P. 1
PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI CU

PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI CU

|Views: 845|Likes:
Published by Gaiu Nina

More info:

Published by: Gaiu Nina on Feb 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/04/2013

pdf

text

original

PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI CU HEPATITA EPIDEMICA

CUPRINS I Notiuni de antomie si fiziologie a ficatului I.1. Definitie I.2. Greutate si dimensiuni I.3. Asezare I.4. Forma I.5. Conformatie exterioara si raporturi I.6. Ligamente I.7. Vascularizatia ficatului I.8. Inervatia ficatului I.9. Elasticitatea I.10. Structura lobulara a ficatului I.11. Fiziologia ficatului II. Hepatita acuta virala A II.1. Definitie II.2. Istoric II.3. Terminologie II.4. Clasificarea hepatitelor virale II.5. Etiologie si epidemiologie II.6. Morfologia hepatitei virale II.7. Simptomatologie Ii.8. Forme clinice II.9. Diagnostic pozitiv II.10. Diagnostic diferential II.11. Evolutie II.12. Complicatiile si sechelele hepatitei virale tip A II.13. Explorari si informatii paraclinice II.14. Prognostic II.15. Profilaxie II.16. Tratament II.17. Dispensarizarea II.18. Hepatita virala si sarcina II.19. Hepatita virala ± boala profesionala a personalului medico-sanitar III. Rolul asistentei medicale in ingrijirea bolnavului cu hepatita virala IV. Bibliografie

Fata superioara convexa. cu seroasa ultimelor spatii intercostale si coaste drepte si cu seroasa peretelui abdominal anterior in treimea superioara a epigastrului. ASEZARE Ficatul este asezat in loja subfrenica dreapta. cu ventriculul drept si o parte din pleura si cu baza plamanului stang. de consistenta ferma.000g cu vasele sale umplute cu sange. I. CONFORMATIA EXTERIOARA SI RAPORTURI Ficatul prezint doua fete si doua margini. Prin volumul si greutatea sa. ziua. Fata convexa sau superioara muleaz bolta diafragmei si este in contact cu seroasa diafragmatica. mai sub ire. I. o parte relativ plana. ficatuleste mai mic si creste in dimensiuni noaptea. cand poate castiga in greutate pana la 500g si chiar mai mult. el ocupa hipocondrul drept. transversale ± urmele grilajului costal. de fata plan. Fata superioara prezint deseori adâncituri oblice. I. Aceste santuri delimiteaza lobul drept.5. de care este despartita printr-o margine tearsa. lobul stang. dorsal. GREUTATE SI DIMENSIUNI Organ plin.3. partea superioara a epigastrului si partea interna a hipocondrului stang. in hipocondrul drept. este despartita prin doua margini : una posterioara mai groasa si alta anterioara. In santul transversal se afla hilul ficatului prin care patrund vasele si nervii ficatului si ies canalele biliare si limfaticele organului. Aceasta fata este acoperita de peritoneu formand ligamentul falciform. duodenul. Fata superioara convexa.I. regiunea celiaca si cu stomacul.1. Dimensiunile ficatului variaza dupa starea functionala. in faza de asimilatie. FORMA Forma ficatului este asemanatoare cu a unui ovoid taiat in jumatate. ficatul reprezinta cea mai mare glanda secretoare din organism.4.concava inferioara. in lungul axului mare. ficatul cantareste la adult 14001500g cu vasele golite si circa 2. situat in loja subdiafragmatica (hepatic). Aceste fapte explica predilectia nocturna a unor dureri hepatice. In partea ventrala a santului sagital drept este asezatavezicula biliara. cu unghiul colic drept. Ficatul se gaseste prin fata convexa in raporturi de stransa vecinatate cu diafragma. DEFINITIE Ficatul este cea mai voluminoasa glanda a aparatului digestiv. inapoia ultimelor coaste drepte . lobul patrat. de culoare rosiecaramizie. formeaz in partea posterioara. . NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A FICATULUI I. pleura diafragmatica si baza plamanului drept. In faza secretorie. ventral si lobul Spiegel. In santul sagital stang stau: ventral ± ligamentul rotund si dorsal ± ligamentul venos Arantius. iar prin partea dorsala trece vena cava inferioara. formand un ÄH´ majuscul. Fata inferioara este usor concava si impartita in patru portiuni prin santul transvers al hilului hepatic si prin cele doua santuri sagitale.2. Prin fata inferioara este in contact direct cu rinichiul drept si glanda suprarenala dreapta. I.

