Drept Administrativ-Modele de Actiuni, Cereri

<html xmlns:v="urn:schemas-microsoft-com:vml"
xmlns:o="urn:schemas-microsoft-com:office:office"
xmlns:w="urn:schemas-microsoft-com:office:word"
xmlns:m="http://schemas.microsoft.com/office/2004/12/omml"
xmlns="http://www.w3.org/TR/REC-html40">
<head>
<meta http-equiv=Content-Type content="text/html; charset=unicode">
<meta name=ProgId content=Word.Document>
<meta name=Generator content="Microsoft Word 12">
<meta name=Originator content="Microsoft Word 12">
<link rel=File-List href="Drept%20Administrativ_files/filelist.xml">
<link rel=Edit-Time-Data href="Drept%20Administrativ_files/editdata.mso">

<link rel=dataStoreItem href="Drept%20Administrativ_files/item0001.xml"
target="Drept%20Administrativ_files/props0002.xml">
<link rel=themeData href="Drept%20Administrativ_files/themedata.thmx">
<link rel=colorSchemeMapping
href="Drept%20Administrativ_files/colorschememapping.xml">

<link rel=Stylesheet type="text/css" media=all
href="http://www.legalis.ro/legalis/theme/version1/ro/css/data.css">
<link rel=Stylesheet type="text/css" media=all
href="http://www.beck-online.cz/xml_library/test_app_extra.css">
<style>

</style>

<meta http-equiv=Content-Encoding content=UTF-8>
<link rel=stylesheet
href="http://www.legalis.ro/legalis/theme/version1/ro/css/print.css"
type="text/css" media=print>

</head>
<body lang=EN-US link="#400000" vlink="#400000" style='tab-interval:.5in'>
<div class=WordSection1>
<o:p> </o:p>

18.0pt'>Drept Administrativ<o:p></o:p>

18.0pt'>I.ACŢIUNEA ÎN CONTENCIOS ADMINISTRATIV<o:p></o:p>

18.0pt'>A.Explicaţii teoretice<o:p></o:p>
Acţiunea în contencios administrativ reprezintă o garanţie
juridică în faţa abuzurilor autorităţilor publice. Legea contenciosului
administrativ
nr. 554/2004 defineşte contenciosul administrativ ca fiind activitatea
de soluţionare, de către instanţele de contencios administrativ competente
potrivit legii, a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o
autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea,
după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din refuzul
nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes
legitim.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Potrivit legii, orice persoană care se consideră vătămată
într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică
(printr-un act administrativ care o priveşte personal ori printr-un act
administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept) sau prin
nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de
contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea
dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost
cauzată.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>În ceea ce priveşte interesul legitim, acesta poate
fi atât privat (posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea
realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil, prefigurat), cât şi
public (posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării
unui drept fundamental care se exercită în colectiv ori, după caz, în
considerarea apărării unui interes public).<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Prin autoritate publică se înţelege orice organ de
stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în regim de
putere publică, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate
autorităţilor publice, în sensul acestei legi, şi persoanele juridice de drept
privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt
autorizate să presteze un serviciu public.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Cu privire la actul administrativ, acesta este
caracterizat ca actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o
autoritate publică în vederea executării sau a organizării executării legii,
dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice; sunt asimilate
actelor administrative, în sensul acestei legi, şi contractele încheiate de
autorităţile publice care au ca obiect:<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>– punerea în valoare a bunurilor proprietate
publică;<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>– executarea lucrărilor de interes public;<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>– prestarea serviciilor publice;<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>– achiziţiile publice.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Astfel, subiectul care poate introduce acţiunea în
contencios administrativ (subiectul de sesizare) poate fi orice persoană
fizică sau juridică, ori grup de persoane fizice titulare ale unor drepturi
subiective sau interese legitime, publice (posibilitatea de a pretinde o
anumită conduită, în considerarea realizării unui drept fundamental care se
exercită în colectiv ori, după caz, în considerarea apărării unui interes
public) sau private (posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în
considerarea realizării unui drept subiectiv viitor şi previzibil,
prefigurat).<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>De asemenea, legea permite atacarea unui act administrativ
cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, dar şi a unei ordonanţe
sau dispoziţii din ordonanţe ale Guvernului considerate
neconstituţionale.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Alături de aceste persoane, mai pot introduce acţiuni şi
Avocatul Poporului, urmare a controlului realizat, potrivit legii sale
organice, în baza unei sesizări a unei persoane fizice, dacă apreciază că
ilegalitatea actului sau excesul de putere (exercitarea dreptului de apreciere,
aparţinând autorităţilor administraţiei publice, prin încălcarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, prevăzute de<a
href="http://www.legalis.ro/legalis/search-document.seam?
type=html&rowIndex=1&documentId=mnxw443unf2hk5djmu&conversationId=41222
"
target="_top"> Constituţie </a>sau de
lege) al autorităţii administrative nu pot fi înlăturate decât prin justiţie.
Petiţionarul dobândeşte calitatea de reclamant, urmând a fi citat în această
calitate. Dacă petiţionarul nu îşi însuşeşte acţiunea formulată de Avocatul
Poporului, la primul termen de judecată, instanţa de contencios anulează
cererea <a name=fnr1></a><a
type=html&rowIndex=1&documentId=mvrg633ll44toobzg4ztcmjvgm4tmnc7ojxw2ylol5u
xmx3qovxgg5c7gy2v63djorsxeyk7me&conversationId=41222#fnt1">1</a>
.<o:p></o:p>
Ministerul Public poate introduce şi el acţiune în
contencios administrativ
atunci când, în urma exercitării atribuţiilor prevăzute de legea sa organică,
apreciază că încălcările drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale
persoanelor se datorează existenţei unor acte administrative unilaterale
individuale ale autorităţilor publice emise cu exces de putere. Este sesizată
instanţa de contencios de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul
juridice vătămate, numai după obţinerea acordului prealabil al persoanei <a
name=fnr2></a><a
.
În aceste cazuri petiţionarul dobândeşte, de drept, calitatea de reclamant,
urmând a fi citat în această calitate. Când Ministerul Public apreciază că,
prin excesul de putere, concretizat în emiterea unui act administrativ
normativ, se vatămă un interes public (interesul care vizează ordinea de drept
şi democraţia<a
"
target="_top"> constituţională,</a>
garantarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale
cetăţenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenţei
autorităţilor publice), va sesiza instanţa de contencios administrativ
competentă de la sediul autorităţii publice emitente (caz în care instanţa, din
oficiu sau la cerere, poate introduce în cauză organismele sociale cu
personalitate juridică interesate).<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman"'>Participarea în instanţă a reprezentantului Ministerului
Public nu mai este obligatorie în litigiile de contencios
administrativ, având în vedere modificarea
legii, intervenită prin<a
type=html&rowIndex=1&documentId=n52woxzrheyf6mrqga2q&conversationId=412
22"
target="_top"> O.U.G. nr. 190/2005,</a>
potrivit căreia urmează ca cererile în contencios administrativ să se
soluţioneze fără participarea reprezentantului Ministerului Public.
Reprezentantul Ministerului Public poate însă participa în orice fază a
procesului, ori de câte ori apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii
de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Posibilitatea de a sesiza instanţa de contencios
administrativ este acordată de lege şi prefectului, care poate ataca actele
emise de autorităţile administraţiei publice locale, dacă le consideră
nelegale. Acţiunea se formulează în termenul prevăzut de art. 11 alin. (1).
Acţiunea introdusă de prefect este scutită de taxă de timbru <a
name=fnr3></a><a
.
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, poate ataca actele autorităţilor
publice centrale şi locale prin care se încalcă legislaţia privind funcţia
publică, în condiţiile prezentei legi şi ale<a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6mjyhbptcojzhe&conversationId=41222
"
target="_top"> Legii nr. 188/1999 </a>privind
Statutul funcţionarilor publici, republicată. Până la soluţionarea cauzei actul
atacat de prefect ori de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici este
suspendat de drept.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Chiar şi autoritatea publică emitentă a unui act
administrativ nelegal poate să solicite instanţei constatarea nulităţii
acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat
în circuitul civil şi a produs efecte juridice.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>În cazul admiterii acţiunii, instanţa, urmează a se
pronunţa, la cerere, şi asupra legalităţii actelor civile încheiate în baza
actului administrativ nelegal, precum şi asupra efectelor civile
produse.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>O altă prevedere importantă legii se referă la excepţia
de nelegalitate a actului administrativ unilateral, care poate fi cercetată
oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea
părţii interesate. În acest caz, instanţa, constatând că de actul administrativ
depinde soluţionarea litigiului pe fond, va sesiza, prin încheiere motivată,
instanţa de contencios administrativ competentă şi suspendă cauza. Încheierea
de sesizare a instanţei de instanţei de contencios administrativ nu este supusă
niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare
poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza
în care instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de nelegalitate este
instanţa de contencios administrativ competentă să o soluţioneze <a
name=fnr4></a><a
.
Instanţa de contencios administrativ se pronunţă, după procedura de urgenţă, în
şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a emitentului. Soluţia instanţei de
contencios administrativ este supusă recursului, care se declară în termen de 5
zile de la comunicare şi se judecă de urgenţă şi cu precădere <a
name=fnr5></a><a
.
Atunci când instanţa de contencios administrativ a constatat nelegalitatea
actului, instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia va soluţiona cauza fără a
ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată. Credem că nimic nu
se opune ca această excepţie de nelegalitate să poată fi ridicată în faţa
oricărei instanţe (penale, civile, comerciale sau de contencios administrativ),
deci chiar şi în cadrul unui proces de contencios administrativ când se referă
la un act administrativ care este invocat în cauza respectivă, întrucât aceasta
nu poate avea ca efect anularea actului, fiind mai mult un mijloc de apărare.
În acest caz credem că instanţa de contencios administrativ nu trebuie să
suspende cauza, însă va trebui ca mai înainte de a proceda la soluţionarea
acesteia să se pronunţe asupra excepţiei de nelegalitate ridicată. Această
caracteristică a excepţiei de nelegalitate face ca ea să fie imprescriptibilă,
iar constatarea nelegalităţii are ca efect doar faptul că acesta nu va mai fi
luat în considerare de instanţa de judecată care judecă
fondul.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman"'>Actele care nu pot fi atacate în contencios
administrativ sunt:<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>a) actele administrative ale autorităţilor publice care
privesc raporturile acestora cu Parlamentul;<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>b) actele de comandament cu caracter
militar;<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>c) actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea
cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură
judiciară.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ
competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau
într-un interes legitim, printr-un act administrativ individual, trebuie să
îndeplinească în mod obligatoriu procedura prealabilă prin solicitarea
autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării
actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia. Plângerea se poate
adresa, în egală măsură, organului ierarhic superior, dacă acesta există.
Plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate
introduce, pentru motive temeinice care trebuie însă probate în instanţă, şi
peste termenul de 30 de zile, dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii
actului, termen care este unul de prescripţie.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman"'>În cazul actului administrativ normativ, plângerea
prealabilă poate fi formulată oricând <a name=fnr6></a><a
style='mso-bookmark:fnr6'>6</a>

