idel aope r
ioa dăl aa l
ta),c î
tşiî ns pa ţiu( compa raţiiî ntre
între prinde ridiferiteca r
ede sfă şoa răa cti
vi tăţisimi l
are ).
Acest cursdeb azelec ont abi l
ităţ
iinuf acea ltcevade câts ăpunăî nl umi năun
ans ambl u de noţ iunit eor eticef undame nt alec are de finesc obi ectul,s fera de
cupr inde reş ime t
odac onta bilit
ă ţii,furni zândi nforma ţ
iicupr i
vi rel apa tri
moni ulc a
obiect de studiu al cont abil
i tăţii
.
Cur sule stes t
ruc turatî ndouăpă rţi,fie caredi ntreace st
e aa vâ ndla unul dintre
celedouăpr incipiifunda me nta l
ea leme tode ic ontabilităţ
iişia nume :
- dubla reprezentare a patrimoniului: or i
cebuns a
uva loa ree conomi căa reo
surs ădepr ovenie nţă(primap a r
te );
- dubla înregistrare: or ic eope raţiee conomi c ăproduc eodubl ămodi fica rea
patrimoniului, fie numai la nivelul uneia dintre masele patrimoniale sau concomitent
şic ua cee aşisumăî na mbe lec ate gor i
idee l
eme ntepa trimoni al
e(partea a II-a)

Obiective Partea I
1. Înţelege r
e anoţ iuniidepa t
ri moniuc aobie
ctdes tudiua lcont abi l
it
ăţi
i.
2. Înţelege r
e amodul uider epr eze
ntareapa t
ri
moni uluiînc onta bi l
it
ate(dubl
a
reprezentare).
3. Înţelege r
e anoţ iunilordea ctivşipasiv;c
heltuiel
işive nit
uri.
4. Înţelege r
e amodul uidec ompl e
tareşideîntocmi r
eadoc ume nt e
lor
cont abileş iar oluluifie căre icat
egoriideastfeldedoc ume nt e.
5. Însuşireame todelordee val uar
eae lementel
orpa tr
imoni ale,e va l
uareprin
care elementele patrimoniale sunt cuantificate ast
felîncâtsăpoa tăfi
înregistrate în contabilitate.
 CUPRINS

CAPITOLUL I: OBI ECTULŞIMETODACONTABI LITĂŢI I 4

1.1.Obi ectulc ont a bil
ităţ
ii 4
1.1.1.Re perei s t
or icea supraobi ectuluicont abilit
ăţi
i 4
1.1.2.Conc e pţiaj ur i
dicăa supr aobi ectulcont abili
tăţi
i 5
1.1.3.Conc e pţiae c onomi căa supraobi ectuluic ontabil
ită
ţii 11
1.1.4.Conc e pţiaf inanc iarăa supr aobiectuluic ontabil
ităţ
ii 12
1.1.5.Al temoda lită ţ
ider e prez e
nt ar
eapa trimoni ul
ui 12
1.2.Sf eradec upr indereaobi ectuluiconta bil
ităţi 17
1.2.1.Uni tăţipa trimoni al
ec areor ganizeazăş ic onducc ontabi
li
tat
ea 17
1.2.2. Prezentarea principalelor elemente patrimoniale ce fac obiectul cont
abil
it
ăţi
i 19
1.2.2.1. Activele patrimoniale 19
1.2.2.2. Pasivele patrimoniale 27
1.2.2.3. Veniturile, che l
tuielileşir ezulta
tule xer c
iţi
ului 31
1.2.2.4.Aj us tăriledeva loa re 33
1.2.2.6.Apl icaţiipr ivinds tructurae leme ntelorpa tr
imoniale 34
1.2.3.Ti pur idemodi f
icăripr odus edeope r aţ
ii
lee conomi ceasupr
ae lement
elor 37
patrimoniale
1.3. Metoda conta bi l
it
ă ţ
ii 41
1.3.1.Noţ iune aş ic onţinutulme tode iconta bil
ităţ
ii 41
1.3.2.Pr oce de eleme tode ic ontabilit
ăţii 43
1.4. Principiile contabile generale 45

CAPITOLUL II: BI LANŢUL CONTABI L PROCEDEU AL METODEI 47

CONTABI LI TĂŢI I
2.
1.De f
inir
ea,conţ i
nutulşist
ructurabi
lanţul
u 47
2.
2.Formedepr ezentar
eabi l
anţului 49
2.
3.Teoriipri
vinds tr
ucturabi
lanţulu 51
2.
4.Tipuridebilanţ 53
2.
5.Funcţii
lebilanţul
ui 54
2.
7.Contuldepr ofitşipier
der
e 55
2.
8.Aplicaţi
iprivindbilanţ
ulcontabilş
ic ont
uldeprof
itş
ipi
erde
re 58

CAPITOLUL III: DOCUMENTELE CONTABILE. FORME DE

ÎNREGISTRARE ÎN CONTABUILITATE 64
3.1. Documentele contabile 64
3.1.1.De fini r
ea ,conţinutulş ifuncţii
ledoc ume nt
elorcontabile 64
3.1.2.Î nt
oc mi rea,prelucrare aşiverificarea documentelor contabile 65
3.1.3. Clasificarea documentelor contabile 67
3.1.4.Ci rcula ţ
iadoc ume nt el
orc ontabi le 70
3.1.5.Cl asar eaş ipăst
r a
readoc ume ntel orc ont
abi
le 71
3.2.Registrele de contabilitate 72
3.3. Formele de înregistrare contabilă 77
3.3.1. Definirea formei de contabilitate 77
3.2.1. Forme de înregistrare în contabilitate 78
CAPITOLUL IV: EVALUAREA PATRIMONIULUI ÎN CONTABILITATE 81
4.
1.Noţiuneaşiprinci
pii
leeva
luăr
iipat
ri
moni ului 81
4.
2.Sist
emuldepr e ţ
uriş
ita
rif
e,bazăaeval
uă ri
ipatri
moni
ului 82
4.
3.Formeş imetodedee va
luareaele
me nt
elorpatr
imoni
ale 83
4.
3.1.Evaluar
eacur e
ntă 83
4.
3.2.Evaluar
eape ri
odic
ă 85
4.
4.Aplicaţi
ipri
vinde va
lua
reapatr
imoniul
ui 86

PROBLEME DE REZOLVAT 89
 CAPITOLUL I
OBI
ECTULŞIMETODACONTABI
LITĂŢI
I

Cuvinte cheie:
contabil
itate,pat
ri
moniu,concepţiipatrimoni al
e,act
ivpat
ri
mo ni
al,pa
siv
patrimonial, c
he l
tui
ală,
veni
t,rez
ultat,me todac ont abi
li
tăţ
ii
,proc
edeucontabil,
principiu contabil

1.1. Obiectulc
ont
abi
li
tăţ
ii
Obi ec t
ivuldecl
aratalcont
abil
ităţ
ii
,c ateor
ieşti
inţi
fi
căşit ehni
căde
înregis
trar
e ,e stere
fle
cta
reacla
ră,f
iabi
lăşic ompl
etăasit
uaţi
eipat
rimoniul
ui,a
rezulta
tel
orobţ inut
edinuti
li
zar
eaace
s t
uiaşiaperf
ormanţ
elorfi
nanc
iareaunit
ăţi
i
patrimoniale.

1.1.1. Re
per
eis
tor
icea
supr
aobi
ect
uluic
ont
abi
li
tăţ
ii
Înc alit
ate ae id edi sc i
plinăş t
iinţific ăinde pe nde ntă,c ont abi li
tateaa reun
obi ectpr opr iudec erc etarepr inc ares ede ose beştedec ele lalteştiinţe .
De-a lungul timpului, au a pă rutş is -aude zvol t
a tmul t
et e oriiş ic onc epţii
cupr ivirel ade f
inire aobi ec t
ul uic ont abil i
tă ţ
i i
.
O pr imăde fini ţieda tăc ont a bili
t ăţiiaf os tf ormu lat
ădeLuc aPa c iolo,î n
luc rareas a„ Summadea rithme tica ,g eome t
ria,pr opor ti
oniepr opor ti
ona li
ta”,
apă rutăl aVe ne ţi
aî na nu l1494,î nc arec ons ider ăc ăobi ectulc ont abi li
tăţii
,
“cupr indet otc eapar ţinene gus tor ului ,av erea,mobi lăş ii mobi lă,pr e c um ş i
afac er il
emar işimi c iî nor dine aînc ar eauav utloc ”.
Por ninddel ade f
ini ţi
ada tădeLuc aPa ciolo, de-a lungul secolelor au fost
adopt a te di ve rsec onc ept eî n ve de reaf unda me nt ăriiş ide finiriiobi e ctului
cont abi li
tă ţii.Ma ide sî ntâlni tesuntc eledepatrimoniu, avere, resurse economice
şic api tal.
Dintre categoriile economice enumerat mai sus, pr edomi na ntăî nde finirea
conţ inut ul uiobi ectuluic ont a bil
ităţiie st
ec e adepa trimoni u.O a s eme neaobţ i
une
seî nte me iaz ăpef a pt ulc ă,pr ing e ne zas a ,c ontabi li
ta t
e aaa părutdi nne ce sitatea
dear ăspundeî n pl anulc unoa şt eriiş ige sti
uni i,l apr obl e
mag ospodă r ir
iiş i
de zvol tări ipa tri
moni ului.
Expl ic ar
e anoţ iuni idepa t
r imoni ut re buies ăpor ne ascăî nmodl ogicdel a
originea acesteia, respectiv “pat rimoni ul”c ar
eî nl i
mbal atinăde semne a z
ăa ve rea
saumoş te nire al ăsa tădeî na i
nta şi.Expr e siaa rec ores ponde nţăî na ltel e xicuri
gre fateî nl atinăs ubf orme le:le patrimoine î nf r
anc e ză, il patrimonia î ni taliană ,el
patrimonio î ns pani olă .Me nţionă mc ăî nl i
mbi lee ng lez ăş ig erma nănu s e
utilizeaz ăt erme nulde pa trimoni u,c ic onţ i
nut ull uie conomi cş ij uridi c.În
cons e cinţă ,î nc ont abi litateaa nglo -sa xonă ,t er
me nuldepa trimoni ue stesubs ti
tuit
dec e l
edouăc ompone ntea les ale ,r e spe ctiv“ave r e”pe nt r
ua ctivş i“c api tal”
pentru pasiv.
Ca universalitate de bunuri succesorale, patrimoniul este grevat la români
şideda tor iilel egatedepe rsoa nade func tului .Para doxa l ,a tâtdre ptulr oma n,c âtşi
Codulc i
vi lf ranc ez,nuc ons acrăî nmode xpl ici
tode fini ţieapa trimoni ului.Li ps a
dinCodulc ivilf ranc e zs ee xplicăpr inf apt ulc ăl af ine les e coluluiXVI II,e poc a
zămi sliri
i Codul ui na pol eoni an, doc trina pa trimoni alistă,e ras upus ă unor
put erni cedi sc uţiic ont radi ctorii.Ce le briij ur i
ştif ranc ez iAudr yş iRa ude z voltă

4
teoria pe rs
ona l
istă a pa t
rimoni ului,a pr eci
ind c ăa cestar eprez intăt ota l
it
a tea
bunur il
ora pa rţ
inâ nd une ipe r
soa ne f izices auj uridic e,i nc l
usiv dr eptur il
eş i
obligaţiilea fer ente.De ş ipa t
rimoni ulnue stedefinitc aa tareni ciî nc odulc ivil
româ npr omul ga tî na nul1864,s ec ons tat
ănume roaser ef
e r
iril ar ă spunde rea
pa t
rimoni ală.Bună oa ră,s eprec i
z e
a zăc ă :“orici
nee steobl igatpe rsona l,e steţi nut
deaî nde pliniî nda toririles a
lec ut oa t
ebunur i
lemobi leş iimobi le ,pr eze nteş i
viit
oa re”.Evi de nt,pr eciz a
r e
as er efer ălag aj,car ăspunde reade bi toruluif aţ
ăde
creditorii chirografari.
Codul comercial româ ni nt ratî n vigoarel a1 s eptembr ie1887,după
mod el
ulc eluii tal
ia n,e laboratl a31oc t
ombr i
e1883,c onţ inenume roas etr imiteri
indirecte la patrimoniu.
Le ge a15/ 1990pr i
vindr eorg aniza r
eauni tăţ
ilore c onomi cedes tatc ar eg i
i
autonome ş is oc ietăţiic ome rcia
le ,c ons i
de ră pa t
rimoni uldr eptc ondi ţie de
înfii
nţareae ntităţ
iie conomi ce,a lă
t urideobi ect
uldea ctivita t
e,de numi reş is ediul
principa l.Le g eanr .31/ 1990pr i
vinds oc ie
tăţi
lec ome r
cia leut il
izeaz ăe xpr e si
ade
“pa t
rimoni us oc i
al”,c apa tr
imoni uc a
rea parţ
inedi f
e ritelorf ormej ur i
di cede
societăţi.
Evol uţia ul terioa r
ăac ont abilită
ţiia f ostî ns oţit
ă de mul t
ipl i
ca rea
conc epţiilorr efe r
itoa r
el aobi ect
ulc ontabilit
ăţii
,f ărăsăs ea j
ung ăl aunc onse ns.
Dupăuni ia utori,c ontabi li
tateaes t
ec onsideratăot eorieş tiinţi
fică,c ea rec aobi ect
des tudiumi şcareac ir
cul arăabunur i
lore conomi ce,ave ni turi
lor,ş iac heltuielilor
etc.Al ţ
ia utor ic ons ide răc ontabil i
tateac ao t ehnicădec ulegere ,pr eluc rare,
stocare,t rans mi tereş ia nali
zăai nf orma ţii
lorpr i
vinds itua ţi
apa tr
imoni ul uiş ia
rezultatelorobţ i
nut e.
Înul ti
mavr e mes ec onture az ăînl iter
aturades pe ci
ali
tatet reic onc epţ i
i
privind obi ectul c onta bil
ită
ţii:c onc epţi
aj uri
di că,c onc e
pţiae conomi căş i
conc epţiaf inanc iară.

1.
1.
2.Conc
epţ
iaj
uri
dic
ăas
upr
aob
iec
tulc
ont
abi
li
tăţ
ii
Domi natădeş coalag erma nădec ontabi l
itate,prinFr .Hüg li,I.C.Koc i
big
şiR.Re isch,c oncepţi
aj uridicăpr ivindobi ectulc ont abil
ită
ţii
,af ostpr eluatăîn
România de profesorii G. Trancu –I a
şi,S.I acobe scuş i A. Sorescu. Conform
acesteic onc epţi
i,obi ect
ulde s tudiua lc ont abi l
it
ăţiie se patrimoniul unei
t
persoane fizice sau juridice, privit din punct de vedere juridic, respectiv a
drepturi
lorş iobligaţi
ilorpe cunia reî nc orelaţiec u obiectel
ec orespunz ătoare.
Aut onomias ubiecţ
il
or pa rti
cipanţ il ac i
rcuitule conomi ci mpune s epa rarea
patrimoniului,aa veri
işiar ezultatelordeg estiune .
Î
nc onsecinţ,pat
ă ri
moni ule st
ef ormatdi nt ot
alit
atea dr ept
ur il
or ş i
obligaţi
il
orc uv aloaree conomi că,apar ţinândune ipersoane fizice sau juridice,
inclusi
vbunur il
elac areac esteaser e
feră(fig. 1.1).

Fig. 1.1 Structura de ansamblu a patrimoniului

PATRIMONIU

PERSOANĂ
BUNURI FI
ZICĂ DREPTURI
ŞI SAU UNITATE ŞI
VALORI PATRIMONI ALĂ OBLIGAŢI
I
ECONOMICE

5
 Expr e sia“ va l
oa r eec onomi c ă”s emni f
ică ,îna c e
s tc a z,îns uş i
r eadr ept uril
or
şiobl ig aţii
lordeaf ieva l
uateî ne talonmone t
a r
,bă nesc.
Ca ansamblu de drepturi, patrimoniul are sensul de universalitate, formând
unt oti ndivi zibil.Exi stăş is i
t ua ţiidee xc epţieî nc ar epa t
rimoni ule stes upus
divi z i
uni i
.Di ntrea cest eame nţ ionă m:a c cept areaune isuc ce siunisub beneficiul de
inve nta r,be ne f
ic ia
ruldes uc c es iunepr ime ştepa trimoniul defunctului în mod
disti nc t,înă unt rulpa trimoni uluig loba l
,ne acc eptă ndpl a taunors umeî npl usf aţă
dea c tive l
emoş tenite;î nc az uls e pa ra ţieidepa t
rimoni uî nma teriec i
vi lă,etc.
Pa tr
imoni ulr epr ezint ăobi ec tulunuidr ept,r espec tivdr eptuldepr opr ietat
e,
cadr e ptr ea la supr abunul ui.Î na c eastăc alita te,e xc ludet e rţelepă r
ţidel a
be ne fic iula ce stuidr eptc uc ara cte rpe cuni a r
.Î nc ons ec i
nţ ăe lpoa tef ie val uatşi
recuperat în bani.
Cadr e pt,pa tri
moni uls ena şteoda t
ăc upe rsoana ,c ons ide rentpe ntruc are
juriş tiider enumeî lnume scun“ dre ptî nnă s cut”.Ci vi l
iş ti
if ranc e ziAubr yş iRa u,
me nţ i
ona ţia nte r
ior ,c onside ră pa trimoni ul“ îns ăşipe rsona l
ita t
e a omul ui,î n
raporturile s a lec uobi e ctel
ee xt er i
oa re”.O a nal iz ăpe r
ti ne ntănede termi năs ănu
conf runt ăm pa t
rimoni ulc upe rsona litate aj uridic ă ,ş ia c eas tadi nc e lpuţ indouă
considerente:
-persona lita
teae steonoţ iunea bs tractă;
-patrimoni ule steş it r
e bui es ăr ă mâ năonoţ iunec onc retă,a propia tăde
rea litate apa lpa bilă.
Pa tr
imoni ulr epr e zi
nt ăouni ta tes inteticădes truc tur ă,oe ntitate autonom
cons tituită,di stinc t
ăa tâtf aţădepe rsoa nac ăreiaî ia pa rţine ,cât ş if a ţădef iecare
element din care este compus. Orice element component al patrimoniului
înde pline şteodubl ăf unc ţ
ie:
-compone ntăaî ntreg ului ,c alitatec areî li nt egrea zăî ns t
r uc t
ur aş ifunc ţ
ii
le
întregului;
-entitatedes ines tătă t
oa re,î nsuş irec arepe rmi tede li
mi t
a r
e aî na numi te
circ ums tanţeaf iecăreipă rţ
if aţădeî ntreg .
Cauni t
a tesinte ticădes tr uc tur ă,pa trimoni ulma ni f
e stăt răsă t
ur ile:
-este o universalitate juridico-f ina nciară;
-estepe rsona l,î ns ens ulc ăa pa rţineune ia numi t epe rsoa ne ,f i
indc ondi ţ
ie
deî nte me iereont olog ic ăape rsoa ne ij uridice;
-este distinc tfaţădepe rs oa nac ăreiaî iapa rţineş inui nc l
usa c esteia;
-este unic;
-este indivizibil;
-este netransmisibil.
Pentru e xistenţapat r imoni ul uie steobl iga tor i
epr e z enţaadouăe l
e me nte
interdependente:
-subiectul patrimoniului, respe ctivpe rsoa naf izic ăs a ujur idic ăc arepos edă
şige stione a zăbunur i
le ,îşia sumădr e ptur ileş iobl i gaţii
lea s upraa ce storbunur i
.În
ace a stăc a l
ita t
e ,s ubie c t
uldepa trimoni u poa tee xer c i
taa ctededi spoz iţi
eş i
administrare asupra patrimoniului;
-obiectul patrimoniului, respectiv bunurile care compun patrimoniul,
repr e ze ntândma t
e r
ializa readr e pt urilorş iobl igaţiil or.
Re zul tăc ăpa trimoni ulun eie nt i
tă ţ
ie conomi co -soc iales inte t
ize azădouă
elemente principale:
-elemente patrimoniale sub forma bunurilor ,ami jloac elorma t
eri aleşi
bă ne şti,e xpr ima t
eva l
or icş iune or ic a ntitativ;
-eleme ntepa trimoni ales ubf ormar apor t urilors a ur el
a ţiil
orj uridi cede
na tur ăpe cuni ară,ge ne ratedede sf ăşur areaa c tivităţii,c onc re ti
z ates ub f orma
dre pt ur i
lorş iobl igaţi
ilor patrimoniale.

6
 Bunur il
eş iv alor il
ee cono mi ce ,c apr imăc ompone ntăapa t
r i
moni uluiî n
calitate al ordeobi ec tededr ept uriş iobl i
gaţii,f orme az ăa verea,a di căs ubs tanţa
ma te ria lă a pa trimoni uluic uc onţ inutc onc re t
,ma t
er ial,de t
e rmi natef izicş i
economic.
As upr aor ică ruibuna flatî npr oprietateape rsoa neif i
zices auj ur idices e
exe rcitădec ătres ubi e ctuldepa trimoni uc el
et reidr e ptur i:
-jus utendi,dr ep t
uldef ol os inţă ;
-jus fruendi,dr e ptulde a c ulegef ruc tele( re zulta
tule xp loat ări
is au
utilizăr ii bunului);
-jus abutendi,dr eptulde a di spune vâ nz area ,r espectivî ns trăi
na rea
bunului.
Abor da r
e ac ont a bilăanoţ iuni idebunur ia rel ocpepr inc ipiuldubl e
i
repr eze nt ări,s it
ua ţieî nc arevom de scope ri
ic eledouăl atur iinsepara bile:
-aspectul economic: bunurile ca atare, averea sau mijloacele consemnate în
activulbi lanţ i
e r
;
-aspe ctul j ur idic : pr ove ni enţa bunur i
lor ,a bs t
racti
za rea j uridică a
dre ptur ilorş iobl ig a ţi
ilorr e feritoa r el aa ces tebunur i,c onsemna teî n pa sivul
bilanţ ie r.
Clasificarea bunurilorpoa t
ea ve al ocdupădi ver sec ri
terii
.Di ntrea cestea
me nţ ionă m:
1) Din punct de vedere fizic, bunurile economice cuprind în structura lor
urmă toa relec ateg or i
i:
-bunur ima teri ale,subf or mabunur il
orc or por ale:c lădir
i,ut il
a j
e ,ins t
alaţii
,
materii prime ,mă rfur i,amba laje ,pr odus eînc ur sdee xec uţie,etc;
-bunur idena tural uc ră rilorş ise rvici
ilordedi ve rsec ategorii;
-bunur ifina nc ia r
es ubf or madi sponibilităţilorî nl eişiînva lută,t it
luride
par ti
c ipa r
e ,titl
ur idepl asa me nt ,e fec tedec ome rţ,etc;
-bunur ispi ritua le,subf or mabunur il
orne c orpor a le:brevete,l icenţ e,mă r c
i
dec ome rţ,c reanţe,s toc uldei nf or ma ţ
iie tc;
-altebunur ia traseî nc i
r cuit ule c onomi c ,s ubf or mădet erenur i,ză cămi nte
saubogă ţ
iina tura lee t c.
2) Dupămoduldec ompor tar eî ns paţiu, bunurile se împart în:
-bunur ii mobi l
e ,f ixa tes pa ţial( clă
di ri,c ons truc ţii,terenur i,c ăif e r
a te
,
canale etc.)
-bunur imobi le,c elec a reî npr oc es
ule xpl oa tăriis auut ili
z ăriilorpotf i
depl as a teî ns paţiu( ma teriipr ime ,c ombus t
ibi l
,pi esede schimb, semifabricate,
produse finite etc.)
Din punct de vedere economic bunurile economice sunt caracterizate de
celedouăc ompone ntea lea c estor a:ut ilitateaş iva loa rea.
Utilitatea unuibun e c onomi ce ste da tă de c a pacit
a t
eaa cestuiade a
satisface o a numi t
ăne voi e,pr inf ol osire aînpr oce suldepr oduc ţ
ies a uc ons um.Î n
func ţiedeut il
itateaunuibune conomi c,s estabi l
eş teva l
oa reaa cestuia .
Valoarea unuibune conomi c ,r eprezintăe xpr esiabă neascăamă r imiil ui
.
În sens economic, valoarea unui bun es temă sur adee va lua reaa cestui a,e xprima t
ă
sun f or mă de va loa re de î nt re bui nţa r
e( folos inţă )s au va loare de s chimb
(pos ibil itateadea chi z i
ţiona r edepepi a ţăabunul uiî nf unc ţiedepr eţulg e neratde
var iaţiac ere ri
iş iof er tei).
Dr e pturileş iobl igaţ iile,c uva loa reec onomi căe va luatăînba nir e prezintă
adouac ompone nt ăapa trimoni ul ui .Ac eastăl aturae xpr imădef apt ,rapor turilede
propr ie ta tege ne ratedepr oc ura reaş ige sti
ona reabunur ilore conomi ce.
Raporturile de proprietate iau forma de drepturi în s i
tua ţiil
eî nc are
ti
tul aruldepa trimoni u,î ş ipr oc ur ăopa rtedi nbunur idi nr esursepr opr i
i.

7
 Ra por turil
edepr oprie t
a t
eia uf ormadeobl i
gaţi
iîns i
tua ţ
iaî nc a retitula r
ul
depa trimoni uî şipr oc urăopa rt
edi nbunur idi nr e s
ursecea pa r
ţina lt
orpe rsoane
fizice sau juridice.
Oa ltăinter pretareadr epturil
orş iobl igaţiil
or( î
nsensj uridic)s er eferăl a:
-Drepturile patrimoniale sunt drepturi civile care se nasc în raporturile
juridicea lepe rs
oa nelorf i
zices a
uj uridicec ut erţii
,înc al
it
atedes ub iect activ. Ele
g enerea zăc reanţel ecae l
e me ntea l
ea c t
ivuluipa t
rimoni a
l.
La rândul lor, drepturile patrimoniale se compun din:
-dre pturir e
a le: pr opr i
etatea, pos esiune a, uzufr
uc tul,c a r
ee xpr imă
posibilitatea de exercitarea unor drepturi asupra bunurilor;
-dre pturidec r eanţă:e xprimăa celedr eptur ipecareope rs oanăl ee xer ci
tă
asupr aa lt
e ipe rsoa ne,pr inca reoobl ig ă“săde a,s ăfacăsaus ănuf ac ăc eva” .
-Obl igaţiil
epat rimoni ales untobl ig aţ
iic i
vilecares ena scî nr apor t
ur i
le
juridice ale persoanel orf i
zices auj uridicecut e rţ
ii,încalit
atedes ubi ectpa siv.El e
g enerea zăda t
oriilef irme i,c ae leme ntea lepa sivuluipatri
moni a l.Ac esteda tori
i
potf i
,l ar ândull or, da t
o r
iif aţădepr oprie t
ar i(numi t
eş ic apitaluripr op riis au
pasive interne )ş ida toriifaţădet er
ţi(pa si
vee xterne ).
Dubla reprezentare a valorilor economice separate patrimonial, ce include
pedeopa rtebunur il
ee conomi cec apur tătoa redeva l
oriş ipedea l
tăpa r
te
dre pturil
eş iobl i gaţii
lec ae xpresiear a porturilorde pr oprie tate,de termi nă
ec hil
ibruli nterna lpa tr
imoni ul uiexpr imats ubf or maune iecuaţiidee chi l
ibru.

BUNURI ECONOMICE = DREPTURI + OBLI

GAŢI
I

Aplicaţ i
anr .1:
Sec unos cur mă t
oarelei
nformaţ
iicu pr
ivir
elaoe nti
tat
epatr
imonial
ă:
-bani 500lei;
-mă r
f uri1.000l ei.
Ştii
ndc ă:
-banii au fost depuşiîncont
uldelaba ncă,î
nnume leenti
tăţ
iipa
tri
monia
le,
dec
ătr
epr opr ie
ta r
;
-mă r
f uril
ea uf ostcumpărat
edelaunt erţ
,pecredit
,
ecuaţiadubl eir e
prezent
ăriapat
rimoniuluies
te:

BUNURI ECONOMICE = DREPTURI + OBLI

GAŢI
I
Bani 500
Mărf ur
i 1.000 500 1.000

Ac ea
s t
ăr e
laţi
ede vinepreg nantăîns itua ţ
iaî nc arepr oprietarulbunur il
or
estedife r
itdeî ntrepri
nzător(ma na ger)
.Es t
ec azuls ocietăţi
lorc ome r
cial
epe
acţi
uniundema imul tepe r
soane( acţi
onari)pa rticipăl a formarea capitalului
social
,fă r
ăc aelesăs eimplic
edi r
ec tlagesti
ona reapr opriu-zisăapa trimoni ul
ui.
Bunur i
lee conomi cea portate( aduse)de a cţi
ona ride vin pr opri
etat
ea
societ
ăţiicome rc
iale
,a cţ
ionari
ipierzând dreptul real asupra bunurilor societăţ
ii
.În
schimb s ociet
a t
eac a r
eş i-a constitui
tpa trimoni ulî na ceastă moda l
it
ate va
consemnaobl i
gaţi
ipe cuniar
efaţădea cţ
ionari.
În urma c onsti
tuir
iilegales oci
etateac apă tă persona l
it
a tej ur i
dică.În
consecinţă,aceastăuni t
atepatri
moni al
ănuma ia cţioneazăpr ina soc iaţi
is ăi
,ci
prinreprezentanţ
iilegali
,denumi iî
ţ nt
r e
prinzător isau manageri.Ac eştiadinur mă
nu mai îndeplinesc în nume propriu toate actele juridice de conducere,

8
a
dmini
str
areşigest
iona
re.Oride cât
e oriac
ţioneaz
ăî n numel
esoc
iet
ăţi
i,
î
ntr
epr
inz
ător
iinu î
şiangaj
eaz
ă pa
tri
moniulpropri
u,c ipe ce
lalsoc
iet
ăţi
i,

BUNURI ECONOMICE = DATORIIFAŢĂ + DATORI

IFAŢĂDE
DE PROPRIETAR TERŢI

într
eagar ăspunde r
ema teria
lăr e
ve ninds ociet
ăţii
.Ne fii
nd proprietar al bunurilor
adminis t
rateînt
reprinzătorulsauma nagerulareobligaţi
iîncadra t
eînr e l
a ţ
ia:
Re fl
ectar
eaî nc ontabil
it
ateapa trimoniuluipe rmitet ocma ic unoa şte
rea
raport
uluidee chil
ibrudi ntrebunur ileeconomi cefaţădedr ept uri
leş iobl i gaţ
iil
e
unită
ţiipa t
rimoniale.
Abor dareapa t
ri
moni uluidec onta
bi l
it
atedega j
ăa numitepa rticularit
ă ţif
a ţ
ă
dec el
elaltedisci
plineca restudiaz
ăş icer
c et
eazăpa t
rimoniul;
-contabi
lit
ateae laboreazăş iutil
izeazăî npr act
icăa numi tepr ocede ede
lucruc ua jutor
ulc ăroraa sigurăe videnţ
a ,calcul
ul,a nali
zaş ic ontroluls tări
işi
mi ş
căriipatrimoniului;
-contabi
lit
ateae laboreazăş iutil
izeazăot eorieşiome todăpr opr iec u
ajut
orulc ăreiaa sigur
ăî nregist
rare ac ronol
og i
căş ipe ba za unorpr i
ncipi
i
norma ti
ve a e xistenţ
e i,s tăr
iiş i miş căr
ii valoril
or e conomi c e de l
i mitat
e
patri
moni alşipepe rioadedeg es
tiune ;
-contabi
lit
ateamă soarăve nituri
leş ichelt
uieli
leoc azionatedea ctivita
tea
economico-s ocial
ăauni t ă
ţil
orpa t
rimoni aleşideter
mi năr e
zultatel
eobţ i
nut e .

Aplicaţ i
anr .2:
Sec unos cur mă t
oa r
eleinforma ţiicupri
vir
el aoe nt
it
atepat
ri
moni
ală
:
-bani 1.000 lei;
-mijloace de transport 5.000 lei;
-mă rfuri500l e i.
Ştii
ndc ă:
-baniia ufos tde puşicaa portl ac apit
aldec ă
trepropr
ieta
r;
-mijloac el
edet ransportş imă r f
uri
leauf ostc umpăr
atedelaunter
ţ,pe
credit comercial,
ecua ţ
iader e pre zent
areapa t
rimoniului devine:

BUNURI ECONOMICE = DREPTURI + OBLI

GAŢI
I

Bani 1.000
Mijloace Capital Credit
de transport 5.000 social 1.000 comercial 5.500
Măr f
uri 500

Da
căs
oci
eta
teaaf
ostî
ncr
edi
nţa
tăunuia
dmi
nis
tra
tor
,ec
uaţ
iade
vide
:

BUNURI ECONOMICE = OBLIGAŢIIFAŢĂDE + OBLIGAŢI

IFAŢĂ
PROPRIETAR DETERŢI
Bani 1.000
Mijloace Capital Credit
de transport 5.000 social 1.000 comercial 5.500
Măr f
uri 500

9
 Gra dul de a ut onomies auindependenţ
ăf i
nanci
arăat it
ular
ului de
pat
rimoniudi fer
ăînf unc ţ
iederapor
tulexi
st
e ntî
ntr
emărimeapa
tri
moniul
uinet
,a
bunuri
lorec onomic eşiaobl iga
ţii
lor
.
Patrimoniul net se e
xpri
măa st
fel
:

PATRIMONIUL NET = BUNURI - OBLI

GAŢI
I
(DREPTURI ECONOMICE) ECONOMICE

Înba zai nfor ma ţiilorf urniza t

edec ont abili
tates epoa tee fec
tuac ont
rolul
asupraope raţ
iuni l
orî nre gist
rate,a supr ai nteg rit
ă ţ
iipa trimoni aleş iae f
ici
enţei
activi
tă ţ
ilorde sfăşur a
t edea cti
vităţil
epa tri
moni ale .
Starea patrimoniului,e s t
er eflectată de c onta bili
tat
e pr i
ns t
ocuri
leş i
soldurile elementelor patrimoniale, componente ordonate pe categorii (structuri),
pe sectoare de activitate, pe faze sau locuri ale circuitului economic etc.
Mi şcarea pat rimoni ului,e ster efl
e ctată de c ontabilitate sub aspectul
mod i
ficărilorca ntit
a t
iveş ic al
itati
vec area ul ocî nvol umulş is truct
urabunurilor
economi ce ,adre pturilorş iobliga ţ
iil
or .
Ec uaţi
a de e chilibru a pa trimoni ului g loba l
,ur ma re a mi şcăr
iiş i
tr
a nsformă ri
ieleme ntelorpa t
rimoni ale, simple sau complexe, interne sau în urma
relaţi
ilorc ut e
rţii,poa tel uaa lt
ef ormedupăc um ur me ază :
-înc a
zulmi ş
c ărilors i
mpl e,c ea ul ocî ni nteri
oruluni tă ţ
ilorpa t
ri
moniale,
cenu c onducl as chimba rea propr ietarului,dr eptur ma renu da u na şt
erel a
raporturidedr eptur işiobl igaţiicut erţi
i;

INTRĂRI = I
EŞIRI
DE ELEMENTE DE ELEMENTE
PATRIMONIALE PATRIMONIALE
- încazulmişcăr
il
orsimple
,c eaulocî
ntr
euni
tăţ
il
epat
ri
moni
ale
,ce
de
ter
minămodi fi
car
eapropri
eta
rul
ui,dre
pturma
redaunaş
ter
elara
por
tur
ide
dr
ept
urişiobl
igaţ
iiî
ntr
eacest
eunit
ăţi
;

EXISTENŢELE + INTRĂRI = I
EŞI
RI + EXI
STENŢELE
I
NI ŢI
ALE DE ELEMENTE DE ELEMENTE FINALE
PATRIMONIALE PATRIMONIALE

- înc az ulmi şc ări

lorc ompl exe,c epr oduct ra
nsformă r
ic ant
itativeş i
calita
tivea tâtîns tr
uctur ac âtşiînvol umulpatri
moni ului
,ma jor i
tateaa c
tivităţ
ilor
desfăşur atedeuni tăţi
lepa tri
moni ales untcons uma toar
edebunur ieconomi ce
(che l
tuieli)şipr oducătoa redeve ni
turi.Echil
ibruls pecif
icproc e s
e loreconomi ce
estee videnţiatînc ontabilit
atec aor elaţi
eînt
reve niturişicheltuieli.Dind iferenţa
rezultată pr i
nc ompa r are
a ve nit
urilor cuc he ltuiel
il
es e obţ ine rez ult
atul
exe rc
iţiului.Ac e s
tae s teun e le mentpa tr
imonia lde numitpr ofits au pierdere.
Sinteza mi şcăril
or c ompl exe pr ivind vol u
mul ş is t
ruc tura e leme ntelor
patrimoniale, se materializeazăcaoc onseci
nţăae voluţi
eivenitur i
lor,cheltuiel
ilor
şirezult at
elor

REZULTATUL = VENITURI - CHELTUIELI

EXERCI
ŢIULUI

10
 1.
1.
3.Conc
epţ
iae
cono
mic
ăas
upr
aobi
ect
uluic
ont
abi
li
tăţ
ii

Cunoa şteo r ă s
pâ ndi rel a rgăî nş c ol
ile de c ontabilitat
e di n Eur opa
reprezentate de R.P. Coffy. I. Evian, A. Gilbert,, A. Guibbault, D. Voina.
Conf orm a ceste ic onc epţii,obi ec t
ulc ontabilit
ă ţ
iie ste definitc ac i
rc uita l
capitaluluiînf unc ţ
iedede stina ţi
al ui,respe c
tivc apit
a lfi
xş icapi t
alc i
rcula ntş ial
mod ul
uidedobâ ndire ,îns peţă ,cap it
alpr opriuş icapitalst
răin.
Capitalul fix sau activele imobilizate este constituit din bunuri economice
inve st
itec arepa rti
c ipăl ama imul tec i
cluridee xpl oat
areş ic ares eî nloc uies
c
dupăunnumă rdea nideut iliza r
e.Cons umula c t
ivelorimobi l
iza t
ese face treptat
pec a l
eaa mor tiză ri
i.
Capitalul circulant sau activele circulante este constituit din bunurile
economi cec es ec ons umăs auî şis chimbăf ormadee xist
enţăpepa r
c ursulunui
singur ciclu de exploatare.
Dupămodulî nc arebunur i
lee c onomi ces edobâ ndesc,s epr ocu ră,se
apropies aus ef ina nţe azăc a pitaluls epr ezintăs ubf ormadec apita
l pr opr ius i
capitals t
răin.
Ca pit
alulpr opr i
u,r epr ezintă pa rtea di nc a pi
taldobâ nditde uni tate
a
patrimoniala prin efortul propriu, respectiv prin capitalizares isubve nţi
ipr i
mi te.
Ca pit
aluls tr ăin,r epre zi
nt ă pa rtea di nc apit
aldobâ nditde uni tate
a
patrimoniala cu capital împrumutat si atras, respectiv cu împrumuturi si credite pe
terme ns curtsil ungs aua l
ter es ur
sea t r
ase( creditări
,pe rs
ona l
,etc).
Sinteza ope ra ţi
ilorde e vide nţă c alcul,a na l
izăş ic ontrola mi şc
ă r
ii
capitaluluie st
er e datadeur mă toare ae cuaţiedee c
hilibruapa t
rimoni ului:
BUNURI CAPITAL OBLI
GAŢI
I
ECONOMICE = PROPRIU +

Aşac um ama r
ătatmaisus,c
oncepţ
iaeconomi
că,subst
it
uienoţ
iuni
ide
patrimoniu, capi
tal
ul,pec a
reîlprezi
ntăînfuncţ
iedes
tinaţ
ieşidemodulde
dobâ ndi
re.Îna ce
stcazecuaţ
iavafi
:

CAPITAL FIX + CAPITAL = CAPITAL + CAPITAL

CIRCULANT PROPRIU STRĂIN

Apli
caţ
ianr.2cont
inuar
e:
Reveni
ndlaexe
mpluldema is
use
cua
ţias
etr
ans
for
măa
stf
el:

CAPITAL FIX + CAPITAL = CAPITAL + CAPITAL

CIRCULANT PROPRIU STRĂIN

Mijloace de Bani 1.000 Capital Credit

transport 5.000 Mărf ur
i 500 social 1.000 comercial 5.000

Conc epţi
ae conomi căpr ivi ndobi
ect
ulcont
abi
lit
ăţie s
tede stuldepuţ in
utilizata deoarece capitalul presupune drepturi depline de proprietate ale
investitorilor asupra activelor existente la un moment dat într-o unitate
pa tri
moni a lă.Cum opa rt
edi na ctiveaucasurs
adeproveni
enţăca pi
talulpropriu,
iara ltapa rteresurselea tr
ase ,pr inut i
li
zar
eanoţ
iuni
idecapi
talpentrude semnar ea
bunur i
lore conomi ces ide limi tare asur
sel
ordeproveni
enţăs-ar produce unele
confuzii in practica de specialitate.

11
 1.1.4. Conc
epţ
iaf
ina
nci
arăa
supr
aob
iec
tul
uic
ont
abi
li
tăţ
ii
Conf ormc onc epţieif i
na nciare,s econsi
derăcăobi ectul conta bi
li
tăţiiîl
constit
uiee l
abor areaş ia plicare a proc edeel
ordee videnţă,c a
lcul,a nali
zăş i
controlîne xpresieva loricaae xistentei
,s t
ări
işimişcă
riiresurseloreconomi ce.
În contabilitate, resursele economice sunt abordate din punct de vedere al
mod uluideut ili
zare,pr e cum şia lpr oveni enţ
eisauoriginiiacestora.
Dupămoduldeut ili
za redi st
inge m:
-resurse cu utilizare durabila sau permanenta, de natura activelor
imobilizate;
-resur s
ec u ut ilizarec i
c l
ică,c es econsumă i nt impulunuic iclu de
exploatare, de natura activelor circulante.

BUNURI RESURSE CU RESURSE CU

ECONOMICE = UTILIZARE + UTILIZARE
DURABI LĂ CICLICĂ

Dupăpr ove ni
enţas auor igine are
s ur
sel
ordi
st
inge
m:
-resurse permanente sau durabile;
-resurse temporare sau ciclice.

BUNURI RESURSE RESURSE

ECONOMICE = +
PERMANENTE + TEMPORARE
SAU DURABILE SAU CICLICE

Apli
caţ
ianr.2cont
inuar
e:
Ecuaţ
iapat
rimo
niul
uipri
vitdi
npunc
tdeve
der
ealc
onc
epţ
ieif
ina
nci
are
devine:

BUNURI = RESURSE + RESURSE

ECONOMICE PERMANENTE TEMPORARE

Bani 1.000 Capital Credit

Mijloace de transport 5.000 social 1.000 comercial 5.500
Măr furi 500

1.
1.
5.Al
temo
dal
it
ăţider
epr
eze
nta
reapa
tri
moni
ului
Aş adar,patrimoniul constituie obiect al refl
ec t
ări
ic ont
abileş ialunu i
echi
libruv aloricpe rmane nt,indi fer
entdec onc epţi
as ubc areaf osta bor dat.
Dubla r eprezentareapat r i
moni uluifaceposibilăme nţ
ine
rea acestui echilibru.
Aborda re dua list
ă a pa t
r i
moni ul
uide ter
mină î n pl anc onta
bilur mă t
oarele
concepte:
-pentru bunuri economice,c or
espundnoţiunile:
-patrimoniu economic;
-obie ct
ededr eptur işiobli
gaţ
ii;
-ave retota l
ă(brută );
-activ patrimonial.
-pentru drepturileş iobli
gaţ iil
ecuvaloaree conomicăc or
espundnoţ iuni l
e:
-patrimoniu juridic;
-drepturiş iobligaţ ii
;

12
 -capitalpropriuş ic api
tals
tră
in;
-pasiv patrimonial.
Pr
eze
ntareagr aficăaa cest o
rstr
uctur
icapă
tăf
ormadema
ijos
.

PATRIMONIU

PERSOANE
PATRIMONIU ECONOMIC FIZICE SAU PATRIMONIU JURIDIC
JURIDICE

BUNURI DREPTURIŞIOBLI
GAŢI
I

AVERETOTALĂ (
BRUTĂ)

DREPTURI OBLI
GAŢI
I

OBI
ECTEDEDREPTURIŞIOBLI
GAŢI
I

CAPITAL PROPRIU CAPI

TALSTRĂI
N

ACTIV PATRIMONIAL

PASIV PATRIMONIAL

Figura nr. 1.2.: Reprezentare structurilor patrimoniale

Patrimoniul economic e xprimăt ot

a li
tateabunur il
orde ţ
inutedea g entul
economi c,ut il
iz atepe ntru de sfăş
ur areaobi e ct
uluidea cti
vitate,indif
erentde
apa r
tene nţaa cestora.
Patrimoniul juridic e xpr imăr elaţ
iil
ej ur i
dice,drept
uril
eş iobli
gaţi
il
ec are
se creeaz ăînuni t
a t
eapa trimoni al
ăc aur mareae xiste
nţeişifolosiri
ipatr
imoni ului
economic.
Re la
ţiil
ej ur i
dicec upr ind dr eptur
iş iobl i
gaţi
idi ntrec arec e
le ma i
importante sunt:
a) drepturile subiectului de patrimoniu:
-drepturi de proprietate asupra bunurilor ş
iva l
oril
orpec areledeţi
ne;
-drepturide c re
a nţăa suprat e
rţel
orpe rs
oane pe nt
ru bunur iş iva lori
tr
a nsforma tes auî ncredinţate.
b) obl igaţiil
es ubiec t
ul uidepa tri
moni u:
-obligaţiiinterne,f aţădea sociaţişia cţ
ionaripentrua portullacapitalul
societăţii;
-obligaţiie xter
n e,fa ţ
ădet erţepe rs
oa nepe nt
rubunur iş iservi
ciiprimite,
credite,munc ăpr es t
ată.
Reprezentarea patrimoniului devine în acest caz:

13
 BUNURI + CREANŢE = OBLI GAŢI I + OBLI GAŢI I
ECONOMICE (drepturi de FAŢĂDE FAŢĂDE
(drepturi de creanţă) PROPRIETAR TERŢI
proprietate) (capitaluri proprii, (pasiv extern)
pasiv extern)
Înt i
mp c e bunur i
lee conomicef or
me az
ăs ubstanţae conomi c
ăa
patrimoniului, drepturile ş
iobli
g aţ
iil
eindicămoduldea propri
ere,cauzastăpâ
niri
i
bunurilor.
Dea se me nea,a ms ubliniatanteri
orc ăbunuril
ee conomi cec onst
it
uie
subs t
anţama te ri
a l
ăapa tr
imoniuluieconomic ,î
ntimpc edrepturi
leşiobligaţ
ii
le
cuva loareeconomi căs emnif
icăpa t
rimoniuljuri
dic
.Dea i
c ir
elaţ
ia:

PATRIMONIUL = PATRIMONIUL
ECONOMIC JURIDIC
Rela ţ
iaante r
ioarăs eve r
ificăpr i
nf apt ulc ăun bun nu poate constitui
substanţămat erialăap at
rimoniului,atâtat impc âtas upral uinus ee xercită
drepturisauobl i
gaţ i
iech iv
alent
e.
Patrimoniul economic este exprimat în contabilitate sub forma activului
patrimonial, înt imp c e pa t
ri
moni ul juridicc ons t
i t
uies ubsta a pasivului
nţ
patrimonial.Dea ici,rezult
ăonouăe cuaţiedee chilibru:
ACTIV = PASIV
PATRIMONIAL PATRIMONIAL

Princ alcules
pec
ifi
cec
ont
abi
li
tat
eade
ter
minăs
it
uaţ
iane
tăapa
tri
mon
iului
(capital propriu):
PATRIMONIUL NET = ACTIV - OBLI
GAŢI
I
(ACTIVUL NET, PATRIMONIAL
SITUAŢIANETĂ)

Sau:
PATRIMONIUL NET = BUNURI - OBLI GAŢI I
(ACTIV NET, ECONOMICE (patrimoniul
SI
TUAŢI ANETĂ) străi
n)

Di
nre
laţ
iadema
isuss
epoa
tede
duc
emă
rime
aac
tivul
uipa
tri
moni
al:
ACTIV PATRIMONIAL = PATRIMONIUL + OBLI
GAŢI
I
NET
(ACTIV NET)

ş
iapa
tri
moni
uluis
tră
in:
PATRIMONIUL = ACTIV - PATRIMONIUL
STRĂIN PATRIMONIAL NET
(
OBLI GAŢII
)

14
 Apl
icaţ
ianr
.2conti
nuare:
Pebazainf
ormaţ
ii
lorfur
niza
tedea
cea
stăa
pli
caţ
iee
cua
ţiadee
chi
li
bru
devine:

ACTIV PATRIMONIAL = PASIV PATRIMONIAL

Bani 1.000 Capital social 1.000
Mijloace de transport 5.000 Credite comerciale 5.500
Măr furi 500

Patrimoniul net este:

PATRIMONIUL = ACTIV PATRIMONIAL - OBLI

GAŢI
I
NET
Bani 1.000
Capitalul Mijloace de transport 5.000 Credit
social 1.000 Măr furi 500 comercial 5.500

Mă
rime
aac
tivul
uipa
tri
moni
ale
ste
:

ACTIV PATRIMONIAL = PATRIMONIUL NET + OBLI

GAŢI
I
(ACTIV NET)
Bani 1.000
Mijloace de transport 5.000 Capitalul Credit
Măr furi 500 social 1.000 comercial 5.500

i
arapa
tri
moni
uluis
tră
in:

PATRIMONIUL = ACTIV PATRIMONIAL - PATRIMONIUL

STRĂIN NET
(
OBLI GAŢII
) Bani 1.000
Mijloace de transport 5.000 Capitalul
Credit Măr furi 500 social 1.000
comercial 5.500

Ec hil
ibrulpatri
moni almaipoa tef ic r
eatş ipri
nr ezult
atele generate de
activit
ăţi
lec areproductransformăr
ica ntit
ativeş ic a
lit
ati
veînma sapa tr
imoni ului.
Sepl eac
ăa stfeldel apr emisac ă or i
cea c t
ivit
atede s
făşurat
ăe stes i
mul tan
cons umatoareder esurs
eşipr oducăt
oareder e zul
tate.
La nivelul contabilită ţ
ii
,e chil
ibr ul s peci
fic a ct
ivităţil
or i nterne
tr
ans for
ma t
oaree st
edescrispri
nprismac hel
t uieli
lorşivenit
uril
or.
Ve nit
ur i
le desemne ază,îne xpresie mone tar
ă, bog ăţi
ac r
ea t
ă pr in
activit
ăţi
lede s f
ăşurat
edec ătr
eentit
a t
e apa trimonia l
ăs a
uobţ inutedi na farăc u
ti
tlug r
atuit
.Î nc e
eac epr i
veşt
ec he lt
uielile,a cest
eade li
mi t
eaz ăî ne xpr esi
e
mon et
arăut i
lizareabogăţieiînc adrula ctivităţiidesfă
şurat
edec ă t
ree ntit
a t
ea
patrimoni al
ă.
Pr i
nc ompa r
area venit
uri
lorş ia c he lt
uieli
lorse de t
ermi nă rezultatul.
Ac estadi nur măî mbracăf ormădepr ofit
,da căve nit
uril
es untma ima r
ide cât
che l
tuie
lileşidepi erder
eî ns i
tua
ţiainve rs
ă .Caur ma r
e,ecua ţ
iare zult
atuluie st
e
de forma:
CHELTUIELI ± REZULTAT = VENITURI

15
 Apl i
caţi
anr .3:
Soc i
etat
eac ome r
cial
ă“ X”prezintăurmătoare
asi
tua
ţie
:
-consumăî nproce s
uldeproduc ţ
iema te
riipri
meînval
oar
ede500l
ei;
-înreg
ist
reazăsa l
arii
lepers
onaluluiangaj
a tî
nval
oar
ede300l
ei;
-vindema r
făînva l
oarede1.500lei.
Ec uaţ
iaechili
bruluiint
ernest
e:

CHELTUIELI ± REZULTAT = VENITURI

Cheltuieli cu 700 (profit) Venituri din

materii prime 500 vânzarea măr f
uri
lor1.
500
Cheltuieli cu salariile 300

Î
nobiect
ulconta
bil
it
ăţi
i,r
ezul
tat
ulest
eevide
nţi
atş
ipr
invar
iaţ
ias
it
uaţ
iei
net
eapa t
ri
moniul
uis a
uac a
pit
alul
uipropr
iuîntr
edouămomentesuc
cesi
ve,
re
laţ
iauti
li
zat
ăînacests
ensest
e:

REZULTATUL = SITUAŢIA - SITUAŢI A ± DI

STRIBUŢIA/CONTRIBUŢI A
EXERCIŢI
ULUI NETĂ NETĂ PROPRIETARILOR LA
(CAPITALUL (CAPITALUL CAPITALUL PROPRIU ÎN
PROPRIU) PROPRIU) CURSUL PERIOADEI
LA“ N” LA“ N-1”

Ca uz ava riaţ
ieis i
tua ţ
ieine te,acapi
tal
uril
orproprii
,oreprezi
ntădupăcaz,
rezult
a t
ulobţ inutde o e ntitate patr
imoni
a l
ăş ic ontr
ibuţi
a propri
eta
rul
uila
creşt
e r
e as a u mi cşorareac a pitalul
uipropr
iu.As tf
e l
,or i
cec re
ş t
ere
-micş
orar
e
privi
ndpa t
rimoni ulne te st
ee fe c
tulprof
it
ului
/pie
rderi
ir ez
ult
atedint r
anza
cţi
il
e
desfăşuratec ar emodi ficăc apita l
ulpropri
u,respect
iva port
/r
est
itui
redec api
tal
propriu din partea proprietarului.

Aplicaţi
anr .
4:
Sepr ezi
ntăur mătoa
reasituaţ
ier eferi
toa
relaos oci
e t
atecome rcial
ă:
Expl i
ca ţ
ie 1 ianuarie 200N 31 decembrie 200N
Active:
Clădiri 6.000 6.000
Terenuri 4.000 4.000
Bani 1.500 3.000
TOTAL (A) 11.500 13.000
Datorii:
Credite bancare 1.000 1.500
Credite comerciale 2.000 2.500
TOTAL (B) 3.000 4.000
SITUAŢI ANETĂ( A-B) 8.500 9.000

Aportul suplimentar la capital (capital depus): 300lei.

Î
na cestc azr e
zultat
ule xerciţiul uieste:
REZULTAT = SI
TUA ŢIA N ETĂ - SITU AŢIANETĂ ± DI
STRIBUŢIA/
(CAPITALUL (CAPITALUL CONTRI BUŢIA
PROPRIU) PROPRIU) PROPRIETARILOR
LA“ N” LA“ N-1”
200 = 9.000 - 8.500 + 300

16
 Pot r
ivitc a druluig eneraldeî ntoc mireş iprez e
ntareas ituaţiil
orf inanc iare
el
a bora tdeCons ili
ulp entruSta nda r
de l
eI nternaţi
ona l
edeCont abili
tate (IASB),
preluatş idenor ma li
zatoriiromâ ni,nus efac enicior eferir
edi rectălac once ptul
de patrimoniu, ci numai la componentele acestuia:
-un activ reprezint ăor esursăc ontrola
t ădec ătreîntre
prinde rec ar ezulta tal
unor evenimente trecute, de la c a res ea ş
teaptăbe ne f
ici
ie conomi cevi itoareş ia l
cărorc os tpoa tefie valuatînmodc redi bil
;
- o dat orie(pa si
vs au obl igaţi
e)r epre
zintăo obl ig a
ţiea ctualăae
înt
re prinde r
iic a rede curgedi ne veni me ntet recuteşipr inde conta r
eac ăreias e
aşteaptăs ărezul t
eoi eş i
reder esursec areîncor poreazăbe nefi
ciivi itoare;
- capitalurile proprii re
pr ezintăi ntere
s ulreziduala lacţ
iona rilorîna ct
ive le
une iîntre pr
inde ri,dupăde d ucer
e atut urorda toriil
orsale;
- veniturile c ons t
itui
e,î ne se nţă,c r
e şt
e r
iale beneficiilor înregistrate pe
parcursul perioadei contabile;
- cheltuielile reprezint
ă,înpr inc i
piu,di minuă r
ialebe ne fic
iilorînr egistrate
pe parcursul perioadei contabile.

1.
2.Sf
eradec
upr
inde
reaobi
ect
uluic
ont
abi
li
tăţ
ii
Toţ it i
tulari
idepa trimoni u,c ons t
ituiţ
is ubf ormades ocie
tăţ
ic ome r
ci al
e,
unităţic oope ra
tisteş ial
teuni tă ţicupe rsonali
t atejuridi
că,precum şipe rs
oa nele
fi
z i
c eca rea uc alit
ateadec ome rcianţi
,r espectivpe rsoanelefi
zicecarepr es
te ază
activit
ăţ ii ndepe ndentes auc aree xe r
cităi nmodobi şnuitactedec ome rţşis unt
înregist
r aţil a Of i
ciulRe g i
st
rul uiCome r
ţul
uic onforml egii
,a u obligaţ
ias ă
asigure:
-î ntoc mireadoc ume nte
lorj us t
ifi
c ati
vepe ntruor i
ceoperaţi
ecarea fec
te ază
patrimoni uluni tăţ
ii;
-înregistrarea in cont a
bilitateaope raţ
ii
lorpa t
rimoniale
;
-i nve ntarier
e apatrimoni uluiuni tăţ
ii:
-î ntoc mireas it
uaţiil
orfina nciare anuale;
-c ont rolulasupraope ra
ţiilorpa tr
imoni al eefectuate
;
-f ur ni
z area,publ i
c areaş ipă strareai nf ormaţiil
orc u pri
vir
el as i
tua ţ
ia
patrimoni uluisir ezulta
telorobţ inutelauni t
ate.
Pr inc âmpul de a cţ
iune ,c ontabili
ta t
e ae steg r
efat
ă pe o e ntitate
patrimoni alădef ormauni t
ăţi
lore c
onomi ce,i ns t
it
uţiipublicesau organiz aţ
ii
obş t
eşti.

1.
2.
1.
Uni
tăţ
ipa
tri
moni
alecareo rganiz
eaz
ăşic
onduc
contabilitatea
Uni tăţi
lee conomi ce
Uni t
a t
eae conomi căe st
epe r
s oanaj ur
idicăc re
atăpeba zapa tr
imoni ului
propri
uc a
rea r e
,pot ri
vitprofil
uluis ău, c aobi ectacti
vi t
ate
adepr oduc ţ
iea
mă r
furi
lor,cir
c ulaţ
iamă rf
uril
or,atit
lur i
lordevaloareşiai nstr
ume nt
elordepl ată,
apr e
stări
ides erviciiîntransport
uriş ia s
igur
ă r
i,servic
iiba ncar
e,exe c
ută riide
lucr
ăriş ialteope raţiiaccesori
ia ctivit
ăţidec ome r
ţ.Uni tăţ
il
ee conomi ces e
conducdupăpr incipiulg e
stiuni
ie conomi ce,adi c
ăî şiac oper
ăc helt
uielile din
venit
uripropriişire al
izeazăprofi
t.
Uni t
ă ţ
il
epotf iorganizat
es ub f ormar e g
iil
ora utonomea le s tatului,
socie
tăţ
ilorcome r c
ialeş is
oc i
etăţ
il
or( asociaţ
ii
lor)cooperat
is t
e.

17
 Re giil
ea utonome ,seor ganizeazăşifunc ţione a
zăînramur i
lestr
a tegice ale
economi eina ţionale:i ndus tri
a de a rma ment ,e nergi
ee l
ec t
rica,e xploa tarea
mine lorşiaga z el
orna tur al
e,poştăş it
ransporturif erovi
areetc.
Soc ietăţ
ilec ome rci
ale,s eînfii
nţeazăpr ina ct
ea dmi nist
rat
ives au pr in
asociere de persoane fizice ş i
/sa
uj uri
diceînve de r
eae fec
tuăridea ctedec ome rţ
,
cur espectareadi s
poz iţ
iilorlegale.
Soc ietăţ
ile(asoc iaţi
il
e )coope r
ati
ste,suntuni tăţ
ieconomi cec ons ti
tuit
epe
principiula ct
ivităţ
iicomunea l
eme mbr il
ore i
,a vândc aract
erist
icaunors oc i
e t
ă ţ
i
depe rsoanec area dmi nist
rează bunur i
leş imunc e
scî mpr eunadupăr eguli
statuaredea dmi nist
rareş ir
epa r
tiza
rear ezult
ate l
or .
Di n punc tde ve deref iscal
,uni tăţil
ee conomices untî mpă rţi
teî n
cont r
ibuabilima r
ic on tri
bua bil
imi ci,iarînf unc ţ
iedeva r
ianta de contabilitate
uti
lizatădistingemuni tăţimic i
,mi j
locişiunităţima ri.

Uni tăţ il
ebuge tar e
Îna c ea s
tăc ateg oriesec upr indi nsti
tuţi
il
edes tatc r
eatepe ntrurealizarea
unora ctivită ţ
is oc ial-cu lt
ura l
e,c enude sfăşoarăoa ct
ivitatedirectproduc t
iva. Ele
segr upe a zăa stf
el:
-uni tăţ isubor dona teMi nisterul uiÎ nvăţământului,r especti
v unităţil
ede
învă ţ
ă mâ ntpr eş
c olar ,ş coli
leg ene ra l
e ,lic e
ele,şcoli
lepr ofesi
ona le,universit
ăţil
e,
învă ţ
ă mâ nt ulpos t uni versitaretc.
-uni tăţ is ubor dona te Mi niste r
ul ui Să năt
ăţir espectiv, di s
pens arel
e,
spitalele, sanatoriile , policlinicile, etc.
-uni tăţ isubor dona teMi ni sterul uiCul turi
i,respectiv,teat
r e
,ope re
,muz ee,
cămi nec ultur ale,e tc.
-or ga neleput eri
iţ iadmi nistra ţ
ie ides ta
t,respec t
iv,p uterea,preşedinţi
a,
parlame ntul ,g uve rnul ,pa r
c het
ul ,jus ti
ţ i
a ,prefect
uril
e,primă ri
ile,etc.
-uni tăţidea pă rare,deor dinei nt ernă,pa z
ă,etc.
Pr inc ipalac a ra cte
risti
că a uni tăţil
or bug et
a r
eo c ons t
it
uief aptulc ă
activitateal ornuge ne rea z
ăve ni turic a res ăleasigureînî ntre
g i
mea utofi
nanţa r
ea,
elef i
indf ina nţatedel abug e t
uls tatului .

Or ganizaţi
ileobşteş
ti
Dinpunc tdev eder
ea lconta
bilit
ăţi
i,pri
ncipal
elecat
egori
ideor ganizaţii
obşte
ştis untpa rti
dele poli
ti
ce,s i
ndicate
le,a soci
aţi
il
e prof
esional
e,c ultele,
fundaţ
iil
e,etc.
Organizaţi
il
eobş t
eştiseconsti
tuiepeprincipi
ulasoci
eri
is aupart
ici
pă rii
li
bereşide sf
ăşoa r
ăa ct
ivi
tăţ
ipoliti
ce,social
-cul
tural
e,rel
igi
oase,prec
um ş ia lte
acti
vit
ăţie conomi ce. Aceste
aî şia coperăc he l
tui
eli
le de funcţi
onare din
contr
ibuţi
ame mbr il
orşidinvenit
uril
eobţinutedinacti
vit
ate
ae c
onomi c
ă.

18
 1.2.2. Prezentarea principalelor elemente patrimoniale ce fac
ob i
e ct
ulc ontab il
it
ăţi
i

1.2.2.1. Activele patrimoniale

Înl it
era turaş ipr act
ica de specialitate, pentru structurarea activelor
patrimoniale se au în vedere mai multe criterii între care cele mai utilizate sunt :
-c onţi
nut ule conomi cş ina turaactivel
orpa tr
imoniale;
- lichiditatea activelor patrimoniale.
Moduldepr ezentar ea la cti
ve l
orpa tri
monia l
edupăc ri
teri
ull ic hi
di t
ă ţ
ipoa te
fiînor di nedi rec tăs auinve r
săaa c es
teia
.
Lichiditatea vi ze azăc apacitat
eaf i
e c
ărui eleme nt pa trimoni al de a
parcurge mai rapid sau mai încet întregul circuit de exploa tar
e pâ nă l a
transfor ma r
eal uiî nba ni.Di npunc tdeve dereallichi
dităţi
ia ct
ive lepa t
rimoni ale
potf ipr ezenta teî n ordi nedi rectăs aui nversă.Ma joritat
e aţ ărilore urope ne
utili
ze az ăc rit
e riuldedi spune r
eaa c
tivel
orî nordinedirectăal i
chidi tăţii
.
În România s-a adoptat pr ezentareaac ti
velorpatrimoni al
edupăna tural or
şiînor di neai nv e r
să al i chidităţii,dupămode lulma j
orităţiţăr
ilordi nEur opade
Ve st,dupăc umur me ază:
A. Active imobilizate
I.I mobi l
izăr inecorporale
II.I mobi l
izăr ic orpor ale
III.Imobi lizărif i
na nciare
B. Active circulante
I. Stocuri
II.Cr eanţe
I II.Investi ţ
iipet e r
me ns curt
IV.Ca s
aş ic ontur ilabă nci
C. Cheltuieli înregistrate în avans
De asemenea, prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active
circulante depinde de scopul c ă ruiaîisuntde st
inate.

A. Active imobilizate
Cupr i
nda celea cti
vede st
inateutil
izări
ipeob azăcontinuă ,îns copul
desfăşurări
ia ct
ivităţi
lee nti
tăţii
.Sun tdenumi t
eş ibunur ideinve sti
ţii
,a ctivepe
ter
me nl ung,saubunur iimobi l
eşisec ar
acteriz
eazăpr i
nur măt
oare le:
- per
ioadal ordeut il
izareşili
chidareeste,der egulămaima redeuna n;
- par
tici
păl adesfăşurareama imultorc i
rcuiteeconomice, respectiv nu se
consumăş inus eî nlocuiescdupăpr i
maî ntrebui
nţa r
e;
- pa r
tici
pă l a de sfăşura
reaa cti
vităţi
iuni tăţ
ilor pa
tri
moni ale
,ne fi
ind
dest
ina t
edi rectvâ nzăr
ii( c
ome r
cial
izăr
ii)
.
Lar ândull oractiveleimobi l
izat
esedi fer
e nţ
iazăîntre
ig rupe :imobi lizăr
i
necorpor al
e,imobi li
zăricorpor a
leşiimobiliz
ă r
ifinanci
are.

I.I mobi lizărine corpor ale–i ntangibi

lesaunema te
ria
les
untde s
tinat
esă
ser
veascăa cti
vitate aî ntreprinderiipe ntr
uodur atăma ima r
edeuna nf ărăa
îmbrăcafor mădebunuri materiale fizice (concrete).
În structura lor sunt incluse:
Cheltuieli de constituire s untche l
tui
eli
leocazionat
edeî nfi
inţ
areasau
dezvolt
areaune ie ntităţi( taxeş ia l
tec helt
uie
lideî nscr
ier
eşiî nmat
ricul
are
,
chelt
uiel
ipr i
vinde mi siuneaş ivâ nzareadea cţi
unişioblig
aţi
uni
,precum şialt
e

19
che ltuielidea ce as tăna tură,l eg atedeî nfiinţa reaş ie xt inde reaa c tivităţiie ntităţii)
.
Toa tea ce stec he ltui elisunts upus ea mor tizăriipeope r ioadădec e lmul tc inc iani .
Imobi l i
z ăriledena tura cheltuieli de dezvoltare sunt generate de aplicarea
rezultatelor c e r
c e tăriis aua ltorc unoş ti
nţe ,î ns c opulr ealizăriidepr odus es au
servi ciinois auî mbună tăţites ubs tanţ ial,îna i
nt eas t
abi liriipr oduc ţi
eides e ries au
utiliză ri
i( e xe mpl e :pr oi ectare a,c ons t
r uc ţi
aş it es tareaproduc ţi
e ii nterme diar es au
folos ireai nte rme di ară a pr otot ipur ilorş imode lelor ,pr oi ecta rea une l
te l
orş i
ma t ri
ţe l
orc arei mpl icăt ehnol og ienouă ,pr oi ec tar ea,c ons t
ruc ţi
aş iope ra reaune i
uz inepi lotc arenue s t
ef e zabi l
ădi npunc tdeve de ree c onomi cpe nt rupr oduc ţiape
sca răl arg ă ,pr oi ec tarea ,c ons truc ţi
aţ it e star ea une ia lternat ive a les e pe ntru
apa rate l
e ,pr odus ele ,pr oc esele ,sis teme les a us e rvi ciilenois auî mbună tăţite).El e
sea mor tiz ea zăpepe rioadac ont ra ctuluis aupedur a t
adeut ilizare ,dupăc a z.
Conc es i
uni le,br ev eteleş ial tedr e ptur iş iv al or is imilar e, cuprind toate
che ltuielileoc az iona tedea c hiz iţ
iona re a,fa br ica reas aur ealizare apec ontpr opr iu
abr eve telor ,l i
c enţ e lor,mă rci l
ordef a brica ţie,know-how-ur i
lorş ia altor drepturi
simi laredepr opr ieta teindu strialăş iint elec tua l
ă ,i nc l
us ivva loar eaa c
e stor aa dus ă
caa por tdec ătrea c ţiona risa upr imi tăg ratui t
.
Ac es tec he l t
ui elis unta mor tiza t
epet oa tădur atac ătî ntrepr inde reaa
achi ziţiona tdr ept uldee xploa tar es a udeut ilizar eaunora stfeldei mobi liz ări.
Concesiunea i ana şterepeba zaunuic ont r
a ctpr inc areopa r tenumi t
ă
conc ede nt ,c ont ra pl a t
ă ,une ia lte pă rţinumi tec onc esiona r,pe o pe rioa dă
de t
e rmi na tă ,obţ inedr eptuldee xpl oa tareaunuibuns audeexecutare a unei
activi tăţi.Conc e siuni l
epr imi tes er e flec t
ăc ai mobi liz ărine c orpor a l
ea tunc ic â nd
cont ra ctuldec onc esiunes tabi l
e şteo dur atăş io va loarede termi na tepe ntru
conc esiune .Amor t i
z areac onc es iuni iur me az ăaf iî nreg i
s t
ra tă pe dur ata de
folos ireaa ceste ia,s tabi li
tăc onf ormc ont ractul ui .În cazul în care contractul
pre ve depl at aune ic hi r
ii,ş inuov aloar eamor tiz abilă,î nc ont abi li
tate ae ntităţi
i
car e pr ime ştec onc es i
une a,s er efle ctăc he ltuialar epre zentând c hir ia,f ăr ă
rec unoaş te re aune iimobi lizăr ine c or por ale .
Marca def abr ică,r epr ez i
nt ăs umei nve s titedec ătr
eî ntre pr i
nde repe ntrua
facec apr odus elee is ăs ede os e bea sc ădepr odus e les imi larea lea ltora.
Brevetul e s tea ctulpr inc ares er e cunoa şteune ipe rsoa nedr e ptu ldea
exploata e xc lusivuna nu mitpr odus( a lc ă r
uia ut ore ste).
Li c enţae s tedr eptulc âşt i
g atdeoa ltăpe rs oa nădeae xpl oa taunbr eve tde
inve nţ i
epr i
nc umpă rareaa ces t
ui a.
Fondul comercial a pa re,der eg ulă,l ac ons ol ida reş ir epr ezintădi f
e renţa
între costul de achiz iţieş iva loa re al ada tat ranz acţie i,apă r ţ
iidi na c t
ivele nete
achi ziţiona tedec ă tre entitate.
Fondulc ome rciale stet r atatc auna c ti
vnuma iî nc azula chiziţieidec ă t
re
oe nt itateaa c ţ
iuni lora l
te ient ităţi.De c i,fondulc ome r cialc reatdeoî ntre prindere
nus ec ont a bilize az ăî nt impula c tivită ţ
iie i,c ic uoc az iade t
e rmi nă ri
ipr eţul uide
vânzare al întreprinderii respective.
Fondulc ome rc i
a lsea mor tize ază ,der e g ulă,î nc adrulune ipe rioa dede
maximum cinci ani.
Av ans ur iş ial tei mobi l
iz ăr ine corporale cuprind avansurile acordate
furni zor ilordei mobi l
iză rine c orpor ale ,pr og rame lei nf orma t
icec re at
edee nt i
ta t
e
saua c hiz iţiona tedel at e rţ
i,pe nt rune cesită ţipr opr iideut il
iz are ,pre cum ş ia lt
e
imobi liză rine cor por a le.Sea mor tiz eaz ăpepe rioa dae g alăc udur a tadeut iliza re.
Imobi li
z ăr ile ne corpor aleî nc ursde e x ecuţ ier epr ezint ăi mobi l
iz ăril
e
ne cor por alene t
e rmi na tepâ năl as f ârşitulpe rioa de i,eva luatel ac os tuldepr oduc ţi
e
sau costul de achiz iţiedupăc a z.

20
 II .I mobi li
zăr ic orpor ale–denumi teşiactivef i
z i
ce,ta ng i
bile,re prezintă
activele care:
-s untde ţinutedee ntitatepe ntr
uaf iutili
z at
eî npr oduc ţiadebunur is a
u
prestareades ervicii,pe ntruaf iînchiri
atet er
ţi
lorsa upe nt r
uaf ifolositeîns copur i
admi nis t
r ative ,şi
- sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
Înc ateg ori
ai mobi liză ri
lor cor poral
ei ntră:t erenur iş ic ons trucţi
i;
instalaţii
let ehni ceş ima şinile;a l
teins tal
aţi
i,u ti
lajeş imob il
ier;a va nsuriş i
imobi liză ric orpor al
eî nc urs.
Evi de nţaterenurilor s eţ inepedouăc a
tegorii:
- terenuri
- ame najăr idet e renur i
Te r enur ilenus ea mor tize a
z ă
.
Inve stiţi
ile f ă cute pe nt ru a me naja
rea l a curilor
, bă l
ţil
or,i a z
ur il
or,
terenurilorş ipe ntrua ltel ucrăris imil
ares er e
cupe reaz ăpec aleaa mor ti
z ări
i,pr i
n
includerea înc he lt
uie l
iledee xploatar
epeope rioadăhot ă r
â tădec ons il
iulde
admi nis t
r aţieda uderesponsabilul cu gestiunea patrimoniului.
Ac tive l
ei mobi li
z atec or poral
eî şipierdî nt i
mpdi nva loarec aur ma rea
uzur i
ide te rmi na t
ădeut ilizareal or,dea cţ
iuneaa ge nţil
orna t
ur iişic aur ma rea
progre suluit ehni c.Cons tatareac ontabilă a pierde ri
ii r
e versibil
e de va loar
e
suferitădei mobi l
izărilec orpor a l
e,cue xcepţ
iat erenur i
lor,pr ini ncluder eas aîn
cos t
uri,poa rtănume ledeamortizare.
Amortizarea imobiliz ărilorcorpor al
eses t
abi leşteprina plica
re ac otelorde
amor tiza rea supr ava loriidei ntrareai mobi li
zări
lorc orporaleş is ec alculeaz ăpe
baz aunuipl andea mor tizare,del adatapune ri
iînf unc ţiuneaa cestoraş ipâ năl a
recupe rare ai nte grală a va loriide i ntra r
e,c onform dur a te
lorde ut iliz
a reş i
condi ţ
iilordeut ilizareaa c es
tor a.
Re gimur ile de a mor t
iz ar
ef olosit
e de e ntităţi pe ntru a mor ti
z are
a
imobi liză rilorc orpor ales unt:
a)a mor t
iz ar
el iniară ;
b)a mor ti
z ar
ede gre si
vă ;
c)a mor t
iz ar
ea ccelerată.

I II.Imobi lizăr i
lef inanc i
ar e- de numi t
eş ii nvest
iţi
ifinanciarepe t erme n
lung - r epre
zint ăune let it
luri(însc riscons tatat
ora luneiva lorine goc iabil
el a
bursă)ac ă r
orpos es i
edur abi l
ăa s i
g urăr ea l
izareaunorve nit
urif inanc ia
r es ub
forma dividende lorş iadobâ nzil
orc arepe rmi te xerci
tareaunuic ont rola supra
societ
ă ţ
iie mi t
ent e.Imo bili
z ări
lefina nc i
ares untr epre z
entatedeac ţ
iunilede ţ
inute
laentităţ i
leafili
at e,in t
e resedepar t
icipare ,tit
luripus eîne chivalenţă,al tetitl
uri
imobilizateş ic re anţei mobi li
zate( împr umut urilea cordatee ntit
ă ţi
lora fi
liate
,
împrumut ur i
lea corda t
ee ntităţi
lorde c a r
ec ompa niae stel egatăî n vi r
tutea
inte
rese lordepa rt
ic i
pa re,altec reanţei mobi lizat
e).
Ac ţ
iunil
ede ţ
inut el ae ntit
ăţ i
loraf iliatesunt reprezenta tedea cţiunilepe
careî ntrepr i
nder eal ede ţ
inel aof ilial
ădi nc adrulgr upului.Grupul este un
ansambl udes oc ietăţicome rcial
e,i nde pende ntedinpunc tdeve de r
ej uridic,lega t
e
într
ee lepr indife rit
emoda lităţ
iş isupus eune iuni t
ăţidede c i
ziee xercitatădeo
societ
a t
enumi t
ă ,îng enera l
,s oci
e tat
ema mă .Filiala este,aşadar,oe ntitatea fl
a t
ă
subc ont rolulalteie ntităţi(soc i
etatea-ma mă ).Controlul reprezintăc apac i
tateade
ac onduc epol it
icilef i
na nciareş iope raţi
ona lea leune ientită
ţipe ntrua obţ ine
beneficii din activitatea ei. Entit
ăţ il
eaf i
liates unte ntit
ăţil
eî ntr
ec a ree xistăuna
dintr
eur mă toar
e ler elaţ
ii:

21
 - oe nt i
ta t
ede ţi
nedr ept uriledevota lea cţiona ri
lors a ua soc i
aţilorî nt r-o
altăe nt itat
e( filială )
;
- oe nt itatee stea cţiona rs a ua soc iata lune ie nt ităţ
iş ima jor itatea
me mbr iloror ga ne l
ordea dmi ni straţie ,c onduc ereş ides upr ave ghe rea l
ee nt ităţiiîn
cauz ă( fil
ială)a uf ostnumi ţic ar e zul tata le xe rci
tăriidr epturil
ors aledevot ;
- oe nt it
a tee stea cţiona rs aua s oc i
ata lune if i
lialeş ide ţines ingurc ont rolul
as uprama jor ităţiidr epturilordevota lea cţiona ri
lors aua soc iaţ
ilora cele if i
lia le
,
caur ma reaunuia cor dînc h eiatc ua lţia cţiona risaua soc iaţi
;
- oe nt itatee s
tea c ţ
iona rs a ua soc iata lune if il
ialeş ia redr ept uld e a
exe rcitao i nf l
ue nţădomi nant ăa s upr aa ce leif il
ia l
e ,î nt e me iulunuic ont ract
înc heia tc ue ntitate aînc a uz ăs aua lune ic lauz edi na c
t ulc onstitutivs aus tatut;
- o entitate (societate-ma mă )de ţ
ineput ereadeae xe rcit
as aue xe rc it
ăo
inf l
ue nţădomi nant ăs auc ont rolula supr au neif ilia
le .
Interesele de participare r e pr ezintădr eptur i
leî nc apitalula l
tore ntităţi
,
repr eze ntates aunupr inc ertifica te,c are,pr i
nc rea r
e aune il e găturidur a bilec u
ac estee ntităţi,s untde sti
na tes ăc ont ribuiel aa c t
ivităţilee ntită ţ
ii.De ţi
ne re aune i
pă rţidi nc api talulune ia l
tee ntită ţis e pr esupune c ăr epr ezintăi nte rese de
pa rti
c i
pa re,atunc ic ândde pă şescunpr oc ent ajde20%.
Ti t
lur ipus eî ne chiv ale ntăa pa rnuma ic u oc aziaî ntocmi ri
is ituaţiilor
financiare consoli da tea les oc ie t
ă ţii– ma mă( atunc ic ând a cea s
tae xe rcităo
inf l
ue nţănot a bilăa sup rae nt i
tă ţiic ons ol i
da te)pr inme todapune riiîne chi va lenţ ă
.
Va l
oa re ac ont a bilăat itlurilorde ţinut edes ocietatea -ma măe steî nlocui tăc uo
va loarer ealăaa cestora,c arecorespundes itua ţi
e ine teae ntităţiicons oli
da te .
Alte titluri imobilizate c upr inda ltei nve stiţ
iif i
na nc iarepet erme nl ung .
În conturile de c reanţ eimobilizate reprezentând împrumuturi acordate se
înr egistreaz ăs ume l
ea corda tet er ţ
ilorî nba zaunorc ontracte pentru care entitatea
percepe dobânzi potrivit legii.
În categoria al t
orc reanţ ei mobi lizates ec upr i
ndga ranţiil
eş ic auţ i
uni le
de pus edeuni tateapa t
rimoni a l
ăl at erţiî nve de r
e aa sig urăriibune iexe cuţiiaune i
obl igaţii.
Cr eanţ eler epr ezintădr eptul creditorului de a primi la un anumit termen, o
sumădeba nis aua ltebunur ie c onomi c eor iva lori,del ade bitori
.Cr eanţ ele
cons titui euna ctivpe ntruc reditor iş iunpa sivpe ntrude bitori.
Ca uţiune as er e alizea ză pe ba z
a unuic ontr actpr inc are o pe rsoa nă
g arante az ăpe ntruoa ltăpe rsoa nă ,f a ţădet erţi,c ăvaî nde plinie aobl iga ţi
uni le
pe rsoa ne ig ar anta t
e,î nc az ul î nc a r
ea c easta di n ur mă nu î şir e spe ctă
angajamentul.
Ga ranţ ias ere al
iz eaz ăt otpeba z ăd ec ontra ctpr i
nc areopa rt
e( g ar antul)
garant e az ăc e leilalt
epă rţi( be ne fi ciarul)e xe cutare aune iobl igaţii
.Ga ra nţiadă
dr eptulbe ne fic iarului( cre ditorul ui)c aî nc azulne exe cutăriiobl iga ţ
ieidec ătre
de bitors ăc ear ăs coa ter
e al alic itaţieabunur ilors auhâ rtii
lordeva loareînve de rea
stingeri iobl iga ţieia suma te .

B. Active circulante
Una ct
ivs ec l
asifi
căc aactiv circulant atunci când:
- e st
ea chi zi
ţionats au produspe ntruc ons um pr opr
ius auî nsc
opul
comerc
i al
i z
ări
iş is ea şt
eaptăsăf ier e
alizatî nt erme nde12l unideladata
bil
anţ
ului;
-e st
erepre zentatdec r
eanţea fe r
entec icluluidee xploata
re;
- e st
er epre ze
n t
atdet rezor eri
es aue chivalentedet r
ezorer
ie acăr
or
uti
li
zar
enue s
teres t
ricţi
onată.

22
 Ciclul de exploatare a lune ie ntit
ăţire prezintăpe rioadadet impdi ntre
ac hiziţiona rea ma t
e ri
ilorpr ime c arei ntrăî ntr-un pr ocesde t r
a nsfor ma r
eş i
finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma echivalentelor de trezorerie.
Echivalentele de trezorerie r epr ezi
ntăinve s t
iţii
lepet erme ns curt,e xtrem
del ic hide,c ares untuş orc onve rti
bileî n nume r
arş is unts upus eunu ir isc
nesemnificativ de schimbare a valorii.
Suba s pe
c t
ull i
c hidităţiiactivelec ir
culantenur ă mâ ndur abileî ntr-o unitate
pa tri
moni al
ă ,perioa dader otaţieal ore ste,der eg ulă,ma imi cădeuna n.El es e
aflăî nc ontinuămi şcare,s chimbâ ndu -şiformama t
e rial
ăş iut i
lit
a teaî nc adrul
circui tuluie conomi ca lpa trimoni ului( ma t
eri
ipr i
me ,pr oduc ţ
iaî nc urs,pr odus e
finite, bani).
Cuoc aziaf inalizăriif i
e căruic icludee xploa tare,dif e
ritelee l
eme ntea le
activelor circulant es untî nlocui t
ec ont i
nuuc ua l
tee leme ntedea ce e
a şina tură.
Astfel, în faza de aprovizionare,a c t
ivelec irculantes ub f ormă de ba nis e
trans formăî ns tocur idema teriiprimeş ima te
ria l
e,înf azadepr oduc ţi
e, stocurile
dema teri
ipr imeş ima teri
a les ec onsumăi ntegral,rez ultânds tocur idepr oduc ţie
înc ur sdee xe c
uţie,c are,dupăul t
imaope r
aţi
edepr eluc rar
e,de vinpr odus ef i
nite,
iarî nf azadede sfac e
res untvâ ndut ec l
ienţi
lor,ope r
a ţiec arege ne reazădr epturi
faţădea ce şti
a .
În raport de forma conc r
e t
ăpec areoî mbr ac ăş ide st
inaţiapec areoc apă tă
în cadrul ciclurilor de exploatare, activele circulante se împart în:
- stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost
întoc mi tăf actura;
-c reanţe;
-inve s t
iţ
iipet erme ns cur t
;
-c asaş icont urilabă nci.