care constituie suportul conjunctiv al elementelor vasculare. INERVATIA FICATULUI Nervii ficatului provin din plexul hepatic.10.9. VASCULARIZATIA FICATULUI Vascularizatia este dubla : nutritiva si functionala. apar intre ei benzi de tesut conjunctiv. alte fibre nervoase se pot urmari pana in imediata apropiere a celulelor hepatice sau chiar in interiorul lor. In interiorul ficatului. Din capsula pornesc. STRUCTURA LOBULARA A FICATULUI Organizarea ficatului oglindeste necesitatile functionale ale acestei glande cu dubla secretie ± interna si externa. I. cu limfa colectata de pe fata superioara si la ganglionii hilului hepatic cu limfa colectata de pe fata inferioara si din limfaticele septurilor intrahepatice. unele fibre nervoase patrund in tunicile vasculare. sunt posibile datorita structurii conjunctivo-elastice a capsulei ficatului (inima ficatului). stelate la sectiune. care acopera ficatul si intra la nivelul hilului in interiorul organului. lobulii nu prezinta o demarcatie neta de lobulii vecini. ELASTICITATEA Capsula ficatului este alcatuita din tesut conjunctiv si elastic. ligamentul coronar si cele doua ligamente triunghiulare. Pe masura ce lobulii se ingusteaza spre varf.8. ramura a trunchiului celiac. de. I. secretor si trofic. Aceste spatii conjunctive marcheaza periferia lobulilor si in ele sunt asezate vasele sanguine si limfatice. I.6. Capsula ficatului este bogata in fibre elastice. care ajunge la ganglionii sternali. Sinapsa fibrelor simpatice este in ganglionul celiac. Primele aduc sange venos functional. Inervatia hepatica are rol vasomotor. pendinte de seroasa peritoneala (peritoneu visceral) si un invelis propriu . denumite spatiile porto-biliare sau spatiile Kiernan.5 ± 5 mm. septuri fibroase. ce se desprind din ambii nervi vagi. I. Depozitarea sangelui in ficat si reglarea circulatiei lichidelor. limfatice si nervoase care merg spre lobuli sau pleaca de la ei .a lungul vaselor si cailor biliare. Unitatea anatomica si functionala o reprezinta lobulii hepatici. format din fibre simpatice ce ies din ganglionul celiac si din fibre parasimpatice.Ficatul are doua invelisuri : un invelis seros. .7. de la hil spre interiorul ficatului. permite variatii de volum ale organului si favorizeaza circulatia intrahepatica prin forta sa pasiv-elastica. Vasele limfatice se aduna intr-o retea subseroasa.LIGAMENTE Ligamentele ficatului sunt : ligamentul falciform. I. fiind relativ lungi si permitand ficatului un joc larg sub diafragma. Vasele arteriale ale ficatului provin din artera hepatica. iar venele ficatului rezulta din ramificatiile venei porte si ale venelor suprahepatice. iar ultimele ± venele suprahepatice. din a caror juxtapunere rezulta intreaga glanda. canalele biliare si nervii. Ele nu joaca decat un rol secundar in mentinerea pozitiei ficatului. La baza lor. biliare. formand in locurile de unire a mai multor lobuli coloane conjunctive. colecteaza tot sangele din ficat si il varsa in vena cava inferioara. mediastinali anteriori si pancreatico-lienali. Lobulii hepatici au o forma prismatica trunchiata spre varf si dimensiuni ce variaza intre 0.capsula Glisson.

