Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Instrumente derivate
FORWARD
FUTURES
Se încheie pe Se încheie în
piaţa OTC, bursă, printr-
1. Piaţa de
prin negociere un mecanism
tranzacţionare
directă între tranzacţional
părţi. specific.
Este
întotdeauna
standardizat,
între părţi
Nu este
negociindu-
standardizat,
2. Forma se numai
fiind rezultatul
contractului preţul
înţelegerii
contractului,
dintre părţi.
respectiv
preţul
activului
suport.
1
Open outcry
3. Realizarea
Telefon/telex – afişaj
tranzacţiilor
electronic
Casa de
4. Contrapartida Banca
compensaţie
Stabilite de
bancă în baza
reglementărilor Depozitul în
6. Garanţii
în vigoare şi marjă
riscului de
contrapartidă
Are o valoare
Are o valoare variabilă,
fixă, iar fiind zilnic
rezultatul marcat la
virtual la piaţă pe baza
scadenţă este diferenţei
7. Valoare
dat de diferenţa dintre cursul
dintre preţul curent (al
contractului zilei
(forward) şi respective) şi
preţul curent. cursul zilei
precedente.
Ridicată,
deoarece are
piaţă
Redusă,
secundară,
8. Lichiditate întrucât nu are
cotând la
piaţă secundară
bursă ca un
titlu financiar
derivat.
Poate fi
executat la
scadenţă prin
Este executat lichidare cash
la scadenţă sau lichidat
prin lichidare în bursă
9. Executare cash la (vânzare de
cursul/preţul către cel care
forward din deţine poziţie
contract. long,
cumpărare
pentru cel cu
poziţie short).
Diferenţa între
10. Remune cursul de
Comision
rare vânzare şi cel
de cumpărare
Mărimea 10.000.000
1.000 1.000
obiectului ROL x
USD EUR
contractului EUR/USD
Ultima zi de
Ultima zi lucrătoare a lunii de
tranzacţionare
expirare a contractului.
si scadenta
Se face prin plata in lei a
diferenţelor dintre valoarea
contractului si :1.000 x cursul
valutar de referinţă comunicat de
Banca Naţională a României în
ultima zi de valabilitate a
Lichidarea
contractelor ROL/USD si
ROL/EURO; 10.000.000 lei x
raportul EURO/USD rezultat din
cursul de referinţă BNR al EURO
si USD în ultima zi de valabilitate a
contractului EURO/USD.
Sursa: www.bmfms.ro
Aplicaţia 1
O firmă americană trebuie să efectueze peste 60 zile o plată unui partener din
Elveţia, în valoare de 100.000 CHF. Pentru evitarea riscului valutar, firma
americană se angajează să cumpere de la bancă francii elveţieni la termenul de 60
zile, la cursul la termen de 1,7530 CHF/USD, în condiţiile în care cursul spot la
momentul încheierii contractului forward era de 1,7799 CHF/USD. Care va fi
rezultatul operaţiunii pentru firma americană, dacă peste 2 luni cursul spot este de
:
Rezolvare
b). La scadenţă firma va plăti pentru 100.000 CHF cumpăraţi 57.045 USD
Comentarii:
Aplicaţia 2
30.12.2004 39.410
Rezolvare
• a). 01.10.2004:
• 14.10.2004
futures EUR/ROL este de 41.275, mai mare decât cursul la care s-au vândut cele
100 contracte futures, deci în cont se va înregistra o pierdere virtuală de 41.275 –
41.263 = 12 ROL pentru un euro, adică 12 ROL/EUR x 1.000 EUR/contract =
12.000 ROL/contract, deci în total o pierdere virtuală de 12.000 ROL/contract x
100 contracte = 1.200.000 ROL
• 26.11.2004
cotaţia futures este 39.399 ROL/EUR < 41.263 ROL/EUR, deci în cont se va
înregistra un profit virtual de 1.864 ROL/EUR, adică de 1.864.000 ROL/contract,
respectiv 186.400.000 ROL pentru cele 100 contracte vândute.
• 03.12.2004
• 23.12.2004
• 30.12.000
Aplicaţia 3
30.12.2003 41.442
Rezolvare
• a). 01.10.2004:
• 15.10.2004
futures EUR/ROL este de 41.275, adică preţul la care pot fi vândute contractele
este mai mic decât cel la care au fost cumpărate, deci în cont se va înregistra o
pierdere virtuală de 41.375 - 41.275 = 100 ROL pentru un euro, adică 100
ROL/EUR x 1.000 EUR/contract = 100.000 ROL/contract, deci în total o pierdere
virtuală de 100.000 ROL/contract x 700 contracte = 70.000.000 ROL
• 03.11.2004
• 20.11.2004
cotaţia futures este 41.399 ROL/EUR > 41.375 ROL/EUR, deci în cont se va
înregistra un profit virtual de 24 ROL/EUR, adică de 24.000 ROL/contract,
respectiv 16.800.000 ROL pentru cele 700 contracte vândute.
