Sunteți pe pagina 1din 48

Capitolul 12

Instrumente derivate

12.1. Forward & Futures1

Discutaţi definirea şi caracteristicile contractelor forward şi futures.

Principalele diferenţe între contractele forward şi cele futures sunt rezumate


în tabelul următor:

FORWARD
FUTURES

Se încheie pe Se încheie în
piaţa OTC, bursă, printr-
1. Piaţa de
prin negociere un mecanism
tranzacţionare
directă între tranzacţional
părţi. specific.

Este
întotdeauna
standardizat,
între părţi
Nu este
negociindu-
standardizat,
2. Forma se numai
fiind rezultatul
contractului preţul
înţelegerii
contractului,
dintre părţi.
respectiv
preţul
activului
suport.

1
Open outcry
3. Realizarea
Telefon/telex – afişaj
tranzacţiilor
electronic

Casa de
4. Contrapartida Banca
compensaţie

5. Riscul de Contrapartidă Casa de


credit individuală compensaţie

Stabilite de
bancă în baza
reglementărilor Depozitul în
6. Garanţii
în vigoare şi marjă
riscului de
contrapartidă

Are o valoare
Are o valoare variabilă,
fixă, iar fiind zilnic
rezultatul marcat la
virtual la piaţă pe baza
scadenţă este diferenţei
7. Valoare
dat de diferenţa dintre cursul
dintre preţul curent (al
contractului zilei
(forward) şi respective) şi
preţul curent. cursul zilei
precedente.
Ridicată,
deoarece are
piaţă
Redusă,
secundară,
8. Lichiditate întrucât nu are
cotând la
piaţă secundară
bursă ca un
titlu financiar
derivat.

Poate fi
executat la
scadenţă prin
Este executat lichidare cash
la scadenţă sau lichidat
prin lichidare în bursă
9. Executare cash la (vânzare de
cursul/preţul către cel care
forward din deţine poziţie
contract. long,
cumpărare
pentru cel cu
poziţie short).

Diferenţa între
10. Remune cursul de
Comision
rare vânzare şi cel
de cumpărare

Specificaţiile contractelor futures– Valute

la Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu


ROL/US ROL/EU
Simbol EUR/USD
D R

Mărimea 10.000.000
1.000 1.000
obiectului ROL x
USD EUR
contractului EUR/USD

Cotaţia Lei/USD Lei/EUR Puncte

Marja 1.200.000 1.200.000 300.000

Lunile de Martie, Iunie, Septembrie,


scadenţă Decembrie

Pentru fiecare lună de scadenţă


prima zi de tranzacţionare este
stabilita astfel: pentru luna martie,
prima zi lucrătoare a lunii
octombrie a anului precedent;
Prima zi de
pentru luna iunie, prima zi
tranzacţionare
lucrătoare a lunii ianuarie a anului
curent; pentru luna septembrie,
prima zi lucrătoare a lunii aprilie;
pentru luna decembrie, prima zi
lucrătoare a lunii iulie.

Ultima zi de
Ultima zi lucrătoare a lunii de
tranzacţionare
expirare a contractului.
si scadenta
Se face prin plata in lei a
diferenţelor dintre valoarea
contractului si :1.000 x cursul
valutar de referinţă comunicat de
Banca Naţională a României în
ultima zi de valabilitate a
Lichidarea
contractelor ROL/USD si
ROL/EURO; 10.000.000 lei x
raportul EURO/USD rezultat din
cursul de referinţă BNR al EURO
si USD în ultima zi de valabilitate a
contractului EURO/USD.

De Luni până Vineri între orele


Orele de 9:30 - 17:00.
tranzacţionare În ziua de scadenţă între orele 9:30
- 12:45

Sursa: www.bmfms.ro

Aplicaţii rezolvate forward & futures

Aplicaţia 1

O firmă americană trebuie să efectueze peste 60 zile o plată unui partener din
Elveţia, în valoare de 100.000 CHF. Pentru evitarea riscului valutar, firma
americană se angajează să cumpere de la bancă francii elveţieni la termenul de 60
zile, la cursul la termen de 1,7530 CHF/USD, în condiţiile în care cursul spot la
momentul încheierii contractului forward era de 1,7799 CHF/USD. Care va fi
rezultatul operaţiunii pentru firma americană, dacă peste 2 luni cursul spot este de
:

a). 1,6556 CHF/USD


b). 1,8250 CHF/USD

Rezolvare

a). La scadenţă firma va plăti pentru 100.000 CHF cumpăraţi:

100.000 CHF : 1,7530 CHF/USD = 57.045 USD

Dacă ar fi aşteptat cele 2 luni, pentru a cumpăra francii elveţieni la cursul


spot de 1,6556 CHF/USD, ea ar fi plătit:

100.000 CHF : 1,6556 CHF/USD = 60.401 USD

Deci câştigul obţinut prin angajarea în această operaţiune forward este de :

60.401 USD - 57.045 USD = 3.356 USD.

b). La scadenţă firma va plăti pentru 100.000 CHF cumpăraţi 57.045 USD

Dacă ar fi cumpărat francii elveţieni la cursul practicat pe piaţa la vedere


după cele 60 de zile, acela de 1,8250 CHF/USD, ea ar fi plătit:

100.000 CHF : 1,8250 CHF/USD = 54.794,52 USD

În această situaţie, pierderea determinată de creşterea cursului spot pe


parcursul celor două luni ale contractului forward peste cursul convenit în
contract îi generează firmei americane o pierdere de:

57.045 USD - 54.794,52 USD = 2.250,48 USD.

Comentarii:

• câştigul sau pierderea dintr-un contract forward nu are nici o legătură cu


cursul spot din momentul încheierii contractului forward, de 1,7799
CHF/USD, ci se obţine prin compararea cursului din contractul forward cu
cursul spot de la scadenţa acestuia. Cursul spot ar putea face obiectul
analizei dacă am porni de la ipoteza că firma cumpără francii elveţieni spot
chiar de la început, constituind un depozit în CHF pentru două luni, caz în
care am compara diferenţa dintre cursul spot în momentul t0 plus rada
dobânzii la CHF pentru depozite la două luni cu cursul spot din tn.

• contractul forward nu dă posibilitatea de a renunţa la executarea lui pe


parcursul perioadei de valabilitate, dacă evoluţia cursului spot nu este
favorabilă. Atât firma, cât şi banca trebuie să livreze sumele din contract.

Aplicaţia 2

În data de 1 octombrie 2004, o societate comercială a contractat un export de


confecţii de damă în valoare de 100.000 EUR în Belgia, cu obligaţia de livrare
până la data de 15 decembrie şi de plată până la data de 30 decembrie 2004.