Intre reteaua venoasa perilobulara si vena centro-lobulara se gasesc. In stare de repaus. fara anastomozari si fara aspecte sinusoidale. Sangele portal este sangele functional al ficatului. canstituind o retea deasa de capilare sinusoidale. proeminente in lumen ca niste valvule. ca si prin gradul mai mare de oxigenare (85% fata de 35% in sangele portal. in ochiurile careia se gasesc celule hepatice si dintr-un fin schelet conjunctiv pericelular. Din reteaua perilobulara se desprind capilare venoase ce patrund in lobul la diferite niveluri. de la varf la baza ± vena centro-lobulara. prin cai proprii pentru fiecare din cele doua curente de sange ± portal si arterial. b) arteriole si capilare care se varsa in reteaua venoasa perilobulara sau direct in sinusoidele intralobulare. Sangele arterial joaca rol important in echilibrarea circulatiei intralobulare prin presiunea mai mare (de 90-100mmHg in artera hepatica. Vasele sanguine patrund prin poarta ficatului in interiorul glandei. Ramurile arteriale ajunse la periferia lobulului au doua destinatii: a) arteriole si capilare care inconjura vasele si canalele biliare din spatiile portale. In perioada digestiva si de activitate a celulelor ficatului. cu fibre circulare si coloane musculare oblice. mobile. Lobulii hepatici sunt constituiti dintr-o bogata retea vasculara. care strabate ca o axa venoasa lobulul. El circula in ficat si la nivelul lobulilor in cantitati variate si pe cai variate. unde sangele arterial se amesteca cu cel portal. canale venoase care strabat direct lobulul. ce inconjoara lobulul de la baza spre varf. fata de 5-10mmHg in vena porta. reprezentand o circulatie suntata porto-suprahepatica. La acest nivel venulele se unesc intr-o vena centrala. Celulele Kupffer pot parasi peretele capilar devenind hiotiocite perivasculare.Unele cercetari arata insa ca unitatea morfofunctionala a ficatului este acinul hepatic. dispuse in jurul unei venule porte (vena axiala). . Celulele peretilor capilari au proprietatile coloidopexice si fagocitare ale celulelor reticulo-endoteliale si histocitare si apartin mezenchimului activ. in special la baza lobulilor. celulele Kupffer. sangele portal are un debit mai mic si circula atat prin reteaua capilara sinusoidala intralobulara cat si prin reteaua venoasa perilobulara. sangele arterial acopera majoritatea nevoilor metabolice ale ficatului. Volumul sangelui din ficat variaza intre 30 si 50% din volumul total al glandei. alcatuit dintr-o masa informa de hepatocite. In stare de repaus digestiv. Capilarele sinusoidale au peretii discontinui si formati din celule nediferentiate. formeaza o retea perilobulara de venule. Ramificatiile venei porte ajunse in spatiile perilobulare. de forma stelata si proeminente in vas ca si in afara vasului. o parte din sange ocolind astfel contactul cu parenchimul celular si trecand direct din ramificatiile venei porte in vena centrolobulara. pana la nivelul lobulilor. Venele suprahepatice au un perete muscular mai dezvoltat. sangele portal trece intr-o mare proportie (80%) prin sinusoidele intralobulare. Circulatia intrahepatica se face independent. Sangele arterial reprezinta 20-30% din sangele total si este sangele nutritiv al canalelor biliare si al peretilor vasculari. unde se divid in ramuri din ce in ce mai mici. largi si inegale de calibru. alungite si din celule izolate.

sintetizeaza numerosi fermenti necesari activitatilor proprii. Activitatea celulelor are doua cicluri orare in 24 ore. Celulele hepatice vin in contact. necesare consumului energetic si plastic din ficat si din restul organismului. ficatul reprezinta o statie importanta in reglarea metabolismului apei si a circulatiei de intoarcere. Cordoanele celulare au grosimea a doua-trei celule. oferind proteine nou-formate.Celulele hepatice sunt asezate in ochiurile retelei sinusoidale. Fiecare celula are o activitate bipolara : pol vascular si pol biliar. din care nasc substante noi. pancreas si splina. care nu are pereti proprii si care este format din jgheab sapat in membrana celulelor hepatice vecine. prin suprafetele lor libere. mentine nivelul glicemiei. mentinerea compozitiei plasmatice (homeostazei). acesta functioneaza de la periferie spre centru. secretia biliara devine din ce in ce mai abundenta si progreseaza in cursul zilei de la periferie spre centrul lobulului (faza secretorie). ficatul ocupa un loc central si indispensabil in mentinerea vietii. controland debitul sanguin si crutand astfel inima de un aport rapid si important de lichide. . Inlaturarea sa nu este compatibila cu supravietuirea. transforma grasimile in forme mai usor oxidabile. FIZIOLOGIA FICATULUI Prin asezarea sa in calea sangelui provenit din tubul digestiv.lare intre ele (cordoanele Remack). degradeaza hormonii circulanti in exces. secretia biliara scade mult si celulele se incarca cu glicogen (faza asimilatoare). prin transformarile chimice numeroase si variate ce au loc la nivelul lui si prin volumul mare al irigatiei sale sanguine. cu capilarele sanguine. Ficatul ia parte la digestia si absorbtia intestinala prin secretia biliara.11. prin acelasi mecanism. formand coloane celulare orientate radiar si cu numeroase punti celu. Activitatea celulelor hepatice nu este egala in intreg lobulul. iar prin suprafetele de contact intre ele delimiteaza canaliculul biliar. depunerea de glicogen in celule este minima si invers. ca si altor tesuturi . de control al debitului sanguin si de reglare a metabolismului ficatul. cand secretia biliara este maxima. I. Ficatul are rol important in . In ficat au loc degradari si sinteze ale substantelor absorbite. prin bogatia irigatiei sale sanguine. opreste patrunderea de substante toxice in organism. Astfel. In cursul diminetii. In orele de seara si noapte. joaca rol important de glanda digestiva.