• 05.12.2004
• 18.12.2004
Importatorul ar vinde contractele la un preţ mai mic decât cel la care le-a
cumpărat, deci:
• 30.12.2004
Aplicaţia 1
Aplicaţia 2
Aplicaţia 3
30.03.2005 32.023
Aplicaţia 4
30.06.2004 32.215
II. Swap financiar – reprezintă un angajament între două sau mai multe părţi
de a schimba anumite fluxuri monetare (cash-flow) într-o perioadă viitoare.
1. swap de dobândă (interest rate swap) prin care părţile îşi plătesc una
celeilalte dobânzile aferente împrumuturilor contractate de acestea în
aceeaşi valută, pentru aceeaşi valoare nominală.
Cele mai des întâlnite swap-uri de valute sunt cross currency swaps.
S
ursa: www.isda.org
Aplicaţii rezolvate
Aplicaţia 1
Rezolvare
Aplicaţia 2
O firmă care deţine 1.000.000 USD cu care va plăti un import peste o lună
are nevoie în prezent de CHF, pe care însă urmează să îi încaseze peste o lună.
Firma apelează la o bancă pentru a contracta un credit în CHF pentru o lună şi a
constitui un depozit în USD pe o lună. Banca practică următoarele cotaţii:
Rezolvare
(Acest lucru este posibil întrucât diferenţa dintre dobânda pentru depozitul
constituit în USD şi dobânda aferentă creditului în CHF, diferenţă care va fi
practic câştigul agentului economic, se poate calcula chiar din momentul iniţial).
Câştigul obţinut din această operaţiune este dat de diferenţa dintre dobânda
aferentă depozitului şi dobânda aferentă creditului, şi se ridică la:
Notă: Se remarcă faptul că, în aceste condiţii de curs valutar şi rate ale
dobânzii practicate de bancă, pentru agentul economic este mai avantajoasă a
doua metodă, întrucât câştigul obţinut este mai mare: 1.000 < 1.242,66.
Aplicaţia 3
Firma A, din Germania, doreşte să îşi finanţeze filiala din Elveţia printr-un
împrumut pe 5 ani în valoare de 4 mil. franci elveţieni. Firma B, din Elveţia,
intenţionează să finanţeze filiala din Germania printr-un împrumut pe 5 ani în
valoare de 2 mil euro. Cursul de schimb CHF/EUR este în prezent egal cu 2.
Rezolvare
Aplicaţia 4
Costuri Diferenţialul
Societatea Societatea
de Spread spread-ului
AAA BBB
împrumut
Rată fixă
7% 8% 1%
(3 ani)
¾%
Rată
LIBOR+1/ LIBOR+3/
variabilă 1/4%
8% 8%
(6 luni)
Pentru a câştiga din efectuarea unui swap de rate ale dobânzii (de fapt din
efectuarea unei operaţiuni de arbitraj a diferenţialului spread-ului), fiecare
societate va contracta creditul la rata dobânzii pentru care deţine un avantaj
comparativ (AAA va contracta un credit la 7% p.a., iar BBB un credit la LIBOR
+ 3/8% p.a.), după care vor proceda la schimbarea între ele a dobânzilor de plată.
AAA îi va plăti lui BBB doar rata de bază LIBOR şi, pentru a afla ce rată fixă
a dobânzii îi va fi achitată de BBB, efectuăm următorul raţionament:
Societatea AAA
Credit actual 7%
Încasări de la BBB ?
Costul creditului
7% + LIBOR - ? = LIBOR – ¼%
2
Schema
convenţională a acestui
tip de swap este
următoarea:
Costul
creditării
directe
Împrumut cu 7%
rată fixă
Împrumut cu LIBOR +
rată variabilă 3/8%
Plăţi implicate
de SWAP
AB LIBOR
BA 7 ¼%
Costul
împrumutului
direct (b)
La rată fixă 8%
Aplicaţia 5
Firma AAA din Canada, care doreşte să obţină un împrumut de 100 milioane
euro pentru 5 ani,la o rată variabilă a dobânzii, poate obţine împrumutul la
LIBOR + 0,3%. Firma BBB din Germania vrea să obţină un împrumut de 200
milioane dolari canadieni pe 5 ani, la o rată a dobânzii fixe, şi obţine cea mai bună
rată la nivelul de 7,6%.
Ce beneficii vor avea cele două companii în urma acordului swap încheiat, în
condiţiile în care părţile au convenit o repartizare a beneficiilor: 60% - AAA şi
40% - BBB?
Rezolvare
Ratele dobânzii la care cele două companii pot obţine împrumuturile sunt
următoarele:
Costuri Diferenţialul
Societatea Societatea
de Spread spread-ului
AAA BBB
împrumut
Rată fixă
la CAD (3 6,5% 7,6% 1,1%
ani)
0,8%
Rată
variabilă LIBOR+0, LIBOR+0,
0,3%
la EUR (6 3% 6%
luni)
Câştigul obţinut din swap, de 0,8%, se va împărţi între cele două firme:
- AAA va obţine 0,8% x 60% = 0,48%
Deci AAA ve reuşi prin acest swap să obţină un împrumut în euro pentru
care va trebui să plătească o dobândă mai mică cu 0,48% decât cea pe care o
obţine ea pe piaţă, adică:
AAA îi va plăti lui BBB doar rata de bază LIBOR şi, pentru a afla ce rată fixă
a dobânzii îi va fi achitată de BBB, efectuăm următorul raţionament:
Societatea AAA
Încasări de la BBB ?