Societatea comercială decide să protejeze suma în EUR pe care o are de


încasat faţă de o eventuală depreciere a monedei unice europene faţă de leu,
alegând ca tehnică de acoperire a riscului valutar contractele futures. Astfel el
vinde printr-o agenţie de brokeraj a BMFMS 100 contracte EUR/ROL cu
scadenţa în decembrie la preţul de 41.263 (valoarea unui contract este de 1.000
EUR). Marja pe care trebuie să o depună pentru un contract este de 1.200.000 lei.
Variaţia cotaţiei contractului futures EUR/ROL până la sfârşitul perioadei de
valabilitate a acestuia este:

Data Curs BNR Cotaţie


futures

01.10.2004 41.127 41.263

14.10.2004 41.301 41.275

09.11.2004 40.546 40.630

26.11.2004 39.401 39.399


03.12.2004 37.560 37.500

23.12.2004 38.046 38.000

30.12.2004 39.410

a). Prezentaţi evoluţia şi rezultatul final al operaţiunii pentru exportator, în


condiţiile în care comisionul plătit brokerului pentru un contract este de 5.000 lei,
rata dobânzii la depozitele în lei este de 16,75% p.a., pornind de la ipoteza că
exportatorul îşi lichidează contractul la scadenţă.

b). Dacă, motivat de deprecierea constantă a euro faţă de leu, exportatorul


este tentat de obţinerea de profit, care ar fi cel mai bun moment pentru lichidarea
contractului, dintre cele prezentate mai sus? Argumentaţi.

Rezolvare

• a). 01.10.2004:

exportatorul vinde 100 contracte dec 2004, la cursul de 41.263 ROL/EUR. În


contul deschis la agenţie depune marja iniţială aferentă celor 100 contracte
vândute, adică:

1.200.000 ROL x 100 contracte = 120.000.000 ROL

Suma în cont: 120.000.000 ROL

• 14.10.2004

futures EUR/ROL este de 41.275, mai mare decât cursul la care s-au vândut cele
100 contracte futures, deci în cont se va înregistra o pierdere virtuală de 41.275 –
41.263 = 12 ROL pentru un euro, adică 12 ROL/EUR x 1.000 EUR/contract =
12.000 ROL/contract, deci în total o pierdere virtuală de 12.000 ROL/contract x
100 contracte = 1.200.000 ROL

Suma în cont: 120.000.000 – 1.200.000 = 118.800.000 ROL


• 09.11.2004

cotaţia futures este 40.630 ROL/EUR, inferioară celei la care exportatorul a


vândut contractele, fapt pentru care în cont se înregistrează un profit virtual de
41.263 – 40.630 = 633 ROL pentru un EUR, adică 633 ROL/EUR x 1.000
EUR/contract = 633.000 ROL/contract.

633.000 ROL/contract x 100 contracte = 63.300.000

Suma în cont: 120.000.000 +63.300.000 = 183.300.000 ROL

• 26.11.2004

cotaţia futures este 39.399 ROL/EUR < 41.263 ROL/EUR, deci în cont se va
înregistra un profit virtual de 1.864 ROL/EUR, adică de 1.864.000 ROL/contract,
respectiv 186.400.000 ROL pentru cele 100 contracte vândute.

Suma în cont: 120.000.000 + 186.400.000 = 306.400.000 ROL

• 03.12.2004

în această zi, cotaţia contractelor futures EUR/ROL este de 37.500 ROL/EUR.

Profit la un euro: 41.263 – 37.500 = 3.763 ROL/EUR

Profit pe contract: 3.763 ROL/EUR x 1.000 EUR/contract = 3.763.000


ROL/contract

Profit/100 contracte: 3.763.000 ROL/contract x 100 contracte = 376.300.000


ROL

Suma în cont: 120.000.000 + 376.300.000 = 496.300.000 ROL

• 23.12.2004

Futures dec 2004 : 38.000 ROL/EUR.

Profit la un euro: 41.263 - 38.000 = 3.263 ROL/EUR


Profit pe contract: 3.263 ROL/EUR x 1.000 EUR/contract = 3.263.000
ROL/contract

Profit/100 contracte: 3.263.000 ROL/contract x 100 contracte = 326.300.000


ROL

Suma în cont: 120.000.000 + 326.300.000 = 446.300.000 ROL

• 30.12.000

Curs BNR: 39.410 ROL/EUR

Întrucât exportatorul nu şi-a lichidat poziţia înainte de scadenţă, adică nu a


efectuat o cumpărare de contracte futures, el are o poziţie short deschisă. În ziua
scadenţei, Casa Română de Compensaţie lichidează în numerar poziţia deschisă,
la cursul BNR din ultima zi de tranzacţionare, 39.410 ROL/EUR, în condiţiile în
care exportatorul vânduse contractele la cursul de 41.263 ROL/EUR.

Profit la un euro: 41.263 – 39.410 = 1.853 ROL/EUR

Profit pe contract: 1.853 ROL/EUR x 1.000 EUR/contract = 1.853.000


ROL/contract

Profit efectiv total: 1.853.000 ROL/contract x 100 contracte = 185.300.000 ROL

Deci exportatorului i se vor vira în cont 185.300.000 ROL

Suma în cont: 120.000.000 + 185.300.000 = 305.300.000 ROL

Să ne amintim că exportatorul nu încasează profitul obţinut într-o singură


tranşă, la scadenţa contractului. În funcţie de marcarea la piaţă - adaptarea zilnică
a contractelor futures deja încheiate în raport cu evoluţia cotaţiei futures pe piaţă
– contul în marjă este ajustat zilnic, de la data deschiderii poziţiei până la data
închiderii acesteia sau data lichidării contractelor la scadenţă.

Această operaţiune a presupus următoarele costuri:

• comisionul brokerului: 5.000 ROL/contract x 100 contracte = 500.000 ROL;


• dobânda pe trei luni la marja din cont:

Cheltuieli totale: 5.025.000 + 500.000 = 5.525.000 ROL

Rezultatul operaţiunii: 185.300.000 – 5.525.000 =


= 179.775.000 ROL:

Dacă exportatorul nu ar fi iniţiat o tranzacţie cu contracte futures, la sfârşitul


lunii decembrie, când încasa 100.000 EUR, el i-ar fi putut preschimba în ROL la
cursul de 39.410 ROL/EUR, obţinând 3.941.000.000 ROL.

Contravaloarea în lei a celor 100.000 EUR la data încheierii contractului era

41.127 ROL/EUR x 100.000 EUR = 4.112.700.000 ROL

Deci pierderea sa s-ar fi ridicat la:

4.112.700.000 ROL - 3.941.000.000 ROL = 171.700.000 ROL

Prin acoperirea realizată cu contracte futures, exportatorul nu numai că a


evitat pierderea de 171.700.000 ROL, dar a câştigat 179.775.000 ROL.

Notă: Pierderea evitată şi câştigul obţinut prin această operaţiune au valori


relativ ridicate, întrucât exemplul s-a bazat pe cursurile reale, atât cel al BNR, cât
şi cel practicat la BMFMS, dintr-o perioadă în care leul a cunoscut o întărire
considerabilă şi susţinută faţă de toate valutele, datorită noii politici aplicate de
BNR, care şi-a limitat, începând cu toamna anului 2004, intervenţiile pe piaţa
valutară doar în cazul unor situaţii excepţionale.

b). Din perspectiva unui speculator, ziua optimă pentru lichidarea


contractelor este aceea în care diferenţa dintre cotaţia contractului futures a zilei
respective şi cursul la care au fost vândute contractele este maximă. Deci
lichidarea s-ar fi făcut pe data de 03.12.2004, cât profitul virtual se ridica la
376.300.000 ROL. Din acesta se scad comisionul brokerului şi dobânda la
depozite pentru perioada 01.10 – 03.12 (64 zile).
Profit total: 376.300.000 – 500.000 – 2.382.222 = 373.417.778 ROL.