I. Stocurile sunt active circulante:

a)de ţ
inute pe ntru af ivâ ndut e pe pa rcursulde s
fă ş
ur ă r
iinor ma lea
activităţ i
i;
b) în curs de producţ i
eî nv e dereavâ nză riiînpr ocesulde sfă şurări
ino rma le
a activit ăţi
i;s au
c) sub formădema teriiprime ,ma terialeş ia l
tec onsuma bi lec areurme a ză
săf ief olos iteînpr oc esuldepr oduc ţi
es aupe ntrupr es
ta r
eades ervi cii
.
În structura lor sunt incluse:
Materiile prime,c are pa rticipă di r
ec tl af abricarea pr odus elorş is e
regă sesc în produs ulf initi ntegr als au pa r
ţial,f ieî ns tareal ori niţi
ală,f ie
transfor ma t
ă .Exe mpl e de ma t
eri ipr ime :c aolinulî ni ndustria de por ţelan;
cime nt ulî nc ons t
ruc ţii
;f ăi
naî ni ndus t
riadepa nificaţi
ee t
c.
Materialele consumabile,pa rt
icipăs aua jutălapr oc e
s uldef abricaţies au
dee xpl oa tarefă r
ăas er egă si
,der e gulăî npr odus ulf i
nit.Princ i
pa l
ele ma teriale
consumabile sunt: materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese de s chimb,s emi nţeş ima teriale de pl antat,f uraj
eş ia l
te ma teriale
consumabile).
Ma t
e ri
alelea uxiliares ea da ug ăma t
er i
e ipr i
meî ns copuldeaa jutal a
transfor ma reae i,c um a rf ic atal
iz atoriiîni ndus triachi mică,dr ojdi aîni ndustria
depa ni ficaţies auî ns copuldeac ontr i
buil af abri
ca reapr odus elorf init
e( aţa,
subs tanţ eledel i
pi tşidevops itîni ndus triadeî nc ălţăminte)s aupe ntrua si
gur area
condi ţiilorne cesarede sf
ă şurăriiînbunec ondiţiiaa cti
vi t
ăţi
i( l
ubr ifianţ
i,ma teriale
dec ur ăţ enieş iîntreţineree tc.).
Combustibilii iau parte direct sau indirect la procesele care au loc în cadrul
une ie nt i
tăţipa tri
moni ale.Înf unc ţ
ieder olulşide s t
inaţialorde ose bim:

23
 -c ombus tibi lite hnol ogic ic ares ea da ugăma terii
lorpr imepe ntruaa j
ut ala
transformarea acestora (cocsul folosit în furnale pentru a ajuta la topirea
minereurilor);
-c ombus tibi lie ne rgeticis untut ilizaţif iel apr oduc e r
eae ne rg ieie l
e ctri
c eşi
termi ce( pă c ur a,c ă rbune le,g azulme tanc ons uma tedec ătrec aza ne ledea bur )fie
pe ntr upune reaî nmi ş ca reaunorut ilaj
eş ima şini( be nzină ,mot or inăetc.);
-c ombus tibi lig os podă re ştis untc ons uma ţipe ntruî ncă l
z ire aş ii lumi na t
ul
loc ur il
ordemunc ăs a upe ntrua ltene voine indus t
ria l
e .
Materialele pentru ambalat sunt bunuri materiale folosite pentru protejarea
altorbunur ipet i
mpult ranspor tul uiş ia lde poz itării
.El epotf i:a mb a l
ajede
circ ula ţ
ie( s ac i,c utii,pung i,cont aine re,re cipie nţi,s t
icle,bor canee tc.)ş ia mba l
aje
depr otec ţie( cut iidec ons erve ,f iolepe nt rume di came nt e
,t ubpe ntrupa st
ăde
dinţ i,flac oa nepe ntr upa rfumur ie tc.).
Piesele de schimb servesc pentru înlocuirea unor componente ale
ma şinilorş iut ilaje lorî nve de rear epa răriia ce stora .
Materialele de natura obiectelor de inventar.
Produsele,ş ia nume :
- semifabricatele, pr inc ares eînţe l
e gepr odus elea lcărorpr oc este hnol ogic
a fost terminat într-os ecţie( f azădef abr icaţie)ş ic aret recî nc ont inua reî n
proc esult ehnol og i
ca la lteis ecţii( fazedef a bric aţie)s aus elivrea z ăt erţil
or .
- produsele finite sunt reprezentate de produsele care au parcurs în
întregime fazele proce s uluit ehnol og i
cş inuma ia une voi edepr e luc răriul terioare
înc a drule nt ită ţ
ii,put â ndf ide poz itat
eî nve de real ivrăr i
is aue xpe dia tedi rect
clienţ ilor.
-r ebut ur i
le ,ma te ri
a lel
er ecupe rabi l
eş ide ş eurile.
Pr oduc ţiaî nc ur sdee xec uţieeste reprezentat ădepr oduc ţi
ac a renua
trec utpr int oa tef az ele( stadiil
e )depr eluc rare ,pr evă zuteî npr oc e sult ehnol og i
c ,
pre cum ş ipr odus elene supus epr obe l
orş ir ec epţ i
e itehni ces aune compl etate în
întregime. În cadrul producţ i
e iî nc ursdee xe cuţies ec upr i
nd,deasemenea,
luc răr i
leş is e rvic i
ile ,pr ecum ş is tudiileî nc ur sdee xecuţ i
es a une termi na te.Ea
cupr indemi jloa ce leî nc ur sdet rans forma re( produc ţiane termina tă)c areoc upăo
poz iţ i
ei nt erme di ară ,fieî ntrema t
e riapr imăş is emi fabrica t
,fieî ntres emi fabricat
şipr odus ulf i nit.
Pr oduc ţi aî nc ur sdee xe cuţ iepr ec um ş il uc rări
leş is er vic iil
eî nc ursde
exe c uţieî şimă r escva loa re atre ptatpemă sur aî nc orpor ăriiîne leanoic ons umur i
dema teri
a leş idemunc ăvi epâ năl at rans forma re alorî ns e
mi fabr i cateş ipr odus e
finite.
Ani mal eş ipăs ăr i,î na c eastăc a teg ories unti nc l
us ea nima lelenă scuteş i
ce l
et ineredeor i
c ef e l( viţei,mi e i,pur cei,mâ nji,e t
c .
),c rescuteş if olos i
tepe ntru
repr oduc ţie,a nima lel eş ipă sărilel aî ngră şa tpe nt ruaf iva lorific ate,coloniile de
albi ne ,pre cumş ia ni ma le lepe ntrupr oduc ţiedel ână ,lapteş ibla nă .
Măr fur il
es untbunur il
epec ar
ee ntitate al ec umpă răînve de rear e vânz ări
i
lor ca atare sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii.
Ambalajele care includ amba lajeler efolosibile,a chi ziţi
ona t
es au
fabr ic ate,de stina tepr odus el
orvâ ndut ec areî nmodt e mpor arpotf ipă s t
ratel a
terţi,c uobl ig aţiar e stituiriiî nc ondi ţiil
epr e vă zut eî nc ontra c
te.
Înc a dr uls t
oc ur ilors ei nc l
ud ş ibunurile aflate în custodie, pentru
pr eluc rar es auî nc ons ignaţ iel at er ţi
,ca res eî nr eg i
streaz ădi st
inc tînc ont abilit
ate
pe categorii de stocuri( ma teri
ipr imeş ima teria l
ea flatelat erţi,pr odus ea fl
atel a
terţi,a nima lea flatel at e rţi,mă rfur ia fl
atel at e rţi
,a mba laj
ea f
latel at erţi
).

24
 II .Cr e anţ ele
Cr eanţ e les auv alor ileî nc ur sdede cont arer epre zintăva lor ie con omi c e
ava ns atet e mpor ardec ătret i
tula ruldepa trimoni ua ltorpe rs oanef izic es a u
ju ri
di ceş ipe ntr uc ar
eur me az ăs ăs epr ime a scăune chiva le ntva loric.Ac e st
echiva lentpoa tef ir epre zent atdeos umădeba ni,deol uc ra r
es auuns ervic iu.
Toa tepe rsoa ne lef izices auj ur idi cec area ube ne ficiatdeva lor iava ns a teş i
ca reur me az ăs ăde au ne c hiva lentc ore spunz ătors untde limi tatepr i
nnoţ iune a
g ene ricădedebitori. Toţ ide bi toriiuni tăţiis ubf ormac re anţelorc ome rcialel e ga te
devâ nza readebunur i
,l uc răriş is er vic iisuntde limi t
a ţipr ins truc turadec lie nţiş i
valori asimilate.
Cl ienţ iir e pre zintăc rea nţe l
ef aţădet erţide t
e rmi na tedevâ nz a reapec r edit
a bunurilor ma teria l
e ,l uc ră rilor ş is e rviciilor c aref ac obi e ctula c tivi t
ăţii
întreprinderii.
Sunta simi latec li
e nţilorc re anţ elepr ivindefectele comerciale de primit.
Uni tateapa t
rimoni alăc a revi ndeproduse c ătreunc lient,da cădor e ştes ăa i băo
certitudine mai ma reî nc e eac epr ive şt eî nc asare ae c hiva lentul uiva l ori
c ,s ol icită
clie ntuluis ăs e mne zeune fe ctdec ome rţ.Ac e st
ear epre zintăt itlurideva loa re
ne goc iabi lec a rea t
e st
ăe xi stenţ aune ic rea nţeî nc a drulr elaţiilorc ome rc ia lec e
poa tefide c ont a tăi me diats aupet e rme ns cur t
.El ec irc ulăs ubdi feritede numi ri:
în scrisur i,c ambi i,pol iţe,i ns t
r ume ntedepl at
ăş idec redi t
.Fi indne g ociabi le,po t
fi cedate, vândute ori transmise.
Ca mbi a,e mi sădi ni ni ţiativaf urni zorul ui,e stet itluldec reanţ ăpr in
creditor ul( trăgă tor )dis puneunuide bit ora lsă u( trasul )s ăpl ăte as căs umadeba ni
unuibe ne ficiarl ada taş il oc uls ta bi l
it.Bi letull aor dine stee mi sdede bi t
or
(c l
ie nt)înf avoa re aunuic r editorpr inc a redi spunes ă-ipl ă teasc ăos umădeb a nil a
oa numi tăda tăş iî ntr-un anumit loc.
Wa r ant ule ster e cipisae libe ra t
ăc eluic arede punebunur iî npă str
a rel aun
magazin de interes general (depozit), constituind titlu de proprietate asupra
bunur ilor ,fol os indc ahâ rti
edeva loa rene g oc i
a bilă,s aul aobţ ine rea de credit pe
gaj.
Ga jule s tega ranţiar e alăc a rec ons t
ăî na fec tareaunuibuna pa rţinâ nd
de bi t
orul uis aua lte ipe rsoa ne ,pe nt ruga ranta reae xe cut ăriiobl ig aţiei,c redi tor ul
avâ nddr ept uldeapl ătiiî nc azdene respe c t
a re,di npr e ţ
ulobţ i nutpr i
nv â nz are a
silităabunul ui .
Avansuri acordate furnizorului.Da căa ces tea vans ur is unta c or da te
în ainteaî nc epe riie xec uţieiune ic ome nz is auunuic ont rac te les untde numi te
ava ns uri,i arda c ăs unta corda tedupăe xe cutare apa rţialăac ome nz i
lors a ua
contractelor sunt de numi t
ea cont uri.Ac ont urileş ia va ns uriles ea c ordăs ubf orma
unorî mpr umut ur is a uau norf ina nţă rit empor a reîna int ec ada toriaf aţădef ur nizor
săe xiste .Caur ma re,a ce stea va ns ur iş ia cont urida una şte relaundr eptdec re anţ ă
asupra beneficiarului.
De bitor idi ve rşic upr indt oa tec r eanţ elee ntităţiif aţădea lţit er ţi
,a l
ţiide c ât
pe rsona lulpr opr iu,c l
ienţ iişif ur nizor i
i.
De cont ăr ic uas oc iaţiipr iv indc api t
al ulr epr ez intăundr eptdec re anţ ă
as upr aa c ţi
ona rilors aua soc ia ţilorc a rea us ubsc riss ăparticipe la constituirea sau
mă rireac api talul uis oc ialş ic arenua uvă r
s ati nteg ralc ont ri
buţ ial ac a res -au
angajat.
Al tec r e anţ e ,cupr inddr e ptur il
euni tăţil
orpa t
r imoni alei z vor â tedi nr e l
aţii
de decontare, cum ar fi: avansuri acordate personalului, sume de încasat de la
bug etuldea s ig ur ăris oc iale ,s umedeî nc asatdel abuge tuls tatului ,s umede
în cas atdel auni tă ţidi nc adr ulg rupul ui,s umedeî nc asa tc aur ma reavâ nz ării

25
activelori mobili
zateşiava lori
lormobi l
iaredepl asame nt,pag ubeder ec uperat
pent r
uc a reunit
ateapat
rimoni alăpos edăti
tlue xecutoriu.
III.Invest
iţi
il
epet erme ns curtc uprindtitlurileachiziţ
ionateînve de rea
realizări
iunuic â
ştigpeterme ns c
ur t
.Ac estcâşti
gs er eal
izeazăc adiferenţăî ntre
preţuldevâ nz a
reş ipr
e ţ
uldec umpă ra
rea lac es
tort itl
uri.Dina ceast
ăc ategorie
fac parte: acţi
unil
ede ţ
inutelae nt i
tăţiafi
liate
,ob ligaţiuniemi seşir ăscumpăr ate
ulteri
orî nve dereaamortiză
rii,obl igaţi
unic umpă ratepe ntr
uobţ inereadedobâ nzi
sauî nve derearevânzări
i,altei nvesti
ţi
ipet e
r mens curtcare cuprind alte valori
mob i
li
a rea chi
ziţ
ionat
eînve de rearealiză
riiunuipr ofitpet er
me ns curt.

I V.Cas aş ic ont uril abănc isunt reprezentate prin numerarul aflat în

casierieş ipr indi sponi bi li
tăţileafla teî nc ont urilabă nc iînl eis auî nde vi zeş ipr in
alt
e va lorif i
na nc i
a rec ar
e,da tor ită na tur i
il or ,s untc onve rt
ibilei me diatî n
disponi bi l
ităţi bă ne şt
i.Cu a j
ut or ul a ces tor mi jloa ce bă neştis ee f
e ctueaz ă
ope r
a ţi
unideî nc asăriş ipl ăţi
,c arepotf iînnume rarsa upr indecont bancar.
Pl ăţi
leş iînc asăr il
ef ărănume r
a roc a zi
one azăuna ns a
mbl udeope raţ
iuni
banc arepr i
ni nt erme diulc ăroras ume leset ra nsferădi nc ont uldedi sponi bilită
ţia l
unităţiipa trimoni aleî nc ontuldedi s ponibilită ţ
ialuni tă ţ
iiî nc asatoare( be ne f
iciar).
Ac esteac ontribuiel ar educ erea ne cesarul uide mone dă î nc ircul aţi
e ,s ca d
cheltuiel i
le de t rans por t, ma nipul areş i pa ză a ba ni lor,e ste o mă sur ă
antiinfla ţ
ionistă,uş ure az ămunc adec ontrolf inanc i
a r
.
Casa e ster epre ze ntatădenume rarula f
latînc as i
e riae ntităţ
ii,î nl eiş i
/sa u
înva l
ută ,de stinate fec tuă r
iipl ăţil
ors cadent ea lee ntităţiipa tr
imoni a l
e( exe mpl u:
plăţic ăt res alariaţi
,c ătref ur nizor iî nl imi taun orpl afoa nepr evă zutedel e
ge ).
Ca sieri
ae stea lime ntatăc unume ra rulî ncasa tdel ac lienţis audel aa lţide bitoria i
entităţi
i.
Cont urilelabă nc icuprind:
Valorile de încasat,c um s untc e curileş ie fe ctelec ome r
cia l
ede pusel a
bănc i.Ce culr e prezintăundoc ume ntpr i
nc areope rsoa nă( emi tentul)dăor di n
bănc iisa ledeapl ătila vedere unuibe ne fi
cia ros umăde t
e rmi nată.
Di sponi bilit
ăţ i
leî nc ontur ic urente ,î nl eiş iî nv al ută, servesc pentru
efectua rea di ferit
elor c ategorii de pl ăţi, pe ntrua l
ime ntar eaa c reditivelor.
Re î
nnoi r eaa cestoras ef acepr inî nc asăridel at e r
ţi,de pune ridenumerar din
casierie.
Acreditivul r epr ez i
ntămi jloa cebă ne ştirez erva tel aba ncăî ntr-un cont
disti
nc tl adi spo ziţi
af ur nizorului.Di na ces tea creditiveur me azăs ăs ef ac ăpla ta
furnizor uluipemă surae fectuă r
iil uc răril
ors aupr estăriis ervi cii
lor,e lea urol de a
garanta plata în favoarea furnizorului.
Alte valori de trezorerie c upr indt imbr elef is caleş ipoş tale,bi letelede
tra
tame ntş iodi hnă ,tiche t
eş ibile tedec ălătorie,bonur iva lor ic
e ,cupoa nea g ri
col e
achiz i
ţiona teş ide ţi
nut edeouni tatepa trimoni al
ă.
Avansurile de trezorerie care r efl
e ctăs ume lea c orda teunorpe rs oane ,ca re
urme azăaf ijus ti
ficates a ure st
ituiteul ter
ior .

C. Cheltuieli în avans
Cheltuielile în avans sunt reprezentate de cheltuielile efectuate în cursul
exer
ciţ
iuluif i
na nc iar,da rca r
es unta ferenteunuie xerc iţi
uf i
na nciaru lte r
ior.
Acest
ec helt
uielinua f
ec t
eazăr e
z ult
atule xerciţ
iuluiînc aree l
es -au efectuat, ci pe
celalexe r
ciţ
iuluic ăruiaîis unta ferente.Che ltuie
lil
eî nav anss untc reanţ eal e
exer
ciţ
iuluicure ntas up raexerciţ
iuluiulterior( exemplu:pl a taîne xe r
c i
ţiulc ure nt
,
acontr
ava l
oriiunuia bo namentlaor evist
ă ,aferentexerc i
ţiuluivi it
or )

26
 1.2.2.2. Pasivele patrimoniale
Pa si
ve lepatri
moni a
les epotc l
asif
icadupăma imultecrit
eri
i,î
ntr
ecarecel
mai ut i
li
z ate s
tec ela le xigibil
ităţiipasivel
orş ialnaturiijuri
dic
eaa ces
tor
elemente.
El e
me ntel
edep asivreflect
ămoduldea propi
ereşidef i
nanţar
eaa c
tive
lor
patrimoniale.
Exi gi
bi l
ita
teas urselorfinanc iar
eser e
fer ălater
me nullordedecont
are.În
func ţ
iedeg ra duldee xigibili
tat
e,pas ivel
es egrupe az
ăîn:
- datorii: - pe termen scurt;
- pe termen lung;
- provizioane;
- venituri în avans;
- c api t
alşirezerve.

A. Datoriile
Da t
or iil
er eprezintăr esur seles trăinef urni zatedet erţ
i pentru care unitatea
tr
e bui es ăa cor deopr estaţ
ies a uune c hiva l
entva loric.Di nc a te
g oriada tor iil
orf ac
partec r
e ditelec ontr ac
ta t
edel abă nc is aua ltei nstituţ
iif i
na nc i
a re,împr umut uri
le
dine mi siune adeobl igaţiuni,pr ecum ş ida toriil
ec reateî nc adr ulr elaţiilorde
dec ont a
r ea leuni t
ă ţ
iipa tr
imoni alec ua l
tepe rs oanef izices auj uridic e.
Pe rsoa ne lef izi
ces auj ur i
di cefa ţădec a r
euni ta
teaa reobl iga ţ
iibă ne ştisunt
denumite creditori.Cr editorulr eprezintă ,def apt ,pe r
soa nac are ,înc a dr ulunui
rapor tpa t
rimoni a laa vans atova loa ree c
onomi căş iur me azăs ăpr ime asc ăun
echi valentva lorics a uoc ont rapr est
aţie .
Da tor i
iles er efl
ec t
ădec ont abi l
itat
edi nmome ntulna şteriilorş ipâ năî n
mome ntulr a mbur să r
ii,restituiriis aupl ăţi
ia cestorac ă t
ret e rţ
i.Î ng ene ra ltoate
dator ii
lec ut e rme ndes cadenţ ăma ima redeuna ns untpur tă toarededobâ ndă .De
aseme ne a,ma is untpur tă
toa r
ededobâ ndăş ic r
edite l
epr imi t
edel aba nc ăs aua l
te
instituţi
if inanc ia r
e ,chiarda căs untpet erme ns curt.
Înf unc ţiede exigibilitate datoriile se împart în:
I. Datorii pe termen scurt –s ume l
ec ar et rebuiep lătiteî ntr-ope rioadăde
pânăl auna n,ş i
II. Datorii pe termen lung –s ume lec aret rebui epl ătiteî ntr-ope ri
oadă
mai mare de un an.
Oda toriet rebuiec lasificatăc ada tori
epet erme ns curt,de numi tăş idatorie
cur entă, atunci când:
a )s ea şte aptăs ăfiede cont atăî nc ursulnor ma la lcic l
uluidee xpl oa tareal
entităţii
;s au
b)e st
ee xig ibil
ăî nte r
me nde12l uni.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
Din categoria datoriilor cele mai semnificative sunt: datorii financiare,
dator iic ome r ciale,da toriif i
s cale,s ala r
ia l
eş is ociale,da toriipe ntrur ela ţi
ilede
dec ont a
r ec ua s ociaţiişic reditoriidive rşi.
Datoriile financiare reprezintăc r
e dit
e lepr imi t
edel aba nc ăş ia l
tei n sti
tuţ
ii
dec redit,pre cum ş iîmpr umut uriledine mi siune adeobl igaţiuni.
Cr edi telepr imi tedel aba ncăş ia l
tei ns t
ituţiidec redi tcupr indc r edi t
elepe
terme nl ungş ime di uş ic elepet erme ns c urt,numi teş ic redite de trezorerie.
Ac es teas unt ,î ng enera l
,de s t
ina tef i
na nţ ă
riii nve stiţ
ii
lorş ic he lt
uie l
ilorc urente
privinda ctivitate adee xploa t
a reş isuntpur tătoarededobâ nz i.

27
 Împr umut uriledi ne mi si
une adeobl iga ţi
unir e prezi
nt ăr esursel
ef i
na nciare
pe termen lunga sigur at
epr invâ nz areadet itlurid ec reditne goc iabil
e( obliga ţ
iuni)
către publ ic.Ti t
ularulde pa t
rimoni uc aree mi te un a stfelde î mpr umuts e
anga jeaz ăs ăr ambur s eze,lat erme ns a ue şalona t,ra te lescade nteş isăpl ăt
ea scăo
dobâ ndăs ubf ormac upoa nelora taş atet it
lur il
ordec r edi t
.
Datoriile comerciale s ec ree azăî nc adr ulr elaţii
lorde de c ontarec u
furnizor iipe ntrua prov izionăridebunur ima ter i
ale ,l ucrăriş is er
viciipr imite.El e
sede limi tea zăpa t
rimoni alsubf or maf urni zorilorş ie f ect
elordepl ă
tit
.
Fur niz ori
ir eprez i
ntă da toriilee c hiva lente va l
oriibunur ilorma teri
a l
e,
lucrărilorş is ervici
ilorpr imitedel at erţi.
Ef ec t
eledepl ătitrepre zi
nt ăt itlurideva loa re( c ambi eş ibiletlaor din)c are
atestăobl i
g aţiadepl atăaî ntrepr inde riiî nc adr ulr el
aţiilordede c ontarec u
furnizorii.
Dat oriil
ef iscale,s alar i
al eş is oc ialec upr ind,î nor dine,obl ig a
ţiiledi n
impoz iteş itaxef aţădebug etuls tatului ,s alariileş ia ltedr epturia similateda torate
anga jaţilor,obl i
gaţia pr i
vind c ont ribuţial aa sigur ăriles oc iale,laf ondulde
sănă t
ate ,l af onduldeş oma j,pr e cum ş ida tor i
ilei nterme dia re,createî nc adrul
relaţi
ilordede contarec ua ng aja ţi
ipr inr eţine r
eadi ns alariulda t
orata cestoraa
cont r
ibuţ ieipe rs
ona luluipe nt rupe ns ias uplime ntar ă,pe ntruf onduldeş oma jşi
pent r
uf onduldes ănătate.
Dat oriil
ef aţă de as ociaţ ir e pre zintă obl iga ţii
lef a ţă de a cţionaris au
asoc i
aţipe ntruc apitalulder ambur sa t,di vide nde ledepl ată,pr ecum ş ida toriil
eî n
cadrul grupului privind fondurile puse direct sau indirect pe termen scurt la
dispoz iţias ocietăţ
ilorc ome r
c i
a l
edec ătreî ntre prinde r il
ea soc i
a t
es audec ă t
rec ele
cuc area cea st
aa rer elaţi
idepa r
tic i
pa re .
Cr edit
or i
idi v erşic upr i
ndt oa teda toriilee nt it
ăţi
if a ţădea lţit erţ
i,a lţ
ii
decât personalul pr opr i
u,c lienţiiş if ur niz orii.Îna c ea st
ăs ituaţies eaf l
ăda torii
le
privinda chi zi
ţionaread etitl
ur idepl as ame nt,s ume leî ncasateş ine cuve nitee t
c.

B. Provizioanele
Sec on sti
tui
epes eamac heltuielilor,las fâ rşi
tule xerciţ
iilorc ânde xistă
probabilitatea producerii unor pierderi sau cheltuieli. Provizioanele sunt destinate
săac ope redat ori
il
eac ărornat urăe stec l
arde finităş icar eladat abi lanţului
estepr obabi ls ăe xi
ste,saue stec er
tc ăv ore x ist
a,darc ar esuntinc e rteînc eeac e
priveştev aloar easaudat alac arev orapăr e a.El er eprezintăpa sive( da torie)c u
exigibilitates a uva l
oa reincer tă
.
Pr ovi zioaneles untimpus edene ce sit
a t
e aapl ic
ă r
iiprincipiuluipr ude nţe
iî n
evalua re apa trimoni ului.Îne xerciţ
iulî nc a r
es ec ons tit
uiepr ovizioa nes emă re
s c
cheltuie lil
e ,i arî ne xe r
ciţi
ulur mă torc â nda rel ocoa nul ar
eal ors emă re
s c
venituril e,ce eac ede t
e rminăode cal
a reînt impai mpoz it
u l
uipepr of it
.
Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:
-l iti
g ii,amenz işipe na l
ităţi
,de spăg ubiri,dauneş ialtedator iiinc er
te ;
-c heltui e
lilega t
edea cti
vitateades e rviceî npe rioadadeg a r
a nţi
eş ialte
cheltuie liprivi ndg a r
anţiil
ea c
orda t
ec lienţ i
lor;
- a cţiunider e st
ructur are(vâ nzare as auî nc etareaa cti
vităţiiune ipă r
ţia
afacerii, închi de r
eaunors ediia l
ee ntit
ă ţ
ii,modi fi
căr iînstructurac onduc eriietc)
;
- pe ns iişioblig a
ţiisimi lar
e;
-i mpoz i
te(sec onstituiepe ntrus ume levi it
oa r
edepl atăda tor a
tebug e
tului
des ta t
,î nc ondi ţii
leî nc ares ume l
er espe cti
venua parr efl
ectateca datorie în
relaţ
iilec us tatul);
- alte provizioane.
Provizioanele nu pot fi folosite pentru ajustarea valorii activelor.

28
 C. Venituri în avans (venituri amânate) repreze ntatedeî nca săril
es au
creanţelec ons ta t
ateî ne xerciţ
iulc urentda r
,c are vori nflue nţar ez ult
atele
exe r
ciţi
ilorur mă toare,pr ecum veniturile anticipate din chirii, abonamente,
asigurări,etc .
,î ncasateî nc ontule xerc iţ
iil
orvi i
toa r
es auveniturile de realizat cum
suntdobâ nz ilea ferentevâ nzări
lorî nr ate.Ve nituri
leî na va nsr efle
c ăo datorie
t
faţădee xe rciţiulur mă torşinua fectea zăre z
ul t
atulexe rc
iţiuluif inanc ia
rc ur e
nt.
As imi l
at eve nituril
orî na vans( venituria mâ nat
e) suntş is ubv enţii
le. În
categorias ubve nţii
lors ec uprind s ubve nţ
iilea fer
e ntea ct
ive lorş is ubve nţii
le
aferente ve niturilor.Ac e
s t
eap ot f i pr i
mi te de l ag uve rn,de l aa ge nţi
i
guve rname nt aleş ialteins t
ituţi
isimi la rena ţ
ionaleşiinterna ţi
ona l
e .
Subv enţiileaf er ent
eac tivelorsau s ubvenţi
ipe ntrui nv esti
ţiir eprezintă
subve nţi
ipe ntrua corda reac ărora ,pr incipalac ondiţiee stec ape rs
oa naj uridică
bene f
iciarăs ăc umpe re ,cons tr
ui ascăs aua chiziţi
one zea c t
ivec uc iclul ungde
fabricaţi
e .
Subv enţiileaf erentev eniturilorc uprindt oates ubve nţiil
e ,a lt
elede c â
tc ele
pentru active.
Subv enţiilenut rebuieînre gistratedi rectînc onturiledec apitalşir ezerve.
Eles er ec unos c,pe o ba zăs istema tică,dr ept ve nituria lwe pe ri
oa delor
corespunz ătoa rec heltuieli
lora fe rentepec ar
ea cestes ubve nţ iiur me azăs ăl e
compenseze.

D. Capitalurile proprii
Capitalurile proprii ( capi t
a lş ir eze rve )r e pre z
intă dr e ptula c ţ
ionari
lor
asupr aa c tive l
orune ipersoa nej uridi c
e,dupăde duc ere atuturorda torii
lor.
Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital,
rezerve le ,re zultatulr eporta t
,re zulta t
ule xe r
c iţiului financiar.
Capitalul individual sau social s ec ons titui el aî nfiinţareas ociet
ăţi
lor
come rcia lepr ina por t
ulpe rsona la lasoc iaţil
ors aua cţionarilor.Ac estapor tpoate
fiînnume ra rsauî nna tură( imobi liz ă
ri,s t
oc ur i
,e tc.).
Capitalul social se subdivide în:
-c api tals ubs crisş ine văr satc er efl
e ctăpa rte adec a pit
a lc are,deşiaf ost
subs crisă ,nuaf ostî ncăpus ăladi s poziţias oc ietăţiic ome rci
a le;
-c api tals ubs crisş iv ăr satc er e fl
e c
tăpa rteadi nc api t
aluls ubscri
sc area
fostpus ăe fectivladi spoz iţ
ias oc i
e tăţ
iic ome rcia l
e.
Pe pa r
cur sulde s făşurăr i
ia ctivităţ
iiune is oc i
etăţic ome rc
ialea ul oc
oper aţi
unidema j
or ares aur educ ereac a pitaluluis oc ia l
.
Ma jorareac apitaluluis oc i
a larel ocpec aleas ubsc ri
er i
iş ie misiuniidenoi
acţi
unis a upă rţ
is oc i
ale,î ncorpor a rear ezerve loraf urnizorilorş ia lteope raţ
iuni
potrivit legii.
Re duc e r
e ac apitaluluis oc ials ee fectue a z
ăpr inr educ ere anumă ruluide
acţi
unis a upă rţ
is oc iales audi minua r
e ava lor iinomi na leaa cestor ac aur marea
retr
a ger iiunora cţiona r
is aua s
oc i
aţi,r ăsc umpă rareaa cţiunilor( acesteas unt
preze nta tec ao c ore cţ
ie a va lor i
ic apitalul uipr opriu)s au pr ina c
ope ri
rea
pierde rilorc ontabi leînreg istr
ateî nde cursule xe rci
ţ i
ilorf inanc iarea nteri
oa re.
Capitalul social nu poate fi folosit pentru distribuirea de dividende.
Primele legate de capital s untde termi natedeope ra ţ
iuni ledec reşt
erea
capitalului prin noi aporturi sau prin fuziuni. Primele legate de capital cuprind
primele de emisiune, primele de fuziune, primele de aport, prime de conversie a
obliga ţ
iuni lorî na c ţi
uniş ir eprez intăe xc ede nt ulî nt reva loa r
e adee mis i
uneş i
valoa reanomi nalăaa cţiuni l
orş ipă rţ
il
ors ocia le.
Pe ntrus oc ie tă
ţilec ome rcialec a ree mi ta cţiuni ,pr i
me lel egatedec apit
al
reprez i
nt ăos ursăpr oprieş ipe rma n entădef ina nţ a
r eaa ctivelor.

29
 Rezerve din reevaluare r eprezintăc ontr
a part
idapl us uluisa umi nusuluide
valoarec reatpr i
nr e evalua reai mobilizăril
orc orporale.Înur maope raţ
iunilorde
reevaluare are loc o modificare a valorii activelor imobilizate ş icaurmare are loc
o modificare a capitalurilor proprii sub forma rezervelor din reevaluare.
Rezervele din reevaluare nu pot fi utilizate direct pentru compensarea
pierderil
orş inupotf aceobi ec tuldistr
ibuiriicătreacţi
ona ri
.
Rezervele se constituie în principal prin acumularea profitului din
exerciţi
ilef inanc iar
ep r
e cede nt e.Re zervelec uprindr eze rvelel eg al
e,r ezervele
stat
utares auc ont ractualeş ia lter ez
e r
ve .
Rezervele legale se constituie anual din profitul brut al persoanei juridice,
înc oteleş il imitelepr evă zutedel ege,ş idi na lt
es ursepr e văzutedel ege.Î n
acesteas ei nc l
udş ip rime ledec apit
a l
.Re zer
ve l
el egal
es eut i
lizeazănuma iî n
condi ţ
iil
epr evă zutedel ege .
Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al
unităţi
i,conf ormpr eve derilordi nac t
ulc onstit
utivala c
e s
teia .
Al ter ezervene prevă z utedel eges audes t
atutpotf ic onstituit
ef a
c ult
ativ
pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau pentru alte
scopuri,pot ri
vithot ărâriia dună riige ne r
aleaa cţ
ionarilors aua sociaţ
ilor,c u
respectarea prevederilor legale.
Re zultatule xe rciţiuluir eprezint
ăos ur
s ăpropriedef inanţareaa c ti
velor
unităţi
ipa tri
moni ale,atunc ic â nda cestas econcre t
ize
a zăînr e aliz
areadepr ofit
.
Rezultatul exe r
c i
ţiului( R)sede t
ermi năc adifer
enţădi ntreve nit
uril
e( V)ş i
cheltuiel
ile( C)une ie ntităţipa t
rimoni al
e di ntr
-o anumi tă pe rioadă de t imp
denumi tăe xe r
c i
ţiu.

R = V - C
Re zultatule xerciţ
iul uisema ide termi năş ic adi f
erenţădi ntre activele
patri
moni a l
edel asfârşit
ule xer
ciţ
iului,dimi nua t
ec uobl ig aţ
iil
ea ferente.
Re zultatelee xe r
ciţiuluipotf if avor abi
les au ne fa
vor abil
e,după c um
veniturile au fost mai mari sau mai mici decât cheltuielile.
Profitul reprezint
ăos ur
săpr opr i
edef i
nanţ arepâ nălar eparti
zareal uipe
destinaţiil
el ega l
edec ătr
ea dunareagene ralăaa cţ
iona rilors aua sociaţi
lor.
Rezultatul reportat e st
eda tdepr ofitule xe rciţi ul
uic urentne r
epa rt
izat
reportat îne xe r
c i
ţi
ulur mă torsaudepi erde reae xe rciţiuluic urent,ne acope ri
tă
reportatăî ne xerc i
ţi
ulur mă tor.

Capitalurile proprii î mpre u împrumuturile/creditele primite pe

ună c
termen lung şiprovizioanele f or
me az
ăsurs
eleladispoz iţiaîntr epr
inderiideo
ma ni
eră pe r
ma ne ntă,dur abi l ă
,pe t e
rmenlung,adicăr eprez intă capitalurile
permanente ale întreprinderii.

Temeder e
fle
cţi
e:
1.Î nc adrulcapitalurilorpropr
iie
xis
tăele
me nt
ec arei
nfl
uenţ
eaz
ăî n
mod negativ volumul acestora?
2.Es tepos i
bilcaoî ntrepr
inde
resăaibăcapit
alur
ipropr
iine
gati
ve?
Argume ntaţişie xempli
ficaţi.

30
 1.
2.
2.
3.Ve
nit
uri
le,
che
ltui
el
il
eşir
ezul
tat
ule
xer
ciţ
iul
ui
Cont abi
litate
ai ncludeî n obiectuls ău destudiuş ie vide
nţa,calc
ulul
,
analizaş ic ontrolulmi şc
ărilorint
erneş iat ransf
ormăril
ors ufer
it
edee lementel
e
patrimoni aleî nur maope r a
ţiunil
orde sfăşur
a t
edec ătreoe nt
ita
tepatri
monială
.
Cons umur i
ledemi jl
oa cee conomice ,der esurs
eş iproducereader ez
ulta
tesunt
miş căr
ic ompl exec arepr ovoa cătransformăriatâtînvolumul c â
tş iî
ns t
ruct
ura
patrimoniului.
De regul ă ,veni t
uri
leş ichel
tuiel
ilenus ee c
hil
ibreaz
ăî nt
ree l
eşicaurmare
seî nregistreazăomodi ficareavol umul uipatri
moniului,a ş
adupăc um vom
prezenta în continuare.

Veniturile
În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de
înca satî nnumepr opr iudi na ctivită ţic urent e ,c âtşic âş ti
gur il
edi nor icea l
tes ur se.
Câ ş t
i guril
er e prez intăc r
e şte ria lebe ne fici
ilore conomi cec a repota pă rea
saunuc ar ezul t
atdi na ct ivi
ta teac ur e ntă,da rnudi ferăc ana t
urădeve nit
uriledi n
acea stăa ctivitate.
Ac tiv i
tăţil
ec ur ent es untor ic ea ctivi tăţi( de exploatare sau financiare)
desf ăşur atedeoe nt it
atepa trimoni a lă,c apa rteint eg r
a ntăaobi ec t
uluis ă ude
activita te,pr e cumş ia c
tivi tăţil
ec one xea c est ora.Î na ctivitateac ure nt ăsuntinc l use
Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din
eve nime nt es aut r anz acţiic es untc la rdi fe ritedea ctivităţi
lec ur ent eş ica r
e ,pr in
urma re,nus ea ştea ptăs ăs er epe teî ntr-un mod frecvent sau regulat, de exemplu
exproprieri sau dezastre naturale.
Ve nituril
edi na ctivită ţ
ic ur ent es epotr egăsis ubdi feritede numi ri,cum a r
fi
:vâ nz ă r
i,c omi s ioa ne,dob â nzi,di vi de nde .
Sec unos cur mă t
oa relec ate gor iideve nituri
,dupăna turalor ,a stfe
l:
a) venituri din exploatare, care cuprind:
- venituri din vânzarea pr odus e lor ,mă r
fur ilor,l uc r
ă r
ilore xecutateş i
serviciilor prestate;
- ve nituridi nva ria ţi
as toc ur i
l or,re pr e zentândva r
ia ţ
iaî npl us( cre
ştere )s au
înmi nus( re duce re)di ntr eva l
oa re al ac os tdepr oduc ţ
iee fectivas tocurilor de
produs eş ipr oduc ţi
eî nc ur sdel as fâ rşit
ulpe rioade iş iva l
oa reas toc uril
ori niţiale
alepr odus elorş ipr oduc ţi
e iî nc ur s,ne l uâ nd î nc a l
c ulpr ovi zi oanele pe ntru
depreciere constituite.
Va ri
a ţi
as toc urilordepr odus ef initeş iînc ursdee xecuţ iepe parcursul
perioa de ir e prezint ăoc or e cţieac he lt
ui elilordepr oduc ţ
iepe ntruar efle
ctaf a ptul
căf i
epr oduc ţiaamă ritni ve l
uls toc ur i
l or,f ievâ nză ri
les uplime ntarea ur edus
nivelul stocurilor.
Ve nituril
edi npr oduc ţ
ias toc ată( va riaţias tocur i
l or)s eî nsc riu,alătur ide
celelal teve nituri,înc ont uldepr of itş ipie rde re,cus emnulpl us( soldc re
di t
or )s au
minus (sold debitor):
- ve ni t
uridi npr oduc ţ
iadei mobi l
iz ă r, r
i epre zent ândc ostull ucrări
lorş i
che lt
ui elilee fectua tedeuni ta t
epe nt rue aî nsă şi
,c a
r es eî n registre azăc aa c tive
imobi lizatec orpor aleş ine cor pora le;
- ve nituridi ns ubve nţiidee xploa tare,r epr ez entând s ubve nţii
lepe ntru
acope r ireadi fe r
e nţe lordepr eţş ipe nt r
ua c ope ri
re api erde ri
lor,pr ecum ş ia l
te
subve nţii( fina nţare aa c tivit
ă ţiidec e rceta reş ia lt
ef ina nţ ă
ri)dec a rebe nefic iază
entitatea;
- a lt
eve ni turidi ne xpl o ata reac ur ent ă,c upr inz ândve nitur iledinc rea nţe
recupe rateş ialteve ni t
uridi ne xpl oa tare ;

31
 b) venituri financiare, care cuprind:
- ve nituridini mobi li
zărifinanciare;
- ve nituridini n vestiţ
iifina nciarepet e
rmens curt;
- ve nituridinc reanţeimobi lizate;
- ve nituridini n vestiţ
iifina nciarec edate;
- ve nituridindi ferenţedec ursva lutar;
- ve nituridins conturiobţ inute ;şi
- alte venituri financiare.
Sume lec olecta tedepe rsoa naj uri
dic ăînnume leunort er
ţepă rţ
i,inclusiv
înc az ulc ont ractelordema nda tsa uc omi sion,nurepr ezintăvenitdina cti
vi t
atea
curent ă.Î na c eastăs itua ţ
ie,ve nit
ur il
edi na ct
ivi
tat
eac ur ent
ăs untreprezentatede
comisioanele cuvenite.
Suma veniturilor rezultate dintr-ot ra
nzacţi
ee s t
ede t
erminat
ă ,deobi cei
,
printr-una cor dî ntrevâ nzătorulş ic umpă rătorul
/uti
li
z atorulacti
vului,ţi
nândc ont
des umaor ică rorreduc ericome rci
a le.
c) venituri extraordinare (de exemplu, daune lepr eti
nsedede ţi
nă tori
ide
poliţeî nur mapr oduc er i
iunorc alami tăţi
).
Înc adr ulve ni turil
ore xe rciţi
ul uifinancia
rs ema ic uprnd:veniturile din
i
reluarea provizioanelor ş iv eni t
ur il
edi nr el
uareaaj ustăril
orpe ntr
ude preciere
sau pierdere de valoare c ares ee vide nţiazădisti
nctînf uncţi
edena t
uraac estora.

Cheltuielile
Înc a t
e gori
ac he l
tuiel
ilors eincludea t
âtsume l
esauvalori
leplăt
it
es a
ude
plă t
itc âtş ipi erderi
ledi noricea lt
ăs urs
ă .
Che lt
uielil
euni tăţ
iire
pr ezintăva l
ori
leplă
titesaudeplă
titpent
ru:
- c ons umur id es tocuri,l ucr
ărie xecut
ateş iservi
ciiprest
atede c a
re
be ne fi
ciaz ăuni t
atea;
- cheltuieli cu personalul;
-e xe cutare
aunorobl i
g aţiilegal
es aucont
ractual
eetc.
Pi e rderilerepre zintăreduc erial
ebe nefi
cii
loreconomiceşipotrezul
tasau
nuc aur ma reade sfăşur ări
iactivităţi
icurenteaentit
ăţi
i.El
enudi fe
răcana t
urăde
alte tipuri de cheltuieli.

Cont
abi
li
tat
eac
hel
tui
eli
lors
eţi
nepef
elur
idec
hel
tui
eli
,dupăna
tur
alor
,
astfel:
a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
- c heltuie lic u ma te
riil
e prime ş ima te ri
a l
elec ons uma bile
;c os
tulde
achiziţi
ea lobi ecte lordei nve ntarconsuma t
e;c os tuldea chiziţiea lma teri
a l
e lor
nestocate,t recut e di r
ecta s
uprac he l
tuielil
or;c ontravaloa reae nergieiş ia pei
consumate; va loa r eaa nima lel
orş ipă s ări
lor;c ostulmă rfurilorvâ ndut eş ia l
ambalajelor;
-c he l
tuiel ic uluc ră
rileşiservic
iilee xecut at
edet erţi
,r edeve nţe,locaţiide
gestiuneş ic hiri
i;pr imedea sigurar
e ;s
tudi işice rce t
ări
;c he lt
uie l
ic ua lt
es ervic i
i
executa t
edet erţi( colaborat
ori);comis i
oa neş ionor arii
;c he ltui
e l
idepr otoc ol,
recl
a măş ipubl icita t
e;t r
ansportuldebunur iş ipe rs
ona l;de pl a
s ă
ri,de ta
şă riş i
tr
ans feră
ri;c heltui elipoş t
aleşitaxedet elecomuni caţii
,servic i
iba nca r
eş ialt
e le;
- cheltu i
e lic upe rs
ona l
ul( s
alari
ile,a s
igur ărileşipr ot ecţi
as oc i
alăş ia lte
cheltuiel
ic upe rs ona lul,suportat
edepe rs oanajur idică);
- altec he ltuielidee xploat
are( pierderidi nc reanţeş ide bitoridive r şi
;
despă gubiri,a me nz iş ipe nali
tăţi
;dona ţiiş ia lte cheltuieli similare; cheltuieli
pri
vi nda ct
ive l
ec e da t
eş ialt
eope raţ
iidec a
pitale tc.
);

32
 b) cheltuieli financiare, c arec upri
nd:pi erde r
idi nc reanţ
el egatede
parti
cipaţii;c heltui e
li pr i
vind i nve s
tiţ
ii
le f inanc i
are c e date; di ferenţele
nefavorabile de c ur sva l
utar;dobâ nzil
e privind e xerciţ
iulf i
nanci
arî nc urs;
sconturil
ea corda t
ec li
e nţil
or;pierder
idinc rea
nţedena turăfina nc i
arăşia lt
ele;
c) cheltuieli extraordinare (calamităţ
işia ltee venime ntee xtra
or dinare).
În cadrul cheltuielilor exerci ţ
iul
uif inanc iars ec upr ind,dea seme nea,
chelt
uielilec u pr ov izioanele,aj us
tăril
e pe nt
r u de preci
e res au pie rde re de
valoare,pr ecum ş icheltuielile c
ui mpoz it
ulpep r of
itş ial tei mpoz i
te, calculate
potri
vitle gi
i,cares ee videnţi
a zădist
inctînfuncţie de natura lor.

Re
zul
tat
ule
xer
ciţ
iul
ui
Se dete
rmină di
s tinctpent
ru activitatea de exploatare (Rexpl), pentru
ac
tiv
itate
afinanci
ară(Rfin)şipent
ruactivitatea e
xtr
aordinară(Rextr.), astfel:

R = (Vexpl - Cexpl) ± (Vfin –Cfin) ± (Vexce –Cextr.)

sau:
R = Rexpl ± Rfin ± Rextr.

În cazul în care veniturile sunt egale cu che

ltui
eli
lee
cua
ţiadee
chi
li
bru
f
unda
me ntalăac ontabilit
ăţi
ie steur mă toarea:

Active + Cheltuielile = Pasive + Veniturile

patrimoniale exerciţ
iul ui patrimoniale e
xerciţ
iul ui
sau:

BE + CE = CP + VE

1.
2.
2.
4.Aj
ust
ări
ledev
alo
are
Ajustăr
iledev aloarec upri
ndtoatec or
ecţi
il
ede st
inatesăţin
ăs eamade
r
educer
il
e va l
orilor act
ivelor i ndi
viduale
,s tabi
lit
el as fâr
şit
ul exe
rciţ
iul
ui
f
inanc
iar
,indif
erentdacăa c
ear educe
reestesaunude f
init
ivă.
Ajustăr
il
edeva loarepotf i
:
- aj ust
ăr ipe
rmane nt e–amor tiz
ărieş
l i/sa
u
- aj ust
ăr ipr
ovizori–
i
- ajust
ăripentr
ude preci
eresau
- ajust
ăripentr
upi er
deredev aloare

Aj
ust
ărid
eva
loa
rep
erma
nente - a
mor
ti
zăr
il
e
Amortizarea re
prezi
ntăopi erde
redevaloareperma nentă( ir
e versi
bilă)a
act
ivel
orcorpor al
eş inecorporal
ecaurma r
eaf ol
osir
iiacestora pe durata lor de
uti
li
zare
.Amor tizar
eac orecte
azăprins c
ăder
eva loa
reac ont abil
ădei ntrarea
imobil
iză
ril
orc orporal
eş inecorpor
aleşire
pre
zint
ăpr i
nc onţinutule ios tructură
pat
rimonia
lădepa si
v.

33
 Va
loar
eanet
ă Valoarea de
cont
abi
lă = intrare în - Amortizarea
patrimoniu

Aj
ust
ări
ledev
alo
arepr
ovi
zor
ii
Aj ust
ăr ilepe ntrude pre ci
ere–î nc azulbunur i
lorma t
e r
ialeşialcre
anţ el
or
şiaj ustăr ipe ntru pi erde redev al
oar e– î nc azula c
tive
lorf inanci
areş ide
trezorerie intervin î ne xe rciţii
leînc ar
es ec onst
a t
ăo r educer
er eversibil
ă
(provizor ie)ava l
or iiactive l
orme nţiona t
e.El ec orec
teazăpr i
ns căderevaloa r
ea
contabilăaa c tivelorf i
na nc i
are ,st
ocurilor,creanţ elorşiaa ct
ivelordetrez
orerieşi
princ onţ inutull ore l
er epr ezintăos urs ădea utof i
nanţar
epâ năl areluar
eal orla
venituri, deci sunt structuri patrimoniale de pasiv.

1.
2.
2.
6.Apl
ic
aţi
ipr
ivi
nds
truc
tur
ael
eme
nte
lorp
atr
imo
nial
e
Apl icaţianr .1
Soc ietatea“ X”pr ezintăur mă toa reas itua ţi
epa tri
moni ală:c apit
alsocial
6.000l e i
;c lădiri4. 000l e i;ma t
e r
iiprime700l ei;mă rfuri400l ei;rez ervestatutare
1.000l ei;c lienţi1. 500l ei;a crediti
ve800l e i
;c rediteba nca r
epet er
me nl ung
2.500 lei; programe informatice 1.500 lei; terenuri 5.000 lei; combustibil 500 lei;
dividendedepl a t
ă1. 000l ei;da t
oriisa l ariale2.500l e i
;e fe
ctedepr i
mi t1.000l e i
;
furnizor i1. 500 l ei;a va nsuripr i
mi tedel ac lie nţi500 l ei;a va ns uria c
or date
furnizorilor 600 lei; cheltuieli de constituire 500 lei; interese de participare 2.500
lei;alt
et it
lur idepl asame nt500l ei;t imbr epoş ta le20l ei
;împr umut uria c
or date
pet erme nl ung1. 500l ei;î mpr umut ur idi ne mi siune adeobl igaţiuni2. 000l e i
;
impozit pe profit 200 lei.
Se cere:
-s ăs es tabi lea
s căva loa r
eac a pi taluril
orpr opr ii
,aa ctivelor imobilizate, a
activelorc ircula nteş iada toriil
or( pee leme nteledes tructurăc ompone nte).
Capitalurile proprii sunt formate din:
- capital social 6.000
- rezerve statutare 1.000
Capitaluri proprii –total: 7.000
Activul imobilizat cuprinde:
-imobi l
iz ărine corporale: -cheltuieli de constituire 500
-programe informatice 1.500
2.000 (a)
-imobi l
iz ăricor porale:-c lădiri 4. 000
-terenuri 5.000
9.000 (b)
-imobi l
iz ărifina nciare:- interese de participare 2.500
- împrumuturi acordate pe
termen lung 1.500
4.000 (c)
Active imobilizate –total (a+b+c): 15.000
În structura activului circulant se cuprinde:
-stocuri: - materii prime 700
- mă rfur i 400
- combustibil 500
1.600 (d)

34
 -c
rea
nţe:- cli
enţ i 1.500
- efecte de primit 1.000
- avansuri acordate furnizorilor 600
3.100 (e)

-i nvest
iţiifi
na nciarepet e r
me ns curt- alte titluri de plasament 500 (f)
- disponibili
tăţişia l
teva lori - acreditive 800
-ti
mbr epoş t
a l
e 20
820 (g)
Active circulante –total(d+e+f+g): 6.020

Din categoria datoriilor fac parte:

-datorii financiare : -credite bancare pe termen lung 2.500
-împrumuturi din emisiunea
de obligaţi
uni 2.000
4.500 (h)
-datorii comerciale: -furnizori 5.000
-ava nsuripr i
mitedel ac lienţi 500
5.500 (i)
-datoriis alari
ale,s oc ialeş ifisc
a l
e:-datorii salariale 2.500
-impozit pe profit 200
2.700 (j)
-datoriif aţădea soc iaţ
i:-di videndedepl ată 1. 000(k)
Datorii –total (h+i+j+k): 13.700

Apl icaţi
anr .2
Peba zainf or ma
ţii
lorp
rez
ent
atema
ijoss
ăsei
dent
if
icepr
inc
ipa
lel
e
structuri patrimoniale:

-cheltuielipe ntrude z voltareapot enţi

a l
uluidea c t
ivita
te 1.000
-cheltuielipe ntruînr eg i
strareaş iînma t
riculareas oci
etăţ
ii 200
-cheltuielidepr ospe ctareapi e ţei 1.700
-cheltuieli alocate pentru noi tehnologii 1.300
-cheltuielipe ntrua chi zi
ţionare aune imă rcidef abri
c ă 3.000
-cheltuieli cu materii prime 2.500
-cheltuielipe ntrua chi zi
ţionare aunuipr og r
ami nf ormati
c 1.500
-pri
medea sigu r
a r
epl ăt
iteîn avans 600
-abona me ntepl ăt
iteîna va ns 400
-cheltuielipe ntrure pa ra
ţiicur enteş ir e
vi z
iitehnic e 700
-venituri din chirii înregistrate în avans 400
-venituri din vânzarea produselor finite 2.000
-venituridi nl ucrărie xecut a
teş iserviciiprestat
e 1.800
-cheltuieli cu salariile 2.700
-dif
e renţef a vor abilea fer
e nteda t
or i
ilorînde vize 300
-dif
e renţene fa vorabil eaferentec reanţelorînde vize 200

35
 Înba zaa cestori nf orma ţ
iisepotde t
ermi naur mă toareles tr
uc turi:
 i mobi l
izărine cor pora l
e:
-cheltuieli de constituire:
-c heltuielipe ntrude zvoltareapot enţialuluidea c t
ivitate 1. 000
-cheltuieli p e ntruî nre gi
strareş iînma t
riculare 200
-cheltuieli pentru prospectarea pie ţei 1.700
2.900
-conc esiuni ,br eve t
e ,li
c e nţe:
-c heltuielipe ntrua chizi
ţiona r
e aune imă rcidef abrică 3.000
3.000
-cheltuieli de dezvoltare:
-cheltuieli alocate pentru noi tehnologii 1.300
1.300
-alt
ei mobi liz ă r
ine c orpor a l
e
-c he ltuie l
ipe nt rua chiziţ
iona reaunuipr og ra
mi nforma tic 1.500
1.500
 cheltuieli înregistrate în avans:
-prime de asigur arepl ăti
teî na vans 600
-a bona me ntepl ătiteîna vans 400
1.000
 venituri înregistrate în avans:
-venituri din chirii înregistrate în avans 400
400
 c he l
tui e
liş ive nituria f
erentee xerci
ţiului
-cheltuielia fe rentee xe rciţiului :
-c he l
tui el
ipe nt rur epa r
aţi
ic ure nt
eş ir evizi
itehni ce 700
-cheltuieli cu materiile prime 2.500
-cheltuieli cu salariile 2.700
-di fere nţene fa vor abilea f
e rentecr e
a nţelorînde vize 200
6.100
-venituri af ere ntee xe rciţiului :
-venituri din vânzarea produselor finite 2.000
-ve nituridinl uc rărie xecutateş iserviciipre s
tate 1.800
-di fere nţefa vor abi lea f
erenteda t
oriilorînde vize 300
4.100
 r e zulta t
ule xe rc i
ţiului
- venituri aferente exer ci
ţiului 4.100-
-c heltuielia fe rentee xerciţi
ului 6.100
- 2.000 (pierdere)

36
 1.
2.
3.Ti
pur
idemodi fi
c ăripr
odus edeo peraţi
ileec
onomi
ce
asupra elementelor patrimoniale
Oriceo pe r
a ţ
iee conomi căpr oduceomodi f
icar
edevol um saustruct
urăî n
masa pat rimoni ul
ui.Op eraţii
lee conomicec area ul oc în viaţa uneiuni tăţ
i
pa t
rimoniales unt nume roa seş i de o ma r
e di vers
it
a t
e, determinat
e de
ca r
acteri
sti
cileş ina t
uraa ctivităţ
ilorşides pecif
iculmi jl
oacelorsaus urs
elorc e
pa r
tici
pălar eali
z are
al or.
Toateope raţ
iilee conomi cec areproducmodi ficăr
il
eî nma saş ist
ructura
pa t
rimoniuluia ul ocnuma ipr inpr is
maş iî nc adrule g
alit
ăţi
ipe r
ma nentedintre
ac t
ivulşipasivulpa tr
imoni a l,ega l
itat
ec a
ret rebui
eme nţinutăobliga
tori
u.
Analizând caracteristicile operaţ
ii
lore conomi c
epr inpr i
smamodi f
icăr
ilor
de t
erminateî npa tri
moni ua cesteas epotg rupaî npa t
ruma ric at
egori
idupăt ipul
demodi fi
carepr odusăî npa trimoni u,a st
fel
:
a)Ope raţi
ie conomi cec arede ter
mi nămodi f
icăripatr
imoniale numa iî n
structura activelor,î ns ens ulc r
eşter
iiunuie l
eme ntde a ct
ivş imi cşor
ă ri
i
conc omitenteşic uace eaşis umăaa l
tuiele
me ntdea c
tiv;
A + x –x = P
b)Ope r
aţiieconomicecar
ede t
ermi
nămodi f
ică
ripa
tri
moni
alenumaiîn
structura pasivelor,îns e
nsulcreş
ter
iiunuielementde pas
ivşimicşor
ări
i
conc omitent
eş icua ce
eaşisumăaalt
uiel
ementdepasi
v;
A = P + x –x
c)Operaţ
iieconomicecaredetermi
nămodi fic
ăripat
ri
monial
eînvolumul
act
ivel
orş ipa
sivel
or,îns e
nsulc re
şter
iiunuie l
e mentdea ct
ivconcomi
tentcu
cr
eşte
reaunuie l
eme ntdepasiv,tota
lulact
ivuluiş ipasi
vul
uicre
scândcus uma
re
spect
ivă,ega
lit
ate
apa tr
imoni
a l
ăme nţ
inâ
ndu-se;
A+x=P+x
d)Ope r
aţi
ieconomi c
ec ar
edete
rmi nămodif
icăr
ipatr
imoni al
eî nvolumul
act
ivel
orşipasive
lor
,î nsensulmicş
oră
riiunuie
lementdea c
tivşic oncomitentşi
cua ce
eaşisumămi cşora
reaunuie l
ementdepa s
iv,tot
alulac
tivuluişipa s
ivului
micşorâ
ndu-secusumar espect
ivă
,egal
it
ateapat
ri
moni a
lămenţinându-se.
A –x = P –x
Pentru exemplificarea celor patru tipuri demodi
fic
ăripr
ezent
atemais us
se por neşte de l a ur mă
toa
reas i
tua ţ
iei ni ţ
ial
ă pr
ivi
nd patr
imoniul unei
întreprinderi: (tabel 2.4.).

Si
tua
ţiai
niţ
ial
ăapa
tri
moni
ului
Tabel nr. 1
Active patrimoniale Suma
a1. Mijloace fixe 50 lei
a2. Materii prime 30 lei
a3. Conturi curentelabă nci 60 lei
a4. Casa 10 lei
Total 150 lei
Pasive patrimoniale
p1. Capital social 60 lei
p2. Furnizori 40 lei
p3. Credite bancare 30 lei
p4. Creditori 20 lei
Total 150 lei

37
 Exemplu 1: Seridicădinc ontulcurentdelaba ncăsumade20l eica
rese
depunelac as
ieri
e.Operaţi
ae conomi cădeter
mi nămodi f
icăr
iastf
el:
-creşt
enume ra
rule xis
tentî nc as
ieri
auni t
ăţi
ipa tri
monialecu20leia
dicăa
e
lementuluideacti
v“Ca s
a ”carede vi ne10+20=30l e
i;
-semi cşor
eazăconc omi tentş icua ceeaşisumăuna l
telementdeacti
v
“Conturicurent
elabănci”c ar
ede vi ne60–20 = 40 lei.
Dupăa c
east
ăoper aţi
eec onomi căpatrimoniulsepr e
zint
ăa s
tfe
l:

Si
tua
ţiapa
tri
moni
uluid
upăope
raţ
ia1
Tabel nr. 2
Active patrimoniale Suma
a1. Mijloace fixe 50 lei
a2. Materii prime 30 lei
a3.Cont uric urentelabă nci(60–20) 40 lei
a4. Casa (10+ 20) 30 lei
Total 150 lei
Pasive patrimoniale
p1. Capital social 60 lei
p2. Furnizori 40 lei
p3. Credite bancare 30 lei
p4. Creditori 20 lei
Total 150 lei
Comportândsi
tuaţi
apatr
imoni
uluidupăpr i
maop er
aţi
eeconomi c
ăc uc ea
in
iţi
ală
,c ons
tat
ămc ăs -a
uprodusmodif i
cărinumaiî na
cti
vulpatri
moni al,pr in
cr
eşte
reaunuielementdea ct
iv(ca
sa)
,c oncomite
ntc usc
ăder
eaa l
tuie leme ntde
act
iv( c
onturilabănci),făr
ăai nfl
uenţapa si
vulş imenţi
nându-se egalitatea
pat
ri
moni al
ă.

Exemplul 2: Sea c
hităunuifurni zorsumade10l eidi
ntr-un credit bancar
pet e
rme nscur t
.Ope ra
ţiaeconomicăde t e
rminămodi f
ică
riînmăr i
me aş is t
ructura
patrimoniului astfel:
-crescobl iga ţi
il
edi nc re
ditef a ţ
ădeba ncăc u 10 l
eir eprezent at
ede
ele mentuldepa siv“ Credit
eba ncar
epet er
me nscurt
”caredevine30+10=40
lei;
-semi cşore a z
ăc oncomitentşic ua c
eeaş
is umăuna lte l
eme ntdepa siv
“Fur niz
or i
”ca rede vi ne40–10 = 30 lei.
Dupăa ce astăope raţ
ieeconomic ăpa tr
imoniuli
niţ
ialde
vine:

Si
tua
ţiapa
tri
moni
uluidu
păope
raţ
ia2
Tabel nr. 2.6.
Active patrimoniale Suma
a1. Mijloace fixe 50 lei
a2. Materii prime 30 lei
a3. Conturic urentelabă nci 60 lei
a4. Casa 10 lei
Total 150 lei
Pasive patrimoniale
p1. Capital social 60 lei
p2. Furnizori (40-10) 30 lei
p3. Credite bancare (30+10) 40 lei
p4. Creditori 20 lei
Total 150 lei

38
 Compa râ
ndsit
uaţi
apatr
oimoniul
uidupăaceast
ăopera
ţiecuceainiţi
ală
,
constat
ămc ăs -a
uprodusmodifi
cărinumaiî
np a
sivulpat
ri
monial
,pri
ncreşte
rea
şis c
ădereac oncomit
ent
ăadouă element
edepa sivfărăainfl
uenţ
aa c
tivulşi
me nţ
inându-s
ee gal
it
ate
apatr
imonia
lă.

Exemplul 3: Sea provizioneaz

ăc umater
iipri
medel afur
niz
oriînvaloar
e
de 40 lei conform facturii.
Ope raţ
iae conomi c
ă de t
ermină modif
icăr
iî n mă r
imeaş is t
ructur
a
bil
a nţ
ul uia st
fel:
-creşt
eva loareama te
r i
ilorpri
meî nst
occ u40lei,a
dicăaelement
uluide
acti
v“ Ma t
eri
ipr i
me ”c a r
ede vine30+40=70l ei
;
-creşt
ec oncomi t e
ntş ic ua c
eaşisumăunelementdepas
iv“Furni
zori
”c ar
e
devine 40 + 40 = 80 lei.
Dupăa ceast
ăope ra ţ
ieec onomicăpat
ri
moniulseprez
int
ăastf
el:

Si
tua
ţiapa
tri
moni
uluidu
păope
raţ
ia3
Tabel nr. 3
Active patrimoniale Suma
a1. Mijloace fixe 50 lei
a2. Materii prime (30 + 40) 70 lei
a3.Cont ur
ic urentelabă nc i 60 lei
a4. Casa 10 lei
Total 190 lei
Pasive patrimoniale
p1. Capital social 60 lei
p2. Furnizori (40 + 40) 80 lei
p3. Credite bancare 30 lei
p4. Creditori 20 lei
Total 190 lei

Compa rând si
tuaţ
ia patr
imonial
ă după ope
raţ
ia3 c uc eai niţ
ial
ăc u,
const
atăm c ă ope r
aţi
ae conomi că a produs modifi
căriîna mbe l
e ma se
patr
imonial
e( ac
tiveşipasi
ve )pri
nc r
eşt
ereaunuiel
eme ntdeacti
v,concomitent
cuc r
eşter
eac ua ce
eaşisumăaunuie l
ementdepa si
v,tota
lulact
ivel
orş icelal
pasi
velorcre
scândc uaceea
şisumă ,menţ
inându-s
east
felegal
it
ate
apa t
rimonial
ă.

Exemplu 4: Di nc ont
ulc urentl
aba ncăs er ambur seaz
ăunc reditba ncarpe
termens c
urtîns umăde20l ei.
Ope raţiae c onomi că de t
ermină modi f
ică riî n mări
meaş is truc
tura
patrimoniului astfel:
-scadedi sponi bi
luldi nc ontulc urentlaba ncăcu 20 l
ei,r efle cta
tî n
eleme ntuldea ctiv“ Conturicure
ntel abănci”,carede vi
ne60–20 = 40 lei;
-scadec onc omi t
entş ic ua ceeaş
is umăune l
ement depa siv“ Credi
te
ba ncarepeter me ns c ur
t”c ar
ede vine30- 20 = 10 lei.
Dupăa ce astăope raţ
ieeconomi căpatrimoni ule s
te:

39
 Si
tua
ţiapa
tri
moni
uluidu
păope
raţ
ia4
Tabel nr. 4
Active patrimoniale Suma
a1. Mijloace fixe 50 lei
a2. Materii prime 30 lei
a3.Cont ur
ic urentelabă nci(60- 20) 40 lei
a4. Casa 10 lei
Total 130 lei
Pasive patrimoniale
p1. Capital social 60 lei
p2. Furnizori 40 lei
p3. Credite bancare (30 - 20) 10 lei
p4. Creditori 20 lei
Total 130 lei

Compa rând s ituaţia pa t

rimoni ului după ope ra ţia4 c uc eai niţia l
ă,
c onstată m c ă ope raţiae conomi că a pr odus modi fic ăriî na mbe le ma se
pa tri
moni a le( active ş i pa si
ve ), pr in mi cş ora rea unui e l
eme nt de a c t
iv,
c oncomi tentc us c ăde r
e ac ua ce eaşisumăaunuie leme ntdepa s i
v,tot alula c t
ive lor
ş icela lpa sivelorimi cşo r
â ndu-sec ua c ee aşisumă ,me nţi
nâ ndu-se astfel egalitatea
pa tri
moni a lă.
Dupăc um r e
z ultădi nc elepr eze ntate,i ndi ferentdet ipuril
edemodi ficări
produse asupra activul uiş ipa sivuluiuni tăţi
ipa tri
moni a
le ,e ga li
tat
e apa trimoni ală
s eme nţ i
nepe rma nent .Ac eastaî ntrucâ tî nc az ulf ie căr
e iope r a
ţiie conomi ces -a
pr odus ,c onc omi tentş ic ua c
e eaşisumăodubl ămodi f
icareş ianume :
- de sens contrar, atunci când au fost influe nţa tee le ment edi na ce eaşi
ma să pa t
rimoni ală,modi f i
cându-se structura fie a activelor fie a pasivelor;
vol umulpa tri
moni uluin ue stea f
ectatpe nt
ruc ăc el edouăi nf l
ue nţ ea lef iec ărei
ope raţiis ea nule azăr ec iproc;
- s audea ce l
aş is ens,î nc a zulî nc a rea uf osti nf l
ue nţatee leme nt
edi n
a mbe l
e ma s e pa trimoni a l
e, duc ând l ac r e ş
te r
e as a us c ă
de re a vol umul ui
patrimoniului.
Pe ntruade mons t
r ame nţine r
e ape rma nent ăae g alit
ă ţi
ibi lanţie r
e,t oa te
c elepa trut ipurideope ra ţ
iie conomi c ee xe mpl ificates evorpr ezenta într-os i
ng ură
s chemăc arevac upr ind es ituaţiainiţialăapa trimoni ul uiş imodi fică ri
lepodus ede
c elepa truope raţiie conomi ce( tabelnr .2. 9.)
Si t
ua ţ
iai niţialăapa trimoni ul ui
Tabel nr. 5
Active patrimoniale Iniţial Op. 1 Op. 2 Op. 3 Op.4
Suma Suma Suma Suma Suma
a1. Mijloace fixe 50 lei 50 lei 50 lei 50 lei 50 lei
*
a2. Materii prime 30 lei 30 lei 30 lei 70 lei 30 lei
* *
a3.Cont ur ic urentel abă nc i 60 lei 40 lei 60 lei 60 lei 40 lei
*
a4. Casa 10 lei 30 lei 10 lei 10 lei 10 lei
Total 150 lei 150 lei 150 lei 190 lei 130 lei
Pasive patrimoniale
p1. Capital social 60 lei 60 lei 60 lei 60 lei 60 lei
* *
p2. Furnizori 40 lei 40 lei 30 lei 80 lei 40 lei
* *
p3. Credite bancare 30 lei 30 lei 40 lei 30 lei 10 lei
p4. Creditori 20 lei 20 lei 20 lei 20 lei 20 lei
Total 150 lei 150 lei 150 lei 190 lei 130 lei

40
 Dina ce
a st
ăsc hemăs eobservăcăoper
aţi
il
e1ş i2a uprodusmodi f
icări
numa iîns tructur
aa c t
ivel
orş ipasive
lorpat
ri
monial
e,r e
spec
tiv ami jl
ocelor
economi c
eş ias urs
elordef i
nanţa
re,făr
ăainfl
uenţ
atot
alulpat
ri
moniuluiîntimp
ceope raţ
ii
le3ş i4a upr odusmodifică
riat
âtînst
ruct
uracâtşiasupr
at ota
lului
acti
velorşipasivel
orpa t
r i
monial
e.

1.
3.Me
todac
ont
abi
li
tăţ
ii
Avândobi
ectpr
opriudecer
cet
are
,cont
abi l
it
ate
aşi
-ac
rea
tşiome
todă
pr
opr
iepr
incar
eîş
ireal
ize
azăobi
ect
ule
idest
udiu.

1.
3.
1.Noţ
iune
aşic
onţ
inut
ulme
tode
ico
nta
bil
it
ăţi
i
Noţ iune ademe todăî şia reor igine aînl imbag re acă,pr ove ninddel ameta,
careî nse amnăsuccesiune, schimbare, dupăc a reş ihodos,c arer eprez i
ntădr um.
Prinuni reac e l
ordouăc uvintear ez ultatmethodos, care se traduce în drumul pe
care ,dupăc aret rebui es ăme ar găpentru a se ajunge la un anumit rezultat, scop,
ade văr.
Me t
oda ,î ng ene ral,indic ămoda l i
tat
e adeas tudi a,c e rcetaş ic unoa şte
obie ct
eleş if enome ne lena t
urii.
Me toda c ont abi lit
ăţiic upr i
ndeun a nsa mblu depr inc ipii,pr oce deeş i
instrume ntec ua j
ut orulc ăroras er ealiz eazăpr ocesuldec unoa ş terec ont abil
ăa
patrimoniului.
Cont a bil
itate ac adi sci
plinăş tiinţifi
căa reos ing urăme todădec ercetare,
princ areî şipr opune s ă-şia tingă obi e ct
ivuls ăuf unda me nt al,r espe ctiv de
furnizare de i nfor ma ţi
i,c ares ă of e r
eoi ma gine c ât ma if i
de lăa supr a
patrimoni ului ,a s upr ae voluţieiş i pe rforma nţelor s itua ţi
eif inanc i
areş ia
rezultatelor,î nscopulut ili
z ări
ia cestorape ntrul uareaunorde ci
z iieconomice.
Me t
odac ont abilităţi
if acepos ibi l
ăc upr inde r
e aî ns f e
rae idec erc eta
rea
unore l
e me nt epa trimo nialepr i
vi tes ubdubl ua spec t
,ac ărore xis tenţăş imi ş
c are
sec i
rcums crieîne xpr esieva loricăl ani ve l
ulune iuni t
ă ţ
ig estiona re,titula r
ăde
patrimoniu.
Întremi j
loa ce lee conomi c epedeopa rteş iproc eselee c onomi cei nternepe
dea lt
ăpa rte,r efle ctated eme t
odac ontabilit
ă ţ
ii,e xistăo i nte rdepende nţăş i
condi ţ
iona rer ec
ipr oc ă,îns ensulc ăf ăr ăe xistenţami jloa celore conomi ce,i arf ără
desf ăş
ur area proceselor economice, n-a rf ipos i
bi lăr epr oduc e rea mi jloa celor
economice.
Ac ee aşiinte rde pende nţăş ic ondi ţionarer eciproc ăe xistăî nt remi jl
oa c e
leş i
proc eselee conomi c ep edeopa rteş is urs el
edef ina nţa rea lea ces t
ora ,pedea ltă
parte, reflectate depr oc edeelec ont abilităţ
ii,î ns ens ulc ăor icemodi fica r
eî n
volumulş is tructur ami jloacelorş ipr oc eselort ransf or ma toare ,de te
rmi nădi rect
saui ndirec t
,omodi ficareî nvol umulş is t
ructuras urse lordef i
na nţ are.
Me t
oda c ont a bilit
ăţiis e ba zea ză pe o t eor iec a re pune î ne vide nţă
princ i
piilege neraleş inor ma ti
vea supr amodul uic um t rebui es tudi atobi ectuls ău.
Aceste principii sunt tratate în mod diferit în literatura de specialitate. S-a ur eţi
nut
acele principii care sunt abordate în majoritatea lucră rilor .

41
 Principiul patrimoniului închis
Pot r
ivita cestuipr inc ipiu,c ont abilit
ateae s
teor gani zatăş ic ondus ăl a
nive l
ulf ie căruit it
ul ardepa t ri
moni u,r e s
pe c
tivuni t
a t
eapa tri
moni a l
ă.Ac eas ta
înseamnăc ăope raţii
lee conomi c
es unta nal
izateş irefl
ec tate în contabilitate
numai din punctul de vedere al unui titular c a
rege s
tioneazăpa t
rimoni ulrespe ctiv.
Exe mpl i
ficând,ope raţi adec umpă rar
edemă r
furideun c l
ientdel a
furnizor,r epre zintăî na c elaşit i
mpoope raţi
edevâ nzaredemă rf
uridec ătreun
furnizorunuic li
e nt.Conf or m pr i
nc ipiuluipa tr
imo ni
uluiî nc hi
s,ope raţi
une a
enunţ at
ăs e va r eflecta di sti ncta t
â tî nc ontabi
lita
teaf ur nizoruluic âtş iî n
contabilitatea clientului, astfel:
-laf ur nizor,s ca ds toc uril
e de mă rfurişic re
scc reanţele,r espec tiv
drepturile furnizorului de a încasa bani;
-lac l
ie nt,crescs tocur iledemă rfurişic r
escobl i
gaţi
ile ,respectivda toriile
cli
e ntul
uif aţ
ădef ur nizor .
Î nc azulne respec tăriipr i
ncipi
ul uipa tr
imoniuluiînchise cuaţi
adee chilibr u
a patrimoniului s-ar st a bilil ani velma c roeconomic,ne putândde l
imitaa vereaş i
rezultat
e lef i
ec ăreiuni t
ă ţipa trimoni ale.

Pr incipi uldubl eire pre ze ntăr i

Pot ri
vi tdubl eir epre zent ări,r elaţiilepa trimoni alepr ivindmodi fi
că r
ileîn
ma saş is truc t
ur aa ces t
ui apr e supuner e f
lectarea elementelor patrimoniale sub
douăa spec te:
-suba spe ctuls ubs tanţ e
ima t
e ri
a leapa trimoni ului,r espec ti
va lde sti
na ţ
iei
şic ompone nţe ibunur ilore conomi ce,de numi temi jloacee conomi ce;
-suba spe ctulmodul uidedobâ ndi re,respe c t
iva ldr epturilorş iobl i
g aţi
il
or
ca expresie a raporturilor de proprietate, denumite surse.
Dubl ar epr ezent areapa t
rimoni ul uia sigur ăune chil
ibrupe rma nentî ntr
e
mă ri
me aa cti
ve lorpa trimoni al
e ,a s i
g urâ ndt otoda tăe galitateabi lanţierăc onf orm
ec uaţiilordee chilibrupa tri
moni al prezentate anterior.
Principiul dubl e ir epr ezent ăr i este fundamental pentru metoda
cont abi li
tăţii,s tând l a ba z aî ntr e
g uluipr oce s de c unoa ştereş iî nsuşirea
cont abi li
tăţiiînpa rtidădubl ă.
Pr incipi uldubl eiînr egist răr i
Ele me nte lepa tri
moni ales ea fl
ăî nc ont i
nua r
emi şcareş itra nsforma re,
pa rcur gândf aze lec ircuituluie c onomi c.I ntr
ăr i
leş ii e
şiriledemi jloacee conomi ce
saudes urs epr oduct r ans f
or mă ria l
eunormi jl
oa c eîna l
teles auaunors urseîn
altele.
Princ ipiuldubl eiî nreg istrăria reî n ve de r
ec ă oricet rans forma rea
ele me ntelorpa tri
moni a l
es ef ac enuma is ubr a portva loricdee chiva lenţăî ntr
e
intrăriş iie şir
i,r espe ctivî ntremi jloac ee c onomi c eş ires
ur se.
Es enţa pr inc ipiului dubl ei r eprez entări c onstă î n î nregistrar
ea
conc omi tentăş ic ua cee aşisumăc ua jutor ulc ontur il
or,ac r e
şterilorşimi cşoră r
il
or
ces epr oducî nvol umulş is truc t
ur ami j
loa celore conomi ceş ias urselorde
prove nienţă ,ur ma r
eaune iope r aţiie conomi c ede termina tededubl ar eprez entar
e
apa t
ri moni ului ,înc ondi ţiileme nţ ineriie ga l
ităţi
ibi lanţi
e re.
Dubl aî nre gis
tr area sigur ă de a seme ne ar apor turide e chi l
ibruî ntr
e
ve nitur i
,c heltuie lişire zul t
ate .
Dubl a î nreg i
s tr
a re pr e zintă i mpor tanţă pe ntru c ontabi li
tate pr i
n
informa ţiil
epec a releof er
ăş ipr inf a ptulc ăof erăpos ibil
itat
e ae fec tuăriiunui
cont rolpe rma ne nta supr ae xac t
ită ţ
iiî nr egistrărilore fectua t
epr ivind ope raţi
il
e
ec onomi cec ere flectămi şcar eaş it ransfor ma reae l
e mente l
orpa t
rimoni ale.

42
 1.
3.
2.Pr
oce
dee
leme
tod
eic
ont
abi
li
tăţ
ii
Principiile teoretice privind me toda contabil
it
ăţi
is ec oncr
etiz
eazăî n
practic aconta bilăpr i
ntr-os uitădepr ocedeedel ucruc ore
lat
eîntreelecaunt ot
unitar.
Proce de el
eut ilizatedec ont
abilit
a t
epe ntr
ur eali
zare
aobi ec
tuluisă
ude
cercetare pot fi grupate astfel: procedee universa
le,procedeespe
cifi
ceşiproce
de e
comuneş ialtordi sci
plinee conomi ce.

Procedee universale
Întrepr oc e deeleunivers
a l
ec omunet uturorştii
nţelor,me todac ontabili
tăţi
i
util
izeaz ă:obs e rva ţi
a,raţi
oname ntul,compa raţia,cla
s i
fi
ca rea,ana l
iza,s i
nteza,etc.
Obs erv aţiar eprezi
ntăf azai niţ
ialăac erce
tăriiobi ectuluides tudiua l
oricăreiş t i
inţe .Cont abil
it
ateaf ol
oseştea cest proc e
de u pe ntr uc unoa ş
terea
fenome nelorş ipr oceseloreconomi cec es epote xprimava l
or i
cş ir ef
lectatec i
fr
ic,
dupăc ons emna reaî n documente, cu ajutorul procedeelor specifice de lucru,
respectâ ndpr inc ipiileşiconvenţii
les t
abilit
e.
Raţ ioname ntule steutil
iza tdeme todac ontabil
ităţiipe ntruaa j
u ngel a
anumite concluzii ce permit stabilirea cu exactitate a modului de reflectare a
fenome nelorş ipr oc e
selore c
onomi cec ef acobi ect
uls ău des tudiu,peba za
jude c
ăţiil og i
c e .
Compar aţias eutil
izeazădeme todac ontabilit
ăţiipr i
na l
ă t
urareaadouă
sau mai multe fenomene sau procese economice exprimate valoric, pentru a stabili
asemă nă rile ş i de osebiri
le di ntre e l
e î n ve derea a dopt ării de cizii
lor
core s
punz ă t
oa re .
Clasificarea e steutil
izatădeme t
odac ontabil
it
ă ţi
iî nc a drulpr oceselor
spec i
ficeş ic omune pe ntr
us tudierear aţiona l
ăş is ub di feri
tea spectea
patrimoniului, respectiv a mijl oac e
lore conomi ce
,as urse l
ordef inanţareş ia
rezultatelorobţ inut e.
Analiza e s tefolosit
ădeme t
odac ont abili
tăţ
iilaî nregist
r ar
e ac orectăa
ope raţ
iilore c onomi ce,anali
zabi la
nţului,a nalizac ontuluider ezultat
epe ntru
cunoa ştere ave nitur i
lor,chelt
uieli
lorşiar ezul tatel
or.
Sinteza e stef olosi
tăf r
e c
ve ntdeme t
odac ontabilit
ăţi
iî n ope raţi
ilede
grupa r
eş ic e ntra lizareada tel
orş iag ene ralizăriiconcluz i
ilorc es ede sprinddi n
analiza lor.

Procedee specifice
Procedeele specifice metodei contabili t
ăţi
iutil
iza t
epe ntr
uc er
cetar
eaş i
studie r
eaobi e ctuluis ăudes tudius untur mă toarel
e:bil
anţ ul,contulş ibala
nţade
verificare.
Bil anţule stec elma irepreze nt
ati
vpr oc e
deua lme todeic ontabil
it
ăţi
i,care
asigur ăînf ăptui re
apr inci
piuluidubl eirepreze nt
ăriapa t
rimoni ului,pedeopa rte
suba spec tulde st
i naţi
eie conomic eş ipedea l
tăpa r
tes uba s
pe ct
uls urse
lorde
procurare.
Cu a jutorul bi la
nţului, me t
oda c ont abi
lit
ăţi
ia sigurăs i
nteti
zareaş i
ge nerali
z a re
ada t
e lor,porninddel ani velulun i
tăţ
il
orpa tr
imoni al
eş ipâ năl a
nive l
ule conomi eina ţi
onale.
Bil anţulpr ezi
ntăs t
area pa tr
imoni uluil a un mome ntda t,furniz
ând
informa ţiig e nerale ,sint
eti
c e,privindr ezultatel
eut i
li
zăriiş iva l
orif
icări
ia ce
stui
pa tr
imoni uî npe r
ioa dadată.Bilanţule s
tec ompl etatcunot eleexplicati
velabilanţ
şic ontulder e zult
a teca r
eexpl i
căş ide t
alia
zăa numitedatec uprinseînbilanţ.

43
 Contul s e de schide î nc ontabili
tateac ur entă pentruf iecar
ee l
eme nt
patrimoni al,î nc a res eînr egi
s t
rea zăe xist
entul,creşterileşimi c
ş oră
ril
ea cestor
a.
Prin i nterme diul c ontur i
lor s ea s
igură dubl aî nregist
rar
eae lement el
or
patrimoni ale,î nc ondi ţ
iil
eme nţine r
iieg al
ită
ţiibil
anţ iere.
De şi,c ont uri
les ede osebe scdupăc onţi
nut ule conomic,î ntr
ee lee xis
tă
legătur irec i
pr ocede termi natedeuni tateaobi ec
t uluidec erce
tareş is t
udiua l
conta bilit
ăţii
.Tot a l
it
a te
ac onturilorut il
izat
edec ont abil
it
ateîns copulr ea
lizări
i
obiec tuluis ăuc ons t
ituies ist
emulc onturil
or.
Bal anţadev erif
icar easigur ălegăturadintr
ec ont,carefurnizeaz
ăr el
aţiide
detaliua supr ae leme ntelorpa trimoni aleş ibi l
anţ ,deunder e z
ultăinforma ţi
i
gene ralizatoarepr i
vinda cti
vitat
e auni t
ă ţ
iipatri
moni a l
e .
Ba lanţadeve ri
fica r
ea s i
g urăr espectare
aî nc onta
bil
itat
eapr inci
pi ul
ui
dubl eiînreg istr
ă riae leme ntelorpa tri
mo niale,garant ânde xact
it
ateaînregist
răril
or
efectua teînc ont uril
euni t
ă ţi
ipatrimoni ale.
Cu a jutorulba lanţeideve r
ific
a r
es ec entralizeaz
ăda telee xist
enteî n
contur iînve dereaobţ i
ne riideinf orma ţi
idea nsambl upe ntr
uîntreagaperioadăde
gestiune.

Procedee comune
Pr ocedeeleme t
ode ic ontabi l
ită ţi
i,c omuneş ia ltordi sciplinee conomi ce,
suntur mă toarel
e:doc ume nt el
e,eva lua rea,c alculaţiaşii nve ntarie r
ea .
Documentele a uoi mpor tanţăde ose bit
ăpe ntru ve rifi
c arear eal
i t
ăţiiş i
legalităţiiope raţ
ii
lore conomi ce,c ont rolulge st
iona ra lmi j
loa ce l
ore conomi ceş i
băne şti,cre ş
tereares pons abili
tăţi
iî ng e sti
ona re apatrimoni uluie tc.
Le geac onta bilit
ăţiias tatua tobl igativita
teac ons emnă riiîndoc ume nt ea
tuturorope raţi
unilorc area ulocî nt r
-o unitate pa trimoni a l
ă ,iarî nc ontabilit
atenu
sepotî nreg i
st
rade câta c el
e ope raţiic area uf ostî n pr ea l
a bilr ef
lectateî n
documente.
Evaluarea c apr ocede ua lme tode ic ont a
bilit
ăţiic ons tăî nc uantif
icarea ,iar
pe a ce astă ba ză mă sur areaî ne xpr esie bă ne ască a mă rimii elementelor
patri
moni ale. Prine valua res ea duc l aa cel
a şi numi tor t oatee leme ntele
patri
moni ale,ceeac epe rmi tegrupa r
e a,s i
nt et
iz ar
eaş ic ompa rar ealor.
Cal culaţi
apresupune utilizarea unor algoritmi de calcul, ce stau la baza
celorlalte procedee al eme todeic ont abi l
ităţii
,de terminâ nda stfelpeuni ia utoris ă
oc ons ider ecaor amur ăama t
ema ticii.
Ca lculel
es ee fectue az
ăî nc epâ ndc uî ntocmi readoc ume nt e
lordee vide nţă
prima răş ipâ nălaî nc heiereabilanţ uluic ont abilcadoc ume ntf ina l
.
Inventarierea e stepr ocede ulpr inc ares ec onsta t
ăf apticş idirectmă r ime a
eleme nt elorunităţi
ipa t
rimoni aleş isec ompa răc uc eaî nreg ist
ra t
ăî nc ontabilitate
.
Pe ba zac ons t
atărilorl ac ares -a ajuns în urma inventarierii se fac
recti
fic ărilene c
esareî nc onturi,stabilindu-s ea st
fel,conc orda nţadi ntreda te
ledi n
contur işic elecons tatatef apti
c.