fiind in acelasi timp si loc de distrugere a hematiilor imbatranite. contribuind la mentinerea echilibrului proteinemiei . prin aceasta se mareste enorm suprafata particulelor grase. au rol important in absorbtia vitaminelor liposolubile (A. tributiraza. rol important in stimularea peristaltismului intestinal si rol de mentinere a echilibrului microbismului intestinal. Insasi actiunea lipazei pancreatice este activata de sarurile biliare. Ficatul are rol in reglarea echilibrului acido. (este depozit de fier). .intervine in metabolismul mineralelor : Cl.functiaureogena a ficatului ± consta in a fabrica uree din acizi aminati in exces. Sarurile biliare reprezinta cel mai important component al bilei. El antreneaza grasimile de rezerva din organism in caz de inanitie. stimuleaza secretia biliara prin actiunea lor coleretica. estrogeni. . absorbtia fierului si calciului alimentar. transforma glucidele in exces in grasimi si invers. regland diureza prin neutralizarea unor hormoni (suprarenali. ureaza.functiaproteinoform atoare ± sintetizeaza albumine si globu. sintetizeaza fibrinogenul si protrombina cu rol in coagulare. . .rol in metabolismul apei. Ele indeplinesc mai multe activitati: participa la emulsionarea grasimilor in intestin si la stabilirea acestor emulsii. Na. ficatul reprezinta un organ al hematopoezei. transaminaza care favorizeaza reactiile dintre metionina si colina. -adipogenetica ± in ficat se depoziteaza grasimi.bazic intervenind in transformarea acidului lactic in glucoza. fosfatazele si fosforilazele cu rol in fosforilarea grasimilor si glucidelor. care intervin in procesele urogene din ficat. formarea amoniacului din acizi aminati. -sintetizeaza fermentii ± arginaza. antidiuretice). Bila se varsa in intestin in cantitati de 600-1000ml/24 ore. Ficatul reprezinta cel mai bogat depozit de vitamina A din organism aproximativ 95%. Fe.estedepozit de vitamine liposolubile si hidrosolubile. ‡ Functia metabolica ± se refera la toate substantele nutritive: -glicogenetica ± sintetizeaza glicogenul din glucoza. Cu. care intervine in arderile acizilor grasi. scindeaza glicogenul in glucoza. formeaza glicogen din grasimi si acizi aminati. Joaca rol in esterificarea colesterolului. uzati sau nefolositi in sinteze. ‡ Functia hematopoietica ± ficatul formeza hematii in perioada intrauterina a fatului. K. intensificandu-se atacul enzimatic. FUNCTIILE FICATULUI ‡ Functia biliara (biligeneza) ± secretia biliara rezulta din activitatile celulelor Kupffer si celulelor hepatice. .In perioada embrionara. . E si K). Sintetizeaza grasimi din acizi grasi.line. D.

in razboiul de secesiune din SUA (22. ISTORIC Inca din secolele XVIII si XIX au fost observate ictere febrile cu caracter epidemic in timpul razboaielor. pe cale parenterala provocand o imbolnavire generala a organismului si in mod deosebit a parenchimului hepatic. II. HEPATITA ACUTA VIRALA TIP A II. care este introdus in organism pe cale digestiva. sau accidental. ‡ Functia de termoreglare ± ficatul genereaza caldura in stare de repaus. aparand spontan sub forma epidemica sau chiar pandemica. 1. Astfel de epidemii s-au observat in cursul campaniei din Flandra (1793). DEFINITIE Hepatita epidemica este o boala infectioasa transmisibila.509 cazuri cu 161 morti).‡ Functia antitoxica ± neutralizeaza substantele toxice endogene si exogene.boala se manifesta prin semne de infectie generala si prin simptome digestive si hepatice. cu ocazia razboaielor survenite in timpul lui Napoleon. .2. denumite Äboala militara´ sau Äicter soldatesc´. insotite sau nu de icter. II. Este provocata de un virus filtrabil specific (virusul hepatitic).