family:
"Times New Roman"'>Procedura prealabilă se aplică şi în ipoteza în care legea
specială prevede o procedură administrativ-jurisdicţională, iar partea nu a
optat pentru aceasta. În acest caz nu trebuie confundată procedura
administrativ-jurisdicţională, care este facultativă, cu plângerea prealabilă,
care este obligatorie <a name=fnr7></a><a

family:
"Times New Roman"'>De asemenea, este îndreptăţită să introducă plângere prealabilă
şi persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim,
printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de
drept, din momentul în care a luat cunoştinţă, pe orice cale, de existenţa
acestuia, în limitele termenului de 6 luni. Plângerea prealabilă se
soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării sau în
termenul prevăzut de legea specială. Lipsa plângerii prealabile duce la
respingerea acţiunii ca prematur introdusă indiferent dacă au trecut sau nu mai
mult de 6 luni, tocmai pentru că instanţa nu este învestită în mod legal şi nu
se poate pronunţa pe fondul cauzei şi să constate în cazul acesta
inadmisibilitatea acţiunii. Plângerea prealabilă nu este obligatorie în toate
cauzele introduse în contenciosul administrativ; astfel, aceasta nu este
obligatorie în cazul acţiunilor întemeiate pe tăcerea administraţiei sau
refuzul acesteia, în cazul acţiunilor exercitate de subiectele de sezină
speciale (prefect, avocatul poporului etc.), al acţiunilor împotriva
ordonanţelor guvernului, precum şi în cazul excepţiei de
ilegalitate.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman"'>Procedura prealabilă nu este obligatorie în cazul acţiunilor
introduse de Prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenţia Naţională
a Funcţionarilor Publici sau cele care privesc cererile celor vătămaţi prin
ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe, precum şi în cazul acţiunilor
întemeiate pe tăcerea administraţiei sau refuzul acesteia sau în cazul
excepţiilor de ilegalitate.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Procedura prealabilă în cazul acţiunilor care au ca obiect
contractele administrative are semnificaţia concilierii în cazul litigiilor
comerciale, dispoziţiile din<a
type=html&rowIndex=1&documentId=mnxwix3emvpxa4tpmnswi5lsmfpwg2lwnfwgc&c
onversationId=41222"
target="_top"> Codul de procedură civilă
</a>fiind
aplicabile în mod corespunzător.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Persoana vătămată nemulţumită de răspunsul primit la
plângerea prealabilă adresată autorităţii publice emitente sau dacă nu a primit
niciun răspuns în termenul de 30 de zile de la înregistrarea acesteia, poate
sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita
revocarea, în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate şi,
eventual, reparaţii pentru daune morale.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat pot
formula capete de cerere prin care invocă apărarea unui interes legitim public
numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului legitim public
decurge logic din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim
privat <a name=fnr8></a><a
.
Prin derogare de la aceste prevederi, acţiunile întemeiate pe încălcarea unui
interes legitim public pot avea ca obiect numai anularea actului sau obligarea
autorităţii pârâte să emită un act sau un alt înscris, respectiv să efectueze o
anumită operaţiune administrativă, sub sancţiunea penalităţilor de întârziere
sau a amenzii.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Legea prevede că atunci când sunt atacate contractele
administrative, reclamantul poate să ceară şi suplinirea consimţământului
pârâtului, când refuzul de a încheia, modifica sau înceta contractul
administrativ prejudiciază interesul public şi determinarea pârâtului la
îndeplinirea anumitor obligaţii, rezultate din lege sau din
contract.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>În cazul acţiunilor împotriva ordonanţelor Guvernului,
se poate introduce acţiunea numai însoţită de excepţia de neconstituţionalitate.
Instanţa de contencios administrativ, dacă apreciază că excepţia îndeplineşte
condiţiile prevăzute de <a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6nbxl4ytsojsl5qteoi&conversationId=
41222"
target="_top">art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea
nr. 47/1992 </a>privind organizarea şi funcţionarea Curţii<a
"
target="_top"> Constituţionale,</a>
republicată, sesizează, prin încheiere motivată, Curtea<a
"
target="_top"> Constituţională </a>şi
suspendă soluţionarea cauzei pe fond <a name=fnr9></a><a

family:
"Times New Roman"'>După pronunţarea Curţii<a
"
instanţa de contencios administrativ repune cauza pe rol şi va da termen, cu
citarea părţilor, numai dacă ordonanţa sau o dispoziţie a acesteia a fost
declarată neconstituţională. În caz contrar, respinge acţiunea ca inadmisibilă
pe fond.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman"'>Acţiunea în contencios administrativ prin care se solicită
anularea unui act administrativ individual sau recunoaşterea dreptului pretins
şi repararea pagubei cauzate se poate introduce în termen de 6 luni de
la:<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>a) data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau de
la data expirării termenului prevăzut de lege pentru rezolvarea acesteia,
respectiv data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii
concilierii în cazul contractelor administrative;<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>b) data comunicării refuzului, considerat nejustificat, de
soluţionare a unei cereri sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru
rezolvarea unei cereri prin care se solicită recunoaşterea unui drept sau a
unui interes legitim, fără a se depăşi termenul de 1 an de la data emiterii
actului. Termenul de 1 an este un termen de decădere, acţiunile introduse peste
acest termen urmând a fi respinse ca tardive;<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>c) data expirării termenului de soluţionare a plângerii
prealabile, respectiv data expirării legal de soluţionare a
cererii;<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>d) data expirării termenului prevăzut de art. 2 alin. (1)
lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluţionarea
favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>e) data încheierii procesului-verbal de finalizare a
procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative. <a
name=fnr10></a><a
<o:p></o:p>
family:
"Times New Roman"'>Termenul de 6 luni fiind un termen de prescripţie, pentru
motive temeinice, cererea poate fi introdusă şi peste acesta, dar nu mai târziu
de un an de la data emiterii actului.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>În cazul acţiunilor formulate de Prefect, Avocatul
Poporului, Ministerul Public sau Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici,
termenul curge de la data când s-a cunoscut existenţa actului nelegal, dar fără
a se putea depăşi termenul de 1 an. Ordonanţele sau dispoziţiile din ordonanţe
care se consideră a fi neconstituţionale, precum şi actele administrative cu
caracter normativ, care se consideră a fi nelegale, pot fi atacate
oricând.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>În cazul suspendării, potrivit legii speciale, a procedurii
de soluţionare a plângerii prealabile, termenul de introducere a cererii curge
după reluarea procedurii, de la momentul finalizării acesteia sau de la data
expirării termenului legal de soluţionare. <a name=fnr11></a><a

family:
"Times New Roman"'>Legea defineşte şi actul administrativ jurisdicţional
ca fiind actul juridic emis de o autoritate administrativă cu atribuţii
jurisdicţionale în soluţionarea unui conflict, după o procedură bazată pe
contradictorialitate şi cu asigurarea dreptului la apărare.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Jurisdicţiile administrative speciale sunt şi ele reglementate
prin această lege care, în acord cu normele<a
"
target="_top"> constituţionale,</a>
prevede că acestea sunt facultative şi gratuite.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Actul administrativ-jurisdicţional pentru care, prin lege
organică specială, se prevede o cale de atac în faţa unei alte jurisdicţii
administrative speciale, poate fi atacat direct la instanţa de contencios
administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare, dacă partea înţelege să
renunţe la calea administrativ-jurisdicţională de atac. Dacă partea care a
optat pentru jurisdicţia administrativă specială sau pentru calea de atac la un
alt organ administrativ-jurisdicţional înţelege să renunţe la aceasta în timpul
soluţionării litigiului, atunci partea este obligată notifice decizia de
renunţare organului administrativ-jurisdicţional în cauză. În termen de 15 zile
de la notificare partea poate sesiza instanţa de contencios administrativ, situaţie
în care nu se mai efectuează procedura administrativă prealabilă. <a
name=fnr12></a><a

family:
"Times New Roman"'>Deşi, potrivit textului de lege, notificarea apare ca
obligatorie, credem că faţă de caracterul facultativ al căilor de atac
administrativ-jurisdicţionale, nici efectele nerespectării obligaţiei privind
notificarea nu pot fi decât relative.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Considerăm astfel că acţiunea nu poate fi respinsă nici când
s-a ales calea atacării direct în instanţă a actului administrativ
jurisdicţional, cu respectarea termenului de 15 zile de la comunicare, fără a
se mai face notificarea de renunţare la căile de atac
administrative.<o:p></o:p>

font-family:
"Times New Roman"'>Instanţa competentă să soluţioneze litigiile privind actele administrative
emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele
care privesc taxe şi impozite de până la 500.000 lei se soluţionează, în fond,
de către tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele
administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi
cele care privesc taxe şi impozite mai mari de 500.000 lei, se soluţionează, în
fond, de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel,
dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. O scurtă perioadă de
timp a fost obligatoriu completul de judecată a fondului format din 2
judecători, dar s-a revenit asupra acestei soluţii şi s-a decis că pe fond
litigiile de contencios administrativ vor fi soluţionate în complete formate
dintr-un singur judecător <a name=fnr13></a><a

family:
"Times New Roman"'>Cererile formulate în baza acestei legi nu sunt scutite de
taxă de timbru. Cu privire la taxa de timbru, acţiunile în contencios
administrativ trebuie timbrate cu 4 lei, iar în cazul în care se solicită şi
repararea pagubelor, 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 39 lei, şi
timbru judiciar de 0,3 lei.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Reclamantul va anexa la acţiune copia actului administrativ
pe care îl atacă sau răspunsul autorităţii publice prin care i se comunică
refuzul rezolvării cererii sale. În situaţia în care reclamantul nu a primit
nici un răspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii certificată
prin numărul şi data înregistrării la autoritatea publică, precum şi orice
înscris care face dovada îndeplinirii procedurii prealabile, dacă acest demers
era obligatoriu. În situaţia în care reclamantul introduce acţiune împotriva
autorităţii care refuză să pună în executare actul administrativ emis în urma
soluţionării favorabile a cererii ori a plângerii prealabile, se va depune la
dosar şi copia certificată după acest act <a name=fnr14></a><a