44
 1.4. Principiile contabile generale
Pr incipi ilec ont a biles unt r egul ig e ne rales a uc onve nţiic a rea jută
produc ătoriide i nf or ma ţiif ina nc iarc ont abi leî n mă sur area,c la
s i
fica reaş i
pre ze
nt a reaa ces tor a. El ec ons t
itui e,tot oda tăe nunţ ur ic onc ept ua le,ca repotf i
pus eîna plica reî nma imul temodur ic eda una ş t
e rel ama imul tenor mec ont a bile.
Spr e de os ebi re de l e gilec areg uve rne az ăş tiinţe lee xa c t
e,pr inc ipi i
le
cont a
bi lenua uf os tde s cope ri t
ec aur ma reaunore xpe rime nteş tiinţifi
ce ,c ima i
de grabă a uf os tf or mul atet oc ma ipe nt ru aa sig ur ar e ali
z are a obi ec t
ive lor
raportă rilorfina nc iare .
Î nRomâ nia ,e l
e me nte l
ep a trimoni alepr e zent a teî ns itua ţiil
ef ina nc iare
anua l
es ee va luea z ăî nc onf ormi tat
ec upr inc i
pi il
eg e ne ra l
e ,pot rivi tc onta bilităţi
i
de angajamente.
Contabilitatea de angajamente pr esupunec ăe fecte l
et ra nz acţi
ilorş ia le
altore ve nime ntes untr e cunos cutea t
unc ic ândt ranz ac ţ
iileş ie venime nt eles e
produc( şinupemă s urăc et rez ore r
ias aue chi va lent uls ăue steî ncasat)ş is unt
înregistrate în contabilitate ş i raportate în si tu aţiil
ef ina nc i
area lepe rioa de lor
aferente.
Principiile generale c ares t
a ul aba z aor g ani zăr iic ont abilităţiisunt:
1. Principi ulc ont inui tăţiiac t
ivităţiic a re pr e supune c ăe ntitateaî ş
i
cont i
nuăî nmodnor ma lf unc ţiona re a,f ă
r ăai nt raî ns ta redel ichida res aur educ ere
semni fic ativăaa c tivi tăţii.Sepr ezumăc ăe ntitate aî ş ide sfăşoa răa cti
vita teape
baza acestui principiu.
2. Principiul permane nţ eime tode lorpot rivitc ărui ame t
ode ledee v alua re
trebuiea plicateî nmodc ons ec ve ntdel aune xe rciţiuf ina ncia rlaa ltul .
3. Pr inc ipiulp rude nţe ic arec e
r ec ae va l
ua re as ăf ief ă c utăpeoba ză
prude nt ăş ipr esupunec ă :
a) poate fi inc lusnuma ipr of i
tulr e alizatlada tabi l
a nţul ui ;
b)t re
bui es ăs eţ inăc o ntd et oa teda toriil
ea pă ruteî nc ur sule xe rci ţi
uluif i
na nc i
ar
cur e
nts aua lunuie xe rciţiuf ina nc i
a rpr ec ede nt,c hi arda căa c esteade vine vi de nte
numa iî ntreda tabi la nţ ul uiş ida ta întocmirii acestuia;
c)t rebui es ăs eţ inăc ontdet oa teda tor iil
epr e viz ibileş ipi erde ril
epot e nţ i
ale
apă r
ut eî nc ur sule xe rc iţiuluif ina nc ia
rc urents aua lunuie xe rciţ
iuf i
na nc iar
pre c
ede nt,c hi arda căa ce steade vine vide ntenuma iî nt reda tatbi lanţuluiş ida ta
întocmirii acestuia;
d)t r
e bui es ăs eţ ină c ontde t oa te de pre cierile,i ndi ferentda căr ez ulta t
ul
exe rc
iţiul uif i
na nc iare stepi erde res a upr of it.
4. Pr incipi uli nde pende nţeie xerc iţi
uluipot rivi tc ă ruiat re buies ăs eţ ină
contdeve nitur ileş ic he ltuielilea f
e rentee xe rciţiuluif ina nc iar,indi f
eren tdeda ta
înc a
să riis aupl ăţiia c es torve ni t
ur işicheltuieli.
5. Pr inc ipi ule v aluăr iis epar atea e leme ntelordeac tivş idedat orii
.
Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii
trebuie evaluate separat.
6. Pr inc ipi uli ntangi bilităţii:bi lanţuldede schi de repe ntruf iecaree xe rc i
ţiu
financ iart rebui es ăc or e spundăc ubi la
nţ uldeî n chide rea le xe rciţiuluif i
na nc iar
precedent.
7. Pr inc ipi ulne compe ns ăr i
i. Orice compensar eî ntree l
e me nt el
edea ct ivşi
deda tor i
is auî ntr ee le me nteledeve ni t
ur iş ic he lt
ui elie stei nterz isă.Eve ntua l
ele
compe ns ă r
iî nt r
ec r ea nţeş ida toriie lee nt ităţi
if a ţ
ădea c ela şia gente conomi cpot
fi efectuate, cu respectarea prevederilor legale, numa idupă î nreg i
stra reaî n
cont a
bi litateave ni tur ilorş icheltuielilor l ava loa rei nte gr ală.

45
 8. Pr incipiulpr e
valenţ
eie conomi culuias upr aj uri
di c
u luiconformc ăr
uia
pr eze
nta reava lorilore le
me nte
lordi nbi l
anţş icont uldepr ofitş ipier
de r
es eface
ţinânds eamadef ondule conomica ltranzacţieis auope r
a ţi
uni iraporta
te,şinu
numa idef or maj uridicăaa ces
tora.Ac e
s tprincipius ea plicăî nc azulîntocmiri
i
situaţ
iilorf ina ncia rede t
ali
ateşiac elorc onsolida t
e( nua rea plica
bili
tatepentru
ent i
tăţ
ilec are întocmesc, potrivit reglement ări
lorî nvi g
oa re,s it
uaţiifinanci
are
simplificate).
9. Princ ipiulpr agul
uides e mnific
aţ i
epot rivitcăruiaor icee l
eme ntcareare
ova l
oa res emni fica t
ivătre
buiepr e zenta
tdi st
inc tînc a dr
uls itua ţ
ii
lorf i
nanciar
e.
Elementel ec u va loriinesemnificati
ve c area ua c eeaşina tur ăs auc uf uncţi
i
simi l
aret rebui eî nsuma t
enefii
ndne ces ar
ăpr ezenta r
e alorse parată.

46
 CAPITOLUL II
BI
LANŢULCONTABILPROCEDEUALMETODEI
CONTABILITĂŢI I
Cuvinte cheie:
bi
lanţc
ont
abi
l,dubl
are
pre
zent
are,ecuaţiibilanţi
ere
,bi
lanţt
abl
ou,bi
lanţl
is
tă,
contdeprofitşipie rde
re

2.
1.De
fini
rea,
conţ
inut
ulş
ist
ruc
tur
abi
lanţ
ului
Preze ntareas it
uaţi
e ipa trimoni uluil a un mo me ntda ta c onstitui
to
preoc upa r
epe rmanentă as pecialişti
lorî n do me niulc ontabi li
tăţi
ide -a lungul
ti
mpul ui.Pr oc esuldemode lareaa ce
s tuiaai mpusc u ne c esi
tateme nţinerea
echilibruluii nternalpa tri
moni ului ,cae xpr e
s i
eadubl eide termi năria„ va lori
lor
economi ces epara
te pa tr
imoni al” ,r espe cti
v bun ur ie conomi cec a pur tăt
ori
ma terialipedeopa rteş ic eadedr eptur iş iobl igaţiic ar aportapr oprietăţi
i
valorilore conomi c
e.Încădel apr imade fini ţ
ieda t
ăde„ cântara la veriiîncor el
aţie
cus urse l
es alededobâ ndire ”,bilanţ ulaf or ma tobiectulpr eoc upă ri
lorpe r
ma nente
atâtpe ntruc e lcareîlîntocme şte,c âtşipe ntruc elc areîlf olose ş
te,c ainstrume nt
1
de gestiune a patrimoniului .
Noţ i
une adebi l
anţe s t
ef oa rt
eve c he .Nus ec unoa ştepr ecisc ândş icine a
creat acest instrument contabil.Termenul de bi l
anţvine de la cuvântul italienesc
„bilancia”c a rea r
el aba z ăl at
ine ştel
e„ bi”ş i„ lanx”a dic ăc u„ douăt ale
re”,
simbol izânda stf
eloba lanţ
ăc udouăt alere.
Într
ec ali
tăţ
ileş if unc ţi
ile pr opr iibi lanţuluis untr eţinutec e l
e ma i
importante: procedeu f olos itî ne xplica reaş ide finirea dubl eir eprezentăria
patrimoniului; mode lalsit
ua ţ
ieipa trimoni a l
e.
Porninddel apr i
mas ac alita t
e,bila nţulpoa tef ide fi
ni tcaunpr oc edeua l
me tode icont abili
tăţ
iiprinc a reser efl
ectăpr i
nc i
piuldubl eire prezentă r
ia„ ave r
ii”
unităţil
orpa t
r i
moni ale(f
ig.2. 1.)

Fig. 2.1. Dubla reprezentare a patrimoniului

PROVENI
ENŢA

MIJLOACE ECONOMICE SURSE

PATRIMONIU

BI
LANŢ

ACTIV PASIV

REFLECTAREA

1
M. Ristea, Noul Sistem Contabil din România –Editura Cartimex –Bu
cur
eşt
i1994

47
 Conc e
ptuldebil
anţmaipoat
efide
fini
tşica o modalitate de prezentare a
ut
il
iză
riir
esurs
eloruni
tăţ
il
orpa
tri
monia
le(
fig2.
2.)
.

Fig. 2.2. Reflectarea resurselor

UTILIZARI = RESURSE

ACTIV = PASIV

Bilaţ
ulc a procede
ua lmetode
ic onta
bil
it
ăţi
ifol
osi
tîne xpl
ica
reaşi
def
ini
readubl
eirepre
z e
ntăr
iapat
ri
moniul
ui,poat
efire
pre
zent
atî
nformaceamai
si
mplă(gl
obală
)astfe
l:

Bi
lanţc
ont
abi
l
Tabel 6
ACTIV PASIV
I.Pr ezenta r
eaî ne xpres
ie valor
icăa I.Pr ezentar
eaîne xpres ie va l
ori
căa
mijloacelor economice aflate la surselor de proveni
enţă a mi j
loa
cel
or
dis poz i
ţi
auni tă
ţiipa
trimonia
le economice
II. Pierderi II. Profit
TOTAL ACTIV (I + II) TOTAL PASIV (I + II)

Pe ntrur epr eze nt

a r
eapa t
rimoni uls ubdubl ula s pec t,bi lanţulc onta bilar e
douăpă r
ţidi nstincte,p a
rteadi nstâng aa cti
v,c ar
ec uprindemi j l
oa celee conomi ce,
şipa r
te adi ndr e aptapa si
vc arer eflectăs ur sel
edepr ove ni enţăami jloace l
or
economi c eş it rebui es ăf iee galc ut ot al
ulva lorilors urs el
ordepr ove nienţăa
acestor a.Cu a ltec uvinteî ntreva loare aa ctivuluibi lanţuluiş ic e aapa si
vulu i
bilanţiert rebuies ăe xi st
eoe gali
tat
epe rma ne ntă.
Denumirea de activ provine de la caracteristica mijloacelor economice de
a se afla într-ope rma nentămi ş
careş it r
a nsforma reî nc adrulc ircuituluiec onomi c
aluni tăţiipa tr
imoni ale,identifi
cându -se chiar cu activitatea acesteia.
Denumirea de pasiv provine de la caracteristica surselor economice din
pa s
ivulbi lanţuluideanu -şischimbavol umulş istruc turaî nmodi nde pende nt,c i
numa ic aur ma reami şcăril
orş itr
ans formă rilormi jloac elore c onomi cedina ctiv.
Înr eprez entare adema is uspr ofitule st
es truc turădepa siv bilanţier,
acea st
a de oa r
e cec ons t
ituies ursă de pr ove nienţă ava lorilore conomi cenoi ,
rezultatepepa rcur sule xerciţi
uluifina nciar,f aţădec elec a r
ee xistaul aî nceputul
perioadei raportate.Î nc azulî ncareuni tateapa t
rimoni a lăî nreg istreazădimi nua r
e a
mi j
loa celore conomi cel af ineleexe rciţiul
uif aţădeva l
or il
el ori niţia
le,a ce as
t a
reprez i
nt ăopi erderec es epoz i
ţi
one a zăî nb il
anţî na ctiv.Ac eastăpie rderes e
poa t
er epr ezentaş iî npa s
ivulbi lanţuluiî ns ăc us emnulmi nus ,s e
mni fic â
ndo
diminuare a surselor economice.

48
 2.
2.For
medepr
eze
ntar
eabi
lanţ
ului
Dife r
it
e lepoz i
ţiic ar efor me a zăa ctivulş ipa s ivulbi lanţuluis untde numi t
e
pos turidebi lanţrespectiv posturi de activ ş iposturi de pasiv. La rândul lor
pos turiles untgr upa teş is istema tizateînc api toleş ig rupedea ct
ivş ir espec tivde
pa siv.Or dona re apos tur il
ors ef ace ,der eg ul ă,înf unc ţi
edec ri
teriull i
chi dă ri
i
ac t
ivul uiş iexig ibilităţiipa sivul ui.
Înbi l
anţ ,or icarea rf imode lulutili
z a t
,i nfor ma ţiil
es unts istema tizat
edupa
princ ipiulg ene raliză ri
iî nt repteî ntrec arede limită m ur mă toa rele:grupa ,capi tolul
şipos tuldebi la nţ.
Grupa, cuprinde în structura sa mai multe capitole de elemente
patrimoniale cu caracteristici generale apropiate. Exemplu: active imobilizate,
active circulante, capitaluri proprii, datorii etc.
Capitolul, cuprinde în structura sa elemente patrimoniale cu caracteristici
ana lit
ic ea propi ate.Exe mpl u:i mobi li
zăric or pora le,s tocuridema teriip r
i meş i
materiale, fonduri etc.
Pos t
uldebi lanţ ,r eprez intăt reaptadede taliereî ns tructurabi l
anţul uil a
nivelul unui element patrimonial. Exemplu: terenuri, interese de participare,
furni zor i
,c l
ienţi,c as a,a credi ti
vee tc.
Aş ezarea pos tur i
lorî na ctivulbi lanţ uluie stec e ai nve rsăl i
chi dităţi
i
ac t
ive lor,înc epâ ndc uc elema ipuţ inl i
chi de ,c um s unti mobi lizăril
eş it ermi nâ nd
cudi sponi bil
ităţilebă ne ştic areî mbr a c
ăf ormadeba nil ichizi.Câ tpr iveşteor dine a
dea şez areapos tur i
lorî n pa sivulbi lanţul ui,a ce astae steder egulăi nve rsă
exig ibilităţ
iisur s el
ordef ina nţare ,începâ ndc uc a pita lulpr opr iuş itermi nâ ndc u
datoriile curente sau pe termen scurt.
În modelul de contabilitate anglo-s a xon,a c tive les unta şe zateînbi l anţî n
ordinea exigibilit ăţ
ii,î ns ensulc ăî npa rteas upe rioa răabi l
a nţuluisuntpr eze nta t
e
elementele cele mai lichide.
Indiferentde f orma de pr eze
nt are bi lanţulc ontabilpr ezintăs itua ţi
a
ac t
ive lor,da t
or iilorş ic a pitalurilorpr opriil aî nc eput ule xerc iţ
iuluifina nciar( fiind
vor bad esprebi la nţdede sc hide rec aree st
ei de nticc e luideînchidere ae xerciţiului
financ ia rprece de nt)ş il as fârşitule xe rci
ţiul uif inanc ia r( sit
ua ţiafina l
ă–bi la nţde
închidere c ar
evade ve nibi lanţdede sc
hide repe ntrue xe r ci
ţiulur mă tor).
Exis t
ădouăf ormedebi la nţ:
1.Bi l
anţt ipt abl o usau bi lanţc us ec ţiunis e par at e
2.Bi l
anţt ipl istăsau bi lanţdi f
erenţ ă
Ce ledouăt ipur idebi lanţs untpr eze nt ates che ma ticînc el
eur me ază.

Tabl
oubi
lanţ
ier
Tabel nr.7
ACTIV Valoare PASIV Valoare
Început Sf ârşit Început Sf ârşit
ex N ex N ex N ex N
I. Active I.Capitaluri proprii
imobilizate II.Provizioane pentru
II. Active risc ur
işic he l
tuieli
Circulante III. Datorii
III. Posturi de IV.Posturi de
re gularizareş i reg ulari
za re ş
i
asimilate asimilate

Total activ Total pasiv

49
 Bi
lanţl
is
tăs
audi
fer
enţ
ă
Tabelul nr. 8
Specificarea elementelor Valoare
Încep ex N Sf âr
şitex N
A. Active imobilizate
B. Active circulante (+)
C. Posturi de regularizare - cheltuieli în avans (+)
D. Datorii pe termen scurt (curente) (-)
E. Active circulante nete/Datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii pe termen lung
H. Provizioane
I. Posturi de regularizare –venituri în avans
J. Capitaluri proprii

Indiferent de tipul schemeidebi l

anţ
,orizont
alsauve r
ti
cal
,datel
epr
ivi
nd
mări
meae leme ntelorp atrimonialedeac t
ivşidepasi
vs untpr
ezent
atelaî
nce
putul
şilasfâr
şitule xe rciţi
uluif inanci
ar.Mă ri
me afiec
ăruie l
ementpa t
ri
moni
als e
det
ermi
năpeba z arela ţ
ieides oldast
fel
:

Soldul la Soldul la Cre şt

ereîn Mic şorareîn
sfârşi
tul începutul timpul timpul
perioadei de =
perioadei de +
perioadei de -
perioadei de
raportare a raportare a raportare a raportare a
elementului elementului elementului elementului
bilanţ
ier bil
anţier bilanţ
ie r bilanţi
e r

Standa r
de ledeCont a bili
ta t
eI nternaţ
iona leut il
izeazăme t
odapr e zentări
i
bil
a nţului,der eg ul
ă ,subf or mal is teieleme nte l
or,de numi t
ea ct
iveş ida torii
:
assetsa ndl iabi
l i
ties
.Şida c ăe xami nă mc ua tenţiet e
rme niifolos iţ
iîne ngl eză,nu
putem decâts ăs ubsc r
ieml aa dopţ iune aterme nilor.Sepunepr oblemac ănus e
ma iut i
lizeazăte r
me nuldepa siv.
La o a nalizăde f ond s e poa tec ons t
a tac u uşur inţăc ăt ermi nolog i
a
conta bil
ăs pecifi
ce nglezănuaa dopt att er
me nuldepa si
v,î nt r
uc âta ce st
anu
constituie ocompone ntăal exi culuie nglez.
Nus epoa tede cidi sc utade spredi s
pa riţi
apa sivuluic aş ic onţinutf apt
rel
e va tş iî nl ucrareae di tatăî n Ca nada ,intitulat
ă“ I
nterna t
iona lAc count ing
Standa rds,apr a cti
calg uide ”,trans pus ăs i
mul tan( faţ
ăî nfaţă )înf ranceză,r aţiune
pentruc a r
e poa rtăş inume le de „ Norme sc ompt ablesi nternationales,g uide
pratique” .
Pentru a contribui la clarificarea terminologiei adecvate, proprie doctrinei
conta bil
er omâ ne şti
,făurităde -al ung ult i
mp ului,ş iînca r
enoţ i
une apa sivului are
o s emni fi
c a
ţie bi ne de finită , pr a ct
ic,î n l ucrarea me nţionată,e g ali
ta t
ea
patrimoni alăactiv = pasiv (datorii + capitaluri proprii) eof ormul ăma te ma ti
că
carepoa t
ef idetaliatăîn:

Active –Datorii = Capitaluri proprii (equity)

50
 Or, o asemenea ega
lit
ateneconduceobl
iga
tor
iul
apă
str
are
aca
pit
alur
il
or
pr
opr
iiî
npa r
teadreaptaaegali
tăţ
ii
,încar
escop:

Active (fixe + circulante) –Datorii = Capitaluri proprii (equity)

Oa stfeldee galit
a tebi lanţier
ăe stef unda me ntal
ăpe nt
rua naliz
af i
na nciar
ă
aînt re
pr inde riiatâtî ns t
a di uldeî nce putdea c t
ivit
ate,câtşiulteri
orîns tadiulde
dez volt
a re,î nc areî nî nt repr inderee xistă,pel ângăc apit
aluril
epr opri i
,ş io
înt
r eagăs eriedepa sivec ătret erţişică t
r epe rsona l
ulîntrepr
inderi
i.
Urmare a cel o rpr ez e ntatema is usde spr i
nde m următoarel
e :
-bi lanţule steunpr oc e de ualme tode ic ontabil
ităţ
iicares epre zintăsub
formaunuit a blou,c ec upr indeî nexpr e si
eva loric
ămi j
loacel
ee conomic e,sursel
e
def orma reş ir esurselef i
na nc iareobţ inutedeouni t
atepa t
ri
moni ală;
-bi lanţule steuni ns trume ntdege ne raliz
areş is i
ntet
izareada telordin
contabilitate privind elemente patrimoniale;
-bi lanţul e xpr imă a tâts t
ruc turae conomi căc âtş ic eaj uridicăa
patrimoniului;
-înbi lanţe xi st
ăoe galitatepe rma ne ntăde numi t
ăe gali
tatebilanţierăca
urma re a dubl eir e preze nt ăria pa trimoni ului,r ef
lectat
ăî ntr
et ot
alulva l
orii
mijloace lorş itotalulva lori is urs el
or,a dică:
- pentru bilanţ ult ablou:

Activ = Pasiv
- pentru bi
lanţ
ull
is
tăsau di
fer
enţ
ă:

Active –Datorii = Capitaluri proprii

2.
3.Te
ori
ipr
ivi
nds
truc
tur
abi
lanţ
ului
Bila
nţulc apr ocede u deba zăa lme tode ic onta bilit
ăţiiac onstit
ui tş i
cons ti
tuieobiec tuldes t
udi uş idede zba t
e repe ntrumul ţis pe cial
ităţişic ercetători
dindome niulc ont abil
ităţ
ii.
Rezultatelea cest
orc ercetăris untc onc re ti
zateî nc âteva t eori
ia supr a
bilanţuluiîntrec arer ema rcă m:t e orias tatic
ă ,t eoriadi na mi că,te oriaor ga nică,
teorianomi nalistă,teoriapa tagori că,t eoriabi lanţul uiaure tc.
Teorias taticăare ca reprezentanţ ipeWa l
t erleCont r
e,Ma nf r
e dBe rliner,
Fr.Se itnerşialţii.
Conforma lt
eiteor ii,bi lanţ
ulc upr indeî npa si
vr e sur s
e l
ef inanc ia
re,i arî n
activpl asament ula ces
torr es urse.Î nbi lanţ,pr eciz eazăa ce astat e
or ie,înscr i
e r
e a
elementelor patrimoniale trebui ef ăc utăpr ine va l
ua r
elapr e ţ
ulz i
lei,re s
pe ctiva l
da t
eideî ntocmi reaa cestu ia.Numa iînf e lulac estas epotc ompa radouăbi l
a nţuri
succ esi
ve .Teor iapr ezint
ăune lene ajuns ur ilega t
edef aptulc ăe steli mitatr olul
informa ti
va lbi lanţuluilauns i
ng ur moment, respectiv al întocmirii lui, dându-i
acestuiauna spe ctdei nve nt a rma ide gra băas itua ţi
eipa trimoni alepedeopa rte,
iarpedea lt
ăpa rtebi l
a nţ uls et rans formăî nt r-un ac tc onstatativa ls itua ţ
iei
pa t
rimoni al
elaunmome ntda t,făr
ăde t
e rmi narea rezultatelor financiare.
Teoriadi na mică,af oste nunţ a tăî na nul1919deE.Sc hma le
nba c hş i
susţinutădea l
ţis pe cia
liş
t ic um s untHe ple nstein,H.Somme rf
eldş iE.Wa lb.Î n
sinteză,ac e
a s
tăt e ori
epor ne ştedel apr emi zac ăs c opulbi lanţuluie stea cela de a
servil astabil
irear ezult
atul uia nuluir espe cti
v.As tfe
l,bila nţultr e
bui ea socia tc u
51
c ont ulde“Expl oa t
a re”ş ic uc ont ulde“Pr of itş ipi erde re” .Pos t
ur iledea ctivş i
depa siva uunc aracte rt ra nz itor iudel aune xe rciţiuf ina nc ia rl aa l
tulş i deci
bi lanţul nu poa t
ef i ut iliz at pe ntrur e f
le ctar eaş i de te rmi na r
e as i
tua ţ
iei
pa trimoni a le.Te orias eba z e a zăpec onc eptuldi na mi ca le leme nt elorpa tr imoni ale
di n bi lanţ,t ratându-l ec aa t areî ne voluţ ieş ipe rspe ct ivă .Te or iai mpune o
delimitare mai ri g uroa săave nitur ilorş ic he ltuielilor ,punâ nda c centpemodulde
obţ ine r
eş ide te r
mi na rear e zul tatelor .
Te or i
aor gani că,af os te labor atădeFr .Sc hmi dtş is us ţ
inut ădeO.Pa peş i
a lţi
i.Te or iae s tec ara cte riz atăd el a nsar eaune ic onc e pţiic upr ivir
el anecesitatea
me nţ i
neriiî ns t
a redef un cţiuneaî ntr e
pr inde ri
ic aor ga ni sme conomi c.Te oria
sus ţine i de eac ă vi abi l itate a une iî ntrepr inde rie stea sig ur ată nu numa ide
a ctivitat
e adepr oduc ţiec iş idec apac it
a teae ideaf a cef aţ
ămodi ficărilor
conjunctura lede t ermi na tedei nf l
ue nţee xt erne .Te or i
ac onc epede c i
,or elaţie
or ga nicăaî nt repr i
nde r iic upi aţa ,i arîna tinge re aa ces tuiobi ec ti
v bi lanţulpoa te
a veaunr ola c ti
vpr ine va lua r eapos turil
ordebi lanţl apr eţulpi eţ
e i.Le g ândpr in
aceasta, evaluareadebi la nţder a por turileor g ani cea leî ntre pr inde r
iic upi a ţ
aaf ost
de numi tbi lanţor gani c.
Te or ia nomi nal istă, e labor ată de Wi lhe lm Li ege r ,a reî n ve de re
e xpr ima r
e a bă ne ascăat ut ur orc he ltuielilorş ive ni turilor ,c es unte l
eme nte
componente ale activit ă ţiidee xp loa tare.Î npr oc es ulder e pr oduc ţ
ieac api t
alului,
mul tea ctivi t
ă ţiînc epş is et e rmi năc uba nii.Î nmome nt ulî ntoc mi riibi lanţului,
une ledi na ces tea c t
ivi tăţis untt e rmi na t
e ,ia ra lte lenu,c aa ta reî ntoc mi reaunui
bi lanţde fini t
ivs epoa tef ac enuma iî nmome ntull ichidă riiî ntre prinde rii
.Cua lte
c uvi nte,î ntoc mi r eabi la nţ ul uide l ichida rea sigur ă o “ de cont ar et ota l
ă”a
c elor l
alter apor tăria nua lef ă cut edeî ntre prinde redel aî nf iinţareş ipâ năl a
lichidare.
Teoria patagori c ă,a fost elabor atădeE.Mi chKos iolş ipr ovi nedel a
te oriabi la nţul uidi nami cf or mul a tădeSc hma le nba ch.
Conf or ma ces t
e it e or ii,s co pulpr incipa la lbi lanţul uiî lr epre zintăs tabilirea
re zul t
atelorf ina nc iare,por ni nddel aope ra ţ
iilef ina nc ia re,s ubf ormădeî nc a
s ărişi
pl ăţiî nnume rar.Pe ntrude te rmi na rear e zulta t
e lorf i
na nc iar e,t eor i
ae xc ludedi n
în cas ăr
iş ipl ă ţiope r
a ţ
i uni lepr ivi ndc reditele ,îns ăi aî nc ons ide rarec he ltuieli
leş i
veniturile anticipate.
Bila nţulpa t
ag ori cî nf or măi niţi
a lă,s epr e zint ăc aoc ompa raţiebr ut ăa
în cas ăr
ilorba z atpes ol dur if ina nc ia re,deundeş ide numi r eadebi lanţpa tagoni c
(înl imbai talia năc uvâ nt ul„ pa ga re”î ns eamnăpl ată ).
Te or i
abi lanţ uluiaur , af os te labor atădeE.Sc hma le nba ch.
Conc e putăc ar ăs punsl ae va l
ua reae leme nte lorpa trimoni aleî n bi lanţ,
oda tăc ui nte ns i
fic areaf e nome ne lori nf l
a ţ
ioni steş iaf luct ua ţiilorva lut
a re,t eoria
îşipr opunef olos ireaune iuni tăţidee va lua reuni t
a re ,c ares ee li
mi nea ceste
in fl
ue nţepr int r
a nsforma re aba ni lorna ţi
ona liî na urpeba zapa rit
ă ţil
orî na ur.Î n
a ces tfel,toa tepos tur i
ledi nbi lanţs unte valua teî na ur ,i arpr inmă sur areaa ur ului
sepoa t
ec ompa r
apa trimoni ulune iuni tăţipa trimoni alec upa tri
moni ulalte iuni t
ă ţ
i
in diferentdeţ ară.

52
 2.
4.Ti
pur
idebi
lanţ
Înpr ac t
ic ăse întâlnesc mai multe feluri debi l
a nţ ur i
,f aptpe ntr uc a res e
potc lasif
ic adupăma imul tec rite ri
i,f iec aredi ntree lea vâ ndunc onţ i
nuta de cvat
scopul uipe nt ruc ares eî nt oc me s cş is ur se l
edi nc ares epr eoc upăi nf orma ţii
le
pentru elaborarea lor.
Un pr i
mc riteriudec l
a sificareabi lanţurilorpoa tef ia ce l
ea ls tatutului
juri
di ca luni tă ţ
ilorpa trimoni alepe nt ruc a res eîntoc me şte .
Bi lanţ uli niţials eî ntoc me ştel aî nf i
inţ ar
eaune iuni tă ţipa tri
moni a le,c ăreia
me mbr iic ons tituiţiî ntr-oa s ocia ţieî ipunl adi spoz iţiemi jl
oa ce l
ema terialeş i
băne ştine ces areî nve de re ar ea lizăriis c opul uipe ntruc a reaf ostc r
e a t.Ac este
valor is unte nume rateş ip re ciza teî ni nve nt ar
uldec ons tit
ui r
eauni tă ţiiş idi n
acea sta,pr i
ni nterme diulc ont ur i
lorî n bi lanţi ni ţ
i alî nc ares untg r upa teş i
sis
te ma tizatedupăpr in cipi uldubl eiî nreg istrări.
Bi lanţ ulc ure nte s tebi lanţ ulî ntoc mi tînc ur sula c tivităţiipa trimoni a le,la
ter
me ne leimpus edel e gisl aţieî nvi goa re .Ac est
as eî nt oc me ştepeba z as itua ţi
e idi
conturi, a sol dur ilorc ont ur ilorpr elua tec apos tur idebi lanţ.Pe ntruf aptulc ă
refl
e ctăş ir ezul tateleuni t ăţiipeope rioa dăda tă,bi lanţ ur ilec ur entec upr indş i
posturile privitoare la rezultatele financiare.
Bi lanţ ulf ina ls eî nt oc me ştea tunc ic ând o uni tate pa trimoni a lăî ş
i
încete azăa c ti
vi tatea.Els eba zea z ăînmodobl i
ga t
or iupei nve nta rc âtş ipeda tele
extras edi nc ont ur işic upr inda t
â tmi jl
oa c elee conomi ceî ndubl ăr eprez e ntare ,cât
şirez ultatelef ina ncia ref ina lea l
ea c eleiuni tăţi
.
Da c ăs ea reî nve de repe rioadal eg alăc ânduni tăţilepa tr
imoni ales unt
oblig ates ăî ntoc me a scăbi la nţulc ur ent,a c estapoa tef ibi la nţi nterme diar .Ac estea
sede os ebes ca t
â ts ubr a por tulpe rioa de il ac a
res er efe răda t
e leş ii nf orma ţii
le
conţinut e,c â tş is ubr a por tulme todol og ieideî ntoc mi re .De şi
,a mbe let ipur ide
bil
a nţs eî ntoc me scpeba z ada telordi nc ont uri
,bi la nţula nua lpr esupuneî nmod
oblig atoriuve rificareapr e ala bilăar ealităţiia cest
or apr ini nve ntarie r
e .
Da c ăs ea reî nve de remă rime auni tăţi
ipa trimoni a le,bila nţurilec ont abile
curent epotf idedouăf e l
ur i:bi l
anţc ont abi lîns istem debaz ă( de taliat), întocmit,
îng ene ral,deuni tăţilepa trimoni alema riş ibi l
anţulc ont abi lsimpl ificatîntocmit
dec e lelalt
euni tăţipa t
rimoni a le.
Din punct de vedre al sferei de cuprindere, a nivelului organizatoric la care
ser eferăi nfor ma ţ
iilepec a rel ec onţ in,s ede osebe scbi la nţ uripr ima reş ibi lanţuri
centralizatoare.
Bi lanţ ur il
epr imar epotf ic ons ide ra t
ebi lanţur ileuni tăţi
lorpa trimon ia leşi
sunt întocmite exclusiv pe baza datelor din conturi.
Bi lanţ ur ic entr alizat oar epotf ic ons ideratebi l
a nţ ur il
eî ntoc mi tel ani velul
orga nelorc entra le,per amur iş ipee conomi ana ţiona lă,pr inpr elua reas uc cesivăş i
centra l
iz areada telorş ii nf orma ţ
iilordi nbi l
a nţuril
epr ima re .Ac eas t
ăc ent rali
z area
datelorbi lanţ urilorun ităţilorg es t
iona rec oordona tes ef a ceî ns copulobţ ine ri
i
unori ndic atoride s inte z ăc uoc a pa citatei nf or ma t ivă di nc eî nc e ma i
cupr inză t
oa rec a res ăpe rmi tăl uare aunorde ciziil at oa tet re ptelee c onomi ei
naţiona le.
Di npunc tdeve de rea lr eg leme ntă ri
lorl egales epotî ntocmi :
Bi lanţ ulc ome rciale s teî ntoc mi tî nve derear e levă riis i
tua ţie
ipa trimoni ale
aînt reprinde r
ii,e le steî nt oc mi tdupănor me lea ctivită ţiig e stiona re,ţinâ nds e ama
de averea consumată ,dec eaî nloc ui t
ăş ie sti
ma r
e ae il ai nve ntarpe ntruanuobţ ine
rezultatef ictivec area rduc el api e rde r
e as ubs tanţeiî ntre pr inde rii.
Bi lanţ ulf i
sc ale steî n t
o cmi tdupădi spoz i
ţiilef isc aleş is erveş tec aba ză
pentru impozitarea veniturilor.

53
 2.5. Func
ţii
lebi
lanţ
ului
Ut ilitate aa ces tuipr oc ede ua lme t
ode ic ont a bil it
ăţiie stec onf erităde
func ţi
il
es ale:
Func ţiadege ne ral izar eabi l
a nţuluie steoma nifestareapr oc ede ului
ge ne rali
z ăriiînc adr ulme tode ic ont a bil
ităţii
,apr oc e sul uic unoa şteriic ont abi leşi
oe xpr esieamome ntuluif ina la lf luxul uidepr eluc r areada telorş ii nf orma ţiil
or
contabile dintr-ouni tatepa trimoni ală.
Înor g ani zareapr oc e sul uic unoa şter i
ic ont a bi l
e ,da t
e leş ii nf orma ţii
le
referitoare la obiectul studiat parcurg un drum ascendent de la simplu la complex,
de l a pa rti
c ula rl ag e ne ral.Î na cests ens a cţ
i one az ăt oate pr oc ede eleş i
ins trume nt elef ol osite de me toda c onta bili
tă ţii.Bi la nţulr efle ctâ
nd mome ntul
supr ema la ces t
uif lux,e la sa mbl ea zăt oateva lenţ e l
ec ont abi li
tăţiiînpa rtidădubl ă.
Înbi lanţs epr e iauda t
e l
ei ndi vi dua l edinf ieca rec ont ,a c es t
eda tesuntg rupa teşi
siste ma ti
z ateî nf unc ţi
edena tur al or ,cuc ore laţ iil
edi nt ree l
e,î na şaf e lînc â tse
obţ in da tes int etic ec u oma r ede sti
na ţi
ei nf or ma ţiona lăc arec entra lizea zăş i
ge ne rali
z eazăî nt reagama săai nfor ma ţi
ilore c onomi c o -financiare care au intrat în
siste mulc ont abi lit
ă ţi
i.
Func ţiadeg ene raliz areab i
lanţul uis ema ni fe stăî npr imulr ândî nc adrul
fiec ăreiuni tăţiipa t
rimoni ale ,ge ne ralizareai nf or ma ţi
i lorf ii
ndf ăc
ut ăl ani ve l
ul
ac este i
a.Pr inc e ntra l
iza res eobţ inî nmods uc c esivda teş iinf orma ţi
is inte t
ice
reve la t
oa rel ani ve l
ult utur ort rept e l
oror g a
ni z ator ic epâ năl ani velule conomi ei
na ţiona l
e .
Func ţ i
a de ge ne ra liza re a bi lanţuluia cţion e az ăş is er ea lizea zăî n
cont i
nua repet oa tăs feradec upr inde reaobi ec tul uic ont a bil i
tăţi
i.
Func ţiadei nfor ma r ee stee s
enţ i
a l
ăpe ntrul oc ulbi lanţuluiî ns istemul
infor ma ţiona lc ont abi lş ipe ntr ui nf or ma rear ol ul uii mpor tantpec areî lo c upăî n
cadrul a c esteia .Ea e stea sig ura tăde bi lanţda tor ităi nf orma ţ
iil
ore xtre m de
impor tantepec a rel ec onţ i ne ,i nf orma ţiic es er ef erăl ami j
loa cele ,s urs eleş i
proc esele e c onomi ce ş if ina nc ia re a le uni tăţ ii pa t r
imoni al
e c a r
e s unt
indispensabile conducerii acesteia.
Da tor ităc aracte ruluil ors i
nt e
tic ,g e ne ra l
iz a tor ,i nforma ţ
iiledebi lanţ
pe rmi to pr ivi re de a ns a mbl ua supr as it
ua ţie il a un mome ntda ta uni tăţi
i
pa trimoni a le,amodul uic um s ea sigur ăpr inc ipii leg es ti
uniie conomi ce .Di n
citire abi lanţul uis eobţ ini nfor ma ţiir eferit
oa r el af elulş imă rime ami jloa ce l
or
ec onomi cec uc a rel uc re az ăî ntre prinde rea,da c ăş iî nc emă s urăa ce st
e as unt
fina nţatedi ns ur sepr opr iis aus urs es trăine ;ponde re adi fe ritel
org rupedemi jl
oa ce
şis urseî nt ota lula cestor a ;da căe xe r
ciţiulpe nt ruc ar es -aî ntoc mitbi lanţ uls -a
înc he ia
tc upr of its a upi e rde re ,e tc.obţ i
nâ nda c es tei nf or ma ţi
idi nbi la nţ,uni tăţi
le
pa trimoni a le,c onduc erilea ce storapotl uade c iziif unda me ntal
epe ntruî nlătur area
de ficienţe l
orş ipe ntrua ctiviz ar eaa cţiunilor eficiente constatate.
Îna f
a raa c esteil a t
ur ii nt erneaf unc ţieidei nf or ma reabi l
anţul ui,a c ea s
tă
func ţi
es ee xtindeş iî na fa rauni tă ţiipa tri
moni ale .Bi la nţule st
es ursădeda tepe
ba zac ăruiaba nc ac ons tatăc ede stina ţi
es -a dat creditelor acor da teşiî nc emă sura
ac estec redites untg ara nta te.Dea s eme ne ada teledi nbi lanţs untho tărâ toare
pe nt ruas tabi limă ri
me apr of ituluic ares ec uvi nes t
a tul ui .
Da tor i
tăc ara cterul uil ors inte t
ic,t oa t
ei nfor ma ţii
l edi nbi l
a nţr epr ezintă
indicatori economi ciş if ina nc iar iut i
lizaţiî n pr oc e s ulc onduc erii.Pe nt ruc a
bila nţuls ă-şir e alizez epede plinf uncţiadei nfor ma re,da teleş ii nf orma ţii
le
fur nizatedee lt re bui es ăî nde pline as căos e riedec ondi ţii,cum s unt :r ealita te
a,
exactitatea compatibilitatea, legalitatea, etc.

54
 Func ţi
adeanal izăe steocontinuareşioa dânc i
reaf uncţieidei nf ormare
,
Eas eba zeazăpee videnţiereafac
tori
lordei nflue nţăaf enome nelorş ipr ocesel
or
prezent
a teprindatel
eşii nformaţi
il
ordi nbilanţ,câ tşiamă ri
miia cesteii nfl
uenţe
.
Eas ee xprimăş iser eal
ize azăpri
nve r
if
icareadi f
erite
lorc orel
aţiic et rebuiesă
exist
eî ntr
e da t
eleş ii nformaţi
ile din bilanţulpr opriu -zi
s;c orelaţi
i l
eî nt
re
capit
oleleşipos t
uri
lebilanţuluis
auc e
ledi ntr
ebi lanţş iane xă,etc.
Funcţiadea nal
iz ăabi lanţ
uluia rei mpor t
anţăî n proc esulc onduceri
i
unită
ţiipa tr
imoniale.Îna c estse
nse aî şig ăseştec onc re ti
zarea,ma ia l
esprin
raport
ulde g esti
une înc aresea na li
zează de c ătre de part
ame ntulf i
nanci
ar
contabi
l,t oţiindic
a t
oriie conomicişi financiari efectivi, a factorilor care au
infl
uenţatneg at
ivnivel
ula cestor
a.

2.
7.Cont
uldepr
ofi
tşipi
erde
re
Tra
nsformă r
il
eceaulocî nmasapa t
rimoniul
uic aur
ma r
eaunorproc eseşi
fenome nee c
onomi ceconsumatoareder esurseşiproducătoa
rederezultate se
desc r
iuşiseanal
izeazăpri
ncontuldeprofi
tş ipi
erder
es aucont
ulderez
ultat
e .
Aceast
ăs i
tuaţ
iedemode l
a r
eamodul uideutil
izareapatr
imoni
uluiîntr-un
exerciţ
iufinanci
ars ebazeazăpeunr aportdee chi
librufundament
alexpr imat
graficpri
nurmă t
oa r
eaecuaţ
ie:

Cheltuieli + Rezultate = Venituri

Cheltuielile de semne azăî ne xpr esi
eva lor i
căr aporturipa t
rimoni alec u
pr ivirel aa ngajareaş iut il
izarear e surselore conomi ceî nc adrula c ti
vită ţ
ilor
de sfă ş
ur ate de e nti
tatea pa tri
moni a l
ă .El ei ndi căf olosirear esur selor,f ii
nd
cons ti
tui t
e,î nma rep ar
te ,dinva l
or idepl ătits aupl ăti
teî nc ont rapa r
tidăc u
ma teriil
epr ime ,ma te
r i
aleleş imă rfurilec umpă rate,c ul uc răril
eş is ervic i
ile
pr estate pe nt r
u î ntreprindere, pr ecum ş i pe ntru a nga j
a me ntele pe care
în t
r eprinde reaac onsimţ i
ts ălepl ătea scă.
Veniturile e xprimăr apor t
ur ipa tri
moni alepr ivind bog ă ţ
iaobţ i
nu tădi n
ac tivităţil
ede sfăşurateş idi npr opr ietateade ţinută .El ei ndicăr esur seleobţ inute,
fiind constituite din valorile primite sau depr imi tînc ontrapa rti
dăc uvâ nz area
bunur ilor,luc rări
lorş iserv i
cii
lors a udi npr opr i
e t
ă ţ
ilede ţinute.
Che ltuieli
leş ive nituri
ler epr ezenta t
epr inc ont ulder e zultatepotf ig rupa te
dupădi ve r
sec r
iterii
,di ntr
ec aredeba zăpotf i:ce lalna tur i
işic ela lde stinaţiei.
În raport cu natura l or,che ltuielilesuntg rupatepef eluridea ctivit
ă ţi–de
expl oatare,f inanc ia
răş ie xtraordina ră–iar în cadrul lor pe elemente primare în
raport de felul resurselor utilizate, iar veniturile pe feluri de activităţiş iînf unc ţie
de natura rezultatelor.
Astfel, cheltuielile de exploatare cuprind: cheltuieli cu materii prime,
ma terialec onsuma bile,c he l
tuielipr ivind mă rfurile,c he l
tuielic ul uc r
ă rileş i
serviciile pr i mitedel at erţ
i,cheltuieli cu personalul,c ui mpoz itele,t axe leş i
vă rsă mi ntel
ea simi l
ate,a l
tec heltui elideexploatare. Veniturile din exploatare se
re ferăl a :ve nituridi nvâ nzăril
edepr oduse,demă rf
ur i,del uc r
ă riş is ervi cii
;
pr oduc ţias toc a
tă,pr od ucţiaimobi liza t
ă ;subve nţiidee xpl oatare; alte venituri din
exploatare.
Cheltuielile financiare s er efe r
ăl a:pi erde ridi nc reanţ el egate de
pa rticipa ţ
ii,s cont urid ede contar ea corda t
ec lienţilor,c he l
tuie l
idi n di fe renţe
nefavorabile de curs valutar; cheltuieli privind dobânzile acordate; alte cheltuieli
financiare. Veniturile financiare s edi ferenţi
a zăpe :ve ni t
uridi npa r
ticipa ţ
iis ub
for mădedi vi dendeş idobâ nzipe ntrui mobi l
izărilef i
na nci a
re;s cont uriobţ inut ede

55
întrepr i
nde redel af urni zori;di ferenţepoz itivedec ursva lutar;c âşt
ig uri din
cesiunea valorilor mobiliare de plasament; dobânzi de încasat; alte venituri
financiare.
Cheltuielile extraordinare sunt reprezentate de pierderile determinate de
ca lami t
ăţiş ia l
tee ve nime ntes i
mi lar
e. Veniturile extraordinare cuprind
subve nţi
ilepe nt r
ue ve nime ntee xtraordi nareşia lt
elea s
imi lat
e .
O categorie di stinctădec helt
ui e l
işideve niturior epr ezintăamor tizările,
pr ovizioane l
eş iajus tăr iledev al oarede toate categoriile.
În raport cu de stinaţ ia, cheltuielile sedif e
renţiazăînc he ltuieli cu materiile
primeş ima t
e rial
e ledi recte,c he ltui
e l
ic upe rsonaluldirec t
e,c he l
tuielic omune( de
reg ie)a l
es ecţiei,c he ltuielige ne raledea dmi nist
raţieş iche ltuielidede sfa cer
e .
Ve nit
ur i
le,î nr apor tc u de stina ţi
a,s eg r
upe azăî n:ve nit
ur idin vâ nză ri,a l
te
ve nituridine xpl oa t
a re ;ve nitur if i
nanc iareş ivenituriextraordi nare.
Prin compararea cheltuielilor cu veniturile s ede terminăr ezul tat
ul.Ac esta
poa t
ef isubf or mădep rof i
ts aupi erder e.
Sc hemac ont uluide pr ofi
tş ipi erde r
ec u gr uparea elementelor după
nat ur ă,estepr e z
e nta tăî nta be lulnr .9.
Tabelul nr. 9
INDICATORI Valoare
Început Sf ârşi
t
ex N ex N
 Venituri din exploatare (I)
(-) Cheltuieli din exploatare (II)
= Rezultatul din exploatare (I-II)
 Profit
 Pierdere
 Venituri financiare (III)
(-) Cheltuieli financiare (IV)
= Rezultatul financiar (III-IV)
 Profit
 Pierdere
Re zultatulc ur entale xe rc i
ţ iului(I -II+II-IV)
 Profit
 Pierdere
 Venituri extraordinare (V)
(-) Cheltuieli extraordinare (VI)
(=) Rezultatul extraordinar
 Profit
 Pierdere
 Cheltuieli cu impozitul pe profit/venit (VII)
A. Total venituri (I+II+III)
B. Total cheltuieli (II+IV+VI+VII)
(=) Rezultatul exer c iţiului
 Profit
 Pierdere

Î
n notel
ee xpli
cat
ive al
es i
tua
ţii
lor fi
nanc
iar
ese pr
ezi
ntăs
it
uaţ
ia
ve
nit
uri
lorş
iche
ltui
elil
orînfunc
ţiededest
inaţ
ie.

Modelull
is
tăalcont
uluideprof
itş
ipi
erde
reconst
it
uitpeba
zade
sti
naţ
ie
i
c
hel
tui
eli
lorş
iveni
tur
il
orseprezint
ăast
fel
:(t
abel
ulnr
.10)
.

56
 Cont
uldepr
ofi
tşipi
erde
re–f
ormal
is
tă
Tabelul nr. 10
INDICATORI Valoare
Început Sf ârşit
ex N ex N
 Ci fradea f
a ce ri(venitur
idi nvâ nzări)
(-)Cos t
ulvâ nză r
ilor
=Mar jabr ută( c ome rci
alăs audepr oduc ţi
e)
(+) Alte venituri din exploatare
(-) Alte cheltuieli din exploatare, din care:
 Che ltuie l
idedi st
ribuţ ie
 Cheltuieli generale dea dmi nist
raţ
ie
 Alte cheltuieli de exploatare
(=) Profit sau pierdere din exploatare
(+,-)Ve niturişic he ltuie
lifi
na nc iar,dinc a r
e:
 Di vi de ndeşidobâ nz iî ncasat e
 Cheltuieli financiare
(=) Profit sau pierdere înaintea elementelor extraordinare
(rezultat curent)
(+,-)Ve niturişic he ltuie
liextraor dinare
(-) Impozit pe profit
(=) Profit net sau pierdere
 Numă rdea cţiuni
 Re zul t
a tpea c ţiune

Re
zul
tat
ulne
tale
xer
ciţ
iul
uis
epoa
tec
alc
uladupăur
măt
oar
eleme
tode
astfel:
a
)pot
ri
vitbi
lanţ
ului
:

Rezultatul net Capital Capital propriu Aportul

alexerciţiuluiN = propriu - exe
rc iţ
iulN–1 + proprietarilor în
e
xerci
ţiulN exerciţi
ulN

b)pot
ri
vitc
ont
uluidepr
ofi
tşipi
erde
re:

Rezultatul net al = Venituri realizate în _ Cheltuieli aferente

exerciţiuluiN e xerc i
ţiulN exerciţiulu iN

57
 2.
8.Apl
icaţ
iipri
vindbil
anţ
ulcont
abi
l
şic
ontuldeprofi
tşipi
erde
re
Aplicaţianr .1:
Os oc ie
ta t
ec ome rci
alăpr ez int
ăur mă toareas i
tua ţ
ie:c apitals oci
al19. 400
lei; mijloace de transport 7.000 lei; amortizarea mijloacelor de transport 3.000 ei;
mă rfur
i2. 500l ei;efec tedepr i
mi t700l ei
;r ezerve600l ei;che lt
uielidec ons t
ituir
e
1.500l ei;împr umut ur id i
ne mi siune adeobl i
g aţ
iuni6. 000l ei;ava nsuria corda t
e
furnizorilor 1.000 lei; prime de emisiune 300 lei; terenuri 6.000 lei; materii prime
1.700l ei;a vansur ipr imi t
edel ac l
ienţ
i600l ei;c lădir
i5. 000l e i;amor ti
z ar
ea
clă diri
lor1.500l ei;pr odusefinite3. 500le i;împr umut uria cordatepet e
rme nl ung
3.000l ei;disponi bill aba ncă1. 000l ei
;impozit pe salarii 500 lei; dividende de
pla tă1.000l ei.
Ţinâ ndc ontder egulil
ec a res t
aul aba zaî nt
oc miriibi l
anţul uicont abilîn
for măt ablou,r espectivî nformăl ist
ă ,î
nc ontinuar esepr ezintăc eledouămode le.

Bilanţt ablou
Încheiat la 31.XII.200N

Denumire element de activ Valoare Denumire element de pasiv Valoare

Imobi lizărine corporale 1.500 Capital social 19.400
-cheltuieli de constituire 1.500 Rezerve 600
Imobi lizăric orpor al
e 13.500 Prime de emisiune 300
-terenuri 6.000 CAPITALURI PROPRII 20.300
-mijloace de transport 7.000 Datorii financiare 6.000
-amortizarea mijloacelor de -împrumuturi din 6.000
transport (3.000) emi siune adeobl igaţi
uni
-clădiri 5.000 Datorii comerciale 600
-amor tizare ac l
ă dir
ilor (1.500) -avansuri primite delacli
enţ
i 600
Imobi lizări financiare 3.000 Datorii fiscale 500
-împrumuturi acordate pe TL 3.000 -impozit pe salarii 500
ACTIV IMOBILIZATE 18.000 Da toriifaţădea soc i
aţi 1.000
Stocuri 7.700 -divide ndedepl ată 1.000
-mă rfuri 2.500 DATORII 8.100
-materii prime 1.700
-produse finite 3.500
Cr eanţe 1.700
-efecte de primit 700
-avansuri acordate furnizorilor 1.000
Di sponibi li
tă ţ
i 1.000
-disponibil în cont 1.000
ACTIV CIRCULANT 10.400
ACTIV TOTAL 28.400 PASIV TOTAL 28.400

58
 Bi lanţlist
ă
Încheiat la 31.XII.200N

Denumire indicator Valoare

Imobi liză r
ine cor porale 1.500
-cheltuieli de constituire 1.500
Imobi liză r
ic orpor al
e 13.500
-terenuri 6.000
-mijloace de transport 7.000
-amortizarea mijloacelor de transport (3.000)
-clădiri 5.000
-amor tiza r
e ac l
ădi r
ilor (1.500)
Imobi liză r
if i
na nc i
are 3.000
-împrumuturi acordate pe termen lung 3.000
ACTIV IMOBILIZAT –TOTAL 18.000
Stocuri 7.700
-mă rfuri 2.500
-materii prime 1.700
-produse finite 3.500
Cr eanţe 1.700
-efecte de primit 700
-avansuri acordate furnizorilor 1.000
Di sponibi li
tăţi 1.000
-disponibil în cont 1.000
ACTIV CIRCULANT –TOTAL 10.400
Da toriic etrebui eplă t
iteî ntr
-ope r
ioadămaimicădeuna
n: 2.100
Datorii comerciale- -a va nsuriprimi t
edelacl
ienţ
i 600
Datorii fiscale -impozit pe salarii 500
Dat oriif aţădeas oc i
aţi-di vi
de ndedepl at
ă 1.000
ACTIVE CIRCULANTE NETE , RESPECTIV 8.300
DATORII CURENTE NETE (10.400 -2.100)
TOTAL ACTIV MINUS DATORII CURENTE 26.300
Da toriic etrebui eplă t
iteî ntr
-ope r
ioadămaimaredeuna
n 6.000
-împrumuturi din emisiu neadeobl i
gaţi
uni 6.000
CAPI TALŞIREZERVE: 20.300
-Capital social 19.400
-Rezerve 6.000
-Prime de emisiune 3.000

Tema:Veri
fi
caţ
iec
uaţ
ii
ledee
gal
it
atebi
lanţ
ie
răî
ncaz
ulc
elordouă
mode
ledebil
anţ
.

59
 Aplic
aţ ianr .2:
Socie
ta tea“ X”pr ezi
ntăur mă t
oa reas i
tuaţie:consum dema ter
iipri
me400
lei;pr odusefini t
eobţ i nute1.000l ei;c onsum dema ter
ialecons uma bil
e300l ei
;
salariida t
orate1. 000l ei;vânz ăridepr odus ef i
nite2.000l ei;da tor
iifaţ
ăde
bug etula s
igură ri
lors oc ial
e400l ei;luc ră
r işis er
viciipresta
tet erţi
lor1.500lei
;
vânz ă ridemă rfuri2. 000l ei
;da toriif aţădef onduldeş oma j200l ei
;dobâ nz
i
dator a te400l e i;difere nţ
ef avor abiledec ur
sva l
utar700l ei
;l uc r
ărişiser
vici
i
presta tedet erţi600l ei;li
ps uridemă rfuridinc a
lamităţi400l e
i;vânzăride
mi jl
oa cefixe2. 500l ei;dobâ nz ideî nc asat700l ei
;diferenţenefa vorabi
ledec ur
s
valutar 400 lei; cota de impozit pe profit 16 %.
Peba zai nforma ţi
il
orpr e z
e ntat
ema isusc ontuldepr ofitş ipier
derearat
ă
astfel:
Cont uldepr ofitşipierdere
Încheiat la 31.XII.200N

Denumire indicator Valoare

 Venituri din exploatare 9.000
-venituridi nv ânz areamă rf
uri
lor 2.000
-venituridi npr odu sef init
eobţin
ute 1.000
-venituri din vânzarea produselor finite 2.000
-venituridi nl ucr ărie x e
cutat
eşiserv i
c iipre
sta
te 1.500
-venituri din vânzarea mijloacelor fixe 2.500
 Cheltuieli din exploatare 2.900
-cheltuieli cu materii prime 400
-cheltuieli cu materiale consumabile 300
-cheltuieli cu salariile 1.000
-cheltuielic ua sig urăr i
lesocia
le 400
-cheltuielic uf on du ldeş oma j 200
-cheltuielic ul ucrăr iş iser
vici
iexec utatedeterţ
i 600
 Rezultatul din exploatare
-profit 6.100
-pierdere
 Venituri financiare 1.400
-ven i
tu ridindi feren ţedecursvaluta r 700
-venituri din dobânzi 700
 Cheltuieli financiare 400
-cheltuie lidindi fe renţedec ur
sv aluta r 400
 Rezultatul financiar
-profit 1.000
-pierdere
 Rezultatul curent
-profit 7.100
-pierdere
 Venituri extraordinare 0
 Cheltuieli extraordinare 400
-li
ps uridemă rfu ridi ncala
mi t
ăţi 400
 Rezultatul extraordinar
-profit
-pierdere 400
 Re zultatulbr u tale xerci
ţi
ului
-profit 6.700
-pierdere
 Cheltuieli cu impozitul pe profit 1.072
 Rezultatul net
-profit 5.628
-pierdere

60
 Apl icaţianr .3:
Soc ietateac ome rcială pr ez
intă ur mă t
oareas it
uaţiel aî nc eput
ull unii
decembr i
e:c api t
als ocial6. 000l e
i;ma teri
ipr ime800l ei
;c lie
nţi500,f u r
nizori
800l ei;r ezerve500l e
i;c lădir
i5. 000lei;disponibilînc ontlaba ncă1. 000lei.
Î nc urs ull uniide cembr i
es oc ie
tateae f
e c
tueaz ă urmă toarele operaţ
ii
economice:
1)a chiz iţ
ione a
z ăma t
eriiprimepec reditcome rcialî
nva l
oa rede1.000l ei
.
2)înr egistreazăda toriisalari
aleîns umăde500l ei.
3)înc ase azăc r
e anţadel ac li
enţiprinc ontuldel aba ncă.
4)pr este a
z ăol ucrareder epar
aţiiînva loarede1. 500l eiune ialtes
oc i
etă
ţi.
5)c ons umăma teri
ipr imeî nvaloa r
ede1. 100l ei
.
6)obţ inepr odus ef i
niteî nvaloarede2. 500l ei;
7)î nreg is
treazădobâ ndaî ncasatăa f
erentădi sponibilul
uie xistentî
nc ontul
del aba nc ăî nva loarede100l ei.
8)r idicănume rardel aba ncăne cesarpe ntruplatasa la
rii
lorş iîldepuneî n
casierie.
9)pl ăteştes ala
riiledindi sponibilulexiste
ntî nc asi
erie.

Modi
fi
căr
il
epr
odus
edea
ces
teope
raţ
iia
supr
apa
tri
moni
uluis
epr
ezi
ntă
astfel:
1) ope raţiae conomi c ăde t
erminăurmă toare
amodif
icare
:
-c r
e şt
es t
oc uldema te ri
iprimer ef
lecta tdee l
eme
ntulbil
anţ
ier“
Ma t
eri
i
prime”,e l
eme ntdea ct
iv,cu1. 000lei;
-c r
e şt
eda toriaf aţădef ur
nizori
,repre zent
atădeelement
ul“Fur
niz
ori
”,
element de pasiv, cu 1.000 lei.
Modificarea este de tipul: A + x = P + x

2) operaţiae conomi căde t

ermi năur mă toar
eamodif
ica
re:
-creş
teda t
or i
af aţădes a lari
aţirepre zentat
ădeelement
ulbil
anţ
ier“Dat
ori
i
s
ala
ria
le”,el
eme ntdepa si
v,c u500l e i;
-cres
cc heltuielil
ec us ala r
iil
e,r eprezent a
tăpr
inelement
ul“Chelt
uie
licu
s
ala
rii
le”,el
ement de activ, cu 500 lei.
Modificarea este de tipul: A + x = P + x

3) ope r
a ţi
ae conomi cădeter
mi năurmătoar
eamodif
icar
e:
-s cadc reanţelef aţădec li
enţ
ir efl
ect
atdee le
mentulbil
anţ
ier“
Clie
nţi
”,
element de activ, cu 500 lei;
-c r
e sc di sponibilităţ i
lee xis
tentela ba nc
ă,repr
ezent
atprinelement
ul
“Conturilabă nciî nlei”,e l
e me ntdeac ti
v,cu500lei
.
Modificarea este de tipul: A –x + x = P

4) ope r
a ţi
ae conomi căde ter
mi năur mă toar
eamodi fi
car
e:
-c r
esccre anţelefaţădec l
ienţ
ir eflect
a tedee l
eme nt
ulbila
nţie
r“Clienţ
i”,
element de activ, cu 1.500 lei;
-c r
escve nituril
edi nl ucrăr
ie xecutateş iservi
ciiprest
aterepr
ezent
atede
eleme ntul“ Venitur idinluc răr ie
xecutateşis ervic
iipre
stat
e ”
,elementdepasi
v,cu
1.500 lei.
Modificarea este de tipul: A + x = P + x

5) oper
aţi
aeconomicădete
rminăurmăt
oare
amodi
fic
are
:
-sc
adestoculdema t
e ri
ipri
mer ef
lec
tatdeel
ement
ulbil
anţ
ier“
Mat
eri
i
pr
ime
”,e l
ementdeact
iv,cu1.100le
i;

61
 -c
rescc heltuielileuni t
ăţiic uma terii
l epri
me,re
prez
ent
atedee
leme
ntul
“
Che
ltuiel
icuma teriiprime ” ,eleme ntdea ctiv,cu1.
100l
ei.
Modificarea este de tipul: A –x + x = P

6) operaţiae conomi căde t

ermi năur mă toa
reamodif
icar
e:
-cr
eşt
es t
oc uldepr odus ef ini t
er ef
lectatdeelement
ulbila
nţi
er“
Produse
f
ini
te”
,elementdea ctiv,cu2 .500 lei;
-cr
escve niturileuni tăţi
idi npr oduseobţ i
nute
,repre
zenta
tedeel
eme nt
ul
“
Variaţ
iast
ocurilor”,e leme ntdepa s i
v,c u2.500l ei
.
Modificarea este de tipul: A + x = P + x

7) ope r
aţiae conomi căde t
e r
mi năur mă toar
eamodi f
ica
re:
-cres
c di sponibi l
ităţilel a ba ncăr eprezent
ate de ele
me nt
ul bi
lanţ
ier
“Conturilabănci”,eleme ntdea ctiv,cu100l ei;
-cres
cve nit
uriledi ndobâ nz i
,r eprezent a
teprine l
ementul“Veni
tur
idin
dobânzi”,el
eme ntdepa siv,c u100l ei.
Modificarea este de tipul: A + x = P + x

8) ope ra ţ
iaeconomi căde t
ermi năur mă toar
eamodifi
car
e:
-scadenume r
aruldel aba ncăr eflectatdee le
me nt
ulbi
lanţ
ier“
Cont
uril
a
bănc iî nlei”,ele me ntdeactiv,c u500l ei;
-creştenume r
arulînc asie r
ie,reprez entatdeelement
ul“Cas
a”,el
eme
ntde
activ, cu 500 lei.
Modificarea este de tipul: A - x + x = P

9) ope ra ţi
aeconomi căde t
ermi năur mă t
oareamodi
fi
c ar
e:
-scadeda t
ori
afaţădes alariaţirefle cta
tădee l
ementulbi
lanţ
ier“Dat
ori
i
salariale”,eleme ntdepasi
v,c u500l ei;
-scade numerarul din casierie, repre zentatdeel
ementul“Cas
a”,ele
mentde
activ, cu 500 lei.
Modificarea este de tipul: A - x = P - x

Î
nurmaa ces torope raţiir ez ult
atulsoci
etă
ţiie
ste
:
 venituri din exploatare 4.000
-venituri dinl ucrăr ie xe c
utateşise
rvici
ipre
sta
te 1.500
-variaţias tocurilor 2.500
 cheltuieli din exploatare 1.600
-cheltuieli cu materiile prime 1.100
-cheltuieli cu salariile 500
 rezultatule xploatării( pr ofi
t) 2.400
 venituri financiare 100
-venituri din dobânzi 100
 cheltuieli financiare 0
 rezultatul financiar (profit) 100
 rezultatul curent (profit) 2.500
 venituri extraordinare 0
 cheltuieli extraordinare 0
 rezultatul extraordinar 0
 rezultatule xerciţiului 2.500

62
 Bi
lanţ
ulî
nfor
măl
is
tăs
epr
ezi
ntăa
stfel:

Bi lanţlist
ă
Încheiat la 31.XII.200N

Denumire indicator Valoare

I
niţ
ial Modificare Final
+ -
Imobi lizărine corpora le 0 0
Imobi lizăric orporale 5.000 5.000
-clădir
i 5.000 5.000
-amor tizareac lădiri
lor 0 0
Imobi lizărifina ncia
re 0 0
ACTIV IMOBILIZAT –TOTAL 5000 5.000
Stocuri 800 3.500 1.100 3.200
-materii prime 800 1.000 1.100 700
-produse finite 0 2.500 2.500
Cr eanţe 500 1.500 500 1.500
-clienţ
i 500 1.500 500 1.500
Di sponibilităţi 1000 1.100 1.000 1.100
-disponibil în cont 1000 500; 100 500 1.100
-casa 0 500 500 0
ACTIV CIRCULANT –TOTAL 2.300 6.100 2.600 5.800
Dat oriic et rebuiepl ătiteî ntr-ope
rioadă 800 1.500 500 1.800
maimi cădeunan:
Datorii comerciale- furnizori 800 1.000 0 900
Datorii salariale -salarii datorate 0 500 500 0
ACTIVE CIRCULANTE NETE , 1.500 4.000
RESPECTIV
DATORII CURENTE NETE
TOTAL ACTIV MINUS DATORII 6.500 9.000
CURENTE
Dat oriic et rebuiepl ătiteî ntr-ope
rioadă 0 0
mai mare de un an
CAPI TALŞIREZERVE: 6.500 9.000
-Capital social 6.000 6.000
-Rezerve 500 500
-Rezultatul exe rci
ţ i
ului 0 2.500

Temăder
efl
ecţ
ie:Es
tec
ore
ctî
ntoc
mitb
ilanţ
uldemais
us?Jus
ti
fi
caţ
i
r
ăspuns
ul

63
 CAPITOLUL III
DOCUMENTELE CONTABILE. FORME DE
ÎNREGISTRARE ÎN CONTABUILITATE

Cuvinte cheie:
evi
denţ ăcont abilă,s intetic,analit
ic ,document contabil, justificare,
sistematizare, centralizare, raportare, registru jurnal, registrul inventar,
registrul„ car t
eamar e”,formădeî nr egist
rar ec ontabi lă

3.1. Documentele contabile

3.
1.
1.De
fini
rea,
conţ
inut
ulş
ifunc
ţiile documentelor contabile
Or iceope r
aţiee conomi c ă,pe ntruaf iî nre gist
rat
ăî ns ist
e muldee vi de nţă
cont abilă,e stene ces arsăf iec ons emna t
ăî ntr-undoc ume ntî ntoc mi tlal oc ulş i
momentul producerii ei.
Doc ume nteler eprezintăa ctes cr ise,întoc mi t
epe ntr uope raţiie conomi ce,
cus c opuldeas ervic adova dăaî nfăpt uiriilorş ic ainstrume ntdef unda me nta rea
înreg ist
ră r
ilorc ont abile.
Doc ume nteles eîntoc me sca tâtpe ntruope ra ţ
ii
lee conomi cedi ntr-o unitate
pa t
rimoni alăc âtş ipe ntruope ra ţ
iil
ee conomi cepr inc ar
es es tabiles cr elaţiiî ntre
unită ţi
lepa t
rimoni ales auî ntrea cesteaş ipe rsoa nef izi
ce.Uni t
ăţilepa trimoni ale
rege nerea zădoc ume ntecapur tătoridei nforma ţiipe ntr
uf iec aredi nf unc ţ
iiles ale.
Îns fe rame tode ic ontabili
tă ţiis ec upri ndnuma idoc ume nte leca rec ons emne a ză
ope ra ţ
iic a rea uc as cop r ea l
izare af unc ţieif i
nanc i
a r-contabi le a uni tăţ
ii
patrimoniale.
Cu a j
ut oruldoc ume nte l
or c ont abiles ef orma l
i zeaz ăî ns cr i
sş is e
orga nizea zăf apt icpr oceseledec ulege re,pr eluc rar
e,s toc areş it rans mitere a
informa ţ
iilorpr ivindpa tri
moni ul.El er eprezintăpi esel
es aus upor turilema t
e riale
alec ontabilită
ţii.For mulare lef olositec adoc ume nteconta bilepotf itipiz ates au
netipizate2.
Conţ i
nut uldo cume ntelor c ont abile va riazăî nf unc ţ
ie de c arac terul
ope ra ţ
ii
lorc ons e mna te,conc retizatî na numi t
ee l
e me nteobl igatorii,c aret rebui es ă
asigur er e
f l
ecta reac larăş ic ompl e t
ăaope raţiilore conomi cepe ntruc ar es e
întocmesc. Dintre aceste elemente, unele sunt comune tuturor categoriilor de
documente economice, iar altele sunt specifice anumitor documente3.
Elementele comune s er eferăl a:
- denumirea documentului;
- de numi reauni t
ăţi
ie mi nent eş ia dresas auc ompa rtime ntulş is ec torul,
dupăc az ,ca r
eaî ntoc mitdoc ume ntul ;
- numă rulş ida t
adoc ume ntului;
- pă rţi
lepa rti
cipantel ae fectua reaope r
a ţie
ie conomi cec onse mna tăî n
document;
- c onţinut ulope ra
ţie ie conomi cer ef
le ctatăî n doc ume ntş ij us t
ifica rea
efectuă riiei;
- da t
elec antit
ativeşi/s auva loric ea ferenteope raţ
ieie conomi c ee fectua te;

2
M. Ristea –Noul sistem contabil dinRomâni
a,Edi
turaCa
eti
mexBu cu
reş
ti1994
3
Colectiv autori –Bazel
ec ontabilităţ
ii
,Edi
tur
aInt
elc
redoDeva1995

64
 -s emnă tur i
lepe rs oanelorpa rt
ici
pa ntel ae f
ectua r
e aoperaţiil
ore conomi ce
cons emna t
eî ndoc ume nt,ac elorc area uî ntocmi tşiape rsoanelorc arer ăspund
pentrue xe cut area,c onţ i
nut ul,l egalit
atea,opor tunitatea,ne ces
itateaş ire alit
atea
ope raţ
ieie c onomi cer espe ctive;
-a ltee leme nteme nites ăa sigurec ons emna reac ompl etăaope raţiil
orî n
documentele justificative.
Elementele specifice,di f
e r
ădel aoc ategoriededoc ume ntel aa lt
aş i
asigurăde taliereaope raţieic onsemna t
ee lea vândunr olc ompletativ.Dee xe mplu,
facturac onţ i
nee l
eme nt es pe cif
iceda t
epr ivitoarel ac oma ndă,c ontract,a vizde
însoţir
e,doc ume ntdet rans port,c onturil
edel abă ncil
epă rţil
oretc.
Func ţ
iiledocumentelor contabile sunt:
 consemnarea:
- e s teî ns crier
e ada telorr eferit
oarel apr oceseş ifenomene economice
consumate într-una numi tlocş ilaoa numi tăda t
ă ;
-s ef ac eder e
g ulăî nmodc ronolog i
cş ia poises istemati
z ează;
 justificarea:
- doc ume ntelea testăpr oduc ereaope raţi
eis aufenome nuluic eaa vutl oc;
 verificarea:
- ur mă reş t
ene ces it
atea,opor t
unitatea,re al
itate
aş iexac t
itate
aope ra ţ
ii
lor
sau fenomenelor consemnate;
 as igur arai ntegr i
tăţiipatrimoni ale:
- r e alizea zăe vide nţac antit
ativăş iva l
or i
căamă ri
miif iecăruie leme nt
patrimoni alş iaî ntreguluipa tr
imoni u;
 calculul costurilor:
- real izea zăc ua ntifi
c areami şcări
lorş itransformă ril
orş iar ez ultat
elor
acestora;
 f u ncţiaj uridică:
- doc ume nteles untdove zide pr obă î nj usti
ţie pentru dr epturileş i
obligaţii
l ec re ateînl egătur ăc upa tri
moni uluni tăţii
.
Înde pl i
ni reaac estorf unc ţ
iies t
ec ondi ţ
iona t
ădec alit
ateadoc ume nt e
lor,de
ope rat
ivitate aî ntoc miriil orş idevi tezac uc ar
ec i
rculădel aloc ulîntoc mi r
iişi
pânăl aloc ulî nre gi
s t
răriiş ivalorific
ă ri
ilor.

3.
1.
2.Î
ntoc
mir
ea,
pre
luc
rar
eaş
ive
rif
icar
ead
ocume
nte
lorc
ont
abi
le
Document el
ec onta
bil
ea u o ut il
izar
e general
ăî nt oatel ucrări
le de
conta bili
tate ,re fl
e c
tândt oat
eope raţii
lee c
onomicel eg
a t
edes t
areaş imi şcarea
mi j
loa celore conomi ce,ur mare a pr oc esel
orde a provizionare,pr oducţieş i
desfac ere,ar ela ţ
iil
ordedr epturiş iobl igaţi
igenera
tedea cesteaşides tabili
rea
rezultatelor.
Doc ume ntel
ec ontabil
er eprez i
ntăunuldi neleme ntelec ompone ntea le
me tode ic ont abi l
ită
ţiiîntr
ucâtî nreg i
strareaope r
aţi
il
ore conomi ceî nc onturis e
facenu ma idupăc eac e
s t
eaauf ostc onse mna t
eîndocume ntec ores
punz ăt
oa r
e .
Documentele se întocmesc pe formulare tipizate manual sau cu mijloace
tehnic e,laloc uldemunc ăînca drulc ăreiaseproducope r
aţiil
ee conomi ce.
Întoc mir eamanual ăadoc ume ntelorserea
lize
azăc uc erneală
,c upastăs au
creionc himi cş iprezintăunelede zava ntaje
:volum ma redemunc ă,nua sigură
exac t
itatea de plină a da t
elor, nu a s i
gură operat
ivit
a t
eş i pr oducti
vitate
corespunz ătoare ,nua sigur
ăc a
litates upe r
ioarăetc
.
Întocmirea cu mijloace tehnice adoc umente
lore l
imi năînma remă sură
neajunsurile întocmirii manuale a documentelor, impune în schimb anumite limite

65
legate de mă rime a,c onţ inut ul ş if orma tul doc ume ntel or î nf unc ţi
e de
particul arităţilet ehni cea lee c hi pame nt elorut il
iza te.
Indiferent de modalitatea de întocmire a documentelor contabile, aceasta
trebuies ăf iec l
a răş ic omp letă ,re spe ctândt oa ter eg ulilepr ivitoa rel ac onţ i
nut ulş i
formal orc ondi ţ
ionâ ndc alita t
e aş ie xa c t
itate ainf or ma ţiilorc ont a bile.
Va labi litateaî nt oc mi riidoc ume nt elorc ont abilee steda tăd e îndeplinirea
unorc ondi ţ
ii:doc ume nt eles ăf ies crisec larş ic iteţpe nt ru as ee vit
aor ice
pos i
bi li
ta tedei nte rpreta re;s ănuc onţ i
năş te rsăturis a uc or ectur i;s ăfieî ntoc mi t
e
lat i
mp;s ăa ibăa nul ater â ndur ilel i
be re;s ăc onţ inăda tee xa cteş ir eale ;sume les ă
fieîns cris eînc ifreş il itere.
Doc ume nte let rebui es ăf i eî ntoc mitel at imp, pe nt ruaa sigura
ope rativita teai nf orma ţiilorc ont a bile .Înt repr oduc ere aope ra ţiilore conomi ceş i
întocmi readoc ume nt elort re bui es ăe xi steode plinăc onc or da nţ ă.Toa teope raţiil
e
economi cet r ebui ec o ns emna teî n doc ume nte.De a ltfel,Le ge ac ont abil
i t
ăţii
regleme nt eaz ăa ce stl uc ru:, ,Or ice ope raţiunepa trimoni alăs ec ons emne a
z ăî n
mome ntul e fectuă riie iî ntr-un î ns crisc ares t
ăl a ba zaî nr egistrări
lor î n
contabilitate, dobâ ndi nd a stfe lc a lit
a t
e a de doc ume nt j us tificativ” . As tfel,
reflectândt oa teope raţiilee c onomi cepr i
vi nds ta reaş imi şc a reapa tri
moni ului,
doc ume nt elec ons ti
tui eba zaî nr eg istră ri
iî nc ont abi lit
a te,i nflue nţâ nde xac t
itateaş i
ope rativita teai nfor ma ţ
iilor contabile.
Prelucrarea documentelor,c ons tăî ns or t
a readoc ume nte l
orpeope r aţ
ii,
expr i
ma r eaî ne t
a lonmone ta r,c umul areaunordoc ume ntepr ima reş iobţ i
ne rea
doc ume nt elorc ent ralizatoa re ,ve rifi
c a readef ormă ,a r i
tme ticăş idef ondpr ivind
legalitatea, r ea li
ta t
e a,opor tuni tatea ,ne ce sitateaş ie conomi citatea ope raţiil
or
consemnate în documente, iar în final înregistrarea în contabilitate.
În ve de reaî nre gistr ăriiî nc ont abilitate ,s ef ac ea na liz aş ic ont area
doc ume nt elorj ustifica ti
ve .Î nr egis t
ră riles efac document cu document sau pe
baz ădedoc ume nt ec en traliz atoa re.
Verificarea documentelor, e st
e ope raţia pr e me rgă toa reî nreg i
strării
ope raţiilore conomi c eî nc ont ur iş ic ons tăî nc ont rol ulr espe c tăr iic ondi ţ
iil
orde
formăş idef ondpec area ce ste at reb uies ăl eî nde pline a scă .Ve r i
fi careas ef ac eîn
scopule vi tăriiunorne re gul i,e limi nă riiunora buz ur iş ia lr ef lec tăriir eal
ităţiiîn
contabilitate.
Ve r i
fica readoc ume nt elorc ont abilepoa tef idef or măs audef ond.
Ve rificar ea def or mă a documentelor prive şte :f ol os ireamode l
uluide
doc ume ntc ore spunz ătorna turiiope raţ
i e
ie conomi cec ons uma te;c ompl etarea
tuturore le me nt elorc erut e de doc ume nt;e xis t
enţ as emnă tur ilorpe rs
oa ne l
or
autoriz ate ;e xis tenţaa c eluia şinumă rdeor dinepe ntruf ie car ee xe mpl arînc azul
doc ume nt elorî nt oc mi teî n ma imul t
ee xe mpl are.Î nc ont inua res e ve rif
ică
exa ctit
a teada telorş ic ore ctitudi ne ac a lcul e
lore fe ctuate .
Verificarea de fond a doc ume ntelorvi ze az ă:l eg ali tatea,ne cesi
ta tea,
realit
a tea ,opor tuni t
a teaş ie c onomi cita teaope r
a ţ
iilor economice consemnate.
Gr e ş
e lil
ec ons ta tatel aî ntoc mir ea doc ume nte lorpotf ic orectatec u
respe ctar eaa numi torr e gul i
:c or ec t
ar eaî ndoc ume nt et rebui es ăs ef ac ăîna şaf el
încâts ăs epoa tăr e cunoa ştec uuş ur inţăc ăe aai nte rve nitc uoc a ziaî ntocmi rii
doc ume nt uluiş inuma it ârz iu,i a rc e ic area uî ntoc mi tdoc ume nt ula uc unoş ti
nţă
dec or ec tur ar espe ctivă ;î ndoc ume ntnus ea dmi tş ters ătur i;re c tificare ag r
e şelil
or
îndoc ume ntes ef ac epr int ă ier eat ext uluis a uas ume igr e şitec uol ini e,aşaî nc ât
săs epoa tăc itic e eac eaf os tgr e şit;de asupr at extul uis auas ume ic areaf os t
core ctates ef ac eme nţiune aa s upr aa c estuif a pt,c ares ec onf irmăpr ins emnă t
ur il
e
ace l
or aşipe rsoa nec a rea us emna tini ţialdoc ume ntul .

66
 3.1.3. Clasificarea documentelor contabile
Ur ma readi ve rsită ţ
iiop e ra ţi
ilore conomi c ec ons emna teîndoc ume nte l
e
cont abilea ce steas ec las ificădupăma imul t
ec r
iterii:
A.Dupămoduldeî nt oc mi reş ir olulpec areî ld eţinî nc adruls istemul ui
informa ţ i
ona lc ont abildoc ume nt el ec ont abilepotfi:
Documentele justificative, sunt acele documente contabile în care se
cons emne ază ope raţi
ilee c onomi c eî n mome ntule fe ct
uă riil or,a si
g urâ nd pe
ace astăc alei ntrar eai nf orma ţ
iilorî ns istemuli nfor ma ţiona lc ontabil.El es ervesc
cadova dăaî nfăpt uiriiope ra ţ
iilore conomi c eş ic ai nstrume ntdef unda me n t
a r
ea
instrumentelor contabile.
Doc ume nt elej us tific atives e rvescdi rects a uindi re ctpe ntruî nre gistrăril
e
cont abile,r e flectâ nd s tadi ulpr ima rdeog li
ndi reaope ra ţ
iilore c onomi ce.De
aceea, documentele jus tifica tive f olos i
te pe ntru c ons emna rea ope raţii
lor
economi ce,î nmome ntulpr oduc e riil or,s untde numi t
eş idoc ume ntepr i
ma re,iar
evide nţac ondus ăpea ce stedoc ume nt ee stede numi tăevi de nţăpr ima ră.
Doc ume nt eledee v ide nţăc ontabi lă, sunt acele documente în care se
înreg i
streaz ăc ronol og icş ig rupa t, ope raţii
lee c onomi cec ons emna teî n
doc ume nt elej ust if
ic ative .Doc ume nt el
edee vide nţăc ont abi lăsepr e zintăs ub
formaunorf işes aur egis trel ega te,c uunc onţ i
nutş iof ormăc orespunz ătoare
scopului pentru ca res eţ in.Cua jut oruldo cume ntelordee videnţ ăc onta bilăs e
forma l
izeaz ăş ic onc retiz ea zăî nr eg istrareaope ra ţii
lore conomi ceî ns i
stemulde
conturi, asigurându-s epea c eas tăba zădei nfor ma ţiipr ivinds tareaş imi şcarea
patrimoniului.
Înf unc ţiedemoduldeî nr e gistrareaope raţiil
ore conomi ce,î ns ist
e mulde
cont uri
,doc ume nt eledee vi de nţăc ont abilă( regist r
ele)potf i:doc ume ntepe ntru
evide nţăc ronol og ică ,doc ume nt epe ntrue videnţ as istema ti
că ,doc ume ntepe ntru
realizare ac ombi na t
ăae vi de nţe ic ronol og i
c eş is istema t
iceş idoc ume ntepe ntru
inventarierea patrimoniului astfel:
Doc ume nt ele pe ntr u e v ide nţa c ronol ogică ,s e ut il
iz ează pe ntru
înreg i
strareaope raţiilore c onomi c eî nor dine ae fe ct
uă riil orî nt imp.Re g istr
e l
e
utilizat
e pe nt ruc onduc er eae vi de nţ eic ronolog ice poa rtă de numi r
e a de ,s e
utilizeazăpe ntruî nre gistr are aope raţii
lore conomi ceî nor dine ae fectuăriil orî n
timp. Re gis trele ut ilizat e pe ntr uc onduc ereae vide nţe ic ronolog ice poa r t
ă
denumirea de jurnale sau registru-j urna l,cunos c uteş is ubdenumirea de note de
cont abilit
ate .Evi de nţac ont a bilă ut il
ize azăî nf uncţie de vol umulope raţii
lor
economi ces idi ve rsitate al or,j ur na lea uxiliares a ua na liti
c ea lăt
ur idej urnalul
unic;
Doc ume nt elepe ntr ue v i
de nţăs istemat ică,ut ili
ze azăpe ntruî nreg i
stra reaşi
grupa reaope raţiilore c onomi c eî nr a portc una tural or,s uc cesiune aî nt i
mps auî n
sens ulmodi f icăriic ont ul ui.For mul e lef olosites untde numi te„ Ca r
te ama re” ,care
sepr ezintăs ubf or mădef iş edec ontf ă răde zvol tarepec ont uricor esponde ntea
rulajuluide bi t
orş ic redi tor ,f iş e de c ontş ahs auc u de z volt
a r
e pe c onturi
core sponde nt ear ul ajelors a us ub a ltef or mei mpus edec eri
nţe les istemul ui
informa ţ i
ona lc ont abil;
Doc ume nt elepe ntr ue v ide nţ ăc onta bil
ăc ombi na tă,s eut ilizeaz ăpe ntru
înregistrareas imul tanăor di nec ronol og i
c ăş is i
stema ti
za tăaope raţ
iil
ore con omi ce
dea c eeaşina tură .For mul are lef olos i
tepe ntrue vide nţac ombi na tăa uf orma
„jurna l
-c art
e ama re ”;
Documentele pentru inventarierea patrimoniului, sunt utilizate pentru
cons emna reaş iî nr eg istrar eas itua ţ
ie if apticeş is cr i
ptic eae l
e me nt e
lor
patrimoni al
ei nve ntar i
a tel a va l oa reac ont abilăş il a va loarea de i nve ntar
.

67
Formularul utilizat pentru inventarierea patrimoniului este registrul inventar care
cuprindedouăpa rţirespectivlist
eledei nvent ar
iereş ir
ec apitulaţi
ai nve ntar
ul ui;
Doc ume nt
e ledes intezăş ir aportar e
,sunt documentele centralizatoare
prini nt
erme diulc ă r
ora,da teleînre gistr
atec ua jutorulsistemul uidec onturis unt
cons oli
dateş ipr ezentatec aunt otuni tar
.Cua j
utoruldoc ume nte l
ordes inte zăşi
rapor t
are,sit
ua ţiapa trimoni ul
uiş ir e zult
ateleobţ inutedeuni tateapa t
rimoni ală
sunt prezentate sub forma unui sistem de indicatori economico-financiari.
Doc ume ntel
edes intezăş iraportarec upri
nd:bi l
a nţulcont abil,c ontuldepr ofitşi
pierdere,ta
bl ouldef i
na nţare,anexadebi lanţe t
c.

B.Dupăna t
uraope raţi
ilorlac a r
es er ef
e rădoc ume ntel
ec ont abilepotf i
:
Documente pentru activitatea financiar-c ontabilă, cuprind documentele
privind activele imobilizate, activele circulante, pasivele, rezultantele financiare
etc;
Doc ume nte pentru al te ac tivit
ăţi, care nu constituie acte justificative
pent ruî nreg i
străr
il
ec ontabile: doc ume nte pr ivind a c ti
vitatea de c erce
tare,
proi ect
are,inve st
iţi
i,prog rama reş iurmă ri
reapr oduc ţiei
,î ntreţ
ine r
eaş ir eparaţi
ile
laut il
aje,doc ume nt
epr ivinda cti
vitateadec ontrolt ehnicdec alit
a t
eş ime tr
olog i
e,
pers onal,i
nf orma t
ică,secreta r
iat-administrativ etc.