Aplicaţia 3

În data de 1 octombrie 2004, un importator de autoturisme încheie un


contract în valoare de 700.000 EUR din Germania, cu obligaţia de livrare până la
data de 22 decembrie şi de plată până la data de 30 decembrie 2004.

Importatorul doreşte să se protejeze faţă de o eventuală depreciere a leului


faţă de euro, alegând ca tehnică de acoperire contractele futures. Astfel el
cumpără printr-o agenţie de brokeraj a BMFMS 700 contracte EUR/ROL cu
scadenţa în decembrie la preţul de 41.375 (valoarea unui contract este de 1.000
EUR). Marja pe care trebuie să o depună pentru un contract este de 1.200.000 lei.
Variaţia cotaţiei contractului futures EUR/ROL până la sfârşitul perioadei de
valabilitate a acestuia este:

Data Curs BNR Cotaţie


futures

01.10.2003 41.127 41.375

15.10.2003 41.301 41.275

03.11.2003 40.846 40.930

20.11.2003 41.201 41.399

05.12.2003 41.560 41.500


18.12.2003 41.448 41.325

30.12.2003 41.442

a). Prezentaţi evoluţia şi rezultatul final al operaţiunii pentru importator, în


condiţiile în care comisionul plătit brokerului pentru un contract este de 10.000
lei, iar rata dobânzii la depozitele în lei este de 17% p.a.

b). Ce moment şi-ar alege un speculator pentru lichidarea contractului?

Rezolvare

• a). 01.10.2004:

importatorul cumpără 700 contracte dec 2004, la cursul de 41.375 ROL/EUR. În


contul deschis la agenţie depune marja iniţială aferentă celor 700 contracte
vândute, adică:

1.200.000 ROL x 700 contracte = 840.000.000 ROL

Suma în cont: 840.000.000 ROL

• 15.10.2004

futures EUR/ROL este de 41.275, adică preţul la care pot fi vândute contractele
este mai mic decât cel la care au fost cumpărate, deci în cont se va înregistra o
pierdere virtuală de 41.375 - 41.275 = 100 ROL pentru un euro, adică 100
ROL/EUR x 1.000 EUR/contract = 100.000 ROL/contract, deci în total o pierdere
virtuală de 100.000 ROL/contract x 700 contracte = 70.000.000 ROL

Suma în cont: 840.000.000 – 70.000.000 = 770.000.000 ROL

• 03.11.2004

cotaţia futures este 40.930 ROL/EUR, inferioară celei la care importatorul a


cumpărat contractele, fapt pentru care în cont se înregistrează o pierdere virtuală
de 41.375 - 40.930 = 445 ROL pentru un EUR, adică 445 ROL/EUR x 1.000
EUR/contract = 445.000 ROL/contract.

445.000 ROL/contract x 700 contracte = 311.500.000

Suma în cont: 840.000.000 – 311.500.000 = 528.500.000 ROL

• 20.11.2004

cotaţia futures este 41.399 ROL/EUR > 41.375 ROL/EUR, deci în cont se va
înregistra un profit virtual de 24 ROL/EUR, adică de 24.000 ROL/contract,
respectiv 16.800.000 ROL pentru cele 700 contracte vândute.

Suma în cont: 840.000.000 + 16.800.000 = 856.800.000 ROL

• 05.12.2004

în această zi, cotaţia contractelor futures EUR/ROL este de 41.500 ROL/EUR.

Profit la un euro: 41.500 – 41.375 = 125 ROL/EUR

Profit pe contract: 125 ROL/EUR x 1.000 EUR/contract = 125.000 ROL/contract

Profit/700 contracte: 125.000 ROL/contract x 700 contracte = 87.500.000 ROL

Suma în cont: 840.000.000 + 87.500.000 = 927.500.000 ROL

• 18.12.2004

Futures dec 2004 : 41.325 ROL/EUR.

Importatorul ar vinde contractele la un preţ mai mic decât cel la care le-a
cumpărat, deci:

Pierdere la un euro: 41.375 - 41.325 = 50 ROL/EUR

Pierdere pe contract: 50 ROL/EUR x 1.000 EUR/contract = 50.000 ROL/contract


Pierdere /700 contracte: 50.000 ROL/contract x 700 contracte = 35.000.000 ROL

Suma în cont: 840.000.000 – 35.000.000 = 805.000.000 ROL

• 30.12.2004

Curs BNR: 41.442 ROL/EUR

Întrucât importatorul nu şi-a lichidat poziţia înainte de scadenţă, printr-o vânzare,


el are o poziţie long deschisă. În ziua scadenţei, Casa Română de Compensaţie
lichidează în numerar poziţia deschisă, la cursul BNR din ultima zi de
tranzacţionare, 41.442 ROL/EUR, în condiţiile în care exportatorul cumpărase
contractele la cursul de 41.375 ROL/EUR.

Profit la un euro: 41.442 - 41.375 = 67 ROL/EUR

Profit pe contract: 67 ROL/EUR x 1.000 EUR/contract = 67.000 ROL/contract

Profit efectiv total: 67.000 ROL/contract x 700 contracte = 46.900.000 ROL

Suma în cont: 840.000.000 + 46.900.000 = 886.900.000 ROL

Această operaţiune a presupus următoarele costuri:

• comisionul brokerului: 10.000 ROL/contract x 700 contracte = 7.000.000


ROL;

• dobânda pe trei luni la marja din cont:

Cheltuieli totale: 7.000.000 + 35.700.000 = 42.700.000 ROL

Rezultatul operaţiunii: 46.900.000 – 42.700.000 = 4.200.000 ROL

Dacă importatorul nu ar fi iniţiat o tranzacţie cu contracte futures, la sfârşitul


lunii decembrie, când trebuia să plătească 700.000 EUR, el i-ar fi putut
preschimba la cursul de 41.442 ROL/EUR, plătind pentru ei 29.009.400.000
ROL.

Contravaloarea în lei a importului la data încheierii contractului era:

41.127 ROL/EUR x 700.000 EUR = 28.788.900.000 ROL

Deci pierderea sa s-ar fi ridicat la:

29.009.400.000 ROL - 28.788.900.000 ROL = 220.500.000 ROL

Prin acoperirea realizată cu contracte futures, exportatorul nu numai că a


evitat pierderea de 220.500.000 ROL, dar a câştigat 4.200.000 ROL.

b). Ziua optimă pentru lichidarea contractelor de către un speculator este


aceea în care diferenţa dintre cotaţia contractului futures a zilei respective şi
cursul la care au fost cumpărate contractele este maximă. Deci lichidarea s-ar fi
făcut pe data de 05.12.2004, cât profitul virtual era de 87.500.000 ROL.

Din aceasta sumă trebuie scăzute comisionul brokerului şi dobânda la


depozite pentru perioada 01.10 – 05.12 (66 zile).

Profit total: 46.900.000 – 7.000.000 – 26.180.000 = 13.720.000 ROL.

Aplicaţii propuse forward & futures

Aplicaţia 1

Un importator american are de achitat un import din Belgia în valoare de


500.000 EUR, peste trei luni. Trendul actual este de apreciere a EUR în raport cu
USD, fapt pentru care el decide să cumpere de la banca sa 500.000 EUR la
termen de trei luni, la un curs de 1,3235 USD/EUR. Stabiliţi rezultatul operaţiunii
pentru importator dacă la scadenţa contractului cursul spot a fost:

a). 1,3389 USD/EUR;

b). 1,3198 USD/EUR.