family:
"Times New Roman"'>Instanţa trebuie să dispună citarea părţilor şi va putea
cere autorităţii al cărei act este atacat să-i comunice de urgenţă acel act,
împreună cu întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii lui, precum şi
orice alte lucrări necesare pentru soluţionarea cauzei. Dacă autoritatea
publică nu trimite, în termenul stabilit de instanţă, lucrările cerute,
conducătorul acesteia va fi obligat, prin încheiere interlocutorie, să
plătească statului, cu titlu de amendă judiciară, 10% din salariul minim brut
pe economie, pentru fiecare zi de întârziere nejustificată.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Acţiunile introduse de Avocatul Poporului, de Ministerul
Public, de Prefect şi de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, precum şi
cele introduse împotriva actelor administrative normative, nu mai pot fi
retrase.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube
iminente, după sesizarea autorităţii publice care a emis actul sau a
autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei
competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral,
până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu
introduce acţiune în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea
încetează de drept fără nicio formalitate <a name=fnr15></a><a

family:
"Times New Roman"'>Instanţa va rezolva cererea de suspendare, de urgenţă şi cu
precădere, cu citarea părţilor.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Când în cauză este un interes public major de natură a
perturba grav funcţionarea unui serviciu public administrativ de importanţă
naţională, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi
introdusă şi de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare. Instanţa se va
pronunţa prin încheiere în cazul în care dosarul de fond se află pe rolul
acesteia, sau prin sentinţă când nu a trecut termenul de 30 de zile în care
autoritatea publică poate răspunde. Încheierea sau, după caz, sentinţa prin
care se pronunţă suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu
recurs în termen de 5 zile de la comunicare.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Cererea de suspendare poate fi introdusă, de regulă, până la
soluţionarea acţiunii în fond.Suspendarea executării actului administrativ
unilateral poate fi solicitată de reclamant şi prin cererea adresată instanţei
competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. Instanţa
poate dispune suspendarea actului atacat, până la soluţionarea definitivă şi
irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acţiunea
principală sau printr-o cerere separată <a name=fnr16></a><a

family:
"Times New Roman"'>Dispoziţiile alin. (2) şi (4) ale art. 14 din lege se aplică
în mod corespunzător.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de
drept, iar introducerea recursului nu suspendă executarea.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>În ipoteza admiterii acţiunii de fond, măsura suspendării,
dispusă în condiţiile art. 14, se prelungeşte de drept până la soluţionarea
definitivă şi irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat
suspendarea executării actului administrativ <a name=fnr17></a><a

family:
"Times New Roman"'>Legea contenciosului administrativ dă posibilitatea ca, în
cazul în care se solicită plata pentru prejudiciul cauzat ori pentru
întârziere, cererile în justiţie să fie formulate şi personal împotriva
persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori,
după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la
un drept subiectiv sau la un interes legitim. Persoana acţionată astfel în
justiţie poate chema în garanţie pe superiorul său ierarhic, de la care a
primit ordin scris să elaboreze sau să nu elaboreze actul <a name=fnr18></a><a

family:
"Times New Roman"'>Instanţa de contencios administrativ poate introduce în
cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuţie,
din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum şi a altor
subiecte de drept <a name=fnr19></a><a

family:
"Times New Roman"'>Cererile adresate instanţei se judecă de urgenţă şi cu
precădere în şedinţă publică, în completul stabilit de lege, iar hotărârile vor
fi redactate şi motivate de urgenţă, în cel mult 30 zile de la
pronunţare.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Când persoana vătămată a cerut anularea actului
administrativ fără a cere în acelaşi timp şi despăgubiri, termenul de
prescripţie pentru cererea de despăgubire este de 1 an şi curge de la data la
care acesta a cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea pagubei. Aceste
cereri se adresează întotdeauna instanţelor de contencios administrativ
competente care sunt, după caz, tribunalul sau curtea de
apel.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>În ceea ce priveşte competenţa teritorială, reclamantul se
poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul
pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanţa de la domiciliul pârâtului,
nu se poate invoca excepţia necompetenţei teritoriale.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Soluţiile pe care le poate da instanţa sunt: să anuleze în
tot sau în parte actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un
act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită
operaţiune administrativă <a name=fnr20></a><a
(obligaţie
ce poate fi stabilită sub sancţiunea unei penalităţi pentru fiecare zi de
întârziere), să se pronunţe asupra legalităţii actelor sau operaţiunilor
administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecăţii, să
hotărască asupra despăgubirilor pentru daunele materiale şi morale cauzate,
dacă reclamantul a solicitat acest lucru.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Dacă obiectul acţiunii în contencios administrativ îl
formează un contract administrativ, în funcţie de starea de fapt, instanţa
poate:<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>a) dispune anularea acestuia;<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>b) obliga autoritatea publică să încheie contractul la care
reclamantul este îndrituit;<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>c) impune uneia dintre părţi îndeplinirea unei anumite
obligaţii;<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>d) suplini consimţământul unei părţi, când interesul public
o cere;<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>e) obliga la plata unor despăgubiri pentru daunele materiale
şi morale.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>În toate situaţiile, instanţa poate stabili, prin
dispozitiv, la cererea părţii interesate, un termen de executare, precum şi
amenda prevăzută de art. 24 alin. (2) <a name=fnr21></a><a

family:
"Times New Roman"'>Hotărârile pronunţate de instanţă pot fi atacate cu recurs
în termen de 15 zile de la comunicare <a name=fnr22></a><a
.
Recursul suspendă executarea şi se judecă de urgenţă. Dacă se admite recursul,
instanţa de recurs, modificând sau casând sentinţa, va rejudeca litigiul în
fond, dacă nu sunt motive de casare cu trimitere. Cauza se va putea trimite o
singură dată înapoi la prima instanţă când hotărârea a fost pronunţată fără a
se judeca fondul <a name=fnr23></a><a

family:
"Times New Roman"'>Recursul împotriva sentinţelor pronunţate de tribunalele
administrativ-fiscale se judecă de secţiile de contencios administrativ şi
fiscal ale curţilor de apel, iar recursul împotriva sentinţelor pronunţate de
secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel se judecă
de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Legea permite exercitarea căilor extraordinare de atac
prevăzute de<a
target="_top"> Codul de procedură civilă
</a>împotriva
soluţiilor definitive şi irevocabile pronunţate de instanţele de contencios
administrativ. Constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute
de<a
target="_top"> Codul de procedură civilă,</a>
pronunţarea hotărârilor rămase definitive şi irevocabile prin încălcarea
principiului priorităţii dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin.
(2), coroborat cu <a
type=html&rowIndex=1&documentId=mnxw443unf2hk5djmvpwcmrq&conversationId
=41222"
target="_top">art. 20 alin. (2) din Constituţia
României </a>republicată. Cererea de revizuire se introduce în termen de
15 zile de la comunicare, care se face, prin derogare de la regula consacrată
de art. 17 alin. (3), la cererea temeinic motivată a părţii interesate, în
termen de 15 zile de la pronunţare. Cererea de revizuire se soluţionează de
urgenţă şi cu precădere în termen de maxim 60 de zile de la înregistrare <a
name=fnr24></a><a

family:
"Times New Roman"'>Hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile, prin
care s-au respins acţiunile formulate potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi
s-au acordat cheltuieli de judecată se învestesc cu formulă executorie şi se
execută silit, potrivit dreptului comun <a name=fnr25></a><a

family:
"Times New Roman"'>În cazul în care prin hotărârile judecătoreşti definitive şi
irevocabile s-au anulat în tot sau în parte acte administrative cu caracter
normativ, sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. Ele se
publică obligatoriu după motivare, la solicitarea instanţelor, în Monitorul
Oficial al României, Partea I sau, după caz, în monitoarele oficiale ale
judeţelor ori al municipiului Bucureşti, la cererea instanţei de executare ori
a reclamantului, fiind scutite de plata taxelor de publicitate <a
name=fnr26></a><a

family:
"Times New Roman"'>Executarea hotărârii definitive şi irevocabile se va face în
termenul prevăzut în cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel
mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii. Când acest termen
nu este respectat, se va aplica conducătorului autorităţii publice sau, după
caz, persoanei obligate, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe
zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.
Neexecutarea din motive imputabile sau nerespectarea hotărârilor judecătoreşti
definitive şi irevocabile pronunţate de instanţa de contencios administrativ,
în termen de 30 de zile de la data aplicării amenzii constituie infracţiune şi
se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 2.500 lei
la 10.000 lei <a name=fnr27></a><a

family:
"Times New Roman"'>Sancţiunea şi despăgubirile se aplică, respectiv se acordă,
de instanţa de executare (care este instanţa de contencios administrativ care a
pronunţat hotărârea), la cererea reclamantului. Hotărârea se ia în camera de
consiliu, de urgenţă, cu citarea părţilor. Cererea este scutită de taxa de
timbru, iar hotărârea pronunţată de instanţa de executare poate fi atacată cu
recurs, în termen de 5 zile de la comunicare. Prevederile anterior arătate se
aplică şi în cazul punerii în executare a hotărârilor instanţelor de contencios
administrativ date pentru soluţionarea litigiilor ce au avut ca obiect
contracte administrative <a name=fnr28></a><a

family:
"Times New Roman"'>Conducătorul autorităţii publice se poate îndrepta cu
acţiune în regres împotriva celor vinovaţi de neexecutarea hotărârii, potrivit
dreptului comun, caz în care competenţa nu va mai reveni instanţei de
contencios administrativ. În cazul în care cei vinovaţi sunt funcţionari
publici, se vor aplica reglementările speciale.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Dispoziţiile legii se completează cu prevederile<a
target="_top"> Codului de procedură civilă
</a>numai
în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere
dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în
drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte. Această
compatibilitatea a aplicării unor norme ale<a
target="_top"> Codului de procedură civilă
</a>se
stabileşte de instanţă, cu prilejul soluţionării cauzei.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Dacă reclamantul – persoană vătămată – stăruie în
continuarea judecării pricinii, instanţa de contencios administrativ nu poate
suspenda judecarea cauzei când s-a început urmărirea penală pentru o
infracţiune săvârşită în legătură cu actul administrativ
atacat.<o:p></o:p>

family:
"Times New Roman"'>Acţiunile introduse de persoane de drept public şi de orice
autoritate publică în apărarea unui interes public, precum şi cele introduse
împotriva actelor administrative normative, nu mai pot fi retrase. Pe cale de
excepţie, pot fi retrase acţiunile formulate pentru apărarea drepturilor sau
intereselor legitime de care pot dispune persoanele fizice sau juridice de
drept privat. <a name=fnr29></a><a
<div class=MsoNormal align=center style='text-align:center'>
<hr size=2 width="100%" align=center>
</div>
<a name=fnt1></a><a

xmx3qovxgg5c7gy2v63djorsxeyk7me&conversationId=41222#fnr1">1</a>
Modificare
introdusă prin <a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6mrwgjptembqg5pwc2i&conversationId=
41222"
target="_top">art. I pct. 2 din Legea nr.
262/2007.</a> <o:p></o:p>