C.Dupăf uncţiapec areoî nde pli

nesc,doc ume ntel
ec ont a bilepotf i:
Documente de dispoz i
ţie,sunt acelea prin care se transmite ordinul de a se
exe cut aoope raţi
ee conomi că( dispoz iţiadepl at
ă,or dinuldepl ată ,coma ndae tc
.).
Ac e stedoc ume ntenuf acdova dae xe c
utări
ie fectiveaope ra ţ
ieir e
s pect
iveş ide
ace ea ,nupots ervic abazăpe nt r
uînregistrarea lor în contabilitate;
Documente justificative s au de e xecuţie ,c uprind da tec u privi r
el a
exe cut area ope ra ţ
ii
lor e c
onomi ce .El es ervescc a ba ză pe ntruî nregistrar
e a
ope ra ţi
il
orr espec t
iveî nc ont uri( fac t
ura,chi t
anţ a,bonuldec ons um,not ade
rece pţieş ic ons t
at a
rededi ferenţee t
c.);
Documente mixte sau combinate, r eune sct r ă
săturiledoc ume ntelorde
dispoz i
ţieş iac elorjusti
ficati
ve .El ec upri
ndda t
epr ivinddi s
poz iţiadee xe cutarea
ope ra ţi
ei,da rşidova daî nfăptuiriiei.Ac e
stedoc ume ntes unti niţialdoc ume ntede
dispoz i
ţie,i a rpri nc ompletare alorc uda ter eferitoarel ae xe c utareaope r aţ
iil
or
respective, ele devin documente justificative (bonul de consum întocmit la
lans areapr odus elorînf abri
c aţie,c aredupăe l i
bera reama ter
ia l
e lordi nma ga z
ieş i
compl e
ta r
eal uic ud ate privitoa r
el ae fectuarea ope raţi
e i,de vine doc ume nt
justificativ).

D.Dupănumă rulopera
ţii
lorc ontabilepec ar
elec upri
nd,doc ume nte
lese
împart în doua grupe:
Documente singulare, c onţin date pr i
vit
oarel aos ingură ope r
aţi
e
economi că:chi tanţa,bo nuldecons um,f acturaetc.
Documente cumulative sau centralizatoare,c onţindateprivindma imu lt
e
ope raţ
iie conomi cedea cel
aşifel.Dea cee a
,pel ângăda t
eleobligator
iic omune
tuturor categoriilor de documente, aceste
ac onţi
nî nplus
,c adatespecifi
ce:difer
it
e
totaluric anti
tativeş iva l
ori
ce,perioadape ntruc a
rea ufostcentr
alizat
eda tel
edin
doc ume nte l
ei ndi vidua l
e, numă r
ul de or dine ala ces
tora,l ocul pă s
tră
rii
documentelor etc.

E.Dupăloc ulu ndeseîntocmes

cşici
rcul
ă,document
elepotfi
:
Documente interne,careseînt
ocmescîncadr
ulunit
ăţil
orpatr
imoni
aleşi
c
ons
emnea
zăope raţii
lee conomicecupri
vir
elaacti
vita
teaa
cestor
a.Uneledi
ntr
e

68
acest
edoc ume nteci
rculăş iră mânî ni nter
iorulunităţ
il
orrespec
tive (bonul de
consum,bonuldel ucru,notadepr eda r
ee tc
.).Altedocumentedina ceast
ăgr upă
circ
ulăî na fa raunit
ăţii
,l aalteuni tăţipa tri
moni al
e( f
act
uril
eîntocmi tepe ntr
u
produs elel ivr at
e,lucrăr
ilee xecutate,s er
vicii
le pres
tat
e,mă rfuri
le vâ ndute,
cecurile etc.);
Documente externe, sunt cele care s-auîntocmitî
na f
arauni
t ă
ţiişijust
ifi
c ă
raporturilee c onomicec ua lt
euni t
ăţis a upe rsa
nef izi
ce(fact
uri
lef urnizoril
or,
extraseledec ontdeba ncă,ma ndatelepoş talepentrusumelepri
mitee t
c.)

F.Dup ăsfe
radea plicare,doc ume ntel
es egrupeazăîn:
Documente generale sau comune, c ares ef olosescî ntoate unităţ
il
e
pa tr
imoni ale
.Î na ceas
tăc ategoriei ntr
ă doc ume ntel
epr ivi
toarelaa c t
ivi
tat
ea
financiar-contabil
ă( not
ader e
ce pţi
eş ic onst
atared edif
erenţe,bonuldec onsum,
chi t
anţa,facturaetc.
).
Documente specifice, cares eut i
lize
azăî na numiteramuria l
ee conomiei,
fiindde t
ermi nat
edep articular
ităţil
ea cest
ora( „Notadepr edar
e”s eut i
lize
ază
pe ntr
u pr edareapr oduselorobţ i
nutel ama gazieî n unit
ăţil
edepr oducţiesau
„De vize l
eӔnc a
zulunităţ
ilordec onstrucţi
i)
.

G.Dupăf ormadepr ezentarepote xist

a :
Documente tipizate, care se întocmesc pe formulare tip, strict determinate,
ac ărorf ol
osireesteobl i
g atorie.Di na c ea
stăcategorief ac parte toate documentele
ge nera les auc omune c a r
es ef olos esc de cătret oa te unită ţ
ile pa trimoniale.
Re gul ame ntuldea plicarea lLe g i
ic ont a
bili
tăţ
iic uprindeNome nc latorulpr i
vind
me t
ode ler e
g i
str
elorş iformul arelort i
pizatecomunepr ivinda ctivitateaf inanci
a ră
şic ont a bil
ă;
Documente netipizate, care se întocmesc, fie pe formulare specifice
fiecăre ir amurie c
onomi ce,f iepehâ r
tiasimplă,fă r
ăaa veaunf orma tti
p,di nai
nt e
stabilit.

H.După r e gimulde t ipăr i

reş if olosir
eaf ormularelorut il
izatel a
întocmirea documentelor, se disting:
Documente întocmite pe formulare cu regim special, care au un regim
spe c i
al de t i
pă ri
re, nume rot
a re ,g est
ionare,e vide nţ
ă ,f ol
os i
reş i păstra
re.
Principalele categorii de formulare pentru documente cu regim special sunt:
chit anţel
eş ichitanţelef isc
ale,c e cur i
le,e f
ecteledec ome r
ţ,a vizeledeî nsoţi
re,
fact uri
le,foil
edepa rcurs,buleti
ne l
edec â nt
ărir
e–a na l
izăpentruva lorimaterial
e,
cart elel
eşibonur il
edema să,bor der ouril
edea chi
ziţ
ii;
Documentele întocmite pef ormul arec ur e
gleme ntărie xpresedet i
p ări
re,
ge stionare,nume rotare,f olosireş ijus t
if
icare sunt: imprimatele cu valoare
nomi nală(mă rc
ipoş t
ale,timbref is
c ale,bilet
edec ălător
ie,biletedei ntr
are,etc.
);
bonur i
lec anti
tăţ
if ixed ec arbura nţi;c ert
ifi
ca t
eleme dic
a l
e;c arnetel
edemunc ă;
autor izaţ
ii
ledef unc ţ
ionare;c e
rtif i
c atel
edeî nma t
ri
c ular
e ;pe r
mi s
e l
edec ălăt
orie
etc.
Documentele întocmite pe formulare cu regim uzual, nu sunt supuse
anumi tor rest
ricţi
i pr ivind tipă rirea, nume r
otarea,g est
ionarea,f ol
osir
e aş i
just i
ficar
eal or
.Îna ceastăcategor iei ntr
ăt oat
edoc ume nt
e l
ene cuprinseînpr imele
douăc a t
egorii
.

69
 3.
1.
4.Ci
rcul
aţi
adoc
ume
nte
lorc
ont
abi
le
Ci rcul aţia doc ume ntelor c ons tăî n pa rcur sula ce stor a di n mome nt ul
întocmi ri is aui ntră riiînuni t
a teapa tri
moni alăş ipâ năl apr eda re al orl aa rhi vă.
Ci rcul aţiadoc ume nt elort rebui es ăs ef ac ăî ntr-o a numi tăor di nebi ne
stabilită,ne f ii
nd pe rmi săr eţine reaî nc adrulc ompa rtime nt elor ,î n ve dere a
asigur ăriiune ie vi de nţ e ope rative c ore cteş ie fica ce.Ne ce sitatea or ga nizării
circula ţ
ie idoc ume nt elore s tede termi na tădef apt ulc ăinfor ma ţii
ledi ndoc ume nt e
sunt ne ce sa re ma i mul tor c ompa rtime nteî n ve dere ar e f
le ctăriii ma ginii
pa t
rimoni ul uiuni tă ţi
iî nor icemome nt ,ţ i
nâ ndc ontdef a ptulc ăpe ntrufiecare
ope raţiee c onomi căs eî ntoc me şteuns ing urdoc ume nt .
Ci rcul aţiadoc ume nt elorî nc adr uluni tăţiipa trimoni a ledi f erăî nf unc ţ
iede
structuraor g ani za torică ,c onţ i
nut ulope raţiilore c onomi cer efle ctateî ndoc ume nte,
organizarea compartimentului conta bilş imi jloa celeut iliza tepe nt rue xe cutare a
lucrărilorî nc ont abi lit
a te .
Ci rcul aţia doc ume nte l
or t rebui ea stf
e l or ganiza t
ăî nc â ts ăr espe cte
urmă toa re ler egul i:
-c irc ula ţi
adoc ume nt elort rebui es ăs ef ac ăpec ăi
lec elema is curte ,pr intr-
un numă rr edusde ve rig ior g ani zator ice pe ntru aa sig ur a ope rat
ivi tateaş i
utiliz
a reai nf orma ţiilor;
-ci rcul a ţ
iadoc ume nt elort rebui es ăs ef a căî nf luxc ont inuu;
-pr e luc rare a doc ume nt el
ort rebui es ăs ef a căc ompl e tş il at e rme nul
spe ci
fi c
a tî ng ra ficuldec irc ulaţie a documentelor.
Or g ani za reac irc ula ţieidoc ume nt elors ef a ce pe ba ză de grafice de
circul aţieadoc ume nt el or.
Gr a ficuldec ir cul a ţ
ieadoc ume nte lort rebui es ăc upr indă :de numi re a
doc ume nt ului c ar es eî nt oc me şte;c ompa rt
ime ntul ş i/sau pe r soana c areî l
întocme şte ;l uc răriledepr eluc rareî nf ieca ree tapăac irc uitului ;t erme ne lede
exe cutareapr eluc răriidoc ume nt uluiş ipe rsoa ne l
ec a
rer ă spundc ompa rtime nt ul
sau persoana la care se transmite documentul etc. Întocmirea graficului de
circula ţ
ieadoc ume nt elort rebui es ăc upr indăî ns intezăde s criere aş ia na li
z a
drumului parcurs de acestea folosindu-se textul sau diverse metode de
reprez ent ar eg ra ficăaf a ze lorş ie t
ape lora cestui a.Anumi tec ondi ţ
iitr ebui es ă
cupr i
ndăg raf iculdec irc ula ţieadoc ume nt e
lor :
-săs er es pe ctet oa tenor me l
ei nt e r
nes a ui mpus edel egis laţiaînvi goa re
privindî nt oc mi re aş ic irc ul aţiadoc ume nt e l
or ;
-s ăs es ta bilea sc ăt oa tepe rsoa ne lec a repa rt
i c
i pălaî nt oc mi rea ,pre luc ra
r ea,
ve ri
ficare aş ia rhi va readoc ume nte lor;
-s ăs es ta bilea sc ăt oa tel uc r
ă riledee vide nţă,î nc epâ nd c uî nt oc mire a
doc ume nt elorpr ima re ,î nre g istrareaî nc onta bilitateş ipâ năl al uc răr i
ledes intez ă
şia nalizăc a ref a cobi ec tulg ra fi
c uluidec ir
c ulaţieadoc ume nte lor.
După c onţ inut ul ş is fe ra de c upr inde re,g r
a ficele de c i
rc ula ţ
iea
documentelor pot fi: grafice individuale; grafice pe compartimente sau de
structurăş ig rafic ege ne ra l
es a us int et
ic e.
Grafice individuale c upr indope ra ţ
iileş il ucr ări
ledec ont abi l
itat
epec a re
lee xe cut ăf iec ares ala riat,t e rme ne ledee xe cuta reaa ce
s toraş ic ompa rtime nt ele
saupe rsoa ne lec ă ror al is et ra nsmi t
.
Graficele pe compartimente s audes t
r uctur ăc upr indt oa t
el ucr ărilede
evide nţăa leunuia numi ts e ctors a uc ompa r ti
me ntdea ct
ivi tate,doc ume nt elec a re
seî ntocme sc ,te rme nel eş ie xe cuta nţii,c ompa r t
ime nte l
ec ăror al is et ransmi t.

70
 Graficele generale sau sintetice c
upr
indt
oat
eoperaţ
ii
lenece
sareunei
anumit
el ucrăric uungr adma ir i
di catdecompl
exi
tat
e,c
um a rf
iîntoc
mire
a
bil
anţ
uluiconta bi
l.

3.
1.
5.Cl
asa
reaş
ipăs
trar
eado
cumentelor contabile
Dupăî nr egistrar
e adoc ume nt elorc ont abileî nc ont uri,a ceste apa rcur g
ultimaf azăac ircuituluilor–clasarea la dosar.
Clasarea r eprezintăt ot al
it
a t
e aope ra ţ
iunilordea ra njareadoc ume ntelor
într-oa numi t
ăor dine ,stri
c tde termina tă ,îns copula sig
ur ăriipă străriilorî nbune
condi ţiişipe nt ruaput eaf iuş orut il
iza teul te r
iorînve de re
aobţ ine ri
iinf orma ţi
ilor
necesare.
Cl asare adoc ume nt elorî ndos a res ef a c
edupăma imul tec riter
ii:
-criteriul cronologic,c ons t
ăî nc la
s area doc umentelor în ordinea
întocmirii lor;
-criteriul alfabetic,c ons t
ăî nc l
a sareadoc ume nt elorî ndos aredi fer
iteî n
ordi neaa lfabe tică;
-criteriul locului de clasare,c ons tăînc l
a s
are adoc ume ntelorî nmod
provizoriu la serviciul contabilitate sau clasarea la a rhivauni tăţ
ii,de numi tă
clas arede fi
ni tivă ;
-criteriul obiectului de clasare,c ons tăî nc lasareadoc ume ntelorl ados ar
dupăs pe cif
icul ,i mpor t
anţas aut er
me ne ledepă s
tra reaa c e
s tora;
-criteriul nominal,c ons tăîng rupa reaî ntr-un dosar a documentelor care
aua ceea ş
ide s tina ţi
e ;
-crite riul c or esponde nţi
lor,c ons tăî nc l
asareaî na cel
a şi dos ara
doc ume ntel
orc arec ons t
ituiec or es
ponde nţăc ualteî ntreprinde risa uins t
i t
uţii
.
Păs trar e a doc ume nt elor,i mpunea sigura reai nteg rităţi
ide pline a l or,
deoarece a ce steas ervesc pe ntruc ont rolulope raţii
lor e conomi cee fectuate,
infor ma reas a udoc ume nt areaî nt impaor g anelorş ior gani sme lora bi l
itat
es au
autorizate în acest scop.
Der e g ulă,pă str
a r
e adoc ume nte lorpe nt
r ua nulc ure nts eor g aniz e
az ăî n
arhiva curentăaf iecăruis ec tors auc ompa rti
me nta luni tăţi
ipa t
rimoni al
e,i ar
pă strareadoc ume ntelordi na ni ipr ece de nţis eor g anizeazăî nar hi vage ne r
alăa
uni tăţi
ipa tr
imoni a l
e.
După de pune rea doc ume nte lor l aa rhivă ,c ons ultarea,f olos i
reaş i
eliberarea de copii sau extrase de pe acestea se face numai cu respectarea actelor
nor ma tive.Înc azule liberă r
iiunuidoc ume ntor igina ldina r hivă,î nloc ula cestuia
sei ntroduc ec opi ac ertif
ica t
ădepedoc ume ntulor iginal,pr oc esul-verbal încheiat,
apr oba r
e ae libe ră ri
i doc ume ntului ş is e mnă tura pe rsoa neic ar
ear idicat
documentul original.
Te rme ne ledepă s tr
a readoc ume nte lorses tabil
e scpr i
na c tenor ma t
iveş i
dife răînf unc ţiedena turaş iimpor tanţadoc ume ntul ui.Lae xpi r
a r
e aterme nuluide
pă strareadoc ume ntelor,a ceste ases cotdi na r
hi văş is epr eda ul as erviciil
ede
corectare.

71
 3.2. Registrele de contabilitate
Principalele registre ce se folosesc în contabilitate sunt: registrul jurnal,
reg istruli nve nta rş ir egis
trul„ ca rteama re” .
Persoanle juridice care, potrivi tl egiipotc onduc ec ont abi li
t ateaî npa rtidă
simpl ăî nreg i
s trea zăo peraţiuni lepa trimoni alec ua jutorulr egistrul uij urna lde
înc asă riş iplăţi.
Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu în care se
înre gistre ază,î n mod c ronol og i
c ,ope raţiunile patrimoniale prin respectarea
suc ce siuni idoc ume nt e
lordupăda tadeî ntocmi rs auintrareaa c estor aî nuni tate.
Re gistrulj ur nalseî nt oc me ştedepe r
s oa naj uridicăf ărăs copl uc rat
ivş ide
fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate proprie.
Registrul jurnal este prezentat sub forma unui registru-j ur na lg ene ralş ia
unor registre-jurnal auxiliare.
Principalele registre jurnal auxiliare care pot fi utilizate sunt cele privind
apr ovi zionă rile,vâ nz ăril
e,t re zor eria ,ope raţ
ii l
edi verse,î nf unc ţiedene cesităţil
e
uni tăţii.
Pe riodi c,der egulăl una r ,tota lurilejur na luril
ora uxi liares ec entralizeaz ăîn
registrul jurnal general.
Înr egistr ările ope raţiuni l
orpa trimoni aleî nr egistrele-jur na la ul aba ză
eleme nt ec upr i
vi rel af e lul,numă rulş ida tad ocumentului justificativ, sume
pa rţialeş itota le,e xplicaţi
ileş ic ont ur ilede bitoa reş ic redi t
oa tec ore spunz ătoa r
e
ope ra ţi
uni l
ore f ec t
ua t
e.
Re gistrulj ur nals e nume rote az ă,s e pa rafeazăş is eî nr egui str
eaz ăl a
organele fiscale, la fiecare început de exerc iţius auor idec âteor is ede schideun
registru-jurnal nou.
Re gistrulj ur nalseî nt oc me şteî nt r
-uns ing ure xempl ar,s eut ilize azănuma i
dec ompa rtime nt ulf inancia rc ont abilş is ea r hive azăl auni tateapa t ri
moni alăc a r
e
îla rhive a ză.
În registrul jurnal deî nc asăr iş ipl ăţis eî nregistreaz ăc ronol og i
c ,zidez i,
toa t
eope r aţ
iuni ledeî ncasă riş ipl ă ţie fectua tepeba zadoc ume ntelorj ustificati
ve .
Re g istrulj urna ldeî ncasăriş ipl ăţie s tedoc ume ntulpeba zac ăruias es tabile s
c
ve nitur il
eş iche l
tui elil
e,ele me nt ec ares taulaba zade termi nă r
iiobl iga ţ
iilorfisc al
e
înc a zuluni tăţilorc area uc ont a bilitateaor gani za tăînpa rtidăs impl ă.
Re gistrulj urna ldeî nc a săriş ipl ăţ
is eî ntoc me şteş is ec onduc eî ntr-un
sing ure xe mpl a r,de r e
g ulă ,de uni tăţil
e pa trimo niale mici (persoane fizice,
asoc ia ţ
iif ami lia l
e ,e tc.
),înl oc ulr eg i
s truluijur na l.
Re gistrulj ur naldeî nc a să riş ipl ăţisenume rotează,ş nur uie şteş is eviz ează
deor ga ne l
ef isca let er
it
or ialel aî nc epe reaa ctivităţi
i,a nua l,or idec âteor is e
deschideunnour eg ist
ruj ur na ldeî nc a săriş ipl ăţiş il aî nceta r
e aa ctivităţi
i.Se
arhi ve azăl auni t
a teapa tri
moni a lăa lă t
ur idec ele lalt
edoc ume ntec ont abilec area u
stat la baza întocmirii acestuia.
Registrul inventar este un document contabil în care se înre gistreazăt oa t
e
eleme nt elepa trimoni al
edea c tivş idepa siv,g rupateî nf unc ţiedena t
ural or,
conf or mpos turi l
ordi nbi l
a nţulc ont a bil,inve nta riatepot ri
vi tnor me lorl eg a
le.
Elementele patrimoniale înscrise în registrul-i nve nta raul aba z ăl i
stelede
inve nt arieres a ua ltedoc ume nt ec arej us t
ificăc onţ inutulf iecă r
uipos tdi nbi lanţ ul
contabil.
Re gistruli nve nt
ars eî nt ocme ş t
el aînf ii
nţ areauni t
ă ţi
i,a nua llaî nc heierea
exe rc i
ţiul uif ina nc iar,c uo ca ziaî nc etă ri
i,pot ri vitleg i
i,aa ctivităţiia cestei
ape
ba zădei nve nta rf apt ic
,pre cum ş iîna ltes it
uţ ii
.

72
 În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în registrul
inve nta rs eî nr eg i
streaz ăs oldur ilee xistent el ada tai nve nt a rierii
,l ac ares ea daug ă
intrărileş is es ca di eşi
rile de l a da tai nve nta r
ie riipâ nă l a da taî nche ier
ii
exe rciţiuluif ina nciar.
Re gistruli nve ntars eî ntoc me ştel ani ve l
ulf iec ăr eis ubuni t
ăţi,pr ecum ş i
cent raliz at,lani velulpe rsoa neij ur i
dic ef ărăs c opl uc r
a tiv.
Re gistruli nve ntars eî nt ocme ş t
eî nt r-un singur exempl a r
,f ărăş te rsăturişi
spa ţ
iil ibe repeba z
ada telorc uprins eî nl isteledei nve nt a
riere ,pr ingr upa rea
ace storapec ont uricec ons t
ituiepos turidebi lanţdi stinc te.
Re gistrul“c arte amar e ”este un document contabil obligatoriu îb care se
înscriu lunar,di r
ec ts aupr inr eg r
upa repec onturic or es ponde nt e,î nre gistrări
le
efectuate în registrul jurnal, stabilindu-s es ituaţiaf ie căr uic ont,r e
spe ctivs oldul
iniţi
a l,r ula jel
ede bi t
oa re,rul a
je lec reditoa reş is ol
dur i
lef ina le.
Ca rteama r
es tăl aba zaî ntocmi riiba l anţeideve rif ica r
eş is eînt oc me ştede
per soa na j uridi căf ăr ăs cop l uc rativş ide f iec ares ubuni t
a t
eaa ces t
eia ,c u
contabilitate proprie.
Re gistrul„ carte a ma re” de ţi
ne un r oli mpor ta ntî ns istema tiz a
r eaş i
struc t
ur a rear ul ajelorf i
e căruic ontut i
liza t,pec ontur ic or es ponde nt e.e stet otoda t
ă,
uni ns trume ntdeve rificareaî nr egistrărilorc ontabi lee fe c tuateş idea seme ne a,o
sursăpe ntr uf urnizare ad atelorne cesarea na l
ize ibi la nţ uluic ont abil.r eg ist
rul
cartea-ma res epr ez i
nt ăîndouăve rsiuni :registrul cartea-ma recla sicăş ir eg ist
rul
cartea-ma reş a h.
Re gistrul„ carteama re ”nus enume rotea ză,nus eş nur uieşteş inus e
par afea ză .Dea seme ne a,nus evi zea zădeor gane lef is c alet eritoriale.Re g ist
rul
cartea-ma res eut ilizea zăpe nt ruî ntoc mi re aba lanţe ideve rific a
rel una ră .Se
arhive a zăl auni t
ateapa tr
imoni a lă,alăturidec e l
elaltedoc ume ntec ont abile .
Re gistre l
edec ont abili
ta tepotf ipr ez entates ubf or măder egistrus auf oi
vol anteş il ist
ă riinforma ti
c ele ga t
es ubf ormăder egi s
t r
u,dupăc az.
Re gistre l
edec ontabi l
ita teseut i
liz eaz ăîns t
ric t
ăc onc orda nţăc ude s
tina ţ
ia
ace storaş is epr ezintăî nmodor dona tş ic ompl etatea s t
fe lî nc âtsăpe rmi tăî nor ice
mome nti de ntificareaş ic ont r
ol ulope r aţ
iuni lorpa tri
moni a lee fectua t
e .
Registrele de cont abilitatenume rotate ,şnur ui t,pa rafat
e ,î nre gistratel a
orga ne lef isca let erit
or ialeş ic ondus er e gula tpotf ia dmi sec apr obăî nc azul
lit
igiilorpe rsoa ne l
orj uridicef ă răs copl uc rativ,pr ec um ş iî nor icea l
tes itua ţ
ii.
Tot oda tă,abs enţar e gistrelordec ont a bilit
ates a une ţinereac ur egul ar
i t
atea
ace storal ips eştepe r
soa naj uri
di cădemi jloa ce l
edepr obăî nr el
a ţii
lec uor ga nele
fiscaleş idăpos ibili
tateaa cestor adi nur mădeas tabiliobl igaţii
lef aţădebug etul
statului ,f ă răaţ i
nes eamadeda t
ele din contabilitate. Forma de prezentare este
arăta t
ăma ijos .

73
 REGISTRU JURNAL

Nr. Data Document Ex

pli
caţ
ia Simbol conturi Sume
crt. înreg (felul, nr.
data) Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report

De reportat

REGI
STRUJURNALDEÎ
NCASĂRIŞIPLĂŢI

Nr. crt. Data Documentul Fe lu lope raţ

iei Î
nca
săr
i Pl
ăţ
i
(felul, nr.) (e x pl ic a ţi
ei)
1 2 3 4 5 6
Report.............

De reportat:

74
 ..................
(Unitatea)

REGISTRUL INVENTAR
la data de 31 decembrie..............

Nr. Re c
apitulaţi
a Valoarea Valoarea Dife renţedi ne v
aluare
crt. elementelor inventariate contabil
ă de inventar (de înregistrat)
Valoare Cauzele
di
ferenţe
1 2 3 4 5 6

Întocmit, Verificat,

CARTEA MARE
Denumirea contului
Simbol cont Debit Pagina
Credit
.......................

Nr. din Data S Conturi corespondente

reg. oper.2 Suma
Jurnal 00...

75
 CARTEA MARE

CONTUL .........
Lunile Conturi corespondente creditoare Total Total SOLD
rulaj rulaj
debitor creditor

C C C C C C C LaC Deb Cred

cont. cont cont cont cont cont cont cont 1 ianuarie
.. . . . . . . 200......
..... . . . . . . .
j
..... ..... ..... ..... ..... ..... .....
jurna j j j j j j j
l jurn jurn jurn jurn jurn jurn jurn
.al al al al al al al
..... . . . . . . .
..... ..... ..... ..... ..... ..... .....
Ian
Feb
Mar
Total
tr.I
Apr
Mai
Iun
Total tr.
I+II
Iul
Aug
Sep
Total tr.
I+II+III
Oct
Nov
Dec
Total
gen.
Întocmit, Verificat,

76
 3.
3.For
mel
edeî
nre
gis
trar
econt
abi
lă

3.3.1. Definirea formei de contabilitate

I
nte rfaţ
a di ntr
e doc ume nt
elec ontabiles er eal
izează pr inf or
ma de
contabil
it
a te.Ac eastarepr ez int
ăuns ist
e m def or mulare,corelateî nt r
ee le
,c ar
e
servesclaî nregis
trareaşipr e lucr
a r
ea,dupăa numi tereguliada telorpr i
vinds t
are
a
şimi şcareae lementelorpa tri
moniale.Î nc ategori
af ormularelor ca elemente
componente ale formei de contabilitate se cuprind: documentele justificative,
regist
rel
ec ontabil
e,pur t
ă toriitehnicideda te(ca rt
eleşibe nzipe rfor ate
,be nzişi
discurima g ne
tice,mi crof i
l me e tc
.),ba lanţac onturi
lor,re gistruli nventarş i
si
tua ţ
ii
lefina nci
ar-contabile.
Disc uta
tăpr i
n pris mas ist
emul uii nforma ţi
ona l
,f or
madec onta
bili
tat
e
acoperăpr ins f
e r
as adec upr indereşidăe xpresiesubs i
stemuluidoc ume nt
e–f iş
e
–rapoarte. O asemenea interpretare se poate exprima schematic astfel:

Opera Ana li
ză Înregistrare Centralizarea Sintetizare
ţi
uni contabilă sistema tică ş
ic ontrolul ş
ir apor t
are
patrimoniale (jurnalizare) exa ct
ităţii
contului

DOCUMENTE JURNAL CONTURI CARTEA BALANŢĂ SITUAŢII

JUSTIFICATIVE MARE FINANCIAR
CONTABILE

Înc onta bilit

a t
eaţă r
ilorapusene,noţ i
une adef ormăc ontabilăes t
eî nlocuită
prin cea de sistem contabil. Pr i
nsist
e mulc ontabilseor ganizeazăş ima teriali
z ează
structurai nternăame t
ode ic ont
abilit
ăţii,i mpl i
citapr oc edeelors aledel ucru.
Cont a bil
it
ateaî npa rt
idădubl ăesteunc onc epta bstr
actc ares ef orma lizeazăş i
ma teriali
zea zăpr ins is
temulc ontabi,interpretat ca ansamblu de tehnici de
l
pre l
uc rareadat elorşidoc ume ntecontabi lec orelateîntr
ee le.
Formele de contabilitate sede os ebescdupămodulsau procedeul de
prelucrare a datelor s ipr ins tr
uc t
ur ar egistrel
or utili
z at
e pe ntrue videnţa
cronol ogicăş is istema t
ică.
Proc edur adepr elucrareada t
elor ,repre zi
ntămoda li
tateadeor ga nizarea
ciclului c onta bilî n ve de r
ear e
alizăriie videnţelor pe rechi
,c ronol og i
c ăş i
sistema ti
că,r espe ctivs i
nteticăşianalit
ică .Pe ntruac eas
tas epotf olosipr elucrarea
par alelă
,suc ce sivăş iintegrată:
-Preluc rareapa ralel
ă ,repr
ezintăpr ocedurapr incarec icl
ulc ont abilînc epe
cu datele de intrar eî ns istemş isedi ferenţiazăa poiî nf luxurii nforma ţionale
distinc t
epec ateg oriidee videnţe.
-Preluc rareas ucces i
vă ,reprezint ă pr ocedurac onform c ăreiaf iecare
categ oriedee vi denţăs etransformăî ntr-os ur s
ădeda t
epe ntruc elela
ltec a t
e g
or i
i
de evi denţ
ă .
Pre l
uc r are ai ntegr ată,reprez intă pr ocedura pr inc a r
e pe r
e chile de
evide nţăc ronol og i
căş is ist
ema t
ică,r es pecti
vs intet
icăş ia na l
itic
ă ,s e obţ in
simultan.

77
 3.2.1. Forme de înregistrare în contabilitate
Formele de înregistrare în contabilitat er epr e zintăs istemulder e
g i
s t
r e
,
formul a reş idoc ume nt ec ont abilec or elateî nt r
ee l
e ,c ares e rve scl aî nre gistr
a rea
cronol og icăş is i stema ti
c ăî nc ont abi li
ta t
eaope r
a ţiuni lore conomi co-financiare
efe ctua tepepa rc urs ule xe rciţ
iul uif i
na nc i
ar .
Fiecaref or mă dec ont abi li
tat es edi stingepr i
n pr ocedur as au
moduldepr eluc rar eadat elorş ipr i
ns t
ruc tur ar egi stre lorc ont abi l
ef olosite
pe ntrur edar eaî nr egi străr iic ronol ogi ceş is i
s temat ice .
Pr i
nc ipa le lef orme de î nr e gi
s trareî nc ont abi litate a ope ra ţ
iunilor
economico-f ina nc ia reî nc azuluni tăţilorc ar ec onducc ont a bi l
itateaî n pa rtidă
dubl ăs unt:" pej ur na l
e " ," ma estru -şah"ş if ormac ombi na tă" ma estru-ş ahc u
jurnale".
În cadrul formei de înregistrare în contabilitate "pe jurnale", principalele
registre ş if ormul a rec a res eutilizea z ăs unt :
- Registrul jurnal;
- Registrul inventar;
- Cartea mare;
- Jurnale auxiliare;
- Ba lanţ adeve rific are.
Registrul jurnal s eut ilize az ăpe ntruî nreg istrare ac r onol og icăat ut
ur or
ope ra ţ
iuni lor economico-financiare consemnate în documentele justificative.
Pe ntruope raţiuni l
ec a r
enua ul aba z ădoc ume ntej us tifi
c atives eî ntocme şteNota
de contabilitate.
Not el
edec ont abi litat
es eî ntoc me scpeba zădenot ej us ti
f i
ca ti
ves aunot e
de calcul ş iseî nr e gistre az ăî nmodc r onol og i
cî nRe g i
s tr
ul -jurnal.
Uni tă
ţilepotut ili
z aj urna l
ea uxi liarepef elur ideope ra ţiuni,c um s unt :
1. Jurna lpr ivi ndope raţiuni ledec asăş iba ncă ;
2. Jurna lpr ivi ndde cont ări
lec ufur niz orii;
3. Si tuaţ i
aî nc as ări
i -achi t
ă ri
if a ctur il
or ;
4. Jurna lpr ivi ndc ons umur ileş ia lt
ei e şi
rides tocur i;
5. J urna lpr ivinds alariileş ic ont ri
buţ iape ntr ua sig ură ris oc iale,pr otecţia
soc ialăaş ome ril orş ia sig u răriledes ănă tate;
6. Jurnal privi ndope raţiun idi ve rse.
Luna r,s a ul aa ltăpe rioa dăpr evă zut ădel ege ,î nf iec ar ej urna la uxiliars e
stabilesc totalurile sumelor debitoare sau creditoare înregistrate în cursul lunii
(perioadei), totaluri care se înscriu în Registrul-jurnal.
Cont abi litateaa na li
ticăs epoa teţ inef iedi r ec tpea ce stej urna le( pe ntru
une lec ontur i),fi ec ua jutor ula ltorf or mul aret ipizatec omune( fişadec onta na li
tic
pe ntruva l
or ima teriale ,f işadec ontpe nt ruope raţiunidi ve rsee t
c.)s aus pec i
fice,
folosite în acest scop.
Pe nt r
uune lec ont ur i,pel â ng ăj urna lulpr ivi ndope ra ţiuni l
edec redits e
întoc me şteş is itua ţiapr ivi ndope r
a ţiuni ledede bit.
Înre gistră rileî nj urnales ef acî n mod c r onol og i cî nt otc urs ull unii
(perioadei) sau numai la sfârş i
tull uni i(pe rioa dei),fiedi rec tpeba z adoc ume ntelor
justificative, fie pe baza documentelor centralizatoare întocmite pentru
ope ra ţ
iuni lea fe re ntel uni i( pe rioade i)r espe ctive,c ares untc ons emna tec r onolog ic
în acestea.
Cartea mare este document uldes ist
e ma tiza rec ont a bilăc arec uprinde
toa t
ec ont ur i
les inte t
ic eş ir efle c
tăe xis t
enţ aş imi şca reat ut ur ore le me nt e
lorde
activş idepa siv,l aunmome ntda t.

78
 Ca rte ama res erve ştelas t
abi li
re ar ula jelorl una reş ias oldur il
orc ont ur i
lor
sinteticeş is tăl aba z aînt oc mi riiba lanţe ideve rifi
c areac onturilors intetice.
Pentru stabilirea rulajelor, se preia în Cartea mare rulajul creditor din
jurna lulc ont uluir e spe cti v,i arrul aj
ulde bi tors es t
a bileştepr int otaliza r
e as ume lor
preluate din coloanele de conturi corespondente ale jurnalelor.
Sol dulde bitors a uc r
edi tora lf iec ăr uic onts es t
a bileşt
eî nf unc ţi
ede
rulaje lede bitoa reş ic re di toarea l
ec ontuluir espe ctiv,ţ inându -se seama de soldul
de la începutul anului, care se înscrie pe rândul destinat în acest scop.
Bal anţ adev erific ar eeste documentul contabil utilizat pentru verificarea
exa ctităţiiî nr eg i
s trărilorc ontabi l
eş ic ont rol ulc onc orda nţeidi ntrec onta bi li
tatea
sinte t
icăş ic eaa na lit
ic ă,pr ecum ş ipr inc ipa luli nstrume ntpeba z ac ă ruias e
întoc me scs itua ţi
i l
ef ina nc iare.
Ba la nţa de ve rific areac ontur ilors intetic e,pr ecum ş iba l
a nţe le de
ve ri
fic area lec ont ur il
ora nali
tic es eî ntoc me s cc elpuţ ina nual,l aî nc he ierea
exe rciţiuluif ina nc iars aul at e r
me ne le de î ntoc mi reas ituaţi
ilorf ina nciare
pe ri
odi c e,l aa l
tepe rioa depr evă zutedea c telenor ma tiveî nvi goare,ş ior idec âte
oris ec ons ide răne c esar.
În cadrul formei de înregistrare "maestru-ş ah",pr inc i
pale l
er eg is t
reş i
formul ar ec a res eut il
iz ea zăs unt :
- Registrul jurnal;
- Registrul inventar;
- Ca rte ama re( şa h) ;
- Ba la nţadeve rific are.
Registrul jurnal s eut ilizea zăpe nt ruî nreg istrareac ronolog icăat uturor
ope ra ţi
uni lore conomi co-financiare consemnate în documentele justificative, la fel
ca în cazul formei de înregistrare "pe jurnale".
Înve de reaî nreg is trări
iî nRe gistrulj urna l
,doc ume nt elejus tifi
ca tives unt
supus epr eluc ră r
iic ont a bile( sor tarepef elur ideope raţiuni,ve ri
ficar e,e va luare,
cont ar e).Da c ăpe ntrua c elaşif eldeope ra ţi
unie xistăma imul tedoc ume nte
justifica ti
ve ,a ceste as et ota li
zea zăc ua jutor uldoc ume ntelorc umul ativeî nt ocmi te
fiepe ntrude bi tul,f iepe nt ruc redi t
ulc ont ul uic arere flectăa se me neaope ra ţiuni .
Pe ntr u ope ra ţ
iuni lec are nu a ul a ba ză doc ume ntej ustificative s e
întoc me şteNot adec ont a bi l
itat
e .
Ca rte a ma re( ş ah)e ste doc ume nt ulde s istema tiza reaî nre gistr ări
lor
contabile în conturile sintetice.
Înre g istrărileî n Ca rtea ma re( şa h) s ef ac pe ba za doc ume ntelor
justifica ti
ve ,adoc ume nt elorc umul a t
iveş ianot elordec ont abil
itate,c ronol og i
c,
zilnic, lunar sau ori de câte ori este nevoie. Înregistrarea în acest document,
de schi spe nt ruf ie ca rec onts inte t
ic,e s tepr e cedatădeî nreg istr
are aî nRe g i
s t
rul
jurnal.
La s fârşitull un ii( pe ri
oa de i
),pe ntruf ie carec onts int eti
cdi nCa rteama re
(şah)s es tabi lesct ot a l
ur ia ler ulajuluic ont ul uide bitors auc redi t
orş ia lec ont ur i
lor
cor esponde nte .Tot aluril es ume lorc ont urilorc or esponde ntet rebuies ăfiee ga lec u
rulajul debitor sau creditor al contului respectiv.
Cont a bili
ta teaa na liti
căs eţ inec ua jut orulf ormul are lorc omune( fi ş
ade
contpe ntruope ra ţiunidi ve rse,f işadec onta na lit
icpe ntruva lorima teri
a le)s auc u
ajutorul formularelor specifice folosite în acest scop.
Ba la nţadeve ri
fi ca res eî ntoc me ştepeba zat otalurilorpr elua tedi nCa rtea
ma re( şah) ,r espe cti vdi nf işelede s
c hisedi s tinc tpe ntruf ie carec onts intetic.
Pe ntr uve rif i
c are aî nr egistrăril
orî nc ont abilita t
e aa na lit
icăs epotî nt ocmi
ba l
a nţedeve rifica rea na lit
ice.Lai ns t
ituţ iilepubl ice,ba lanţeledeve rificare

79
sintetices eîntoc me s clunar ,iarba lanţeledeve rifi
car ea na li
tice,c e lma it ârzi
ul a
sfârşitultri
me struluipe nt
ruc ares eî ntoc me scs ituaţ
iilef ina nciare.
În cazul utiliză r
iif or me id eî nreg i
strarec ombi na t
ă"maestru-ş ah cu
jurnale",pel â ng ăf ormula releme nţiona t
el af or madeî nre gist
ra re" ma estru-şah"
seut iliz
e azăjurna lelea uxiliares pe cif
icef or me ideî nre gistrare" pej urnale".
ÎnCa r
teama re( ş
ah) ,pe nt rufi ecare cont sintetic, totalurile lunare stabilite
înjur nals eînsc riua tâtînc oloa nade stinatăr ulajuluide bitors auc reditor,câtş iî n
coloanele conturilor corespondente.
Lai nstituţiil
ep ublic eş ipe rsoa ne l
ej uridicef ărăs coppa trimoni als epoa te
folosi forma de înregistrare în contabilitate "maestru-ş ahs impl ificat". În acest
caz,c ontabili
tate as inteti
căs eţ inepeFi şedec ontpe nt r
uope ra ţ
iunidi ve rse,
de s
c hisepe ntruf iecarec onts inteticî n Ca rteama re( şah) ,i arc ontabilit
ate a
ana li
ticăs eţ inepef işel
eme nţiona tel af ormadeî nr eg i
strare" ma e
s tr
u-şah" .
Evi de nţ
aa na l
iticăac r
edite l
orbug et
a re,pl ăţi
lordec a săş iac he ltuielil
ore fective
seţ ine c ua jut orulFi şeipe ntr u ope raţi
unibug eta re. Pr imă r ii
lec omuna le
util
iz eazăur mă toar eleregistre de contabilitate;
- Registrul inventar;
- Reg i
strupe ntruevi denţ ami j
loa celorf i
xe ;
- Fi
şădec onta nali
ti cpe ntr uva lorima t
e rial
e,s ubf ormăder egist
ru;
- Reg i
strupe ntruevi denţ ave ni t
ur i
lor;
- Reg i
strupe ntruevi denţ ac heltuielilorş ialt
orope raţii
.

80
 CAPITOLUL IV
EVALUAREA PATRIMONIULUI ÎN
CONTABILITATE
Cuvinte cheie:
e
val
uar
ecur
ent
ă,e
val
uareperiodică,c os
t,pr
eţ,tarif, valoare

4.
1.Noţ
iune
aşipr
inc
ipi
il
eeva
luăr
iipat
rimoni
ului
Oper a ţi
ilee conomi cec area ul oc î n uni tăţile pa t
rimoni ales unt
înreg istrateî nc ont abi litat
eî ne xpr esiebă ne asc ăur ma reaut i l
izăriipr oc ede ul ui
me t
ode ic onta bilităţii:e va luar ea.
Evaluarea,c apr oc ede ua lme t
ode ic ont abi li
tăţiic ons t ăî nc ua ntifica rea,
iar pea c eastăba z ămă s urareaî ne xpr e si
ebă ne a scăae xi stenţe i,stării,mi şc ăriiş i
trans formă riipa trimoni ului,pe nt rua -l reflecta în contabilitate.
Pr i
ne va l
ua res ea sig urăl e gă t
ur aî ntre guluif l
uxi nfor maţiona lc ont a bil
de c ule ge re,pr e l
uc ra reş ii nfor ma rec ontabi lă,c are pe rmi tet rec erea de l a
infor ma ţ
iis ing ul are,i ndividua le,e xpr ima teî ne talon na tur all ai nfor ma ţii
mul tipl e,des inte ză,e xp rima teî ne xpr es i
eva lor i
c ă.Eva lua reae st
es trânsl e ga tă
dec e lelaltepr oc ede epe ntruac ărora plicaree st
ene c esar ăe xpr ima reava loric ă
pre zent ăî na plica rea unorpr oc e de e mode rne de c al
c ulaţi eac osturilorl a
înreg istrare aa c estor ai nc ont uri,i na pl i
ca reapr oce dee l
orve ri
fi cări
iş ic ont rolul ui
prini nter me diulba la nţeide ve rif
ic are,l ai nve ntariere a pa tri
moniului prin
conj uga reae talonul uic al
itativc uc elva loricş il aî ntoc mi r eabi l
a nţuluipr in
verificarea echilibrului dintre activ si pasiv.
Infor ma ţi
ilef ur nizatedec ont abi li
tateobţ inutepr inut i li
zare ae valuă riil a
toa t
eni ve leleş iî nt oa temome ntelec i
rcuitul uidepr e lucra rec ont abilăs unt
utiliza t
eî nma na g eme nt uluni tăţiipa trimoni alepe ntrul ua r
e ade c i
zii
lor .
Pe ntruc ae va lua reas ăde ao i ma g ine f ide l
ă pa trimoni ului,t re bui e
respe c t
a teos eriedepr inc i
pi i,c arei nfluenţe az ăî ntreag ame todol og ie a acestui
proc e de ua lme tode ic ont abilităţii.Ac estepr inc ipiis unt:
- pr inc ipiuls tabi l
iriiobi ectuluie valuăr ii
,î n vi rtuteac ăr uiapr obl ema
eva luă riie stepus ădi fe renţiatdel aoc ategor iedebunur il aa lt
a.As tfel,înt r-un
mod se pune problema evaluă riiimobi l
iză r
ilorc orpor alepe ntruc ares eutilize az ă
me t
odaa na litică,c onf or mc ăreias er ealizeaz ăe va l
ua reai ndi vidua lăaf i
e că rui
obi ectş iî na ltmods epunepr oble mae valuă riia c
tive l
orc i
r culant ema t
e riale,
pe ntruc ares ei mpune me t
oda s intetică,ma ia l
e sl ai eş ir
eaa cestor a di n
pa tr
imoni u.Pe nt rubunur ilec ares evâ ndt erţilors eut i
liz eaz ăpr e ţurilepe ntr u
eva lua reabă ne as căal ori a rpe nt rubunur il
ec ar es ec ons umăî nc adrulf luxur il
or
interneuni tateapa trimoni alăl ee va l
ue a zăc ua jut orulc os turilor;
- principiul valorii reale,c onf ormc ărui abunur il
es ee va luea zăl ava loa re a
rea l
ă ,de oa recenuma iîna ces tfels ee vide nţi
a zăt oa tes tadiilec ircuitul uie conomi c
asig urâ nd a stfels i
g ur anţa pa trimoni ului. Va loa rea r e ală a e leme nte l
or
patrimoniale repr e
z intăva loa readeut il
itateabunur il
orî nmome ntulr es pe ctiv,
car es es t
a bileştel uâ ndu-s eî nc ons ide rares tare af izicăaa cestor a,pr e ţ
ulpepi a ţă
albunur ilora s emă nă toa re,a mpl asare ,pr ecum ş iut ili
ta t
e al or.Î nc a zulc rea nţe l
or
şida tor ii
lorva loa re adeut il
itates ede ter
mi năţ inându -se seama de valoarea
proba bilăc ar es evaî nc a sa,ca ret rebui epl ătit
ă ;
- principiul alegerii formei de evaluare,c onfor m c ăreiae leme nte le
pa tr
imoni ales ee va l
ue azăî nf unc ţiedes copulur mă r
it.Pe ntruî nregis t
ră rile
cur ent eî nc ont a bilitates epr ac ticăe valua real ac ostuldepr oduc ţi
e ,pr eţulde

81
a chiziţi
e(pr ocurare)saudeobţ inereae l
eme nt
e lore valuări
i,iarpe ntr
ueva luăr
ile
fă cutepe r
iodics eutil
izeazăva loa reaactua l
ăs a
udeut il
ita
telapr eţulzi
lei
;
- principiul pr udenţe i,c onf orm c ă ruiaî n e va l
ua r
e ae le
me ntelor
pa tri
moni alet rebuies ăs eţ ină s eama de de pr e
c ier
ile
,r iscuril
eş ipi e
r der
ile
pos ibiledeî nregist
ratcaur ma reaa ct
ivi t
ăţi
iviitoa r
eauni t
ăţiipa t
rimonia
le.Nus e
admite supraevaluarea elementelor dea c t
ivşiave nituri
lor,respectivsubevaluar
e a
e leme ntel
ordepa sivşiac heltuie l
il
or;
- pr i
ncipiul pe rmane nţei me t
ode l
or,c onform c ăruia s e impune
c ontinuit
ateaa plicări
inor melorş iregul i
lorutil
iz at
epet otpa rcursulexerc
iţiul
ui,
c adea lt
felşidel aune xerci
ţiul aa l
tul,as i
gurându-ţ iînacestf elcompa r
abilit
atea
in f
or ma ţ
ii
lorc ontabil
e ;
- principiulc uanti
ficăriii nfl
ue nţeif ac toruluitimp ,c onformc ăruias e
impunea ctuali
z a
r e
ap er
ma nent ăapr eţuril
orînf unc ţ
iedee voluţieaa c
e s
toraî n
timp.

4.
2.Si
ste
muldepr
eţurişit
arife,baz
ăae
val
uăr
ii
patrimoniului
Evaluarea elementelor pa tr
imoni a l
es er ealizeazăf olosinddi feritec os t
ur i
,
preţuris a ut arife.Le geac onta bilităţiinr .82/ 1991r epubl i
c at
ăî n2005pr ecize ază
că„ înregistrarea în contabilitate a elementelor de activ se face la costul de
achiz i
ţie,depr oduc ţ
ies aul ava loa r
e aj us tăpe ntrua l
tei ntră ridecâ tc e
lepr in
achiz i
ţies au pr oduc ţ
ie,după c az” .De a seme nea ,„ cr
e anţel eşida tori
iles e
înreg i
streaz ăî nc ont abilitatelava loa rean omi na l
ă” .
Costurile r epre zintă t otalitate a c helt
ui el
ilor e f
e ct
ua te de uni tatea
patrimoni al
ăî nve dereaobţ i
ne riipr odus elor ,luc rări
lors aus e r
vici
ilor .Ac estea
îmbr acădi ve rsef orme :
-c os tuldeac hiz i
ţier epr ezint ăva loa readea chiziţ
ieabunur il
orpr oc urate
cut i
t l
uone ros .Cos tuldea chi ziţies ec ompunedi npr eţuldec umpă r
arene goc iatşi
înscrisî nf ac turapr i
mi tădel af urni zor ,t axe ledei mpor tşia ltet a
xe( c ue xc epţia
acelor apec arepe rsoa naj uridic ăl epoa ter ecupe radel aa utori
tăţilef isc ale
),
che l
tuielidet ranspor t,ma nipul a r
eş ia l
tec he l
tuielic arepotf iatribui tedi rect
achiz i
ţieibunur il
orr espe cti
ve .Re duc e rilec ome rcialea corda t
edef urni zornuf ac
partedi nc os tuldea chiziţie.
-c os tuldepr od ucţie,r epr ezint ăva loa realac ar
es untp roduse bunurile de
unitatea pa trimoni ală.Cos tulde pr oduc ţiec upr inde:c ostulde a c hiziţi
ea l
ma teriil
orpr imeş ima t
e ri
a l
e l
orc ons uma bileş ic helt
uie l
idepr oduc ţiedi rect
atri
bui bilebunul ui( ma terialedi rec te,e ner giec ons uma tăî ns c opurite hnol ogice,
ma nope r ădi re ct
ă ,a l
tec he ltuielidi rec te),pr ecum ş ic otac heltuieli
lori ndi r
e ctede
produc ţiea loc at
ăî nmodr a ţ
iona lc af iindl egatădef abricaţi
e .Nus ei ncludî n
costuldepr oduc ţ
ieur mă toare l
ee leme nte :
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţ ie
înregistrate peste limitele normal admise;
-c he ltuieliledede poz itare( c ue xc epţ i
ac azur il
orînc a rea cest
ec os turis unt
nec esareî npr oce suldepr oduc ţi
e ,a nter i
ort receriiîntr-onouăf a zădef abr icaţie);
- cheltuielile (regiile) gene ra le de a dmi nistr
aţiec are nu pa rti
cipă l a
aduc ereas toc ur i
lorî nf ormaş iloc ulf ina l;
- costurile de desfacere.
Pr eţur ile,r eprez i
nt ăs umas a uva loa reac a r
es eînc aseaz ăpentr ubunur i
le
vândut e.Pe ntr uf urnizor ie l
er eprez intăpr e ţ
ur idevâ nz a
re,i arpe ntr
uc umpă rători
repre zi
nt ăpr e ţuridec umpă rares a udea c hizi ţ
ie.Ac es t
eac upr i
nd:

82
 - preţuri
lec ur i
dicata,reprezintăpr eţurilelacares evâ ndbunur i
leî nt
re
unit ăţi
lepa t
rimonia l
e.Pr e
ţur i
lec uridica tac uprind:cost
ulc ompleta lbunur il
or
vândut eş iprofit
ulproduc ătorul
ui.
- preţuri
lec uamănunt ul,reprez intăpr e ţ
uri
lelaca res evâ ndmă rfuri
le
cătr epopul aţie.Preţuri
lec ua mă nuntulc uprind:c ost
ulc ompleta lbunur il
or
vândut e,a daosulcome rci
alş itaxapeva loa reaa dăugată
.
Tarifele,reprezi
ntăe l
eme nt
ebă ne şt
ia se mănăt
oarepr e
ţuri
lorc ua j
utorul
căror as ee va l
ueazăl ucr
ărilee xecutateş is ervic i
il
eprest
a tes aupe ntrumunc a
pres t
a t
ădepe rs
ona l
uls al
a ri
at.Ta r
ifelea us tr
uc tur
ăa s
emă nă t
oarec ostur
ilorde
produc ţ
ie.
Valorile,seutili
zeaz ăînevaluareabunur i
lorîncont
a bili
tat
e,avâ ndac ela
şi
conţ inutc aşipreţ
ur i
le.Valor i
leţi
nc ontî ntotdea unadepreţulpi eţ
eilaunmome nt
dat.

4.
3.For
meş
ime
todedee
val
uar
eae
leme
nte
lorpat
rimoni
ale
Î
nr a
por tdemoduldeefe
c t
uar
eîntimpaeval
uăr
iis untc
unos
cut
edouă
forme de evaluare: e
val
uar
eac
urent
ăşiev
aluar
eaper
iodi
că.

4.
3.
1.Ev
aluar
eac
ure
ntă
Pr acti
c at
ăl aî nregistrareaope raţi
ilore conomi c
eî nc ont abilitat
epet ot
parc ur s
ulde sfăşurăr i
ia ctivităţii,evaluar eac ur e ntăe stenumi tăş ievaluarea
cont abi lă.
Eva lua reac ur ent
ăa rel a ba ză unuldi n pr incipiilef unda me ntalea le
eva luă r
i i–pr incipiulc ostuluii stori
cs a ua lc os t
ul uidepr oduc ţie–c ec on stăî n
evaluarea elementelor patrimoniale la costul de origine sau de intrare stabilit pe
baza documentelor justificative.
Eval uar eac ur entăî nf a zadei nt rar eînpat rimoni u
Bunurile sunt evaluate în faza de intrare în patrimoniu la costul istoric sau
deor igine ,înf unc ţ
iedemoduldedobâ ndireal or ,c es epoa tei dentificac uc ostul
dea c hiz i
ţie,c ostuldepr oduc ţie,va loareadea por t
,va loarej us t
ăs auva loa re
nomi na lă.
-c ostuldeac hizi
ţies eut i
lizeazăpe ntrue va l
ua r
eabunur ilorpr oc uratec u
ti
tlu one ros.Cos tuld ea chiz iţ
iee stef orma tdi ne leme ntele pr e ci
z ateî n
subc a pitolula nterior.I mobi lizărilefinancia res ee va lueaz ăl ac ostuldea chiz i
ţie
sauva l
oa reade t
ermi natăpr inc ont r
actuldedobâ ndi r
eaa cestora;
-c os t
uldepr oduc ţies eut il
izea zăpe ntr
ue va luareabunur ilorpr odus eî n
unita tea pa tr
imoni ală.Pr inc i
pa lele bunur ipr odus eş ie valua t
e de uni tă ţ
ile
patrimoni alel ac ostdepr oduc ţiesunt :pr oduc ţiadei mobi li
z ărişipr odus eleş i
produc ţiaî nc ursdee xecuţie ;
- valoarea de aport r eprezintă me t
oda de e va luarec ure ntă pe nt
r u
eleme nte lepa tri
moni al
eint ratepr inapor t
ulî nna tur ăa dusdea c ţ
iona risa ua soc i
aţi
lac a pitaluls oc i
al.Apo rt
ulî nna turăl ac apitaluls ocia lals ocietăţiie stes cutitde
taxapeva loareaa dă ugată,c onfor mr egleme nt ări
lorl ega l
e.
-v aloar eajus tărepr ezintăva loareal ac ar es unte valua t
ebunur i
leobţ inut e
cu titlu gratuit (dona ţi
i).Prinva loarejus t
ăs eî nţele ges umape ntruc a r
euna ctiva r
pute af is chimba tdebună voi eî ntrepă rţ
ia fla t
eî nc unoş ti
nţădec auz ăîn cadrul
une it ranz acţi
ic upr e ţ
ulde termi natobi ecti
v.
-v aloar eanomi nalăs eut il
izeaz ăpe nt r
ue va lua r
eac reanţelorş ida tor i
il
or
înc ont abili
tate.Va l
oa r
ea nomi na l
ăe stee galăc us uma de l i
c hidităţis a u
echi va l
e ntuldel ichidităţ
ic esevorî nc asas a upl ă tiîns chimbull or.Cr eanţeleş i

83
da t
oriileî nde vizes ee va lue a zăî nc ont abilitateî nl ei,l ac ursuldes chimbîn
vigoa rel ada tae fectuă ri
iope raţi
ilor .Eve nt ua l
e ledi f
ere nţ edec ursva lutarîntre
da t
aî nr e
g istrăriic reanţ elorş ida t
or iil
orî nde viz eş ida t
aî nc asăriir e
spe ct
ivpl ă
ţii
lor,seî nreg istreaz ăc ave nitur is auc heltuielifina nc iaredupăc az.
Înf unc ţiedes pe cific ula cti
vi t
ă ţi
i,pe ntrude t
ermi na reac os t
uluiî nc azul
stocur i
lorpoa tef ifol osită:
- fie metoda costului standard,î na ctivita teadepr oduc ţi
es au
- fie me t
odapr eţul uic uamânunt ul ,înc ome r
ţc ua mă nunt ul
.
Costul standard ia în considerare nivel urilenor ma lea lema teriale
lorş i
cons uma bi lelor ,ma nope rei,e f i
cie nţeiş ic apa cită ţiidepr oduc ţ
ie.Di ferenţel
ede
preţf aţ ădec ostuldea c hiz iţies audepr oduc ţiet re
bui ee videnţ i
atedi sti
nctî n
contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.
Eval ua reac ure nt ăî nf azadei eşiredi npat ri
moni u
La da tai eş ir
iidi n pa trimoni us aul a da r
eaî nc ons um,bunur il
es e
eva l
ue azăş is es caddi ng est iunel ava loa real ordei ntr
are .
Ev aluar eal ai eşire adi npat r i
moni uai mobi l
izăril or. O imobilizare poate
ieşidin patrimoniu prin cedare sau casare, atunci când nici un beneficiu economic
viit
orn uma ie st
ea şteptatdi nut ilizareas aul terio ară.Ce da reas a uc asareapoa te
avea loc, fie la s fâr
ş it
uldur a te ideut ili
z are,fiema iînainte .Î npr inc i
piu,laieşir
e a
din pa tri
moni u,i mobi l
iză riles ee va l
ue az ălava loa reac ont a bilă.
Evaluarea l ai eş irea di n pat rimoni uas tocur i
l orş ia i nvestiţ
iil
orpe
termen scurt.Lai eşireadi npa t
rimoni u,bunur i
lema terialedena t
ur astocuril
orş i
inves t
iţii
lef ina nc iare pe termen scur ts ee va lue azăş is eî nregist
reazăî n
conta bili
tatepr i
na plicare ame t
ode i„ cos t
uluime diuponde rat
”( CMP) ,me t
ode i
„prime iintrări–pr ime iieşir i”( FI FO)s aume tode i„ ulti
me ii ntrări–pr ime iie
ş i
ri”
(LIFO) .Dea seme ne a,e va lua reaş iî nre gi
stra reaî ncontabilitate a stocurilor se
poa t
ef aceş ilapr eţuris tanda rd;
- e val ua r
e ai eş i
rilordi ns toc pr in me toda „ c os tuluime diu ponde rat”
(CMP) .Sepoa tef a cef iedupăf iecarei nt rare,f iec alc ul atluna rs aul af inele
pe r
ioa deidege st
iunec ame di eponde ratăacosturilor elementelor aflate în stoc la
început ulpe rioa deiş iac os tuluie leme ntelorpr odus es a uc umpă rat
eî nt impul
pe r
ioa dei,dupăf ormul aur mă t oare :

Q p
i 1
i i
CMP  n

Q
i1
i

unde:
Q=c a ntit
ateaafe r
e nt
ăs t
oc ului
;
Pi =pr eţ
uluni ta
ra fe r
entstocului.
-evaluareai e
ş ir
ilordins tocpr i
nme t
oda„ primeiintrări–pr i
me iieşi
ri”
(FIFO), se face la cos tuldea c hiziţ
ies a
udepr oduc ţ
iea lprime ii
nt r
ări( lot)
.Pe
mă sur
ae puizăriil otului,bunur il
ei e ş
itedi ng est
iunes eevalue azăl ac os t
ulde
achizi
ţi
es a
udepr oduc ţieallotuluiur mător,înordinecronolog i
că;
-evaluareai e
ş ir
ilordins t
ocpr i
nme t
oda„ ult
imeiint r
ă r
i–pr i
me iieşi
ri”
(LIFO),s ef acel ac os tuldea chiz iţ
iesaudepr oduc ţ
iealul t
ime iintrăr
i( lot)
.Pe
mă sur
ae puizăriil otului,bunur il
ei e ş
itedi ng est
iunes ee valueazăl ac os t
ulde
achizi
ţi
es a
udepr oduc ţieallotuluia nte
rior,înordinecronologică.
Da căs -a adoptat metoda costului standard, stocurile vor fi evaluate la
ieşi
redin patrimoniu la costul standa r
dc ore c
tatcudi f
erenţeledepr eţre parti
zate
asuprava loriibunur ilorieşitec alculat
epeba zaunuic oeficientder epa rt
iza
re.
84
Ac estc oe f
ic i
ents eînmul ţe ş
tec
uva
loa
reabunur
il
ori
eşi
tedi
nge
sti
unel
apr
eţde
înregistrare (cost standard).

4.3.2. Eval
uar
eape
riod
ică
Eva l
ua re a pe riodi c ăs ee fectue azăî n două mome nte pr inc ipalea le
circ uitul uic ont a bil,ge ne ratdeope raţiilee c onomi ce :e va l
ua readei nve nta rşi
eva lua r
e abi l
a nţie ră.
Evaluarea la inventar a elementelor patrimoniale
Evaluarea elementelor pa tri
moni alel ai nve nt ariere,a c t
ivei mobi l
iza t
eş i
stocuri, se face la v aloar eaac tual ăaf iecă ruie leme nt,de numi tăvaloare de
inventar,s tabi l
ităî nf unc ţ iedeut il
itateabunul ui,s ta r
e aa ces tuiaş ipr e ţ
ulpi eţei
.
La stabilirea valorii de inventar se apl icăpr inc ipi ulpr ude nţe i
,pot r
ivitc ă ruias eva
ţines ea madet oa tea j
ustă riledeva loa reda t
or atede pr ecieril
or .
Da că va loa reas t
oc ur ilore ste ma ima re decât valoarea de inventar,
valoarea stocur ilor s e di mi nue ază pâ nă l av aloar e ar eal i
zabilă ne t
ă prin
înregi s t
r areaune ia justăr ideva loa repe ntrude pr e ciere.Va loa rear ealiza bilăne tă
repr ez intăva loa re apec areî nt reprinde re aa rpr imi -oda căa rvi ndebunur il
el a
mome ntuli nve nt a ri
e ri
il or .Ac eastăva loa res es ta bileşteî nc epâ ndc upr eţulpi eţ
ei
corectat c uc oe fic ienţiir ez ultaţidi ne va l
ua reas tăr i
if iziceabunur i
lorţ inâ ndc ont
del oc ull ordede poz i
tarepr e cum ş imoda l
itateadea mba lar
eş ipre zenta re.
Î ns itua ţ
iac onsta tăriiunorpl us uriî ng es t
iune ,bunur iler espe ctives unt
evaluate la valoarea justă.
Î nsitua ţiac onsta tăriiunorl ips uriî ng es tiunei mput abile,bunur ilel i
ps ăvor
fie va lua teş ii mput a t
el avaloarea de înlocuire c a r
er eprezint ăc ostuldea chi ziţ
ie
alunuibunc uc a rac t
eristic iş ig raddeuz urăs imi larec eluilips ădi nge stiune ,l a
dat ac ons ta
tăr i
ipa gube i
.
Eva l
ua re ac re a
nţ elorş ida tor ii
lors ef ac el av aloare al orpr obabi l
ăde
înc as ares audepl ată,î nc onf ormi t
atec ur e g leme nt ăril
ec ont abilea plic abil
e.
Eva lua reac rea nţe lorş iada toriilore xpr ima teî nva l
ut ăs ef acel acursuldes c himb
comuni c atdeBa nc aNa ţiona lăar omâ ni eiva labi ll ada t
aî nc hide r
iie xe rciţi
ului
financiar.
Eval uar e abi lanţ ierăae leme nt elorpat r imoni al e
Eva l
ua re abi l
an ţierăae leme ntelorpa trimoni ales er ealizeaz ăl af inele
exe r ciţi
ul uic u pr il
ejulî nc hi deriic ont urilorî n ve de r
e aî nt ocmi riibi lanţului
cont abil.El eme nt elepa trimoni aledea c t
ivş idepa sivdena t
urada toriilors e
eva lue azăr eflec tăî ns i t
ua ţ
iilef ina nciarea nua lel ava loareadei ntrarenumi tăşi
va loa reac ont abi lă ,pus ădea cordc ur ezul tate lei nve ntarierii. În acest scop,
va loa readei ntra res ecompa răc uva loa reas ta bilităl ai nve nta rie
reş is evora vea
înve de reur mă toa re l
e :
- pentru elementele de activ, di fe renţe l
ec ons tatateî nmi nusîntre valoarea
dei nve ntarş iva loa r
eac o nta bilăne tă( va loar eadei ntrare,ma ipuţ ine ve ntuale
ajus tăr ipe ntr upi e rderideva loare )aelementelor dea ctivs eî nreg istrea zăî n
cont abilitat
e pe s eama une ia mor tiză r
is upl i
me ntare,î nc azul a ctive l
or
amor ti zabilepe nt ruc arede pre ciereae stei reve rsibi l
ăs aus ee fectuea zăoa jus t
are
pe nt r
ude precie res aupi e rder edeva loare ,atunc ic ândde precie reae st
er eve rsibil
ă,
ac es t
ee leme nt eme nţinându -se la valoarea de intrare;
- pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, di f erenţelec ons tatate
în plus între valoarea de inve nt arş iva loa readei ntrareae leme ntelordepa sivde
na tura da toriilor s eî nr eg i
s treazăî nc ont a bilitate pe s eama elementelor
cor es punz ă
toa rededa t
or ii.

85
 4.
4.Apl
ic
aţi
ipr
ivi
nde
val
uar
eapat
rimo
niul
ui
Apl icaţianr .1:
Soc ietateac ome rcială“ X” a a chizi
ţionato l ini et e
hnolog i
c ă pe nt ru
fabricarea pr oduse lor de pa nif
icaţie,pe nt
ruc a
res -aue fect
uatur mă toare le
cheltuieli: valoarea liniei tehnologice 10.000 $; taxe vamale 10%; comision vamal
1% c he l
tui elidet r
a nspor tpet erit
oriulţării700l ei;chelt
uieli cu montajul 400 lei.
Cur sulle u/
$l ada taa chizi
ţieie r
a3, 1lei
.
Cos t
uldea chi zi
ţiea llinie
it ehnolog ic
ee steforma tdi n:

Va loarelini ete hnologic ă(10.000x3,

1le
i/$) 31.000
+ taxe vamale (10% x 31.000) 3.100
+ comision vamal (1% x 31.000) 310
(=)Cos tdea c hiziţ
ieînv a
mă 34.410
+ cheltuieli de transport 700
+ cheltuieli cu montajul 400
(=)Cos tdea chi zi
ţi
el i
ni etehnolog
ică 35.510

Apl icaţ i
anr .2:
Soc ie t
a t
e a ma is us ami ntit
ăe f
e c
tueaz ă ur mă toarelec he l
tui elipe ntru
obţine r
e a pr odus ului “ y”
: ma teri
i pr ime c ons uma te 1. 500 l ei; ma ter
ia l
e
consumabile consumate 200 lei; cheltuieli cu salariile personalului direct
productiv 450 lei; cheltuieli cu salariile personalului indirect productiv 300 lei;
cheltuieli cu amortizarea utilajelor 250 lei.
Coeficientul de repartizare a cheltuielilor indirecte este de 0,4 iar gradul de
folosire a utilajelor este 80%.

Cos tuldepr oducţi

ee s
tef orma tdin:
Costdea chiziţiea lma t
eri
ilorpr imeş ima t
eri
ale
lor(1.
500+200) 1.
700
+a l
techeltuielidi re
ctedepr oduc ţie(ma noperadir
ectă
) 450
+cotac
he ltuieli
lori ndir
ectedepr oduc ţi
e 320
(cheltuieli cusala
riileindi rect
e:300x0, 4şi
cheltuieli cu amortizarea: 250 x 80%)
Costdepr oduc ţie 2.
470

Aplicaţianr .3:
O întreprindere de import a achizi
ţi
onatmărfur
iî nvaloa
rede1000$,ta
xe
va
mal
e10%;c omi si
onva ma l0,
5%;c omisi
onulsoci
etă
ţiideimport4%.
Cursuldes chimbdi nmome ntula c
hizi
ţi
eiera3,
1le i
/$.
Pentru de t
ermi narea pre ţ
ului de l i
vrarelai nt
e r
ns e vor pa
rcur
ge
ur
măt
oar
elee tape:

Valoa
re aexte r
năl apr eţdec umpăra r
e( 1000$x3,
1le
i) 3.100, 0
+taxava ma lă(10% x3. 100) 310, 0
+comision vamal (0,5% x 3.100) 15,5
=Va l
oa reînva mă 3.425, 5
+comision societate import (4% x 3.100) 124,0

86
 =Pr
eţdevâ
nza
rel
aint
ern 3.549,5

Apli
caţi
anr.4:
Soci
etat
eac omer
cia
lă“ Y”pr a
c ti
căc ome rţc ur i
dicat
a,c omer
cia
lizâ
nd
mater
ialedeconst
rucţ
ii
.Îndatade5.
10. 200N,eac umpă r
ăci mentvracî
nvaloar
e
de15.000lei
.Soci
etat
eapra
cticăunadaosc omercial de 30%.
Preţ
uldevânzar
ecuridica
tas
ef orme a
zăa stfel:

Cos tdea chi

ziţ
ie 15.000
+ adaos comercial ( 30% x 150.00) 4.500
=Pr eţdevâ nzarec ur idi
cata 19.500

Apl i
c aţ
ianr .5:
Soc ieta
tea c ome r
cială “ X” practi
că c ome r
ţc u amănuntul
. Ea
achiziţionea zăbi scuiţilaunpr eţdec umpăr
arede2l e
i /
pac
het
.Ada
osulcomerci
al
practicat de societate este de 50%.
Soci eta
teavavi ndebi scuiţ
iilaunpreţdevâ nzar
ecuamănunt
ulformat
dupăc umur me az ă:
Cos tdea chiziţ
ie 2,00
+ Adaos comercial (50% x 2,00) 1,00
+ TVA (19% x 3,00) 0,57
=Pr e ţdevâ nzarec ua mă nuntul 3,57

Apli
caţianr .6:
Sit
uaţiasorti
mentuluidinma rfa“z ”s epr e
zint
ăas
tfe
l:
-Sit
uaţi
ela1.04.N: 50kgx0, 75le i
/kg
-Int
răr
i: 7. 04.N 100 kg x 0,69 lei/kg
15.04.N 200kg x 0,70 lei/kg
25.04.N 150kg x 0,65 lei/kg
-Ieş
iri
: 9. 04.N 120kg
20.04.N 210 kg
26.04.N 50 kg

Dac
ăs oc ietat
eapr a
cti
căc ostulme diu pondera tcalc ulatluna
r(CMP)
,
va
loa
reai
eşi
ri
lorş ist
oculfinalvorfi:
CMP = (50Kgx0,75 + 100Kgx0,69 + 200Kgx0,70 + 150Kgx0,65) /
/ (50 Kg + 100Kg + 200Kg + 150Kg) = 0,688 lei/kg

Data Expli Intră

ri Ieş
iri Stoc final
caţi
e Q PU QxPU Q PU QxPU Q PU QxPU
1.04 Stoc 50 0,75 37,5 50
i
n i
ţial
7.04 Intr
ă r
i 100 0,69 69 150
9.04 Ieşi
r i 120 0,688 82,56 30
15.04 Intr
ă r
i 200 0,70 140 230
20.04 Ieşi
r i 210 0,688 144,48 20
25.04 Intr
ă r
i 150 0,65 975 170
26.04 Ieşi
r i 50 0,688 34,4 120
TOTAL 500 344 380 261,44 120 0,688 82,56

Ca
lcul
ulvaloriii
e şi
ri
lorşias t
oc uluif
inalprinme todaCMPdupăf i
eca
re
intrare:
CMP7.04= (50Kg x 0,75 + 100Kg x 0,69)/(150Kg + 100Kg) = 0,71lei/Kg
CMP15.04= (30Kg x 0,71+ 200Kg x 0,70)/(30Kg + 200) = 0,7013 lei/Kg

87
 CMP25.04= (20 Kg x 0,7013 + 150Kg x 0,65)/(20Kg + 150Kg) = 0,656 lei/Kg

Data Expli Intră

ri I
e ş
iri Stoc final
caţi
e Q PU QxPU Q PU QxPU Q PU QxPU
1.04 Stoc 50 0,75 37,5 50 0,75 37,5
i
n i
ţial
7.04 Intr
ă r
i 100 0,69 69 150 0,71 106,5
9.04 Ieşi
r i 120 0,71 85,2 30 0,71 21,3
15.04 Intr
ă r
i 200 0,70 140 230 0,7013 161,3
20.04 Ieşi
r i 210 0,7013 147,273 20 0,7013 14,026
25.04 Intr
ă r
i 150 0,65 975 170 0,656 111,526
26.04 Ieşi
r i 50 0,656 32,80 120 0,656 78,727
TOTAL 500 344 380 265,273 120 0,656 78,727

Val
oar
eaie
şir
il
orş
ias
toc
uluif
ina
lconf
orm me
tode
ipr
imuli
ntr
at-primul
i
eşi
t(FI
FO)vade
veni:

Data Expli Intră

ri I
eşi
ri Stoc final
caţi
e Q PU QxPU Q PU QxPU Q PU QxPU
1.04 Stoc 50 0,75 37,5 50 0,75 37,5
i
n i
ţial
7.04 Intr
ă r
i 100 0,69 69 50 0,75 37,5
150 0,69 69
9.04 I
eşi
ri 50 0,75 37,5 30 0,69 20,7
70 0,69 48,3
15.04 I
ntr
ări 200 0,70 140 30 0,69 20,7
200 0,70 140
20.04 I
eşi
ri 30 0,69 20,7 20 0,70 14
180 0,70 126
25.04 I
ntr
ări 150 0,65 975 20 0,70 14
150 0,65 97,5
26.04 I
eşi
ri 20 0,70 14 120 0,65 78
30 0,65 19,5
TOTAL 500 344 380 266 120 0,65 78

Valoa
reai
eşi
ri
lorş
ias
toc
uluif
ina
lconf
orm metodei ultimul intrat-primul
i
eşi
t(LIFO)vadeve
ni:

Data Expli Intră

ri I
eşi
ri Stoc final
caţi
e Q PU QxPU Q PU QxPU Q PU QxPU
1.04 Stoc 50 0,75 37,5 50 0,75 37,5
i
n i
ţial
7.04 Intr
ă r
i 100 0,69 69 50 0,75 37,5
150 0,69 69
9.04 I
eşi
ri 100 0,69 69 30 0,75 22,5
20 0,75 15
15.04 I
ntr
ări 200 0,70 140 30 0,75 22,5
200 0,70 140
20.04 I
eşi
ri 200 0,70 140 20 0,75 15
10 0,75 7,5
25.04 I
ntr
ări 150 0,65 975 20 0,75 15
150 0,65 97,5
26.04 I
eşi
ri 50 0,65 32,5 100 0,65 65
20 0,75 15
TOTAL 500 344 380 264 120 0,75 80

88
 PROBLEME DE REZOLVAT

Problema nr. 1
La1a ug us tsec
onvineî
ntr
edoiasociaţ
iînf
ii
nţar
eaS.
C.ALFA car
ear
eca
obie
ctdea cti
vi t
a tedes
fac
ereadebunur
idel argconsum.As
oci
aţi
iaduccaa
por
t
suma de 5.000 lei, s
umăceodepunîncontuldelabancă.

A.Prez
enta
ţiecuaţ
iapa
tri
moniul
uidupăî
nfi
inţ
are
a S.
C.ALFA S.
A.c
a
e
xpr
esi
eadubl
eidet
erminăr
iapat
rimoni
ului
:

Bunuri economice Dr
ept
uri+Obl
iga
ţii

B. Pentru a-ş
iexti
ndeact
ivi
tat
easoci
eta
teacont
rac
teaz
ăş iî
nca
sea
zăun
î
mpr
umutdelaBCRî nsumăde3.
000lei.Î
nacestc
azecuaţ
iavafi
:

Bunuri economice Dr
ept
uri+Obl
iga
ţii

C. Ceidoiasoc
iaţ
ihotărăs
csăînc
redi
nţe
zege
sti
ona
reas
oci
etă
ţiiunui
admini
str
a t
or.Î
nace
stcazecua
ţiavafi
:

Bunuri economice Obl

igaţ
iifa
ţă+ Obl
iga
ţiif
aţă
depropri
eta
r dete
rţi

D.Avândînvede
recădre
ptur
il
erepr
ezi
ntăcapi
tal
ulpr
opri
uia
robli
gaţ
ii
le
c
api
tal
ulst
răi
necuaţ
iaca
redes
cri
epatr
imoni
ulsoci
etăţ
iic
omerc
ial
evafi
:

Bunuri economice Capital + Capital

pr
opr iu str
ăin

89
 Problema nr. 2
Soc ieta t
e ac ome rc
ial
ăBETA pr ezi
ntăurmătoareas ituaţieconta
bilăla
începutul lunii februarie 200N:
-c lădire 60.000 lei;
- autoturism 40.000 lei;
- mă rfur i 20.000 lei;
- bani în cont curent 10.000 lei.
A) Şt iindc ă:
a)a por tulpr oprietar
uluilaînfi
inţ
areasoc
iet
ăţi
iestede10. 000lei;
b)s oc ietateaac ont r
actatşiînc
a s
atunîmprumutd elaba ncăpe10ianuar
ie
200N în valoare de 10.000 lei;
c)mă rfur i
lea uf ostcumpă rat
epec r
editc
ome r
cial(20i anuarie
).

Pr
eze
nta
ţie
cua
ţiapa
tri
moni
uluil
a1f
ebr
uar
ie200N:

Bunuri economice Dr
ept
uri+obl
iga
ţii

Total: Total:

B) În cursul lunii februarie societateae fectueazăur mă t

oa rel
ec he lt
uie l
işi
rea li
zeazăur mă t
oa r
eleveni t
ur i:
a )î nr
egistreazădobâ ndadepl ătitpe ntruc re
di t
ulobţ inutîn luna ianuarie în
valoare de 600 lei;
b)î nr
egistreazăsala r
iic uve nitepe r
s onaluluiînva l oarede1. 000l e i
;
c) înregistreazădobâ ndadeî nc asatpe ntrudi spon ibilul din cont în valoare
de 700 lei;
d)î nr
egistreazăchir i
adeî ncasa tp entruoc l
ădireî nva l
oa rede400 lei;
e )pr es
teaz ăol ucrareder epa raţiilaoa ltăsoc i
eta tepe ntrus umade6 .000
lei.
Se cere:
1. De termi naţir
ez ultatul lunii februarie. Calculul rezultatului.

Cheltuieli Venituri

Total: Total:

2. Ec
uaţ
iar
ezul
tat
ului
:

90
 Cheltuieli + / - Rezultat Venituri

3. St
abi
li
ţisit
uaţ
iapa
tri
moni
alăl
asf
ârş
it
ull
uni
iapr
il
ieînbaz
aec
uaţ
iei
:
Activ Pasiv

Total activ: Total pasiv:

C) Reuni
ndceledouăec
uaţ
ii
,apa t
ri
moniuluişiare
zul
tat
ului
,st
abi
li
ţi
e
gal
it
ateafunda
ment
alăîncaz
uls
oci
etă
ţii
,lasfâ
rşi
tulluni
i:

Activ Cheltuieli Pasiv Venituri

Problema nr. 3
S. C.ASTRAS. A.pr ezintăurmăt
oa r
eas it
ua ţi
ec ont abil
ălaînc eputull unii
aprilie 200N:
-c lădiri 80. 000 lei;
- mijloace de transport 40. 000 lei;
- materii prime 10. 000 lei;
- mă rfuri 30. 000 lei;
- bani în cont 40. 000 lei.
Şt i
indc ă:
a)a por t
ula dusdea soc i
aţiînmome ntulînfii
nţăriie stede140. 000 lei (data
înfi
inţ ării1 ianuarie 200N);
b)s oc ietat
e aac ontrac t
atş iî
ncasa
tunî mpr umutî nval
oarede30.000 lei
(10 februarie 200N);
c) mă r
furilesunta chi z
iţi
on a
tepecreditcome rc i
a l(20februarie200N)

A. St
abi
li
ţis
it
uaţ
iapa
tri
moni
uluil
aînc
eput
ull
uni
iap
ril
ie
:

Activ Pasiv
Surse proprii:

91
 Su
rses
tră
ine
:

Total: Total:

Problema nr. 4
Ca lcula
ţire
zultatula
nul
ui200Npeba zaurmă
toa
relorinformaţii:
Expl i c
aţi
e 1 ianuarie 200N 31 decembrie 200N
Active:
- Cl ădi re 60000 60.000
- Teren 40000 40.000
- Mă r f
uri 10.000 20.000
- Bani în cont 5000 10.000
Total:
Datorii:
- Credite bancare 10.000 15.000
- Credite comerciale 20.000 25.000
Total:

Aport suplimentar la capital (capital depus): 3.000 lei.

Re
zult
atula
nul
ui= Sit
uaţiane tă - Si
tua
ţianetă +/- Aport proprietar
200N a anului 200N a anului 200N-1 în cursul anului 200N

Not
ă:Si
tua
ţian
etă=Ac
tiv- Datorii

Rezolvare:

Problema nr. 5
Peba zaur mă t
oa rel
ori
nfor
ma ţ
ii:
Expl i
caţi
e 31 decembrie 200N-1 31 decembrie 200N
Activ:
- Mijloace de transport 40. 000 60.000
- Cl ădir
i 60. 000 60.000
- Materii prime 10.000 20.000
- Bani în cont 5. 000 20.000

92
 Total:
Datorii:
- Datorii salariale 30.000 40.000
- Credite bancare 10.000 20.000
- Credite comerciale 5.000 6.000
Total:
Aportul proprietarului în 2.000 3.000
cursulexe r
ciţ
iului (capital depus) (capital retras)

Săs edete
rminere
z ultat
ulanul
ui200N:
Re
zul t
atulanul
ui=Sit
uaţiane t
ăa- Sit
uaţiane tăa+/
- Aportul proprietarilor
200N anului 200N anului 200N-1 în cursul anului 200N

Rezolvare:

Problema nr. 6
Os oc iet
a t
ec ome rci
alăpr ezint
ăur
măt
oar
eas ituaţi
epa
tri
moni
alăl
a31
decembrie 200N:
- terenuri 50.000
- clădiri 40. 000
- capital social 120.000
- bani în cont 20.000
- credite bancare pe termen lung 50.000

93
 - credite bancare pe termen scurt 20.000
- materii prime 30.000
- împr umut uridi nemi s i
uneadeobli
gaţ
iuni 30.000
- clienţi 60.000
- rezerve 5.000
- furnizori 60.000
- mă rfuri 40.000
- provizioane 5.000
- mijloace de transport 50.000

Se cere:
A) Sta
bil
iţ
isi
tua
ţiapa
tri
moni
uluil
uni
iapr
il
ieî
nba
zae
cua
ţie
i:

Activ Pasiv

Total: Total:

B) Gr
upa
ţiva
lor
il
eec
onomi
cedema
isusî
n:

Ut
il
iză
ri-a
locă
ri Sume Resurse-fi
nanţăr
i Sume
Ut
il
iză
ripermane
nte Resurse permanente

Resurse temporare
Ut
il
iză
rit
empor
are

Total: Total:

C) Prezent
aţie
cua
ţias
it
uaţ
ieif
ina
nci
are
:

Resurse - Uti
li
zări = Util
izări - Resurse
Permanente permanente temporare temporare

94
 Problema nr.7
Os ocieta t
ec ome rc i
alăprezintăla1ma rti
e200Nur mă t
oa r
eas i
tuaţ
ie :
-c lădiri 30.000 lei;
- mijloace de transport 40.000 lei;
- mă rfuri 5.000 lei;
- disponibil în cont 10.000 lei;
- capital social 75.000 lei;
- credite bancare 5.000 lei;
- credite comerciale 5.000 lei.
Ope r
a ţi
ilee fec t
uat
edes ocietat
eîncursulluniima rti
es unt:
a) s ecumpă rădel afurnizormă r
furiînva l
oarede5 .000 lei;
b) s erambur s
e azăcreditebancar
eî nvaloarede3 .000 lei;
c) s eachi tăda t
oriafa
ţ ădefurniz
orî nsumăde4.000 lei;
d) s econt ract
e az
ăş iîncaseazăunc r
editînva l
oa rede5 .000 lei;

Se cere :
1) St a
bil
iţ
iec
uaţ
iadubl
eir
epr
eze
ntă
ril
a1ma
rti
e200N:

Bunuri economice Drepturi + Obl

iga
ţii

Total: Total:

2) Săs epr e zi
ntemodi ficăr
ilepec ar
ef ie
careope r
aţiel e-a produs
asupra patrimoniului, identificând elementele patrimoniale modificate, sensul
mod ifi
căr i
işis
tabili
ndt ipuldemodi f
icarepatrimonială.