Aplicaţia 2

Un exportator japonez are de încasat peste şase luni contravaloarea unui


export efectuat în SUA în valoare de 800.000 USD. Pentru că dolarul american
(moneda contractuală) se încadrează într-o tendinţă de depreciere în raport cu
JPY, el încheie un contract forward cu banca sa, prin care îi vinde acesteia la
termenul de şase luni 800.000 USD la cursul de 103,954 JPY/USD. Care va fi
rezultatul operaţiunii pentru exportator dacă după şase luni cursul la vedere este
de:

a). 103,112 JPY/USD;

b). 104,045 JPY/USD.

Aplicaţia 3

Pe data de 4 februarie 2005, un exportator de utilaje agricole încheie un


contract cu un partener din Statele Unite în valoare de 500.000 USD, acesta din
urmă fiind obligat la plată până la data de 15 martie 2004.

Exportatorul decide să protejeze suma în USD pe care o are de încasat faţă de


o eventuală depreciere a dolarului faţă de leu, alegând ca tehnică de acoperire
contractele futures. Astfel el vinde printr-o agenţie de brokeraj a BMFMS 500
contracte USD/ROL cu scadenţa în martie la preţul de 31.900 (valoarea unui
contract este de 1.000 USD). Marja pe care trebuie să o depună pentru un contract
este de 1.200.000 lei. Variaţia cotaţiei contractului futures USD/ROL până la
sfârşitul perioadei de valabilitate a acestuia este:

Data Curs BNR Cotaţie


futures
04.02.2005 31.278 31.900

10.02.2005 31.440 31.976

22.02.2005 30.473 30.675

03.03.2005 30.992 31.269

15.03.2005 31.250 31.578

30.03.2005 32.023

Calculaţi rezultatul operaţiunii pentru exportator în următoarele variante:

• îşi lichidează poziţia deschisă în data de 15.03.2005, dată la care încasează


contravaloarea exportului;

• aşteaptă până la scadenţa contractelor pentru a livra efectiv valuta;

• îşi lichidează poziţia înainte de scadenţă la momentul optim pentru


maximizarea profitului,

în condiţiile în care comisionul plătit brokerului pentru un contract este de 7.000


lei, iar rata dobânzii la depozitele în lei este de 16,25% p.a.

Aplicaţia 4

În data de 12 aprilie 2004, un importator încheie un contract în valoare de


1.000.000 USD din SUA, cu obligaţia de plată până la data de 15 iunie.

Importatorul intenţionează să protejeze suma pe care o are de plătit în dolari


faţă de o eventuală depreciere a leului în raport cu dolarul, alegând ca tehnică de
acoperire a riscului valutar contractele futures. Astfel, el cumpără printr-o agenţie
de brokeraj a BMFMS 1.000 contracte USD/ROL cu scadenţa în iunie la preţul de
32.100 (valoarea unui contract este de 1.000 USD). Marja pe care trebuie să o
depună pentru un contract este de 1.200.000 lei. Variaţia cotaţiei contractului
futures USD/ROL până la sfârşitul perioadei de valabilitate a acestuia este:
Data Curs Cotaţie
oficial futures

12.04.2004 32.054 32.100

23.04.2004 31.952 32.020

03.05.2004 31.875 31.916

17.05.2004 32.012 31.977

28.05.2004 32.108 32.105

08.06.2004 32.179 32.185

15.06.2004 32.206 32.220

30.06.2004 32.215

Calculaţi rezultatul operaţiunii pentru importator în următoarele variante:

• îşi lichidează poziţia deschisă în data de 15.03.2005, dată la care trebuie să


achite contravaloarea importului;

• îşi lichidează poziţia înainte de scadenţă la data la care profitul obţinut ar


maxim,

în condiţiile în care comisionul plătit brokerului pentru un contract este de 8.000


lei, iar rata dobânzii la depozitele în lei este de 16% p.a.
12.2. Swap

Termenul „swap” semnifică în limba engleză „schimb”. Operaţiunile swap


au apărut cu mai bine de douăzeci de ani în urmă şi, treptat, şi-au extins aria de
utilizare de la câţiva operatori sofisticaţi la pieţe mature de swap, pe care se
încheie tranzacţii de mii de miliarde (în USD) pieţe care au crescut în douăzeci de
ani de peste 10.000 de ori (vezi Anexele 3 şi 4).

Se demarcă două mari categorii de swap, în funcţie de piaţa pe care se


încheie aceste tranzacţii:

I. Swap valutar (foreign exchange swap) – este o combinaţie între o


operaţiune de cumpărare de valută la vedere şi una de vânzare a aceleiaşi
valute la termen, sau invers (vânzare la vedere combinată cu cumpărare la
termen). Scopul este acela de a putea achita datoriile scadente într-o valută
din disponibilităţile deţinute în altă valută.

II. Swap financiar – reprezintă un angajament între două sau mai multe părţi
de a schimba anumite fluxuri monetare (cash-flow) într-o perioadă viitoare.

Fluxurile monetare schimbate între părţi vizează îndeosebi valoarea unor


instrumente financiare sau valoarea unor valute. De aici rezultă principalele
operaţiuni swap:

1. swap de dobândă (interest rate swap) prin care părţile îşi plătesc una
celeilalte dobânzile aferente împrumuturilor contractate de acestea în
aceeaşi valută, pentru aceeaşi valoare nominală.

Principalele tipuri de swap de dobândă sunt:

1. swap dobândă fixă – dobândă variabilă (plain vanilla swap) -


schimbarea unei datorii cu rata dobânzii fixă cu o datorie cu rata
dobânzii variabilă în aceeaşi valută;

2. swap dobândă variabilă – dobândă variabilă (basis swap) -


schimbarea unei datorii cu o anumită rată a dobânzii variabile cu
o datorie cu altă rată a dobânzii variabile în aceeaşi valută.
Atractivitatea operaţiunilor swap de dobândă este legată de conceptul
avantajului comparativ (relativ). Practica demonstrează faptul că firmele cu un
rating mai bun deţin un avantaj comparativ pe piaţa creditelor pe termen lung şi
pe cea a creditelor cu dobândă fixă, în timp ce firmele cu un rating mai slab deţin
un avantaj comparativ pe piaţa creditelor pe termen scurt şi pe cea a creditelor cu
dobândă variabilă.

Practic, operaţiunile swap îi oferă utilizatorului posibilitatea de a realiza


operaţiuni de arbitraj pe pieţele de capital, ratingul favorabil de pe o piaţă (de
regulă cea naţională) fiind folosit pe o altă piaţă pentru a obţine credite cu costuri
mai scăzute.

2. swap de valute (currency swap) este operaţiunea prin care părţile


schimbă o obligaţie de plată într-o valută pentru o obligaţie de plată în
altă valută pentru aceeaşi valoare nominală.

Swap-ul de valute se întâlneşte în trei forme:

1. swap de valute dobândă fixă – dobândă fixă (currency swap) -


schimbarea unei datorii într-o valută cu rata dobânzii fixă cu o
datorie cu altă rată fixă a dobânzii în altă valută.