family:
</a> <o:p></o:p>

family:
</a> <o:p></o:p>

family:
</a> <o:p></o:p>

family:
art. I pct. 5 Legea nr.
262/2007.</a>
<o:p></o:p>

family:
</a> <o:p></o:p>

family:
A se vedea
Decizia nr. 252/2005 a Curţii<a
"
target="_top"> Constituţionale:</a>
„Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine că, în
esenţă, autorul acesteia consideră că dispoziţiile criticate reglementează o
procedură administrativ-jurisdicţională obligatorie, ceea ce în opinia sa este
contrar dispoziţiilor<a
"
target="_top"> constituţionale </a>ale
art. 21 alin. (4).<o:p></o:p>
Curtea constată că dispoziţiile
legale criticate au mai format obiect al controlului de<a
"
target="_top"> constituţionalitate.</a>
Astfel, prin Decizia nr. 39 din 27 ianuarie 2005 (<a
type=html&rowIndex=1&documentId=nvxv6mrqga2v6mjwgu&conversationId=41222
"
target="_top">M. Of. nr. 165 din 24 februarie
2005</a>), Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a
dispoziţiilor <a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6njvgrptembqgrpwcny&conversationId=
41222"
target="_top">art. 7 alin. (1) din Legea nr.
554/2004,</a> statuând că „textul<a
"
target="_top"> constituţional </a>care se
referă la caracterul facultativ al jurisdicţiilor speciale administrative nu
este aplicabil prevederilor criticate care instituie obligaţia persoanei
vătămate de a se adresa cu reclamaţie organului administrativ emitent mai
înainte de sesizarea instanţei de judecată cu anularea actului considerat
ilegal. Dispoziţia<a
"
target="_top"> constituţională </a>invocată
a desfiinţat condiţia prealabilă numai pentru procedura administrativă
jurisdicţională. Nicio dispoziţie<a
"
target="_top"> constituţională </a>nu
interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă,
fără caracter jurisdicţional, cum este, de exemplu, procedura recursului
administrativ graţios sau a celui ierarhic”.Considerentele care au stat la baza
acestei decizii a Curţii<a
"
target="_top"> Constituţionale </a>îşi
menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, întrucât nu au intervenit elemente
noi, de natură să determine modificarea jurisprudenţei
Curţii.<o:p></o:p>

family:
</a>

family:
Prin <a
type=html&rowIndex=1&documentId=mn2xe5dfmfpwg33oon2gs5dvoruw63tbnrqv6nrwgbp
tembqg4&conversationId=41222"
target="_top">Decizia nr. 660/2007, Curtea
Constituţională
</a>a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că
dispoziţiilor art. 9 din Legea contenciosului administrative nr. 554/2004 sunt
neconstituţionale în măsura în care permit ca acţiunea introdusă la instanţa de
contencios administrative să aibă ca obiect principal constatarea
neconstituţionalităţii unei ordonanţa sau a unei dispoziţii dintr-o ordonanţă.
Urmare a deciziei Curţii<a
"
textul art. 9 alin. (1) a fost modificat prin<a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6mjqgbptembqha&conversationId=41222
"
target="_top"> Legea nr. 100/2008 </a>(<a
type=html&rowIndex=1&documentId=nvxv6mrqga4f6mzxgu&conversationId=41222
"
target="_top">M. Of. nr. 375 din 16 mai
2008</a>).<o:p></o:p>

family:
art. I pct. 16 şi 17 din Legea nr.
262/2007.</a> <o:p></o:p>

family:
Alineatul a
fost introdus prin <a
41222"
262/2007.</a> <o:p></o:p>

family:
</a> <o:p></o:p>

family:
</a>
prin care s-a înlăturat modificarea adusă de <a
41222"
262/2007 </a>la<a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6njvgrptembqgq&conversationId=41222
"
target="_top"> Legea nr. 554/2004.</a>

family:
</a> <o:p></o:p>

family:
</a>

family:
</a> <o:p></o:p>

family:
</a> <o:p></o:p>

family:
</a> <o:p></o:p>

family:
Articolul a
41222"
262/2007.</a> <o:p></o:p>

family:
</a> <o:p></o:p>

family:
</a> <o:p></o:p>

family:
</a> <o:p></o:p>

family:
</a>

family:
</a> <o:p></o:p>

family:
</a> <o:p></o:p>

family:
</a> <o:p></o:p>

family:
</a> <o:p></o:p>

family:
</a> <o:p></o:p>

family:
Modificări
introduse prin <a
41222"
262/2007.</a>
<h1><o:p> </o:p></h1>
<h1><o:p> </o:p></h1>
<h1> B.Modele de acţiuni în contenciosul
administrativ</h1>
<h1>1.Anularea actului administrativ</h1>
Domnule Preşedinte, 
Subsemnatul […], domiciliat în […], chem în judecată autoritatea publică […]

(prin reprezentant legal) […]cu sediul în […].
Obiectul cererii 
Prin hotărârea ce veţi pronunţa vă solicităm să dispuneţi
1. Anularea actului administrativ […]

nr. […] din […]., comunicat/ă la data de […];
2. Recunoaşterea dreptului (pretins)

[…]
3. Obligarea pârâtului/pârâtei la

plata sumei de […] lei, reprezentând prejudiciul cauzat prin emiterea actului
administrativ sus-menţionat;

plata cheltuielilor de judecată, conform <a
type=html&rowIndex=1&documentId=mnxwix3emvpxa4tpmnswi5lsmfpwg2lwnfwgcx3bgi3
ti&conversationId=41222"
target="_top">art. 274 C. proc. civ.</a> 
Motivare 
În fapt, […] (se prezintă pe

scurt situaţia de fapt existentă, se arată dacă s-a îndeplinit procedura
prealabilă, se indică actul administrativ atacat, motivele de netemeinicie sau
de nelegalitate ale acestuia şi valoarea prejudiciului produs).
În drept, ne întemeiem pe

dispoziţiile <a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6njvgrptembqgrpwcmi&conversationId=
41222"
target="_top">art. 1 din Legea nr. 554/2004 </a>(temeiul de drept se
completează cu dispoziţiile legale încălcate prin emiterea actului
administrativ atacat).
În dovedirea prezentei cereri înţeleg să mă folosesc de proba cu acte,

interogatoriul pârâtului, expertiză şi martorii: […], de va fi nevoie.
Depun prezenta în dublu exemplar în vederea comunicării.
Depun copie de pe actele ce susţin prezenta cerere, în vederea comunicării

acestora odată cu acţiunea.
Anexez, în original, chitanţa de plată a taxei de timbru în valoare de […]

lei şi timbru judiciar în valoare de […] lei, dovada efectuării procedurii
prealabile.
Data, […]
Semnătura, […]
Domnului Preşedinte al […]
<h1>2.Suspendarea executării actului administrativ</h1>
Subsemnatul […], domiciliat în […], reclamant/ă în cauza ce formează

obiectul Dosarului nr. […], cu termen la […] având ca obiect anularea Actului
administrativ emis de […]., cu sediul în […], în conformitate cu dispoziţiile
art. 15 din Legea nr. 554/[…],
Suspendarea executării actului

administrativ 
până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii în anularea acestuia.
Motivare: 
În fapt, […] (se prezintă pe scurt justificarea pentru care se
solicită suspendarea executării actului administrativ, cu indicarea efectelor
păgubitoare iminente.)

dispoziţiile <a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6njvgrptembqgrpwcmjv&conversationId
=41222"
target="_top">art. 15 din Legea nr. 554/2004 </a>şi <a
type=html&rowIndex=1&documentId=mnxwix3emvpxa4tpmnswi5lsmfpwg2lwnfwgcx3bgu4
dc&conversationId=41222"

lei şi timbru judiciar în valoare de […] lei.
Data, […]
<h1>3.Aplicarea sancţiunii amenzii şi obligarea la despăgubiri</h1>
Subsemnatul […], domiciliat în […], reclamant/ă în cauza ce a format

obiectul Dosarului nr. […] şi în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. […] de
către Tribunalul […] rămasă irevocabilă prin nerecurare (sau respingerea
recursului) formulez prezenta cerere împotriva (conducătorului autorităţii
publice sau persoanei obligate) […], domiciliat în […], conform cu dispoziţiile
<a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6njvgrptembqgrpwcmru&conversationId
=41222"
target="_top">art. 24 şi art. 25 din Legea nr. 554/2004</a> 
Aplicarea sancţiunii amenzii şi obligarea

la despăgubiri 
Pentru refuzul executării hotărârii nr. […] pronunţată în dosarul nr. […]al
Tribunalului
[…] rămasă irevocabilă, şi prin care (autoritatea publică) […] a fost obligată
la […] (se arată obligaţia care nu a fost
executată).
În fapt, […] (se prezintă pe scurt obligaţia care reiese din
hotărârea ce trebuia executată, eventualele demersuri pentru executarea
acesteia, ca şi refuzul autorităţii publice de a executa hotărârea)
În drept, ne întemeiem pe

dispoziţiile art. 24 şi art. 25 din Legea
nr. 554/2004 şi <a

type=html&rowIndex=1&documentId=mnxwix3emvpxa4tpmnswi5lsmfpwg2lwnfwgcx3bgu4
dc&conversationId=41222"
target="_top">art. 581 din Codul de procedură civilă.</a> 
Depun prezenta în dublu exemplar în vederea comunicării. Cererea este

scutită de taxa de timbru conform <a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6njvgrptembqgrpwcmru&conversationId
=41222"
target="_top">art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.</a> 
Anexez următoarele acte, copie de pe sentinţa nr. […]
<o:p> </o:p>
<o:p> </o:p>
<o:p> </o:p>
<o:p> </o:p>
<o:p> </o:p>
<h1><o:p> </o:p></h1>
<h1><o:p> </o:p></h1>
<h1>II.ACŢIUNEA PENTRU OBŢINEREA INFORMAŢIILOR DE INTERES PUBLIC</h1>