Problema nr. 8
La 1 ianuari e 200N s
ecunos
c ur
măt
oar
elei
nfor
maţ
iic
u pr
ivi
rel
a
s
oci
eta
teacome r
cialăCALOREX:

- cl
ă diri 60.000 lei
- utilaje 30.000 lei
- capital social 94.000 lei
- materii prime 5.000 lei

95
- mă rfuri 10.000 lei
- che l
tuie l
icumă rfuril
e 2.000 lei
- obiecte de inventar 4.000 lei
- furnizori 10.000lei
- clienţi 20.000 lei
- ambalaje 5. 000 lei
- prime de emisiune 3.000 lei
- terenuri 40.000 lei
- împrumuturi din e misiuneadeobl
igaţi
uni 20.000 lei
- subve nţiipe nt
r ui nves t
iţ
ii 13.000 lei
- interese de participare 20.000 lei
- provizioane 7.000 lei
- credite bancare pe termen lung 30.000 lei
- rezerve 4.000 lei
- rezultatule xerciţiului 5.000 lei
- acreditive 10.000 lei
- disponi bilînc ontl aba ncă 20.000 lei
- împrumuturi pe termen lung acordate 5.000 lei

Se cere :
1. Determina
ţic
api
tal
ulpr
opr
iua
lsoc
iet
ăţi
icome
rci
ale
;

2. De
ter
mina
ţic
api
tal
ulpe
rma
nent
.

Problema nr. 9
Seda uur mă toa r
elei
nfor
maţ
iic
upr
ivi
rel
aos
oci
eta
tec ome rcia l
ă
- capital social 64. 000 lei;
- clădiri 40.000 lei;
- mă rfuri 5.000 lei;
- materii prime 7.000 lei;
- rezerve 3.000 lei;
- clienţi 25.000 lei;

96
- furnizori 15.000 lei;
- acreditive 4.000 lei;
- di sponi bi
lînc ontlaba ncă 10.000 lei;
- disponibil în casierie 3.000 lei;
- materiale consumabile 6.000 lei;
- terenuri 40.000 lei;
- interese de participare 20.000 lei;
- împrumuturi acordate pe termen lung 20.000 lei;
- credite bancare pe termen scurt 15.000 lei;
- di videndedepl ată 5.000 lei;
- impozit pe profit 2.000 lei;
- datorii salariale 15.000 lei;
- a vans uriprimi tedel ac l
ienţ
i 3.000 lei;
- cheltuieli de constituire 16.000 lei;
- efecte de primit 10.000 lei;
- mijloace de transport 30.000 lei;
- timbr epoş t
a le 300 lei;
- avansuri acordate furnizorilor 8.000 lei;
- re ţi
ne ridins ala r
iidator a
teter
ţil
or 4.000 lei;

Se cere:
1. Valoarea activelor imobilizate.

2. Valoarea activelor circulante.

3. Valoarea dat
ori
il
ors
oci
etă
ţii
.

Problema nr. 10
Sec unos cur mă t
oar
elei
nfor
maţ
iic
upr
ivi
relaos ocieta t
ecome
rci
ală
:
- capital social 70.000 lei;
- terenuri 20.000 lei;
- prime de emisiune 5.000 lei;
- mă rfuri 10.000 lei;
- clienţi 25.000 lei;
- furnizori 35.000 lei;

97
 - rezultatule xer ciţ
iului(pierdere) 5.000 lei;
- produse finite 10.000 lei;
- fond de participare la profit 7.000 lei;
- debi t
oridi ve r
ş i 24.000 lei;
- subve nţiipe ntr uinve s
tiţ
ii 5.000 lei;
- obiecte de inventar 10.000 lei;
- avansuri acordate furnizorilor 17.000 lei;
- disponibil în casierie 4.000 lei;
- disponi bilînc ontl aba ncă 26.000 lei;
- împr umut uridi ne mi s
iuneadeobl i
gaţ
iuni 20.000 lei;
- ambalaje 8.000 lei;
- rezerve 4.000 lei;
- clădiri 40.000 lei;
- efecte de plă t
it 6.000 lei;
- efecte de primit 10.000 lei;
- acţiuni 6.000 lei;
- materii prime 15.000 lei;
- acreditive 20.000 lei;
-c r
edi t
oridi ve r
ş i 1.000l e i

Se cere:
1. Valoarea capitalului propriu.

2. Valoarea activelor circulante.

3. Valoarea activelor imobilizate.

4. Valoarea activului curent net/datoriilor curente nete

Problema nr. 11
Compl etaţic eletreivar
iant
edebil
anţcont abilforma tablou prezentate
ma
ijos
,avândî nve de reurmăt
oar
e l
eel
eme
ntepatrimoniale de pasiv:
- capital social 40.000.000 lei;
- rezultatule xe r
ciţ
iul
ui 5.000.000l ei;
- rezerve 5.000.000 lei;
- credite bancare 20.000.000 lei;
- furnizori 15.000.000 lei;

98
 - î
mpr
umut
uridi
nemi
si
une
adeobl
iga
ţiuni 20.
000.
000l
ei;

varianta 1:
Bilanţcontabil încheiat la 31 decembrie 200N:
Activ Pasiv
Clădir i 30.000
Rezul tatulexerciţiul
ui 20.000
Mă rfur i 5.000
Materii prime 10.000
Contur il abancă 5.000
Total: Total:

varianta 2:
Bi l
anţconta bilî
ncheia tl
a31de
cembr
ie200N:
Activ Pasiv
Clădir i 30 .000
Rezul tatulexerciţ
iul ui 20.000
Mă rfuri 5.000
Materii prime 10.000
Contur il abancă 5.000
Total: Total:

varianta 3:
Bi la
nţc ontabil încheiat la 31 decembrie 200N:
Activ Pasiv
Clă
diri 30.000
Mărfur i 5.000
Materii prime 10.000
Conturil aba ncă 5.000 Re zul
tatule
xer
ciţi
ului (20.000)

Total: Total:

Tr
ans
pune
ţiunadi
ntr
eva
ria
nte
ledebi
lanţdema
isusî
nfor
madebi
lanţ
l
is
tă.

Problema nr. 12
La 1 ianuar
ie20 0NS.
C.MARCOS.
A.pr
ezi
ntăur
măt
oar
eas
it
uaţ
ie
e
conomicof inanc
iară:

-c a
pi talsubsc risvărsa t ?
- decont ă
ricua sociaţ
iipr ivi
ndc
api
tal
ul 10.000 lei;
-c a
pi talsubsc risnevăr sa
t 10.000 lei;
- mijloace de transport 70.000 lei;

99
- amortizarea mijloacelor de transport 30.000 lei;
- mă rfuri 25.000 lei;
- efecte de primit 7.000 lei;
- rezerve 6.000 lei;
- cheltuieli de constituire 15.000 lei;
-î mpr umut ur idine misiu neadeobligaţ
iuni 60 .000 lei;
- avansuri acordate furnizorilor 10.000 lei;
- prime de emisiune 3.000 lei;
- terenuri 60.000 lei;
- credite bancare pe termen scurt 70.000 lei;
-c lădi ri 50.000 lei;
-a mor tizareac lădi
rilor 15.000 lei;
- materii prime 17.000 lei;
- obiecte de inventar 13.000 lei;
-e fe ctedepl ă t
it 9.000 lei;
-a va ns uripr imitedel ac l
ienţ
i 6 .000 lei;
-a cţiuni 2.000 lei;
-r emune raţi
ida tor
a t
epe rsonal
ului 40 .000 lei;
- produse finite 35.000 lei;
-c lienţ i 45.000 lei;
- avansuri acordate personalului 15.000 lei;
-s ubve nţiipe ntr
ui nves t
i ţ
ii 9.000 lei;
- interese de participare 25.000 lei;
-r eţine ridins a
lari
ida tor at
eter
ţil
or 6 .000 lei;
- de bitoridi ve r
şi 40.000 lei;
- acreditive 10.000 lei;
-c ont ribuţiauni tăţ
iilaa s ig
urăr
il
es ocial
e 12 .000 lei;
- împrumuturi acordate pe termen lung 30.000 lei;
- disponi billaba ncăî nle i 10.000 lei;
-c ont ribuţiape rsona l
uluil aa s
igurăr
iledesănă
tat
e 1.200 lei;
-c ont ribuţiauni tăţ
iilaf onduldeş oma j 1.000 lei;
- impozit pe salarii 5.000 lei;
- obl igaţiuni 2.000 lei;
- impozit pe dividende 2.500 lei;
- divi dendedepl at
ă 6.000 lei;
- ambalaje 10.000 lei;
- impozit pe profit 3.000 lei;
-r ez ultatule xerciţ
iului 15.000 lei;

Se cere:
1. Ca l
c ul
aţis
it
uaţ
iane
tă(capitalurile proprii).

2. De
ter
mina
ţiva
loa
reac
api
tal
uluis
oci
al
.

100
 3. Înt
ocmi
ţibi
lanţ
ulc
ont
abi
lfor
mal
is
tă,a
şac
um e
stepr
eze
nta
tma
ijos
:

Specificarea elementelor Valoare

1. Active imobilizate:

2. Active circulante: (+)

3. Cheltuieli în avans: (+)

4.Datoriic et rebuiepl ăti
teînt
r-ope
rioa
dăma
imi
cădeuna
n(-)

5.Active curente nete/Datorii curente nete

6. Total active minus datorii curente
7.Da toriic etrebui
epl ătit
eî ntr
-ope r
ioadăma
ima
redeuna
n(-)

8. Venituri în avans(-)

9. Provizioane (-)
10. (=) Capitaluri proprii

101
 Problema nr. 13
Înt
ocmi ţ
ibil
a nţulconta
bill i
st
ăş ive rif
icaţie cua
ţia:
Activ –Datorii =Capital propriu
pe
ntr
uos ociet
atecome rc
ial
ă,cunos câ
ndur mă toare l
einfor ma
ţii
:

-c lădi r
i 45.000 lei;
- mijloace de transport 35.000 lei;
- utilaje 15.000 lei;
- materii prime 7.000 lei;
- materiale consumabile 10.000 lei;
- mă rf
ur i 15.000 lei;
-c lienţi 20.000 lei;
- produse finite 17.000 lei;
- disponi bill aba ncă 5.000 lei;
- casa în lei 3.000 lei;
- capital social 90.000 lei;
- rezerve 3.000 lei;
-r ez ultat
ule xe r
c iţ
iului 5.000 lei;
- credite bancare pe termen lung 20.000 lei;
- credite bancare pe termen scurt 10.000 lei;
- furnizori 15.000 lei;
-r emune raţ i
idatorate personalului 8.000 lei;
-î mpr umut uridine mi siuneadeobl i
gaţ
iuni 20.000 lei;
- cheltuieli înregistrate în avans 3.000 lei;
- venituri înregistrate în avans 4.000 lei;

Specificarea elementelor
1. Active imobilizate:

2. Active circulante: (+)

3. Cheltuieli în avans: (+)

4. Datorii c
et rebuiepl ăti
teînt
r-ope
rioa
dăma
imi
cădeuna
n(-)

5.Active curente nete/Datorii curente nete

6. Total active minus datorii curente
7. Da toriic etrebui
epl ătit
eî ntr
-ope r
ioadăma
ima
redeunan (-)

8. Venituri în avans(-)

102
9. Provizioane (-)
(=) Capitaluri proprii

Problema nr. 14
Os ocieta t
ec ome rcialăpr e zi
ntăur mătoa
rel
einf
or ma ţi
ic u pr
ivi
rel
a
ve
nit
urişiche l
tuie l
i:
-c heltuielic umă r
f ur
ile 10.000 lei;
- cheltuieli cu materii prime 7.000 lei;
-c heltuielic ur emune raţiil
epe r
sona lului 20 .000 lei;
-c heltuielic ua sig urăril
es ocia l
e 5.000 lei;
- cheltuieli din alte ope raţ
iidecapital 7.000 lei;
- cheltuieli cu impozitul pe profit 5.250lei;
- venituridi nvâ nz areamă rf
ur il
or 20 .000 lei;
- venituridi npr oduc ţi
adei mobi lizări 15 .000 lei;
- venituridi npr oduc ţi
as tocată 10 .000 lei;
- venituridi npr oduc ţi
avâ ndută 10 .000 lei;
- venituridi ndi fe renţe de curs valutar 7.000 lei;
- venituri din dobânzi 8.000 lei;

Sec
eres
ăseî
ntoc
mea
scăcontul de profit sau pierdere.

Cont de profit sau pierdere

31 decembrie 200N
Denumirea elementelor Sume
Venituri din exploatare:

Cheltuieli din exploatare:

Rezultatule xploa t
ă ri
i:
Venituri financiare:

Cheltuieli financiare:

Rezultatul financiar:
Rezultatul curent:
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinar
Rezultatul extraordinar:

103
 Rez ultatulbr utalexe rciţ
iului:
Cheltuieli cu impozitul pe profit:
Rez ultatulne ta
lexe rciţi
ului:

Problema nr. 15
Sec unos cur mă toar el
ee le me ntedeve nit
urişi cheltuieli.
- cheltuieli cu materii prime 10.000 lei;
- cheltuieli cu materiale consumabile 17.000 lei;
-c he ltui
elidee xploa tarepr ivinda mortiz
ările 12 .000 lei;
-c he ltui
elic umă rfurile 15.000 lei;
-c he ltui
elic ur e mune raţi
ilepe rsona l
ului 25 .000 lei;
-c he ltui
elic ua sigurăriles oc i
ale 7 .000 lei;
-c he ltui
elic uf onduldeş oma j 3.000 lei;
- alte cheltuieli de exploatare 4.000 lei;
- cheltuieli cu dobânzile 9.000 lei;
- cheltuieli cu interesele de plasament 8.000 lei;
-c he ltui
elidi ndi ferenţede curs valutar 6.000 lei;
- alte cheltuieli financiare 4.000 lei;
- cheltuieli din cedarea activelor imobilizate 9.000 lei;
- cheltuieli din alte ope raţiidec apital 4.000 lei;
- cheltuieli cu impozitul pe profit 5.000 lei;
- ve nitur
idi nvâ nz areamă r
fur i
lor 30 .000 lei;
- ve nitur
idi npr oduc ţ
ias toca t
ă 12 .000 lei;
- ve nitur
idi npr oduc ţ
iadei mobi li
ză r
i 25.000 lei;
- venituri din vânzarea produselor finite 29.000 lei;
- alte venituri din exploatare 4.000 lei;
- venituri din titluri de plasament 8.000 lei;
- ve nitur
idi ndi ferenţedec ursva l
ut a
r 6 .000 lei;
- venituri din dobânzi 12.000 lei;
- venituri din alte ope raţiidec apit
al 6.000 lei.

Sec
eres
ăseîntoc
mea
scăc
ont
uldepr
ofi
tsa
upi
erde
re.

Contul de profit sau pierdere

la 31 decembrie 200N
Denumirea elementelor Sume
Venituri din exploatare:

Cheltuieli din exploatare:

Rezultatule xploa t
ă ri
i:
Venituri financiare:

104
 Cheltuieli financiare:

Rezultatul financiar:
Rezultatul curent:
Venituri extraordinare.
Cheltuieli extraordinare:
Rezultatul extraordinar:
Rezultatulbr uta lexe r
c iţi
ului:
Cheltuieli cu impozitul pe profit:
Re zultatulne talexe r
c i
ţiul
u i
:

Problema nr. 16
Sepre z
int
ăur mă t
orulbi
lanţi
niţ
ial
:

Activ
Utilaje 30.000
Ac ţiunide ţinutelae nt
i t
ăţiafiliate 10.000
Activ imobilizat total 40.000
Titluri de plasament 3.000
Cont ur ilaba ncă 10.000
Activ circulant total 13.000
Da toriicet reb.plă t
i t
eî nt
r-ope rma imi cădeuna n 5.000
Furnizori 5.000
Active curente nete/datorii curente nete 8.000
Total activ minus datorii curente 48.000
Da toriicet rebuiepl ăt
iteîntr-o per mai mare de un an 8.000
Credit bancar pe termen lung 8.000
Provizioane 0
Capital social 35.000
Rezerve 5.000
Total capitaluri proprii 40.000

În curs
ule
xer
ciţ
iul
uia
ulocur
măt
oar
eleope
raţ
ii
:

1)Sea chiziţ
ione azăa cţ
iuni
,pentruaf ide ţ
inut
epet er
me ns curt, în
valoare de 2.000l ei;plataa cţ
iunil
orsefaceînmome ntulachi
ziţ
ionăr
iipri
nc ont ul
curent.
2) Ser a
mbur s
e azăpr i
nc ont
ulc ur
ent
,uncredit bancar în valoare de
5.000 lei.
3) Se î nc orporeazăî nc api
tal
ul soc ia
lj umăt
ate din va loare a
rezerve l
or ,conform hot ărâri
iA.G. A.
4) Sea chiz i
ţionează,pecre
ditcomer
cial ,ma t
eri
ipri
medel af urnizor,
în valoare de 4.000l e
i.(sef aceabstr
acţ
iedeT.V.A.)

Se cere:
1.St a
bi l
iţ
iti
puldemodif
ica
reprodus
ăa supr
apat
rimoni
uluidefi
eca
re
ope
raţ
ieeconomi că(
ide
nti
fi
caţ
iel
ement
elepat
rimonia
lec
aresemodifi
că,s
ens
ul
modif
ică
rii
).
105
 2.Î
ntoc
miţ
ibi
lanţ
ulc
ont
abi
lfi
nal
.

Problema nr. 17
Societatea comercia
lă ALFA S.
R.L. pr
ezi
ntăl
a1i
anua
rie 200N
ur
măt
oar
eas tructur
ăapa t
ri
moniul
ui:

-c lădir i 30.000 lei;

- mijloace de transport 45.000 lei;
- materii prime 5.000 lei;
- produse finite 7.000 lei;
- capital social 76.000 lei;
- furnizori 15.000 lei;
-c lienţi 10.000 lei;
-c ont uric urentelabă nc i 14.000 lei;
- rezerve 5.000 lei;
- datorii la bugetul statului 4.000 lei;
- dator iifaţădes ala ri
a ţ
i 9.000 lei;
- profit 2.000 lei.

Înc ursul luni if

ebr
uar
ies
oci
eta
teae
fec
tue
ază ur
măt
oar
ele ope
raţ
ii
economico-financiare:

3 februarie:
-s ea c
hiziţi
one a z
ăunmi jl
ocdet ransportpe credit comercial în valoare de
15.000 lei;
-s eî ncorpor eazăjumă t
a t
edi nvaloarearezerve l
orî nc apitaluls oci
a l;
7 februarie:
-s ea chiziţ
ione azăpec reditcome rci
almă rfuriînva loa rede6 .000 lei;
-s eobţ ineş iînc a
seazăunc r
editdelaba ncăî nva l
oarede5 .000 lei;
-s epl ătescda tori
ilefaţ
ădebuge tulst
atuluidinc onturiledel aba nc ă;
10 februarie:
-s eî ncaseaz ăpr i
nc ontulcurentoc reanţădel ac l
ienţiînva l
oa rede5 .000
lei;
-s er ambur s e
ază,princ ontulcurent,primat ra nşădi nc redit ulba nc ar,în
valoare de 5.000 lei;
14 februarie:
-s epl ăteşt
eda tori
af a
ţădef urnizordin contul curent în valoare de 6.000
lei;
- s epl ăt
eşteda toriafaţ
ădes al
ari
a ţ
idinc ontulc urent;

Se cere:
1. Preze nta
ţibila
nţulcontabil f
ormal i
s t
ăla1ianuar
ie200N.
2. Preciz a
ţipentrufiec
areope r
aţi
etipulmodifi
cări
iproduse
:
1. A –X + X = P
2. A = P +Y- Y
3. A + Z =P + Z
4. A –T = P –T
şiide ntificaţie l
eme nt
elepa tr
imoni alec a
r es emodi f
icăşis e
nsulmodifi
căr
ii
acestora.
3. Întocmiţibi l
anţulcontabi
ll asfâr
şitulexe
rci
ţiul
ui200Npr e
supunâ
ndcă
încur sule xe rci
ţiuluinus-au mai ef
e ct
uatşialteoper
aţi
i.

106
 Problema nr. 18
Seî nfiinţeaz ăo s oc ietatecome rc ial
ăc ur ăspunde rel imi tatăa vând c a
obi ectdea ctivit
atec ome rţulc ua mă nunt ulc upr odus edepa petă ri
e .Ca pit
a l
ul
soc iale s
t ede200l ei,iari nve sti
ţiatota l
ăaa s
ociaţi
l orseridicăl a15. 000l ei,bani
de puş iînc ontl aba n că.Soc ieta
teae stene plăti
toa redeTVA.Î nc ursulluni i
ianua rie200Na ul ocur mă toa rel
eope ra ţ
iie conomico-financiare:
1.s ec umpă răc aietedel af urnizorl acostdea chizi
ţiede1. 800l eica r
es e
ac hitădindi s
poni bilit
ă ţ
ilebă neştilaba nc ă( fa
ctură.Or dindepl ată )
.
2.s ec umpă rădel af urnizorma nua leşcolarel acostdea c hiz iţ
iede2. 000
lei care s
ea chitădi ndi sponi bi l
ullaba nc ă( fact
ura,or dindepl ată).
3.s evi ndej umă tatedi ns t
oculdec aiet
e,cuî ncasareînnume rar,lapre ţ
ul
de vânzare de 1.300 lei (raport fiscal Z, monetar).
4.s eobţ ineunî mpr umutdel aba nc ăpet erme nscurtîns umăd e 5.000 lei.
(contract de credit, extras de cont)
5.s ec umpă răpec redi trechiziteşc olarelac ostdea chiziţiede8. 000l ei
(factura).
6.s evi ndepec r
e ditc ome r
cialunl otdema nua leşcolarel apr eţdevâ nzare
de1. 900l ei,cos t
uldea c hiziţiea lacestor manuale fiind de 1.200 lei
Se cere:
A.St abili
ţipe ntruf ie careope raţi
ee conomi căe lementelepa t ri
moni al
ec are
semodi f
i că
,s ensulmodi fi
c ăriiş iti
puldemodi fi
carea suprapa trimoni ului.
B.Î ntoc miţibi lanţulc ontabil
,peba zae c
uaţie iActiv–Datorii = Capitaluri
propr ii,l asfârşit
ull uniii anua r
ie.

Element Se
nsulmodi fi
c ări
i Tipul de modificare
Opera
ţia1- factura

Ope
raţ
ia1–or
dindepl
ată

Ope
raţ
ia2–factura

Ope
raţ
ia2–or
dindepl
ată

Ope
raţ
ia3–raport fiscal Z, monetar

Ope
raţ
ia4–extras de cont

Ope
raţ
ia5–factura

Ope
raţ
ia6- factura

107
 UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

NOTE DE CURS
BAZELE CONTABILITĂŢII
PARTEA a II –a
 INTRODUCERE
Înc ali
tate ae idedi scipl i
năş t
iinţificăi nde pende ntă,c ont abilitateaa reun
obie ctpr opr i
udec e
r cetarepr inc a r
es ede os ebeştedec elelalt
eş tii
nţ e.Obiectivul
dec l
a ra
ta lcont abili
tăţii
,c at eor ieş tiinţif
ic ăş itehnicădeî nr egistra r
e ,e ste reflectarea
clară,fia bil
ăş ic ompl etăas ituaţie ipa trimoni ului ,arez ult
atelorobţ inut edi nut i
liz area
aces t
uiaş iape rforma n ţ
e l
orf ina nc iareauni tă ţ
iipa tr
imoni a l
e .
Dupăuni ia utori,c ont abi l
ita t
eae stec ons i
de ratăot eori
eş t
iinţifică ,c ea r ec a
obie ctde s t
udiu mi şca reac irc ula r
ă a bunur i
lore conomi ce,a ve ni t
ur i
lor ,ş ia
che l
tuielilore tc.Al ţia ut or ic ons ide r
ăc ont abilit
ate ac ao t ehni că de c ule ge r
e,
preluc r
a re,stoc are,tr
a nsmi tereş ia nalizăai nfor ma ţ
iilorprivinds itua ţi
ap atrimoni ului
şiar ezul tatel
orobţ i
nut e.
Pr inc âmpuldea cţiune ,c ont abi l
itateae st
egr e fat
ăpeoe ntitatepa trimoni ală
de f orma uni tăţi
lore conomi ce ,i ns ti
tuţiipub l
ices au or g aniz aţiiobş teşti.Prin
cont abilitat
es ea sigurăt ra ns pune reaî nt r
-un sistem formalizat, cu proce deepr opr iişi
principiic l
a rde finit
e,at ut urorope r aţ
iilore c onomi c ede termi na tedede sfă şur area
activităţiidec ătr
ee ntităţilepa trimoni ale.Cont abilitat
e,pr i
nc ua ntificareat ut uror
ope raţi
ilor e conomi c eş iî nre gistrareal or pe o ba ză uni ta ră pe nt r
u toate
întreprinde ril
e,dăpos i
bi l
i tate ae fectuă ri
idec ompa r aţ
iiînt r
ea ces te
aa tâtî nt imp
(sit
ua ţi
aune iuî ntreprinde ridel aope ri
oa dăl aa l
ta),c î
tş iîns pa ţiu( c
ompa raţiiî ntre
întreprinde ridiferiteca r
ede sfă şoa răa c t
ivităţisimi l
are ).
Acest curs deb aze lec ont abi l
ităţiinuf acea ltcevade câts ăpunăî nl umi năun
ansa mbl u de noţ iunit eor e ticef unda me nt alec are de finesc obi ec tul,s fera de
cupr i
nde reş ime t
odac ont abi lit
ă ţii,fur nizândi nforma ţ
iicupr i
vi rel apa tri
moni ulc a
obiect de studiu al conta bilită ţii
.
Cur sule stes t
ruc tura tî ndouăpă r
ţi,fie caredint rea cest
e aa vâ ndl aunuldi ntre
celedouăpr incipiifunda me nta l
ea leme tode ic ontabilităţ
iişia nume :
- dubla reprezentare a patrimoniului: or i
cebuns auva loa r ee conomi căa reo
sursădepr ovenie nţă(primapa r
te );
- dubla înregistrare amodi f i
c ăril
ore leme ntelorpat r i
moni ale: or i
c eope ra ţ
ie
economi c ăpr oduc eodubl ămodi ficareapa trimoni ului,fienuma il ani ve l
ulune ia
dintrema sel
epa tr
imoni a les a uc onc omi tentş ic ua cee aşisumăî na mbe lec ateg orii de
elemente patrimoniale (partea a II-a)

Obiective Partea a II-a

1. Înţelegere apri ncipiil
orşipr ocedee l
ors pe cif
icecont abilităţ
ii.
2. Înţelegere amodul uideînregistrare a elementelor patrimoniale cu ajutorul
proc edeuluis pe cificcontabili
tăţi
i:c ontul(dubla înregistrare).
3. Înţelegere a moda lită
ţiidee f
ectua reaa nali
ze ic onta bil
e ao pe r
a ţ
ii
lor
economi ceş ideî nt ocmireaf ormul e icontabile.
4. Înţelegere amodul uidet r
a nspune reai nf ormaţi
ilordi nc ontî nbalanţade
verificare, verificând astfel existenţ ac orelaţ
ii
lorda telorc onta
bilepr in
aplicareapr oc e deelorşiprincipii
lors pe ci
ficeme tode icont abi li
tăţ
ii
.
5. Situa ţ
iil
orf ina ncia r
ea nuale–c unoa ş
tere astr
uc t
uriiş iac onţ i
nutuluilor
informa ţional.
 CUPRINS

CAPITOLUL V: CONTULŞIDUBLAÎ NREGI STRARE 3

5.1.Noţ iune a,ne cesitateaşiconţinutuleconomi ca lcontului 3
5.2.Func ţii
lec ont ului 5
5.3.For maş istructur acontului 5
5.3.1. Forma contului 5
5.3.2. Structura contului 7
5.4. Reguli de f unc ţ
iona reac onturil
or 9
5.5.Dubl aî nreg is
trar eşicoresponde nţacont uri
lor 11
5.5.1. Dubla înregistrare a elementelor patrimoniale 11
5.5.2.Cor esponde nţac onturi
lor 11
5.6.Ana lizac ont abilăaope raţi
ilorec onomi ce.Formulac onta
bil
ă 12
5.6.1. Ana lizac ont abilăaope raţ
iilore c
onomi ce 12
5.6.2.For mul ac onta bilă 13
5.7. Clasificarea conturilor 17
5.8.Nor ma lizareac ont abil
ităţ
iişip l
anuldec onturi 18
5.9.Apl icaţiiprivindf uncţ
iuneac onturil
orş iîntocmire
af ormule
icont
abi
le 21

CAPITOLUL VI: INVENTARIEREA PATRIMONIULUI 42

7.
1Noţi
une
a,fel
urileşifuncţ
ii
lei
nventa
rie
rii 42
7.
2.Org
ani
zar
eşie t
a pel
einvent
ari
eri
i 44

CAPITOLUL VIII : CALCULAŢI A 48

8.1.Noţ i
une aş iconţi
nutulc al
cula
ţie
iînc
ont
abi
li
tat
e 48
8.2. Principiile calcul
aţieiconta
bil
e 49
8.3.For me lec alcul
a ţ
ieicontabi
le 49
8.4.Me todedec alcul
aţiecontabil
ă 50

CAPITOLUL IX: BALANŢADEVERI FICARE 51

9.
1.Noţi
unea,conţ
inut
ulşifuncţ
ii
lebala
nţe
ideve ri
fi
car
e 51
9.
2.Cl
a s
ifi
car
eabalanţ
elordeveri
fica
re 52
9.
3.Î
ntocmire
aba l
anţe
ideve ri
fi
care 56
9.
4.I
denti
fic
areaeror
il
ordeî nr
egis
tra
recuajut
orulbal
anţ
elordeve
rif
ica
re 62

CAPITOLUL X: LUCRĂRI CONTABI LE DE Î NCHIDERE A

EXERCI ŢI ULUIFI NANCI AR 64
10.1.Exe rc
iţiulfinanc iar 64
10.2. Lucrăripreme r
gă toareînt
oc mi riidocumentelorcont
abi
ledes
int
eză 64
10.3.Luc r ă
rilec ontabi ledeînchi dereae xerc
iţi
uluifi
nanci
ar 65
10.4.Doc ume ntedes int ezăşirapor ta
r econt
abil
ăa nuală 70
10.4.1.Bilanţulc ontabi l 71
10.4.2. Cont uldepr of itşipier
de re 73
10.4.3. Si
tuaţiamodi ficări
lorcapi t
a l
uluipropri
u 75
10.4.4Si t
uaţiaf l
uxur ilordet r
ezor e r
ie 76
10.4.5 Notele explicative 77

PROBLEME DE REZOLVAT 79
 CAPITOLUL V
CONTULŞIDUBLAÎNREGISTRARE
Cuvinte cheie:
c
ont
,dublaînre
gis
trar
e,debi
t,cre
dit,soldc ont,r
egul
idefunc
ţionare
,cont
monofuncţ
ional
,contbi
funcţi
onal,ana l
izac ont
abil
ă,f
ormulac ont
abi
lă

5.
1.Noţ
iune
a,ne
ces
it
ate
aşic
onţ
inut
ule
conomic al contului
Proc eseleş if e nome ne l
ee c onomi cedi nc adr ula ct ivit
ă ţ
ilorz ilnicea le
între prinde ri
lors upune leme nte ledea ctivş idepa sivunorope ra ţ
iic a reducl a
cre ştereas aumi cşora re aa ces tora .
Întoc mir eadupăf iec ar eope ra ţ
iee conomi c ăs a uf ina nc ia
r ă,c areapr odus
mod i
ficăriî ns it
ua ţiapa t
rimoni uluiuni tăţii,ac ât eunuibi la nţdi stinc t
,a rf iun
luc rue xt rem deg reu,da t
or itănumă ruluima redea stfeldeope ra ţi
ic area ul oc
zilni cî nc adruluni tă ţiir espe ctive.Chi arda căs -ar recurge la ace astăme todă,
bila nţula rr efl
e ctanouas i
tua ţie ,adi căe xi stentuldebunur ie c onomi ceş is ursede
fina nţarel amome ntulr espe c ti
v,da rnua ra răt
amodi ficăr iles uc cesivea supra
fiec ăruie l
e me ntdi npe rioa dapr ece dent ăc a rea udusl anouas ituaţie.Or i,în
cur sulpe rioade lordeg estiunee stene ce sars ăs ec unoa scădec ătref ac t
oriide
de ciz i
el ai nterva led et imp ma imi c i,c hiarz ilnic ,pe l âng ăe xistenţeş i
mod i
ficărilee le me nt elorpa trimoni ale.Di na c es
tec ons i
de r ente,c onta bili
tateaa
trebui ts ăre curg ăl auna ltpr oc e deus pecif i
cme t
ode is aledel ucru,c a res ăpe rmită
înre gistrarea,ur mă ri
r eaş icont rolula t
âtae xi stentului ,c âtş ia lemodi fi
c ăril
orc are
s-a u pr odus ,dupăf ie careope raţiee conomi că,î n de c urs ulune ipe rioadede
ge stiunea supr af iecă ruielement patrimonial al întreprinderii. Acest procedeu
poa r t
ăde numi readecont ş ie s t
ec elma ir epr e
z ent ativdi nt ret oa tepr oc ede e
le
me tode icont abi l
ităţii,del ac a rede rivăî ns ăşide numi r eae i.
Denumirea de cont provine de la cuvântul compte din limba fr anc ezăs au
conto di nlimbai ta li
a năc area reî nţel esulde„ s ocot ealăs cr i
s ă” .
Noţ iune adec onta reunî nţ elesl arg,c ede c urg edi nr ol ulsa ude te rmina tde
traduc ereaî n pr a cti
c ă a obi ec t
uluic onta bilit
ăţiipr in ur mă rireac ompl etăş i
ne întrerupt ăami şc ărilorş it ra ns f
ormă rilore le ment e lorpa t
rimoni a lea leuni tăţil
or
ec onomi ceş is ocia leî ns criseî nc ircuitule conomi c .
Contul,poa tef ide fini tc aunpr oc ede us pec ifica lme tode ic onta bili
tăţiice
refle ctăe xistenţaş imi şc ar
e af ie căruie leme ntpa t
rimoni alc ae fecta lmod ificăril
or
produs edeope raţiilee conomi c ec ea ul ocî ntr-ope rioa dădeg e s
tiune .
Cua j
utor ulc ont uluis eur mă rescş is ec alc uleaz ăî nor di nec ronol og i
că
stare ai niţialăae leme ntuluipa t
rimoni al,mi şcareal uiî nt imp,i arî nf ina lse
determi nănoual uis ta re .Al tfels pus ,c ont ule steuni ns trume ntdel ucrua lme todei
cont a bili
tăţiif olos i
tpe ntrue vide nţiereaş i ur mă rirea gr upa tă ,or dona tăş i
siste ma ti
z atăai nfor ma ţi
ilorg ener at
e de mul ţime ş idi ve r
sita t
e a ope raţiil
or
economice.
Noţ iune adec ontî ng lobe azăc eledouăl a tur ia l
epr oc esuluic unoa ş t
eri
i
cont a bile:a ctivitateadeor dona reş is istema ti
za reai nf or ma ţ
iilorc ont a
bil eşi
ac ti
vi tateapr ac t
icăde î ns crie re,r e spec ti
v de î nr e gistrare ada telor ,peba za
princ ipiilori mpus edec e r
inţe led eg rupa reş ior dona res pe cific ec ont abilit
ă ţ
ii.
Spr ede os ebir edebi lanţ ,c arer efle ct
ăs it
ua ţias intetic ăî ne xpr esieva l
or i
că
at ut uror e l
eme nt elor pa trimoni alel a un mome ntda t,c ont uls e r
ve ştel a
evi de nţiereaunuis i
ng ure l
e me ntpa trimoni a lmodi ficatdeope r
a ţii
lee conomi ce
.
Cont ulr ef
le ct
ăa tâts ituaţial aunmome ntda tc â tş ic reş teri
leş imi cşorări
le

3
elementul uipa tr
imoni alac ăruie vi denţăoţ ine.Î nf ie careconts eî nregistre
ază
exist
entuldemi jl
oa ceş ides ursedel aî nce putulpe rioadeidege sti
une preluate
dinbi lanţş is ec ont i
nu ăc uî nregis t
rareapeba zadoc ume ntelorj usti
ficative,a
mod ifi
că ri
lormi j
loa celorş is ur selorde termi na t
e deope r
aţiilee conomi ce pe
parcursul perioadei. Pe baza datelor înregistrate în fiecare cont se poate determina
exist
entuldel asfârş i
tulpe r
ioade ias tf
el:

EXISTENTE EXISTENTE
I
NI ŢI
ALE + CREŞTERI - MI
CŞORĂRI = FINALE

Or icec ontde schi sî nc ont abi l

ita t
e ac ur ent ăa re un a numi tc onţ inut
ec onomi c ,de te rmi na tdeî nsă şie l
e me nt ulpa trimoni al,c a res ee vi de nţiaz ăc u
ajutor uls ă uş ic arepoa te fi:
- bun economic deoa numi tăde stinaţie,c adee xe mpl u:mi jlocf ix,ma terie
primă ,pr odusf init,ma rfă, nume rardi nc a sieriauni tăţii,dis poni bi llaba nc ăe t
c .;
- s ursă def inanţ ar e,î nf unc ţ
iedemoduldepr ove nie nţăabunur ilor
economice, ca de exe mpl u:c api t
a ls ocia l
,c r
e diteba nc ar epet erme nl ungş ime diu
saus curt,da t
or iifa ţădef ur niz ori,debug etuls tatul uie tc .
;
- proces economic,c area ntre ne ază ve nituriş ic he ltuielipe f a zele
circuitului economic, ca de exemplu: aprovizionarea cu mater ialeş imă rfur i
,
produc ţ
iadebunur ima t
e ria l
e ,luc răriş is ervic ii
,vâ nz a reapr odus e lorş imă r furilor
etc.;
- rezultat financiar, c ares epr ezint ăs ubf ormădepr ofits a upi e rde re.
Dupăî nr egis trareaî nc ontur idi s t
inc teae xiste ntu l
uidebunur ie conomice,
sur sedef i
nanţ ares a upr oc esee c onomi cel aî nc eput ule xe rciţiuluif ina ncia rş ia
mod if
i c
ă ril
ora ce stor apepa r
c ursulpe rioa de ir es pe cti
ve ,seî ntoc me şte,l as fârşit
,
pe ba za da telorî nr egistra teî ne le,bi l
anţ ulc ont abi l
,c a rer eflectăs itua ţ
ia
economi c ăş ifina nc iarăauni tăţi
ipa trimoni a l
eî nt ota litat
e ae i
.Ac eas taî nse amnă
căobi ectulc ont a bilită ţi
is er e ali
z eaz ănupr inî nt ocmi reaac âteunuibi lanţdupă
fieca reope raţiee conomi c ăş if i
na nc iarăî npa rt
e ,c ipr i
nî nr e gistra reac ompl etăş i
neîntrerupt ăî nc ont ur i,peba zădedoc ume nte,at utur orope raţiilore conomi ceş i
financ iarer espe ctive ,ur mâ ndc abi la nţuls ăs eî nt oc me ascăl as fârş it
ule xe rciţiului
financiar pentru generalizarea datelor din conturi. Pentru a da posibilitatea acestei
g ene raliză r
i,c ont abi litateaf olose ştel aî nr egis trarea ope raţiilore conomi ceş i
financ iareî nc ont uri,e xpr ima reava loric ă( etalonulbă ne scs a umone tar )
.
Îns copul c ontrol ul ui i nt eg r
ităţiie l
e me ntelor pa trimoni al ea fla teî n
proprietatea întreprinderii, atât sub aspe ctva lor ic,c âtş idi npunc tdeve de re
ca ntita t
iv,l aînr eg istra reaope raţiilore c onomi c eş if ina nc i
a rer es pe ctiveî nc ont uri
sef ol ose ştea lătur idee talonulmone ta
rş ie talonulna tur al.Spr ede os ebi reî ns ăde
înreg i
s t
răr i
lec ur ent eî nc ont uri
,l ag ene raliza reape riodi căf ă cutăc ua jut orul
bilanţ ului ,nus ef olos eştee xpr ima reac ant itati
vă .
Di nc e l
edema isus ,r e i
e s
ec ăf ie caredi nc ont ur ilec ont abi lităţiic urent e,a u
una numi tconţ inute c onomi c,de te rmi na tdee l
e me ntulpa trimoni a lac ăr uis itua ţ
ie
se re f
lec tăc ua jutor ulc ont uluir e spe ctivş ida tor ităc ăruia ,e lepr e zintăa numi te
pa rt
i cula rit
ăţi,pr inc a r
es ede os ebe scunulf aţădea ltul.Cut oa tea ceste a,c ont ur i
le
se gă sescî ntr-o s tr ânsăl egă t
ur ăş ic ondi ţiona rer ecipr oc ă,de termi na tă de
cor e laţi
ilee xi stent eî ntredi ferit
e lee l
e me ntepa trimoni alec ef or me a zăobi ectul
cont abilităţi
ia c estor aş ider e fle
c tar eae leme nt elorr espe c t
ivec ua jutor ull or ,pe
ba zadubl eiî nre gist rări,f or mâ nda s tf
e lî nt ota litateal oruns istem uni tar.De ci
,
totalitatea contur ilorf olos itedec ont abil i
ta t
e ac ur entăpe ntrur e fl
e c t
a reaobi e ctului
săudes t
udi uc ons tituiesistemul conturilor.

4
 5.
2.Func
ţii
lec
ont
ului
Ut ilit
a te aş ine c esita teaa dopt ăriidec ătrec ontabilitateaa cestuipr oce de u
spe cificr e zidăî nf unc ţi
iles alemul tiple ,pec arel epr eze ntăm ma ij osî ns intez ă
fărăpr etenţ iadeal ee pui za :
a) Func ţiae conomi căc ons tăîna c eeac ăf ie ca recontr eflectăuna numi tbun
ec onomi c ,s ur să de f ina nţ are,pr oc e se conomi cs aur ez ultatf ina nciar,c are
de termi năî ns ăş iconţ inutule conomi ca lc ontuluir e spectiv.
b) Func ţi
as tat i
stic ăr e zidăî na ce eac ăda teleş ii nforma ţi
il
ef urnizatede
conturi stau la baza unor indicatori statistici, cum ar fi cei cu privire la volumul
produc ţieig loba l
e,a lpr oduc ţieima rfăe tc.
c) Func ţia dec alc uls eî nt âlne ştel at oa tec ont urileş ipeba zae is e
ca lculea zăs itua ţi
at utur ore le me nt elorpa t
r i
moni aleîn di ferite mome nte,a le
ac ti
vi t
ă ţiie c onomi c e ,s ec alculea zăc os t
ule fec ti
va lpr oduc ţ
iei,r ezult
a tele
financiare etc.
d) Func ţi
adec ont rol pec a reoî ndepl ine scc ontur il
e ,c onstăî nf olos ir
e a
da telorş ii nf orma ţiilorf ur niza tedee l
el ac ont roluli nteg rit
ă ţ
iipa tri
moni ului
uni tăţi
i,c ont rol ulni velul uic he l
tuie lilorde a provi zi
ona r
e ,de pr oduc ţie,de
de sface reapr odus elorf init eş imă r
f urilor etc.
e) Func ţiadegr upar ee s t
eî nde pl i
nitădet oa t
ec ont urilepr ina ceeac ăî n
eles eî nr eg istreaz ă bunur ilee conomi ce,s urs ele de f ina nţareş ipr oces ele
economice pe elemente omogene, reflectându-s eî nf ieca r
ec ontt oa t
eope r
a ţi
ile
ca res er ef erăla un anume element.
f) Func ţiades istemat izar ee ster eali
za tădef i
e c
ar ec ontî nc adr ulsa u,pr in
înreg istrar ea di s t
inc tă a ope raţii
lor e conomi ceş if ina nc i
a rec a re pr ovoa c ă
mod ifică riî ns ens ulc reş terii,ma jor ării
,de a c el
e ac are de t
ermi nă s căderi,
micş orăria l
ea c eluia şie leme nt .
g) Func ţiac ont abi lăac ont ur i
l orc ons tăî ntr-un anumit mod de înregistrare
înc a drull or ac reş terilorş imi cşor ărilorde t e
rmi na t
e deope r aţi
il
ee conomi ceş i
financ ia rec ue leme ntelepa trimoni alel ac ar es er eferă,î nr a portc uc onţ i
nut ul
ec onomi ca lc ont ur il
orr e spe ctive.De ci,func ţiac ontabi l
ăe stede termina tăde
conţ inut ule c onomi ca lc ont urilorş iî nba zae is ea si
g urăe xe rc
itare adec ătre
ac estea,at ut ur orc e lorlaltef unc ţiienume rat
ema is us.
h) Func ţi
a de i nf ormar e c onc ret
iz a
tăî nf avoa reas urseic eleima i
doc ume nt atădeda teş ii nf or ma ţi
ipr ivinde xis tenţaş imi c şora r
eami j
loa celor,
sur selorş ire zul tatelorî nt r-ouni tatepa trimoni ală.

5.
3.For
maş
ist
ruc
tur
acont
ului

5.3.1. Forma contului

Da t
ori
tăf aptul
uic ămodi fi
c ăril
epec ar eles uferăe leme ntel
epa t
rimonial
e
refl
ectatecua j
ut orulcontuluic onst auînc reş terişimi cş orăr
i,c ontulatrebui
tsă
adopteoa s
tfe
ldef ormăc a resăpe r mităînre g i
stra
reas e parat
ăac elordouăf el
uri
demodi f
icăr
ipe ntruaput eac unoa ş
t etotal
ulf iecă r
eiadi ntreele.
De c
i,c ontula f ostc once putpe nt ru aî nr e
g ist
ra două c at
egoriide
mod i
fi c
ărial
epa trimoniului,respe ctivcreşterişimi cş or
ă ri.
Modi f
icăril
eî ns e nsulc reşteriipa tri
moni uluipotî mbr ăc
aur mă toa
rel
e
forme:
-int
rări
,în cazul mijloacelor materiale;
-încas
ări,înc azulmi jl
oa celorbă neşti;
-crear
eaunord repturişiobl igaţi
i,înc a zulraportur i
lorjuridice;

5
 - constituire, în cazul fondurilor proprii;
- profit, în cazul rezultatelor financiare favorabile.
Modi fic ăril
eî ns ensulmi cş orăriipa tr
imoni uluipotî
mbr
ăcaur
măt
oar
ele
forme:
-i eşiri,î nc azulmi jloacelorma te ri
ale;
- plă ţi
,î nc az ulmijloa celorbă ne şti
;
-r educ ere aunordr e pturişiobl ig aţ
ii,înc azulraporturilorj uridice;
- utilizarea, în cazul fondurilor proprii;
- pierderi, în cazul rezultatelor financiare nefavorabile.
Ur ma reane ce
sităţil
ordee vi denţiereac el
ordouăt ipur ideope raţi
i
economi c epr ivindc reşt
erileş imi cşor ări
le,c ontulat rebui tsăî mbr aceof ormă
cares ăpe rmi tăînr egist
rareas epa rat
ăaa cestormodi fi
căripe ntruaput eac unoaşte
şie xpl i
canumăr ul, mărime aşitotalul f iecăruisensd emodi f i
care .S-a considerat
astfelc ăf or mac arer ăspundec elma ibinene ces i
tăţ
il
orr espec tive,e stea ceea
bilaterală,deba lanţ ă,ac ăreipr ezent ar esimpl if
ica t
ăs ea sea mă năc ul i
tera“ T”.
formae s t
eut ilizatăş idinpunc tdeve de redida cti
c.
Înf elula ce st
a,seî nr egist
rea zăî ntr-opa rteac ont uluic re şt
e r
ile,cares e
adunăî ntree le ,iarî npa r
teaopus ămi c şorăril
e,c are,dea seme nea ,sea dunăî ntre
ele. De ciînf iec arepa rt
eac ontur i
lor,s ef aca dună ridesume ,nuş is căderi;pentru
as c ădeaos umădi na l
ta,e at r
ebui eînr egistratăfiepepa rte aopus ăc eleidinc are
ses ca de,re pr ez entândomi c şorare,fiepea c eeaşipa r
tecua c eas t
a,da rînroşu,s au
în ne gru,înc adr ateî nchena r,c area r
es emni ficaţ
iaunors umec r
e scs cadî ntr
ee le
în ne gru pe a ceeaşipa rteac ontul ui,r eprezent â
nd o r e c
tificareas ume lor
înregistrate anterior.
Suntc unos cutedouăf or meder eprezentar e
:formăuni la teral
ăş iformă
bilaterală( fig .5.1.ş i5.2.).

Fi
g.5.
1.For
mauni
lat
eral
ăac
ont
ului401Fur
niz
ori

Date generale Debit Credit Sold

Data Document Ex pli
caţii
01.01 Bilanţ Ex is
tentin i
ţi
a l 10 10
15.01 Factura Re cepţi
on atma te
rii 50 60
prime
20.01 Ordindepl ată Plăţifurnizor 30 30
30.01 Factură Re cepţi
on at pi es
e 20 50
schimb

Fi
g.5.
2.For
mabi
lat
eral
ăac
ont
ului301Mat
eri
ipr
ime

Debit Credit
Date generale Date generale
Data Document Ex pl
icaţii Suma Data Document Ex pl
ica ţ
ii Suma
01.01 Bi
lanţ Existent ini
ţi
al 50 05.01 Bon consum Consum mat. 10
prime
10.01 Factura Rece pţionat 20 15.01 Bon consum Consum mat. 20
mat. Prime prime
25.01 Factura Rece pţionat 30 (RC) Rulaj creditor 30
mat. Prime
(RD) Rulaj debitor 50 (TSC) Total sume 30
creditoare
(TSD) Total sume 100
debitoare

6
 For mabi lat eralăac ont ului ,c unos cutăş isubde numi readef ormac lasic ăse
prez intăa s
e mă nă torunuit abelc udouăpă rţi:înunadi npă rţ
is eî nreg istrează
existe ntulini ţialş ic reşte ri
lee l
e me ntuluipe ntruc ares -a deschis contul respectiv,
iarînc ealaltăpa rtes eî nr eg ist
rea zămi c şorărilea celuiaşie le
me nt.Conve nţiona ls-
as tabilitc ăî nc a z
ulc ont urilordebunur ie conomi ce ,e xist
e ntelei niţialeş i
creşte ri
les ăs eî nre gist
re zeî npa rte as t
â ngă ,iarmi cşorărileînpa r t
e adr ea ptă ;spre
deos e biredea ce st
e a,înc az ulc ont ur i
lordes ursedef i
na nţare,înr egistrăriles ef ac
inve rsî ns e nsulc ăe xi ste ntel
ei niţialeş ic reşt
e ri
les eî nreg i
streaz ăî n pa rt
ea
drea ptă,i armi c şor ări
leî npa rt
e as tângă .De ci,înr egi
s t
ră ri
leî nc ont uri se fac în
rapor tdec onţ inut ullore conomi c.
De şia cea stăf or mă pr e zintăs epa r
atc reş
te r
ilec â tş i mi cşor ăril
e,
dez ava ntajea zăpr inf a ptulc ă nu of eră pos ibilitat
ea de t
e rmină ri
ie xi stent el
or
patrimoni aledupăf iecareope raţiunee conomi c
ăî nr e
g i
s t
rată.
Dina c eas t
ăc auz ăs -agă sitoa l
tăf or măg rafi
c ădepr ezenta re,de numi tă
unilat erală.
Înr egi st
ra reaî nc onts ef ac eî nor dinec ronolog icăş ic ue xpr ima reaî n
etalonbă ne sc,une oriş ic anti
ta tiv( exempl upe ntrue vi denţama teriil
orpr ime,
materialelor, etc.).
De ci,îna ce astăf ormă ,ac ont ului,sol duls es t
abileş t
edupăf i
e careope raţ
ie
economi căs a uf ina nciarăî nr egistra tă.
For maş ahac ont ul uisec a racterizea zăpr ina cee acăa tâ
tpe ntrude bi tcât
şipe ntruc redi ts e de sc hide c âteo f işă di sti
nc tăî nc are,debitul apare în
core sponde nţăc uc ontur ilec re
di toa re,i arc reditulî nc ore s
ponde nţăc uc ont uri
le
debitoare.
Forma contului cu duble valori s ec aracterizeaz ăpr i
na ceeac ăi ndi fe r
ent
demode luls ubc ares epr e zint
ă contul respectiv (bilateral, unilateral ,şa h,e t
c.)
,
aces taa rec ol oa nepe ntruî nsc r
ie reas ume lora tâtînmone daţ ăriinoa s tre,c âtş iîn
mon edas t
ră inăaţ ăriic uc area vemr elaţiie conomi ce.As tf
e ldec ont uris e
folos escî nuni tă ţ
ilepa t
r imoni alec area ur e l
a ţ
iic upa rtene r
ie xterniş ie fectue ază
ope raţiiînva lută .

5.3.2. Structura contului

Tot al
it
ateae leme nte l
orne cesarepe ntruar ef
lectai nforma ţ
iilorc lareş i
compl etec upri
virelas t
a reaş imi ş
ca r
eac ontuluif orme az
ăs tructurac ontului.
Elementele principale ale contului sunt: titlul contului,de bit
ulş ic reditul
contului,explic
aţiaope raţi
e iînregis
trate,rulajulc ont ului,totaluls ume l
orş is oldul
contului.
Titlul contului
Pe ntr
uas ei dentificadec e l
elaltec ontur i,f iecăruic ontis ea t
ribuieo
denumi res t
abi
lăc âtma ia proape sa u,da căe ste pos i
bi l
,c hia
ri de nticăc u
denumi re aelementuluipa trimonialac ăruie vide nţăo ţ ine.Exe mpl u:pe ntru
eleme ntulpa t
ri
moni al„ Ma ter
iipr i
me ”s ede schi dec ontulc ua ceeaşide numi r
e,
pentrunume rar
uldi ncasier iesede schidec ontul„ Ca sa”e tc.Tot odatăfiec arec ont
areuns imbolc if
ric,careuş ureazămunc apr acti
c ădec ontabili
tate .
Cunoa şt
ereac ue xa c
tit
ateat i
tlul
uic ont uluipr ezintăo i mpor tanţă
deosebităî nt
rucâtelindi căc onţinutule conomi ca la ces
tuia,c are,lar ânduls ăuî i
determinăf uncţi
ac ontabilă.
Înţ aranoa st
ră,titlulş is i
mbol ulc ontur ilor,s eut il
izea zăînmoduni ta
r,
pri
npl a
nuldec onturig ener alelaboratpeî ntreag ae c onomi ena ţională.

7
 De bi
tulşicreditulcontului
Suntde numi ri
lec elordouăpă r
ţiopus ealec ontuluicarepe rmi tsepararea
creşteril
ordemi cş
orări.Î nmodc onvenţionalparte as t
ângăac ont uluiaf ost
denumi tăde bit(D)i arpa rteadrea
ptăc redit(C).De numireaî şiareor igineaî n
verbe lelatine„de ber
e”c a reînseamnăada t
oraşi„cre dere”careî nseamnăac rede.
Astfel,c onturi
le e r
a uf olosi
te pentr
uî nregi
st
rar ear el
aţii
lorj ur i
di ce dintre
persoa nelec ar
epa r
ti
cipaul aoperaţ
iil
ee conomiceş iîntrecarea părea udr epturişi
obliga ţ
ii.Caur ma r
e,noţ iune adedebit provine de la cea de debitor, iar cea de
credit de la c
eadec r
ed i
tor .Ulter
ior
,pemă suraevoluţieifuncţieideî nre gist
rareşi
calculac ont
uluinoţ i
unil edede bitşicreditauc ăpă tatunc onţinutma il arg,ele
fii
ndf olos i
tepe ntr
us istema t
iza
reatuturorge nuri
lordemodi ficăriî ns t
ructura
elementelor patrimoniale.

Expli
caţiaope raţ iei
Fiecareope raţiee conomi căcons emna t
ăî ntr-un document justificativ se
înregistreazăa poiî nc ont ulc ore
sponde nte l e
me ntuluipa tr
imoni al.Fi ecare
înregistrareestee xplica ădescriptiv sau contabil.
t
Ex pli
caţia de s c
ript i
vă, r eprezint
ă de scri
e r
ea de tail
ată a ope raţi
ei
înregistrate,respec t
ivana turi
iope raţ
ieie c
onomi ceadoc umentul
uij ustificativşi
a datei când aceasta a avut loc.
Ex pli
caţiac ont abi
lă,î ns eamnăindica r
eac ontuluic or
espondentdi nc adrul
formulei contabile.

Rulajul contului
Sumele înregistrate într-un cont, într-ope ri
oa dădeti
mp,fă
răe xis
tenţ
ele
ini
ţi
alef or me azăr ul aj
ulc ontului .Î nf unc ţi
edepa rt
e aî
ncares
eî nr
e gi
st
reaz
ă
sumele într-un cont, rulajul poate fi debitor sau creditor.

Totalul sumelor
Înf unc ţ
iedepa r
teaînc ares untî nregist
rat
es ume l
eînc onts ed i
sti
ng
mi ş
c ăr
ide bi
toa reş imi şc
ăric reditoa
re.Pe r
iodi
c,pe nt
ru ac unoa ş
tes uma
mod i
fi
căril
ori nter
ve nit
e pe o a numi t
ă pe rioadă,mi şcăr
il
ef ie debit
oar
es a u
credito
a r
es et otal
izea z
ăobţ i
nâ ndu-s etotalulmi ş
căril
orde bi
toar
eş ires
pectiv
credito
a r
e.Da c ălat ot
alulmi şcărilorde bitoares ea daugăexist
e nt
eleiniţi
ale
(solduri
leiniţiale)s eobţinetotalul sumelor debitoare (TSD)şirespectvtotalul
i
sumelor creditoare (TSC).

Soldul contului
Înre gi
str
areadi stinct
ăî nc eledouăpă rţia lec ont ului
,pedeo pa rt
e
creş
terileunuie leme ntş ipedea l
tăpa rt
emi cşorărilea ce l
uiaşieleme nt,face
posi
bi l
ăs tabili
reaînor i
c emome ntas itua ţ
ieieleme ntuluires pect
iv.Ac estl ucr
us e
exprimă c ua jut
oruls oldul
uic ontului.Ac eastas es tabileşte pri
ne fe ct
ua r
ea
dif
erenţe idintretota
luls ume l
orde bitoareş ia lcelorc reditoares auinve rs.Da că
tot
aluls ume lordebitoaree st
ema ima rede câta lcelorc reditoarediferenţapoa r
tă
nume ledes olddebitor,iardacătotalul sumelor creditoare este mai mare decât al
sume l
orde bit
oare,diferenţare
prezintăs oldc r
editor.
Sol dulunuic ontpoa t
efis tabilitlaînc eputulu ne ipe ri
oadeş ia tuncis e
nume ştes oldiniţ
ial(
SI ),saulasfâr
ş i
tulpe ri
oa deişis enume ş t
esoldfinal (SF).

8
 5.
4.Re
gul
idef
unc
ţiona
reac
ont
uri
lor
Înr egist
rareaope r
aţii
lorc ua jutorulc ont uri
lors efacedupăa numi tereguli.
Ac estear e prezintămoduldede bitar
eş ic r
e dit
a reac onturi
lor.
Pe nt r
uaî nţeleg er e
g ulil
edef unc ţi
ona reac onturilors epor neşt
edel a
bilanţ ,de oa r
eceî ntr
ebi l
anţş ic ontur ie xistăos tr
âns ălegăturăî na mbe l
ese nsuri
(fig. 5.3.).
La î nceputulp eri
oa de id eg e sti
une e xist
ente l
e dina ct
ivulş ipa si
vu l
bilanţ ului s unt pr eluate de c ont uriî n ve derea ur mă r
iriiî nc onti
nua rea
modi ficări lorintervenitecaur ma reaope raţii
lore conomi ce.Las fârşi
tulpe r
ioa dei
dege st
iune ,bilanţuls eîntocme ştepeba zada telordinc ontur i
,r es
pe ctivsolduril
e
final ea l
ec ontur i
lorset recîna ct
ivulş ipa sivulbi lanţuluicont abil.
Pe aceste conside renteput emf ac eopr imăî mpă rţ
ire ac ontur i
lorîndouă
categorii: conturi de activ ş ic onturidepasiv.
Cont uri
ledea ct
iv,re flect
ăe xistenţ aşimi şcareami jloacelorc ae le
me nt
e
patrimoniale de activ.
Cont uri
le de pa s
iv,î nregis t
re azăe xi s
tenţaş i mi şcareas ursel
or de
pr ove nienţ ăami jl
oa celoreconomi ce ,cae l
e me ntepa t
rimonia ledepa siv.
Modulde ur mă ri
re a mi şcăriimi jloa ce
lorş isur selore ste diferitla
cont ur i
ledea cti
vş idepa siv,da tor i
tăs e mni fica
ţieidiferi
teac elordouăma s
e
patrimoniale. Î nc ontinuares untpr ez entater egul i
ledef uncţi
ona reac onturil
or .

Conturile de ACTIV:
-începs ăf unc ţ
ionezepr inde bitareşis edebiteazăc ue xist
entele
iniţi
aledeactive ,preluatedinbi l
anţuliniţi
al;
-sema ide bit
eazăc uc reşteri
ledea cti
veş icheltuieli, determinate
deope r
aţi
il
ee conomi ce,cons e
mna teîndoc ume ntel
ejusti
fic
ative;
-sec redit
ea z
ăc umi cşoră ri
ledea cti
veşicheltuieli
,de terminatede
ope raţ
ii
leeconomi ce,cons emna t
eîndoc ume ntelejust
if
icati
ve;
-pot prezenta numai sold debitor şire
prezi
ntăe xistent eledea cti
ve
la un moment dat.

Conturile de PASIV:
-începs ăf uncţi
one zepr incredita
reş is ec r
e dit
eazăc ue xist
e ntele
ini
ţialedepa si
ve ,preluatedi nbi l
anţuliniţ
ial
;
-sema icredit
eaz ăc ucreşte
ril
edepa si
veş ive nitur
i,determinate de
operaţiileeconomi ce,cons emna t
eîndoc umentelejustifi
cative;
-sede biteazăc umi cşorări
ledepa s i
veş ive ni t
uri
,de te rminatede
operaţiileeconomi ce,cons emna t
eîndoc umentelejustifi
cative;
-pot prezenta numai sold creditor, care reprezint
ăe xi st
entelede
pasive la un moment dat.
Ac est
er egulig enerales ea plicălama jorit
ateac ontur
ilorut il
izateî n
contabilitat
e afinancia r
ăş ideg e
sti
une .Conturil
ec ares es upuna cestorr e g
ul is e
numesc monof unc ţ
ionaledeoarece se supun numai unei singure reguli.
Existăc onturic ar enu s es upun rigori
lorune is aua lt
e i
adi nr e
g ul i
le
gene r
ale .As tf
el,e l
eî nceps ăf unc ţi
one z
ef i
epr inde bitar
e,f ieprinc r edi
tare ,fie
pri
nde bitareşipotpr ezentaf i
es oldde bit
or,fiesoldc redit
or .Acestec onturis unt
denumite conturi bi f
unc ţi
onal e.

9
 Sc
hema
ticr
egur
il
edef
unc
ţiona
reac
ont
uri
lors
epotpr
eze
ntaa
stf
el:

D Cont de Activ C
Sol
diniţ
ial Mi
cşor
ări(
-)
Cre
şte
ri(+)

Sold final

D Cont de Pasiv C
Mi
cşor
ări(
-) So
ldini
ţi
al
Cr
eşt
eri(+)

Sold final

Luând în considerare elementele contului schemele de mai sus devin:

D Cont de Activ C
Soldi ni
ţi
al( SI ) (
3)Mi
cşor
are1
(1)Cr e
ştere1 (
4)Mi
cşor
are2
(2)Cr e
ştere2
Rulaj Debitor (RD) = (1) + (2) Rulaj Creditor (RC)= (3) + (4)
Total Sume Debitoare(TSD)=SI+RD Total Sume Creditoare(TSC)=RC
Sold Final Debitor(SFD)=TSD - TSC

D Cont de Pasiv C
(
3)Mi
cşor
are1 Soldi ni
ţi
al( SI)
(
4)Mi
cşor
are2 (1)Cr e
ştere1
(2)Cr e
ştere2
Rulaj Debitor (RD) = (3) + (4) Rulaj Creditor (RC)= (1) + (2)
Total Sume Debitoare(TSD)=RD Total Sume Creditoare (TSC) = SI+RC
Sold Final Creditor (SFC) =TSC - TSD

Temă de refle
cţi
e:exi
st
ăvreoc or
esponde
nţăî ntre regulile de
funcţ
ionarea cont
uluişice
lededi
spune
rea elementelor patrimoniale în
bil
anţulcont
abi
l?

10
 5.
5.Dubl
aînr
egi
st
rar
eşic
ore
sponde
nţac
ont
uri
lor

5.5.1. Dubla înregistrare a elementelor patrimoniale

Or iceope raţi
ee c onomi c ăpr od uc eodubl ămodi ficareapa trimoni u l
ui,fie
numa il ani velulune iadi ntr
ema selepa trimoni a lesauc onc omi tentş icua ceeaşi
sumăî na mbe lec a t
egor iidee leme ntepa trimoni ale.De ci,a ce s
temodi f
icăris e
refl
ec tăî ns chimba reac oncomi tentăş ic ua c eeaşis umăac elpuţ i
ndouăe leme nte
patri
moni aleînc ondi ţi
ileme nţineriie galităţiidint r
ea cti
vş ipa siv.
Modi ficând c elpuţ i
n douăe l
eme mnt epa tri
moni ale ,pr i
nî nregistr
ă r
ile
curente ,c ontabilit
a te
af ol oseştec elpuţ indouăc onturi.Prinf olosireac onturil
orş i
adubl e iînr egi
străriînc ont abilita
tes ea sigură :
- î nregist
ra re
as imul tanăac reş t
e r
ilorş imi c ş
orărilorc es epr oducî n
compone nţaş istruc t
urapa t
rimoni ului;
- urmă rireae xistenţei,ami ş
c ăriiş itransf ormăriieleme nt el
orpa t
rimoni ale
sub dublul lor aspe ct
,res pectivas tr
uc turiiş iamodul uidepr ove nienţă;
-e fectua r
e aadouăs eriidec al
c ule,r espe ct
ivunaa supr aa ctivuluiş ialta
asupra pasivului patrimoniului;
-e ga l
itateape rma nent ăaa ct
ivul uic upa s ivul;
- ve ri
ficare ae xa cti
tăţiiî nreg ist
ră ri
lordin conturi prin egalitatea dintre
debitulş ic reditulc onturilor;
-l egăturar eciproc ăîntrec ont urileî nc ares eefectueaz ăînreg ist
rări.
Sintetizând, dubla înregistrare c ons t
ăî nî nregistr
a reas imul tanăş ic u
aceeaş is umă ,c ua jutorulc ontur i
lor,ac r eşteri
lorş iami cşorărilorc es epr oducî n
compone nţaş istruc t
urapa t
rimoni uluic aur ma r
eaope r a
ţii
lore conomi ce.
Dubl aî nre gist
ra rer epr ezintăc ontinua reac ua lte mi jl
oa ce a dubl ei
repreze ntă r
iapa trimoni ului.Da c ăner eferi
ml ae xist
enţa ,s tar
e aş imi şcarea
eleme nte lorpa tri
moni al
e ,conf orm pr inc ipiuluidubl eir e
pre z
e ntă r
iapa tr
imoni ului
îns truc t
ur as ag lobală( A = P) ,s ec aracte r
ize azăc onform pr i
nc ipiul
uidubl ei
înregistrăriîne g alit
atea:

DEBIT = CREDIT

Dubla înregistrare a dus la denumirea de contabilitate dubl

ăsa
u
c
ont
abi
li
tat
eînpa r
tidădubl ă.

5.
5.
2.Co
res
ponde
nţac
ont
uri
lor
Al ege reac onturil
orî nc ares eînregist
rea zăope ra
ţii
lee c onomicee st
e
condi ţ
iona tădena turaope r aţ
ieişinaturamodi fi
că r
ilorpec ar
eleproduc e.
Na tur aoperaţi
e iec onomi ce,respect
ivc onţinutuleieconomic ,de
terminăo
interdepe nde nţă,o l e gătur ăr eci
proc ăîntrec onturil
eî nc ares ee f
ectuea
ză
înregistrarea.
Cor e spondenţac ont ur
ilor,re pre
zintăl egă t
uraor gani
căş il ogi
căî ntr
e
contuls auc onturil
ec es ede bi
teazăş iînt
rec ontuls auconturi
lecares ecre
ditea
ză
înve de reaînr egist
rări
iî nc ontabili
tat
eaope r
a ţ
iil
ore conomi c
e.
Cont uri
lenupotf unc ţ
ionade câtînc oresponde nţ
ăc uunuls a umaimul t
e
contur i
.Pe nt r
uf iecareope raţ
iee conomi că,înf unc ţ
iedena t
uraş imodi ficăr
il
e
produse se stabilesc distinct conturi corespondente. Conturile între care se
stabileştele gă t
urader ecipr oci
tatesenume cconturi corespondente.
s

11
 Cor e
sponde nţ
ases t
abil
eşt
e:
- numa iînt
reconturi
ledea c
tiv,c ândseî nr
egis
tre
azăope
raţi
iec
onomi
ce
care ge
ne reazămodi f
ică
riinstr
uctur
aa cti
ve l
or;
- numa iînt
reconturi
ledepasiv,c ândseî nr
egis
tre
azăope
raţi
iec
onomi
ce
caregene reazămodi f
ică
riînstr
uctur
apa sivelor
;
-întrec ont
uri
ledea ct
ivsipasiv,cânds eînr
egist
rea
zăoper
aţi
iec
onomi
ce
care ge
ne reazămodi f
ică
riînvolumula ct
ivelorşipasi
vel
or.

5.
6.Ana
liz
acont
abi
lăaope
raţ
ii
lore
cono
mic
e.For
mul
acont
abi
lă

5.
6.
1.Ana
liz
aco
ntab
ilăaop
era
ţii
lore
cono
mic
e
Ana l
izac onta bilăpr ez intăo i mpor t
a nţăde osebităpe ntruc ontabil
itate
,
întrucât as i
g urăî nreg ist
rareaope raţi
il
ore conomi cenuma ic ua jut
orulc onturil
or
carec orespundc onţ i
nu tuluilore conomi c .
Ana l
izac onta bilă a une i ope ra ţ
iie conomi ce presupune c er
cetarea
amă nunţitaaa cesteia,peba z ădedoc ume nte ,pr i
nde scompune reae iine l
emente
compone nte,î n ve de r
e as ta biliri
i modi ficărilor de na turac r
e şt
eril
or s au
mi cşor ă
rilorc es epr oduca supr ae leme ntelorpa trimoni al
er eflect
atec ua j
utorul
cont uril
orc ore sponde nteş iapă rţi
lorac estor a,r espec t
ivde bitsauc redit
,înc a
re
urme azăas eî nre gist
raope raţi
ar especti
vă ,c onc omi tentşicua ceeaşisumă .
Ef ectua reaa na li
z eic ont abi
le a ope raţi
ilor e conomi ceî n ve de r
ea
înreg i
s t
răriilorî nc ontur ipresupunepa rc urge reaur mă t
oareloretape:
- stabil ir
e ana turii
,re spe ctivac onţ inutul uiope raţi
eis upusea nalizei,ce
urme azăas eî nr egistra( încasa re,pl at
ă,a provi ziona rec uma t
eria
le,c onsum de
ma te r
iale,obţ ine redepr odus e,vâ nzăridepr odus ee t
c.);
- de termi na reamodi fi
c ăr i
lorpec arel epr oduc eope raţi
ae conomi căî n
patrimoniu referitoarel ae l
eme ntuldea ctivş idepa sivc aresemodi fi
căş isensul
mod ific
ă r
ilorî nc auza( creşt
eris a umi cşoră ridea ctivs audepa siv);
- determinarea pe baza elementelor patrimoniale modificate a conturilor
cor esponde nt eî nc areur me a
z ăs ăs eînre gistrez eope ra ţ
iaeconomi căa nali
zată;
- apl i
c arear eg ulil
ordef uncţi
ona reac onturilorînve dereade ter
mi nări
i
cont uluic ares ede biteaz ăşiac ontuluic ares ec rediteazăş istabil
ireapea ce as
tă
ba zăaf or mul e icont abi l
e .

Exemplu:Sepr esupunec ăo uni tatepa tr

imoni al
ăac umpă ratma te
rii
pri
medel aunf urnizorînsumăde80l eic onformf acturii
.
Pa rcur g â
nde t
ape l
ea nali
zeicontabileaa c esteiope r
aţi
ieconomi cerezultă
următoare l
e:
- na t
ur aope raţi
eie c
onomi ceestea proviziona reacuma te
riiprime;
- aceast ă ope raţi
ee conomică de termină modi fică
riîna mbele ma se
patr
imoni ale,î ns ensulc reşter
iiunuia ctiva di căe lementul“ Ma ter
iiprime ”
concomi tentc uc r
eştere
aunuipa si
v,eleme ntul“ Fur nizor
i”.Modi fi
careaesteuna
destructurădet ipulA+X=P+X;
-c ontur i
leînt r
ec ar
es es ta
bil
eştec oresponde nţa pabazaa ce s
teiopera
ţii
economi ces untc ontuld ea ct
iv“ Ma t
e riipr i
me ”,r es
pecti
vc ontulde pa siv
“Furnizori”.
-î nba zar eguli
lordef uncţi
onareac onturilor,contul“Materiipri
me ”fii
nd
dea ct
ivş iavâ nddeî nregi
str
a toc r
eşt
eres evade bit
ac us umade80l ei
,iarcontul
”Furnizori”f ii
nddepa sivşia vânddeî nr egistr
a ttotoc reş
ter
es evac re
ditac u
suma de 80 lei.

12
 5.
6.
2.Fo
rmul
acont
abi
lă
Potri
vitpart
icula
rit
ăţi
lordubleiînreg
ist
rări
,în exemplul de mai sus se
s
tabi
leştecores
pondenţaîntr
ede bi
tulcont
ului”Ma t
eri
iprime”şic r
editulc
ontului
„
Furnizori”carear
atăinter
dependenţaşicorel
aţi
areci
procădintreele.Celedouă
c
onturisepunf aţ
ăînf a
ţăşiseunescprinsemnulegali
tăţ
iiobţ
inânda st
felf
ormul a
c
ontabil
ă .

80 lei “
Mat
eri
ipr
ime
” = “
Fur
niz
ori
” 80ei

Formul ac ontabi
lă,reprezintămoda li
tat
eadee xpri
ma r
eg rafi
c ăaunei
operaţ
iie conomi ceî nconturil
ec or espunzătoar
e,pe ba za pr
incipii
lorduble
i
înr
e g
ist
rări
,subf ormădee galit
ateva loricăae lemente
lorpatr
imonial
e .
Prinî nlocuir
ea se mnuluie galităţ
iicul it
era(T)c ar
er eprezi
ntăforma
si
mpl i
fic
a t
ăder e
prezent
aregrafi
c ăac ontuluiseconst
atăurmătoarel
e:
-contulc ar
es edebit
eazăs eg ăseşteînpa r
teastângăae gal
it
ă ţ
ii
,deoar
ece
debit
ulapareî npa r
teast
ângăac ont ului;
-contulc aresecredit
eazăs et r
e ceînpa rt
eadreaptăae ga
lit
ă ţ
ii
,deoar
ece
credi
tulapareînpa rt
eadreaptăac ont ului.

For mulac ontabi

lăa reurmă t
oa rel
ec ompone nt
e:
-contul coresponde ntdebitor ,s c
risînt
otdeaunaî npar
teast
ângăae g
a l
it
ăţi
i;
-c ontulc ores
ponde ntc re ditor,s cri
sî ntotdeauna î
n part
ea dreapt
ăa
ega l
it
ă ţ
ii;
-se mnule gal(=),c arerepr ez i
ntăe gali
tat
eava l
ori
cădint
resumeleînscr
ise
în conturile corespondente;
-sumele înscrise în conturile corespondente.
Preluând exemplul de mai sus unde s-a înregistrat aprovizionarea de
ma teri
ipr imedel afur nizori
,pr eze nt
ăm moda l
it ăţ
il
edee xpr
imareaf ormulei
contabile:

a
)îns
cri
ere
asume
lordef
iec
arepa
rteas
emnul
uie
gal
it
ăţi
i:

80 lei “
Mat
eri
ipr
ime
” = “
Fur
niz
ori
” 80 lei

b)î
nsc
rie
reas
ume
lornuma
iînpa
rte
adr
eapt
ăae
gal
it
ăţi
i;

“
Mat
eri
ipr
ime
” = “
Fur
niz
ori
” 80 lei 80 lei

c
)îns
cri
ere
asume
ios
ingur
ăda
tăî
npa
rte
adr
eapt
ă;

“
Mat
eri
ipr
ime
” = “
Fur
niz
ori
” 80 lei

13
 d)îns
cri
ere
asume
lorî
ndr
ept
ulf
iec
ăruic
ontc
upr
eci
zar
eanoţ
iuni
lorde
de
bitş
icre
dit
;

DEBIT “
Mater
iipri
me” 80 lei
CREDIT “
Fur
nizori
” 80 lei

Formuleleconta
bil
esepotcl
asif
icadupădouăc
rit
eri
i:
-dupănumă rulc
ontur
il
ecore
spondente;
-dupăscopulpentr
ucares
eîntoc
me sc.

a) Dupănumă rulc ontur i

lorcor e
sponde edi
nt nc ar
ee stef orma tăformula
cont abil
ă ,a ceastapoa tef i:
●f or mul ăc ontabilăsimpl ă;
●f or mul ăc ontabilăcompus ă;
●f or mul ăc ontabilăcompl exă(dublă).
Formula contabilăs imp lăe st
ea ceeaî ncarec oresponde nţas esta
bile
şte
întreuns ing urc ontde bit
orş iuns i
ngurc ontc redit
or.Ac e astăf ormulăeste
spe cif
icăope raţ
iilore conomi c ec areafecte
az ănuma idouăpos tur idebi lanţ
,fie
din activ, fie din pasiv sau din ambele părţia lbila
nţului.Une xe mpl udef ormulă
cont abil
ăs impl ăe stece apr e
z entatăma isus,c arecuprindeuns i
ng urc ontdebit
or
şiuns i
ng urc ontc oresponde ntc redit
or.
For mul ac ontabilăc ompus ăestea c
ee aînc ar
ec ore
sponde nţ as esta
bileş
te
între un singur contde bi t
orş ima imul tec onturicreditoaresauî ntreuns i
ngur
contc reditorş ima imul t
ec onturide bi
toare .Formul ac ontabilăc ompus ăeste
spe cif
icăa celorope ra
ţiie conomi cec aremodi f
icăconc omi t
entma imul tdedouă
elemente patrimoniale.

Exemplu:
See f
ect
ue a
zăplăţ
ipri
nbanc
ăpe nt
ruf
urni
zor
i30leiş
ias
igurăr
isoci
ale
50lei
.Dina na
lizacont
abi
lăaoper
aţi
eidemaisusrez
ult
ăur
măt
oa r
eaformulă
cont
abi
lă:

% = “
Cont
uric
ure
ntel
abă
nci
” 80 lei
“
Furni
zori
” 30 lei
“
Asi
gur
ărisoc
ial
e” 50 lei

Semnul(%)înc
adrulf
ormuleicont
abi
lesec
ite
şte„următ
oare
lecont
uri
”.
Anal
izândcuat
enţ
iest
ruct
uraformule
icont
abil
ecompusevom obser
vaîn
cazuldema isuscaacea
stasecompunedi ndouăformulecont
abil
esimplede
forma:

“
Fur
niz
ori
” = “
Cont
uric
ure
ntel
abă
nci
” 30 lei

“
Asi
gur
ăris
oci
ale
” = “
Cont
uric
ure
ntel
abă
nci
” 50 lei

14
 Formul acont abil
ăc ompusăsepre zintăîndouăva r
iant
e :
- f
ormul ac ont a
bilăc ompusă,cuuns ingurc ontc orespondentde bi
torşi
douăsauma imultec onturicores
pondente creditoare;
-formul ac ontabil
ăc ompus ă
,c uuns i
ng urc ontc ore
spondentc redi
torşi
douăsauma imultec onturicores
pondentede bitoare.
For mulac ont abil
ăc omplexă(dubl ă)e stea c eeaînc arecorespondenţas
e
st
abil
eşteîntredouăs a uma imulteconturic a
res ede bi teazăşidouăsa uma imult
e
cont
uricares ecreditează.
Înp ract
icac ontabil
ădi nRomâ niaf ormul ac ont abilăcomplexă( dublă
)nu
seuti
li
ze a
ză,der egulă .

b) Dupăs copulpe ntruc ares eînt ocme ştefor mul ac onta bilăpoa tef i:
●f ormul ac ont abi l
ădeî nre gistrarec urentă;
●f ormul ac ont abi l
ădes torna re .
For mul ac ont abi lădeî nregi strar ec urentă,s eî ntocme ştepeba z aunui
docume ntc ont abildeî nregistrareaune iope raţi
ie c onomi ce .Ac est
ef ormul e
contabilea uc e ama ima r
ef re cve nţăî n pr actic
ad ec ontabi lit
a te.Der egulă,
înscri
ere as ume lors ef a ceînne gru,s ume lerespe c
tives ea dunăa t
â tînde bit
ulc ât
şiînc reditulc ontul ui.Sunta numi tec azuridef or
mul ec ont abilec urente,î nc are
sume ler espe ctives ea dunăa t âtî nde bitulc âtşiînc re ditulcontului. Sunt anumite
cazuridef ormul ec ont abi l
ec ure nte,î nc ar esume les eî ns c r
iuî nr oş us a
uî nne gru
înc hena r,a vâ nds emni ficaţ
iaunors umec us emnul( -), ce se scad din sumele
înscri
seî nne gruî nde bit
ulş ic redi t
ulc ontului.Ac est ef ormul es ervesc pentru
înregis
trare aunorope raţiieconomi cec uc a
racters pe cia lfiindde numi tef ormul e
contabile de rectificare.
For mul ac ont ab ilă de s tor nar e,s e ut i
lize az ă pe ntr uc orect
a reas au
anulareaune iope ra ţiie conomi ceî nr eg ist
ratea nter
i or.J ustifi
ca reau ti
lizăriiunor
astf
eldef or mul ec ont a bilerez ultădi nfa ptulc ănus ea dmi tc ore ctă r
ides emneî n
conturipr inş tergere as a utăier eal orş iîns cr
iereaa lătur a tas e mne lorc or ect
e.Î n
funcţiedemoduldeî ns crier
eas ume iî nf ormul el
ec ont a biledes tornare, acestea
potf iformul ec onta biledes tor nareî nne gruş iformul ec onta bi l
edes t
or nareî n
roşu.
- stornarea în negru, c ons tăî na nularea une if ormul ec ontabile
înregis
tratea nteriorg reşit
,pr inî nr egistrareae ii nve rsă,î nt ocmi ndu -se apoi
formula contabi lăc or ectă .

Exemplu:
S-a
ua chizi
ţion
a tdelafurni
z ormater
iipr
imeî nva
loa
rede50lei
.
For
mul ac ontabil
ăaa ces
te ioperaţ
iieconomic
es -a î
nre
gis
tra
tgr
eşi
t
operându-seînlocdema te
riipri
me ,mărfuri
.
●formulac ont
a bi
lăeronatînregi
str
ată
;

“
Măr
fur
i” = “
Fur
niz
ori
” 50 lei

●s
eanul
eaz
ăînr
egi
st
rar
eae
rona
tă;

“
Fur
niz
ori
” = “
Măr
fur
i” 50 lei

●s
eînr
egi
st
rea
zăf
ormul
acont
abi
lăc
ore
ctă
;

“
Mat
eri
ipr
ime
” = “
Fur
niz
ori
” 50 lei

15
 Ur
mar
eaî
nre
gis
tră
ril
ordema
isus
,tr
ans
pune
reaî
ncont
uris
epr
ezi
ntă
astfel:
D Materii prime C D Furnizori C
(3) 50 (2) 50 50 (1)
(RD) 50 (Rd) 50 50 (3)
(TSD) 50 (TSD) 50 100 (RC)
(SFD) 50 50 (SFC)

D Mă r
fur
i C
(1) 50 50 (2)
(RD) 50 50 (RC)
(TSD) 50 50 (TSC)

Storna re aîn negr

u pr ezint
ă de zavanta
julcăs tabileştec or
espondenţe
nere al
eî ntrec ont
uri
,mărindu-le rulajul în mod artificial. În exemplul luat,
conturile “Fur ni zor
i”şi“
Mă rfuri”lis-aumă ritar
ti
fi
ciala tâtr ulaj
uldebitorcâtş i
rulajul creditor.

-st
ornareaî
nroşu,cons
tăînanula
reaune
iformulec
ont
abi
leî
nre
gis
tra
te
a
nte
riorg
reş
it,pr
inr
epe
tare
ae i
,darcusumaîns
cri
săînroş
u.

Se reia exemplul prezentat mai sus pentru aplicarea variantei de stornare

înr oşu.Pr ocedur apr esupuner epe
tar
eaf ormule icont abileînre gi
strategr eşitc u
înscriereas emne lorî nroşus a uînnegruînchena rşisc ădereaa cestoradi ns emne le
înscrise în negru, anulând astfeloper
aţi
aînregist
ra t
ăg reşitdupăc um ur me ază :

●f
ormul
acont
abi
lăî
nre
gis
tra
tăe
rona
t;

“
Măr
fur
i” = “
Fur
niz
ori
” 50 lei

●s eanul e
azăf
ormul
acont
abi
lăpr
ins
tor
nar
eaî
nroş
usa
upr
ins
cri
erea
sumei în chenar;

“
Măr
fur
i” = “
Fur
niz
ori
” 50 lei

●s
eînre
gist
rea
zăf
ormul
acont
abi
lăc
orec
tă;
=
“
Mat
eri
ipri
me” “
Fur
niz
ori” 50 lei

Ur
mar
eaî
nre
gis
tră
ril
ordema
isus
,tr
ans
pune
reaî
ncont
uris
epr
ezi
ntă
astfel:

16
 D Materii prime C D Furnizori C
(3) 50 50 (1)
(RD) 50 50 (2)
(TSD) 50 50 (3)
(SFD)50 50 (RC)
50 (TSD)
50 (SFC)

D Mă rf
uri C
(1) 50
(2) 50
(RD) 0
(TSD) 0

5.7. Clasificarea conturilor

Totalitatea conturilor utilizate de contabilitate pentru realizarea obiectului
săudes tudiuc ons ti
tuies istemuldec ont uri.Avâ ndî nve derenumă rulma rede
cont urişidive rs i
ta teal ore stene ces arăcla sificareac onturilor.
Clasif i
c areac ont ur il
or c ons t
ăî ns istema ti
z ar
eac ont uril
or c ons tăî n
sist
e ma ti
z ar
e ac ont urilordupăc ar acter
isticic omuneş ispe cifice ,pr i
nî n cadrarea
lorînc l
ase,gr upeş isu bgr u pedec onturi,dupăa numi tec r
ite r
ii,îns c opulr ea l
izării
une iordiniî nmul ţime ac on turilorut i
lizatedec ont abilit
ate.
Conturile se pot clasif ica după ma imul tec ri
te ri
i,f iecare di ntree l
e
caracterizând sistemul conturilor dintr-un anumit punct de vedere. Principalele
cri
te ri
idupăc ar es ec la sificăc ont urilesunt :f unc ţiac ontabi lă,s feradec upr inde r
e
şiconţ inutule c onomi ca lc ontur ilor :
a) Dupăf unc ţi
ac ontabi lă,c ont uriles ec l
a sifi
căî nc ontur idea c ti
vş i
cont uridepa siv.Î nc eledouăg rupes einc ludş ic ont uril
ebi f
unc ţi
ona leî nf unc ţi
e
de soldul lor la un moment dat.
b)Dupăsfera de cuprindere,c ont ur i
l es ec lasif
icăî nc onturis inteticeşi
conturi analitice.
Conturile sintetice sunt utilizate pentru grupe sau categorii omogene ale
eleme nte l
orpa tri
moni ale,a vâ ndî nve de rec onţinut ullor .Si s temuldec ont ur
i
util
iz atînRomâ ni ac upr indec ont urisint eticedeg radulIş ic ont ur isintetice de
gradulI I,simbol iz atec ut r eişir e spe ct
ivpa truc i
fre.
Exemple de conturi sintetice de gradul I: capital social, mijloace fixe,
materii prime, furnizori, casa, etc.
Exe mpl edec ont ur isint eticedeg r adulI I:rez ervele gal e,c l
ădi ri
,ma teri
a l
e
auxi li
are,TVAdepl ată ,a credit iveî nl ei
,e tc.
Conturile analitice de rivădi n de z vol t
a r
eac ontur i
lors intetice.Ac e st
e
cont urisede s chi df acul tativdef iec areuni tatepa tri
moni aleî nf unc ţi
edemodulde
orga nizareac ont a bili
tă ţi
i.Cont ur ileana lit
ic epotfi cantitativ-va lori
c eş iva lori
c e.
Conturile analitice cantitativ-va loric eseut ilize az ăder egulă ,pe ntruc ontabilit
atea
imobi lizări
lorc orpor a leş ias toc ur il
or,ia rc ont urilea na l
it
ic eva lor i
ces eut i
lizează
der e g
ul ăpe ntrude zvol tareac e lor lalt
ec ont uri.
c)Dupăc onţ inut ule cono mi c,c ont uri les ec l
asif
ic ăî nc ontur idebi lanţ,
cont urider ez ultate ,cont ur ideor dineş ie vide nţ ă,cont uriint ernedege sti
une .