2. Swap de valute dobândă fixă – dobândă variabilă (cross


currency swap) - schimbarea unei datorii într-o valută cu rata
dobânzii fixă cu o datorie cu rata dobânzii variabilă în altă valută.

3. Swap de valute dobândă variabilă – dobândă variabilă (cross


currency basis swap) - schimbarea unei datorii într-o valută cu o
anumită rată a dobânzii variabile cu o datorie cu altă rată a
dobânzii variabile în altă valută.

Cele mai des întâlnite swap-uri de valute sunt cross currency swaps.

Dobânda variabilă este compusă dintr-o dobândă de referinţă (LIBOR,


EURIBOR, etc), care este actualizată periodic, la care se adaugă o marjă
exprimată în procente. Deci variabilitatea este dată de fluctuaţia ratei de referinţă.

Şi operaţiunile swap de valute pornesc de la premisa avantajului comparativ,


respectiv o firmă poate deţine un avantaj comparativ faţă de alta pe o anumită
piaţă.

Flexibilitatea acestor operaţiuni au determinat extinderea şi diversificarea lor,


astăzi încheindu-se de asemenea swap-uri de indici (equity swap) şi swap-uri de
mărfuri (commodity swap). Swap-ul de indici presupune efectuarea plăţilor în
funcţie de evoluţia unui indice sau a unui portofoliu de indici, swap-ul de mărfuri
funcţionând după acelaşi principiu.

S
ursa: www.isda.org

Aplicaţii rezolvate

Aplicaţia 1

O firmă care deţine


1.000.000 USD cu care va plăti
un import peste o lună are
nevoie în prezent de CHF, pe
care însă urmează să îi încaseze
peste o lună. Pentru a procura
CHF, firma apelează la o bancă
pentru a efectua o operaţiune swap. Banca îi oferă următoarele cotaţii:

CHF/USD spot: 1.1403/13 CHF

CHF/USD forward: 30/20.

Prezentaţi modul de derulare a operaţiunii şi rezultatul acesteia pentru firmă.

Rezolvare

Cotaţiile la termen oferite de bancă sunt:

Fc = 1,1403 – 0,0030 = 1,1373 CHF/USD


Fv = 1,1413 – 0,0020 = 1,1393 CHF/USD

Firma va vinde spot dolarii contra franci elveţieni:

1.000.000 USD x 1,1403 CHF/USD = 1.140.300 CHF

şi cumpără la termen de o lună dolarii pe care îi plăteşte cu franci elveţieni:

1.000.000 USD x 1,1393 CHF/USD = 1.139.300 CHF

Din această operaţiune rezultă un câştig pentru firma în cauză de:

1.140.300 - 1.139.300 = 1.000 CHF

O altă soluţie pentru procurarea valutei de care are nevoie agentul


economic, valorificând simultan disponibilităţile în altă valută este aceea a
depozitelor de eurovalute, care constă în plasarea valutei deţinute într-un depozit,
concomitent cu contractarea unui împrumut în valuta care îi este necesară.

Aplicaţia 2

O firmă care deţine 1.000.000 USD cu care va plăti un import peste o lună
are nevoie în prezent de CHF, pe care însă urmează să îi încaseze peste o lună.
Firma apelează la o bancă pentru a contracta un credit în CHF pentru o lună şi a
constitui un depozit în USD pe o lună. Banca practică următoarele cotaţii:

CHF/USD spot: 1.1403/13 CHF

CHF/USD forward: 30/20.

şi următoarele rate ale dobânzii:

CHF1 lună: 3,24 – 3,35

USD1 lună 4,67 – 4,82


Prezentaţi modul de derulare a operaţiunii şi rezultatul acesteia pentru firmă.

Rezolvare

Agentul economic ia cu împrumut 1.140.300 CHF cu o dobândă de 3,35%


p.a., în valoare absolută:

şi constituie un depozit pe o lună cu 1.000.000 USD pentru care va primi o


dobândă de:

Dobânda aferentă depozitului este preschimbată în franci elveţieni la bancă


(la cursul la termen) şi se obţin:

3.891,6 USD x 1,1373 CHF/USD = 4.426 CHF

(Acest lucru este posibil întrucât diferenţa dintre dobânda pentru depozitul
constituit în USD şi dobânda aferentă creditului în CHF, diferenţă care va fi
practic câştigul agentului economic, se poate calcula chiar din momentul iniţial).

Câştigul obţinut din această operaţiune este dat de diferenţa dintre dobânda
aferentă depozitului şi dobânda aferentă creditului, şi se ridică la:

4.426 – 3.183,34 = 1.242,66 CHF

Notă: Se remarcă faptul că, în aceste condiţii de curs valutar şi rate ale
dobânzii practicate de bancă, pentru agentul economic este mai avantajoasă a
doua metodă, întrucât câştigul obţinut este mai mare: 1.000 < 1.242,66.

Aplicaţia 3

Firma A, din Germania, doreşte să îşi finanţeze filiala din Elveţia printr-un
împrumut pe 5 ani în valoare de 4 mil. franci elveţieni. Firma B, din Elveţia,
intenţionează să finanţeze filiala din Germania printr-un împrumut pe 5 ani în
valoare de 2 mil euro. Cursul de schimb CHF/EUR este în prezent egal cu 2.

Ambele companii constată că se pot împrumuta în condiţii mai favorabile în


moneda naţională decât în valuta dorită: A poate contracta un credit în euro la o
rată a dobânzii de 6% p.a. şi un credit în franci elveţieni la 5,2%, în timp ce B
poate împrumuta la o rată a dobânzii de 4% p.a. pentru franci elveţieni şi 6,8%
pentru euro. De aceea, companiile vor intra într-un swap de valute cu rată fixă a
dobânzii.

Prezentaţi mecanismul acordului swap.

Rezolvare

A va contracta un credit de 2 mil euro pentru 5 ani la o rată a dobânzii de


6%p.a., B un credit de 4 mil franci elveţieni pe 5 ani la o rată a dobânzii de 4%
p.a.

Cele două companii vor încheia un acord swap de valute pe 2 ani,


procedând la un schimb de principal, în baza cursului de schimb la vedere din
momentul încheierii swap-ului, fiecare firmă primind astfel valuta dorită.

La sfârşit de an, fiecare firmă achită celeilalte dobânda aferentă creditului


contractat:

A: 4.000.000 CHF x 4% = 160.000 CHF

B: 2.000.000 EUR x 6% = 120.000 EUR

La scadenţa de 5 ani, firmele plătesc ultimele dobânzi şi rambursează


creditele contractate în monedă naţională.
Cele două firme au putut obţine creditele în valuta dorită fără a suporta
riscul de schimb, întrucât schimbul monetar de la sfârşitul contractului se face pe
baza cursului convenit iniţial.

Aplicaţia 4

Două firme, AAA şi BBB, au posibilitatea să obţină împrumuturi atât la rate


fixe, cât şi variabile ale dobânzii, prezentate în tabelul următor:

Costuri Diferenţialul
Societatea Societatea
de Spread spread-ului
AAA BBB
împrumut

Rată fixă
7% 8% 1%
(3 ani)
¾%
Rată
LIBOR+1/ LIBOR+3/
variabilă 1/4%
8% 8%
(6 luni)

Societatea AAA are un avantaj absolut, ea putând să se împrumute atât cu


dobândă fixă, cât şi cu dobândă variabilă, în condiţii mai avantajoase decât BBB,
şi un avantaj relativ în cazul împrumutului cu dobândă fixă (1%) în timp ce BBB
are un avantaj relativ în cazul creditului cu dobândă variabilă (1/4%).