Costul creditului
Firma A Firma B
Costul
creditării
directe
Împrumut în 6,5%
CAD cu rată
fixă
Împrumut în LIBOR +
EUR cu rată 0,6%
variabilă
Plăţi implicate
de SWAP
AB LIBOR
BA 6,68%
Costul final
(a)
Al 6,5% + LIBOR –
împrumutului 6,68% =
în EUR al LIBOR – 0,18%
firmei A
Al LIBOR +
împrumutului 0,6% -
în CAD al LIBOR +
firmei B 6,68% =
7,28%
Costul
împrumutului
direct (b)
La rată LIBOR + 0,3%
variabilă în
EUR
Aplicaţii propuse
Aplicaţia 1
O firmă are un disponibil de 2.000.000 EUR pentru 6 luni, dar are nevoie în
prezent de DKK, pe care însă urmează să le încaseze peste o 6 luni. Pentru a
procura DKK, firma apelează la o bancă. Banca îi oferă următoarele cotaţii:
SDKK/EUR: 7,4375/408
FDKK/EUR: 18/26
Aplicaţia 3
Costuri
Societatea Societatea
de
A B
împrumut
Rată fixă
7,4% 8,7%
(3 ani)
Rată
LIBOR + LIBOR +
variabilă
0,2% 0,7%
(6 luni)
Firma AAA din Marea Britanie doreşte să facă o investiţie în valoare de 100
milioane USD pe care să îi împrumute la o rată variabilă a dobânzii, întrucât
anticipează reducerea ratei dobânzii la dolari. Piaţa îi oferă LIBOR + 1/5%.
Interesată de posibilitatea reducerii ratei dobânzii, AAA contactează o bancă, care
îi propune un cross-currency swap cu compania americană BBB, care are nevoie
de 50 milioane lire sterline, pe care le poate împrumuta de pe piaţă la o rată fixă a
dobânzii de 8 4/5%. Cursul de schimb este de 2 USD/GBP. Banca face această
propunere, întrucât AAA poate împrumuta în monedă naţională la o rată fixă a
dobânzii de 7 3/5%, mai mică decât cea de care beneficiază BBB (companie
americană), iar BBB se poate împrumuta pe piaţa naţională la o rată LIBOR +
3/5%.
Opţiunea este un acord prin care una din părţi, vânzătorul opţiunii (option
writer/seller), vinde celeilalte părţi, cumpărătorul opţiunii (option buyer/holder),
dreptul, dar nu şi obligaţia, de a cumpăra un activ de la el sau de a-i vinde lui un
activ, în anumite condiţii (preţ, termen de valabilitate).
LONG PE SHORT PE
PUT PUT
SHORT
Cumpără Vinde dreptul
(de vânzare) dreptul de de vânzare a
vânzare a activului
activului
Sursa: www.bmfms.ro
Discutaţi rezultatele tranzacţiilor cu opţiuni pe baza următoarelor
grafice:
1. LONG PE CALL
2. SHORT PE CALL
3. LONG PE PUT
4. SHORT PE PUT
Aplicaţii rezolvate
Aplicaţia 1
Rezolvare
a). La un curs spot < 0,7468, dacă importatorul şi-ar exercita opţiunea, ar
pierde atât prima, cât şi diferenţa dintre cursul la care poate cumpăra valuta spot
şi preţul de exercitare. Deci el va decide să nu îşi exercite opţiunea, limitându-şi
pierderea la nivelul primei.
b). Dacă la scadenţă 0,7468 < cursul spot < 0,7468 + 0,012 = 0,7588,
importatorul exercitând opţiunea îşi va diminua pierderea la o sumă mai mică
decât prima.
12.000 – 5.500 = 6.500 EUR pierderea înregistrată dacă opţiunea call este
exercitată < 12.000 EUR – pierderea suportată dacă opţiunea nu ar fi fost
exercitată.
Aplicaţia 2
Rezolvare
c). Dacă la scadenţă 0,7468 – 0,012 = 0,7348 < cursul spot < 0,7468,
exportatorul exercitând opţiunea îşi va diminua pierderea la o sumă mai mică
decât prima.
12.000 – 5.600 = 6.400 EUR pierderea înregistrată dacă opţiunea put este
exercitată < 12.000 EUR – pierderea suportată dacă opţiunea nu ar fi fost
exercitată.
d). La un curs spot > 0,7468, dacă exportatorul şi-ar exercita opţiunea, ar
pierde atât prima, cât şi diferenţa dintre cursul la care poate vinde valuta spot şi
preţul de exercitare. Deci el va decide să nu îşi exercite opţiunea, limitându-şi
pierderea la nivelul primei.
Aplicaţii propuse
Aplicaţia 1
Aplicaţia 2