17
 Cont uril
e de bi lanţs untc onturi
le de schise pe nt
rua ctive ş ipa s
ive
denumite astfel deoarece sol dur i
lel orl af i
ne l
eune ipe ri
oadedege sti
uneof eră
posibilitateaî ntocmi riibi l
anţuluic ontabil.
Conturile de rezultate c upr i
ndc onturi
ledec he l
tui
elişive nit
uri,f i
ind
denumi tea stfelde oa rec e pe ba za da t
elorî nscriseî na cest
eas ede t
e rmină
rezultatele financiare la finele unei perioade de gestiune.
Cont uril
edeor di neş ie vide nţăs auc onturileîna far
abi l
anţ ului
,c uprind
acelec ont uric arepr inc onţinut ullorr eflect
ăe le
me nt eca r
enuf acpa rtedina cti
vul
saupa sivulbi lanţ
ul ui.Gr upac ont uriorde ordine cuprinde toate conturile care
l
refl
ec tă va lori ma teriales au bă neştia flat
et empor arîn pos esia uni t
ăţi
i
patri
moni a le,f ărăaf ac epa r
tedi n patr
imoni ula cest e
ia.Grupac ont
urilorde
evidenţ ăc upr indet oatec onturilec areevidenţiazădr epturişiangajamente latente
ce potde ve nic e rtes aus ea nule az
ă ur ma re a ma t
eri
ali
zări
iunorc lauze
contractuale.
Conturile interne de gestiune sunt utilizate de contabilitatea de gestiune
pentru reflectarea circuitului patrimoniale intern.

5.8. Normalizarea cont

abi
li
tăţ
iiş
ipl
anuldec
ont
uri
Cont a bilit
a te
auni tăţi
lorpa trimoni ales eor ga nizeazăş if unc ţ
ione azăpe
bazaunornor meş ireg ulistabilitepr inl egişir egula me nterezultatedi ne xpe r
ie nţa
practicăş ine c esită
ţilei mpus edes pe ci
ficula ctivităţi
ia cestora. Literatura de
specialitatede nume ştea c e
a st
ăpr oce durănor mal i
z areac ontabi l
ităţi
i.
Obi ec tulnor ma liz
ă ri
ic onta bili
tăţiiî lc ons tit
u i
e defini r
eade pr i
nc ipii
,
reguliş inor meg e nera l
eba zatepeot erminol og i
ec omunăt utur orut ili
za t
o r
ilorî n
vederea a sigur ări
i,î nţ e
le geri
ii nf orma ţii
lorc ont abileac ontroluluiş iaplicăriiî n
practicăaa c
e stori nfor ma ţi
i.
Pr eocupă riprivi ndnor ma lizareac onta bili
tăţiiaue xist
a tîncădel as f
ârş it
ul
secolului al XIX-lea în SUA. În Europa profesorul E. Schamalenbach din
Germania a elaborat în anul 1919 primul cadru unitar de conturi bazat pe sistemul
zecima lDe we y,deor i ginea mer icană .
După c el de -al doi le
ar ă zboi mondi ala cţiunil
e de nor ma liza
r ea
contabilitate s-au intensificat. În România, profesorul Ion Evian a elaborat în anul
1941 primul plan de conturi bazat pe cadrul general de conturi al profesorului
Schamalenbach.
În ul time let reide cenii,un r olhot ărât
orî nc rear
e aş ipe r
fecţiona rea
norme lorc onta bileîla reComi tetulI nternaţiona ldeSt andardeCont abi l
e( I.A.S.C)
alecă r
uiobi e ctiveg e ne ral
es untur mă toarele:
-formul areaş ipubl icareanor me l
orc ontabi l
ec etrebuier espe ctatepe ntru
prezenta reas ituaţiil
orf inanciare ,pr ecum ş ipr omova rea,acc eptareaş ia pli
c area
acestor norme pe plan normal;
-ameliorarea ş ia rmoni za rear egleme ntare a,anor me l
orc ont abileş ia
procedur i
lorne ces arepr e zentăr
iis i
tuaţiil
orf inanc i
a re.
Normele generale de contabilitate elaborate de I.A.S.C. au caracter
inte
rna ţiona lpr eze ntându-s es ubf ormaunorc onve nţiisaume tode .
Princi pa l
e leins trume nteder e al
izareaanor ma lizări
isunt :
-l egeanr .82/ 1991ac ont abilit
ă ţ
ii;
- planul de conturi general;
- normele de utilizare a conturilor;
- modelele de registre contabile;
- bilanţulş inor me ledeî nt ocmi real ui.

18
 Planul de conturi general este un tablou al tuturor conturilor folosite de un
sec t
ordea c ti
vita t
ea le conomi eina ţ
i onale.Es teoc la si
ficare,ol i
stăs ist
ema ti
căş i
simbol iza t
ăac ont uril
or , obl igatoriu de ut il
iz at de c ătr
et oa t
e uni tăţi
l e
patrimoniale.
Conturile cuprinse în planul de conturi sunt simbolizate pe baza sistemului
zec i
ma l,ş ic upr inde 9 clase de conturi din care 8 clase sun utilizate de
cont abi
l itateaf ina nc iar
ăş ioc lasă(c lasa9)dec onta bili
tateadeg estiune.
Simbolizarea conturilor se face astfel:
3.02.2/01
Clas ă
Grupă
Sec ţ
ie
Atelier
Cont ur i
lef orma t
edi nt reic ifrefor me azăs imbol ulunuic onts i
nteti
cde
gradul I, în timp ce conturile simbolizate cu patru cifre for me azăs i
mbol ulunui
cont sintetic de gradul II. Conturile simbolizate cu mai mult de patru cifre
(de zvoltă r
ia l
ec ont ur i
lors intetice)s untc ont ur il
ea na l
iti
ce.Ac esteadi nurmănu
figureaz ăî npl anuldec ont ur i.
Revenind la exemplul de mai sus se poate afirma:
302 –c onts inteticd egr adulI“ Ma terial econs uma bile”;
3022 –c onts inteticd egr adulI I“ Combus t
ibi li
”;
3022/01 –c onta na litic“Combus tibil/be nzină ”
Cont ur i
lepa t
rimoni a lesuntg rupa teî nc l
as edec ont uridupăna turalorş i
reg r
upa teî nf unc ţieder ol ull orî npa t
rimoni ulu nită ţi
lore conomi ce .Conturilede
che l
tuieliş ic eledeve nitur is unti de nti
fica tema iî ntâidupăna tur alor,iara poi
reg r
upa tedupăf unc ţ
ialore c onomi că .
Pl anulg ene raldec ont uripre zintăur mă toarel eca r
acterist
icis upli
me ntare:
-c onţ inut ulf iecă reic l
a s
edec ontur iş ic onţinut ulfiecăreig rupef i
gure az ă
înNome ncla t
or ulCont ur ilorş ie st
ede zvol t
a tc upr ec izi
e ;
- r elaţiile di ntrec ont uris unts tabiliteî nc onformi tatec u procedur i
l e
contabile normal iz atec arer e gleme nte azăl egă turil
edi ntrecont uri
;
- utilizarea regulilor de evaluare;
- criteriile de clasificare a conturilors intetic edeg radulIş iac onturilor
sintetic
edeg radulI Is untut i
lizat
eî ns itua ţi
ileî nc a
ree lepr e
z intăimpor tanţ ă
pe ntruuni ta teae conomi că .
- re laţiadi ntrec onţ inut ulc ont uri
lorş ic l
as ifi
ca r
eae conomi că(bunur iş i
servicii
,a ctivş ipa sive tc.)s unti ndic ateînc onţ inut ulPl anuluidec onturi
.
Pl anulg ene raldec ont uriarel aba z ăr elaţia:

Activ –Dat
ori
i=Capi
tal
uripr
opr
ii(
Sit
uaţ
iane
tă)

Codifi
c ar
e ac onturil
or a si
g ură, pr
in poz iţ
ia unor c i
freî nc adrul
simbol uri
lorc onturi
loroa numităsemni fi
caţi
e:
-cif
ra9,s i
tuatăpeul t
imapoz i
ţi
eas imboluluicontului
,semni ficăf uncţia
conturi lorinve r
săac ontuluifaţădef uncţi
ac ont
abilăagr upeidin care face parte
(exempl u:c ontul409“ Fur ni
zoridebi t
ori
”e s
teunc ontdepa si
vc ut oatec ăf ace
partedi ngrupa40“ Furnizorişiconturiasi
milate
”c arees
tef ormatădi nc onturide
pasiv);
-cif
ra8,î npo ziţ
iaat r
eiaas i
mboluril
orconturi
lordeî mpr umut ur
iş ide
tr
e zore rie
,r eprezintă dobâ nzi( exe mplu: contul 168 “ Dobâ nz ia ferente
împr umut uri
lorşida tori
ilorasimilat
e” )
;

19
 - c ifra 8,î n poz i
ţia a doua a c ont uril
orde i mobi lizăr ir epr ezintă
amor tiza reaa ce stora( exe mpl u:28“ Amor tizăripr i
vindi mobi lizările” );
-c ifra8,î npoz i
ţiaat r
eia ac ont urilordes tocuriş ic ome nz iî nc ur sde
exe c uţie,r epre zintădi fere nţedepr eţ( exe mpl u:c ontul308“ Di fere nţedepr eţl a
ma teriipr i
meş ima terial
e ”);
- c i
fra8,î np oz iţ
iaat reia ac ont ur ilordet e
rţir epre zintăda t
or iis au
cre anţ ea ferent epe rioade ic urente pe nt ruc ares e prime scs a us eî ntoc me sc
doc ume nt eî n pe ri
oa da ur mă t
oa re( exe mpl u:c ontul418 “ Cl ienţi- facturi de
întoc mi t”);
-c ifra8,î npoz i
ţiaadouaac ont ur ilordec heltuiel
işideve ni tur isemni fică
che ltuielic ua mor ti
z ăr
ile,pr ovizioa ne leş ia j
us tăr i
lepe ntr
ude pr ecieris aupi erderi
deva loa re,r es pec t
ivve nitur idinpr oviz ioa neş iajustăripe nt rude pr ecieres au
pie rde re de va loa re( exe mpl u:c ont ul681 “ Che l
tuielide e xploa ta re pr i
vind
amortiz ă ri
le,pr ovi zioane l
eş iajustărilepe ntrude preciere”);
-s imbol urilec ontur i
lordi nc l asele6ş i7a si
gur ăînma joritate ac a
zur il
or,o
cor ela ţ
ieî ntrena turar esurs e
lorut iliza t
eş iar e z ultat
elorobţ inute ;
- conturile din clasa a 9-a, conturi interne dege sti
une ,s eut i
liz eazăpe ntru
ca l
c ul aţ
iaa na liticăac osturilorpeobi ectdec a lcul aţ
ie.
Înpr ez ent ,c onţinutulc laseia9 -a ,a sig urănuma ie vide nţac hel
tu iel
ilor
oc az iona te de a ctivit
ăţile de rulate .Î n vi itor s e ur mă reşte di versificarea
conţ inut uluic la sei9pe ntrur e al
izareaur mă t
oa re l
orobi ec
tive:
- gestiune aa nalit
icăas t
ocur ilor;
- determinarea rezultatelor analitice;
- previ ziune ac heltuie li
lorş ive nitur i
lor ;
-c ontr olulc os t
urilorş ibug e telorpr i
ni nt erme diulaba terilor.
În contabilitate se utilizea zăpl anur ic ont abiledi f
erit
epe nt ruc ontabilitatea
fina nc i
a răş ic ont abi l
itat
e adeg est
iune .Pe ntrur e al
izareac ont abilităţiif i
na nc i
are,
uni tăţilee conomi cevorut ilizadoa rc ont ur iledi n Pl anuldeCont ur iGe neral
(PCG) iar pentru realizarea contabil ităţiideg e stiunevaut i
lizac ontur ileof eritede
PCGc area uc a ractermi ni ma l,ur mâ ndc auni tăţileec onomi ces ăl ec ompl etezeş i
săl ede zvol t
epot rivitne ces it
ăţil
ors a l
edee vide nţă.De ci,PCG a reunc aracter
maximal pentru clasele I-VI Iş iunc a racte r minimal pentru clasele VIII-IX.
Uni tăţilee conomi ce,înf unc ţiedemă rime alor,utili
z eazăPCG,di ferenţiat
pedouăni ve lur i:
- ni ve lulIva labilpe ntru uni tă ţilee conomi ce mi ciş imi jl
ociic are
utilize azăc ont ur is i
ntetices audi viz iona redeg radulI ;
- nive lulI Iva l
abilpe ntruînt repr inde rilema r
iundec ontur ilef unc ţi
one ază
caf iindc ont ur idi viziona res a
us inte t
ic edegr adulIş is ubc ont uris auc onturi
sintetice de gradul II.
Da căi nfor ma ţi
il
e of erit
e de c ont urile di vizionareî nc a druluni tăţ
ilor
economi c emi c iş imi jl
o ciinuec ompl etăa tunc işia cesteuni tă ţ
ie conomi c evor
utiliza subconturi sau conturi sintetice de gradul II.

20
5.
9.Apl
ic
aţi
ipr
ivi
ndf
unc
ţiuneac ont ur
il
orş
iînt
ocmi
reaf
ormul
ei
contabile

APLI
CAŢI
IPRI
VINDCONSTI
TUI
REACAPITALULUI SOCIAL

Apl i
caţianr1:Lac ons t
ituireauneisocietăţicome rcial
e,asociaţi
is ubscriu
un capital social de 5.000 lei.
Anal i
zaş ifor mulac ont a bilă
- operaţi
ae stedena t
ur ac reşt
eri
icapita
lului;
- operaţiade t
e r
mi năc reştereaunuipos tdea c
tivc oncomitentc uc reşterea
unuipos tdepa sivc ua c
ee a
ş is umă( modifi
c a
redevol um apa tri
moni uluiîns ensul
creşt
e r
ii ,defor maA+x=P+x)
-conturilec oresponde nteî nt
rec ar
es es tabileştec ore
sponde nţapeba za
acesteiope ra
ţiis unt :456“ De contă r
icua soci
aţiipr i
vindc a
pit
alul
” ,contdea c t
iv
(cr
e anţăf a
ţădea s
oc iaţi
),ca r epr inc r
eşt
eresede biteaz ăşi1011“ Ca pita
ls ubsc ri
s
nevărsa t”,contdepa si
vc arepr inc reş
ter
es ecreditează;
-formul ac ont abil
ă:
=
456 = 1011 5.000 lei
“De contăric ua soc i
aţii “C
=apit
alsubs crisne văr
sat”
privind capitalul ”

Apl i
caţianr .2: Asoc i
aţiiva r
s ăc apit
a l
uls ubs c
risînba niş iî
nna turăa st
fel:
un asociat depune ca aport la capital un mijloc de transport în valoare de 1.500 lei,
un alt asociat aduce ca aport terenur ie valuateînva l
oarede2. 500l ei,ia rceil
alţi
asoc i
aţide puna por t
ullac apit
a llaba nc ăîns umăde1. 000l ei.
Anal i
zaş iformul aconta bil
ă
- operaţi
ae st
edena turavă rsăriica pi
ta l
uluis ubscr
is ;
- ope raţ
iapr oduc ea suprapa t
rimoni uluio modi ficaredes truc tu
r ă
,de
forma A + x + x + x –x= P,de t
ermi nândc reş t
ereaat reipos turidea ct
iv
conc omi tentc umi cşorareaunuipos tdea c t
iv;
-c onturileî ntr
ec a
res es tabi l
eştec or es
ponde nţ
apeba zaa ceste iope r
aţii
sunt2111“ Tere nuri”,2133“ Mi jloa cedet ranspor t”
,5121“ Conturil ab ănciîn
lei”,cont uridea cti
v,c areprinc reşteres evorde bitaşi456“ De cont
ă ricua soci
aţii
privindc apit
alul” ,contdea c t
iv,car epr i
ns c
ă deres evac redi t
a ;
-formul ac ontabilă:

% = 456 5.000 lei

2133 = “Dec
ontăric
ua soci
aţi
i 1.500lei
“Mi
jl
oacedet ra
nspo
rt” pr
ivi
ndc api
tal
ul”
2111 2.500lei
“Terenuri
”
5121 1.000lei
“
Cont
urilabă nc
iînl
ei”

21
 Concomitent: Sec onstat
ăde punereai nte
gral
ăac apit
a l
uluisubscr
isde
5.000 lei.
Anal i
zaş iformulac ont
abil
ă
- ope r
a ţ
iae stedena t
uraconst
ituir
iiefecti
veac a
pital
uluisubscri
s;
- ope raţ
iapr oduceomodi fic
a repa t
rimonial
ădes t
ruc
turăapa s
ivul
uide
forma A = P + x – xde te
rminândc reşt
ereaunuipos tdepa sivc oncomite
ntcu
mi cş
or are aunuia ltpostdepa s
ivcua ceeaşisumă ;
- c onturi
lec ores
pondenteînt
rec ares es t
abil
eştecorespondenţapebaza
acest
e iope ra
ţiis unt1011“ Capit
alsubs cri
sne văr
sat”
,c ontdepa s
iv,carepr
in
scăderes edebit
e azăş i1012“ Capit
als ubscrisvărs
at”,contdepa s
iv,carepr
in
creşt
er es ec r
editează ;
-formula contabil:

1011 = 1012 5.000 lei

“
Capi
tals
ubscr
i sne
văr
sat
” “
Capi
tals
ubscri
svă
rsa
t”

Dupăacest
eînr
egi
st
răr
i,s
it
uaţ
iaî
ncont
urir
eda
tăî
nevi
denţ
asi
st
ema
tic
ă
s
epr
ezi
ntăa
stf
el:

1012 2133
D Ca
pit
als
ubscri
svă rs
at C D Mijloace de transport C
5.000 (3) (2) 1.500
5.000 (RC) (RD) 1.500
5.000 (TSC) (TSD) 1.500
5.000 (SFC) (SFD) 1.500

1011 2111
D Capitalsubscr
i sne
vărs
a t C D Terenuri C
(3) 5.000 5.000 (1) (2) 2.500
(RD) 5.000 5.000 (RC) (RD) 2.500
(TSD) 5.000 5.000 (TSC) (TSD) 2.500
(SFD) 2.500

456De contăricua soc i

aţi
i 5121
D privind capitalul C D Contur ilabănc
iînl
ei C
(1) 5.000 5.000 (2) (2) 1.000
(RD) 5.000 5.000 (RC) (RD) 1.000
(TSD) 5.000 5.000 (TSC) (TSD) 1.000
(SFD) 1.000

Te
mă:Cons
trui
ţib
ilanţ
uldec
ons
ti
tui
ref
ormal
is
tă.

22
 APLI
CAŢI
IPRI
VINDDI
MINUAREACAPI
TALULUISOCI
AL

Apl i
caţianr .1:Ca pital
uls ocialfi
inddi sproporţi
onatf aţ
ădeobi ectulde
activit
atea lsoc i
etăţi
i,aduna r
eag eneral
ăhot ă
răştedi minuar
e aa ce
stui
ac usumade
1.000 lei.
Anal i
zaş iformulac ontabi
lă
- ope raţ
iae st
edena turadimi nuări
iefect
iveac apit
aluluisocia
l;
- ope raţi
apr oduceomodi f i
carepatri
moni ală des tructurăapa si
vuluide
forma A = P + x –x determinândc reşt
ereaunuie leme ntdepa si
vş imicşorar
ea
unuia lte le mentdepa si
vc ua ceeaşisumă ;
- c onturi
lec orespondenteî ntr
ec areses tabileşt
ec orespondenţapeba za
aces t
eiope ra
ţiisunt456“ De c
ontăric uasociaţ
iiprivindc apital
ul”,contdepa s
iv
(datorief a ţădea sociaţi
),careprinc re
şter
es ecrediteazăşi1012“ Capita
lsubscri
s
vărsat”,c ontdepa si
v,carepr i
ndimi nuaresedebi te
a ză
;
-f or mulac ontabil
ă:

1012 = 456 1.000 lei

“
Capi
tals
ubscri
svă
rsa
t” “
De c
ontăric
ua soci
aţi
i
pr
ivi
ndc api
tal
ul”

Apl i
c aţianr .2: Ser ambur s
eazăc api
taluls ocial
,îns umăde1. 000lei
,
asoci
aţi
lordi ndi sponibilule xist
entîncont.
Anal izaş iformul ac ontabil
ă
- opera ţi
ae stedena tur arambursă
riicapit
a l
uluis oci
al;
- opera ţi
apr oduc eomodi ficar
epa tr
imoni alădev olum de forma A –x =
P –xde termi nânddi mi nuare aunuipostdepa si
vc onc omitentcumi cşora
reaunui
postdea ct
ivc uac eeaşisumă ;
-contur il
ec oresponde nteîntrecares es tabil
eş t
ec ores
ponde nţapeba za
acest
eiope raţiisunt456“ De contăr
ic uasociaţ
iipr i
vindc apit
alul
” ,contdepa s
iv
(dat
ori
ef a
ţădea soc i
aţi)
,c arepr i
ndi minuares ede bite
azăş i5121“ Contur
ila
bănciî
nl ei”,c ontdea cti
v,c areprindiminuaresec reditea
ză;
-formul ac ontabilă:

456 = 5121 1.000 lei

“
Dec
ont
ăric
ua soc
iaţ
iipr
ivi
nd “
Cont
uril
abă nc
iînl
ei”
ca
pit
alul
”

Si
tua
ţiaî
ncont
uris
epr
ezi
ntăa
stf
el:

1012 456De contăricua soc i

aţi
i
D Ca pitals
ubs cr
isvă rsa
t C D privind capitalul C
(1) 1.000 5.000 (SI) (2) 1.000 1.000 (1)
(RD) 1.000 0 (RC) (RD) 1.000 1.000 (RC)
(TSD) 1.000 5.000 (TSC) (TSD) 1.000 1.000 (TSC)
4.000 (SFC)

23
 5121
D Cont uril
abă nc
iînlei C
(SI) 5.000 1.000 (2)
(RD) 0 1.000 (RC)
(TSD) 5.000 1.000 (TSC)
(SFD)4.000

APLI
CAŢI
IPRI
VINDACTI
VELEI
MOBI
LIZATE

Apl i
caţi
ipr ivindimobi l
izăril
ene corpor al
e
Apl i
caţi
anr 1:Os
. ociet
atec ome r
cialăpl ă
teşt
edi ndi sponi bil
uldel aba nc ă
de 1.000 lei, suma de 200 lei reprezentând taxe de înmatriculare la constituirea
acesteia.
Analizaş if
or mulac ontabil
ă
-operaţi
ae stedena turaanga jă
riiunorc helt
uielidec ons ti
tuire;
-operaţi
apr oduc easuprapatrimoniului o modificare destructura a activului
de forma: A + x –x=Pde te
rmi nândc reş
tereaunuipos tdea c t
iv,c oncomitent cu
scădere ac ua c
ee aş
is umaaa lt
uipos tdea ct
ive;
-conturi
leî ntrec ar
es es ta
bi l
eştecor espondenţapeba z aa cesteiope raţ
ii
sunt201“ Che l
tuielidec onsti
tuire
” ,contdea cti
v,carepr inc reşteres ede bite
a ză
şi5121“ Conturilabă nciînlei”,contdea ct
iv,c ar
epr indimi nua res ecre ditează;
-f
ormul ac ontabi
lă:

201 = 5121 200 lei

“
Che
ltui
elidec ons
ti
tui
re” “
Cont
uril
abă nc
iînl
ei”

Apl i
c aţi
a nr .2: O s o ci
e t
atec ome r
cialăa mor t
izea
zăc hel
tuie
lile de
const
ituirede200 l e
ipeo pe rioadăde5 a ni.Seî nregis
tre
azăa mor tiz
area
chelt
uielilordec onstit
uireafer
e ntăprimuluianîns umăde40l ei
.
Anal izaş iformulac ont
a bilă
- opera ţ
iae st
edena turar ecuperăr
iitre
ptateac helt
uiel
il
ordec onsti
tuir
e;
- oper aţi
ae stedec r
eştereapa t
r i
moniul uidef orma:A + x= P + x,
deter
mi nâ ndc r
eş ter
eaunuipos tdea c
tiv,conc omitentcuc re
ştereac ua cee
a ş
i
sumăaunuipos tdepa s
iv;
-c ont ur
ileî ntr
ec areses t
abileş
tec ore
sponde nţapeba zaac e
steioperaţi
i
sunt6811“ Che ltuiel
idee xploa t
a r
epr i
vinda mor t
iza
reaimobili
zăril
or”,contde
acti
v,c are pr i
nc reşte
res e debiteazăş i2801 “ Amor t
iza
reac helt
uiel
ilorde
const
ituire”,c ontdepa si
v,c a
repr increşt
e r
esec redite
ază;
-formul ac ontabi
lă:
6811 2801 40 lei
“Che lt
uie l
ide = “
Amort
izare
ac he
ltui
eli
lor
exploatare privind deconsti
tui
re”
a
mort
izareaimobi l
izăril
or”

24
 Apl i
caţia nr .3: La s fârşit
ulc elorc incia ni,societ
ate
aî nre
gist
rează
scoatereadine vi
de nţ ăache l
tuieli
lordec ons t
it
uire.
Analizaşifor mul aconta bi
lă
-operaţi
ae stedena turai eşi
r i
idi npa tr
imoniuac he
ltui
e l
il
ordeconsti
tui
re;
-operaţi
apr oduc ea suprapa t
r i
moni uluiomodi f
ica
redevol um,def orma:
A –x = P –xde termi nânddi minua re aunuipos tdea c
tiv,concomite
ntcuscăderea
cua ceeaşisuma a unui post de pasiv.
-c onturi
leî ntrec a
res es tabi le
ştec orespondenţapeba zaacest
eiope r
aţi
i
sunt2 01 “ Che l
tuie lide c onstit
ui r
e ”,c ontde a ct
iv,ca r
e prin di
minuares e
credite
az ăşi2801“ Amor ti
z a
re ac he l
tuie
lilordec onsti
tui
re”,contdepa s
iv,care
prindimi nuaresede bit
ează;
-f
ormul ac ontabil
ă ;
200 lei
2801 = 201
“
Amort
izare
ac he
ltui
eli
lor “
Che
ltui
elidecons
ti
tui
re
deconsti
tui
re”

Dupăacest
eînr
egi
st
răr
i,s
it
uaţ
iaî
ncont
urir
eda
tăî
nevi
denţ
asi
st
ema
ti
că
s
epr
ezi
ntăa
stf
el:
201 5121
D Cheltuieli de constituire C D Cont urilabănc
iînl i C
e
(1) 200 200 (3) (Si) 1.000 200 (1)
(RD) 200 200 (RC) (RD) 0 200 (RD)
(TSD) 200 200 (TSC) (TSD) 1.000 200 (TSC)
(SFD) 800

2801 Amortizarea cheltuielilor

D de constituire C
(3)200 40 (anul I) (2)
40 (anul II)
40 (anul III)
40 (anul IV)
40 (anul V)
(RC) 200 200 (RC)
(TSD) 200 200 (TSD)

Apl i
caţi
iprivindimobi l
izări
lec orporale
Apl i
caţi
anr .1: Os oci
e t
atec ome rci
alăachizi
ţi
o neazădel afurnizorun
calc
ulat
orPC,l aunc ostdea chizi
ţi
ef ă
răT. V.A.de1. 500l ei.Platasevaf ace
ult
eri
ora chi
z i
ţi
ei.
Analizaşiformul acontabil
ă
-operaţi
aestedena turaachizi
ţionă r
iiunuiacti
vimobi li
zatcorporal;
-operaţi
apr oducea supr
apa tri
moniului o modificare de volum în sensul
creş
ter
ii,def orma:A +x=P+x,de te
rminândc reş
tereaunuipos tdea ct
iv,
concomitentcuc r
eştereacua ce
e aş
isumăaunuipos tdepa s
iv;
-conturi
leîntrec ar
es es ta
bileştec ore
spondenţapeba zaa cest
eiope raţi
i
sunt214“ Mobi l
ier
,a parat
urăbirot
ică,e c
hipame nt
edepr otecţi
eava l
oril
oruma ne

25
ş
imate
rial
eşial
teac
tivec
orporal
e”,contdeact
iv,ca
repr
increş
ter
esedebit
eaz
ă
ş
i404“Furni
zor
idei
mobili
zări
”,contdepasi
vcarepri
ncr
eşt
eresecre
dit
eaz
ă;
-for
mul
acont
abi
lă:

214 = 404 1.500 lei

“Mobi
lie
r,apa r
atur
ăbi r
oti
că, “
Furnizori
e
chi
pamentedepr otec
ţieavalori
lor deimobili
zări
”
umaneşima t
erial
eşia l
teac
tive
corporal
e”

Apl icaţianr .2:Soc iet

ateac o me rc i
alăî nr e
gi st
reaz
ăa mortizareaa fe
rentă
calcul ator uluiînpr imula ndeut ilizar
e ,ş t
iindc ădur atanorma lădef uncţionares-a
stabilit la 3 ani, regimul de amortizare fiind cel liniar.
Anal izaş iformulac ontabilă
-ope raţiae stedena turade precier i
ii r
eve rs ibil
eaa c
tivuluiimobi l
izat
corporal;
-ope raţiade t
ermi năomodi ficar edevol um def orma :A +x=P+x,
de t
ermi nâ ndc re şter
eaunuipos tdea ctiv,c onc omi tentcuc re
ştereac ua c
eeaşi
sumăaunuipos tdepa s
iv;
-cont urileî ntr
ec a reses tabileştec oresponde nţapeba z
aa c est
e ioperaţi
i
6811“ Che ltui
e lidee xploatar
epr ivinda mor tiz are ai mobil
izăril
or”,c ontdea c
tiv
carepr inc reşter esede biteazăşi2814“ Amor tiza reaa lt
orimobi l
izăric orporal
e”,
contdepa siv,c a reprincr eşt
eresec redi tează;
Amor t
iz areaanua lăafere
nt ătele vizoruluic olors ecalculeazădupă
formula:
V 1 500
Aa = i =
.

= 500 lei
T 3
unde: Aa =amor
ti
zar
eaanual
ă
Vi =val
oar
eaimobi
liz
ării
T=dur at
anormal
ădef uncţ
iona
re
-formul
acont
abi
lă:

6811 = 2814 500 lei

“
Chelt
uie
lideexploa
tar
epri
vind “Amorti
zareaaltor
a
morti
zare
ai mobi
li
zăr
il
or” i
mo bi
li
zăr
icorpor al
e ”

Apl i
caţianr3: So cietateac ome rcia
lăînr egis
treazăs coatereadi nf uncţ
iune
a calculatorului în valoare de 1.500 lei complet amortizat, respectiv a televizorului
colordupăc eiz ecea nideut i
liza r
e.
Anal i
zaş iformul ac onta bil
ă
-operaţiae stedena turaie şi
r i
idinpa tr
imoni uai mobi liz
ărilorc or porale;
-operaţia pr oduc e o modi fi
care pa tri
moni ală de vol um î ns ensul
dimi nuă ri
i,def ormaA –x = P –x,de t
ermi nânds căde reaunuipos tdea c t
iv,
conc omi tentcus căde re
ac ua c eea ş
is umăaunuipos tdepa siv;
-conturileî ntrec ares es tabileşt
ec orespondenţapeba zaa ce steiope raţ
ii
sunt214“ Mobi lier,a paraturăbi rotic
ă ,echi
pame ntedepr ot ecţi
eava loriloruma ne
şima terialeş ia ltea c
tivec or pora l
e ”,contdea ct
iv,c arepr inmi cşor ar
e s e
crediteaz ăş i2814 “ Amor t
izareaa ltorimobilizăricorpor ale”,contdepa siv,c are
prinmi c şorares ede bit
e ază;

26
 -f
ormul
acont
abi
lă:

2814 = 214 1.500 lei

“
Amor
ti
zar
eaa l
torimobi
li
zăr
i = “Mobi l
ier
,apa rat
urăbi
roti
că,
corpor
a l
e” echipamente deprot
ecţi
ea
valor
il
oruma neş imater
ial
eşi
al
teact
ivec orpor
ale
”

Dupăaces
teî
nre
gis
tr
ări,s
it
uaţ
iaî
ncont
urir
eda
tăî
nevi
denţ
asi
st
ema
tic
ă
s
epr
ezi
ntăa
stf
el:

214 Mobilier, aparatura de 404

D birot
ică.
..
... C D Furnizori de imobili
zăi C
r
(1) 1.500 1.500(3) 1.500 (1)
(RD) 1.500 1.500 (RC) 1.500 (RC)
(TSD)1.500 1.500 (TSC) 1.500 (TSC)
1.500(SFC)
.

D 2814
“
Amor
tizar
eaa l
tori mobi
liz
ăricor
por
ale
” C
(3) 1.500 500 (2)
500 N+1
500 N+2
(RD) 1.500 1.500 (RC)
(TSD) 1.500 1.500 (TSC)
.

Apl i
c aţiiprivi
ndi mobi li
zăr i
lefinanci
are
Apl i
c aţianr .1: O s ocietat
ec ome r
cial
ăc umpărădel aoa l
tăs oci
etat
e
inter
e s
edepa rt
icipareînva loa r
ede5. 000lei,cupl at
aefectuat
ăprinbancădintr
-
un disponibil de 10.000 lei.
Anal izaş iformul ac ont a
bilă
-ope r
a ţi
ae stedena t uraa chiziţ
ionăr
iiunorintere
sedepa rt
ici
pare;
-ope r
a ţi
ade te
rmi năomodi ficar
epa t
rimoni a
lădes truc
turădevol um de
forma : A+ x –x=P,de terminâ ndc re
şter
eaunuipos tdea ct
ivşiscădereacu
aceeaşisumăaa l
tuipos tdea cti
v;
-contur i
leî ntr
ec ares es tabileş
tec orespondenţapeba zaacest
eiope ra
ţii
sunt263“ Interesedepa rtic ipare”,c ontdeacti
v,c a r
eprincreşt
eresedebiteaz
ăş i
5121“ Contur ilabă nciî nl ei”,contdea cti
v,c areprinmicşorar
esec r
edit
e az
ă;
-formul ac ontabilă

263 = 5121 5.000 lei

“
Int
ere
sedepa r
ti
cipa
re” “
Cont
uril
abă nc
iînl
ei”

27
 Aplicaţianr .2:Ac eeaşis oci
etat
edine xe mplula nte
riorvi ndet i
tluride
part
ici
pareune iterţes ociet
ăţicome rci
aleînva loarede2.000 lei, cu încasarea
ult
eri
oară.
Anal i
zăş iformul ăc ontabilă
-operaţi
ae stedena t
ur avâ nzăr
iiunori nteres
edepa rt
icipa r
e;
-operaţi
ade t
ermi năomodi fi
car
edevol um îns e ns
ulc r
e şteriidef orma :A
+x=P+x,de termi nâ ndcreştereaunuipos tdea cti
v,c oncomite ntc ucreştereacu
aceea
şisumăaunuipos tdepa siv;
-conturi
leî ntrec ares es tabi
leşt
ec oresponde nţapeba zaa cesteiope raţ
ii
sunt461“ De bi
toridi ve r
şi”
,c ontdea cti
v,c a
repr inc r
e şt
eresede biteazăş i7583
“Venit
uridi nvâ nza r
e aa ct
ivelorş ialt
eope r
aţiidec a
pi t
al”,contdepa si
v,c ar
e
pri
nc r
eşteresec reditează;
-for
mul ac onta bil
ă:

461 = 7583 2.000 lei

“
Debi
tor
idive
rşi
” “
Veni
turidi
nvânza r
eaac
tivel
orş
i
alt
eoperaţ
iidecapi
tal”

Apl i
caţianr .3:Ur mareavânzări
it i
tluri
lordepa r
ti
cipare,s eprocedează
las coate r
e a dine videnţ
ăat i
tl
uril
ordepa rti
ciparelavaloar
e adeî nreg
ist
r a
rede
2.000 lei.
Anal i
zăş iformulaconta
bilă
-operaţi
ae stedena t
urai
e ş
iri
idinpa t
ri
moni uai nt
ere
se l
ordepa rt
ici
pa r
e;
-operaţi
ade t
e r
minăomodi f
icar
edes tr
uc t
ură,deforma ;A +x–x = P,
determi nâ ndc r
eştereaunuipostdea ct
ivş iscădereacua ce
ea ş
is umăaa l
tuipost
de activ;
-conturi
leî ntrecareses t
abil
eşt
ec orespondenţapeba z
aa ce
steioperaţ
ii
6583“ Che l
tuie
lipr i
vindacti
velecedat
eş ialt
eope raţ
iidec apit
al”,contdea ct
iv,
carepr inc reşt
eres ede bi
tea
zăş i263“Int
e re
sedepa r
tici
pare”,contdea ct
iv,care
prinmi cşoraresec redit
ează;
-formulac ontabil
ă:

6583 = 263 2.000 lei

“
Che
ltui
elipr
ivi
nda ct
ivel
eceda
teş
i “I
nter
es ede
al
teoperaţ
iidecapi
tal
” par
ti
cipa r
e”

Dupăaces
teî
nre
gis
tră
ri,s
it
uaţ
iaî
ncont
urir
eda
tăî
nevi
denţ
asi
st
ema
tic
ă
s
epr
ezi
ntăa
stf
el:

5121 263
D Cont urilabănciî
nl ei C D Interese de participare C
(Si) 10.000 5.000 (1) (1) 5.000 2.000 (3)
(Rd) 0 . 5.000 (RC) (RD) 5.000 2.000 (RC)
(TSD) 10.000. 5.000 (TSC) (TSC) 5.000 2.000 (TSC)
(SFD) 5.000 (SFD) 3.000

28
 461
D De bitoridi
ver
şi C
(2) 2.000
(RD) 2.000
(TSD) 2.000
(SFD) 2.000

APLICAŢII PRI
VIND STOCURI
LE DE MATERI
I PRI
ME ŞI
MATERIALE CONSUMABILE

Aplicaţia nr.1: Os ociet

atec ome r
cialăsea pr ovizione a
zăc uma t
e r
iip rime
delaunf urnizorlapreţdec umpăra rede1.000l ei,c heltui
e lidetransport200l e i.
Anal i
zaş iformul acontabil
ă
-operaţiaestedena turaaprovi zi
onăriicuma teriipr i
me ;
-operaţiade t
erminăomodi fic a
redevol um î ns ensulc reşt
eriidef ormaA+
x=P+x,de terminândc r
eştere
aunuipos tdea ctiv,c onc omitentcuc reştereac u
aceeaş
isumaaunuipos tdepa si
v;
-conturileîntr
ec areses tabileş
tec oresponde nţapeba zaa cesteiope r aţ
ii
sunt301“ Ma teri
ipr i
me ”
,c ontdea cti
v,c arepr i
nc reşteresede bit
ez ăş i40 1
“Furni
zori”,contdepa siv,carepri
nc re
şter
es ec r
e ditează;
-for
mul acontabilă:
301 = 401 1.200 lei
“Ma te
riipri
me ” “Fur nizori ”

Aplicaţi
anr .2: Seî nregist
reazăconsumuldema t
eriiprimeînvaloarede
800 lei.
Analizaşiformul aconta bi
lă
-operaţ
iaestedena turac onsumuluidematerii prime;
-operaţ
iade t
ermi năomodi fi
caredestruct
ur ăî na ct
ivulpatr
imonial de
forma A + x –x=P,de termi nândc re
şte
reaunuipos tdea c t
ivşiscăder
e ac u
aceeaşis umaaa lt
uipos tdea ct
iv;
-cont
urileînca r
es es ta
bi l
eştecores
pondenţapeba zaa cest
eioper
aţi
is unt
601“ Che lt
uiel
ic uma t
e ri
il
epr i
me ”,contdeact
iv,c arepr inc r
e ş
teresedebitează
şicont ul301“ Ma ter
iipr i
me ”,contdea cti
v,car
eprins căderedec redi
teaz
ă;
-for
mul acontabilă:

601 = 301 800 lei

“
Che
ltui
elic
uma t
eri
il
epr
ime = “
Mat
eri
ipri
me”

În ur
ma acest
or înr
egi
st
răr
isi
tua
ţiaî
ncont
urir
eda
tăî
nevi
denţ
a
s
ist
ema
tic
ăsepr
ezi
ntăas
tfe
l:
401 301
D Furnizori C D Materii prime C
1.200 (1) (1) 1.200 800 (2)
1.200(RC) RD) 1.200 800 (RC)
1.200 (TSC) (TSD) 1.200 800 (TSC)
1.200(SFC) (SFD) 400

29
 Apl
icaţ
iipr
ivi
nds
toc
uri
ledepr
oduse

Aplicaţi
anr .1: O soc i
etat
ec ome r
cia
laobţ inepr odus
ef i
nitedinprocesul
deproduc ţ
ielaunc ostdepr oduc ţ
ieefect
ivde3. 000l ei.
Anal i
zaşiformulac ontabi
lă
-operaţ
iaestedena t
ur aobţi
neri
idepr odusef i
nite;
-operaţ
iade t
erminăomodi fi
caredevol um î ns e
nsulcreş
terii
,deformaA
+x = P+x,de t
ermi nândc r
eşte
reaunuipos tdea ctiv,concomitentcucre
şter
e a
cuaceeaşisumăaunuipos tdepa si
v;
-conturi
leîntrec ares es t
abil
eştecoresponde nţapeba zaa cest
eiopera
ţii
sunt345“ Produsef i
n i
te”,c ontdeac t
iv,car
epr i
nc reşter
esede bi
t e
azăşicontul
711“Va ria
ţiast
ocurilor”
,c ontbi f
uncţi
onalcarepr i
nc reşte
resecredite
ază;
-formulacontabilă:

345 = 711 3.000 lei

“
Produs
ef i
nit
e” = “
Var
iaţ
iast
ocur
il
or”

Apl i
caţianr .2: Di npr odus e
lef i
nit
eobţinutes evâ nd10%,l apr e
ţde
vânzare de 360 lei, TVA 19%.
Anal i
zaş iformulac ontabilă
-operaţiae stedena t
ur avâ nzăr
iideprodusefinite
;
-operaţiade t
e r
mi năomodi fi
caredevolum îns ensulcreş
ter
iide forma: A
+ x1 = P + x2 + x3,de t
ermi nândc r
eşter
eaunuipos tdea cti
vş iocreşt
ereadouă
posturidepa sivc ua ceeaşisumă ;
-conturileî ntrec ares es tabil
eşt
ec ores
ponde nţapeba zaacesteiope r
a ţ
ii
sunt4111“ Cl i
e nţi”,contdea ctiv,careprincreş
ter
es edebit
eazăşiconturil
e701
“Ve nit
uridi nvâ nz areapr oduse lorfini
te”,contdepa si
v,c ar
eprinc reşter
es e
credit
eaz ă,alăturide4427“ TVA c ol
e c
tat
ă”,contdepa si
v,c a
reprincre ş
ter
es e
credit
eaz ă;
-formulac ontabilă:

4111 = % 428,4 lei

“
Clienţi
” 701 360 lei
“
Veni
tur
idi
nvânzareadepr odus
efi
nit
e”
4427
“TVAc olec
tat
ă” 68,4 lei

Apl i
caţianr .3:Ur ma r
eavâ nz ări
ipr oduselorfi
nit
es edesca
rcăgest
iunea
deprodus elefinitevâ ndutelac ost
uldepr oduc ţi
ea laces
torade300lei.
Analiza ş iformul acont abi
lă
-ope raţi
ae stedena t
urade st
oc ă
riiproduc ţ
ieivândute;
-ope raţi
ade t
ermi năomodi fi
c a
redevol um îns ens
uldiminuăr
iideforma:
A –x = P – x,de terminând mi cşorare
aunuipos tdea ct
iv,concomit
entc u
micşora
r eac ua ceeaşisumăaunuipost de pasiv;
- c onturi
leî ntrec ares estabil
eştec orespondenţapeba zaacest
eope r
aţi
i
sunt345“ Produs ef inite”
,c ontdea ct
iv,c areprins căde
res ecre
dite
azăşi711
“Varia
ţias tocuri
lor ”,c ontbifuncţ
ional,carepr i
ns căder
esede bi
tea
ză;
- formula c ontabilă
:

30
 711 = 345 300 lei
“
Var
iaţ
iast
ocur
il
or” “
Produs
ef i
nit
e”

În ur
ma acest
or înr
egi
st
răr
isi
tua
ţiaî
ncont
urir
eda
tăî
nevi
denţ
a
s
ist
ema
tic
ăsepr
ezi
ntăas
tfe
l:

345
D Produse finite C
(1) 3.000 300 (3)
(RD) 3.000 300 (RC)
(TSD) 3.000 300 (TSC)
(SFD) 2.700
4111
D Clienţi C
(2) 428,4
(RD) 428,4
(TSC) 428,4
(SFD) 428,4

APLI
CAŢI
IPRI
VINDCONTURI
LEDETREZORERI
E

Apl icaţi
anr .1: Seridic
ădel aba ncă ,pebazac ec
uluidenume ra
rsumade
2.500 lei ca r
es edepunel ac as
ieri
aunităţi
i.
Anal izasiformul acontabil
ă:
-ope r
a ţ
iaestedena turaîncasă
riidenume r
ardelaba nc
ă;
-ope r
a ţ
iaproduc emodi fic
ăriîns t
ruc t
uraa ct
ivul
ui,deforma:A+x–x =P,
determi nâ ndc reşt
ereaunuipos tdeactivş is c
ădereac uaceeaş
isumăaa l
tuipost
de activ;
-conturileînc areses t
abileş
tec or
e spondenţapeba zaacest
eiopera
ţiisunt
5311“ Ca s ainlei”,con tdea ct
iv,car
epr inc reşt
eres edebi
teaz
ăş i5121“Conturi
labă ncii nl ei
”,contdea ct
iv,carepri
nmi cşoraresec r
edi
tează
;
-formul acontabilă:

5311 = 5121“ 2.500 lei

“
Casaînle
i” “
Cont
uril
abă
nci
”

Apl icaţi
anr .2: Seîncaseazăprinba ncădel ac l
ienţ
ioc r
eanţăînsumăde
5.000 lei.
Anal izaşif
or mulac onta
bilă
-ope raţ
iaestedena turaî
nca s
ă r
iiî
nc ontullaba ncăînle
iaune icrea
nţe;
-ope raţ
iadeterminăomodi fi
c a
reîns tr
uc t
uraa ct
ivul
uideforma :A+x–x
=P,de t ermi nândcreştere
aunuipos tdeactivş iscădereacuaceeaşisumăaa lt
ui
post de activ;
-c ontur
ileîntrec a
res es t
abile
ştecor es
ponde nţapeba zaace s
teioper
aţi
i
sunt5121“ Contur
il abănciînlei”,contdea cti
v,c a
repr incr
eşt
eresede bi
tea
zăşi
4111“ Cl ienţi”
,contdea c
tivcareprinmicşor a
res ecredi
tează;

31
 -f
ormulacontabi
lă:
5121 4111 5.000 lei
“
Conturil
abă nc
iînlei” = “
Clienţi
”

Apl
icaţ
i .3: Sepr
anr ime
şteunc
redi
tpet
erme
nsc
urtî
nsumăde1
0.000
lei.
Anal izaşif ormulacont
a bil
ă
-ope raţ
iae st
edena t
uraînca s
ă r
iiunuic reditdelabancă;
-ope raţ
iapr oduceomodi ficaredevol um apa t
ri
moniuluiînsensulcreşt
e r
ii
de for
ma :A+x=P+x,de ter
mi nândc reşt
e r
e aunuipostdea ct
iv,concomitentc u
creşte
reac ua cee
a şisumăaunuipos tdepa siv;
-cont uri
leî nt
rec ar
es es ta
bileştec orespondenţapeba zaa ces
teiope r
a ţ
ii
sunt5121“ Contur il
ab ănc
iînle i
”,contdea c t
iv,carepri
ncreşt
e r
es edebit
eazăş i
5191“ Cr editeba ncarepet erme ns curt
” ,c ontdepa s
ivc a
repr inma jora
res e
credit
eaz ă;
-formul ac ontabi
lă:
5121 = 5191 10.000 lei
“Conturilabă nciînlei” “Crediteba ncarepetermen
scurt”

Apl i
caţi
anr .4: Sea chit
ăobl i
gaţiifa
ţădef ur
ni z
oriî
ns umăde2.000l ei.
Anal i
zaş iformul ac ontabil
ă
-operaţi
ae stedena tur aplăţiifurniz
orului;
-operaţi
a pr oduc e o modi fi
care de vol um î n sens
ul di minuă ri i
patrimoniului de forma: A –x = P –x,de t
ermi nânds căde
reaunuipostde activ,
conc omi tentcus căde r
eac ua ceea ş
is umăaunuipos tdepa s
iv;
-conturi
leî ntrec ares es tabileş
tec ore
s ponde nţapeba zaace
steiope raţi i
sunt5121“ Conturil abă nciînlei”,c ontdea ct
iv,c areprinscăde
resecreditea
z ăş i
401“ Furni z
ori”,contdepa s i
v,ca r
epr ins c
ăderes ede bit
ează;
-formulac ontabilă:
401 5121 2.000 lei
“Furni
z ori” = “Conturil abănciînlei
”

Dupăaces
teî
nre
gis
tră
ri,s
it
uaţ
iaî
ncont
urir
eda
tăî
nevi
denţ
asi
st
ema
tic
ă
s
epr
ezi
ntăa
stf
el:

D 5121Conturil
abă nciînlei C D 5311 Casa în lei C
(2) 5.000 2.500 (1) (1) 2.500
(3) 10.000 2.000 (4) (RD) 2.500
(RD) 15.000 4.500 (RC) (TSD) 2.500
(TSD) 15.000 4.500 (TSC) (SFD) 2.500
(SFD) 10.500

D 4111Cl i
enţi C
(SI) 10.000 5.000 (2)
(RD) 0 5.000 (RC)
(TSD) 10.000 5.000 (TSC)
(SFD) 5.000

32
 D 401 Furnizori C D 5191 Credite bancare pe C
termen scurt
(4) 2.000 4.000 (SI) 10.000 (3)
(RD) 2.000 0 (RC) 10.000 (RC)
(TSD) 2.000 4.000 (TSC) 10.000 (TSC)
2.000 (SFC) 10.000 (SFC)

APLI
CAŢI
IPRI
VINDCONTURI
LEDETERŢI

Aplicaţianr .1:Os oci

etatecome r
cialăsea provizi
oneazăcuma te
riiprime
în valoare de 1.000lei, TVA 19 %.
Anal i
zaş iformul acontabilă
-operaţiaestedena t
uraaprovizi
onăriicuma t
eriipri
me ;
-operaţiaproduc eomodi fi
caredevol um îns ensulcreş
ter
iideforma:A+
x1 + x2 = P + x3,de te rminândc reşt
ere
aadouapos turidea ct
iv,conc
omi tentcu
creştereac ua ceeaşisumăaunuipos tdepa siv;
-conturileîntrec ar
es estabil
eşt
ec orespondenţas unt301“ Mat
eriiprime”
şi4426“ TVAde ductib i
lă”,conturideactivc ar
epr i
nc r
eşte
resedebit
eazăş i401
“Fur nizori”,contdepa siv,car
epr i
nc re
şteresec r
editează;
-formul ac onta bilă
:

% = 401 1.190 lei

301 1.000 lei
“
Fur
niz
ori
”
“Ma
teri
ipri
me”
4426 190 lei
“
TVAde duct
ibi
lă”

Apl i
caţia nr .2:Sel i
vreaz ăunuic lie
nts emi fabr i
cateînva loar
ede2.000
lei, TVA 19%.
Analiza si formulacontabi
lă
-operaţi
ae stedena t
uravânz ăride semifabricate;
-operaţi
apr oduc eomodi f
ic a r
edevol um îns ens ulcreş
ter i
ipa t
ri
moniului
de forma: A + x1 = P + x2 + x3,de t
e rminândc reş t
ereaunuipos tdea c
tiv,
conc omitentcuc r eştere
acua ce
e a
ş i suma a doua posturi de pasiv;
-conturi
leî ntrecar
es estabi leşt
ec oresponde nţas unt4111“ Cli
enţ
i”,cont
de a cti
v,c are pr i
nc re
şte
res e de bit
e azăş i702 “ Ve ni
tur idin vânzarea
semi fa
bricatel
or” ,r espect
iv4427“ TVA c olect
ata” ,c ont uridepa si
v,car
eprin
cre şter
es ecredite ază;
-formulac ontabil
ă:

4111 % 2.380 lei

“
Clienţi
” = 702 2.000lei
“
Ve nit
uridinvânzarea
s
e mif
abr i
cat
elor”
4427 380 lei
“TVAc olec
tată
”

33
 Apl ic aţi
anr .3: Sea cceptăîncasarea uneicreanţecubiletl
aordi
nîns umă
de 1.000 lei.
Anal iz
aş iformulac ont
a bi
lă
-ope r aţ
iae s
tedena turade contă
riiunuie fectcome rci
al;
-ope r aţ
iapr oduceomodi fic
aredes truct
urădef orma:A +x–x = P,
determinâ ndoc reş
tereaunuipos tdea cti
v,c oncomi t
entc umi c
şor
areacuaceeaş
i
sumăaa ltuipos tdea ct
iv;
-cont uri
leî nt
rec ares es ta
bileşt
ec orespondenţas unt413 “Efe
c t
ede
primit”,c ontdea cti
v,c a
repr i
nc reş
teres ede bite
azăş i4111“ Cli
enţi
”,contde
acti
v,c arepr inscăderesec redi
tează;
-formul acontabilă
:

413 = 4111 1.000 lei

“
Efe
cte
ledepr
imi
t” “
Clienţi
”

Apl icaţi
anr .4:Seî nr egist
reazăs ala r
iil
eda toratepe r
s ona l
uluipel una
curentăc onforms tatelordes alariiînsumade10. 000lei
.
Anal izaşiformul ac onta bilă
-ope raţ
iae stedena turaî nregis
trări
iobl igaţi
il
ors ociet
ăţiic ome r
cia
lef a
ţa
depe rs
ona lpentrumunc apr estată;
-ope raţ
iapr oduc eomodi ficar
edevol um î nsensulc r
eşteriipatri
mo niul
ui
deformaA+x= P+x,de termi nândc reşt
e r
eaunuipos tdea c
tiv,c oncomitentcu
creş
tereac ua c
eeaş isuma a unui post de pasiv;
-conturileî nt
rec a
res es tabil
eştec ore spondenţas unt641“ Chelt
uielicu
remune raţiil
epe rsona lul
ui” ,c ontdea c t
iv,c a reprincreşteresede bit
eazăşi421
“Persona l–s alar
iida torat
e”,c ontdepa si
v,c ar epr i
ncreşt
e resec redit
ează;
-formul acont abil
ă:

641 = 421 10.000lei

“Che
ltui
elicu “Persona
l
r
emune
raţ
ii
leperso
nalul
ui” s
ala
riidator
ate
”

Aplic aţia nr .5: Seî nr egis

treaz ăre ţ
ine r
il
edi nsalar
ii
lepersonalul
uidupă
cum urme ază
-avans uriplă t
iteînc ur sullunii:2.000l ei
-cont ribuţial aa si
gură risoc i
ale( 9,5%)950l ei
-fonduldeş oma j(1%)100l ei
-cont ribuţial aa si
gură risoc i
aledes ănă t
a t
e(6,5%)650l ei
-impozitul pe salarii 1.328 lei
Anal izaş iformul ac ont abil
ă
-ope raţiae stedena turar eţineriidi ns a
lar
iulbr utdatora
taobl iga
ţii
lor
personal
uluic ăt
r ebug e t
elepubl ic
e;
-ope raţiae stec ompl exă ,produc ândmodi fi
că r
ia t
âtîns t
ructuracâtşiî n
volumul patrimoniului, de forma A –x1 = P –x2 + x3 +x4 +x5+x6, determinând pe
deopa rtesc ăde reaunuipos tdea ct
iv,c onc omit e
ntcus cădereaunuipostdepa siv
şicreşt
ereaat reipos turidepa sivc ua ceea ş
isuma ;
-cont ur i
leî ntrec ares es tabil
e ştec or es
ponde nţasunt425 “ Avansuri
acordat
epe rs ona lului”,contdea cti
vc a
r epr i
ns căderesec re
ditea
ză,pedeopa rte
şi421“ Persona l–s al
a ri
ida torate”,c ontdepa s i
v,carepr i
nsc ă
deres edebit
ează,
4312 “ Cont ribuţ ia pe rsona lului laa sigurăril
es oci
a l
e”, 4372 “ Contri
buţia
personal
uluil af onduldeş oma j”,4314“ Cont ri
buţ i
aa ngajaţ
il
orpentrua si
gurăr
ile

34
s
oci
aledes ă
nă t
ate
”,şi444“
Impoz
itulpes
ala
rii
”,c
ont
uridepa
sivc
arepr
in
c
reş
ter
esecredit
ează;
-f
ormulaconta
bil
ă:

421 % 5.028 lei

“
Per
sonalremune
raţ
ii = 4312 950 lei
da
torate
” “Contri
buţiape rsona l
uluil
a
asigurărilesociale”
4372 100 lei
“Contri
buţiape rsona l
uluil
a
fonduldeş oma j”
4314 650 lei
“
Cont r
ibuţi
aa ngajaţ
ilorpentr
u
a
sigurăr
ilesoc ial
edes ănăt
ate
”
444 1.328 lei
“
Impoz itulpes alarii
”
425 2.000 lei
“Ava nsur iacordate
persona l
ului”

Apl i
caţi
anr .6:Sevi reazăr eţ
ineri
ledinsalari
iînregist
rate anterior.
Anal i
zaş iformulac ontabilă
-operaţi
ae s t
edena turaplă ţ
iiobliga
ţii
lors al
ari
aţi
lorr eţi
nut edes ocie t
ate
faţ
ădea sigurăr
iles oci
aleşibug etuls t
atul
ui;
-operaţi
a pr oduc e o modi fi
care de volum a pa tri
moni ul
uiî ns e nsul
diminuă ri
idef orma: A –x1 = P –x2 –x3 –x4 –x5,de te
rmi nândmi cşor ar e
aunui
postdea c t
iv,conc omitentcumi cşorar
eac uaceeaşisumăat r
eipos turidepa siv;
-conturi
leî ntrec ar
es es tabil
eştecorespondenţas unt5121“ Cont uril a
bănciînl ei
”,contdea ct
ivc ar
epr insc ă
deres ec r
edit
eazăş i4312“ Cont ribuţia
personaluluilaa sigurări
les ocial
e ”,4372“ Contribuţi
ape rsonaluluil af ondulde
şoma j
”,4314“ Cont r
ibuţi
aa ngajaţi
lorpentrua s
igurări
les ocialedes ă năt at
e” ,şi
444“ I
mpoz i
tulpes alari
i”,t oat
epa tr
uc onturid epa s
iv,c arepr i
ns că deres e
debitea
z ă;
-formulac ontabil
ă:

% = 5121 3.028 lei

4312 “
Cont
uril
abă nc
iînl
ei” 950 lei
“Contri
buţiape rsonal
uluila
a
sigur
ă rilesocial
e” 100 lei
4372
“
Contr
ibuţi
apers onaluluil
af ondulde
ş oma j”
4314 650 lei
“Contr
ibuţi
aa ngaj
a ţ
il
orpe nt
ru
asi
gurăr
ilesoc ial
edes ănătat
e”
444 1.328 lei
“
Impoz it
ulpes al
arii
”

35
 Apl i
caţi
anr .7:Sepl ăteşt
es alariaţi
lorr est
uldeplatăîns umăde4. 972lei
,
dincasie
riealcăruisoldiniţi
alestede7. 000l ei.
Anal i
zaşiformulac ontabi
lă
-operaţ
iaestedena turaplăţiidinc asieri
eas a l
ari
il
or;
-operaţ
iaproduc emodi fi
căriînvol umulbi lanţul
uiînsens uldiminuă r
iide
forma A –x = P –x,d e t
erminândmi cşor ar
eaunuipos tdea c
tiv,c oncomi t
entcu
mi c
şorar
e acuaceeaşisumăaunu i post de pasiv;
-contur
ileîntr
ec ares es t
abi l
eştec oresponde nţasunt5311“ Casaî nlei”
,
contdea cti
v,careprins căderesec r
editeazăş i421“ Per
sonal–s al
ari
ida tora
te”
,
contdepa si
vc ar
epr i
ns căderesede bitează ;
-formulacontabilă
:

421 5311 4.972 lei

“
Per
sona
ls al
a r
iida
tor
ii
” = “
Casaînle
i”

Apl icaţi
anr .8:Seî nregi
stre
azăr egulari
zareat
axeipeva loar
ea dăug a
tă.
(î
nc hidereac onturi
l ordeTVAde ducti
bil
ăc us umade190l eişideTVAc ol
ectată
cu suma de 380 lei)
Anal izaşifor mulac ontabi
lă
-ope raţi
ae stedena t
urar egul
ariz
ăriitaxeipeva l
oar
eaa dăugată,adi
c ăde
st
a bili
reada tor
ieis aucreanţeifaţ
ădes ta
tpr i
vindt a
xapevaloareaadăugată;
-ope raţi
a pr oduce o modi fi
care de vol um şide s t
ructur
ăî ns ensul
dimi nuări
idef orma A –x = P –x1 + x2,de ter
minândmi c
şorareaunuipos tde
activ,conc omi t
entc umi cşorareaunuipostdepa s
ivşicre
şter
eaa lt
uipostdepa siv
cua ceeaşis umă ;
-cont uri
leî ntr
ec ares es t
abil
eştec ores
pondenţ
as unt 4426 “ TVA
deduc ti
bilă”,c ontde a c
tiv,c are prins căderes ec r
edit
ează, 4427 “ TVA
colec t
ată
” ,c ontdepa si
v,c areprinscăder
es ede bit
eazăşi4423“ TVA depl ată”,
contdepa siv,carepr increşteresecredi
tează.
-formul acont abi
lă:

4427 = % 380 lei

“
TVAc ol
e c
tat
ă” 4426 190 lei
“
TVAde duct
ibi
lă”
4423 190 lei
“TVAdeplată
”

Apl i
caţ i
anr .9 : Sepl ă
teşt
el abugetuldes t
att a
xapeva loar
eaa dă
uga tă
datoratăî ns uma de 190 l ei
,ur ma reaî nchideriic ontur
il
or 4426 “ TVA
deduc ti
bil㔺i4427“ TVAc olect
ată”.
Anal i
zaş iformul acontabil
ă
-operaţiae sted ena turaplăţ
iiobli
g a
ţie
is ocietăţ
iicome rci
alepri
vindtaxa
peva l
oareaadă ug atăfa ţ
ăd ebugetulstat
ului
;
-operaţia pr oduc e o modi fi
care de vol um î n sensul diminuării
patrimoniului de forma: A –x = P –x,de ter
minâ ndmi c
şorareaunuipostdea c
tiv,
conc omitentc umi cş
or areacua ce
e a
şisumăaunuipos tdepa si
v;
-conturileî ntrec ares estabile
ştecoresponde nţas unt5121“ Conturil a
bănc iînl ei”
,c ontdea cti
v,c a
repr inscăderes ec redi
teazăş i4423“ TVA de
plată”,contdepa s
iv,c areprinscăderesedebit
eaz ă
;
-formul ac ontabilă:

36
 4423 = 5121 190 lei
“
TVAdepla
tă” “
Cont
uril
abă
nciî
nle
i”

În ur
ma acest
or înr
egi
st
răr
i,s
it
uaţ
iaî
ncont
urir
eda
tăî
nevi
denţ
a
s
ist
ema
tic
ăsepr
ezi
ntăast
fel
:

401 301
D Furnizori C D Materii prime C
1.190 (1) (1) 1.000
1.190 (RC) (RD) 1.000
1.190 (TSC) (TSD) 1.000
1.190 (SFC) (SFD) 1.000

4426 4111
D TVAde duct
ibi
lă C D Clienţi C
(1)190 190 (8) (2) 2.380 1.000 (3)
(RD)190 190 (RC) (RD)2.380 1.000 (RC)
(TSD)190 190 (TSC) (TSD)2.380 1.000. (TSC)
(SFD) 1.380

413 4427
D Efecte de primit C D TVAc ol
e c
tat
ă C
(3) 1.000 (8) 380 380 (2)
(RD) 1.000 (RD) 380.000 380 (RC)
(TSD) 1.000 (TSD) 380.000 380 (TSC)
(SFD) 1.000

4312 421
Contr
ibuţi
ape r
s ona
lul
uil
a Personal salarii datorate
D asigur
ă r
il
es oci
ale C D C
(6) 950 950 (5) (5) 5.028 10.000 (3)
(RD) 950 950 (RC) (7) 4.972
(TSD) 950 950 (TSC) (RD)10.000 10.000 (RC)
(TSD)10.000 10.000 (TSC)

4372 444
D Cont
ri
buţiaper
s ona
luluil
a C D Impozitul pe salarii C
f
onduldeş omaj
(6)100 100 (5) (6) 1.328 1.328 (5)
(RD) 100 100 (RC) (RD) 1.328 1.328 (RC)
(TSD) 100 100 (TSC) (TSD) 1.328 1.328 (TSC)

37
 D 4314
D 425 Avansuri acordate C “
Cont r
ibuţi
aa ngaja
ţil
orpent
ru C
personalului a
sig
ur ăr
ilesocial
edes ănă
tat
e”
(SI) 2.000 2.000 (5) (6) 650 650 (5)
(RD) 0 2.000 (RC) (RD) 650 650 (RC)
(TSD)2.000 2.000 (TSD) (TSD) 650 650 (TSC)

5311 Casa în lei 4423

D C D TVAdepl a
tă C
(SI) 7.000 4.972 (7) (9) 190 190 (8)
(RD) 0 4.972 (RC) (RD) 190 190 (RC)
(TSD) 7.000 4.972 (TSC) (TSD) 190 190 (TSC)
(SFD) 2.028

5121
D Cont ur
ilabă nc
iînle i C
(SI) 10.000 3.028 (6)
190 (9)
(RD) 0 3.218 (RC)
(TSD) 10.000 3.218 (TSD)
(SFD) 6.782

Temaderef
lecţ
ie:Caree
s t
eî nopini
adumneavoast
r ăe
xpl
icaţ
iape
ntr
u
pr
eze
ntar
eacusol
durii
niţi
aleaconturi
lordedi
sponi
bil
it
ăţi
?

APLICAŢI
I PRI
VIND CHELTUI
ELI
LE, VENI
TURI
LE ŞI
REZULTATELE

Apl i
caţianr .1:Seî nregist
reazăc onsumuldema t
eria
lec ons uma bil
eî n
lunac ur entăînva l
oa rede2. 000l e
i,st
oculiniţialfii
ndde5. 000le i
.
Anal i
zaş iformul aconta bil
ă
-operaţi
ae stedena tura consumului de materiale consumabile;
-operaţi
apr oduc eomodi fi
car
edes t
r uct
urădef orma:A +x- x = P,
determi nâ ndcreştereaunuipos tdea ct
ivşimi c şor
areac ua ceeaşisumaaa ltuipost
de activ;
-conturi
leî ntrec ar
es es t
abil
eşt
ec ore spondenţ ap eba z
aa c
e stei operaţi
i
sunt602“ Cheltuielicuma terialeconsumabi l
e” ,contdea cti
v,carepr increşter
es e
vade bitaş i302“ Ma t
e r
ial
ec ons umabile
” ,c ontdea c t
iv,c a
repr ins căderes e
crediteaz ă;
-formulac ont a
bilă:
602 = 302 2.000 lei
“Chelt
uielic u “ Ma teri
alec onsuma bile
”
materialele consuma bil
e”

38
 Apl ic
aţianr .2: Seî nre
gi s
treaz
ăc onsumuldee ne r
g i
ee l
ect
ricălaunc ost
de 500 lei, TVA 19%.
Anal izaş iformul ac ont
a bi
lă
-ope r
aţiae stedena turaînregist
răr
iiconsumul uidee nergi
e;
-ope r
aţiapr oduceomodi fi
caredevolum apa t
rimoniuluiînsensulcr
eşt
e r
ii
de forma: A + x1 +x2 =P+xde t
erminândc reşt
e r
eaadouăpos tur
idea cti
v
concomi t
e ntcuc re şte
reac ua ce
e aşisumăaunuipos tdepa siv;
-cont urileî ntr
ec ares es tabi
leşt
ec orespondenţapeba zaa c
e st
eioperaţ
ii
sunt605“ Che lt
ui elicue nergiaş iapa”,c ontdea ctiv,c a
repr i
nc reşt
erese
debiteazăş i4426“ TVAde duc t
ibilă”
,contdea ctivcarepr i
nc reş
ter
es edebi
tează
,
şi401“ Fur nizori
” ,contdepa si
vc areprincreşt
e r
esec redit
ea z
ă.
-for mul acont abil
ă:

% 401 595 lei

605 = “
Furni
z or
i” 500 lei
“
Che
ltui
elic
ue ner
g i
aşiap
a”
4426 95
“TVAde duct
ibi
lă”

Apl ic
aţi
anr .3: Seî nre g
is t
reazăreţine reapee xtrasuldecontdec ă t
re
bancăac omisi
onului bancar pentru administrarea contului cur
entalsoci
etăţ
iiîn
sumăde8l ei.
Anal i
zaşiformul acont abil
ă
-ope r
aţi
aestedena t
urapl ăţiiunuiserviciu;
-ope r
aţi
apr oduc eomodi ficaredes tructurăaa ctivul
uipatri
monialde
forma A + x –x=P de ter
mi nândc re
ş t
ere
a,r espe ct
ivs cădereaconcomit
entă
,c u
aceeaşisumăadouăpos t
uridea ctiv.
-conturi
leîntrec ares es t
a bil
eştecore sponde nţ
apeba zaacest
oroperaţ
ii
sunt627“ Chel
tuiel
ic uservici
ileba nc a
reş ia similate
”,c ontdea ct
iv,careprin
creşt
eres ede bit
eazăş i5121“ Cont urilabă nc iînl ei
”,c ontdea ct
iv,careprin
scăderes ec r
edit
ează;
-formulaconta bil
ă:

627 = 5121 8 lei

“
Che
ltui
elic
us e
rvic
iil
eba
nca
reş
i “
Cont
uril
abă nc
iînl
ei”
asi
milat
e”

Apl i
caţia nr.4: Sep reste
a zăunuic li
entun s er
viciu depubl i
c i
tate
facturat la unpr eţdevâ nz a
rede6. 000l ei
,TVA19%.
Anal i
zaş iformul acontabi
lă
-ope raţi
ae stedena turavânzăriideservi
cii
;
-ope raţi
apr oduc eomodi fi
caredevol um însensulcr
eşter
iipatr
imo niului
de forma A + x = P + x+ x1 +x2 de ter
minândc r
eşter
eaunuipos tde activ,
conc omi te ntcuc reşte
rea ,c
ua ceeaşisumă ,adouăpostur
idepa s
iv.
-cont uri
leî ntr
ec ar
es es t
abileştecores
pondenţapeba zaa ce
steiope ra
ţii
sunt4111“ Clienţi
”,c ontdea ct
iv,c areprinc r
eşt
eres edebi
tează,contul704
“Ve nitur idi nl ucrărie xecut
a t
eş ise rvi
ciiprest
ate
”ş iac ontului4427“ TVA
colectată ”,c ontdepa siv,careprincreşteresecr
edite
ază.
-for mulac ontabilă:

39
 4111 % 7.140 lei
“
Clienţi
” = 704 6.000 lei
“
Veni
turidinlucră
riexec
uta
te
şiservi
ciipres
tat
e”
4427 1.140 lei
“TVAc olec
tat
ă”

Aplicaţi
anr .5 :Seî nc a
s e
a z
ădobâ ndaa fer
ent
ădi s
ponibil
ităţ
il
orînc ont
curentplă t
it
ădeba nc ăî nsumăde20l ei.
Anal i
zaşiformul ac ontabil
ă
-operaţ
iaestedena turaîncasăriiunuivenitfi
nancia
r;
-operaţ
iapr oduc eomodi fi
c a
r edevol um însensulcre
şteri
ipatri
moniului
deformaA+x=P+x,de te
rmi nândc reşt
ereaunuipostdea c
tiv,concomit
entc u
creş
tereac ua c
eeaşis umăaunuipos tdepa siv;
-contur
ileîntrec a
res es tabi
leştec ores
pondenţapeba zaa ces
teioperaţ
ii
sunt5121“ Conturilab ănciînl ei”
,c ontdea cti
v,carepri
nc r
eşt
e r
es edebi
tea
zăş i
766“ Ve nit
uridindobâ nzi”
,c ontdepa siv,careprincre
şter
esecr e
ditea
ză.
-formulacont abilă
:

5121 = 766 20 lei

“
Cont
uril
abă nc
iînl
ei” “
Veni
tur
idindobâ
nzi
”

Apl i
caţi
a nr .6: La s fârş
itul pe rioade ide g estiune s e de c onteaz ă
che l
tuielileî nregist
rateî nc ursul pe rioa de ia suprar ezultat
ul ui exe r
c i
ţiului,
respectiv se închid conturile de cheltuieli, preluându-le soldul în debitul contul
121„ Prof i
tşipierdere”.
Anal i
zaşif ormulac onta bilă
-operaţi
ae stedena turade t
ermi năriir ezul t
ate
lorfi
na nciare;
-avândî nve derec ăi nfluenţac heltuie l
ilorasuprare zult
atuluiexe rciţ
i ului
estene ga t
ivă( î
ns ensulc reşteriipi erderii)ope raţi
apr oduc eo modi fi
c ar
ede
structurăaa cti
vul uip at
rimoni alA –x+x=P,de te
rmi nândmi cşorare aunor
eleme ntedea cti
v( c
he l
tuielil
e),c oncomi tentc uc reşt
ereac ua ceea ş
isumăaa ltui
eleme ntdea cti
v,pi er
dereae xe rciţ
iul
uif i
na nc ia
r.
-conturi
leî ntr
ec a r
es es tabi
le ştec or espondenţapeba z aa cest
e iope r a
ţii
sunt602“ Chelt
ui el
ic uma t
erialec ons uma bile”,605“ Che l
tuielicue ne r
giaş i
apa ”,627“ Che l
tuielicus erviciil
eba nc areş ia simi l
ate”conturidea ct
ivec a r
epr i n
diminuar esec r
edi t
eazăş i121“ Profitş ipie rdere ”
,contbifunc ţ
iona l
,cuf u ncţieî n
ac es
tc azdea ct
iv( pier
de r
e,di mi nuaredes ur se),careprincreş t
eres edebi t
e ază.
-formulac ontabil
ă:

121 % 2.508 lei

“
Prof
itşipie
rde
re” = 602 2.000 lei
“
Che lt
uielicu
mater
ialeconsuma bile ”
605 500 lei
“
Che l
tui
elicuene rg
iaş ia pa”
627 8 lei
“Chel
tuiel
icus erviciile
bancareşiasi
mi late”

40
 Aplicaţianr .7:Se închid veniturile prin încorporarea lor în rezultate,
preluându-s es oldullorcreditorînc ont ul121„ Profi
tşipierdere”.
Anal i
zaş iformulac ont abil
ă
-operaţiaestedena turade t
er mi năriirezulta
tel
orf i
nanciare;
-avândî nve derec ăi nfluenţ ave nituri
lorasuprar ezult
atul
uie xerciţ
iului
estepoz iti
vă ,î ns ensulc reşte
r i
ipr of i
tului,ope raţ
iapr oduc eo modi ficar
eî n
structura pasivelor de forma: A = P + x1 –x2 –x3,de te
rmi nândcreştereaunui
pos tdepa siv,pr ofi
tule xerciţ
iuluif inanc i
a r,concomi t
entcumi cş
orareaadouă
pos t
ur idepa siv,cua ceeaşisumă ;
-conturileîntrec ar
es es tabile şt
ec orespondenţapeba zaacesteiope ra
ţii
sunt121“ Profitşipierdere
” ,contbi func ţ
iona l,înacestcazestedepa si
v( surs
ăde
finanţa r
e)c a r
epr i
nc reşte
res ec re diteaz ă,pedeopa rt
eş i704“ Venituridi n
lucrărie xe cut
a teşis ervici
ipr e st
a te”ş i766“ Venit
uridi ndobâ nzi”
c ontur
ide
pa si
v,c arepr i
nmi cşor
a r
es ede bitea ză;
-formul acontabilă:

% = 121 6.020 lei

704 “
Prof
itşipie
rde
re” 6.000 lei
“Venit
uridinlucr
ări
e
xecuta
teşiservic
iipr
est
ate
” 20 lei
766
“
Ve nit
uridindobânzi
”

Te ma:Pebaz aînr
e gis
trări
lordemaisusprez
entaţ
isit
uaţi
aînc onturi
le
de cheltuiel
i,veni
tur
işire
z ult
atulexer
ciţ
iul
uir
edat
ăpr i
nevidenţ
asis
temat i
că.
Pr e
cizaţiî
nc edome niudeac t
ivi
tat
eact
ive
azăsociet
ateacomercialăal
căruir ezult
atl-aţ
idet
erminaţi
?Dec e?

41
 CAPITOLUL VII
INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
Cuvinte cheie:
inventar, valoare de inventar, plus de inventar, minus de inventar, depreciere
reversibil
ă,de pre ci
erei reversi
bilă

7.
1No
ţiune
a,f
elur
il
eşif
unc
ţii
lei
nve
nta
rie
rii
Invent ari
e r
eae st
e unulpr oc ede e lec omune a le me tode ic ont abilităţi
i
utilizat de mai multe discipline economice.
Cont abilit
ate autili
z e azăi nve ntar iereac aunpr oc ede udel uc rupr inc a res e
cons tat
ăf aptic,c antitat
ivs iva loric,l aoa numi t
ăda tă,e xi s
t enţaş is tar
eabunur ilor
de ţinutedeouni t
atepa t
rimoni ală.
Invent ari
e r
eapa tri
moni uluir e pre zint ăa ns ambl ulope r
a ţi
ilorpr inc ares e
cons tat
ăe xistenţatut urore leme nte lordea ctivş idepa siv,c antita ti
vva lorics a u
numa iva l
oric,după c az,î n pa trimoni uluni tăţiil a da tal ac area ce astas e
efe ctuea ză.
Inventarierea are ca scop pr inc ipa ls tabilireas i
tua ţieir ealeapa trimoni ului
fiec ăreiuni tăţiş ic uprindet oa tee le me nte lepa trimoni ale,pr ecum ş ibunur ileş i
va lor i
lede ţ
inut ec uorice t itl
u,a pa rţinâ nda ltorpe rsoa nef izic es auj uridic e,î n
vederea întocmirii bilanţ ul uic aret rebui es ăa sig ureoi ma g inef i
delă ,c larăţ i
compl e tăapa t
rimoni ul
ui,as ituaţieif i
na nc iareş iar e zulta t
e l
orobţ i nute.
Invent ari
e r
eae stepr oc ede uldec ons ta t
a ref apticăl aoa numi t ăda t
ă ,a
exi stenţeie leme ntelorpa trimoni alea leuni tăţiie conomi c eş is oc i
a ledi np uinc tde
ve de rec antit
a t
iv,c alitat
ivş iva loric .De ş ie steunpr oc ede uc omunş ialtorş tiinţe,
economice, inventarierea s eut il
ize az ăî ns pe cial,înc onta bilit
a t
e ,dâ ndu-i
ace steiapos ibilitat
eas ăfur nize zeda teş ii nf orma ţi
ir eale.
Inventarierea s-a i mpus c a pr oc e deui mpor tant,î ns pe cial
,da torită
ne conc or danţelordeor dindeor dinobi ec tivş is ubi e ctivc arepota pă reaî ntre
da telec ont a
bi l
ităţi
iş irealita t
e adepet e ren.As t
fe l
,pe ntruac unoa ş tes i
tua ţiare ală
a elementelor pa trimon ialee stene ce s arăf ol osire ainve ntarierii.
Impor tanţai n ventarie r
iic ons tăî nur mă toa relea s pec t
e :
-determi narear ealăae leme nte lorpa t
rimoni a l
ee vide nţiatec area redr ept
cons ecinţăc alculare ac orec tăai ndi c ator ilore conomi cif urni zaţidec on tabilitate
(produc ţiaf i
ni tă,pr oduc ţ
iaî nc ursdee xe cuţie,c heltui eli
,ve ni turiş ir ez ultate
etc.);
-efectuareaunuic ont rola s upr ai nteg ri
tă ţ
iiş ige stionă riipa trimoni ului
întreprinderii, constatându-s eş ide scoperindu-se neregulile (furturi, delapidă ri
,
pă strareaş ima nipul ar
ean ecor espunz ătoa reabunur ilor,e tc.
) ,pe rmiţâ nda stfel
stabi li
re arăspunde r
ilorş ilua reamă sur ilorne cesareî mpot r
ivac elorvi nova ţi.
Uni t
ăţile pa trimoni a lea u obl ig aţial ega l
a de a e fec t
ua i nve nta ri
e rea
patrimoniului cel puţ inoda tăpea npepa rcur sulf unc ţiona riilor .
Uni t
ăţilepa trimoni a lepote fe ctuai nve nta ri
e reapa trimoni ul uişiî nf unc ţie
dene cesităţ
ilei mpus edes is t
e muli nf orma ţiona lc ont abi linte rnor idec âteor ie ste
nevoie.
Inventarierea patrimoniului se poate clasifica dupăma imul tec r
i t
eriiî ntre
care:
a)Dupăsfera de cuprindere inventarierea poate fi:
Inv e
nt arierea ge ne rală, cuprinde inventarierea tuturor elementelor
pa trimoni aleş iabunur ilorc uor ic et itlua pa rţi
nâ nda ltorpe r
s oa nef i
z i
c es a u

42
juridi ce,î mpr umut a tes a ua f
lat ec uc hirieî nuni tate apa trimoni a l
ă .Inve nta riere a
ge ne ral
ăs ee fectue a zăc e lpuţ inoda tăpea n.
Inv entar ier ea par ţi
ală, cuprinde numai o parte din elementele
patrimoniale grupate pe categorii, gestiuni, locuri de utilizare sau depozitare etc.
b)Dupăpe rioadaî nc ar es er ealiz eaz ă,inventarierea poate fi:
Inv entar ier eape riodi că,s ede sfăşoa răder eg ulăl aa numi tepe rioa def ixe
pe pa r
c urs ule xe rc i
ţiuluif ina nc iar.I nve nt ariere a pe r i
odi căe s t
e de f a pto
inve nt a
r ierepa rţialăc epr ive şteî nge nera lg es t
iuni ledebunur ie conomi ce .
Inv entar ier ea oc az i
ona lă, s ee fe ctue az ă pe pa rc ur s
ul e xe rciţiul ui
fina nc i
a r.Es tede te rmi na tadedi feriteî mpr e j
ur ăripr i
vi nd:pr e dăr iş ipr imi ride
gestiune; lipsuri sau plusuri în gestiune,f uzionă ris a udi vi zărides oci etăţi,l ips uri
saupl us uriî ng estiune ;lac ereaor ga nelordec ont rols auî mput er nicit
e ;mo dific ări
depr eţ
ur is aui ns ituaţiaa cţiuni iunorf a ctoria lea tori.I nve nt ar i
e re
aoc a ziona lă
poa tef ig ene ralăs a upa rţială.
Inventarierea i nopi nat ă, s ee fe ctue azăî nî mpr ejură ria semă nă toa re
inve nt a
r ieriioc azi ona le,c ude os e bire ac anus ea nunţ ăî npr ea labilg e stiona rul.
Inventarierea i nopi na tăe s tedef a ptoi nve nt arier ep a rţială.
c)Dupămodalitatea de efectuare, inventari ere as ec l
as ificăî n:
Inv entar ier et otalăs ee xt indea supr at utur ors ortime nte lorc aref or me az ă
un element patrimonial (sortimente de materiale, sortimente de produse) sau
asupra tuturor bunurilor dint-o gestiune, indiferent de natura lor (mijloace fixe,
mă rfurie tc.)
Inventarierea prin sondaj cuprinde numai unele sortimente sau numai
unele bunuri dintr-o g estiune .Da căl ai nve nt arie reapr i
ns onda js ec ons t
a tă
ne reg ulis emni fi
c a tive,a ce astas et rans formăî ni nve ntarie retot ală .
d) În func ţiedec ondi ţii
l eî nc ares ede sfăşoar ă, inventarierea poate fi:
Inv entar ier eaor dinar ă , este aceea cu caracter normal, planificat.
Inv entar ier eaoc az ional ă( e xtraor dina ră ),e stede t
e rmi na tădeî mpr ejur ări
spe cia l
e :pr edă r
iş ipr imi r
ideg estiune ,f uz i
une aunors oc ietăţis a
udi vi ziune a
altor a,c ând e xis tăi ndi cic ăs untl ipsur is au pl us ur iî ng e stiune ,l ac e rere a
orga ne lordec ont rols a u aa ltoror g aneî mput erni cite,f ur turi,c alami tăţie tc.
Ac e astăf or mădei nve nt ariere,î nf unc ţ
iedes fe rae l
e me ntelorc upr inse ,poa tefi
ge ne ral
ăs aupa rţia lă .
Inve ntariere apa trimoni ul uiî nde pline ştema imul t
ef unc ţiiîntre care :
-func ţ
ia de v er i
fic areş ias igur ar ea i nte grităţiipat rimoni ul ui,este
rea li
z at
ă pr inc ont rolul pe riodi cş is istema tica l ge sti
uni l
or . Ur ma r ea
conf runt ărilor efectuate în contabilitate prin compararea soldurilor scriptice cu
realitatea, rezulta adesea:
-lips ur is aupl us ur iî nge stiune ,de g radă ridebunur i
,pe risa bilităţi
ne semna la te ,stoc uridemă rfuric ut erme nedeg ar anţiede pă şi
te ,s us trag eri
sau furturi etc;
-omi s i
unide î nr e gistrareî nc ont abi l
itate,î nr egis t
rărie rona te,
înreg i
s t
răridub late ,a nul a ridec ome nz i,î nr eg i
s t
r areaunorc a l
a mi t
ă ţis a u
ca zuridef or ţama jor ă.
Inc azulc ons tatări idepul sur isa umi nus ur idei nve nta rs ei a umă sur iî n
vederea punerii de acord a soldurilor scriptice cu realitatea. De asemenea se iau
masuri pentru limitarea sau preîntâmpinarea pagubelor sau înregistrarea
documentelor neoperate.
-func ţ
ia de s t
abi lirea s ituaţ i
e ine teş ia r ezul tatuluie xerc iţiului ,se
materializeazăpr ine fec tua r
e ai nve nt arieriiî nc adr ull ucră ri
lorpr eg ătitoa rede
înc hider eae xerc i
ţi uluif ina ncia r.Dea c eea ,inve nta riereape nt r
us tabilireas itua ţiei

43
neteş iar ez ul
tatul
uiexer
ciţ
iuluicupri
ndetoat
eele
me nte
lepatr
imoni
ale,pr
ecum
şibunur il
ede ţ
inutecuor
icetit
lucea pa
rţi
nalt
orper
soanefiz
icesa
ujuri
dice.
Situa ţi
ane t
ăpatr
imoniuluilaunmome ntdate
s t
edatăderel
aţi
apropri
ea
inventarului:

SI
TUAŢIANETĂA = ACTIVUL - DATORIILE
PATRIMONIULUI INVENTARIAT INVENTARIATE

Înstr
ânsăcor
ela
ţiecusit
uaţ
ianetăapatr
imoniul
ui,inve
ntar
ier
eapoat
efi
cons
ide
rat
ăuninst
rumentdedete
rminarearez
ult
atul
uinetalunit
ăţi
ipat
ri
monia
le
peoperi
oadădeti
mp,respe
cti
vexerci
ţi
ulfi
nanci
arast
fel
:

Rezultatul net = Si
tua
ţianetă- Si
tuaţianetăla - Modi fic
ări
le
l
asf
ârşit
ul începutul s
itua ţ
ieinet
ea
exer
ciţ
iul
ui exerciţ
iului patrimoniului

Func ţiadede t
ermi na r
eamă ri miiele
me nt
elorpa t
rimonialecareproduc
mod i
ficări pa t
rimoni alec are pr oduc modi f
icăr
i pa tr
imoniale pe pa r
cursul
exerciţiului f i
na nciar,e ste ma terializa
tă pr i
n i nventar
ierea e l
emente l
or
patrimoniale prin metoda inventarului intermitent, mai ales pentru bunurile
economi cedena turastocurilor.Pr ina c eas
tăme t
odăvol umulvalori
ca lie
şir
ilorşi
înregistrarea lor în contabilit
ates er ea lize
azăpeba zainventari
erifiz
icelafinele
pe r
ioade i.Inve ntarier
eal una r
ăs t
ăl aba zadet
erminări
ichelt
uieli
lorcuma te
rialeîn
cazuls toc uri
lordema teriipr imeş il aba zadet
erminăriiveni
turil
ordinproduc ţ
ia
stocatăî nc azulpr odus el
or finite astfel:

Ie ş
iride = Stocuriiniţ
iale+ Intr
ăride - Stocuri finale
elemente de elemente elemente de elemente
patrimoniale patrimoniale patrimoniale în patrimoniale
pe r
ioadă

7.
2.Or
gani
zar
eşie
tape
lei
nve
ntar
ier
ii

Uni tăţ
il
epa trimoni aleauobl ig aţias ăe f
ec t
ue z
ei nventar
iereac ompl etăa
patrimoni uluiînur mă t
oa relesit
uaţii
:laî nceputula c
tivit
ăţi
i;celpuţinoda tăpea n,
der e
g u l
ăl as f
â rşit
ula nului;pepa rc urs ulfuncţionăriisale(înc azulf uzionări
i,
divizăriis a uînc etăriia ctivi
tăţi
i),pr ec um ş iîn ur mă t
oa r
eles it
uaţi
i:î nc azul
mod i
fic ăriipr e ţ
urilor;l ac erea org a ne l
or de c ontr
olc u prile
jule fect
uă r
ii
cont r
ol uluis a
uaa ltors it
ua ţ
iiprevăz utedel ege;or idec ât
eor isunti ndic
iic ă
existăl ips uris au pl us uriî n gestiune c are nu potf istabili
te de câtdupă
inventariere; ori de câte ori intervine o predare-primire de gestiune; cu prilejul
reorga niză riige s
tiunilor;c aur ma r
eac a l
amităţi
lorna tural
es auaunorc azuride
forţăma jor ăsauî na ltec azuriprevăzutedel ege.
La înc e
put ula c ti
vităţ
iiunităţilorpa tri
moni a l
e,inventari
e r
eaa rec as c
op
principa ls tabil
ireaş ie valuareaeleme nt elorpatri
moni a
lec ar
ec onsti
tuiea portulla
capitalul social.
Inve nt
ar i
ereaa nua l
ăae leme nt elorpa tr
imoni ales efa c
e ,der e gulă,c u
ocazia înc hideriiexe rciţi
uluif i
nanciar ,a vându-seî nve dereşis pecif
iculuni tăţ
ii
patrimoniale.