<h1>A.Explicaţii teoretice</h1>
Dreptul de a avea acces la informaţiile de interes public este garantat şi

reglementat prin<a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6njugrptembqge&conversationId=41222
"
target="_top"> Legea nr. 544/2001,</a> cu modificările şi completările aduse de
Rectificarea nr. 544/2001,<a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6mzxgfptembqgy&conversationId=41222
"
target="_top"> Legea nr. 371/2006,</a> <a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6mzygbptembqgy&conversationId=41222
"
target="_top">Legea nr. 380/2006 </a>şi<a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6mjyhbptembqg4&conversationId=41222
"
target="_top"> Legea nr. 188/2007.</a> 
Actul normativ defineşte sintagma „informaţia

de interes public” ca fiind orice informaţie care priveşte
activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau
instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de
exprimare a informaţiei. Prin autoritate sau
instituţie publică se înţelege orice autoritate ori instituţie
publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie
autonomă, companie naţională, precum şi orice societate comercială aflată sub
autoritatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul roman
sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori
majoritar <a
xmx3qovxgg5c7gy3v63djorsxeyk7me&conversationId=41222#fnt1">1</a>
. Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure
persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în
scris sau verbal.
Aplicarea<a
"
target="_top"> Legii nr. 544/2001 </a>se face cu respectarea următoarelor principii:
a) principiul transparenţei –

autorităţile
şi instituţiile publice au obligaţia să îşi desfăşoare activitatea într-o
manieră deschisă faţă de public, în care accesul liber şi neîngrădit la
informaţiile de interes public să constituie regula, iar limitarea accesului la
informaţie să constituie excepţia, în condiţiile legii;
b) principiul aplicării unitare –

autorităţile şi instituţiile publice asigură respectarea legii în mod unitar,
în conformitate cu prevederile acesteia şi ale prezentelor norme metodologice;
c) principiul autonomiei – fiecare

autoritate sau instituţie publică va elabora propriul regulament de organizare
şi funcţionare a compartimentelor de informare şi relaţii publice, în
conformitate cu prevederile legii şi ale prezentelor norme metodologice.
Pentru organizarea şi asigurarea accesului liber şi neîngrădit al oricărei

persoane la informaţiile de interes public, autorităţile şi instituţiile
publice au obligaţia de a organiza compartimente specializate de informare şi
relaţii publice sau de a desemna persoane cu atribuţii în acest domeniu, care
se vor afla în subordinea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice
respective.
Autorităţile şi instituţiile publice au de asemenea obligaţia de a publica

şi de a actualiza anual un buletin informativ care va cuprinde informaţiile
prevăzute la <a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6njugrptembqgfpwcni&conversationId=
41222"
target="_top">art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 </a>şi care va fi
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a <a
.
Pentru a facilita redactarea solicitării şi a reclamaţiei administrative,

autorităţile şi instituţiile publice vor pune gratuit la dispoziţia persoanei
interesate formulare-tip.
Informaţiile de interes public pot fi solicitate şi comunicate şi în format electronic: astfel, solicitarea de
informaţii de interes public sau reclamaţia administrativă se poate transmite
prin e-mail, conform modelelor formularelor-tip prezentate în anexele nr. 1,
2a) şi 2b).
În ce priveşte solicitarea în scris a informaţiilor, legea, prin art. 6 alin.

(3), prevede câteva condiţii de
formă
pe care trebuie să le îndeplinească cererea prin care se solicită informaţia.
Astfel, cererea trebuie să cuprindă:
– numele autorităţii sau instituţiei publice căreia i se adresează;
– informaţia solicitată, aşa încât să permită autorităţii sau instituţiei

publice identificarea informaţiei de interes public;
– numele, prenumele solicitantului, precum şi adresa la care solicită

primirea răspunsului;
Lipsa acestor elemente prevăzute de lege duce la refuzul comunicării

informaţiilor. În cazul refuzului, autoritatea sau instituţia publică trebuie
să-l motiveze şi să-l comunice petiţionarului în termen de 5 zile de la
primirea petiţiei.
Potrivit <a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6njugrptembqgfpwcny&conversationId=
41222"
target="_top">art. 7 din Legea nr. 544/2001,</a> autorităţile şi instituţiile
publice au obligaţia să răspundă, în scris, la solicitarea informaţiilor de interes
public în termen de 10 zile. Când durata necesară pentru identificarea şi
difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat
solicitantului în maxim 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris
despre acest fapt în termen de 10 zile. Refuzul comunicării informaţiilor
solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea
petiţiilor.
Dacă solicitarea de informaţii implică realizarea de copii de pe documentele

deţinute de autoritatea sau instituţia publică, costul serviciilor de copiere
este suportat de solicitant, în condiţiile legii. Când în urma informaţiilor
primite, petentul solicită informaţii noi, această solicitare va fi tratată ca
o nouă petiţie.
Legea, prin <a

type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6njugrptembqgfpwcmjs&conversationId
=41222"
target="_top">art. 12 din Legea nr. 544/2001,</a> prevede informaţiile exceptate de la accesul liber
al cetăţenilor: informaţiile din categoria informaţiilor clasificate, dacă fac
parte din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice sau
privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele
economice şi politice al României; informaţiile privind activităţile comerciale
sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de
proprietate de proprietate intelectuală ori industrială <a
, precum şi principiului concurenţei loiale; informaţiile cu privire la
datele personale potrivit legii; informaţiile privind procedura în timpul
anchetei penale sau disciplinare, dacă periclitează rezultatul anchetei, se
dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea
corporală, sănătatea unei persoane; informaţiile privind procedurile judiciare,
dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori
interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces;
informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.
Potrivit<a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6mjygjptembqgi&conversationId=41222
"
target="_top"> Legii nr. 182/2002 </a>privind protecţia informaţiilor
clasificate, clasele de secretizare sunt: secrete de stat şi secrete de
serviciu. Persoanele împuternicite să atribuie unul dintre nivelurile de
secretizare a informaţiilor în cazul informaţiilor din clasa secrete de stat
sunt cele prevăzute de <a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6mjygjptembqgjpwcmjz&conversationId
=41222"
target="_top">art. 19 din Legea nr. 182/2002.</a> Informaţiile secrete de
serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, clasificarea şi
declasificarea acestora făcându-se conform Standardelor naţionale de protecţie
a informaţiilor clasificate în România <a
type=html&rowIndex=1&documentId=nbtv6njygvptembqgi&conversationId=41222
"
target="_top">(H.G. nr. 585/2002)</a>.
Deşi clasificarea unor informaţii ca fiind secrete de stat cu diferite

niveluri de secretizare sau de serviciu este sustrasă controlului instanţei,
prin legea privind accesul liber la informaţii s-a prevăzut totuşi
posibilitatea pentru instanţă de a aprecia şi asupra informaţiilor clasificate.
Potrivit art. 13, informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de
către o autoritate sau o instituţie publică nu pot fi incluse în categoria
informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public.
O altă limitare privind accesul la informaţiile publice se referă la cele cu

privire la datele personale ale cetăţeanului, care nu pot deveni informaţii de
interes public decât în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a
unei funcţii publice.
În cazul în care informaţia solicitată este deja comunicată din oficiu în
una dintre formele prevăzute la <a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6njugrptembqgfpwcni&conversationId=
41222"
target="_top">art. 5 din Legea nr. 544/2001,</a> în termen de 5 zile, va fi
informat solicitantul despre acest lucru, precum şi despre sursa unde
informaţia solicitată poate fi găsită (art. 22 din Normele metodologice de a
aplicare a<a
"
target="_top"> Legii nr. 544/2001,</a> aprobate prin<a
type=html&rowIndex=1&documentId=nbtv6mjsgnptembqgi&conversationId=41222
"
target="_top"> H.G. nr. 123/2002)</a>.
Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităţi

publice pentru aplicarea prevederilor acestei legi constituie abatere şi atrage
răspunderea disciplinară a celui vinovat. Împotriva acestui refuz se poate
depune reclamaţie administrativă la conducătorul autorităţii în termen de 30 de
zile de la luarea la cunoştinţă a persoanei lezate.
Dacă după cercetarea administrativă reclamaţia se dovedeşte întemeiată,

răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea
reclamaţiei şi va conţine atât informaţiile, cât şi menţionarea sancţiunilor
disciplinare luate împotriva celui vinovat. Această plângere administrativă,
aşa cum prevede <a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6njugrptembqgfpwcmrr&conversationId
=41222"
target="_top">art. 21 din Legea nr. 544/2001,</a> se poate face doar împotriva
refuzului explicit (cel prin care se comunică petiţionarului refuzul expres de
comunicare a informaţiilor) şi refuzului tacit (ce are loc în cazul în care
petiţionarului nu i se comunică nici informaţiile şi nici refuzul expres). Mai
rămâne însă ipoteza comunicării unor informaţii, altele decât cele solicitate,
parţiale sau trunchiate, de către autoritatea sau instituţia publică, caz în
care petiţionarul nu mai are deschisă, potrivit legii, calea unei plângeri
administrative împotriva angajatului desemnat al acesteia.
Din<a
"
target="_top"> Legea nr. 544/2001 </a>nu reiese ca obligatorie parcurgerea
acestei proceduri administrative înainte de introducerea acţiunii la instanţă,
prin art. 22 din lege prevăzându-se că o persoană ce se consideră vătămată în
drepturile sale prevăzute în lege, poate face plângere la secţia de contencios
administrativ a tribunalului în termen de 30 de zile de la expirarea termenului
prevăzut de art. 7. Totuşi, prin art. 36 din Normele Metodologice de aplicare a<a
"
target="_top"> Legii nr. 544/2001 </a>se precizează că „solicitantul care, după
primirea răspunsului la reclamaţia administrativă, se consideră în continuare
lezat în drepturile sale prevăzute de lege, poate face plângere la secţia de
contencios administrativ a tribunalului, în termen de 30 de zile de la
expirarea termenelor prevăzute de lege”.
Având în vedere atât prevederile legii, cât şi pe cele din Normele

Metodologice, în opinia noastră, procedura administrativă se poate face doar
împotriva refuzului explicit sau tacit al angajatului desemnat să comunice
informaţiile (fiind îndreptată mai mult împotriva faptei angajatului care
reprezintă abatere şi atrage răspunderea disciplinară a acestuia); după
îndeplinirea acestei proceduri, persoana care se consideră vătămată în
drepturile sale, putând să se adreseze instanţei.
Pentru toate celelalte situaţii nici legea, nici Normele nu mai prevăd
posibilitatea unei reclamaţii administrative, persoana vătămată având
posibilitatea să se adreseze direct instanţei.
Instanţa competentă este

tribunalul în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al
instituţiei
publice, iar cererea este scutită de taxă de timbru [art. 22 alin. (5)].
Această scutire de taxa de timbru pentru plângerea la tribunal şi recursul la
curtea de apel nu include însă şi scutirea de la plata serviciilor de copiere a
informaţiilor de interes public solicitate.
Legea prevede expres că atât plângerea, cât şi recursul se judecă în

procedură de urgenţă. Instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică
să furnizeze informaţiile de interes public şi să plătească daune morale şi/sau
patrimoniale, atunci când acestea au fost solicitate.
Hotărârea instanţei poate fi atacată cu recurs la curtea de apel.
<div class=MsoNormal align=center style='text-align:center'>
<hr size=2 width="100%" align=center>
</div>
<a
xmx3qovxgg5c7gy3v63djorsxeyk7me&conversationId=41222#fnr1">1</a>
Modificare introdusă prin<a
"
Modificare introdusă prin Rectificarea nr. 544/2001.
Modificare introdusă prin<a
"
<h1>B.Jurisprudenţă</h1>
Potrivit art. 6 alin. (1) din legea menţionată „orice persoană are dreptul
să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în
condiţiile prezentei legi, informaţiile de interes public”.
Prin aceasta se concretizează principiul consacrat de <a

