Sunteți pe pagina 1din 2

Popa Tanda - demonstratie nuvela

Ioan Slavici este unul dintre marii clasici ai literaturii romane .Partea cea
mai rezistenta a creatiei sale o reprezinta nuvelele intre care se numara :
“Moara cu noroc , Scormon , Padureanca ,Popa Tanda “ si altele.
Nuvela este o specie a genului epic in proza cu o actiune mai complicata cu
un conflict mai puternic decat al schitei , la care participa un numar nu
prea mare de personaje .In nuvela accentul cade pe carecterizarea
complexa a personajului principal si nu pe actiune.
O astfel de opera literara este si “Popa Tanda” de Ioan Slavici.
Ca in orice opera epica modelul de expunerea dominant este Naratiunea ,
iar relatarea faptelor se face la persoana III –a si in general ,in mod
obiectiv.Uneori percepem simpatia sau antipatia autorului cu care sunt
prezentate unule personaje , ex: fata de preotul Trandafir naratorul
manifesta simpatie inca de la inceputul nuvelei , insa nu e de acord cu
atitiudinea preotului fata de enoriasii din Butucani : “Dar asa ii trebuie
parintelui Trandafir”.
Fiind o nuvela , actiunea operei literare “Popa Tanda” este mai complicata ,
mai ampla decat a schitei ,dar se desfasoarea pe un singur plan narartiv ,
iar faptele povestite se constituie in momentele subiectului.Astfel in
Expozitiune sunt prezentate cateva insusiri ala parintelui Trandafir , fiul
dascalului Pintilie din Butucani care profeseaza in satul natal.In urma unui
conflict cu satenii si cu protopopul este mutat la Saraceni ,un sat sarac din
cauza ca oamenii erau foarte lenesi.Expozitiunea cuprinde asadar si
descrierea spatiului actiunii(imaginea dezolanta a satului).
Intriga prezinta hotararea preotului de a-i schimba pe saraceni , facandu-i
oameni harnici .Aceasta hotarare declanseaza Desfasurarea Actiunii care
cuprinde incercarile preotului de a-i schimba pe sateni cu ajutorul predicii ,
al sfatului ,al batjocurii sau al ocarii ,iar in final prin implicarea personala
in refacera propriei gospodarii si in cultivarea pamantului.
Momentul in care preotul reuseste sa-i antreneze la munca pe o parte din
sateni constituie Punctul Culminant .Luand exemplul preotului , ei ajung sa
indrageasca munca realizand lucruri de calitate.
Deznodamandul il aduce in prim –plan pe acelasii preot Trandafir ,
devenind intre timp bunic , bucurandu-se de roadele muncii sale si de tihna
caminului sau.Ajuns la batranete el traieste din plin satisfactie ca a reusit
sa-i schimbe pe saraceni care ii spun acum cu admiratie “ca este omul lui
Dumnezeu”.Aceasta replica apare in antiteza cu o alta afirmatie a
satenilor :”Popa este omul dracului” pe care satenii au folosit-o atunci cand
erau nemultumiti de incercarile preotului de a-i schimba .Prezinta si
imaginea satului Saraceni dar cu totul alta decat cea de la inceput.
Ca in orice nuvela , existe si aici un Conflict , atat exterior cat si interior.Cel
exterior se manifesta intre perot si poporeni si se actualizeaza pana ce
acestia din urma cer schimbarea preotului , iar cel interior izvoraste din
dorinta preotului de-ai schimba pe sateni si neputinta de-a realiza acest
lucru prin metodele folosite .
O alta caracteristica a nuvelei intalnita si in “Popa Tanda “ este numarul de
presonaje mai mare decat in schita , dar mai redus decat in roman .Astfel
existe un presonaj principal (Popa Tanda) , presonaje
secundare(preoteasca,satenii ,clopotarul Cozonac ,Marcu Florii cucului)sau
episodice(Mariuca ,Ileana ,Trandafirica,Coste).
Intr-o nuvela accentul cade asupra caracterizarii complexe a personajului
principal si nu a actiunii.Astfel , preotul este prezentat in evolutia sa in
stransa legatura cu celelante personaje mai ales poporenii pe care vrea sa-i
determine sa mucneasca.
Spatiul de desfasurare a actiunii este Saraceni , dar imaginea lui se va
schimba pe parcurs devenind dintr-un sat sarac , pustiu ,in care casele
arata jalnic un sat de nerecunoscut cu gradini pline de pomi cu case
ingrijite cu biserica si scoala , toate acestea fiind rezultatul muncii neobosite
a preotului Trandafir .
Actiunea este plasata intr-un anumit Timp , a doua jumatatea a secolului
XIX –lea , iar durata actiunii se intinde pe o perioada de 10 ani.
Ca in orice nuvela personajele sunt prezentate si aici in mediul lor de viata ,
caci actiunea se desfasoara in mediul rural intr-un sat de munte.De
asemenea , atat vorbirii personajelor cat si relatarea autorului le este
specifica oralitatea , o trasatura importanta a nuvelei lui Slavici care consat
in folosirea unor elemente de limba vorbita cum ar fi proverbele si
zicatorile , constructii exclamative sau interogatori ,regionalisme , cuvinte si
expresii populare.
O alta trasatura a nuvelei este Umorul , un umor de tip popular care
rezulta din incercarile disperate ale preotului de a-i schimba pe sateni
deoarece , in loc sa apuce calea harniciei poporenii se pun la sfat pe
batjocura si ocara , ajungand sa se ocarasca intre ei ,chiar pe prot.Tot
umoristice sunt comentarile autorului.
Prin toate aceste trasaturi specifice opera literara “Popa Tanda “are toate
notele de