44
 I nve ntar i
ereapa trimoni ul uie steol uc rarec ompl e xăc es ee fe ctue az ăî n
ma imul tee tape .Ac e s
tee tapet rebui es ăs ede sfăşoa rei nt r-oa numi tăor di neş ic u
respectareaunorr egulide r ivatedi nr e gleme ntărilel eg ale .
I nve ntar i
ereapa trimoni uluis ee fec t
ue azădec ătrec omi si
adei nve nt a ri
e r
e,
forma tă di nc elpuţ i
n do uă pe rsoa ne numi te pr in de c izies c ris
ă,e mi s ă de
conduc e reauni tăţii
,c oor dona te,a col oundee stec a zul ,d eoc omi s i
ec ent rală.Î n
dec i
ziadenumi res eme nţ i
one a ză,î nmodobl iga tor iu,c ompone nţac omi siei
,
numele responsabilului comisiei, modul de efectuare a inventarierii, data începerii
şitermi nă ri
iope raţi
uni i.
Launi tăţilemi ci,i nve nta riereapoa t
ef ie f ect ua tădec ă t
reo s ing ură
persoa nă .Î na c east
ăc ateg or ies ei nc l
ude :pe rs oane lef iz ic ec area uc alit
a te ade
come rcia nts aus ocie t
atec ome rcialăa lc ărornumă rdes a lariaţ
ie st
edepâ năl a
două pe r s
oa ne ,i arva lor ile ma t
e rialec aret rebui ei nve ntari
a te nu de pă şesc
plafonuls tabili
tdea dmi nistr at
or uluni tăţi
i.
Comi sia de i nve nt arierer ă spunde de e fec tua re at uturorl uc rărilorde
inventariere, potrivit prevederilor legale.
Pe ntrude sfăşur areaî nbunec ondiţiiaope ra ţiuni lordei nve nt arie re,î n
comisii vor fi numi tep e rsoa nec upr egă ti
rec ore spunz ătoa ree c
onomi căş it ehni că,
cares ăa s i
g uree fe c
tua reac or ectăş il at impai nv enta rier iipa t
rimoni ul ui,i nc lusiv
evaluarea elementelor patrimoniale.
I nve ntar i
ereapa trimoni uluis epoa tee fec t
uaa tâtpr ins a l
aria ţ
iip roprii, cât
şipeba zădec ont r
ac t
ee fec tuatec upe rsoanef izic es auj ur i
di c e
.
Î nf unc ţiedeor dine as uc cesiuni iş inatur aope ra ţiilor ,etapele inventarierii
suntur mă t
oa rele:pr egă t
ire ai nve nt arier
ii,c ons ta t
a rea ,de scriereaş ie va lua rea
elementelor patri moni a les upus ei nve ntarierii;s tabi lire aş iî nreg istrare aî n
contabilitate a rezultatelor inventarierii.
Pr egăt i
r eainv ent ar ieriie steoe tapăpr eme rgă toa rei nvent ari
er iipr inc are
sea sig ur ăde s făşurareac ont inuă ,or dona tăş ilat i
mpal uc rări
lordei nventariere.
Întrel uc rările pr egă t
itoa rei nve nt arieriis e potme nţiona l ucrările de na tura
evide nţe ic onta bileşilu cră rileor ga ni zatorice.
Luc rărilepr e gătitoa redena turae vide nţe ic ont a bi lec upr indî npr inc ipiu
urmă toa r eleope raţi
i:
-înregistrarea tutur ordoc ume nt el
orc onta bileî ne vide nţas int etic ăş i
ana l
iticăş i/
s auope r
a ti
vă ;
-c onf runta re
ai nfor ma ţi
ilordi nc ont abilitatec uc e leof er i
tedee v ide nţa
ope rativă ;
-vi za r
e a doc ume nt e l
or c ont abile după ul tima ope ra ţi
ee c onomi că
înregistr atăî ntoa tee vide nţe leope rative ;
Luc rările pr e gătitoa re de na tură or ga ni zator ic ăc uprind î n pr inc ipiu
urmă toa r eleope raţi
i:
-c ons tit
ui rea c omi s i
ilor de i nve nta ri
e re, pr in de ciz i
e s cris ă a
conduc ă toruluiuni t
ă ţ
iipa trimoni a le;
-s igilareama ga ziilor ,de poz ite l
orş i/
sauac ă i
lordea ccesî nge stiuni ;
-s istareaope raţiuni lordemi şca reabunur il
ore c onomi c
edi ng e stiunipe
perioa dae fectuă riiinve ntar ierii;
-s olicitareaune ide c laraţiis crisef iecăruige stiona rdi nc ares ăr ez ulte :da că
areî nge sti
unebunur ine rece pţiona t
es auc arenua pa rţing estiunii;da căa re
doc ume nt ec ont abil
ene ope rateî ne vide nţaope rativă ;da căapr eda tbunur if ărăs ă
întocme a scădoc ume ntec ont abiles a uda căa rec unoş t
inţ ădel ipsur isaup lus ur iîn
gestiune;
-stabilirea locurilor de depozitare a bunur i
lorc es ei nve ntar i
a zăş ig rupa rea
bunurilor pe sortimente , dimensiuni, posturi etc;

45
 -ve rificar eaş ip regă tireaa pa rate lordemă surăş ic ontrol .
Cons tatare a,d es cr i
e re aş ie val uar e ae le me nte l
orpat rimoni ales upus e
inventariere.Î na ceas t
ăe tapăa rel ocinventarierea propriu-z isă,c a res ef ac epr in
obs ervaredi re ctă( numă ra re,c ântăr i
re ,mă sura re ,c uba r
es auc alculedupăc az)
pentru bunurile corporale sau prin confruntarea registrelor sau documentelor
contabile ( e xtrase de c ontc onf irma te de t erţi)pe ntru bunurile necorporale.
Inventarierea propriu-z isăs ef a cel al oc ur iledede poz itareabunur ilorr e spe ctive,
cons tatări
l et re cându-se în listele de inventariere întocmite separat pe fiecare loc
dede poz itare ,ca t
e gor iidebunur iş ipef ieca rege stiona rînparte. Pentru bunurile
cenua par ţinge st
iuni ii nve nta ria te,gă s it
eî nc a dr ula cesteia,s eînt oc me s cl istede
inve ntari
e res epa rate,c adea ltf elş ipe nt rubunur i
lede preciate,f ărămi ş ca res au
afla teî nl itig i
u.Li steledei nve ntarieres ec ompl etea zăc iteţ
,f ărăş tersă tur i
,f ără
inte rcalăris aus pa ţiilibe re,f ă răc ore ctur is auda căs ef a cc or ecturia c es t
e as e
ce rtifică de c ătre pe rsoa ne lea ut oriz ate .Î ns c rierea bunur ilor î nl iste le de
inventariere se face cu prezentarea elementelor patrimoniale supuse inventarierii
sef a ceî npr inc i
pi ul ava loa re ac ont abi lă,c ec ore spundeva loriidei nt rareî n
pa trimoni u,dupăc umur me a ză :
-pe nt rubunur i
ledena tur ai mobi liz ă
rilorş is tocurilor,e va l
ua re as ef acel a
va loa reaa c tua lă,de numi tăva loa redei nve ntar;
-pentru bunurile depreciate, evaluarea se face la valoarea de utilitate
sta bilit
ăpe nt ruf ieca r
ee le me ntpa t
rimoni alî nf unc ţ
iedepr e ţ
ulpi e ţ
e i;
-pe nt ruc reanţ eleş ida toriileî nl e
i,e va l
ua reas ef acel ava loa re al or
nomi nală;
-pe nt ruc reanţ eleş ida toriileî nde vize, evaluarea se face la cursul în
vig oa re di nz iua i nve nt arul ui ,r e spe ctiv di n ul tima z ia e xe rc iţ
iul uipe ntru
inve ntari
e re aa nua lă;
-pentru titlurile imobilizate evaluarea se face la valoarea de utilitate, iar
pentru titlurile de plasament la cursul mediu al lunii de efectuare a inventarierii
sa ua lultime iluniae xe rciţiul uiî nc az uli nve ntar i
e ri
ia nua le.
Stabi lireaş iî nr e gis t
r ar e aî nc ont abi litatear ezultatelori nv e nt arieri.
i
Re zul t
atelei nve ntarier i
is eî nr eg istrea ză di re ctî nl istele de i nve nt ar,prin
compa rare amă rimi lorc ons tata tedi rec tpr ini nve nta r
ierec uc e leî nr eg i
s trateî n
contabilitate.
Înainte de stabilirea rezultatelor inventa r ieri
is epr ocede a zăl ave rificarea
amă nunţ ităae xa ctităţi
it ut ur ors t
oc urilordi nf işe ledema ga zieş ias old urilor din
cont abili
ta tepe ntrubunur ilei nve nt ariate .Er or ilede scope rit
ec uoc aziave rifi
c ări
i
se vorc or ecta ope ra tiv,după c ares e pr oc ede az ăl as tabilirear ez ultatelor
inve ntari
e rii. Conf orm nor me lor î n vi goa re,s e vor c onf runt ac a ntităţ
ile
consemnate î nl isteled ei nve nt a rierec ue videnţ at ehni co-ope rativăpe nt ruf iecare
poz iţieînpa rte,urmând c apoz i
ţiilec udi fere nţeş ăf iepr e l
uc ra teî nl i st
ade
inventariere centralizatoare.
Lis ta de i nve nta rier es eî ntoc me ş
teî ntr-un exemplar, la locurile de
de poz i
tare ,peg e sti
uni ,c ont urideva lor ima te r
ia le,g rupes a us ubg rupe( dupăc az )
,
se pa ratpe ntruva lor il
ema te ria leş imi jloa celef ixea leuni tăţiiş is epa r atpe ntru
ce leî nc us todi e,a flatea s upr ape rsona lul uiuni tă ţ
iil ada tai nve nt ari
e rii,pr i
mi te
pent rupr e luc raree tc.bunur ilei nve ntar iates eî ns cri
upoz i
ţiec upoz iţ
ie ,pef el
ur i
,
indicându-s ec odu ls aunumă ruldei nve nta r( înc a zulmi jl
oa celorf ixe ),uni t ateade
mă sur a,uni ii ndi cic ali
ta tiviş ic a ntitateai nve nta riată.
Lis tadei nve nt ari eres e rveş t
ec a :doc ume ntdeba zăpe ntrus tabilirea
lips urilorş ipl usur i
lordeva lor i materiale; document justificativ de înregistrare în
evi de nţama ga ziilors a ude poz itelorş iî nc ont abi li
tateapl usur ilorş imi nus urilor

46
constatate; document pentru stabilirea provizioanelor de depreciere; document
centra li
za tora lope r aţiil
ordei nve nta riere .
Li steledei nve ntarierea uur mă torulc ircuit:
-lac onduc ător ulc ompa rti
me ntul uif i
nanc iarc onta bilpe ntruaf is emna te,
dupăc ares er emi tc omi s i
e idei nve ntar i
e re ;
-la gestiona r ,pe ntrus emna reş iî ns cri
erepeul t
imaf i
lăame nţiuni icăt oa te
c ant i
tăţilea uf os tsta bilit
eî npr ez enţas a ,c ăbunur i l
er espec t
ives ea flăînpă stra r
e a
şir ă spunde rea;
-lac ompa rtime nt ulf i
na ncia rc ontabil,pe ntruc alc ularea di ferenţ el
or
va lor iceş isemnarea listei de inventariere privind exactitatea soldului scriptic,
pr ec umş ipe ntrue fec tuare ac al
c ulelore f
e c t
uate;
-lac omi siadei nve ntariere,pe ntr us t
abilireami nus ur il
or ,plus ur i
lorş ia
de pr ecierilorc ons t
a ta tel ai nve ntar,pr ec um şipe ntruc ons emnarea în procesul
verbal a rezultatelor inventarierii;
-lac onduc ătorulc ompa rt i
me ntuluif i
nanc iarc ontabilş ilac ompa r t
ime ntul
ju ridic,î mpr eună c u pr ocesele ve rba l ec upr inzând c auz e l
e de gra dă r
iis a u
de te ri
oră riibunur ilor ,inc lusivpe rsoa ne levi nova te,pr e
cum ş ipr ocesulve rba la l
re zul t
a t
elori nve ntarie r
iipe ntrua viz are a propune ri
lorf ăc ute de c omi sia de
inventariere;
-lac onduc ător uluni tăţiipa tr
imoni a
le,î mpr e unăc u pr ocesulve rba la l
re zul t
a t
elori nve nt arier i
i,pe ntruade c i
dea supras oluţionăriipr opune ril
orf ăcute ;
Si ntez ar ezul tatelori nve ntarieriis ec ons emne azăî ntr-un proces verbal de
in ve ntariere,c arec upr i
ndei nfor ma ţiipr ivindpe rioadaş ige s ti
uni l
ei nve ntariate,
c omi si
ac a r
eae fe
c tua tbunur ilede pre cia t
e,cr eanţeleş ida toriileinc ertes auî n
litigiu. În continuare se fac propuneri privind compensarea plusurilor cu
mi nus urile,pe ntruc ons ti
tuireas aur egul arizar
e apr ovi zi
oa ne lor,pe nt r
us că de r
e a
din patrimon iuaunorp a gubes a upr ini mput areal or.Dupăa pr oba reapr opune rilor
formulate în procesul –ve rbaldei nve ntarieres epr oc ede az ăl ava lor i
fica r
e a
in ve ntarieriipr inpune read ea cordada t
e lordinc ontabi l
itat
ec uc elec ons tatateş i
consemnate în listeledei nve ntar.Se potc ompe nsapl us urileş imi nus urile
c ons tatatel as ortime nt ec onf unda bile,da căa parţina celeiaşipe ri
oa dedeg estiune .

47
 CAPITOLUL VIII
CALCULAŢI A
Cuvinte cheie:
c
alc
ulaţ
ie,met
odedec al
cul
aţi
e

8.
1.Noţ
iune
aşic
onţ
inut
ulc
alc
ulaţ
ieiî
ncont
abi
li
tat
e
Ca lcul aţi
ae ste un pr oc ede ua lme tode ic ontabi li
t ăţiiut i l
izatpe ntru
stabi li
reava loricăae leme nt elorpa tr
imoni ale.Cal cul aţiar e pr e zintăa ns ambl ul
ope raţ
ii
lorma tema ticee fec tua tepe ntrude ter mi na rea,peba z aunorpr incipi işi
metodologii stabilite, a indicatorilor economico-f ina nc i
ari,î nve de reae valuă ri
i
che ltuiel
ilor,ve nitur ilorşir ez ulta telorfinanc ia rea leuni tăţ
iipa trimoni al
e.
Cu a jutorul c alcula ţieii ndicatoriie c onomi co-financ ia ria i uni t
ă ţi
lor
patrimoniale s unt de t
ermi na ţiş ir eprez ent aţic ifric. Pr inc ipa l
iii ndi ca t
ori
economico-f inanc iaripr inc a res emă soa ră
,c arac terize ază,c ont r ol e
a zăş ic onduc e
ac tivit
ateauni tăţi
lorpa tr
imoni ales untur mă torii:
-va l
oa readei ntrareai mobi li
zăr i
lor,va l
oa re aa mor tiz ării, a provizioanelor,
va loa r
eane tăai mobi li
zărilorpec a t
egor i
iş if elur i.Va loare ane tăai mobi liză ri
lor
sede t
ermi năs căz ându-s edi nva loareadei nt rarea mor ti
z ărileş ipr ovi zioa nele
aferente;
-cos tuldea chiziţi
e,pr eţulpr estabilita ls tocur ilora ch i
z iţiona t
e ,dife renţele
dint repreţuldea chi ziţi
eş ic els ta nda rda lstoc ur il
orpef elur ides tocur i;
-cos tuldepr oduc ţ
iea lbunur il
orpr odus eî nuni tateapa trimoni ală;
-salar i
ile pe rsona l
ul ui ,i mpoz it
u lpe s alariilei ndivi dua le,c ont ribuţia
uni tăţi
ilaa sig urăris oc ia
le,f onduldeş oma jş ia ltec he ltuieli,cupe r
sona lul ;
-calc ululdi fe renţel
ordi nt repr eţuldeî nr eg istrarea ls toc ur i
lorş ic os tulde
ac hiziţi
es auc ostuldepr oduc ţieş ire partiza real ora supr abunur ilori e şi
tedi n
gestiune;
-stabilirea în e xpresieva loricăac heltui elilorpef e l
ur idupăna tural or:
che ltuiel
ide e xpl oa tar
e,c he l
tui e l
if inanc ia re,e xc epţiona leş ipe de stinaţii
,
res pecti
v pea cti
vi tăţi,pef a zedef abr i
ca ţi
eş is ecţiiî n ve de r eade termi nă ri
i
costului efectiv al produselor fabr icate,lucr ărilore xec utate,s e rvi ciil
orpr e st
a teşi
produc ţ
ieiînc ursdee xecuţ ie;
-calc ululve nituril
orpef e lurideve ni turi,dupăna tur al or( dine xpl oa tar
e,
fina nciareş ie xcepţ iona l
e,di npr ovi zi
oa ne);
-de t
e rmi nar ear ezul tatul ui e xe rci
ţiului c a di fer
e nţăî ntre ve ni t
u riş i
che ltuiel
idupăna tural or(pr of its aupi e r
der i);
-alţiindi cator ie c
onomi c o-financiari.
Sf erac alcula ţ
ieic apr oc e de ua lme tode ic ont abilităţi
is ee xt inde a s upra
tutur oretape lorş if aze l
order efle ctareî ncont a bilitateae leme ntelor patrimoniale:
-cule ge r
e aş ipr el
uc ra reada telorc ons emna teî ndoc ume ntelepr ima reş i
ce ntrali
za t
oa rec ar er eflect
ăope ra ţiunilee conomi ce;
-eva lua r
e ae leme nte lorpa trimoni al
e ,aope ra ţi
ilorş ipr oc e selore conomi ce
care au fost consemnate în documente;
-înreg istrareaope raţiilore conomi cec ua jutor ulc ont urilor ;
-ve ri
f i
c aree xa ct
it
ă ţi
iî nr eg is
trăril
orc ont a bilepr ini nt erme di ulba lanţelor
de verificare;
-cont rolulr ea li
tăţ
iida tel orş iag r adul uidede pr ecie reaa c
tive lorc u
ajutorul inventarierii;
-întoc mi reabi lanţuluic ont abilşiaa lt
orl uc r
ă rides intez ă .

48
 8.
2.Pr
inc
ipi
il
eca
lcul
aţi
eic
ont
abi
le
Ca lc ula ţi
ac ontabi l
ăs er e alizea ză după a numi te pr inc i
pii:s tabilirea
obiec tului c a lculaţiei; pe riodi ci za reac a lcula ţ
iei; doc ume ntar ea; de li
mi tarea
calcula ţi
e ic he l
tuieli l
orş ive nit ur ilor;c ore lare ac alc ululuic ont a bilc uc alculul
economi c ;or gani zarea ,s ist
e ma tiz are aş ige neraliz areac alcul a ţ
ieic ont abile;
efici
e nţac alcul aţi
e i.
Pr inc ipiuls tabi li
riiobi ec tul uic alcul aţiei,cons tăî nde termi na r
e aînt i
mpş i
spaţiuac a lcul aţieic ontabile,c ec ons tit
ui edef a ptpunc tuldepl eca rei nr ealiz area
sarcinilora ce steia.Ca lcula ţ
iac ont abi lăi nter vineî nt oa telucrăr i
lec ur e
nt eş i
periodi cea leuni tăţiipa tri
moni ale .Pe nt rut oţii ndicator iica l
culaţit r ebuies ăs e
stabileasc ăc onţ i
nut ul,s t
ructuraş if or madee xpr i
ma re ,mome ntuls aupe ri
oa dal a
cares er efe ră,pr ec um ş ina turaş il oc ulope ra ţii
lors aupr oces el
ore c onomi ce
pentruc ares ef acec alculaţi
a .
Pr inc ipiulpe r
iodic i
zăr iic al cul aţi
e i,c ons tăî ns eparareac heltuieli
l orş ia
venitur il
or î n pe rioade de numi tee xer ciţiif i
na nc iare, pe ntr u de termi na rea
rezulta t
elore c onomi ceş ifinanc ia re .
Pr inc ipiuldoc ume ntăr iic al cul aţiei, are în vedere fundamentare tuturor
calcula ţi
ilorpr ivindc he l
tuielil
e ,ve ni tur i
leş iaa l
torope raţi
ie conomi cepeba zăde
documente justificative.
Pr inc ipiulde li
mi tăriic alc ul aţie iche ltuie l
ilorş iv eniturilordupănat ura
lor,ar eînve de res t
a bilir
eac os tul uipr oduc ţieipef iecar elocdeg es ti
une ,respe ctiv
secţie,s ector ,f ermă ,fa bricăe tc.Tot oda t
ăs ea reî nve de rede termi na rea
rezultatelor (profit sau pierdere) pe fiecare loc de gestiune.
Pr inc ipiulc ore l
ăriic alc ul aţie ic ont abi lec uc al culaţii
lee conomi ce, are în
vede rei nte gra reac alculaţieic ont a bileî n c elela l
tec alcul aţiie c
onomi ce
compone nt ea les istemul uie conomi ca leuni tăţiipatrimoni al
e .
Pr inc ipiulor ga nizării
,s is te mat iz
ăr iiş ige ne ral i
ză ri
ic alc ulaţ i
e icont abile ,
areî nve de reut il
iza reapr incipi ilorf unda me ntalea lec ontabilităţiipr ivinddubl a
reprezentare a patrimoniuluiş idubl aî nre gistrareaope raţiilore conomi ceî n
conta bilit
a te,c onfor mc ăroras ec ont inuăc udubl ac e ntral
iza r
eae xi ste
nţ elor,a
stări
lor ,a mi ş cărilorş it rans for mă rilore leme nte l
orpa tri
moni ale.Spe cificul
calcula ţi
e is er eflec t
ăî nc alc ul ulr ulajelo r,a s ol dur i
lor,a e g alităţi
lorş ia
corela ţi
ilore xpr ima teva lo r
icî nc a drulba lanţ el
ordeve r
ificar e,aa ct
ive lorş i
pasive lorbi la nţului.
Pr inc ipiule fi
c i
enţeic alc ula ţiei,pr esupune c aa cea stăa cţiune s ăs e
reali
z ez ec ue forturif inanc i
a r
emi ni meş ie fecte maxime.

8.
3.For
mel
eca
lcul
aţi
eic
ont
abi
le
Ma imul tec ri
ter
iis t
aul aba zadife r
enţ ieriica l
culaţieic ont
abile:pe rioadade
gestiune; sfera de cuprindere etc.
Dupăc rite
riulp er
ioa deide g es t
iune c alculaţia poa tefipr evizionalăş i
efectivă.
Calc ulaţiapr e vi
zional ă,de numi tăş iant e calcul
a ţi
e ,serealizeazăî naint e
deaa veal ocpr oc ese
les auope r a
ţii
lee conomi c e.Ar ec as copde t
e r
mi na reaunor
indicatori de program privind costurile, profitul sau diverse elemente de cheltuieli.
Cal culaţia e fect
ivă, de numi tă pos tcalculaţi
e ,s e rea l
ize ază după
înfăptuireapr oc eselors a
uope r aţi
il
ee conomi c e,ba zându -sepeda teş iinforma ţii
efectivc ons emna teî ndoc ume nt eprelucratedec ontabili
tate.Ca l
cul aţi
ae f
ectivă

49
poat
ea veaf orma de c al
cul
aţi
ec onta
bil
ă,c al
cula
ţies t
ati
st
ică,cal
cul
aţie
extr
acont a
bilă.
După c r
it
eriulsfereide cuprinde
re,c al
culaţ
ie poatef icomple
tăs au
parţ
ial
ă .
Calc ulaţ
ia c omplet
ă, priveşte determinare
a t ut
uror e l
ement
elor
indi
catoril
orc etrebuiestabi
li
ţi
.
Calculaţia par ţi
ală, pr
iveşt
e folosirea unora dintre elementelor
indi
catoril
orc etrebuiestabi
li
ţi
,deregulănumaipâ nălauna numitni
vel.

8.
4.Me
todedec
alc
ulaţ
iec
ont
abi
lă
Ac esteme todes untut i
liza teder egulă,î nc a drulc ont abil
ităţi
ideg estiune.
Documentar, contabilitateadeg esti
uneî şie xt rag ec ostur iledi nc ontabilita t
ea
fina nc i
ară.Obi ectulc alculaţ
ieic ontabi leînc ont abi li
tat
ei nternădeg esti
uneî l
forme azăde termi na reas t
ructuriic he l
tui el
il
ordee xpl oatare.
Pentru de t
e r
mi nareac os t
urilor de pr odus e
,l uc răriş is ervicii în
cont a bil
it
a t
e ai nte rnă de ge sti
une s e uti l
izea ză ma imul t
e me t
ode :me toda
costurilor standard, metoda costurilor directe etc1.
Metoda costurilor standard,de numi tăş ime todac os turil
ornor ma te,cons tă
îne fe ct
ua r
e aunora nteca l
culaţiiî naint edeî nc epe reaf a bri
c aţ
ieipr odus ului,
urmă rind a ba te ri
le de l aa cestec os turi
,c ares et r
ans formă î n mă rimide
înre gistra
reş ide contarec ontabilă .Di f
e renţelec ons tatatest aul abaz ade t
ermi nă ri
i
costurilor efective ale produselor.
Metoda pe comenzi, se utili z eaz ăder e gul ăî nc azulpr oducţii
lordes eri
e.
Laba zae vide nţe iş icalculaţi
eic os turi
l orstăc oma ndadepr oduc ţ
ielans at
ăpe ntru
oa numi t
ăc antitatedepr oduses aus emi f
abr i
ca tec eur me az ăs ăfiea sambl atăî n
alte fluxuri tehnologice.
Metoda pe faze, s eut ili
z eazăî nuni tă ţ
ilec upr oduc ţiedema săunde
produs elefini t
es eobţ inc aur ma r eaunorf luxur ite hnolog ic esuccesive.Evi de nţa
şic a lculaţi
ac os turilors er eal
iz ea zăpepr odusş ipef azes uccesivepa rcur seî n
proc e suldef a br i
c aţi
e.Cos t
uluni taral produsului va fi egal cu suma costurilor
tutur orf a
z elorc ompone ntec i
clul uidef abricaţi
e .
Me todagl obal ă,s eutili
z eaz ăder egulăî nuni t
ăţi
lec arefabricăuns i
ng ur
produs ,ne avâ ndpef l
uxs emifa bricates aupr oduc ţi eînc ur sdee xe cuţi
e.Cos t
ul
unita ra lprodus ul uis ede ter
mi năpr inî mpă rţi
re ac os turi
lort otalelavol umulf iz
ic
depr odus eobţ inut e.
Metoda costurilor directe, presupune luarea în calculul costului
produselor numai a cheltuielilor variabile. Cheltuielile fixe se deduc din marja
rezultat ăcadi fer enţădintr epreţuldevâ nzareş ic ostulva r
ia bil.

1
M.Ristea, Noul sistemc
ont
abi
ldi
nRomâ
nia
,Edi
tur
aCa
rti
mex
,Bu
cur
eşt
i,1994

50
 CAPITOLUL IX
BALANŢADEVERI FI CARE
Cuvinte cheie:
bal
anţ
adev erificare,r e
gul ideîntoc mire,seried ee galit
ăţi
,er
oar
ede
înregistrare, eroare de omisiune de înregistrare

9.
1.Noţ
iune
a,c
onţ
inut
ulş
ifunc
ţii
leba
lanţ
eidev
eri
fi
car
e

Bal anţadev e ri
ficar ede numi t
ăş iba l
anţac ont uril
ore st
eunpr ocede u
spe cif
ica lme todeic ontabi l
ităţ
iic ar
ea sigurăve r
ifi
c a reae xactit
ăţiiînre
gistră
r i
i
ope raţ
iilore conomi ceî nc onturi
,l egăturadi nt
rec ont ur i
les inteti
ceş ianalit
ice,
centralizareada t
elorc ontabilit
ăţi
ic urenteş il egă t
uradi ntrec onturil
es i
ntet
iceş i
bilanţ.
Ba lanţadeve rificaree st
eundoc ume ntc ontabi lc esepr e
zintăsubf orma
unui tabel în care se înscriu datele valorice preluate din conturi, servind la
întocmi reabi lanţ
uluic ontabil.
Cua jutor
ulba la
nţeideve ri
fic
a res eve r
ificăc orelaţi
iledintree gal
ităţ
ile
gene rat
ededubl aî nre gi
strareaope raţ
iilorpa tri
moni a leî nc ontabili
tat
e,respectiv
conc orda nţadi nt
ret otalulî nregi
s tr
ări
lordi nr eg i
str
ulj ur nalşit otal
ulr ul
ajelor
debitoareş itotal
ulr ul ajel
orc r
editoaredi nba la
nţ ă
,pr e cum ş ic oncordanţ
adi ntre
totalulsol duril
orfina led ebitoareş icr
edi toaredi nba l
a nţă.Ega lităţ
ilestr
uctural
eş i
globale proprii dublei înregis tră
riş icor esponde nţeic ont uril
orobţ inuteînc adrul
balanţeideve r
ifi
ca ree xprimăune chil
ibrupe rma nentî ntrea cest
eda te.Balanţade
verificares eîntoc me ş t
ea tâtpent r
uc ontur i
les i
nteticec âtş ipe ntruconturile
ana l
iti
ce .Cua jut
or ulba lanţeideve r
ifi
ca rea na l
it
iceseve ri
f i
căc oncordanţ
adi ntre
contur i
les intet
iceş ic onturilelora nal
iti
c e.
Ba l
anţ
ad everif
ica
rec onţ
inetoat
ec on
turi
lef
olosi
tedeou ni
tat
ep atr
imonială
,
fi
ecar
ec ontfi
indînscr
iscus oldulini
ţi
alafe
rentper
ioade
ic ur
ente
,to t
alulsumelorşi
sol
dulfi
naldelasfâ
rşi
tulperi
oadeicure
nte,
tot
aluls
umelorşis
oldulf
inallasfâ
rşi
tulluni
i
pent
rucareseî
ncheiebala
nţarespect
ivă
.
Dintre f unc ţii
lebal anţ eideve rif
ic ar
ee nume r
ăm:f unc ţ
iadeve rificarea
exa ctită
ţiiînr egistrări
lore fectua teînc ontur i
;f unc ţ
iader e a
liz a
reac onc or danţei
dintrec ontur i
lea nalit
ic eş ic eles intet
ice ;f uncţiadel egă turădi ntrec ontur i
le
sinteticeş ibi l
anţ ;func ţi
ad egr upa r
eş ice ntr
a liz
a r
eada telore xistenteînc ont uri
;
func ţiadea nali
z ăas i
tua ţi
eie conomi ce-fi
na nc iar
eauni t
ă ţi
ipa tri
moni al
ee tc .
Func ţi
a dev erificarea e xac t
it
ăţi iînr egis
trărilore fect
uat eînc ontur i
,
cons tăî nc ontrolulş ii de ntifica r
e ae ror il
orde î nre
g istr
a reî nc ontur i,pr in
interme di uldiferitelore ga l
ităţiva l
oric ecar etrebuies ăe xisteînc adr ulba lanţeide
ve r
ificarepr ecum ş ipr ini nt erme di
ulunorc orelaţi
iva lorices tabili
tec ua jutorul
ace st
e ia.Ca racteruldei ns tr
ume ntdeve r
ificareş ic ontr
olî ie stec onferitba lanţei
deve rifi
c areur ma reas e mna lărilorpec a relef a
c epr i
vind:î nregistrare
agr eş
ităa
unorope raţi
ie c onomi c e;î ns criereae rona t
ăa s ume lordi nr eg i
s t
ru-jurnal în
registrul cartea-ma reş idea ic iî nba l
anţ ă;e f
ectuareaunorc alculeg reşit
eî n
forme l
ec ontabilec ompl exe ;ine ga l
ită ţ
iîntret otaluril
eba lanţe iurma reas tabiliri
i
erona tear ulajelorş ia s oldur il
orc ont urilore tc.Ut i
l i
za reac a l
cul atoare l
or
electroni ceî ni nstrume ntareac onta bil
it
ă ţi
iuni tăţ
ilorpa trimoni alec onduc el a
creşte r
eae xa c
tităţiic al
c ulelor,da rnue li
mi năf unc ţ
iadeve rif
icareş ic ont rola
ba l
anţ eideve ri
fic are.
Func ţi
a der ealizarea c onc ordanţ eidi ntrec ont urileanal i
ti
c eş ic ele
sintetice, cons t
ăî nî ntoc mire aunorba lanţedeve rifi
carea l
ec onturil
ea na l
itice

51
pentr ufie carec onts intetic,c ares ede sfăşoa răpec onturia nalitice. Cu ajutorul
balanţelors eve ri
f i
c ăc onc orda nţadi ntreda te l
eî nscriseî nc ont uriles i
nt eti
ceş i
conturile lor analitice.
Func ţ
iadel egăt ur ădi ntrec ont uriles inte t
iceş ibi l
anţ ,s ec oncretizeazăî n
faptulc ăda tel
edi nbi lanţ ula nua lrepr ezintăs oldurile finale ale conturilor preluate
dinba l
anţ adeve rifica r
e ,pr elucrateş ig rupa tec onf orm ne cesităţi
lordeî ntocmi re
abi lanţului .Sol dur i
lei ni ţi
a lea lec ont uril
orl aî nce putula nuluis untpr eluatedi n
bilanţula nua l,c onf or m pr incipiuluii ntangibi lit
ă ţ
iibi lanţuluidede schide rea
noul uiexe rc i
ţiu,c aret r
e buies ăc orespundăc ubi l
a nţuldeî nchide reae xe rciţ
iului
precedent.
Func ţ
iadegr upar eş ic entral iz
areadat e lore xistenteî nc ontur i
,of eră
conduc e r
ii uni tăţilor pa tr
imoni ale pos ibilitatea de a c unoa ştet ot ali
tatea
mod if
icărilori nterve ni t
eî nma saş is truc t
urapa trimoni ului ,pr ecum ş irez ult
atele
fi
na nciarer ea l
izateî nur mapr ocese lorş iope raţi
ilore conomi ce.Ba lanţ el
ede
verificarec uprindc en t
r ali
z att oa t
eda t
e l
epr ivitoa rel ae xiste nţeleş imi şcări
le
eleme ntelorpa tri
moni aleî nreg is
trateî nc ont uriles inteticeş ia nali
tice pe o
perioadădet imp,of e rinda stfelpos ibili
tateac ompa rări
ida telordel aî nc eputul
uneipe rioa dedege st
iunec uc eledel as fârşitule is auc ua ltepe r i
oa dedege sti
une
tr
e cute.Î na cestmod s e de termi nă t oa t
es chimbă ri
leî n ma saş is tructura
patrimoni ul ui,eficienţ aut ili
z ăriiresur selor,rez ultateleobţ inutee t
c.
Func ţ
ia de anal iz ă a s ituaţi
e ie conomi co-financ iare a uni tăţi
i
patrimoniale, c onf ormc ă r
e iaba l
anţ adeverificare are rol important în analiza
sit
ua ţi
eie c onomi co-fina nc iarepepe rioades curtedet i
mp,pr ec um ş iîni nterva l
ul
dintredouăbi lanţ uri,f iinduni nstr ume ntdes intezăc ef ur nizea z
ăi nf orma ţi
i
conduc e r
iiuni tăţi
ipa trimoni ale,ut i
le ,da rnus ufic ie
nte, pentru luarea deciziilor
precumi nf orma ţii
lorof e rit
edebi l
anţ ulc ontabi l.

9.
2.Cl
asi
fi
car
eaba
lanţ
elo
rdeve
rif
icar
e
Ba l
a nţeledeve ri
fica
r es epotc lasifi
c adupăma imul tec riterii
:dupăna tura
cont uri
lorpe ntruc ares eîntocme sc;dupănumă ruldee ga lităţipec arelec uprind
dupăc onţinut ulşifor mag rafi
c ădepr eze ntaree tc.
Dupănatura conturilor pe ntruc ares eî ntoc me sc,ba lanţe ledeve rif
icare
potf i:ba l
anţ edeve r i
ficarea lec onturilors inte ti
cede numi t eş iba lanţege neraleşi
balanţedeve rifi
ca r
ea lecontur il
ora na l
iticede numi teş iba lanţ ea uxi l
iare.
Bal anţ el
e de v er
ifi
c are al ec ont urilors inte ti
ce ,de numi t
eş ib alanţe
generale,s eî ntocme scpeba z ada t
elorpr el
ua tedi nc ontur iles i
nt eti
c eşic uprind
toate conturile sintetice folosite în cont a bil
itateac ure ntă a une i uni tăţ
i
patrimoniale într-oa numi tăpe rioadădeg e st
iune .
Bal anţ el
edev erif
icareal ec ont urilora nal itic
e , de numi teş ibal anţe l
e
auxiliare,s eî ntocme scîna i
nt eae l
abor ăriiba la
nţe ic ont ur ilors int e
tice,peba za
datelor preluat edinc on t
uril
ea naliti
ce.Ac es
teba lanţes eî ntoc me scpe ntrufiecare
conts inteti
cde sfăşur atpec ontur il
ea na lit
iceş ia udr e pts c opve rifi
c areae xacti
tăţi
i
înreg i
strări
lordi nc ont urilesinte t
iceş ic elea na li
ticepr inc onc orda nţac aretrebuie
săe xistec upr ivirelas ol
durilei niţ
i al
e,r ulaje,s umet ota l
eş is oldur ifinale.
Lar ândull or,ba l
anţ eledeve r i
ficarea na l
itic e,s ec la
s i
f ic
ădupăf elul
solduluipec areî lr eprezintăc ontur i
lepe nt ruc ares eî ntocme scl as f
ârşi
tul
perioadei. Astfel, se întocmesc:
-balanţ edeve rifi
carea naliti
c epe ntruc ontur imon ofunc ţiona l
e,c ares e
clasifi
c ă,lar ândull or ,dupănumă rule t
a loane lordee vide nţ ăut i
l i
z at
e ,î
n:ba lanţe
de verificare anal it
ic epe ntr
uc ont uric uuns ingure talondee vide nţă(bă nesc)şi
balanţedeve rifi
ca r
ea nali
ticepe ntr ucont uric udouăe tal
oa nedee vide nţ
ă;

52
 -ba l
anţedeverif
icarepentr
uc onturibi
funcţi
onale
Numă rulbalanţ
elorde ve rifi
carea lec ontur
ilora nal
it
ice depi
nde de
numă
rulc onturil
orca
reauf ostdesf
ăşuratepec ont
urianalit
ice.
Dupănumăr uldee gali
tăţ
ipec arel ec
upr i
ndba l
a nţ
eledeveri
fic
a r
epotfi
:
- balanţedeveri
fi
carec uoseriedee gal
ităţ
i;
- balanţedeveri
fi
carec udouăs e
r i
idee gal
it
ăţi;
- balanţedeveri
fi
carec upat
rus eri
idee gal
ită
ţietc.

Bal
anţadeve
rif
icarecuoser
iedeegal
it
ăţi
Seînt
ocmeş
tegrafi
cs ubf
ormătabel
arăşisepre
zint
ăîndouăva
ria
nte
:
bal
anţăas umel
orşibalanţăasol
duri
lor
.Cuprindenumaiosingur
ăser
iede
ega
lit
ăţi
:

Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare

(
∑TSD) (∑TSC)

sau:

Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale

De bitoare( ∑SFD) credi toare(∑SFC)

Gr
afi
csepr
ezi
ntăa
stf
el:

BALANŢĂDEVERI
FICAREASUMELOR
Simbolul Denumirea conturilor TOTAL SUME
conturilor Debitoare Creditoare
1.
2.
.
.
n
TOTAL TSD TSC

BALANŢĂDEVERI
FICAREASOLDURILOR
Simbolul Denumirea conturilor SOLDURI FINALE
conturilor Debitoare Creditoare
1.
2.
.
.
n
TOTAL SFD SFC

Balanţadeverif
icarecudouăs e
riidee gal
it
ăţ i
Estedenumităşibalanţ
as umelorşiasoldurilor, rezultând din combinarea
bal
anţeisumelorcubalanţ
as ol
duril
or.Cupr i
ndepatruc ol oane ,douăpe nt
rutot
alul
sumelordebit
oareşicredi
toareşidouăc oloanepentrus oldurilorfinale,debit
oare
şicr
editoar
e.Egali
tăţ
il
ea ces
teibala
nţesunt :

Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare (1)

(
∑TSD) (
∑TSC)

Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale (2)

De bitoare( ∑SFD) creditoar e(∑SFC)

53
 Gr
afi
csepr
ezi
ntăa
stf
el:

BALANŢĂDEVERI
FICAREASUMELORŞISOLDURI
LOR
Simbolul Denumirea SUME TOTALE SOLDURI FINALE
conturilor conturilor Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1.
2.
.
.
n
TOTAL TSD TSC SFD SFC

Balanţadev er
ifi
c arecutreis e
riidee galit
ăţi
Dinpunc tdeve dereg r
afics epr ezintăfies ubf ormăt abela
răc uş ase
coloane,dinc a
redouăc oloanepent r
us oldur iiniţ
ial
e,de bit
oareş icredi
toar
e ,două
pentrurulaje,debitoareş icredi
toa r
eş idouăpe ntr
us oldurifinal
e ,credi
toareşi
debitoa
re,c epermit estabili
reaat reiseriidee gal
it
ăţi,f i
esub forma unui tablou
ma tr
ici
alc arec onţinea celeaş
ie galit
ăţi
.Ba lanţ
adeve rif
icarec ut r
eis eri
ide
egali
tăţ
ie st
ec onc e
put ăpe ntr
uas porivol umuli nforma ţii
lorof er
itedeba lanţel
e
deve ri
fic
arec uos eriesaudouădee ga l
it
ă ţi.Eg al
it
ăţi
lea cesteibalanţesunt
:

Tot
alulsold
uri
lori
niţ
ial
e = Tot
alulsol duri
lorini
ţi
ale(
1)
debi
toare(
∑SID) creditoare (
∑SIC)

Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare (2)

(
∑RD) (∑RD)

Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale (3)

de bi
t oare(∑SFD) creditoare( ∑SFC)

Gr
afi
csepr
ezi
ntăa
stf
el:
BALANŢĂDEVERI
FICARECUTREISERI
IDEEGALI
TĂŢI

Simbol Denumire SOLDURII

NIŢI
ALE RULAJE SOLDURI FINALE
cont cont D C D C D C
1.
2.
.
.
n
TOTAL SID SIC RD RC SFD SFC

De şi,bal
anţadeve ri
fi
carecutre
iseri
ideegali
tăţ
iprezi
ntăuneleavant
aje
faţ
ădeba la nţ
adeve r
if
icarecudouăseri
ideegal
it
ăţi
,eaprezi
ntăuneleneaj
unsuri
,
deoare
ce nu r e
flect
ă natura ope
raţi
il
ore f
ect
uat
e.Ac e
ste neaj
unsuripotf i
înl
ătur
atepr i
nfolosi
reab al
anţ
eideve ri
fi
car
ec utre
ie gal
it
ăţiî
nf ormaş a
h,c e
permit
er e dareac or
espondenţ
eic ont
uri
lorînc ar
es -auînregis
tratoperaţ
ii
le
economice.

54
 Balanţadev er
ific
arec upatruser
iidee gali
tăţi
Dinpunc tdeve deregrafi
cseprezi
ntăs ubf ormăt abel
a r
ăc uoptc oloane,
di
nc aredouăpe ntrusume ledinlunil
epr e
ce dentede bi
toareş icreditoare,două
pe
ntrur ul
ajel
el uniic urentedebit
oareşicreditoare,douăpe ntr
us ol
dur ifinale
de
bitoar
eş icredi t
oareş idouăpe ntrusol
dur ifinalede bi
toareş icr e
ditoare, ce
pe
rmi t
es t
abil
ire
aapa tr
us eri
idee gal
it
ăţi
.Dea ceea,a ces
ttipdeba l
anţăpoa r
tă
de
numi readeba lanţăder ul
ajelunar
ec us umepr ecedente.Eg al
ităţil
ea c est
ei
ba
lanţesunt:

Totalul sumelor debitoare din = Totalul sumelor creditoare din (1)

bal anţ
a( perioada) bal anţa(perioada)
pre cede
ntă( ∑TSDp) prece de
ntă( ∑TSCp)

Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare (2)

al
el uni icurente( ∑RD) ale lunii c
ure nte( ∑RC)

Totalul sumelor debitoare la data = Totalul sumelor creditoare la data (3)

întocmi riib
ilanţului ( ∑TSDF) întoc mi
riibilanţului( ∑TSDF)

Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale (4)

debitoar e( ∑SFD) credi toare( ∑SFC)

Gr
afi
csepr
ezi
ntăa
stf
el:

BALANŢĂDEVERI
FICARECUPATRUSERI
IDEEGALI
TĂŢI
Simbo Denumire Total sume Rulaje Total sume Solduri finale
l cont precedente curente
cont D C D C D C D C
1.
2.
.
.
n
TOTAL TSDp TSCp RD RC TSD TSC SFD SFC

Bala nţadeve r
ifi
carec upatr
us eriidee gal
it
ă ţ
i,înc azulluni
iianua r
ie,
cupri
ndes olduri
leiniţ
ial
ede bi
toar
eş icre
ditoar
e,iare gal
ita
teas est
abi
leşt
eî ntr
e
acest
et otalurial
esolduri
lorini
ţia
ledebit
oa r
eşic r
edi
toare.Ba l
anţel
edeve r
ificar
e
cupa tr
us er i
idee gal
it
ăţipentr
uc el
el
a l
telunialeanului
,c upri
ndî npri
me l
edouă
coloane da te pr
ivind total
ul sume l
or pr e
cedente debitoar
eş ic re
ditoare.
Nea j
uns ur
ileba l
anţeideverifi
car
ec upatruseri
idee galit
ăţipotfiînl
ătur
atepr i
n
î
n t
ocmi reaune ibal
anţedeve ri
fi
carecucinciseri
ideeg al
it
ă ţ
i.

55
 9.
3.Î
nto
cmi
reabal
anţ
eideve
rif
ica
re
Ba la
nţ eledeve r
ificar eseî ntocme scl unaror idec âteor ie stene cesar
pentruve rif
icareae xact
ităţi
iî nregis
trări
lorope r
a ţ
iil
ore conomi ce.
Întocmi reaune iba lanţedeve rificarepr esupun ee fect
uareaur mă toa
relor
lucrări:
1.Sepr ocedeazăl at ranspunereaope raţii
lordi nj urnalînc ont uripentru
perioadadeg estiuneaferentă;
2.Set otali
zeazăs ume ledin de bitulş ic redit
ulc ontur
ilorde s
chiseî n
cartea-ma r
eş isede ter
mi năs oldula cest
or a;
3. Se transpun datele din conturile deschise în cartea-mare, în formularul
balanţeideve rificar
e;

Apl ic
aţi
e
Pe ntr
ue xempli
fi
c a
reamodul uideîntocmireaba l
anţeideveri
fi
car
es e
porne ştedel aos i
tuaţ
ieiniţ
ial
ăprezent
atăî
ntr
-unbilanţi
niţ
ialcar
eurmeazăs
ăfie
mod ifi
cată pr i
n operaţ
iilee conomice di
ntr-o l
ună ,înr
e g
ist
rat
eî n or
dine
cronol ogic ăşisi
st
e mat
ică.Toateacest
emodificăr
ivorfiref
lecta
teînbal
anţ
ade
verificare.

Bi
lanţi
niţ
ial
lei
Denumire indicator Valoare
Imobi liz
ă r
ine cor pora
le 0
Imobi liz
ă r
ic orpor al
e 10.000
-utilaje 10.000
Imobi liz
ă r
if i
na nc i
are 0
ACTIV IMOBILIZAT –TOTAL 10.000
Stocuri 1.500
-materii prime 1.000
-produse finite 500
Cr eanţ e 1.500
-clienţi 1.500
Di sponi bil
ităţi 1.500
- disponibil în cont 1.000
- casa 500
ACTIV CIRCULANT –TOTAL 4.500
Da tor i
ic etrebui eplăti
teî
ntr-ope r
ioa
dăma imi
cădeuna
n: 2.000
-credite bancare pe termen scurt 1.000
-furnizori 1.000
ACTIVE CIRCULANTE NETE , RESPECTIV 2.500
DATORII CURENTE NETE (4.500-2.000)
TOTAL ACTIV MINUS DATORII CURENTE 12.500
Da tor i
ic etrebui eplăti
teî
ntr-ope r
ioa
dăma ima
redeuna
n 0
CAPI TALŞIREZERVE: 12.500
-Capital social 12.000
- Prof i
tş ipierde r
e 500

56
 Î ncursull uni iaua vutl ocurmă t
oa re l
eope ra
ţiieconomi ce:
1.Sec ons umăma teri
ipr i
me,c onform bonului de consum de materiale în
valoare de 500 lei.
2.Sepl ătes cf urnizoriiînvaloarede300l e
idi nc asă;
3.Sec umpă răma teri
ipr i
medel aunf ur ni
zor ,neplă t
itor de TVA, la cost
dea chi ziţi
ede800l ei;
4.Sepl ăte scf urnizor iînva l
oa red e700l eiş is era mbur s
eazăc redite
banc arepet er
me ns curtînva loa r
ede200di nc onturilabă nc iî
nl ei.
5.Ser idic ădel aba nc ă100l eipe ntr
ue fe
ctua r
e aunorpl ă ţ
icurentepr in
casierie.
6.Sea cor dăuna vanss predecont a reînva l
oa rede50l eiunuimerceolog;
7.Seî nc a sea zăc reanţeprinbanc ăî nva loarede1. 400l eidel ac l
ienţi
;
8.Se r idi că de l a ba ncă 900 l eiş is e de pu ne l ac asi
eri
a uni tăţi
i
patrimoniale pentru plata avansului chenzinal;
9.Sea chi t
ăa vans ulche nzi
nalînva loarede900l ei;
10.Sea c hiz iţi
one azăa mba l
ajedel afurni z
or ilac ostdea chiz
iţi
ede600
lei(furni zorne plă titor de TVA).
11.Seî nr eg istreazăpr odusefiniteobţ i
nutedi npr oduc ţ
iapr opri
elac ostde
produc ţi ede500l ei .
12.Sevâ ndpr odus eleobţ i
nutefinit elapr eţde vânzare 600 lei; societatea
estene pl ăti
toaredeTVA
13. Se închid conturile de cheltuieli.
14. Se închid conturile de venituri.

Etapele î
ntoc
mir
iiba
lanţ
eideve
rif
ica
re:

I
.Seî
nre
gis
tre
azăope
raţ
ii
lee
conomi
ceî
nor
dinec
ronol
ogi
căî
nre
gis
trul
jurnal.
I
I.Seî ntocme ştec art
eama re:s epr ocede azăl
atra
ns puner
e aope r
aţi
ilordin
jurnal în conturi, respectiv în registrul cartea-mar
e,dupăc ares et otal
izează
sume ledi nde bitulşic r
e dit
ulc onturilorde schiseîncart
ea-mare determinându-se
soldul acestor
a .Soldurilefinaleses t
a bilescfolosindre
laţ
ii
le :

Sfd = Sid + Rd - Rc

Sfc = Sic + Rc - Rd
unde: Srd = sold final debitor;
Src = sold final creditor;
Sid =s oldi niţi
a lde bit
or ;
Sic =s oldi niţ
ia lcreditor ;
Rd = rulaj debitor;
Rc = rulaj creditor.

Util
izâ
ndbalanţ
acupatr
use
riidee
gali
tăţ
i,sol
dulfi
nalsepoat
edet
ermi
na
ş
ipr
indi
fer
enţadi
ntr
etota
luls
umel
ordebi
toa
reşitota
luls
ume l
orcr
edit
oar
e.

I
II
.Seî
ntoc
meş
teba
lanţ
adeve
rif
ica
re

Pebazasol
duri
lorfina
ledinbal
anţadeveri
fi
careseînt
ocme
scs
it
uaţ
ii
le
f
ina
nci
areanua
le,r
espe
c t
ivbil
anţ
ulşic
ontuldepr
ofi
tşipi
erde
re

57
 REGISTRUL JURNAL
Nr. Ex
pli
caţ
ia Sume
op. Conturile corespondente
D C
ec.
0 2 3 4
1 ............................ 601 = 301 500 500
“
Chelt
u i
e licuma t
eri
i “
Mat
eri
ipri
me”
prime ”
2 401 = 5311 300 300
“Fur nizor
i” “Ca sa”
3 301 = 401 800 800
“
Ma teriipri
me ” “Fur ni
z or
i”
4.1 5191 = 5121 200 200
“Credi
teba n
c.pe “
Contu
r ilabănciî
n
t
erme ns cur
t” lei
”
4.2 401 = 5121 700 700
“Fur nizor
i” “
Contu
r ilabănciî
n
lei
”
5 5311 = 5121 100 100
“
Casaînle
i” “
Contu
r ilabănciî
n
lei
”
6 542 = 5311 50 50
“
Av ansu r
ide “
Ca saînl ei
”
t
rezoreri
e”
7 5121 = 4111 1.400 1.400
“
Conturilabănciî
n “
Clienţi
”
lei
”
8 5311 = 5121 900 900
“Casaînl e
i” “
Cont
urilabă
nciî
n
le
i”
9 425 = 5311 900 900
“
Avans
u riacor
dat
e “
Casaînlei
”
personal.
”
10 381 = 401 600 600
“
Amba la
je” “
Furni
z or
i”

11 345 = 711 500 500

“
Produs
ef i
nit
e” “Va ri
aţi
astocur
il
or”
12 411 = 701 600 600
“Cli
en ţ
i” “Ve nitu
ridinvânz.
prod.Finit
e”
711 = 345 500 500
“
Vari
aţi
astocur
il
or” “Produsefin
ite
”
13 121 = 601 500 500
“Pr
ofi
tşipie
rdere
” “
Ch elt
uiel
ic umater
ii
pri
me ”
14 701 = 121 600 600
“Ve nituridi
n “
Pr ofi
tşipier
dere”
vânzarea produselor
finit
e”
TOTAL 9.150 9.150

Te
mă:c
ompl
etaţ
iexpl
icaţ
iaope
raţ
ii
lordi
nre
gis
trulj
urnal
.

58
 Ca
rtema
re,r
espe
cti
vsi
tua
ţiaî
ncont
uris
epr
ezi
ntăa
stf
el:

D 2131 C D 301 C
(SI) 10.000 (SI) 1.000 500 (1)
(RD) 0 (3) 800
(TSD) 10.000 (RD) 800 500 (RC)
(SFD) 10.000 (TSD) 1.800 500 (TSC)
(SFD) 1.300

D 345 C D 4111 C
(SI) 500 500 (12) (SI) 1.500 1.400 (7)
(11) 500 (3) 600
(RD) 500 500 (RC) (RD) 600 1.400 (RC)
(TSD) 1.000 500 (TSC) (TSD) 2.100 1.400 (TSC)
(SFD) 500 (SFD) 700

D 5121 C D 5311 C
(SI) 1.000 700 (4.1) (SI) 500 300 (2)
(7) 1.400 200 (4.2) ( 5) 100 50 (6)
100 (5) (8) 900 900 (9)
900 (8) (RD) 1.000 1.250 (RC)
(RD) 1.400 1.900 (RC) (TSD) 1.500 1.250 (TSC)
(TSD) 2.400 1.900 (TSC) (SFD) 250
(SFD) 500

D 1012 C D 401 C
12. 000 (SI) (2) 300 1.000 (SI)
0 (RC) (4) 700 800 (3)
12.000 (TSC) 600 (10)
12.000 (SFC) (RD) 1.000 1.400 (RC)
(TSD) 1.000 2.400 (TSC)
1.400 (SFC)

D 5191 C D 601 C
(4) 200 1.000 (SI) (1) 500 500 (13)
(RD) 200 0 (RC) (RD) 500 500 (RC)
(TSD) 200 1. 000 (TSC) (TSD) 500 500 (TSC)
800 (SFC)

D 542 C D 425 C
(6) 50 (9) 900
(RD) 50 (RD) 900
(TSD) 50 (TSD) 900
(SFD) 50 (SFD) 900

59
 D 381 C D 711 C
(10) 600 (12) 500 500 (11)
(RD) 600 (RD) 500 500 (RC)
(TSD) 600 (TSD) 500 500 (TSC)
(SFD) 600

D 701 C D 121 C
(14) 600 600 (12) 500 (SI)
(RD) 600 600 (RC) (13) 500 600 (14)
(TSD) 600 600 (TSC) (RD) 500 600 (RC)
(TSD) 500 1.100 (TSC)
600 (SFC)

În cont
inua
res
eînt
ocmeşt
ebal
anţ
adever
if
icar
ecupa
trus
eri
idee
gal
it
ăţi
(
tabe
l9.3),car
etre
bui
esăas
igur
eurmă
toa
rel
eega
lit
ăţi
:

ΣSi
d=ΣSi
c (1)

ΣRd=ΣRc (2)

ΣTs
d=ΣTs
c (3)

(4)
ΣSf
d=ΣSf
c

60
 Ba l
anţ
adever
ifi
car
e
î
nchei
at
ăla31.
12.
2005
Simb. cont Denumirea conturilor Soldur ii
niţ
ial
e Rulajul perioadei Total sume Solduri finale
Debitoare Creditoare Debitor Creditor Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
Sd Sc Rd Rc Tsd Tsc Sfd Sfc
1012 Capital social - 12.000 - - - 12.000 - 12.000
121 Profi
tş ipi e
rdere - 500 500 600 500 1.100 - 600
2131 Echipament tehnologic 10.000 - - - 10.000 - 10.000 -
301 Materii prime 1.000 - 800 500 1.800 500 1.300 -
345 Produse finite 500 - 500 500 1.000 500 500 -
381 Ambalaje - - 600 - 600 - 600 -
401 Furnizori - 1.000 1.000 1.400 1.000 2.400 - 1.400
411 Clienţi 1.500 - 600 1.400 2.100 1.400 700 -
425 Avansuri acordate personal. - - 900 - 900 - 900 -
5121 Con t
u rilabă nc
iî nle i 1.000 - 1.400 1.900 2.400 1.900 500 -
5191 Credite banc. pe termen scurt - 1.000 200 - 200 1.000 - 800
5311 Casa în lei 500 - 1.000 1.250 1.500 1.250 250 -
542 Avansuri de trezorerie - - 50 - 50 - 50 -
600 Cheltuieli cu materii prime - - 500 500 500 500 0 -
701 Venituri din vânz. prod. fin. - - 600 600 600 600 - -
711 Ve ni
tu ridi nprod.s toca t
ă - - 500 500 500 500 - -
TOTAL 14.500 14.500 9.150 9.150 23.650. 23.650 14.800 14.800

Te
mă:î
ntoc
miţ
ibi
lanţ
ulf
inal
,pebaz
abal
anţ
eid
emais
us.

61
 9.4. Identificarea erorilor de înregistrare
c uajutor ulba lanţelordeve ri
ficare

Ba lanţ el
edeve rifica r
eî nde pline scf unc ţiadec ontrolş ii de nt i
fica r
ea
eror i
lordeî nr egistra repr ini nte rme di ule g a l
ită ţ
ilorc aret rebui es ăe xi ste
între totalurile diferitelor coloa ne ,pr ec um ş ipr ini nt erme di ulc or ela ţ
iilorc e
ses t
abi l
e scc ua jutor ull or.Ne asig ur areaune ie ga lită ţ
is a uaune ic or elaţiis e
da toreştee xistenţe iune ier ori.
Cua jutorulba lanţ eideve rificares epotde scope r
iios eriedee ror i
:
erori de întocmire a ba l
a nţ e
idev e r
ificare ,e ror ideî nc hi de reac ontur ilor
pe ntrus ta bilireas oldur ilorf i
na le,e rorideî nr eg istra r
eî nc a rteama r eş ie rori
în stabilirea sumelor din formulele contabile compuse.
Er or i
ledeî ntoc mi reabal anţ eidev e rifi
c ar ese produc cu ocazia
adună riic ol oane lors a uat r
ans crie ri
is ume lordi nr eg ist
r ulc ar teama reî n
formul aruldeba lanţ ă( caur ma reai nve r
s ăriic ifr elor,aomi t
e riiunorc ifre
ca ref acpa rt
edi ns umar es
pe ctivăs a u aa dă ug ăr iiunorc ifrel as uma
respec t
ivă ,apr eluă riia lt
ei sume dintr-unr â nds auc oloa năa lă t
ur atăe tc.)
etc. identificarea erorilor de calcul se face prin repetarea calculelor, iar a
ce l
ort ra ns crise pr in punc t
are,a di că pr i
nc onf runt areat utur ors ume lor
transcrise din registrul cartea mare în formularul de ba lanţ ădeve rifica r
e .
Erorile de închidere a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale se
da toreaz ăc alcule l
org re şitee fe ctua tec uoc aziaa dună r
iis ume lorde bitoa re
sau creditoare din conturi, ori cu ocazia stabilirii soldurilor finale ale
acestora. Identificarea lor se face prin repetarea calculelor din cadrul
fiec ăruic ontî npa rte .
Erori de înregistrare în cartea mare s eda tore azăr epor tă riig reş i
tea
sume lordi nj urna lî nc arte ama res audel aopa ginăl aa lt
aar egistrul ui
cartea mare, ca de exe mpl u:omi tere ar epor tăriiî nc arteama reas ume iunui
contdi na rticolelec ont abi leînt oc mi teî nj urna l,r epor tare adedouăor ia
ac eleaşis umedi nj urna l
ulc arte ama re,î nre gistra reaî nc a rteama reaa ltei
sumede câ tc eadi nj ur na l,f ieda tor ităinve r
s ăriic ifre lor,fieda tor i
tăomi ter i
i
unorc i
fredi ns ume ler espe ctive ,f i
eda t
or i
tăr epor t
ă riia l
te is umede c âtc e a
înc auz ăe tc,r e
por t are as ume ic aret re bui et rec utăî nde bi tulunuic ontdi n
ca rteama re,înc r edi t,ş iinve r
s ,re por tareag reşităat otalul uidepeof ilădi n
ca rteama re,a dic ăpr inc onf runt are as ume lort r ans cris edi nj urna lî nc arte a
ma res auar e portă rilordel aopa ginăl aa ltaar egi strul uic ar teama re .
Erorile în stabilirea sumelor din formulele contabile compuse se
da toreaz ăa dună riig r eşiteas ume lor î na c estef or mul ec onta bile.
Ide ntificare aunora stfe ldee roris ea sigur ăpr inr e f
a cer eac alcul elorl a
formul elec ont a
bi lec ompus eş ipr inpunc tare aunora s t
feldeî nr eg istrăric u
documentele care au stat la baza lor.
Din cele de mai sus s eobs ervăc ăpos ibilitateadede sc ope rirea
eror i
lor c ua jutor ulba la nţeide ve rif
ic ares int etice,pr ini nte rme di ul
ega lit
ă ţi
lordi ntrec ol oa nes untf oa rtelimi tate ,de oa re cec ua jutor ull ors epot
de scope riinuma ie ror ilec ar
es eba ze azăpei ne ga lit
ă ţ
i,nuş ic elec a re
de natur ea zăî nsuş is ens ulî nr egis t
ră ril
orc ont abil e.
Di nc a tegor i
ae r orilorc a renupotf ide sc ope ritec ua j utor ulba lanţe lor
deve rif
ic ares i
nt etic e,f a cpa rteur mă toa r
e le:omi siune adeî nr eg istrarea
ope r
aţiilor,e roridec ompe nsaţie,e ror idei mput a ţ
ieş ie rorideî nr eg is
tra reî n
registrul jurnal.
Omi siuniledeî nr egis t
răr ic ons tauî nf apt ulc ăope ra ţiae c onomi c ănu
af ostî nr egistratădel oc ,ni ciî nc ont ulde bi t
orş ini ciî nc ont ulc re ditor.

62
Identificarea unor astfel de erori este posi bilăf i
eî n urma ve r
ificăr
ii
doc ume nt elorpr in pu nc t
ar e pentru as e ve de a dacăa c est
e aa uf ost
înregistrate în totalitate, fie în urma descoperirii unor documente care nu
poa rtăpee leme nţiune adeî nreg i
strare,fiec aur ma rear ec l
ama ţ
iilorpr imite
de la cores ponde nţiî nle găturăc uope raţi
iler espe c
tive.
Er or il
edec ompe nsaţies eda toreazăr e portări
igre şit
eas ume lordi n
doc ume nt elej us t
ifica t
iveî nj urnals audi nj urna lînc ar
teama re,îns ensulc ă
sat recutos umăî npl usî n t
r-o parte a unui cont sau ama imul torc onturişi
altăs umăî nmi nus ,e ga lăc ua ceeat recutăî npl us,înac eeaşipa rteaunui a
sauma imul t
orc ont uri
,a st
fe lîncâtpet otalc e l
edouăc a tegoriidee roris e
compe ns eaz ă.I de ntifi
ca reaa cest
ore rorie stepos i
bilăda torităa pa ri
ţieide
soldur ifina lene fireştiînune lecont uri,cua j
ut orulba l
anţ el
ordeve ri
ficare
ana li
tices auî nur mar ec lama ţii
lorpr imitedel ate r
ţi.
Er or ide i mput aţ i
es e da toreazăr epe tări
iune is ume e xactec a
mă rimedi nj ur nalî nc arteama re,a tâtînde bit,c âtşiînc r
e dit
,î ns ănuî n
cont uril
el ac aret r ebuies ăf i
et recută,c iîna l
tec onturi,c ar
enuc orespund
conţ inutuluie conomi ca lope raţ
ieir espective.I dentifi
care aa cestore roris e
face ca în cazul precedent.
Erori de înregistrare în registrul jurnal se potda tor astabiliriig re
ş i
te
ac ont urilorc or esponde nte,î nregistrări
iune iope raţ
iidedouăor i,atâtî n
debi tc âtş iî nc redit,i nve rsări
if or mul eic ont abil
es a uî ntoc mi riiune i
formul ec ont abi l
ec recte,da rc ualtăs umăma ima resauma imi c ă,a tâtla
debi tcâtş il ac redi t
.Şii dent i
ficareaa cestore roris efaceî nc azule ror i
lorde
compe ns aţie.
Sing uraba la nţ
ădeve r
ifi
c arec ua jutorulc ă
rei
as epotde scope r
ii
aces tee ror ic a renu i nf luenţ eazăe g ali
tăţil
ee s t
eba lanţaş ah,ş ia ceasta
întruc âte ar e dă pe l â ngăc el
et re is eri
ide e ga l
it
ăţiş ic ores ponde nţa
cont uril
or . As tf
e l, ba lanţa ş ah of e r
ă pos i
bil
itatea i de ntificăr
ii
core sponde nţelore rona t
edec onturi,ae r
or il
ordec ompe nsaţieş iac elorde
imput aţ
ie.

63
 CAPITOLUL X
LUCRĂRICONTABILE DE ÎNCHIDERE A
EXERCIŢI
ULUIFI NANCI AR
Cuvinte cheie:
e
xerci
ţi
ufinanci
ar,înc
hider
eae xerciţiul
uifi
nanci
ar,ve
rif
icare,
r
egul
ariz
are,documentdesinteză,rapor t
arecont
abi
lăanua l
ă

10.
1.Exe
rci
ţi
ulf
ina
nci
ar
Îns ist
emulc ont abilr omâ nesce xe r
c i
ţiului financiar corespunde cu
anulc alendari
s ti
c .Î ng eneralî ns is
te me l
e de c ontabilit
atee xe r
ciţ
iil
e
fi
nanc iarecorespundpr inr ecunoa şte
rele galăc ua nulc alenda ri
st
ic.
La î nce puturilea pli
c ăr
iic ontabilit
ăţiis e pr acti
c ăa ş
a numi t
a
„Cont abili
tat
e de op eraţie” c a re de f a
pt c orespund une ia cţi
uni
(î
ntreprinderi)del aî nce pu t
ulpâ năl as fârşit
ule i
.Dee xempl upl ecareaîn
cursăaune ina vec ome rc ia
leş ipâ năl aî ntoa rcereaa c
e s
teiac orespundea
uneio peraţi
.Re zultatule xe r
ciţi
uluie ra de f aptdi fer
enţ a de valoare
patr
imoni a l
ădi ntremome ntulf i
na lalac ţi
uniiş imome ntuli ni
ţial
.Şia stăz
i
există pos i
bili
ta t
e ac ae xe r
c i
ţi
ulf inanciars ă nu c orespundă c ua nul
calendaristi
cma ia le
spe ntruuni tăţil
epa trimoni ales ezoniere.(ex.f a
bricide
zahăr)
Pemă s
ur ade zvol t
ă r
iii ndustria
leş iaa ltors ectoaredea ct
ivit
ate
,
continuitate
aa ctivităţiis-as ta t
uatc aprinc ipi
ua lme todeic ontabil
ităţ
iişia
impusî nma joritateas ist
e me lordec ontabilit
atee xe rciţ
iulfinanc i
are galcu
anul calendaristic. Prin urmare s-a t recutl aa şanumi t
ac ontabil
itat
ede
angajamente.

10.2. Luc
răr
ipr
eme r
g ăt
oareî
ntoc
mi r
iidoc
ume
nte
lor
contabi
ledesi
ntez
ă
Laf ine lee xerciţiuluif inanc i
ar,c ar
es eîncheieder eg ulălas fârş
itul
anuluic alenda rist
ic ,s ede t
e rmi năs ituaţi
apa tr
imoni uluişis ec alcule
a ză
rezultat
ulf ina nc i
ar.Fi na li
zareal uc răr
ilordeînche i
ereae xerciţ
iuluifinanciar
sec oncre t
izea z ăprinî ntocmi re abi l
anţuluicontabil
.
Luc r ărilepr eme rgătoa rel epr ecedpec eledec ompl e ta
repr opriu-
zisă,avâ ndr ol uldeave rifi
ca ,deae fec t
uaînregist
răr
ides f
âr şitdeexe rc
iţiu
şide a c entr aliza da tele.Ac estel ucrărisuntde stulde nume r
oa seş i
compl exe . De a ceea,e fec tuare al or t r
ebuief ăcută de pe rs
ona l de
spec i
alit
a t
e,i nc luzândş iconduc ă t
orulc ompa r
timentuluifina nciar
-contabil
al uni tăţi
i pa t
rimoni a le. Pr incipalelel ucrăr
i preme rgă
toa reî ntocmi ri
i
docume ntelorc ontabiledes inte zăsuntur mă t
oarele
:
1.Ve r ifi
car eaî nregi străril
or c orecteî nc ont ur,prin care se
i
urmă reşte:
-da căs -au întocmit documentele justificative pentru toa t
eope raţ
iile
economi cea pa rţi
nâ nde xerciţi
ul uifinanciar;
-da cat oa tedoc ume nte lej ust
ificat
iveauf ostînregist
ra teîne videnţa
contabilă,re spe cti
vî nc onturi;
-da căî nreg i
strărilec ont abiles unts i
ncereş idec ali
ta teşia uf ost
efectuate cu respectare al ega l
ită ţ
ii;

64
 -da căa uf ostr e s
pe c t
atet oater eg ulileş iproc edur ilel eg al
epr ivind
înreg ist
rar e
adoc ume nte l
orc ontabile,iarînl i
ps aa ce
s t
orada căs -au respectat
princ ipiil
es auc onve nţiil
ec ontabileg enera la dmi se;
2.Ve rifi
c arec onc or danţeidi ntrec o ntabil
itateas i
nt eticăş ic e
a
anal itică,pr i
ve şteur mă t
oa releope raţi
uni :
-stabilireae rorilorc epots ăa pa răî nc onduc ereae vide nţeiope rative,
ac ont abilit
ă ţ
iia na l
it
ic e,respe ctivac ont abi l
ită ţiisi
ntetice;
-cor ectareae ror i
lorî nve dereaa sigur ă riiunori nfor ma ţiic ont abil
e
exa ctelani ve lule vide nţeiope r
a t
iveş iînc onta bi l
it
ateaa na liti
c ăş isintetică.
Ve r
ifi
c areac o ncorda nţei di ntrec ont abi
li
tateaa naliticăş ic ea
sinteticăpr esupuneut il
izar eaune iadi ntreme t
odele:î nt ocmi r
e aba lanţei
analitice pe ntruc ont uriles inteticec ares ede z vol t
ăîna na liti
c;î nreg i
stra rea
pe jurnale a jurnalelor-s itua ţ
iia uxiliarec area uc oloanedi stinctepe nt r
u
cont uria nalit
ic e;utiliza r
e ae chipame nte l
ori nf orma t
icepe nt rupr eluc r
a reaş i
înregistrarea datelor în contabilitate;
3.Cont abi l
izar eaope raţiil
order e gul ar iz
are,pr ive ş
teî npr inc i
piu
urmă toarelel uc rări:î nre gistrarear ezulta telori nventarie riipa tr
imoni ului:
înreg ist
rar e
adi ferenţelorî nt res i
tuaţiaf apticăş iceas cript i
c ă,r egulariza rea
difere nţelorpr ivinda justăriledeva l
oa re,r eg ulari
zar e
apr ovi zioane lor,ş i
de li
mi tareaî nt i
mpac heltuie l
ilorşive nitur i
lor ;
4.Î ntoc mi rea bal anţ eide v erificar e,r eprezint ăe tapa f ina lăa
luc r
ă ril
orpr eme rgătoa redeî ntocmi readoc ume ntel
ordes intezăş ir apor tare
conta bilă.Re laţii
ledec ontrolpr opr i
iba lanţ e ideve rifica res untc eledi n
de bitulş ic r
e ditulc ontur i
lor ,înreg i
strare ac ronologicăş is istema ticăş i
înreg ist
rar e
as int eti
căş iana lit
ică.

10.
3.Luc
răr
ilec
ont
abi
ledeî
nchi
der
eae
xer
ciţ
iul
uif
inanc
iar
Luc ră ri
lec ont abiledeî nchide reae xerci
ţiuluifinanc iarsuntl uc r
ă r
ile
preme rgă toar edef aptî nt ocmi riiunors ituaţiides i
ntez ă,dinc a r
es ăpoa tăfi
extrasef luxur il
ei nfor ma ţiona l
ec ec ar a
c ter
izeazăa ctivit
a t
ea uni tă
ţiiî n
cursulunuie xerciţi
uş ic a repotf iut ili
za t
ea t
âtdema nage me ntuls ocietăţ
ii
câtş idea soc i
aţii,a c ţ
i ona riiş ia ltepe rsoanef iziceş ij uridi c
e ,a cestea
caracterizându-s epr int rans pa r
e nţătot al
ă .
Luc ră ri
ledeî nchi de res ede rul eazăî nurmă toareas uc cesiune:
1.Î nt ocmi reabal anţei conturilor înainte de inventariere,ba lanţă
princ ar es eur mă reşteve ri
f i
ca r
ear e ali
tă ţ
iiş iexac t
ităţi
ida telorî nsc r
iseî n
conturi.Eama ipoa tef ide finit
ădef a
ptc ao i nve nt ar
ieres cripti
căa
conturilor.
2. I nv e
nt ariere a ge ne r
ală a pat r
imoni ului ş ir egular i
zar ea
diferenţ el
or .I nve ntarie re ac a pr oc e
de ua l me tode ic onta b
ilităţ
iis e
reali
ze azăpr inc ons tatar eaf apti
c ă,r espe ctivpr i
nmă surare,numă rareş i
cântăriredi nba lanţac ont ur ilor.
Inve ntariereag e ne ralăapa trimoni uluie st
eobl igatoriudee fectuat
pentrut oa teuni tăţil
epa tr imoni a l
ec e lpuţ i
noda tăpea n,der eg ulălaf inele
exerciţiului.
Înmodi ne vitabi lî nt r
er e zultatuli nventarieriifa pti
ceş ie xistenţa
scri
pticăe xis tădifere nţea t
âtva lorice ,ca l
itati
vec âtş ic anti
tative.Îna ceste
condiţii,î n ur ma c omp arăriir ezul t
a t
elors e proce deaz ăl a ur mă toarele
operaţiuni :
În cazul di fe renţ elor v alor ice,calitative se vor înregistra în
contabilitate:

65
 -pentru deprecierile ireversibile constatate în plus la activele
imobi li
z atef aţădec e l
eî nregi
s tr
atesec onsti
tuiea mortizăris upl ime nt a
re
-pentru deprecierile reversibile constate cu privire la litigii, amenzi,
pena li
tăţie tc.
,s econs tit uieprovizioane;
-seî nregist
r eazăa j
ust
ărideva loarepe ntrude prec i
e res aupi e r
derede
valoare pentru deprecierile reversibile ale elementelor de natura activelor
imobi li
z ate ,a ct
ive l
orc ir
cul
a ntes aus e dimi nua e
z ăs aua nul ea zăc ele
existente;
-pe ntr
uope raţiil edeî ncasă r
işipl ăţ
iî nde vi
z ed ac ăs ec ons t
ată
,s e
înregistrea ză diferenţe de c ur sva lutarpoz itive sa u ne g ative după c az
(cheltuieli sau venituri).
Da c ăa pardi fer e nţecantit
ativea cesteas untr egul ariza tedupăc um
urme az ă:
Plusurile la inventar
- pl usuri
ledei nve nt
arc ons t
atat
el ai mobi l
izărilene c orpor ales a
u
corpor ale:s eî nregistrea z ăpes eamas ubve nţii
lorpe ntrui nve stiţi
i,s ursade
prove nienţ ăaa cestora c ti
vefiindc uc a
racterg ratuit
:

% = 134
208 “
Plus
urideinvent
arde
“
Al t
eimobi l
izărinec
orpor
ale” nat
urai
mobi li
zăr
il
or”
2111
“Terenuri
”
2131
“
Instal
aţi
itehnice,mij
loac
ede
t
ranspor
t,anima leş
iplant
aţi
i”

-plusurile de inventar constatate la materii prime: constituie o

diminuare a cheltuielilor cu materiile prime înregistrate de-a lungul
perioadei:

301 = 601
“Ma t
e ri
ipr i
me” “Chel
tui
e licuma t
eri
ipri
me ”
-plusurile de inventar constatate la materiale consumabile: de
asemenea,s eî nr
egis
tre
ază di minua reac onsumul ui (e vi
denţi
at pr i
n
diminuareac he l
tuie
lil
ordejaî nr
egistrateşic re
şter
eas t
oculuidema t
e r
ial
e
consumabile):

302 = 602
“
Mat
eri
aleconsuma
bil
e” “
Che
ltui
elic
uma teri
ale
consuma bi
le”

-plusurile de inventar constatate la obiectele de inventar:

î
nre
g i
st
rareadema ij
osestec or
espunzătoa r
esit
uaţ
ieiînc a
reobi
ecte
lede
i
nvent
arauf ostda t
eînfol
osinţă

303 = 603
“
Mat
eri
aledenaturaobi
ect
elorde “
Che
ltui
elicumaterialele de natura
i
nventar” obi
e c
tel
edei nve ntar”

66
 -plusurile de inventar constatate la producţ
iaîncursdeexe
cuţi
e,
s
emifa
brica t
e,pr odusef ini
te,a nima l
eş ipă săr
i,seînr
egi
str
eazăpese
ama
c
reş
ter
iive nit
ur i
lordinva ri
a ţ
ias t
ocur i
lor( st
ocare):

% = 711
331 “
Var
iaţ
iast
ocur
il
or”
“
Produseî
nc ur
sdee xecuţ
ie”
341
“
Semifabri
cat
e”
345
“
Produsefi
nit
e”
361
“Animaleşipăs
ă r
i”

-pl
usur
il
edei
nve
nta
rcons
tat
atel
amă
rfur
i:

371 = 607
“
Mă rf
uri
” “
Che
ltui
elipri
vindmă
rfur
il
e”

-plusurile de inventar constatate la ambalaje:

381 = 608
“
Ambal a
je” “
Che
ltui
elipr
ivi
nda
mba
laj
ele
”

- plusurile la inventar constate pentru numerarul din casierie se

înr
egi
st
reazăpes e
a maunuive ni
t(a t
unc icânda cestplusî nc asieri
enus e
dat
ore
azăomisiunii unor documente justificative, ci provine din rotunjiri ale
sumel
orîncasates aupl ăt
it
e):

5311 = 758
“
Casa” “
Alt
eve
nit
uridine
xpl
oat
are
”

Minusurile la inventar
Seî nr
e gis
tre
azăieş i
readinpa tr
imoniuae l
eme
ntelorpatr
imonialede
activ constatate li
psă, prin creditarea contur
il
orcorespunzătoar
e,după
cum ur me az ă
:
-lipsurile de inventar constatate la mijloacele fixe integral
amortizate:

281 = 2131
“Amor
ti
zăripr
ivi
nd “
Inst
ala
ţiit
ehni
ce,mi
jl
oac
ede
i
mobi
li
zăr
il
ec or
por
ale
” t
rans
port
,animal
eşipl
ant
aţi
i”

-lipsurile de inve
nta
rcons
tat
atel
ami
jl
oac
elef
ixepa
rţi
ala
mor
ti
zat
e:

% = 2131
281 “
Inst
ala
ţiit
ehni
ce,mi
jl
oac
ede
“
Amor ti
zăripri
vind t
rans
port
,animal
eşipl
ant
aţi
i”
imobi l
iză
ril
ec or
por a
le”
6583
“
Che
ltuie
lipri
vinda c
tivel
ec e
dat
e
ş
ia l
teoperaţ
iideca pi
tal”
67
 -lipsurile de inventar constatate la materii prime:

601 = 301
“
Che
ltui
elic
uma t
eri
il
epr
ime
” “
Mat
eri
ipri
me”

-lipsurile de inventar constatate la materialele consumabile:

602 = 302
“
Che
ltui
elic
uma teri
ale “
Mat
eri
aleconsuma
bil
e”
consuma bi
le”

-lipsurile de inventar constatate la obiectele de inventar:

603 = 303
“
Che l
tuie
lipr
ivi
ndma t
eri
ale
lede “
Mat
eri
aledenaturaobi
ect
elorde
na
tuaraobie
cte
lordei
nventar
” i
nventar”

-lipsurile de inventar constatate la semifabricate, produse finite,

a
nima
leş ipăsă ri
:

711 %
“
Var
iaţ
iast
ocur
il
or” = 341
“Se
mifabri
cat
e”
345
“Pr
odusefi
nit
e”
361
“
Animaleşipăs
ări
”
-l
ips
uri
ledei
nve
nta
rcons
tat
atel
amă
rfur
i:

607 = 371
“
Che
ltui
elipri
vindmă
rfur
il
e” “
Mă rf
uri
”

-lipsurile de inventar constatate la ambalaje:

608 = 381
“
Che
ltui
elipr
ivi
nda
mba
laj
ele
” “
Ambal a
je”

Se înre
g i
st
reazăimputarea lipsurilor constatate la inventariere,
a
tuncicâ
nds esta
bile
şteră
spundereaunuis ala
riatals ocietăţ
iis auaune i
t
erţ
epers
oanepentr
ulips
uri
leding e
stiune:

461 = %
“Debi
toridiverşi
” 7588
sau 4282 “
Alt
eveni
turidinexpl
oat
are
”
“
Alt
ecr
eanţeînl e
gătur
ăcu 4427
personalul” “
TVAc olec
tat
ă”

68
 Seînre
gis
tre
a z
ăie
şir
e adi
npatr i
moni
uae
leme
nte
lorpat
ri
moni
ale
deac
tivdi
st
r us
edec al
amit
ăţinat
ural
e:

671 %
“
Che l
tui
elipr
ivi
ndc al
a mit
ăţi
leşi = 301
a
lteeve
nimentee xt
raordi
nare” “Ma teriipri me”
302
“
Ma ter
ialec ons uma bi
le”
303
“
Mat
eri
aledena t uraobie c
tel
orde
inve ntar”
341
“Semi fabr i
c at
e”
345
“Produs ef init
e”
361
“Anima leş ipă să
ri”
371
“Mă rf ur
i ”
381
“Amba la
je ”

Sunt identi
fi
cat
edeasemene
aş ist
abi
li
techel
tuie
lil
eşive
nit
uri
le
aferentee xe r
ciţ
ii
lorfi
nanc
iar
e,i
arace
ste
aseînre
gis
trea
zăîncont
uri
lede
regularizare.