Pentru ca cele două societăţi să fie interesate de un asemenea swap, este


necesar ca AAA să dorească un credit cu rata dobânzii variabilă, iar BBB un
credit cu rată fixă a dobânzii. Pentru AAA, cea mai bună rată variabilă pe care o
poate obţine este LIBOR + 1/8%, iar pentru BBB cea mai avantajoasă rată fixă de
8%.

Pentru a câştiga din efectuarea unui swap de rate ale dobânzii (de fapt din
efectuarea unei operaţiuni de arbitraj a diferenţialului spread-ului), fiecare
societate va contracta creditul la rata dobânzii pentru care deţine un avantaj
comparativ (AAA va contracta un credit la 7% p.a., iar BBB un credit la LIBOR
+ 3/8% p.a.), după care vor proceda la schimbarea între ele a dobânzilor de plată.

Diferenţa de ¾% din tabelul anterior este cunoscută sub numele de


„diferenţialul spread-ului dobândă fixă – dobândă variabilă” şi reprezintă
câştigul pe care îl obţin cele două societăţi care recurg la un swap de rată a
dobânzii.

În condiţiile în care câştigul de ¾% rezultat din swap se va împărţi în


proporţii egale, adică fiecare va avea un beneficiu de ¾% : 2 = 3/8%2, aceasta
înseamnă că:

• pentru AAA, care este interesată de un împrumut cu rata variabilă a


dobânzii, câştigul se va traduce printr-o diminuare cu 3/8% a ratei pe care o
obţine ea pe piaţă: LIBOR + 1/8% - 3/8% = LIBOR -1/4%;

• pentru BBB, interesată de un credit cu rată fixă a dobânzii, câştigul va


consta în reducerea ratei dobânzii pe care el o primeşte pe piaţă: 8% - 3/8%
= 7 5/8%.

AAA îi va plăti lui BBB doar rata de bază LIBOR şi, pentru a afla ce rată fixă
a dobânzii îi va fi achitată de BBB, efectuăm următorul raţionament:

Societatea AAA

Credit actual 7%

Plăţi către BBB LIBOR

Încasări de la BBB ?

Costul creditului

după swap LIBOR - ¼%

7% + LIBOR - ? = LIBOR – ¼%

Efectuând calculele, obţinem rezultatul de 7 ¼%, adică rata fixă a dobânzii pe


care BBB i-o va plăti lui AAA.

2
Schema
convenţională a acestui
tip de swap este
următoarea:

Prezentarea schematică a swap-ului:

Firma AAA Firma BBB

Costul
creditării
directe

Împrumut cu 7%
rată fixă

Împrumut cu LIBOR +
rată variabilă 3/8%
Plăţi implicate
de SWAP

AB LIBOR

BA 7 ¼%

Costul final 7% + LIBOR – 7 LIBOR +


(a) ¼% = LIBOR – 3/8% -
¼% LIBOR + 7
1/4% = 7
5/8%

Costul
împrumutului
direct (b)

La rată LIBOR + 1/8%


variabilă

La rată fixă 8%

Câştig din (LIBOR + 8% - 7 5/8%


swap 1/8%) – = 3/8%
(LIBOR –
(b - a) 1/4%) = 3/8%

Aplicaţia 5

Firma AAA din Canada, care doreşte să obţină un împrumut de 100 milioane
euro pentru 5 ani,la o rată variabilă a dobânzii, poate obţine împrumutul la
LIBOR + 0,3%. Firma BBB din Germania vrea să obţină un împrumut de 200
milioane dolari canadieni pe 5 ani, la o rată a dobânzii fixe, şi obţine cea mai bună
rată la nivelul de 7,6%.

Ca alternativă, ele sunt puse în legătură de către o bancă pentru a efectua un


cross-currency swap.

În aceste condiţii, AAA va emite obligaţiuni at par, denominate în CAD, cu


rată fixă a dobânzii de 6,5% şi termen de rambursare 5 ani. BBB va contracta un
împrumut în euro pe 5 ani, la o rată variabilă a dobânzii LIBOR + 0,6%. Apoi
cele două companii vor schimba între ele atât valutele împrumutate, la cursul de 1
EUR = 2 CAD, cât şi fluxurile de dobânzi.

Ce beneficii vor avea cele două companii în urma acordului swap încheiat, în
condiţiile în care părţile au convenit o repartizare a beneficiilor: 60% - AAA şi
40% - BBB?

Rezolvare

Ratele dobânzii la care cele două companii pot obţine împrumuturile sunt
următoarele:

Costuri Diferenţialul
Societatea Societatea
de Spread spread-ului
AAA BBB
împrumut

Rată fixă
la CAD (3 6,5% 7,6% 1,1%
ani)
0,8%
Rată
variabilă LIBOR+0, LIBOR+0,
0,3%
la EUR (6 3% 6%
luni)

Câştigul obţinut din swap, de 0,8%, se va împărţi între cele două firme:
- AAA va obţine 0,8% x 60% = 0,48%

- BBB 0,8% x 40% = 0,32%

Deci AAA ve reuşi prin acest swap să obţină un împrumut în euro pentru
care va trebui să plătească o dobândă mai mică cu 0,48% decât cea pe care o
obţine ea pe piaţă, adică:

LIBOR + 0,3% - 0,48% = LIBOR – 0,18% la EUR.

BBB la rândul său va contracta un împrumut în CAD pentru care va plăti cu


0,32% mai puţin decât rata fixă a dobânzii care îi este oferită ei pe piaţă, adică:

7,6% - 0,32% = 7,28% la CAD.

AAA îi va plăti lui BBB doar rata de bază LIBOR şi, pentru a afla ce rată fixă
a dobânzii îi va fi achitată de BBB, efectuăm următorul raţionament:

Societatea AAA

Împrumut actual 6,5%

Plăţi către BBB LIBOR

Încasări de la BBB ?

Costul creditului

după swap LIBOR – 0,18%

6,5% + LIBOR - ? = LIBOR – 0,18%

Efectuând calculele, obţinem rezultatul de 6,68%, adică rata fixă a dobânzii


la CAD pe care BBB i-o va plăti lui AAA.