sau pe cale digestiva. Boala evolueaza sever. nici B). II.3. hepatita virotica epidemica. a emis. evolueaza de regulafavorabil cu vindecare si imunitate durabila. survenind mai ales (dar nu numai).rala. ca si precedenta. evolueaza uneori sever. este cauzata de un ARN-virus. fiind determinata de un ARN-virus. putand duce la ciroza hepatica. O conceptie justa asupra icterului cataral. boala Botkin. cu deces prin coma hepatica. II. b)Hepatita virala B (HVB) ± denumita candva serica.5. cu mare rezistenta in mediul extern. posibil severa si deseori (pana la 50%) cu cronicizare. C. hepatita infectioasa. desi epidemiologic si simptomatologic se apropie mult de hepatita A. D si E) ce prezinta doua modalitati distincte de transmitere : una digestiva pentru virusurile A si E si alta parenterala pentru virusurile B. observata in oras in 1784. Persistenta virusului in sange si pe tumori pe timp indelungat si marea lui rezistenta confera bolii particularitati epidemiologice. pe care a comunicat-o la Academia naturalistilor din Berlin sub denumirea de ÄHistoria icterorum epidemiorum´. defectiv. este cauzata de un flavivirus din familia toga viridae. S-au descris epidemii hidrice si mici focare epidemice dupa consum de stridii si moluste. TERMINOLOGIE Boala figureaza sub mai multe denumiri : hepatita epidemica. Dupa Bologa (citat de Koppick) medicul Martinus Lange din Brasov a descris o epidemie de icter. d)Hepatita virala D (HVD) ± sau delta. Se realizeaza astfel o imunizare natu. datorita transmiterii parenterale a agentului cauzal (HVB) un dezoxiribovirus.Demn de remarcat este faptul ca in tara noastra s-a facut una din primele mentiuni asupra caracterului epidemic al acestor ictere. care nu se dezvolta decat in prezenta VHB cu al carei invelis antigenic de suprafata (Ag HBS) se acopera. de cele mai multe ori oculta. ca boala infectioasa generala. este cauzata de un enterovirus (HVA) cu transmitere fecal-orala. a)Hepatita virala A (HVA) ± denumita candva si hepatita epidemica. din care cauza Kisel a propus ca aceasta boala sa se denumeasca Äboala Botkin´. posttransfu-zional. inca de la sfarsitul secolului al-XVIII-lea (1889). . potentanduse cu HVB si se transmite tot parenteral ca si precedentele (B si C). se transmite pe cale parenterala. un ribovirus are evolutie similara cu hepatita B. Rezistenta virusului fiind mare in mediul extern. c)Hepatita virala C (HVC) ± s-a desprins din grupul hepatitelor zise non-A. VHC. e)Hepatita virala E (HVE) ± s-a desprins si ea din grupul non-A. calcivirus. distinct de VHA. cum a fost numita prima data. De regula contagiunea se face prin contact direct dar se poate face si indirect. C si D. non-B (nici A. sau cu cronicizare in 1015% din cazuri. clinicianul rus Botkin. comunala si alimentara. ETIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE Hepatita virala A este provocata de un enterovirus (HVA) cu transmitere fecal-orala. B.4 CLASIFICAREA HEPATITELOR VIRALE Hepatitele sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de virusuri hepatotrope (A. in conditiile unor deficiente de igiena personala. se explica intensa circulatie a virusului hepatitei A. non-B. care creste cu varsta. II. care duce la o morbiditate mult mai mare decat arata cazurile icterice (10 cazuri anicterice la 1 caz icteric) mai ales in colectivitatile scolare.