471 = Clasa 6
“
Che
ltui
eliî
nregi
s t
rat
eîna
vans
” “
Cont
urideche l
tui
eli
”

Clasa 7 = 472
“
Cont
urideve ni
tur
i” “
Veni
tur
iînr
egis
t r
ateî
nava
ns”

Sumele în curs de clarificare s

untî
nre
gis
tra
teî
n473„
Dec
ont
ăridi
n
ope
raţ
iiî
ncursdec l
arificare”.

Urmareaînr
egis
trări
iî ncont
abil
it
atear e
zul
tate
lori
nve
ntari
eri
ise
asi
gurăc oncor
danţ
a dintr
es i
tuaţ
ias c
ript
ică,cea dincont
abil
it
ateşi
si
tuaţ
iafapt
ic
ă,ceacar
ec orespundere
ali
tăţi
i.

Der eţ
inut:
Inve nt
ariere a pat rimo niuluic e lpuţ i
n o datăîncur
sulunui
exerciţ
iului f inanc iar ,r espectiv î nai nte de întoc
mir
ea si
tuaţ
ii
lor
financiare anuale, este obligatorie prin lege.

Stabilireaba lanţeic onturilordupăi nve ntarie

ree steol ucr
aref oa rte
impor tantă.Ne î
ntoc mireaba lanţeima isusme nţ
ionatepoa tec onduc el a
apariţiaunore roriînde t
e rmina r
ear ezul
tat
ul uiş irepet
areaa poiac el
ordouă
operaţii.Dec e eas ei mpunema iîntâistabilireaba la
nţ eic onturi
lordupă
invent ari
ere aş iapoide termi narear ez
ulta
tuluie xer
c i
ţi
uluic a r
es erealizeaz ă
prin di ferenţadi ntreve niturilet ot
aleşic heltuieli
letot ale,de t
ermi nare a
rezultatului fiscal (rezultatul brut –cheltuielile deductibile + cheltuielile

69
nedeductibile –de duc erifisc a
le)l acares eapli
căc otadei mpoz itpepr ofi
t
impus ădel egeş ipr ins căde re
ai mpoz ituluipepr of itdi npr ofit
ulbrut s e
obţinepr ofitulne t( saudupăc azpierde reane t
ă),s igurc upa rti
cular
ităţi
le
me nţiona teî nt r-un capitol anterior, pentru microîntreprinderi, respectiv
profitul net este egal cu veniturile totale –cheltuielile totale –impozitul pe
venituri totale.
Pr ofi
tulne ts aus oldulc r
edit
ora lc ont
ului121„ Profitşipierdere”
prinope r
a ţ
iune adedi s t
ribuieapr ofituluis erepa rtizeaz ăpede st
inaţii
le
prevă zutedel ege :c ons ti
tuireader ez erve;vă rsă
mi ntedi npr of
itulneta l
regiilor; di str i
bui rea de di vidende a sociaţ
ii
lor s aua cţi
onaril
or;a l
te
repartizăripr evă zut e de lege.

10.
4.Doc
ume
ntedesint
ezăş
irapor
tar
econt
abi
lă
anual
ă
Uns e tc ompl e tdes i
tua ţ
iifina nciarea nua lesa udoc ume ntecont abile
des intezăc upr inde :bila nţu l
,c ontuldepr of itş ipier
de r e,respe ct
ivcont ulde
exe c uţi
eî nc azuli ns tituţ i
ilorpubl ice,s itua ţ
ia modi ficăriic api
taluril
or
propr i
i,t abl oulf luxur ilordet r
ezor e r
ieş inot elee xpl i
cativel as it
ua ţi
ile
financiare anuale.
Bi lanţ ulc ontabi le st
epr i
nci pa l
ulins trume ntdes intezăş irapor t
are.
El î nde pline ş t
e două f unc ţ
ii pr inc i
pale :f uncţia de generalizare a
infor ma ţii
lorc ont abileş if unc ţiadei nf orma re.
Func ţiadege ne r alizareai nf orma ţ
iilorc onta bilec onf er
ăbi lanţului
ca l
ita t
ea de i ns trume nt pr incipal de a na lizăş ic ontrol a s i
tua ţ
iei
pa trimoni a l
e ,r espec tiv a s ituaţieie c onomi co-financ iare a uni tă
ţii
pa trimoni a l
e . Ac e ast
ăf unc ţi
es ec aracte ri
z eazăş i princ entrali
z ar
e a
bila nţuluil ani ve lie r
ar hic ,pâ nălani velulna ţional.
Func ţia dei nf or mar eabi lanţului,c onferăa c est
ui ac ali
tat
e ade
princ ipalăs ursă de i nf or ma rea supr aa ctivi tăţ
iieconomico-financiare a
uni tăţil
orpa trimoni ale.Ac ea st
ăf unc ţ
ies er e ali
zeazăpr i
nbi lanţulpropr i
u -
zis,c âtş ipr ina ne xe l
es ale .
Cont uldepr ofitş ipi erderee stedoc ume ntulc ontabildes i
nte zăî n
ca res epr ez intămoduldef orma r eş is truc turar e zultat
u luie xer
c i
ţiului
înre gist
r atînbi lanţ.
Le gă turadi nt
r ebi lanţş ic ont uldepr ofitşipi erderes ema nifestă
prin moda l
ită ţi
leded eg ajarear ez ult
atuluie xerciţiuluia stf
el:în bi lanţ
rez ultat
ule s te pr ezent atc a va ri
a ţieac api tal
urilorpr opr iiale uni tă
ţii
pa trimoni a l
e( 1) ,iarî nc ont ulder e zulta
tee step re
z e ntatc adi f
erenţăî nt
r e
ve nituriş ic he lt
ui eli(2) :

(1)
VARI AŢI
A = REZULTATUL
CAPITALURILOR EXERCI
ŢIULUI
PROPRII

(2)
REZULTATUL = VENITURI -
EXERCI
ŢIULUI CHELTUIELI

70
 Cele douăe ga
lit
ăţipotfit
rans
for
ma t
eîntr
-odublăe g
a l
it
ate
,cepoat
e
r
ezult
adi n bala
nţadeve r
if
icar
es i
nte
tic
ăf ina
lă,s t
abil
it
ăl aînchei
ere
a
e
xerci
ţiului financi
ar,c onsti
tui
nd tot
odat
ăş i punctul de plec
areîn
e
labor
ar e
abi lanţ
uluicont
a bi
l.

10.4.1. Bil
anţ
ulc
ont
abi
l
Bi lanţ ule s tedoc ume ntulc ont abi ldes inte zăpr inc ares epr ezi
nt ă
eleme nt eledeac tive,dat or iiş ic api talpr opr i
u al ee nt i
tăţiil as fâr ş
it
ul
exe rciţ
iul uif inanc iar ,p re cum ş iînc elelaltes ituaţ i
ipr evăzut edel ege.În
bilanţe le me nt el
edea ctiveş ida toriis un tg rupa t
edupăna turăş il ichidit
ate,
respe ct
ivena turăş ie xig ibi li
ta t
e .
Bi lanţ ulc ont abi ls eî nt ocme şte pe ba za ba lanţeide ve r
ificare
sinteti
ceş ic upr indes ol dur ilede bitoa r
eş ic reditoar ealec onturilordebi lanţ
alee xerc iţi
ul uifina nciarpr ec ede ntş ia lee xe rc
iţiuluif i
na nc iarînc heiat.
Pr incipi i
lec onta bilec area cţione az ăa suprabi l
a nţuluis untpr incipiul
ne compe ns ăriiş ipr i
nc ipiu li nta ngibi l
ităţiibi lanţuluidede schide r
e.As t
fel,
nue st
ea dmi săc ompe nsa re ae leme ntelordea ctivc ue leme nteledepa si
vş i
inve rs
,i a rmodi fic areabi la nţuluidede sc hiderea le xerciţiuluiur mă tore ste
interzis
ă ,r es pe c
tivbi la nţuli niţiala lunuie xerciţiuf inanc iart r
e buies ăf ie
ega lcubi lanţulf ina la le xe rciţiuluipr ecede nt.
Bi lanţ ulc ont abil,s eî ntoc me ş tec onfor m noul uiSi stemc ontabil
adopt atpr inLe ge aCo nta bilităţiinr .82/1991,modi f
ic atăş irepubl icatăî n
2005ş ipr inOMFP1. 75 2/2005pe ntrua pr oba r
e ar egle me ntăril
orc ontabile
conforme cu directivele europene, î nc e ledouăva riante :înf orma tdeba zăş i
în format prescurtat.
Bi lanţ ulî nf orma tpr escur t
a ts eî ntocme şt
edec ătreî ntreprinderile
car elada t
abi lanţ uluinude pă şescl i
mi te l
eadouădi ntreur mă toa reletrei
criteri
idemă rime :
- total active: 3.650.000 euro;
- cifra de aface rine tă:7. 300. 000e ur o;
- numă rme diudes a lariaţiînc ursule xerciţiuluif i
n anciar:50;
Într epr i
nde r il
ec arede pă şe s
cl ada tabi lanţuluil imi t
e l
eadouădi ntr
e
criteri
il
edema is usvorî nt oc mibi l
a nţî nf ormadeba ză ,ma ide taliatînc eea
cepr i
ve ştestructura patrimoniului, pe elemente componente.
Bi lanţ ulpr es curtate stedef or maur mă t
oa re:

71
 BI
LANŢPRESCURTAT
lada
tade
…………. .

Nr. Sold la:

crt Începutul Sf âr
şitul
ex er
ciţiului e x er
ciţiului
financiar financiar
A B 1 2
A ACTIVE IMOBILIZATE 01
I.I MOBI LIZĂRINECORPORALE
II.IMOBI LIZĂRICORPORALE 02
III.IMOBI LIZĂRIFI
NANCIARE 03
ACTIVE IMOBILIZATE –TOTAL 04
(rd. 05 la 03)
B ACTIVE CIRCULANTE 05
I. STOCURI
II.CREANŢE 06
III.INVESTI ’I
IFI
NANCIAREPETERMEN 07
SCURT
IV.CASAŞICONTURILABĂNCI 08
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 09
(rd. 05 la 08)
C CHELTUIELI ÎN AVANS 10
D DATORII: SUMELE CARE TREBUIE 11
PLĂTI TEÎ NTR-OPERI OADĂDEPÂNĂLA
UN AN
E ACTIVE CIRCULANTE NETE/ DATORII 12
CURENTE NETE
(rd. 09+10-11-18)
F TOTAL ACTIVE MINUS DATORII 13
CURENTE
(rd. 04+12-17)
G DATORII: SUMELE CARE TREBUIE 14
PLĂTI TEÎ NTR-OPERI OADĂMAIMARE
DE UN AN
H PROVIZIOANE 15
I VENITURI ÎN AVANS (rd.17+18) 16
Din care:
-s ubven ţi
ipe ntrui nv estiţ
ii 17
-venituri înregistrate în avans 18
J CAPI TALŞIREZERVE 19
I. CAPITAL (rd. 20 la 22)
Din care:
-c apit
als ubs cr
isn e vă r
sa t 20
-c apit
als ubs cr
isv ă rsat 21
-patrimoniul regiei 22
II. PRIME DE CAPITAL 23
III. REZERVE DIN EEVALUARE 24

IV. REZERVE 25
Ac ţiuniproprii 26
V. PROFITUL SAU PIERDEREA SOLD C 27
REPORATTĂ SOLD D 28
VI.PROFITUL SAU PIERDEREA SOLD C 29
EXERCI ŢIULUIFI NANCIAR SOLD D 30
Repartizarea profitului 31
CAPITALURI PROPRII – TOTAL 32
(rd. 19+23+24++-25+26+27-28+29-30-31)
Patrimoniul public 33
CAPITALURI –TOTAL (rd. 32+33) 34

72
 10.4.2. Cont
uldep
rof
itş
ipi
erde
re
Es te docume ntulc ontabilce ofe
răi nformaţ
iiprivind sol idi
tat
ea
fi
na nciarăş is i
tuaţi
ac ome r
c i
alăauni t
ăţi
ipa tri
monial
e prin prezentarea
rezultat
ul e xerciţ
iul
ui de t
alia
t,pe a ct
ivit
ăţil
e de s
făş
urate de uni tat
ea
patrimoni al
ă:exploatare,financia
răşiext
raor
dina r
ă.
Re zultat
ul e xerciţ
iului e s
te const
ituit din suma r ezul ta
tel
or
determina tec a ur ma reac ompară
rii ve
ni t
uril
or cu cheltuielile din
exploa t
ar e
,financi
a r
eş iextraordi
nare.
Re dăm ma ij osf ormas ub c
ares epr ezi
ntăcontuldepr of
itşi
pierdere:

CONTDEPROFI
TŞIPI
ERDERE
l
adat
ade……..

lei
Nr. Ex er
ciţiulf
inan
c ia
r
crt Precedent Curent
A B 1 2
1. Cifra de af a cerin etă( rd02l a05) 01
Pro du cţiav â ndută 02
Ve n it
u r
idi nv ânz areamă rfurilor 03
Venituri din dobânzi înregistrate de en ti
tă ţ
ilea lcă ror 04
obiect principal de activitate îl constituie leasingul
Ve n it
u r
idi ns ubv enţiidee xploa t
area ferente cifrei de 05
afaceri nete
2. Va riaţias toc uril
ordepr odu sef in
ite Sold C 06
şiapr odu c ţie
iî nc urs Sold D 07
3. Pro du cţiar ealizatădee nt
itatepe ntr
us c opu ril
es a
le 08
propr iişic apitalizat
ă
4. Alte venituri din exploatare 09
VENITURI DIN EXPLOATARE –TOTAL 10
(rd. 01+06-07+08+09)
5. a)Ch eltuie licuma t
eriipr imeş imate r
ia le 11
consumabile
Alte cheltuieli materiale 12
b)Al tec he ltuiel
ie xter ne( cue nergi
aş ia pa) 13
c)Ch eltuie lipriv i
ndmă rfuri
le 14
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) din care: 15
a)Sa l
a ri
iş iî ndemni zaţii 16
b)Ch eltuie lic ua si
g ură ri
leşipr otecţ
ias ocială 17
7. a)Aj ustăridev aloarepr ivi
n dimobi lizărilec orpor ale 18
şin ecor por ale( rd.19-20)
a.1) Cheltuieli 19
a.2) Venituri 20
b)Aj ustăridev aloarepr i
v i
nda ct
ivelec irculan te 21
(rd. 22-23)
b.1) Cheltuieli 22
b.2) Venituri 23
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28) 24
8.1.Ch eltu ieliprivindpr estaţ
iileexte r
n e 25
8.2. Cheltuieli cua ltei mpoz ite,taxeş iv ă r
sămi n t
e 26
similare
8.3.Ch eltu ielicude spă gubiri,don a
ţii,şia ctive 27
cedate
Ch e l
tuie l
ipr i
v inddobâ n zi
leder efi
na nţar e 28
înre gi
s t
ra tedee n t
ităţilealc ărorobie ctpr incipa lde
activitate îl constituie leasingul

73
 Aj ustăr ipr ivi
ndpr ovi
zioa nel
e( rd. 30-31) 29
-Cheltuieli 30
-Venituri 31
CHELTUIELI DE EXPLOATARE –TOTAL 32
(rd. 11 la 15+18+21+24+29)
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE
-Profit (rd. 10-32) 33
-Pierdere (rd. 32-10) 34
9. Venituri din interese de participare 35
-dinc a re ,ve ni
turi
l eobţi
nu tedel ae nt
ităţ
ileafi
li
ate 36
10 Ve n it
u ridi na l
teinv est
iţiişiîmpr umut uric ar
efac 37
parte din activele imobilizate
-dinc a re ,ve ni
turi
l eobţi
nu tedel ae nt
ită
ţileafi
li
ate 38
11. Venituri din dobânzi 39
-dinc a re ,ve ni
turi
l eobţi
nu tedel ae nt
ităţ
ileafi
li
ate 40
Alte venituri financiare 41
VENITURI FINANCIARE –TOTAL 42
(rd. 35+37+39+41)
12 Aj ustăr idev aloar
epr ivindi mobi li
z ăr
ilef i
nanci
areşi 43
ai nv estiţii
lorde ţi
n ut
ec aa cti
vec i
rc ul
ante( r
d.44-45)
-Cheltuieli 44
-Venituri 45
13. Cheltuieli privind dobânzile 46
-din care, che ltui
e liî
nr elaţi
ac ue ntităţ
ileafil
ia
te 47
Alte cheltuieli financiare 48
CHELTUIELI FINANCIARE –TOTAL 49
(rd 43+46+48)
PROFI TULSAUPI ERDEREAFI NANCI AR( Ă)
-Profit (rd. 42-49) 50
-Pierdere (rd. 49-42) 51
14. PROFI TULSAUPI ERDEREACURENTĂ
-Profit (rd. 10+42-32-49) 52
-Pierdere (rd. 32+49-10-42) 53
15 Venituri extraordinare 54
16 Cheltuieli extraordinare 55
17 PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTI VI TATEAEXTRAORDI NARĂ
-Profit (rd. 54-55) 56
-Pierdere (rd. 55-54) 57
VENITURI TOTALE (rd. 10+42+54) 58
CHELTUIELI TOTALE (rd. 32+49+55) 59
PROFITUL SAU PI ERDEREABRUT( Ă)
-Profit (rd. 58-59) 60
-Pierdere (rd. 59-58) 61
18 Impozit pe profit 62
19 Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 63
20 PROFI TULSAUPI ERDEREANET( Ă)A
EXERCI ŢI ULUIFI NANCI AR
-Profit (rd. 60-62-63) 64
-Pierdere
(rd. 61+62+63);
(rd 62+63-60) 65

74
 10.
4.
3Si
tua
ţiamo
dif
ică
ril
orc
api
tal
uluip
rop
riu

Struc turae xempl i

ficati
văas it
uaţieimodi ficăr
il
orc apit
aluluipropri
u
estepr ezentatăînc ont inuare.Pr eze
ntări
lec i
frice,potr
ivitexempl uluidema i
jos,t r
ebuies ăf ieî nso ţ
itedei nf or
maţiireferitoar
el a
:na t
uramodi fică
ril
or,
tratamentul fiscal aplicat (acolo unde este cazul),naturaş iscopulpe ntr
u
care au fost constituite rezervele ş
ioricea lt
ei nformaţi
ise mnif
i cat
ive.Aşa
cum se poate observa,modi ficări
lecapitaluluiproprius eprez int
ăpe ntr
u
ce l
edouăe xerciţi
if i
na nciare,precedent( înc e
pute xerciţ
iuf inanciar
)ş i
cur ent(s
fâ r
şite xerciţiuf i
nanc i
ar).

Si
tua ţi
amodi f ic ăr ilorc a pi ta lul uipr opr i
u
la data de .....................................
lei
Denumirea elementului Sold Cre
şteri Reduceri Sold
la Total, Prin Total, Prin la
început din transfer din transfer sfâ rşit
ex. fin care care ex. fin.
A 1 2 3 4 5 6
Capital subscris
Patrimoniul regiei
Prime de capital
Rezerve din reevaluare
Rezerve statutare sau contractuale
Rezerve reprezentând surplusul
realizat din rezerve din reevaluare
Alte rezerve
Ac ţiunipr opr i
i
Rezultat reportat Sold C
reprezentând profitul
nerepartizat sau Sold D
pierde rean e acoperit
ă
Rezultat reportat Sold C
provenit din adoptarea
pen trupr imada tăaI AS, Sold D
ma ipu ţinI AS29
Rezultat reportat Sold C
provenit din corectarea
erorilor contabile Sold D
Rezultat reportat Sold C
provenit din trecerea la
aplicarea
Sold D
Re gleme ntăril
or
contabile conforme cu
Directiva a patra a CEE
Profitul sau pierderea Sold C
exe rciţ
iu l
uif inanciar Sold D
Repartizarea profitului
Total capitaluri proprii

75
 10.
4.
4.Si
tua
ţiaf
luxur
il
ordet
rez
ore
rie

Acest document contabil de raportare este obligatoriu numai în cazul

soc i
e t
ă ţi
lorc arede pă şesclimite leadouăc r
iteri
idinc ele trei, încadrându-se
astfel în categoria întreprinderilorceî ntocme scsit
ua ţ
iifina nc i
arede t
a li
ate
.
Ce lelalteî nt
reprinde ri
,potî ntoc mis i
tuaţiafluxuri
lordet rezor erie,opţional
,
atunc ic â nd cons iderăc ăi nfor maţi
ilef urnizat
epr ina ces tdoc ume ntde
raportare sunt semnificative pentru utilizatorii de infor ma ţ
iic ontabile
.
Struc turas it
uaţieifluxur i
lordet rez
oreriee s
teur mătoarea:

Si
tuaţ
iaf l
uxur ilordet re zor e
rie
la data de ..................
lei
Denumirea elementului Exerciţ
iulf
ina
nciar
Precedent Curent
Fluxur idet rezor e ri
edi nac t
ivităţidee xploatare:
Înc a
s ăr
idel ac l
ienţ i
Plă ţ
ic ăt
ref ur nizor i
Dobâ nziplă tite
Impoz i
tpepr of itpl ăt
it
Înc a
s ăr
idi na s igur areaîmp otrivac utremur el
or
Tr ezoreriene tădi nac t
ivităţidee xpl oatar e
Fluxur idet rezor e ri
edi nac t
ivităţidei nves ti
ţi
e:
Plă ţ
ipe ntrua c hiziţionareadea cţi
uni
Plă ţ
ipe ntrua c hiziţionareadei mobi lizăric or
por al
e
Înc a
s ăr
idi nvâ nz areadei mobi li
zăric orpor al
e
Dobânzi încasate
Dividende încasate
Tr ezoreriane tădi nac t
ivităţideinv e sti
ţie
Fluxuri de tr ezor e ri
edi nac t
ivităţidef inanţ are
:
Înc a
s ăr
idi ne mi s iunidea cţi
uni
Înc a
s ăr
idi nî mpr umut uripet e
rme nl ung
Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar
Di videndepl ătite
Tr ezoreriane tădi nac t
ivităţidef inanţ are
Cr eştereane tăat rezor erieişiec hivale ntel
orde
trezorerie
Tr ezore ri
eş ie chi valentedet rezor eriel a
înc e
put ule xe r ciţiuluifinanc iar
Tr ezore ri
eş ie chi valentedet rezor eriel asf ârş
itul
exe rciţ
iuluif inanc i
ar

76
 10.4.5. Notele explicative
Notele expli c ati
vea ducc ompl etăr
iş iexplica
ţiipentruda t
eleînscri
se
înbi lanţş iînc ont uldepr ofitsau pierdere. Elepr ezintăi nf
ormaţiide s
pre
reg l
eme nt ări
lec ontabilec area ustatlaba z aî ntocmiriisit
ua ţ
ii
lorfinancia
re
anua leşide sprepol itici
lec ontabi
lefolosite.
Not elee xpl icati
vet rebuiesăf urniz ezei nfor
ma ţ
iisuplimentarec a
re
nus untpr ezent at
eî nbi l
anţ,c ontuldepr ofitş ipierdereş i
,dupăc az,în
situaţi
a modi f i
cărilor c apital
ului pr opriuş i
/saus ituaţ
iaf l
uxur i
lor de
trezorerie, dar sunt relevantepe nt
ruî nţel
eg e re
aor ică
ror adintr
ea ce
stea .

Politicile contabile
Politicilec ontabilere prezi
ntăprincipiil
e,baze l
e,conve nţi
ile,re
gul i
le
şipr a c
ticil
es pe ci
ficea pl i
ca t
edeoe ntit
a telaî ntocmireaş ipr ezentarea
situaţii
lor f ina nc i
area nu ale( de e xempl u: a mortiz
areai mobi li
zări
lor-
aleger e
ame t
ode idea mor ti
za r
eş iadur at
eide amortizare, alegerea metodei
de evaluare a stocurilor).
La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate principiile
conta bileg ene ra l
e,astfelî nc â
ta cest
eas ăa sigur
ef urnizarea,pr ins i
tuaţii
le
financ i
a r
ea nua le ,aunori nforma ţ
iicaretr
e buiesăf i
e:
-releva nt epentrune voileutil
izat
orilorînluareade ciziilorşi
- credibi le,îns e nsulc ăr epre
z i
ntăf idelactivel
e,da toriil
e,poz iţ
ia
financ i
a r
ăş ipr of it
uls aup ierder
eae ntit
ăţii,suntne utr
e,pr ude nt
eş is unt
complete sub toate aspectele semnificative.
Entităţilet re
buies ăme nţionezeînnot eleexplicat
iveor icemodi f
icări
alepol itici
lorc ont abil
e ,modi f
icăricesuntpe r
misedoa rda căs untc e
rutede
lege sau au c ar e zult
atinf orma ţi
ima irele
va ntesauma icredibi lerefer
it
oa re
laope r
a ţ
iunilee ntit
ăţi
i.

Notele explicative
Pe ntruf iecaree leme nts emni ficati
vdi nsituaţi
il
ef i
na ncia
ret rebuie
săe xistei nforma ţi
ia fe renteî nnot e l
ee xpli
cati
ve .Aş adare l
et r
e buies ă
cupr indăme tode ledee va l
ua reaplica t
edi f
eri
tel
ore leme ntea lesituaţii
lor
fi
na nc iareş ime tode l
eut ili
z atepe ntruc al
cular
eaa j
ustărilordeva l
oare.
Pent rue le me nte leinc l
us eî ns it
uaţi
ilef inanciar
eanua lecares unts a
ua ufost
iniţi
a le xpr ima teî nmon edăs tră
ină,t rebuieprezentateba zeledec onve r
sie
utili
z atepe ntrua l
ee xpr imaî nmone dana ţi
ona l
ă.
Not elee xpli
c ativet rebuies ăc uprindă,aşada r
,informa ţ
iireferi
toare
lae le me nt el
edi nbi lanţ ,pr ec um şii nforma ţi
ireferi
toarel ae lement e
ledi n
cont uldepr of itş ip ie rde re. Entit
ăţiles untc el
ec ares tabilescf ormatul
note lor e xplica ti
ve,c uc ondi ţ
ia pr ez e
nt ă
riicel puţ in ai nf
orma ţii
lor
solicitate, referitoare la:
1. Active imobilizate
2. Provizioane
3. Repartizarea profitului
4. Analiza rezultatului de exploatare
5.Si tuaţiac reanţ e l
orş idat
oriilor
6.Pr incipi i
,pol itic işime todec ont abil
e
7.Pa rticipa ţ
iiş is ur s
edef i
nanţ are
8.I nforma ţi
ipr ivi nds al
aria
ţiiş ime mbriiorganelordea dmini st
raţi
e,
conduc ereş ides uprave ghe re

77
 9. Exemple de calcul şia
na l
izăapri
nc i
pali
lorindic
atoriec
onomico-
financiari
10.Al tei
nforma ţii
Înpr inci
piunot elee xpli
cati
vetre
buies ăcuprindăor i
cedetal
ier
ea
eleme ntel ordinsi
tuaţi
ilef i
na nci
areanual
e,atuncicânda c
esteele
me nt
esunt
semni fica ti
veşisuntrelevant epent
ruuti
li
zatori
isit
ua ţ
ii
lorfi
nanciar
e.

78
 PROBLEME DE REZOLVAT

Problema nr. 1
Porninddel ae cuaţi
adubl eir eprezent
ă ri
Activ = Capital propriu + Datorii,
st
abil
iţ
ipentrus ocietat
e aMa raSRL,t ipuri
ledemodi fic
ăripr
ivi
ndacti
vulş
i
pas
ivulgeneratedeope raţ
ii
lee conomi cecea ul ocî ncurs
ulanul
ui200N.
Sit
uaţiala1i an uar
ie200Ns epr ez
intăa st f
el:

- ma şiniş iut
il
aje 7.900 lei
-c apita lsoci
alvărsat 4.500 lei
-c redit or
idiver
şi 1.100 lei
- împrumuturi pe termen lung 6.000 lei
-c lie
nţ i 1.500 lei
- rezerve 800 lei
-c ontur ilabănciînlei 4.000 lei
- profit 1.000 lei

Încursula nului200Ns ee f
e ct
ue azăur mă toar el
eope raţ
ii
:
1.sema j
ore az ăc apital
uls oc i
a lpr ina por tî nnume rarîns umăde
1.000 lei.
2.sec ontrac t
e azăş iî ncaseazăunî mpr umutba nc arpet erme nsc urt
îns umăde5. 000l ei.
3.sema joreaz ăc apitalulsoc i
a lprinî ncor porarear ez er
ve l
orde800
lei.
4.sepl ătes
cc reditoriidinc ontullaba nc ă.
5.s eî nreg i
st rează diminuarea capitalului social prin retragerea
aportului unui asociat în valoare de 700 lei, plata se face din contul curent la
ba nc ă.
6.sera mbur sea zăbă nc i
ijumă tatedi nc reditulpet erme ns cur t
.
7.seînc aseazăc reanţelefaţădec li
e nţi.

Activ = Capital propriu + Datorii

Sit
uaţi
a
in
iţi
ală

Total
Ope raţ
ia1 Modi f
ică
ri
patrimoniale
Total
Ope
raţ
ia2 Modi f
ică
ri
patrimoniale
Total
Ope
raţ
ia3 Modi f
ică
ri
patrimoniale
Total

79
Ope
raţ
ia4 Modi f
ică
ri
patrimoniale
Total
Ope
raţ
ia5 Modi f
ică
ri
patrimoniale
Total
Ope
raţ
ia6 Modi f
ică
ri
patrimoniale
Total
Modi f
ică
ri
patrimoniale
Total

Problema nr. 2
Sta bil
iţiînc ec ont urişiînc epa rte,dede bits audec re
dits
e
înr
egist
rea zăur mă toa releope raţii
:
1.Cumpă r
a reaunuiut i
lajpec redi tdel af ur ni
zorpe nt
ruuncostde
achiz
iţi
ede8. 000l ei.
2.Cumpă r
a reaunuis t
ocdema teriiprime ,pec redi
t,delafur
nizor
,
lacostdea chiz i
ţiede2. 000l ei.
3. Plata unui creditor divers din casierie pentru 100 lei.
4. Plata salariilor de 1.200 lei, prin casierie.
5. primirea facturilor de telefon în valoare de 80 lei.
6. Plata facturilor de telefon din casierie.
7. Încasarea sumei de 150 lei de la un debitor.

Ope
r a
ţia Denumire cont Suma
1 Debit
Credit
2 Debit
Credit
3 Debit
Credit
4 Debit
Credit
5 Debit
Credit
6 Debit
Credit
7 Debit
Credit

80
 Problema nr. 3
Societ
a t
eacome rci
alăpr
ezi
ntăl
aînc
eput
ull
uni
ife
brua
rie200N
ur
măt
oar
easituaţ
ieinţi a
lă:

- ma şi
niş iuti
laje 5.000lei
-c lie
nţi 500 lei
-c onturilabănc iînlei 1.000 lei
-c apit
alsoc i
alvă rsat 5.700 lei
- prime de emisiune 800 lei

Soc ie
tat
eacomercial
ăefectueazăurmă toar
eleopera
ţiiîncursulluni
i
februarie:
1.c umpărămă r
furiplă
tit
edi nc ont
ulc ure
ntlacostdea chi
ziţ
ie200
lei.
2.c umpărămateri
ipri
mepl ă
tit
edi ncontulcure
ntlac ostdea c
hiziţ
ie
de 300 lei.
3.s eînc
orpor
eazăprimeledee mi si
uneî ncapi
tal
ulsocial.
4.s eînc
aseaz
ăc l
ienţ
iipri
nc ontulcurentlabancă.

Se cere:
1. Să s es tabi l
eascăe leme nt el
e pa t
r i
moni
aleca
res
e modif
ică
,
cont
ur i
lec ore spunz ătoarea, partea de c ont î ncareseî
nre
gis
tre
ază
modificarea pentru fiecare element patrimonial

Ope
r a
ţia Denumire cont Suma
1 Debit
Credit
2 Debit
Credit
3 Debit
Credit
4 Debit
Credit
2.Săs ede schidăc onturi
lepentr
ue l
eme
nte
lepat
ri
monial
eanga
jat
e
deoper
aţi
ilee conomi co -financiare
3.Săs es t
a bi
le as cărulajele,t
ota
luls
umel
orşis
oldur
il
efi
nal
ela
sf
ârş
it
ullunii februarie.

Problema nr. 4
Soc ietateac omercial
ăXpr ezint
ăla1i
uni
e200Nur
măt
oareas i
tuaţ
ie
pa
tri
moni a lă:
- ma şiniş iutila j
e 700 lei
- mă rfuri 400 lei
-c lienţi 500 lei
-c ont uric ur
e nt el
abă nci 800 lei
- furnizori 600 lei
- credite bancare pe termen scurt 800 lei
- capital social 900 lei
- rezerve 100 lei

81
 Încur
sulluniiiunieefec t
uea
zăur mătoareleope r
aţi
i:
1.c
umpă rămă rfuridel afur
nizori
,pec reditcomercia
l,l
auncos
tde
a
chiz
iţi
ede200l ei
.
2.s
eîncaseazăc li
enţiiprinca
s i
eri
e.
3.s
ema jorea
z ăc a
pi t
alulsoci
alprinîncorporareareze
rvel
or
4.s
eplătescfurnizorii
-300lei,di
nc ontullaba ncă.
5.s
erambur seazăs umade200l eirepr
e z
e ntâ
ndc redi
tea
juns
ela
s
cadenţ
ă

Se cere:
1.Să s es tabi l
eascăe leme nt el
e pa t
r i
moni
aleca
res
e modif
ică
,
cont
ur i
lec ore spunz ătoarea, partea de c ont î ncareseî
nre
gis
tre
ază
modificarea pentru fiecare element patrimonial

Ope
r a
ţia Denumire cont Suma
1 Debit
Credit
2 Debit
Credit
3 Debit
Credit
4 Debit
Credit
5 Debit
Credit

2.Săs edeschi
dăc onturi
lepentr
ue l
eme
nte
lepat
ri
monial
eanga
jat
e
deoper
aţi
ileeconomico-financiare
3.Săs estabi
lea
s cărulajele,t
ota
luls
umel
orşis
oldur
il
efi
nal
ela
sf
ârş
it
ulluniif
ebruari
e.

Problema nr. 5

Peba
zas
it
uaţ
ieii
niţ
ial
ela1de
cembr
ie200Nc
ares
epr
ezi
ntăa
stf
el:

- ma şiniş iutilaj
e 200 lei
-c lienţi 300 lei
-c ont uric ur
e ntel
abă
nci 600 lei
- furnizori 600 lei
- capital social 900 lei

ş iaurmă t
oa r
eloroperaţ
iief
e ct
ua t
eîncurs
ulluniidec
embr i
e:
1.a chiz
iţi
edemă rf
uri,pecreditcomerci
al,l
ac ostdeachizi
ţi
ede
2.000 lei.
2.s eîncas
ea zăcli
enţi
iprinc a
să.
3.s evândmă rf
urilapreţdevânz ar
ede2.500,pec r
editcomerci
al.
4.s e de s
ca r
căg e
sti
une a de mă rf
uri
le vâ
ndut elac ost
ullorde
achiziţi
ede700l ei
.
82
 5.seînc
aseaz
ădobânz
ipent
rudi
sponi
bil
ulî
ncont
ulc urentl aba nc
ă
de 80 lei.
6.seplă
teş
techi
ri
apentr
uoclă
dir
eînsumăde100 din casierie.

Se cere:
1.Să s es tabi l
eascăe leme nt el
e pa t
r i
moni
aleca
res
e modif
ică
,
cont
ur i
lec ore spunz ătoarea, partea de c ont î ncareseî
nre
gis
tre
ază
modificarea pentru fiecare element patrimonial

Ope
r a
ţia Denumire cont Suma
1 Debit
Credit
2 Debit
Credit
3 Debit
Credit
4 Debit
Credit
5 Debit
Credit
6 Debit
Credit

2.Săs edes c
hidăc onturi
lepe ntr
ue lementel
epatr
imonia
leanga
jat
e
deope raţ
iileeconomico-financiare
3.Săs estabil
eascăr ula
jele,tota
lulsume l
orşisol
duri
lefi
nal
ela
sfârşi
tull uniif
ebruarie.
4.Săs edeterminer ezult
a t
ule xer
c i
ţi
ului
.
5.Săs eîntocmeasc ăbilanţulcontabilf
ormatli
stă
,consi
derâ
ndcă
societatea s-aî
nfii
nţatînc ursulexe r
ciţi
ului200N.

Problema nr. 6
Ca redi ntreur mă t
oareleope r
a ţ
iie conomic of i
nanciar
ede termi nă
coresponde nţeî nt
rec onturiînreg i
str
atepr inf ormulac onta
bilăsimplăs au
formul acont abilăc ompus ă.Compl e t
aţiregis
truljurnal(fă
răTVA) :
1.Ac hiz iţ
iona reaunuic a lcul
atordel af ur
nizor,plăt
itcuof il
ăde
cec,launc os tdea chiz iţi
ede2. 500l ei
.
2.Cumpă rareadema t
eriipr i
me( 400l ei
)ş imă rf
uri(500lei)del a
furnizorul X, pe credit comercial.
3. Rambursarea sumei de 100 lei reprezentând credite bancare pe
terme ns curta j
uns el as cadenţăş iplat
adobâ nziicorespunzăt
oare,30leidi n
disponibilulînc ontulc urentlaba ncă.
4. Sea c hit
ăda toriafaţădef u r
nizorulX pr inemiterea unui efect
comercial.
5. Seobţ i
npr o dusefinit eî npr ocesuldepr oducţ
ielaunc os tde
produc ţ
iede200l e i
.

83
 6.apr
ovizi
onare
acuma t
eri
aleauxili
arelaunc ostdeachizi
ţi
ede
200le
işicumater
ial
edena t
uraobiect
elordeinvent
ar,costdeac
hizi
ţi
ede
600le
idelaacel
aşifur
niz
or.Plat
asef a
c edinnumeraruldinca
sie
rie(300
le
i)ş
ipri
nemite
reaunuior
dindeplat
ă.

Registrul jurnal

Nr. Expl
ica
ţia For
mul
acont
abi
lă Suma
oper. oper
aţi
ei DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT

Problema nr. 7
Soc ieta
teac ome r
c i
a lă Al fae s t
eoî ntreprinderec ua ctivi
tate
produc t i
vă .Sepr e zintăma ij osc âtevadi nope raţ
iilee conomi c of i
na nciare
realizate de aceasta în cursul lunii ianuarie 200N:
1.pe2i anua ries ec umpă răma te ri
iprimedel af urnizorulA l aun
costdea c hizi
ţiede300l ei.
2.pe3i anua ries eobţ i
nedel aba ncăunc reditpet er
me ns c ur
tî n
sumăde10. 000l ei.
3.pe13i a nua ri
es epl ăteştepr i
nc ontulcurentf urnizorul A.
4. pe 17 ianuarie se a chiz iţi
onea zăpec re
di tc ome rci
alunut ila
jl a
preţdec umpă rarede8 .000l ei
,c he lt
uielidet ransportf acturat
edef urnizor
200 lei.
5.pe20i anua ries eobţ indi nproc esuldepr oduc ţi
epr odus ef init
el a
costdepr oducţieefectiv de 1.200 lei.
6.pe25i a nua ri
es er ambur seazăbă nciipa r
teas ca dentă( 1.000 lei)
dinc redi t
ulpet e r
me ns curtş idobâ ndac ore s
punz ă
toa r
ede250l ei.

84
 Se cere:
1. Î nt
oc miţire
g i
s tr
uljur
nal.
2. De s c
hideţ
ic ontur
il
e pe nt
ru fiec
are el
ement pat
ri
monial,
î
nre
gistraţiope raţ
iil
eînc ont
urişicomplet
aţi
,acol
oundeest
ecazul
,sol
dul
i
niţ
ialala cest
or a.
3.St a
b il
iţ
is oldur i
lef i
nal
el asfâr
şit
ulluni
iianua
rie
,c a
lcul
ând
r
ula
jeleş itota
luls umelor.

Registrul jurnal

Nr. Expl
ica
ţia For
mul
acont
abi
lă Suma
oper. oper
aţi
ei DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT

85
 Problema nr. 8
Os oc ietat
ec ome rc ia
lăs ea provizionea zăînmodc onst
antcuma teri
i
primeş ima t e
rialedel atre ifurnizori
:A,Bş iC.
Laî nc eputull uniinoi embr ies ociet
ate aareur mătoa r
eledat
oriifaţă
def urnizoriis ăi:
- furnizor A : 10.000 lei
- furnizor B: 2.000 lei.
Ope r a
ţii
ledinc ursulluniinoi embr ieau fost:
- pe3s ecumpă răma te
riipr i
mel afaf urni
z or ulAl acostdeachiziţ
ie
de 3.000 lei.
- pe10s epl ăteşt
eda tori
af a ţ
ădef ur niz
or ulC e xist
ălaînceputul
lunii,dinc ont ullaba nc ă
.
- pe15s ecumpă răma t
e ri
alea uxili
a r
edel af urniz
or ulclauncost de
achiz i
ţi
ede1. 500lei.
- pe20s ecumpă r ăma t
eriipr imedel afur ni
zorulbl aunc ostde
achiz i
ţi
ede5. 000lei.
- pe25s eplăteştef urnizoruladi ndi sponibil ulîncontullabancă.

Ope ra
ţiil
edinc ursull
uniidecembrieauf ost:
- pe2s eplăteşt
eda t
ori
afaţădef ur
nizorulCî ns umăde1. 000l ei.
- pe12s ec umpărăma ter
iiprimedel afur nizorulA l aunc ostde
achiziţi
ede8. 000l ei.
- pe16s ec umpărăma ter
iiprimedel afur nizorulB î nva loar
ede
3.000 lei.
- pe21s ec umpă rămateri
a l
eauxili
are de la furnizorul C la un cost
dea chiziţ i
ede5. 500lei.
- pe28s ea c
hităîntot
ali
tatedat
or i
afaţădef ur nizorulC

Se cere:
1. Î
ntocmi ţiregi
st
rulj
urnalpentr
uluni
lenoi
embr
ieşidecembr i
e.
2. Preze nt
aţicont
ulsint
et
ic„ Furni
zor
i”şice
let
reiconturi analitice
ale sale:
-las f
â r
ş it
ulluni
inoie
mbrie
-las f
â r
ş it
ulluni
idecembrie

Registrul jurnal

Data Expl
ica
ţia For
mul
acont
abi
lă Suma
oper. oper
aţi
ei DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT

86
 Problema nr. 9
Os ocie
ta t
ecomer
cia
lăpr
ezi
ntăur
măt
oar
eas
it
uaţ
ieî
ncont
uril
a1
decembrie 200N:

- ma şiniş iutilaj
e 48.000 lei
- mă rfuri 12.000 lei
-obiecte de inventar 1.000 lei
-c ontur icure ntel
abă nci 1.000 lei
-casa 2.500 lei
- credite bancare pe termen scurt 15.000 lei
- capital social 900 lei

Înc ur sulluniief ec t
ue azăurmătoareleope raţi
ieconomi co-financiare:
1.s eda uînf ol
os i
nţăobi e
ctedeinve ntarînva l
oarede700l e i
.
2.s ec umpă ră ma teriipri
mel ac ostdea chizi
ţiede8. 000l e idel a
furnizor, transportul fiind facturat de furnizor pentru valoarea de 300 lei,
TVA 19%.
3.s evâ ndmă r
fur ilapr e
ţuldevânz arede5. 000le i
, TVA 19%.
4.s e de scarcăg e sti
unea de mă r
furi
le vâ ndut el ac ostul de
înregistrare de 3.100 lei.
5.s ec onstat
ăl ai nve nta
rier
eunpl usdepr odus efinit
eî nva loarede
1.500 lei.
6.s ec ons t
atălai nve ntari
ereunplusî nc asăde5l ei .
7. se închid conturile de TVA
8.s eî nc hi
dc ontur i
ledec helt
uiel
iş ivenituri

Se cere:
1. Întocmi ţ
ire
g i
struljur
nal
2.Săs eî nt
ocme ascăbalanţ
adeve
rif
ica
recuos
eri
edee
gal
it
ăţi(
de
sume) la 31 decembrie 200N
3.Săs eîntocme ascăbal
anţ
adever
if
icar
ecuos
eri
edee
gal
it
ăţi(
de
solduri) la 31 decembrie 200N

87
 Registrul jurnal

Nr. Expl
ica
ţia For
mul
acont
abi
lă Suma
oper. oper
aţi
ei DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT

BALANŢĂDEVERI
FICAREASUMELOR
Simbolul Denumirea conturilor TOTAL SUME
conturilor Debitoare Creditoare

TOTAL TSD TSC

88
 BALANŢĂDEVERI
FICAREASOLDURILOR
Simbolul Denumirea conturilor SOLDURI FINALE
conturilor Debitoare Creditoare

TOTAL SFD SFC

Problema nr. 10
Os ocie
tat
ec ome r
cia
lăpr
ezi
ntăl
a1decembrie ur
măt
oar
eas
it
uaţ
ieî
n
conturi:

-c lădiri 35.000 lei

-a mor tiza reclădi
ri 15.000 lei
- ma şiniş iutilaj
e 40.000 lei
-a mor tiza rema şi
nişiutila
je 20.000 lei
- avansuri acordate personalului 6.000 lei
-c ontur ic urentel
abă nci 35.000 lei
- casa 1.100 lei
- furnizori 11.500 lei
- capital social 900 lei
- rezerve 5.000 lei

Soc ie
tateae fec t
ueaz ăî nc ur
s ulluniide cembrieur mă toareleope raţi
i
economico financiare:
1. sec umpă r
ăma teriipri medel afur niz
orl ac ostdea c hiziţ
iede
6.000 lei, TVA 19%.
2.s eî nre gi
streazăs a lar
iic uvenitepe rs
onaluluiî ns umăbr utăde
15.000lei.
3.s eînr egist
re a
zăur mă toa r
e lereţi
ne ridins alar
ii:a vansc henzinal
,
cont ribuţies al
a riaţ
il aa s i
g urăris oc ial
e9, 5%,l aa si
g urări
les oc i
ale de
sănă tate6, 5%,l afonduldeş oma j1% ş iimpoz itpesalarii1.500 lei.
4.s eînre gis
treazăc ont ri
buţ ieuni t
ăţiilaa si
gurăris ocial
e19, 75%,l a
asig urăris ocialedes ă nătat
e7%,l afonduldeş oma j2,5%,c ontri
buţ i
epentru
conc ediume dica lşiindemni z aţi
i0, 75% ş icont ri
buţi
el af onduldea cci
dente
0,556%.
5.s etr
a ns f
erădi nba nc ăînc a sier
iesumar eprezentândr estuldepl a
tă
a salariilor
6. seac hităprinc asieries a l
ar i
il
ec uve nit
epe rs
ona luluisumade750
lei reprezentând salarii neridicate.

89
 7.s ea cordăunuis a lariatuna vansdetre z
oreri
epe nt
rucumpărare
a
unorma t
eri
alec onsuma bi
leî ns umăde300l ei
.
8.s epl ăteşt
ea vansulc henzinalpent
rul unadecembrieînsumăde
7.000 l e i,în pr eal
a bi
ls et ransferăs umac orespunzăt
oaredin bancăîn
casierie.
9. sejus t
ificăa vansuldet r
ezoreri
eacordatastf
el:250leima t
eri
ale
debi rouc umpă ratepeba zădef acturăşiachi
tat
e,50l e
idepuşiînca
sier
ie
10. Se închid conturile de TVA
11.Seî nchidc onturiledeve nit
urişic
heltuie
li

Se cere:
1. Săs eî ntoc
me a scăbilanţuli niţi
alforma tl i
s tă
2. Săs eî ntoc
me a scăRe gistrulJ ur
na l
3. Să s e ope rezeî nreg istrăr
il
eî nc ont uri
lec orespunză t
oar
e
elementelor patrimoniale implicate (întocmirea registrului cartea mare)
4.Săs eî ntocme ascăba lanţadeve ri
ficarec ut reis eriidee gali
tă ţ
i
5. Peba zaba l
an ţ
e isăseî ntoc me asc
ăbi lanţulf inalf ormal ist
ă.

Registrul jurnal

Nr. Document Ex
pli
caţ
iaope
raţ
iei Formu
lac
ont
abilă Suma
crt D C D C

90
 Problema nr 11.
O societate comer
cia
lăpr
ezi
ntăl
a1de
cembr
ieur
măt
oar
eas
it
uaţ
iea
conturilor:

-c lădiri 50.000 lei

- ma şiniş iut i
laj
e 78.000 lei
- materii prime 1.000 lei
- produse finite 900 lei
-c lienţi 3.000 lei
-c ont uric urentelabă nci 8.000 lei
- furnizori 1.000 lei
-e fectec ome rci
aledepl ă t
it 2.000 lei
- datorii la bugetul de stat 6.000 lei
- credite bancare pe termen lung 20.000 lei
- capital social 110.000lei
- rezerve 1.900lei

Înc urs ull uni

ide ce mbr iea ul ocur mă toarel
eope raţ
iieconomico-
financiare:
1. seî nc aseazăcli
enţ i
i3. 000l eiprinc ontulcure
ntlaba ncă
2.s ec umpă r
ădepepi aţadeva l
orititlur
idepl asa
me ntînvaloar
ede
1.000 lei.
3.s eî nc orporeaz
ăr ez erveleî nc apita
luls oci
al.
4.s er ambur seazăc rediteba nc areînva l
oarede2. 000lei,dobânda
afe rentăpl ăti
tăde300l ei
.
5. sec umpă r
ăma terialedeî ntreţ
inerel aunc ostdea c
hizi
ţiede500
lei, de la furnizori, TVA 19%
6.s epl ă te
s cpri
nba nc ăe fecte lecome rc i
ale
7.s ec ons umăma teriipr i
meî nva l
oarede400l ei.
8. se vând produse finite la pr eţdevâ nz a
re1.400lei,TVA19%
9.s ede scarc
ă ges ti
unea de produsele finite vândute, costul de
înregistrare a acestora este de 900 lei.
10. se închid conturile de TVA
11.s eî nc hidconturiledev e niturişiche l
tuie
li

91
 Se cere:
1.Săs eî ntoc
me a scăbilanţuli niţi
alforma tl i
s tă
2.Săs eî ntoc
me a scăRe gistrulJ urnal
3. Să s e ope rezeî nreg istr
ă r
il
eî nc ont uri
lec orespunz ăt
oare
elementelor patrimoniale implicate (întocmirea registrului cartea mare)
4.Săs eî ntocme ascăba lanţadeve rif
icarec upatru se riideeg al
i t
ăţi
5. Peba zaba l
an ţ
e isăseî ntoc me ascăbilanţulf inalf ormal ist
ă.

Registrul jurnal

Nr. Document Ex
pli
caţ
iaope
raţ
iei Formu
lac
ont
abilă Suma
crt D C D C

92
Formular pentru problema nr. 10
Formular pentru problema nr. 10 Ba
lanţ
adever
if
icar
ecutrei serii de egalită
ţi
Ba l
anţ
adever
if
icar
ecutrei serii de egalită
ţi
Simb. cont Denumirea conturilor Sol dur
iini
ţiale Rulajul perioadei
Simb. cont Denumirea conturilor DebitoareSoldu
r Creditoare
iiniţ
ia l
e DebitorRulajul perioadei
Creditor De
Sd
Debitoare Sc
Creditoare Rd
Debitor Rc
Creditor
Sd Sc Rd Rc

93
93
Formular pentru problema nr. 11
Formular pentru problema nr. 11 Ba
lanţ
adeveri
fi
carec
upatru s
eri
ideega
lit
ăţ
i
Ba l
anţ
adeveri
fi
car
ecupatru s
eri
ideega
lit
ăţ
i
Simb. cont Denumirea conturilor Solduri i
n iţ
iale Rulajul perioadei Total sume
Simb. cont Denumirea conturilor DebitoareSolduriCreditoare
iniţ
ia l
e DebitorRulajul perioadei
Creditor Debitoare TotalCre
su
Sd
Debitoare Sc
Creditoare Rd
Debitor Rc
Creditor Tsd
Debitoare
Sd Sc Rd Rc Tsd

94
94
 PLANUL DE CONTURI GENERAL
CLASA 1 –CONTURI DE CAPITALURI
10 CAPITALŞIREZERVE
101 Capital social
1011Ca pi t
a lsubs crisnevă rsat
1012Ca pi t
a lsubs crisvărsat
1015 Patrimoniul regiei
1016 Patrimoniul public
104 Prime legate de capital
1041 Prime de emisiune
1042 Prime de fuziune/divizare
1043 Prime de aport
1044 Pri medec onve rsi
eaobl ig aţiuni lorî na c ţi
uni
105 Rezerve de reevaluare
106 Rezerve
1061 Rezerve legale
1063 Rezerve statutare sau contractuale
1064Re z ervedeva loa r
ej us tă(apare numai în sit fin consolidate)
1065 Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare
107 Rezerve din conversie (apare numai în sit fin consolidate)
108 Interese minoritare (apare numai în sit fin consolidate)
1081 Interese minoritare –r e zul ta tule xe rciţiuluifinanc iar
1082 Interese minoritare –alte capitaluri proprii
109Ac ţ
iunipr opr ii
1091Ac ţ
iunipr opriideţinutepet erme ns cur t
1092a c ţi
unipr opriide ţ
inu t
epet e rme nlung
11 REZULTATUL REPORTAT
117 Rezultatul reportat
1171 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea
neac ope rită
1172Re z ultatulrepor ta
tpr ove ni tdi na dopt ar eapr i
mada tăaI AS,ma ipuţi
nIAS29
1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile
1176Re z ultatulrepor ta
tpr ove ni tdi ntrec ere al aaplicar eaRe g
lementări
lor
contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE
12 REZULTATULEXERCI ŢI ULUIFI NANCI AR
121 Profit sau pierdere
129 Repartizarea profitului
13 SUBVENŢI IPENTRUI NVESTI ŢI I
131Sub ve nţi
ig uve rna me nta l
epe ntrui nve s ti
ţii
132 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subve nţi
ipe nt rui nvesti
ţi
i
133Dona ţi
ipe ntrui nve sti
ţii
134Pl us uridei nve nt ardena t
urai mobi liz ăr i
lor
138Al t
es umepr imi tec uca ract
e rdes ubve nţi
ipe ntrui nve s
tiţii
15 PROVIZIOANE
151 Provizioane
1511 Provizioane pentru litigii
1512 Provizioane pent r
ug a
r anţ iia corda tec l
ie nţi
lor
1513Pr oviz ioanepe ntr
ude z a fe ct arei mobi liz ă
ricorpor a l
eş ia
lteacţ
iunisi
mil
are
legate de acestea
1514 Provizioane pentru restructurare
1515Pr oviz ioanepe ntr
upe ns iiş iobl igaţiis imi la
re

95
 1516 Provizioane pentru impozite
1518 Alte provizioane
16 Î
MPRUMUTURIŞIDATORI IASI MI LATE
161Împr umut ur idine mi si
une adeobl iga ţ
iuni
1614Î mpr umut ur iexte rnedi ne misiunideobl ig aţ
iunigara
ntat
edes t
at
1615Î mpr umut ur iexte rnedi ne misiunideobl ig aţ
iunigara
ntat
edebă nci
1617Î mpr umut ur ii
nte rnedi ne mi si
unideobl igaţi
unig ar
anta
tedestat
1618Al teîmpr umut ur idine mi siunideobl i
gaţiuni
162 Credite bancare pe termen lung
1621 Credite bancare pe termen lung
1622Cr editeba ncarepet erme nl ungne r a
mbur s at
elas c
adenţă
1623 Credite externe guvernamentale
1624 Credite bancare externe garantate de stat
1625Cr editeba ncaree xterneg ara
ntatedebă nci
1626 Credite de la trezoreria statului
1627 Credite bancare interne garantate de stat
166Da toriic arepr i
ve sci mobi lizările financiare
1661Da tor i
if aţădee ntităţ
ilea fil
iat
e
1663Da tor i
if aţădee ntităţ
iledec ar
ec ompa niae s
telegat
ăprinint
eresede
participare
167Al teîmpr umut uriş idator iiasimi late
168Dobâ nz ia f
e renteî mpr umut urilorş ida t
oriilorasimi l
ate
1681Dobâ nz iaf ere
nteî mpr umut uri
lordi ne misiunideobligaţ
iuni
1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
1685Dobâ nz iaf ere
nteda toriilorf aţ
ădee ntită
ţileafil
iat
e
1686Dobâ nz iaf ere
nteda toriilorf aţ
ădee ntită
ţiledec ar
ecompa ni
aestel e
gat
ă
prin interese de participare
1687Dobâ nz iaf ere
ntea lt
orî mpr umut urişida t
or i
iasimil
ate
169Pr i
mepr i
vi ndr a mbur s
are aobl iga ţiunil
or

CLASA 2 –CONTURIDEI
MOBI
LIZĂRI
20 I
MOBI LI ZĂRINECORPORALE
201 Cheltuieli de constituire
203 Cheltuieli de dezvoltare
205Conc esiuni,br evete,licenţe,mă r
cicome rcil
a e ,dr ept uriş ia ctives i
mil
are
207 Fond comercial
2071 Fond comercial pozitiv ( a
pareder egulăî ns i
tf incons oli
da te)
2072 Fond comercial negativ (apare numai în sit fin consolidate)
208Al teimobi liz
ă rinecorpor al
e
21 IMOBI LI ZĂRICORPORALE
211Te renur işia me najăridet erenuri
2111 Terenuri
2112Ame na j
ăridet erenuri
212Cons t
ruc ţi
i
213I nsta l
aţiitehni ce,mi j
loa cedet r
ansport,a nima leş ipl anta ţii
2131Ec hi
pa me ntete hnologic
e( ma şini,utila je ,i nstalaţiidel ucr
u)
2132Apa rate,instalaţi
idemă s
urare ,cont rolş ir e glare
2133 Mijloace de transport
2134Ani ma leşipla ntaţ
ii
214Mobi lier,apa ratur
ăbi rotică,echi
pame nt edepr ot e cţieava l
or ilorumaneşima
ter
ial
eşi
alte active corporale

96
23 IMOBI LI ZĂRIÎ NCURS
231I mobi lizăric or poraleînc ur sdee xec uţie
232Ava ns uria cor datepe ntrui mobi lizăric or por ale
233I mobi lizărine corpor al
eî nc ursdee xe c uţie
234Ava ns uria cor datepe ntrui mobi lizărine cor por a le
26 IMOBI LI ZĂRIFI NANCI ARE
261Ac ţiunide ţinut elae ntită
ţilea f
ilia t
e
263 Interese de participare
264Ti tlur ipus eî na chivalenţă(apare numai în sit fin consolidate)
265 Alte titluri imobilizate
267Cr ea nţei mobi liz
a te
2671Sumeda toratedee nti
tăţi l
ea f i
lia t
e
2672 Dobânda afere ntăs ume l orda t
or atedee nti
tă ţ
ilea filiate
2673Cr ea nţel egatedei nteres eledepa rticipa re
2674Dobâ ndaa ferentăc reanţ el
orl eg atedei ntere seledepa rti
c ipare
2675 Împrumuturi acordate de termen lung
2676Dobâ ndaa ferentăî mpr umut ur ilora c or datepet e rmen lung
2678Al tec re
a nţeimobi lizate
2679Dobâ nzia fere
ntea l
torc rea nţei mobi liza t
e
269Vă rs ămi ntedee fectuatpe ntruimobi l
iz ărif ina nc iar
e
2691Vă r
s ămi ntedee fectuatpr ivinda cţiuni lede ţinut el ae ntit
ă ţil
ea fil
iat
e
2692Vă r
s ămi ntedee fectuatpr ivin d interesele de participare
2693Vă r
s ămi ntedee fectuatpe nt rua lt
ei mobi li
ză rifi na nc iare
28 AMORTI ZĂRIPRI VI NDI MOBI LI ZĂRI LE
280Amor tizăripr ivindi mobi lizări
lene cor por a l
e
2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2805Amor tizareac once si
uni lor,br e ve telor,l icenţe l
or ,mă rcil
orc ome rc
ial
e,
dr eptur i
lorş iactivelors imi lare
2807 Amortizarea fondului comercial
2808Amor tizareaa lt
ori mobi liză rine corpor ale
281Amor tizăripr ivindi mobi lizări
lec orporale
2811Amor tizareaa me na j
ărilordet e ren
2812Amor tizareac onstrucţiilor
2813Amor tizareainstala ţ
ii
lor ,mi jloa ce lordet r
a nspo rt,a nima le l
orş ipla
ntaţ
ii
lor
2814Amor tizareaa lt
ori mobi liză ric orpor a le
29 AJUSTĂRIPENTRU DEPRECI EREA SAU PI ERDEREA DE VALOARE A
IMOBI LI ZĂRI LOR
290Aj us tăripe ntrude preciereai mobi lizăr i
lorne cor pora le
2903Aj us tăripe ntr
ude precier e
ac he ltuie l
ilordede zvol tare
2905Aj us tăripe ntr
ude precier e
ac onc esiuni lor,br eve telor ,licenţelor,mă r
cil
or
comerciale, dreptur ilorş ia ctive lors imi la
r e
2907Aj us tăripe ntr
ude precier e
af ondul uic ome rc i
a l
2908Aj us tăripe ntr
ude precier e
aa ltori mobi liză
r ine c or por ale
291Aj us tăripe ntrude preciereai mobi lizăr i
lorc or por ale
2911Aj us tăripe ntr
ude precier e
at e renur ilorş iame na jărilor de teren
2912Aj us tăripe ntr
ude precier e
ac ons t
ruc ţiilor
2913Aj us tăripe ntr
ude precier e
ai ns ta l
a ţii
lor ,mi jloa c elordet ra nsport,
anima lelorşipl antaţi
ilor
2914Aj us tăripe ntr
ude precier e
aa ltori mobi liză
r icor por ale
293Aj us tăripe ntrude preciereai mobi lizăr i
lorî nc ur s
2931Aj us tăripe ntr
ude precier e
ai mobi liză rilorc orpor aleî nc ur sdee xecuţi
e

97
 2933Aj us tă
ripent
rudeprec
iereai
mobili
zări
lornecorpora leîncur sdeexe cuţ
ie
296Aj
ustăripe ntrupie
rder
eadeva l
oareaimobili
zări
lorfi
na nciare
2961Aj us tă
ripent
rupier
dereadeval
oa r
eaa cţ
iunil
orde ţinutelae nti
tăţ
ileafi
lia
te
2962Aj us tă
ripent
rupier
dereadeval
oa r
eainterese
lordepa r
ti
cipa r
e
2963Aj us tă
ripent
rupier
dereadeval
oa r
ealt
ortitl
uriimobi l
izat
e
2964Aj us tă
ripent
rupier
dereadeval
oa r
eas umelorda t
or atedee nti
tăţi
leafil
iat
e
2965 Aj us t
ăripentr
u pier
de r
ea de val
oareac reanţe l
orl ega te de inte
resel
e de
participare
2966Aj us tă
ripent
rupier
dereadeval
oa r
eaîmpr umuturilora cordatepete r
me nlung
2968 Aj us tă
ripent
rupier
dereadeval
oa r
eaa lt
orcreanţeimobi l
izate

CLASA 3 –CONTURIDESTOCURIŞIPRODUCŢI
EÎNCURSDE
EXECUŢI
E
30 STOCURIDEMATERI IŞIMATERI ALE
301 Materii prime
302 Materiale consumabile
3021 Materiale auxiliare
3022 Combustibili
3023 Materiale pentru ambalat
3024 Piese de schimb
3025Se mi nţeş ima t
erialedepl a nt
at
3026 Furaje
3028 Alte materiale consumabile
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
308Di ferenţedepr e ţlama t
e r
iiprimeş imater i
ale
33 PRODUCŢI AÎ NCURSDEEXECUŢI E
331Pr oduseî nc ur sdee xecuţie
332Luc r
ă r
iş iservic iiînc ursdee xecuţ ie
34 PRODUSE
341 Semifabricate
345 Produse finite
346 Produse reziduale
348Di ferenţedepr e ţlapr oduse
35 STOCURIAFLATELATERŢI
351Ma teri
iş ima t e
ria l
ea flat
el aterţ
i
354Pr odusea fl
atel at erţ
i
356Ani malea flatelat erţi
357Mă rfuriaflatel at e
rţi
358Amba l
a j
ea fla t
el aterţi
36 ANIMALE
361Ani maleş ipă sări
368Di ferenţedepr e ţlaa nima l
eş ipăs ări
37 MĂRFURI
371Mă rfuri
378Di ferenţedepr e ţlamă rf
uri
38 AMBALAJE
381 Ambalaje
388Di ferenţedepr e
ţlaa mba laje

98
39 AJUSTĂRIPENTRU DEPRECI EREA STOCURI LOR ŞIPRODUCŢI EIÎ
N
CURSDEEXECUŢI E
391Ajus t
ăripe ntrude pre c
iereama t
e r
ii
lorpr i
me
392Ajus t
ăripent r
ude pr ecier
eama teri
alelor
3921 Aj ustă
ripe nt
rude pre c
ierea materialelor consumabile
3922Aj us t
ăripe nt r
ude preciereama teri
alelordena turaobiect
elordeinve
nta
r
393Ajus t
ăripent r
ude pr ecier
eapr oducţieiî ncursdee xe c
uţ i
e
394Ajus t
ăripent r
ude pr ecier
eapr odus el
or
3941Aj ustăripe ntrudepre cier
eas emi f
abricatelor
3945Aj ustăripe ntrudepre cier
eapr oduselorf inite
3946Aj ustăripe ntrudepre cier
eapr oduselorr ez iduale
395 Aj ust
ăripe ntr
ude precier
eas tocuril
ora fla
telat erţi
3951Aj ustăripe ntrudepre cier
eama ter
ii
lorş ima t
erial
elorafl
atelate
rţi
3952Aj ustăripe ntrudepre cier
eas emi f
abricate loraf l
atelater
ţi
3953Aj us t
ăripe nt r
ude preciereapr odus el
orf ini teaflat
el ate
rţi
3954Aj us t
ăripe nt r
ude preciereapr odus el
orr ez idua leafl
atelat
e r
ţi
3956Aj us t
ăripe nt r
ude preciereaa nima lel
ora fla telat er
ţi
3957Aj us t
ăripe nt r
ude preciereamă rfuri
lora flatel aterţi
3958Aj us t
ăripe nt r
ude preciereaa mba l
ajelora flatelat er
ţi
396Ajus t
ăripent r
ude pr ecier
eaa nima lel
or
397Ajus t
ăripent r
ude pr ecier
eamă rfuri
lor
398Ajus t
ăripent r
ude pr ecier
eaa mba l
ajelor

CLASA 4 - CONTURIDETERŢI
40 FURNI ZORIŞICONTURIASI MI LATE
401 Furnizori
403Ef ectedepl ăti
t
404Fur nizor idei mobi li
zări
405Ef ectedepl ăti
tpe ntruimobi li
z ă
ri
408 Furnizori –facturi nesosite
409 Furnizori –debitori
4091 Furnizori-debitori pentru cumpă răridebunur idenat
urast
ocur
il
or
4091 Furnizori-de bitor ipentruprest
ărides erviciiş iexec
utăr
ideluc
răr
i
41 CLI ENŢIŞICONTURIASI MI LATE
411Cl ienţi
4111Cl ienţi
4118Cl ienţiinc er
ţisauî nl it
igi
u
413 Efecte de primit
418Cl ienţi–facturi de întocmit
419Cl ienţi–creditori
42 PERSONALŞICONTURIASI MI LATE
421 Personal –salarii datorate
423 Personal –ajutoare materiale datorate
424 prime reprezentând participarea personalului la profit
425 Avansuri acordate personalului
426 Drepturi de personal neridicate
427Re ţ
ineridi nsa l
a r
iida t
ora teterţi
lor
428Al t
eda toriişicr eanţeînl egă t
urăcupe rsona l
ul
4281Al teda toriiînlegă turăcupe rs
ona lul
4282Al teda toriiînlegă turăcupe rs
ona lul

99
43 ASI GURĂRISOCI ALE,PROTECŢI ASOCI ALĂŞICONTURIASIMILATE
431As ig urărisoc iale
4311Cont r i
buţ i
auni tăţiilas igur ăril
es oc iale
4312Cont r i
buţ i
ape rsona lu luil aa sig ură riles oci
ale
4313Cont r i
buţ i
aa ng a jator uluipe ntrua sigur ăril
esoci
aledesănăt
ate
4314Cont r i
buţ i
aa ng a jaţilorpe ntrua s igur ărilesocia
ledesănăt
ate
437Aj utordeş oma j
4371Cont r i
buţ i
auni tăţiilaf onduldeş oma j
4372Cont r i
buţ i
ape rsona lu luil af onduldeş oma j
438Al teda t
or i
iş ic r
e anţes oc iale
4381 Alte datorii sociale
4382Al tec reanţes oc iale
44 BUGETULSTATULUI ,FONDURISPECI ALEŞICONTURI ASIMILATE
441 Impozitul pe profit/venit
4411 Impozit pe profit
4418 Impozit pe venit
442Ta xapeva loa reaa dă ug a tă
4423TVAdepl ată
4424 TVAde recuperat
4426TVAde duc tibi l
ă
4427TVAc olecta t
ă
4428TVAne exig ibi l
ă
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor
445Sub ve nţ
ii
4451Subve nţiig uve rna me ntale
4452Î mpr umut urine r ambur sabilec uc a racte rdesubvenţ
ii
4458Al tes umepr i
mi tec uc ar
a cterdes ubve nţii
446Al tei mpoz it
e ,taxeş ivă rs ămi nt ea simi la t
e
447 Fonduri speciale –t a xeş ivă r să mint ea similate
448Al teda t
or i
iş ic r
e anţec ubug e tulsta t
ul ui
4481Al teda toriif aţădebug etuls tatul ui
4482Al tec reanţepr ivi ndbug etuls ta tului
45 GRUPŞIASOCI AŢI
451De c ont ăriîntree ntit
ă ţilea fi
lia te
4511De cont ăriînt ree ntită ţil
ea filiate
4518 Dobânzi a fe rent ede cont ăr il
orî nt ree nt it
ăţi
leafi
li
ate
453De c ont ăriprivindi nt ere seledepa rticipa re
4531De cont ăripr ivi ndi nt e reseledepa rti
c ipa r
e
4538Dobâ nzia fe rent ede cont ăr iprivi ndi nte r
esel
edepa r
ti
cipar
e
455Sumeda toratea cţiona rilor /asoc ia
ţilor
4551Ac ţiona ri
/as oc iaţi–conturi curente
4558Ac ţiona ri
/as oc iaţi–dobânzi la conturi curente
456De c ont ăricua cţ
iona rii/a soc iaţiipr ivindc a pitalul
457Di vide ndedepl ată
458De c ont ăridinope raţiiî npa rtic ipare
4581De cont ăridi nope ra ţ
i iînpa rti
c ipa re –pasiv
4582De cont ăridi nope ra ţ
i iînpa rti
c ipa re–activ
46 DEBI TORIŞICREDI TORIDI VERŞI
461De bi toridive rşi
462Cr edi toridive rşi

100
47 CONTURIDEREGULARI ZAREŞIASI MILATE
471 Cheltuieli înregistrate în avans
472 Venituri înregistrate în avans
473 Decont ăridi nope raţiiînc ursdec lar
if
icar
e
48 DECONTĂRIÎ NCADRULUNI TĂŢII
481De cont ăriî ntreuni tateş isubuni t
ăţi
482De cont ăriî ntresubuni tăţi
49 AJUSTĂRIPENTRUDEPRECI EREACREANŢELOR
491Aj us t
ăripe ntrude pr eciereac reanţ
elor–cli
enţi
495 Aj ust
ă ri pe ntru de pr eci
ere ac re
anţel
or – decont
ăriî
nca
drul g
rupul
ui ş
icu
acţi
onarii/
asoc i aţ
ii
496Aj us t
ăripe ntrude pr eciereac reanţ
elor–debit
oridi
ver
şi

CLASA 5 –CONTURI DE TREZORERIE

50 INVESTI ŢI IPETERMENSCURT
501Ac ţ
iunide ţi
nut elae ntităţi
lea f
ili
ate
505Obl i
g aţ
iunie miseş iră scumpă rat
e
506Obl i
g aţ
iuni
508Al tei nvest i
ţiipet erme ns curtşicre a
nţea similat
e
5081 Alte titluri de plasament
5088Dobâ nzil aobl i
g a
ţiunişititl
uridepl as
ame nt
509Vă r
s ămint edee fectua tpentruinves t
iţ
iilepet ermenscurt
5091Vă rsămi ntedee fectuatpentrua c
ţiunideţ
inutelae nti
tăţ
il
eafi
li
ate
5092Vă rsămi ntedee fectuatpentrua l
teinvest
iţ
iipete r
me nscurt
51 CONTURILABĂNCI
511 Valori de încasat
5112 Cecuri de încasat
5113 Efecte de încasat
5114 Efecte remise spre scontare
512Cont uricur entel abă nc i
5121Cont urilabă nciînl ei
5124Cont urilabă nciînva lută
5125 Sume în curs de decontare
518 Dobânzi
5186Dobâ nzidepl ăti
t
5187 Dobânzi de încasat
519 Credite bancare pe termen scurt
5191 Credite bancare pe termen scurt
5192Cr editeba nc a repet er
me ns cur tnerambursat
elas c a
denţă
5193 Credite externe guvernamentale
5194 Credite externe garantate de stat
5195Cr editee xter neg arantat
edebă nci
5196 Credite de la trezoreria statului
5197 Credite interne garantate de stat
5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
53 CASA
531 Casa
5311 Casa în lei
5314Ca saî nva lut ă
532 Alte valori
5321Ti mbr efisc aleş ipoş t
ale

101
 5322Bi let
edet r at
a mentşiodihnă
5323Ti cheteşibi let
edec ăl
ă t
orie
5328 Alte valori
54 ACREDITIVE
541 Acreditive
542 Avansuri de trezorerie
58 VIRAMENTE INTERNE
581 Viramente interne
59 AJUTĂRI PENTRU PI ERDEREA DE VALOARE A CONTURI LOR DE
TREZORERIE
591Aj ustăripe ntr
upi er dereadevaloareaacţ
iunil
ordeţ
inut
elae nti
tăţ
il
eafil
iat
e
595 Ajustăripe ntr
upi er dereadevaloareaobli
gaţi
unil
oremiseşirăscumpăra
te
596Aj ustăripe ntr
upi er dereadevaloareaobli
gaţi
unil
or
598Aj ustăripe ntr
upi er dereadevaloareaal
torinves
ti
ţi
ipeterme nscurtş
icrea
nţea
simi
lat
e

CLASA 6 –CONTURI DE CHELTUIELI

60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601 Cheltuieli cu materiile prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile
6021 Cheltuieli cu materiale auxiliare
6022 Cheltuieli privind combustibilul
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024 Chletuilei privind piesele de schimb
6025Che ltuielipr ivinds e
mi nţeleşima te
ria
lel
edepl a
nta
t
6026 Cheltuieli privind furajele
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603 Cheltuieli privind obiectele de inventar
604 Cheltuieli privind materialele nestocate
605Che ltuielipr ivinde ne rgiaş iapa
606Che ltuielic ua ni ma leş ipă săril
e
607Che ltuielipr ivindmă r
furile
608 Cheltuieli privind ambalajele
61 CHELTUI ELICULUCRĂRI LEŞISERVI CIILEEXECUTATEDETERŢI
611Che ltuielideî ntreţine reşir eparaţii
le
612Che ltuielic ur ede ve nţe l
e,loc aţ
iil
edeg est
iuneşichi
rii
le
613 Cheltuieli cu primele de asigurare
614Che ltuielic us tudi il
eş icercetări
le
62 CHELTUI ELICUALTESERVI CIIEXECUTATEDETERŢI
621 Cheltuieli cu colaboratorii
622 Cheltuieli privind comis ioa neleşionor ar
ii
le
623Che ltuielidepr ot oc ol,reclamăş ipublici
tate
624Che ltuielic ut rans por t
uldebunur işidepe rs
onal
625Che ltuielic ude plas ări,detaşărişitransfer
ări
626Che ltuielipoş t
a leş itaxedet elecomuni caţ
ii
627 Cheltuieli cu servici ileba nc a
reş iasimilat
e
628Al t
ec he ltuielic us e rvicii
lee xecutatedet erţ
i
63 CHELTUI ELI CU ALTE I MPOZI TE, TAXE ŞI VĂRSĂMI NTELE
ASIMILATE
635Che ltuielic ua ltei mpoz it
e ,taxeş ivărsăminteasi
mil
ate

102
64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
641 Cheltuieli cu salariile datorate personalului
642Che ltui
e l
ic ut ic he t
eledema săa corda tesala ri
aţi
lor
645Che ltui
e l
ipr ivi nda sig ur ă
rileş ipr ote cţi
as oc ial
ă
6451Cont rinuţ i
auni tăţi
il as igură ril
es oc i
ale
6452Cont ribuţ i
auni tăţi
il af onduldeş oma j
6453Cont ribuţ i
aa ng ajator uluipe ntrua sigurăril
es ocialedes ă năt
ate
6458Al t
ec he l
tuie lipr i
vi nda sigur ăr
ileş iprotec ţ
iasoc ial
ă
65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
654Pie rde r
idinc re a nţeş ide bitor idive rşi
658 Alte cheltuieli de exploatare
6581De spă g u biri,a me nz iş ipe na lit
ăţi
6582Dona ţiiş isubve nţiia corda te
6583Che ltui e l
ipr ivi nda c tivelec e dateş ialt
eope raţ
iidec apit
a l
6588 Alte cheltuieli de exploatare
66 CHELTUIELI FINANCIARE
663Pie rde r
idi nc re a nţel ega tedepa rticipa ţ
ii
664Che ltui
e l
ipr ivi ndi n ve stiţi
ilef inanciare cedate
6641Che ltui e l
ipr ivi ndi mobi lizărilefina nci
a recedate
6642Pi erde r idi ni nve stiţiil
epet e rme ns curtc edate
665Che ltui
e l
idi ndi fe r
enţ edec ur sva luta r
666 Cheltuieli privind dobânzile
667 Cheltuieli privind sconturile acordate
668 Alte cheltuieli financiare
67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671Che ltui
e l
ipr ivi ndc ala mi tăţi
leş ialtee veni me ntee xtr
aordi nare
68 CHELTUI ELICU AMORTI ZĂRI LE ŞIPROVI ZI OANELE ŞIAJUSTĂRI LE
DEVALOAREPENTRUDEPRECI EREŞIPI ERDEREDEVALOARE
681 Cheltuieli de exploat a repr i
vi nda mor tizările,provizioane leş iaj
us t
ări
lepe ntr
ude preci
ere
6811Che ltui e l
idee xpl oata repr i
vi nda mor t
izareaimo bil
iz ă
ril
or
6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
6813Che ltui e l
idee xpl oata repr i
vi nda jus t
ăril
epe ntrude precier
eaimobi li
z ă
ril
or
6814Che ltui e l
idee xpl oata repr i
vi nda jus t
ăril
epe ntrude precier
eaa c
tivelorcirc
ulante
686Che ltui
e l
if i
na nc iarepr ivinda mor tiză ri
leş ia j
ustăril
epe nt r
upi erderedeva loare
6863 Che ltui elif inanc iare pr ivind a justăril
e pe ntr
u pi er
derea de valoare a
imobi lizărilorf i
na nc i a
re
6864Che ltui elif ina nciar epr ivinda jus t
ă r
il
epe ntrupi e
r der
eadeva loareaa cti
velor
circulante
6868Che ltui e l
ifina nciarepr ivinda mor tizar
e aprime lorder a
mbur sareaobl igaţ
iunil
or
69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFI TŞIALTEI MPOZI TE
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
698Che ltuielicui mpo zitu lpeve nitş ic ua ltei mpoz itel
ec a renua parîne l
e me nt
eledema i
sus

103
 CLASA 7 –CONTURI DE VENITURI

70 CIFRA DE AFACERI
701 Venituri din vânzarea produselor finite
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale
704Ve nit
uridi nl uc r
ă rie xec uta t
eş ise r
vi ciipr estate
705Ve nit
uridi ns tudi işic erc etări
706Ve nit
uridi nr e de ve nţe,l oc aţi
idege s tiuneş ic hirii
707 Venituridi nvâ nza reamă rfuril
or
708Ve nit
uridi na ctivi t
ă ţidive rse
71 VENI TURIDI NPRODUCŢI ASTOCATĂ
711Va ri
aţias t
oc ur ilor
72 VENI TURIDI NPRODUCŢI ADEI MOBI LI ZĂRI
721Ve nit
uridi npr oduc ţiadei mobi l
iză rine corpora l
e
722Ve nit
uridi npr oduc ţiadei mobi l
izări corporale
74 VENI TURIDI NSUBVENŢI IDEEXPLOATARE
741Ve nit
uridi ns ubve nţiide xpl oatare
7411Ve nitur idi ns ubve nţiidee xpl oa ta
r eafe r
entec if
reidea f
a c e
ri
7412Ve nitur idi ns ubve nţiidee xpl oa ta
r epe ntr
uma teri
ipr i
meş ema t
eriale
consumabile
7413Ve nitur idi ns ubve nţiidee xpl oa ta
r epe ntr
ua ltecheltuielie xterne
7414Ve nitur idi ns ubve nţiidee xpl oa ta
r epe ntr
upl atapersona lul
ui
7415Ve nitur idi ns ubve nţiidee xpl oa ta
r epe ntr
ua sigurărişipr otec ţ
iesoc ial
ă
7416Ve nitur idi ns ubve nţiidee xploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
7417Ve nitur idi ns ubve nţiidee xpl oa ta
r eafe r
entea lt
orve nitur i
7418Ve nitur idi ns ubve nţiidee xpl oa ta
r epe ntr
udobâ ndada tor ată
75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754Ve nit
uridi nc re anţer eac tive
758 Alte venituri din exploatare
7581Ve nitur idi nde spă gubi ri
,a me nz işipe nalită
ţi
7582Ve nitur idi ndona ţiişisubve nţ iiprimi te
7583Ve nitur idi nvâ nz areaa ctive lorş ia lt
eope r a
ţiidec apital
7584Ve nitur idi ns ubve nţiipe ntrui nves t
iţ
ii
7588 Alte venituri din exploatare
76 VENITURI FINANCIARE
761Ve nit
uridi ni mobi li
z ărif inanci a
re
7611Ve nitur idi na c ţiunide ţinutel ae ntită
ţileaf i
li
ate
7613 Venituri de interese de participare
762Ve nit
uridi ni nve stiţiil
ef ina nciarepet e rme ns curt
763 Venituri din cre anţei mobi lizate
764Ve nit
uridi ni nve stiţiifina nciarec eda te
7641Ve nitur idi ni mobi lizărifina nc iarec eda t
e
7642Câ ş tig uridi ni nve st
iţi
ipet erme ns curtc edate
765Ve nit
uridi ndi fere nţedec ursva luta r
766 Venituri din dobânzi
767 Venituri din scont ur iobţ inut e
768 Alte venituri financiare
77 VENITURI EXTRAORDINARE
771Ve nit
uridi ns ubve nţiipe nt rue venime nt eext r
a ordinareşialteles imi l
a r
e

104
78 VENI TURIDI N PROVI ZIOANEŞIAJUSTĂRIPENTRU DEPRECI ERESAU
PIERDERE DE VALOARE
781 Venituri din provizi o
a neşiaj
ustă
ripe ntr
ude pr ecierepr i
vinda c ti
vi tateadee xpl
oatar
e
7812 Venituri din provizioane
7813Ve nit
ur idina jus
tăr
ipentrude pre
c ier
e ai mobi l
izăr i
lor
7814Ve nit
ur idina jus
tăr
ipentrude pre
c ier
e aa ctive l
orc ircul ant e
7815 Venituri din fondul comercial negativ (apare numai in sit fin consolidate)
786Ve niturif inanciaredi na j
ust
ăripentrupierderideva loare
7863Ve nit
ur ifinanciar
edinajustăripentrupi erde r
ideva loa reai mobi liz ări
lor
financiare
7864 Venituri financiare din ajustăr
ipe ntr
upi erde rideva loa reaa ct i
ve lorc irc
ulant
e

CLASA 8 –CONTURI SPECIALE

80 CONTURIÎ NAFARABI LANŢULUI
801 Angajamente acordate
8011Gi rur işigara nţi
iac or
da te
8018 Alte angajamente acordate
802 Angajamente primite
8012Gi rur işigara nţi
iprimite
8028 Alte angajamente primite
803Al t
ec ont
uriî na fa
rabi l
anţului
8031Imobi l
iză
ric orpora l
elua tec uc hirie
8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033Va lorima terialeprimiteî npă straresauc ust
odi e
8034De bitoriscoş idina ct
iv,ur mă ri
ţiî ncont i
n uare
8035Stoc uridena t
uraobi ectelordei nventarînf olosinţă
8036Re de venţ
e,l ocaţi
idege stiune,c hiri
işia lteda t
oriia si
mila
te
8037Ef ec tesconta teneajunsel ascade nţă
8038Al teva l
oriîna f
arabilanţ ului
805 Dobânziafer entecont ract
elordel e asi
ngş ialt
orc ontract
ea simila
te,ne
ajuns
elas
cade
nţă
8051Dobâ nzidepl ăt
it
8052 Dobânzi de încasat
89 BI LANŢ
891Bi l
a nţdede schidere
892Bi l
a nţdeî nchi dere

CLASA 9 –CONTURI DE GESTIUNE (

opţ
ion
alepe
ntr
ucon
tabi
li
tat
ea de gestiune)

90 DECONTĂRII NTERNE
901De cont ării nternepr ivindc helt
uiel
il
e
902De cont ării nternepr ivindpr oducţi
aobţi
nut
ă
903De cont ării nternepr ivinddi fe
renţe
ledepre
ţ
92 CONTURIDECALCULAŢI E
921Che ltuielilea ctivităţ
iideba ză
922 Cheltuielilea ctivităţ
iia uxili
are
923Che ltuielilei ndirectedepr oducţ
ie
924Che ltuielileg ene raledea dminis
traţ
ie
925 Cheltuielile de desfacere
93 COSTULPRODUCŢI EI
931Cos tulpr oduc ţ
ie iobţinute
932Cos tulpr oduc ţ
ie iînc ursdee xecuţ
ie

105