type=html&rowIndex=1&documentId=mnxw443unf2hk5djmvpwcmzx&conversationId
=41222"
target="_top">art. 37 alin. (1) din Constituţie,</a> potrivit căruia „Dreptul
persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public, nu poate fi
îngrădit”.
Atât<a
"
target="_top"> Constituţia,</a> cât şi legea, stabilesc unele limitări ale
dreptului de informaţie.
<a
type=html&rowIndex=1&documentId=mnxw443unf2hk5djmvpwcmzr&conversationId
=41222"
target="_top">Articolul 31 alin. (3) din Constituţie </a>prevede: „dreptul la
informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau
securitatea naţională”, iar <a
=41222"
target="_top">art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 544/2001,</a> exceptează de
la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 „informaţiile din domeniul
apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din
categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii”.
În cauză, s-a apreciat, corect, că informaţiile solicitate nu sunt din

categoria celor clasificate, întrucât sunt simple date exprimate sub forma unor
cifre care, oricum ar fi interpretate, nu pot constitui prin ele însele, un
pericol pentru securitatea naţională.
Informaţiile cerute nu se încadrează în nici una din categoriile prevăzute

de <a
=41222"
target="_top">art. 12 din Legea nr. 544/2001,</a> pentru că nu vizează date
personale, nu se pun în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea
unei persoane, nu dezvăluie surse confidenţiale.
În cauză, nu-şi găseşte aplicarea nici <a

type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6njsl4ytsojrl5qtcmy&conversationId=
41222"
target="_top">art. 13 din Legea nr. 52/1991,</a> Legea privind siguranţa
naţională a României, datele solicitate nu se confundă cu însăşi activitatea
desfăşurată de S.R.I., în vederea realizării siguranţei naţionale, nu privesc
activitatea acesteia, ci cea desfăşurată de pârât, astfel nu se poate reţine
ignorarea dispoziţiilor <a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6mjul4ytsojsl5qtini&conversationId=
41222"
target="_top">art. 45 din Legea nr. 14/1992 </a>– Legea privind organizarea şi
funcţionarea S.R.I.
Cum informaţiile solicitate de reclamantă sunt informaţii de interes public,

refuzul pârâtului de a le comunica este nejustificat, astfel legal şi temeinic,
instanţa l-a obligat pe acesta să le comunice.
Este real că prin sentinţa nr. 482 din 29 noiembrie 2002 a Tribunalului
Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi litigii de muncă, s-a respins
cererea formulată de reclamanta Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în
România – Comitetul Helsinki, în contradictoriu cu S.R.I., ca neîntemeiată,
reţinându-se că informaţiile solicitate de reclamantă, chiar dacă prin ele
însele nu au caracter secret, dobândesc un asemenea caracter, deoarece sunt
folosite în activitatea de strângere a informaţiilor clasificate potrivit<a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6mjygjptembqgi&conversationId=41222
"
target="_top"> Legii nr. 182/2002.</a> 
Nu există, însă, identitate de obiect pentru a fi primită susţinerea din

recursul în anulare, că prin menţinerea hotărârilor atacate s-ar ajunge ca, pe
cale indirectă, informaţii secrete de stat să fie aduse la cunoştinţa
publicului, cu încălcarea obligaţiei de protecţie a lor, conform <a
=41222"
target="_top">art. 12 alin. (2) din Legea nr. 544/2001.</a> 
În consecinţă, recursul în anulare este nefondat, astfel că urmează a fi

respins în baza <a
type=html&rowIndex=1&documentId=mnxwix3emvpxa4tpmnswi5lsmfpwg2lwnfwgcx3bgmy
te&conversationId=41222"
target="_top">art. 312 C. proc. civ.</a>, cererea de suspendare a executării
hotărârilor atacate formulată în baza <a
da&conversationId=41222"
target="_top">art. 300 alin. (2) C. proc. civ.</a>, rămânând fără obiect.
I<a
type=html&rowIndex=1&documentId=mnxwix3dnf3gs3a&conversationId=41222"
target="_top">.C.C.</a>J.,
s. cont. adm., decizia nr. 3835 din 12 noiembrie 2003 
<h1>C.Model de cereri</h1>
<h1>1.Cerere – tip pentru obţinerea de informaţii de interes public</h1>
Denumirea autorităţii sau instituţiei publice […]
Sediul/Adresa […]
Data […]
Stimate domnule/Stimată doamnă

[…],

Prin prezenta formulez o cerere conform<a

"
target="_top"> Legii nr. 544/2001 </a>privind liberul acces la informaţiile de
interes public. Doresc să primesc o copie de pe următoarele documente (petentul este rugat să enumere cât mai concret
documentele sau informaţiile solicitate): […]
Doresc ca informaţiile solicitate să îmi fie furnizate,în format electronic,

la următoarea adresă de e-mail (opţional): […]
Sunt dispus sa plătesc taxele aferente serviciilor de copiere a documentelor

solicitate (dacă se solicită copii în format scris).
Vă mulţumesc pentru solicitudine,
Semnătura petentului
[…]
Numele şi prenumele petentului […]
Adresa […]
Profesia (opţional) […]
Telefon (opţional) […]
Fax (opţional) […]
<h1>2.Model de reclamaţie administrativă (1)</h1>
Data […]

[…],

Prin prezenta formulez o reclamaţie administrativă, conform<a

"
target="_top"> Legii nr. 544/2001 </a>privind liberul acces la informaţiile de
interes public, întrucât la cererea nr. […] din data de […] am primit un
răspuns negativ, la data de […], într-o scrisoare semnată de […] /(completaţi numele respectivului
funcţionar)
Documentele de interes public solicitate erau următoarele: […]
Documentele solicitate se încadrează în categoria informaţiilor de interes

public, din următoarele considerente […]
Prin prezenta solicit revenirea asupra deciziei de a nu primi informaţiile

de interes public solicitate în scris/în format electronic, considerând că
dreptul meu la informaţie, conform legii, a fost lezat.
[…]
Numele şi adresa petentului […]
Adresa […]
Telefon […]
Fax […]
<h1>3.Model de reclamaţie administrativă (2)</h1>
Data […]

[…],

Prin prezenta formulez o reclamaţie administrativă, conform Legii
nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public,

întrucât la cererea nr. […] din data de […] nu am primit informaţiile
solicitate în termenul legal, stabilit de lege. Documentele de interes public
solicitate erau următoarele: […]
Documentele solicitate se încadrează în categoria informaţiilor de interes

public, din următoarele considerente: […]
Prin prezenta solicit revenirea asupra deciziei de a nu primi informaţiile

de interes public solicitate în scris/în format electronic, considerând că
dreptul meu la informaţie, conform legii, a fost lezat.
[…]
Numele şi adresa petentului […]
Adresa […]
Telefon […]
Fax […]
<h1>III.ACŢIUNE ÎN CONSTATAREA APROBĂRII TACITE</h1>
Procedura aprobării tacite reprezintă o modalitate alternativă de emitere

sau reînnoire a autorizaţiilor de către autorităţile publice şi este
reglementată de<a
type=html&rowIndex=1&documentId=n52woxzsg5ptembqgm&conversationId=41222
"
target="_top"> O.U.G. nr. 27/2003,</a> aşa cum a fost modificată şi aprobată
prin<a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6nbygzptembqgm&conversationId=41222
"
target="_top"> Legea nr. 486/2003.</a> Prin această procedură, o autorizaţie
este considerată acordată dacă autoritatea administraţiei publice nu răspunde
solicitantului în termenul prevăzut de lege pentru emiterea respectivei
autorizaţii.
Această procedură are ca obiective:
înlăturarea barierelor administrative din mediul de afaceri, responsabilizarea
autorităţilor administrative în vederea respectării termenelor stabilite de
lege, simplificarea procedurilor, combaterea corupţiei, ca şi impulsionarea
dezvoltării economice prin oferirea unor costuri de autorizare cât mai reduse.
Procedura aprobării tacite se aplică potrivit art. 1 alin. (2) în cazul:
– procedurilor de emitere a autorizaţiilor
– procedurilor de reînnoire a autorizaţiilor
– procedurilor de reautorizare ca urmare a expirării termenului de

suspendare a autorizaţiilor sau a îndeplinirii măsurilor stabilite de organele
de control competente.
Legea exceptează de la această

procedură autorizaţiile emise în: domeniul activităţilor nucleare, regimul
armelor de foc, muniţiilor şi explozibililor, regimul drogurilor şi
precursorilor, precum şi a autorizaţiilor din domeniul siguranţei naţionale.
Răspunsul negativ al autorităţii administraţiei publice competente, în termenul
prevăzut de lege pentru emiterea autorizaţiei, nu echivalează cu aprobarea
tacită.
Prin autorizaţie se înţelege,

în sensul legii, actul administrativ emis de autorităţile administraţiei
publice prin care se permite solicitantului desfăşurarea unei anumite
activităţi, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii, avizele,
licenţele, permisele aprobările sau alte acte administrative.
Autorităţile administraţiei publice care au competenţa de a emite autorizaţii

au obligaţia legală (art. 4) de a pune la dispoziţia publicului toate
informaţiile privind: formularul cererii, lista cu documentele necesare şi
modul de întocmire a documentelor. De asemenea, orice persoană interesată poate
obţine o copie de pe aceste informaţii. Solicitantul autorizaţiei trebuie să
depună, odată cu cererea, documentaţia completă potrivit prevederilor legale.
Dacă se constată o neregularitate a documentaţiei depuse, autoritatea
administraţiei publice este obligată să notifice [art. 6 alin. (4)]
solicitantului autorizaţiei cu cel puţin 10 zile înainte de expirarea
termenului prevăzut de lege pentru emiterea autorizaţiei, dacă acest termen
este mai mare de 15 zile, sau cu cel puţin 5 zile, dacă acest termen este mai
mic de 15 zile. Odată cu această notificarea se va preciza şi modul de
remediere a neregularităţilor constatate.
Atunci când legea nu prevede un termen
pentru soluţionarea cererii de autorizare, autorităţile administraţiei publice
sunt obligate să soluţioneze cererea în termen de 30 de zile de la depunerea
acesteia.
Dacă termenul stabilit de lege pentru emiterea autorizaţiei a expirat, în

lipsa unei comunicări scrise din partea autorităţii administraţiei publice,
solicitantul poate desfăşura activitatea, presta serviciul sau exercita
profesia pentru care s-a solicitat autorizarea (art. 7).
Solicitantul se poate adresa din nou autorităţii publice, aducându-i la

cunoştinţă existenţa cazului de aprobare tacită cu privire la autorizaţie şi să
solicite eliberarea documentului oficial prin care se permite desfăşurarea unei
activităţi, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii. În cazul în
care autoritatea publică nu răspunde sau refuză să elibereze documentul
oficial, solicitantul se poate adresa instanţei de judecată. Această procedură
administrativă de solicitare a eliberării documentului oficial nu este
obligatorie, solicitantul putându-se adresa direct instanţei de judecată.
Cererea de chemare în judecată, având ca obiect constatarea aprobării tacite