Schema convenţională a acestui tip de swap este următoarea:

Etapa 1: schimbul principalului


Etapa 2: schimbul fluxurilor de dobânzi

Etapa 3: înapoierea principalului la maturitate

În rezumat, operaţiunile presupuse de swap-ul încrucişat se prezintă astfel:

Firma A Firma B

Costul
creditării
directe
Împrumut în 6,5%
CAD cu rată
fixă

Împrumut în LIBOR +
EUR cu rată 0,6%
variabilă

Plăţi implicate
de SWAP

AB LIBOR

BA 6,68%

Costul final
(a)

Al 6,5% + LIBOR –
împrumutului 6,68% =
în EUR al LIBOR – 0,18%
firmei A

Al LIBOR +
împrumutului 0,6% -
în CAD al LIBOR +
firmei B 6,68% =
7,28%

Costul
împrumutului
direct (b)
La rată LIBOR + 0,3%
variabilă în
EUR

La rată fixă în 7,6%


CAD

Câştig din (LIBOR +


swap 0,3%) – 7,6% -
(LIBOR - 7,28% =
(b - a) 0,18%) = 0,32%
0,48%

Aplicaţii propuse

Aplicaţia 1

O firmă are un disponibil de 2.000.000 EUR pentru 6 luni, dar are nevoie în
prezent de DKK, pe care însă urmează să le încaseze peste o 6 luni. Pentru a
procura DKK, firma apelează la o bancă. Banca îi oferă următoarele cotaţii:

SDKK/EUR: 7,4375/408

FDKK/EUR: 18/26

şi următoarele rate ale dobânzii:

DKK1 lună 4,28 – 4,46

EUR1 lună 3,85 4,10

La ce metodă va apela agentul economic şi cu ce rezultat?


Aplicaţia 2

Firmele A, din SUA, şi B, din Japonia, au posibilitatea să se împrumute în


condiţii mai favorabile de dobândă pe pieţele lor naţionale, însă A intenţionează
să facă o investiţie de 300 mil. yeni japonezi, iar B o investiţie de 3 mil. dolari.
Considerăm un curs de schimb 1 USD = 100 JPY, rata dobânzii la care se
împrumută A în yeni – 4,5% p.a., rata dobânzii la care se împrumută B în dolari –
5,7% p.a., perioada creditării şi a swap-ului pe valute – 3 ani, dobânzile fiind
plătite la sfârşitul fiecărui an.

Prezentaţi mecanismul acordului swap.

Aplicaţia 3

Două firme, A şi B, au posibilitatea să contracteze împrumuturi atât la rate


fixe, cât şi variabile ale dobânzii, prezentate în tabelul următor:

Costuri
Societatea Societatea
de
A B
împrumut

Rată fixă
7,4% 8,7%
(3 ani)

Rată
LIBOR + LIBOR +
variabilă
0,2% 0,7%
(6 luni)

Prezentaţi mecanismul şi rezultatul operaţiunii swap la care vor apela cele


două firme.
Aplicaţia 4

Firma AAA din Marea Britanie doreşte să facă o investiţie în valoare de 100
milioane USD pe care să îi împrumute la o rată variabilă a dobânzii, întrucât
anticipează reducerea ratei dobânzii la dolari. Piaţa îi oferă LIBOR + 1/5%.
Interesată de posibilitatea reducerii ratei dobânzii, AAA contactează o bancă, care
îi propune un cross-currency swap cu compania americană BBB, care are nevoie
de 50 milioane lire sterline, pe care le poate împrumuta de pe piaţă la o rată fixă a
dobânzii de 8 4/5%. Cursul de schimb este de 2 USD/GBP. Banca face această
propunere, întrucât AAA poate împrumuta în monedă naţională la o rată fixă a
dobânzii de 7 3/5%, mai mică decât cea de care beneficiază BBB (companie
americană), iar BBB se poate împrumuta pe piaţa naţională la o rată LIBOR +
3/5%.

Prezentaţi modul de realizare a operaţiunii swap şi rezultatul operaţiunii,


considerând că beneficiile se repartizează între cele două firme de maniera: 55% -
AAA, 45% - BBB.
12.3. Opţiuni

Opţiunea este un acord prin care una din părţi, vânzătorul opţiunii (option
writer/seller), vinde celeilalte părţi, cumpărătorul opţiunii (option buyer/holder),
dreptul, dar nu şi obligaţia, de a cumpăra un activ de la el sau de a-i vinde lui un
activ, în anumite condiţii (preţ, termen de valabilitate).

Opţiunea de cumpărare (call) dă:

• cumpărătorului opţiunii dreptul ca, până la scadenţă, să cumpere de la


vânzătorul opţiunii un activ la un preţ stabilit prin contract.

• vânzătorului opţiunii obligaţia de a vinde cumpărătorului opţiunii activul la


preţul stabilit, dacă opţiunea este exercitată pe perioada valabilităţii sale.

Opţiunea de vânzare (put) dă:

• cumpărătorului opţiunii dreptul ca, până la scadenţă, să vândă vânzătorului


opţiunii un activ la un preţ stabilit prin contract.

• vânzătorului opţiunii obligaţia de a cumpăra de la cumpărătorul opţiunii


activul la preţul stabilit, dacă opţiunea este exercitată pe perioada
valabilităţii sale.

Ţinând cont şi de faptul că cel care iniţiază o cumpărare deschide o poziţie


long, iar cel care efectuează o vânzare, deschide o poziţie short, rezultă cele patru
situaţii în care se poate afla operatorul cu opţiuni:

Poziţia LONG SHORT

Tipul opţiunii Cumpărător Vânzător


LONG PE SHORT PE
CALL CALL
CALL
Cumpără Vinde dreptul
(de
dreptul de de cumpărare a
cumpărare)
cumpărare a activului
activului

LONG PE SHORT PE
PUT PUT
SHORT
Cumpără Vinde dreptul
(de vânzare) dreptul de de vânzare a
vânzare a activului
activului

Prezentaţi caracteristicile opţiunilor.

Specificaţiile contractelor Options – valute tranzacţionate


la Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu

Simbol ROL/US ROL/EU EUR/USD


D R

Cotatia primei Lei /optiune

Data expirarii Ultima zi lucratoare a lunii de


optiunii scadenta a contractului futures
suport
Prima zi de Ziua în care a fost stabilit primul
tranzactionare pret de cotare al contractului
futures suport.

Ultima zi de Ultima zi de tranzactionare al


tranzactionare contractului futures suport.
si scadenta

Lichidarea la Optiunile “în bani” se vor lichida


scadenta prin plata în lei a diferentelor
dintre valoarea contractului la pret
de exercitare si 1.000 x cursul de
referinta comunicat de BNR în
ultima zi de valabilitate a
contractului ROL/USD,
10.000.000 lei x raportul
EURO/USD rezultat din cursurile
de referinta BNR ale EURO si
USD în ultima zi de valabilitate a
contractului EURO/USD, 1.000 x
cursul de referinta comunicat de
BNR în ultima zi de valabilitate a
contractului ROL/EURO, valoarea
contractului în functie de valoarea
dobânzii BUBOR la 3 luni
comunicata de BNR în ultima zi de
tranzactionare a contractului.

Orele de De luni pâna vineri între orele 9:30


tranzactionare - 17:00.
În zilele de scadenta orele de
tranzactionare coincid cu cele ale
contractelor futures suport.

Sursa: www.bmfms.ro
Discutaţi rezultatele tranzacţiilor cu opţiuni pe baza următoarelor
grafice:

1. LONG PE CALL

2. SHORT PE CALL

3. LONG PE PUT
4. SHORT PE PUT

Aplicaţii rezolvate
Aplicaţia 1

Un importator spaniol încheie un contract de import în luna iunie, plata


contravalorii acestuia, de 1.000.000 USD, făcându-se în decembrie. Pentru a evita
riscul aprecierii valutei contractuale (USD), importatorul alege ca tehnică de
acoperire opţiunile, cumpărând opţiuni CALL (valoarea unui contract fiind de
50.000 USD), la un preţ de exerciţiu de 0,7468 EUR/USD. Prima plătită pentru
un contract este de 0,012 EUR pentru 1 USD.