şi obligarea autorităţii administraţiei publice să elibereze documentul
oficial, se introduce la instanţa
judecătorească de contencios administrativ. Instanţa competentă
este tribunalul, respectiv curtea de apel (în cazul în care este vorba despre
actele autorităţilor şi instituţiilor centrale) în a cărei rază teritorială îşi
are domiciliul reclamantul, iar cererea este scutită de taxă de timbru. Cererea
se judecă de urgenţă, hotărârile pronunţate fiind irevocabile şi trebuind fi
redactate în termen de 10 zile. Instanţa va soluţiona cererea în termen de cel
mult 30 de zile de la primirea acesteia, cu citarea părţilor, iar participarea
procurorului este obligatorie. În cazul admiterii cererii, instanţa obligă
autoritatea administraţiei publice să elibereze documentul oficial, stabilind
pentru aceasta şi un termen.
Dacă autoritatea administraţiei publice nu îndeplineşte obligaţia în

termenul stabilit prin hotărârea judecătorească, reclamantul poate solicita
instanţei obligarea conducătorului autorităţii în sarcina căreia s-a stabilit
eliberarea documentului la plata unei amenzii
judiciare reprezentând 20% din salariul minim net pe economie
pentru fiecare zi de întârziere, precum şi la plata unor despăgubiri pentru
daunele cauzate prin întârziere. Şi această cerere este de competenţa aceleiaşi
instanţe, se judecă de urgenţă, cu citarea părţilor şi este scutită de taxa de
timbru.
Hotărârea pronunţată în acest caz poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la
pronunţare. Conducătorul autorităţii administraţiei publice poate chema în
garanţie persoanele vinovate de neexecutarea hotărârii. Pentru recuperarea
despăgubirilor suportate de autoritatea publică, aceasta se poate întoarce
împotriva celor vinovaţi pe calea dreptului comun.
Când, după obţinerea documentului oficial (autorizaţiei), autoritatea

administraţiei publice constată neîndeplinirea unor condiţii importante
prevăzute pentru eliberarea autorizaţiei, nu va anula documentul, ci va
notifica titularului, în cel mult 3 luni de la data expirării termenului legal
pentru emiterea autorizaţiei, neregularităţile constatate, modul de remediere
precum şi termenul în care să se înlăture aceste neregularităţi, termen care nu
poate fi mai mic de 30 de zile.
Dacă se constată neîndeplinirea unor condiţii care aduc o gravă atingere

interesului public, siguranţei naţionale, ordinii sau sănătăţii publice şi care
nu pot fi remediate sau când deficienţele nu au fost remediate în termenul
stabilit, autoritatea administraţiei publice va anula documentul oficial.
Împotriva actului administrativ prin care a fost anulată autorizaţia,
petiţionarul se poate adresa instanţei de contencios administrativ competentă.
Constituie abatere disciplinară, dacă nu a fost săvârşită în astfel de condiţii
încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiune, fapta funcţionarului
public sau a personalului contractual din vina căruia autoritatea
administraţiei publice nu a răspuns în termenul prevăzut de lege, aplicându-se
procedura aprobării tacite pentru acordarea sau reînnoirea unei autorizaţii şi
se sancţionează potrivit<a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6mjyhbptcojzhe&conversationId=41222
"
target="_top"> Legii nr. 188/1999 </a>privind Statutul funcţionarilor publici,
cu modificările şi completările ulterioare sau, după caz, potrivit legislaţiei
muncii. De asemenea, este calificată drept infracţiune fapta funcţionarului
public care, având cunoştinţă de solicitarea de autorizare şi de documentaţia
acesteia, cu bună ştiinţă nu soluţionează cererea în termenul prevăzut de lege
şi face să intervină prezumţia legală a aprobării tacite şi se pedepseşte cu
închisoare de la 1 la 5 ani.
<h1>B.Modele de cereri în constatarea aprobării tacite</h1>
<h1>1.Constatarea aprobării tacite</h1>
Subsemnatul […], domiciliat în […], chem în judecată şi personal la

interogatoriu (prin reprezentant
legal)
pe […], cu sediul în […] pentru ca prin hotărârea ce veţi pronunţa să
dispuneţi:

1. Constatarea aprobării tacite în ce
priveşte autorizaţia pentru […] şi obligarea pârâtei să elibereze documentul
oficial prin care (să permită desfăşurarea
unei activităţi, prestarea unui serviciu sau exercitarea unei profesii)
[…] într-un termen de […].

În fapt, (se prezintă pe scurt situaţia de fapt existentă, se
indică nr. şi data depunerii cererii pentru eliberarea autorizaţiei, ca şi
faptul că autoritatea administraţiei publice nu a eliberat documentul şi nici
nu a făcut nici o comunicare în termenul prevăzut de lege.) 

dispoziţiile <a
type=html&rowIndex=1&documentId=n52woxzsg5ptembqgnpwcnq&conversationId=
41222"
target="_top">art. 6-11 din O.U.G. nr. 27/2003</a> 
În dovedirea prezentei cereri

înţeleg să mă folosesc de proba cu acte, interogatoriul pârâtului, expertiză şi
martorii: […], de va fi nevoie.

Data […]
<h1>2.Obligarea la plata de amenzi judiciare pentru întârziere</h1>
Subsemnatul […], domiciliat în […], chem în judecată şi personal la

interogatoriu (prin reprezentant
legal)
pe […], cu sediul în […], şi pe […] conducătorul acestei autorităţi pentru ca
prin hotărârea ce veţi pronunţa să dispuneţi:
1. Obligarea conducătorului

autorităţii […] la plata unei amenzi judiciare reprezentând 20% din salariul
minim net pe economie pe fiecare zi de întârziere, până la eliberarea
autorizaţiei, aşa cum s-a stabilit prin sentinţa civilă nr. […] pronunţată de
Tribunalul […] la […].
2. Obligarea pârâtei (autoritatea publică) […] la plata unor
despăgubiri în sumă de […] lei, precum şi la plata cheltuielilor de judecată,
conform <a
În fapt, (se prezintă pe scurt situaţia de fapt existentă, se
indică termenul acordat prin hotărâre, pentru eliberarea autorizaţiei, şi
faptul că aceasta nu a fost eliberată. Se arată de asemenea prejudiciul creat
prin nerespectarea hotărârii) […].

dispoziţiile <a
type=html&rowIndex=1&documentId=n52woxzsg5ptembqgnpwcmjs&conversationId
=41222"
target="_top">art. 12 din O.U.G. nr. 27/2003</a> 
În dovedirea prezentei cereri

înţeleg să mă folosesc de proba cu acte, interogatoriul pârâtului, expertiză şi
martorii: […], de va fi nevoie.

Data […]
<o:p> </o:p>
<h1><o:p> </o:p></h1>
<o:p> </o:p>

align:middle'>IV.ACŢIUNEA ÎN ANULAREA LICITAŢIEI PUBLICE</h1>
Reglementarea achiziţiilor publice şi a procedurilor de anulare a

licitaţiilor este făcută prin<a
type=html&rowIndex=1&documentId=n52woxztgrptembqgy&conversationId=41934
"
target="_top"> O.U.G. nr. 34/2006,</a> privind atribuirea contractelor de
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii, act normativ care a abrogat<a
type=html&rowIndex=1&documentId=n52woxzwgbptembqge&conversationId=41934
"
target="_top"> O.U.G. nr. 60/2001.</a> Spre deosebire de<a
type=html&rowIndex=1&documentId=n52woxzwgbptembqge&conversationId=41934
"
target="_top"> O.U.G. nr. 60/2001,</a> prin <a
type=html&rowIndex=1&documentId=n52woxztgrptembqgzpwcmrvg4&conversation
Id=41934"
target="_top">art. 257-265 din O.U.G. nr. 34/2006 </a>a fost creat un organism
special intitulat Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi un
întreg mecanism de soluţionare a contestaţiilor.<a
"
target="_top"> Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006 </a>a fost modificată şi
completată prin<a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6mztg5ptembqgy&conversationId=41934
"
target="_top"> Legea nr. 337/2006,</a> Rectificarea nr. 337/2006,<a
type=html&rowIndex=1&documentId=nryf6mjshbptembqg4&conversationId=41934
"
target="_top"> Legea nr. 128/2007 </a>şi<a
type=html&rowIndex=1&documentId=n52woxzzgrptembqg4&conversationId=41934
"
target="_top"> O.U.G. nr. 94/2007.</a> 
Astfel, conform dispoziţiilor <a

type=html&rowIndex=1&documentId=n52woxztgrptembqgzpwcmrvgu&conversation
Id=41934"
target="_top">art. 255 din O.U.G. nr. 34/2006,</a> persoana care se consideră
vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim printr-un act al
autorităţii contractante, cu încălcarea dispoziţiilor legale în materia
achiziţiilor publice, are dreptul de a contesta actul respectiv pe cale
administrativ-jurisdicţională sau în justiţie. Iar potrivit art. 256, din
aceleaşi act normativ, pentru soluţionarea contestaţiilor, partea care se
considera vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor.
Potrivit art. 266-276, anterior atacării în instanţă, există o procedură

prealabilă, administrativă, în cadrul căreia orice persoană fizică sau
juridică, ce are un interes legitim în legătură cu un anumit contract de
achiziţie publică şi care suferă sau riscă să sufere un prejudiciu, ca o
consecinţă directă a unui act nelegal sau a unei decizii nelegale, poate
introduce o contestaţie la Consiliul Naţional de Soluţionare al Contestaţiilor.
Contestaţia trebuie formulată în scris şi trebuie să conţină

obligatoriu:
a) numele, domiciliul sau reşedinţa

contestatorului ori, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul lor şi codul
unic de înregistrare. În cazul persoanelor juridice se vor indica şi persoanele
care le reprezintă şi în ce calitate; b) denumirea şi sediul autorităţii
contractante; c) denumirea obiectului contractului de achiziţie publică şi
procedura de atribuire aplicată; d) obiectul contestaţiei, formulat în
conformitate cu prevederile art. 255 alin. (5); e) motivarea în fapt şi în
drept a cererii; f) mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia, în
măsura în care este posibil; g) semnătura părţii sau a reprezentantului
persoanei juridice.
Conform art. 272, contestaţia poate fi depusă în toate fazele procedurii de

atribuire şi împotriva oricărui act al autorităţii contractante, astfel cum
este definit la art. 255 alin. (4). În cazul în care valoarea estimată conform
prevederilor Capitolului II, Secţiunea a 2-a a contractului/acordului-cadru
care urmează să fie atribuit/încheiat este mai mare decât pragurile valorice
prevăzute la art. 55 alin. (2), contestaţia poate fi depusă în cel mult 10 zile
de la data luării la cunoştinţă, în condiţiile<a
"
target="_top"> O.U.G. nr. 34/2006,</a> de către contestator, de un act al
autorităţii contractante pe care acesta îl consideră nelegal. În cazul în care
valoarea estimată conform prevederilor Capitolului II, Secţiunea a 2-a a
contractului/acordului-cadru care urmează să fie atribuit/încheiat este egală
cu sau mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2),
contestaţia poate fi depusă în cel mult 5 zile de la data luării la cunoştinţă,
în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, de către contestator de un act al
autorităţii contractante pe care acesta îl consideră nelegal.
Articolul 277 prevede că depunerea contestaţiei în faţa Consiliului suspendă

de drept procedura de atribuire până la data soluţionării contestaţiei de către
Consiliu. Contractul încheiat în perioada de suspendare a procedurii de atribuire
este lovit de nulitate absolută. Acelaşi articol mai prevede şi că perioada de
suspendare atrage prelungirea, în mod corespunzător, a oricărei perioade
afectate prin suspendare, cu excepţia perioadelor prevăzute pentru exercitarea
căilor de atac. În cazuri temeinic motivate şi la solicitarea uneia dintre
părţi, Consiliul poate pronunţa o decizie prin care dispune ca măsură
provizorie încetarea perioadei de suspendare a procedurii de atribuire,
începând cu expirarea termenului prevăzut la alin. (4). Consiliul are obligaţia
de a se pronunţa asupra respectivei solicitări în termen de cel mult 5 zile de
la data primirii acesteia. Decizia Consiliului cu privire la măsura provizorie
se poate ataca în termen de 10 zile de la comunicare, potrivit dispoziţiilor
art. 283. 
Potrivit art. 278, consiliul se pronunţă mai întâi asupra excepţiilor de

procedură şi de fond, iar când se constata că acestea sunt întemeiate, nu se
mai procedează la analiza pe fond a cauzei. Consiliul va examina, din punct de
vedere al legalităţii şi temeiniciei, actul atacat şi poate pronunţa o decizie
prin care îl anulează în parte sau în tot, obligă autoritatea contractantă să
emită un act sau dispune orice altă măsură necesară pentru remedierea actelor
ce afectează procedura de atribuire. În situaţia în care Consiliul apreciază că
există şi alte încălcări ale prevederilor legale privitor la actul atacat, în
afara celor invocate de contestator, poate să dispună din oficiu remedierea
încălcării prevederilor legale. În cazul în care Consiliul admite contestaţia
şi dispune luarea unei măsuri de remediere a actului atacat, va preciza şi
termenul în care aceasta trebuie adusă la îndeplinire, care nu poate fi mai
scurt decât termenul de exercitare a căii de atac împotriva deciziei
Consiliului aşa cum este prevăzut la art. 280 alin. (5). Autoritatea Naţională
pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice are obligaţia de a
monitoriza îndeplinirea măsurii de remediere, scop în care Consiliul îi va
trimite acesteia, în copie, toate deciziile sale motivate. Consiliul poate
respinge contestaţia ca fiind nefondată, tardivă, lipsită de interes, lipsită
de obiect, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate sau neîmputernicită
să formuleze contestaţia, precum şi pe orice altă excepţie de procedura sau de
fond. În funcţie de soluţia pronunţată, Consiliul va decide asupra continuării
sau anulării procedurii de achiziţie publică. Consiliul poate lua act, oricând
în cursul soluţionării contestaţiei, de renunţarea la aceasta de către contestator.
Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă la plata cheltuielilor
efectuate în cursul soluţionării contestaţiei.
Conform art. 280, decizia prin care Consiliul anulează în parte sau în tot
actul atacat ori obligă autoritatea contractantă să emită un act sau să dispună
orice altă măsură necesară pentru înlăturarea actelor ce afectează procedura de
atribuire este executorie. În cazul în care termenul prevăzut de art. 278 alin.
(4) nu este respectat de autoritatea contractantă, se va aplica conducătorului
unităţii care nu a efectuat toate demersurile necesare pentru ducerea la
îndeplinire a deciziei Consiliului sau persoanei obligate o amendă pe fiecare
zi de întârziere, ce constă în 20% din salariul minim lunar pe economie, la
cererea părţii interesate. Decizia Consiliului este obligatorie pentru părţi,
contractul de achiziţie publică încheiat cu nerespectarea deciziei Consiliului
fiind lovit de nulitate absolută. Decizia pronunţată de Consiliu privind
amenda, neatacată în termen, constituie titlu executoriu şi se execută de
organele competente potrivit dispoziţiilor legale privind executarea silită a
creanţelor fiscale şi cu procedura prevăzută de aceste dispoziţii. Deciziile
Consiliului privind soluţionarea contestaţiei şi obligarea la plata amenzii pot
fi atacate cu plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, atât pe motive
de nelegalitate, cât şi de netemeinicie, potrivit art. 283. 
Articolul 281 dispune că plângerea se depune la sediul Consiliului, sub

sancţiunea nulităţii acesteia, care va înainta dosarul instanţei competente în
cel mult 3 zile de la expirarea termenului pentru exercitarea caii de atac.
Plângerea va fi formulată în scris şi va fi motivată, dispoziţiile art. 270
alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător. Partea care formulează plângerea
are obligaţia să comunice, în termenul prevăzut la art. 280 alin. (5), o copie
a acesteia, precum şi a înscrisurilor doveditoare şi părţii adverse, depunând
dovada de comunicare în fata instanţei până la primul termen de judecată.
<a
"
target="_top">Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006 </a>prevede chiar şi o procedură
de verificare a legalităţii.
Prin art. 283-285 s-au stabilit căile de atac împotriva deciziilor

Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Astfel, instanţa
competentă să soluţioneze plângerea formulată împotriva deciziei pronunţate de
Consiliu este curtea de apel, secţia de contencios-administrativ şi fiscal pe
raza căreia se află sediul autorităţii contractante. Consiliul Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor nu are calitate de parte în proces. Plângerea va
fi soluţionată în complet format din 3 judecători şi se va judeca de urgenţă şi
cu precădere. Partea nu poate, cu excepţia situaţiei prevăzute la <a
type=html&rowIndex=1&documentId=mnxwix3emvpxa4tpmnswi5lsmfpwg2lwnfwgcx3bgey
tq&conversationId=41934"
target="_top">art. 118 alin. (3) C. proc. civ.</a>, să ceară amânarea judecăţii
pentru pregătirea apărării sau pentru a lua cunoştinţă de cererile ori
înscrisurile comunicate, dacă dovada citării sau comunicării făcute cu cel
puţin 5 zile înainte de termenul de judecată este depusă la acel termen. Cu
excepţia citării la primul termen de judecată, oricare dintre părţi poate cere
încuviinţarea instanţei pentru a îndeplini, prin intermediul executorului
judecătoresc, procedura de citare sau de comunicare a înscrisurilor către
cealaltă parte. Procedura de soluţionare a plângerii este cea a recursului,
potrivit dispoziţiilor <a
di4zr&conversationId=41934"
target="_top">art. 3041 C. proc. civ.</a> 
Pe cale de excepţie, potrivit art. 286-287, litigiile privind acordarea de

despăgubiri sunt numai de competenţa tribunalului în a cărui circumscripţie
teritorială se află sediul autorităţii contractante, fără a mai fi necesară
îndeplinirea unei proceduri prealabile.
<h1>B.Modele de cereri în anularea actului administrativ</h1>
<h1>1.Anularea actului administrativ</h1>
Domnule Preşedinte, 
Subsemnatul/Subscrisa […], domiciliat/cu sediul în […], chem în judecată şi

personal la interogatoriu (prin reprezentant legal) pe […], domiciliat/cu
sediul în […].
Obiectul cererii 
1. Anularea […] (se denumeşte

actul administrativ şi emitentul) nr. […] din […], comunicat/ă la data de
[…];

Motivare 
În fapt, […] (se prezintă pe scurt situaţia de fapt existentă,

se indică actul administrativ atacat, motivele de nelegalitate ale acestuia şi
valoarea prejudiciului produs). 
În drept, ne întemeiem pe dispoziţiile <a

type=html&rowIndex=1&documentId=n52woxztgrptembqgzpwcmrygm&conversation
Id=41943"
target="_top">art. 283-285 din O.U.G. nr. 34/2006,</a> cu modificările şi
completările ulterioare (temeiul de drept se completează cu dispoziţiile
legale încălcate prin emiterea actului administrativ atacat). 
În dovedirea prezentei cereri înţeleg să mă folosesc de proba cu

acte, interogatoriul pârâtului, acte şi expertiză de va fi nevoie.


Data […]
Domnului Preşedinte al […].
<h1>2.Acoperirea prejudiciului cauzat de emiterea actului administrativ</h1>
Domnule Preşedinte, 
Subsemnatul/Subscrisa […], domiciliat/cu sediul în […], chem în judecată şi

personal la interogatoriu (prin reprezentant legal) pe […],
domiciliat/cu sediul în […].
Obiectul cererii 

plata sumei de […] lei, reprezentând prejudiciul cauzat prin emiterea actului
administrativ sus-menţionat;

Motivare 
În fapt, […] (se prezintă pe scurt situaţia de fapt existentă,

se indică actul administrativ atacat, motivele de nelegalitate ale acestuia şi
valoarea prejudiciului produs). 
În drept, ne întemeiem pe dispoziţiile <a

type=html&rowIndex=1&documentId=n52woxztgrptembqgzpwcmrygy&conversation
Id=41949"
target="_top">art. 286 din O.U.G. nr. 34/2006,</a> cu modificările şi
completările ulterioare (temeiul de drept se completează cu dispoziţiile
legale încălcate prin emiterea actului administrativ atacat). 
În dovedirea prezentei cereri înţeleg să mă folosesc de proba cu

acte, interogatoriul pârâtului, acte şi expertiză de va fi nevoie (trebuie
făcută dovada că prevederile<a
"
target="_top"> O.U.G. nr. 34/2006 </a>au fost încălcate şi că reclamantul ar fi
avut o şansa reală de a câştiga contractul, iar aceasta a fost compromisă ca
urmare a încălcării prevederilor ordonanţei de urgenţă).


Data […]
<o:p> </o:p>
<h1><o:p> </o:p></h1>
<h1><o:p> </o:p></h1>
</div>
</body>
</html>

Drept Administrativ-Modele de Actiuni, Cereri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Administrativ-Modele de Actiuni, Cereri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

<html xmlns:v="urn:schemas-microsoft-com:vml"

<body lang=EN-US link="#400000" vlink="#400000" style='tab-interval:.5in'>

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto;mso-outline-level:1'><b><span

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto;mso-outline-level:1'><b><span

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto;mso-outline-level:1'><b><span

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto;mso-outline-level:1'><b><span

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><i><span style='mso-fareast-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><i><span style='mso-fareast-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><i><span style='mso-fareast-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><i><span style='mso-fareast-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><i><span style='mso-fareast-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><i><span style='mso-fareast-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><i><span style='mso-fareast-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-

<p class=MsoNormal style='mso-margin-top-alt:auto'><span style='mso-fareast-font-