Prezentaţi situaţiile în care se poate afla importatorul la scadenţă, în funcţie


de evoluţia cursului spot.

Ce tip de opţiune pe valute studiază această problemă (american sau


european)?

Rezolvare

Prima pe contract: 0,012 x 50.000 = 600 EUR

Contracte cumpărate: 1.000.000 / 50.000 = 20 opţiuni CALL

La scadenţă, importatorul va acţiona în funcţie de evoluţia cursului spot faţă de


preţul de exercitare al opţiunii:

a). La un curs spot < 0,7468, dacă importatorul şi-ar exercita opţiunea, ar
pierde atât prima, cât şi diferenţa dintre cursul la care poate cumpăra valuta spot
şi preţul de exercitare. Deci el va decide să nu îşi exercite opţiunea, limitându-şi
pierderea la nivelul primei.

Pierdere: 600 EUR x 20 contracte = 12.000 EUR

b). Dacă la scadenţă 0,7468 < cursul spot < 0,7468 + 0,012 = 0,7588,
importatorul exercitând opţiunea îşi va diminua pierderea la o sumă mai mică
decât prima.

Exemplu: la un curs spot de 0,7523 EUR/USD:

• pierderea este reprezentată de prima aferentă celor 20 contracte – 12.000


EUR;

• câştigul este reprezentat de diferenţa dintre cursul spot la care ar fi cumpărat


valuta dacă nu îşi deschidea o poziţie long pe call şi preţul de exercitare al
opţiunii:

0,7523 – 0,7468 = 0,0055 EUR/USD

0,0055 EUR/USD x 1.000.000 USD = 5.500 EUR

12.000 – 5.500 = 6.500 EUR pierderea înregistrată dacă opţiunea call este
exercitată < 12.000 EUR – pierderea suportată dacă opţiunea nu ar fi fost
exercitată.

c). dacă la scadenţă, cursul spot este 0,7588:

- pierderea: 12.000 EUR

- câştigul din exercitarea opţiunii:

0,7588 - 0,7468 = 0,012 EUR/USD

0,012 EUR/USD x 1.000.000 USD = 12.000 EUR

Cursul de 0,7588 marchează „punctul mort”, acela la care exercitarea opţiunii


nu aduce nici un câştig şi nici o pierdere.
d). La un curs spot la scadenţă > 0,7588, importatorul va obţine profit.

Exemplu: Cursul spot este de 0,7613. În acest caz, câştigul obţinut de


importator va fi:

[(0,7613 – 0,7468) x 1.000.000)] - 12.000 = 14.500 – 12.000 = 2.500 EUR

Aplicaţia 2

Un exportator spaniol încheie un contract de export în luna iunie, plata


contravalorii acestuia, de 1.000.000 USD, făcându-se în decembrie. Pentru a evita
riscul deprecierii valutei contractuale (USD), importatorul alege ca tehnică de
acoperire opţiunile, cumpărând opţiuni PUT (valoarea unui contract fiind de
50.000 USD), la un preţ de exerciţiu de 0,7468 EUR/USD. Prima plătită pentru
un contract este de 0,012 EUR pentru 1 USD.

Prezentaţi situaţiile în care se poate afla exportatorul la scadenţă, în funcţie de


evoluţia cursului spot.

Rezolvare

Prima pe contract: 0,012 x 50.000 = 600 EUR

Contracte cumpărate: 1.000.000 / 50.000 = 20 opţiuni PUT

La scadenţă, exportatorul va acţiona în funcţie de evoluţia cursului spot faţă de


preţul de exercitare al opţiunii:
a). La un curs spot la scadenţă < 0,7348, exportatorul va obţine profit din
exercitarea opţiunii.

Exemplu: Cursul spot este de 0,7285. Câştigul obţinut de exportator se va


obţine scăzând prima pe care o plăteşte din diferenţa dintre preţul de exercitare şi
cursul spot la care ar fi putut vinde milionul de dolari la scadenţă:

[(0,7468 – 0,7285) x 1.000.000)] - 12.000 = 18.300 – 12.000 = 6.300 EUR.

b). Dacă la scadenţă cursul spot este 0,7348:

- pierderea: 12.000 EUR

- câştigul din exercitarea opţiunii:

0,7468 - 0,7348 = 0,012 EUR/USD

0,012 EUR/USD x 1.000.000 USD = 12.000 EUR

Cursul de 0,7348 marchează „punctul mort”, acela la care exercitarea opţiunii


nu aduce nici un câştig şi nici o pierdere.

c). Dacă la scadenţă 0,7468 – 0,012 = 0,7348 < cursul spot < 0,7468,
exportatorul exercitând opţiunea îşi va diminua pierderea la o sumă mai mică
decât prima.

Exemplu: la un curs spot de 0,7412 EUR/USD:

• pierderea este reprezentată de prima aferentă celor 20 contracte – 12.000


EUR;

• câştigul este reprezentat de diferenţa dintre preţul de exercitare al opţiunii şi


cursul spot la care ar fi vândut dolarii dacă nu îşi deschidea o poziţie long pe
put:
0,7468 – 0,7412 = 0,0056 EUR/USD

0,0056 EUR/USD x 1.000.000 USD = 5.600 EUR

12.000 – 5.600 = 6.400 EUR pierderea înregistrată dacă opţiunea put este
exercitată < 12.000 EUR – pierderea suportată dacă opţiunea nu ar fi fost
exercitată.

d). La un curs spot > 0,7468, dacă exportatorul şi-ar exercita opţiunea, ar
pierde atât prima, cât şi diferenţa dintre cursul la care poate vinde valuta spot şi
preţul de exercitare. Deci el va decide să nu îşi exercite opţiunea, limitându-şi
pierderea la nivelul primei.

Pierdere: 600 EUR x 20 contracte = 12.000 EUR

Aplicaţii propuse

Aplicaţia 1

Un importator japonez încheie un contract de import în luna martie, plata


contravalorii acestuia, de 500.000 EUR, făcându-se în septembrie. Pentru a evita
riscul aprecierii valutei contractuale (EUR), importatorul alege ca tehnică de
acoperire opţiunile, cumpărând opţiuni CALL (valoarea unui contract fiind de
50.000 EUR), la un preţ de exerciţiu de 139,4770 JPY/EUR. Prima plătită pentru
un contract este de 0,02 JPY pentru 1 EUR.

Prezentaţi situaţiile în care se poate afla importatorul la scadenţă, în funcţie


de evoluţia cursului spot.

Aplicaţia 2

Un exportator japonez încheie un contract de export în luna martie, plata


contravalorii acestuia, de 150.000 USD, făcându-se în septembrie. Pentru a evita
riscul deprecierii valutei contractuale (USD), exportatorul alege ca tehnică de
acoperire opţiunile, cumpărând opţiuni PUT (valoarea unui contract fiind de
50.000 USD), la un preţ de exerciţiu de 103,567 JPY/USD. Prima plătită pentru
un contract este de 0,023 JPY pentru 1 USD.

Prezentaţi situaţiile în care se poate afla exportatorul la scadenţă, în funcţie de


evoluţia cursului spot.