Arhitectonica hepatica este pastrata. ficatul este putin modificat. Reticulul de sustinere este pastrat. II. multe celule prezinta leziuni de degenerescenta grava. leziuni de vascularita. MORFOLOGIA HEPATITELOR VIRALE Pe primul plan se situeaza leziunile hepatice. neexistand purtatori cronici de virus hepatitic A. uneori de culoare rosie. arhitectonica nu mai este pastrata in intregime. leziunile de necroza sunt foarte extinse. trombi biliari. Leziunile ficatului : modificarile morfologice ale ficatului in hepatita epidemica sunt variate. La examenul microscopic apar modificari atat in parenchim cat si in mezenchim. dar si stomacul si restul tubului digestiv pot fi cuprinse de procesul inflamator. apar infiltratii celulare in spatiile porte si perilobulare.6.Eliminarea fecala a virusului dureaza de obicei o saptamana inainte de debutul icterului si o saptamana dupa. Infectia cu virus A confera imunitate. Celulele hepatice ( hepatocite) pot prezenta tumefieri si leziuni de tip degenerativ sau de tip necrotic. In formele severe (distrofie hepatica acuta) . de tip edematos si cu caracter reversibil. Concomitent cu aceste aspecte pot fi observate si semne de regenerare hepatocelulara. La examenul macroscopic al formelor obisnuite. In alte situatii. Sunt interesate in mod deosebit caile biliare. la care se adauga modificari morfologice. proliferare Kuppferiana. in functie de gradele diferite ale procesului de hepatita. cu capsula zbarcita. In formele severe. ficatul este micsorat. suprafata ficatului prezinta infundari alternand cu ridicaturi mai deschise la culoare (distrofie hepatica subacuta). de culoare deschisa cenusie-rosiatica sau galbuie (distrofie hepatica acuta). Examenul morfologic al celorlalte organe arata procese inflamatorii moderate. . duodenul si pancreasul.

2) Perioada icterica ( de stare ) ± este dominata de aparitia unui sindrom icteric. insomnie. Se descriu mai multe perioade ale bolii : 1) perioada preicterica ( prodromala ) ± are o durata de 3-7 zile pana la 2 saptamani. balonari postprandiale . El se instaleaza de obicei in cateva zile. irascibilitate. iar nuanta lui este de obicei galbena (icter flavinic). sau poate fi franc (portocaliu sau rubiniu). modificari de scaun (constipatie sau diaree). Incubatia este in medie 25 de zile (2-6 saptamani.000ml. dureri musculare generalizate (curbatura musculara). Simptomatologia este de obicei polimorfa si se instaleaza relativ treptat. varsaturi. intens sau foarte intens. inapetenta. copiii facand forme usoare sau asimptomatice. simptomele obiective din faza preicterica se atenueaza sau dispar . simptomele dau un aspect pseudoreumatismal (in 6% din cazuri) cu febra si artralgii care mimeaza un RAA care nu cedeaza la antiinflamatoare. poate uneori lipsi boala incepand cu icter sau poate dura mai mult. Pot prezenta dureri in hipocondrul drept sau fosa iliaca dreapta.37. mai ales la adulti. Durata icterului este in medie 2-4 saptamani. cu intensitate si durata variabile ( 37. La examenul obiectiv se constata o hepatomegalie moderata. in care nuanta lui devine galben-verzuie sau galben-teroasa. cresterea transaminazelor. ameteli. Simptomatologia prodromala poate fi dominata si de alte manifestari : febra in 2-4% din cazuri. In aceasta faza.II. Examenele de laborator evidentiaza : urobilinogenurie. . imbracand un aspect pseudogripal. Debutul mai poate fi de tip nervos cu simptome neuropsihice ca : astenie. Urina este hipercroma (colurica). moderat. putand ajunge la 500ml (oligurie). greturi. Principalele simptome sunt cele digestive si anume : anorexie. In perioada de stare icterul se mentine la nivelul maxim de intensitate atins. El poate fi discret. starea subfebrila dispare. jena epigastrica cu caracter continu.5*C) si durand cateva zile. cefalee. Ämelas´) si se insoteste de prurit. amintind icterul obstructiv (Äverdiu´. insa poate fi prelungita in formele colestatice. SIMPTOMATOLOGIE Se afirma ca 10% din hepatitele virale de tip A sunt manifeste clinic. apetitul revine. somnolenta. Mai rar apar modificari cutanate ca eruptiile cutanate de tip urticarian ( in 2-5% din cazuri). apoi se generalizeaza pe trunchi si membre. VSH normal sau scazut.7. catar respirator (intalnit mai ales la copii). In alte cazuri.2*. cefalee. incepand cu fata si mucoasa conjunctivala (unde fondul alb al sclerei permite observarea precoce a coloratiei galbene). Diureza scade sub 1. iar scaunele usor decolorate (hipocolice). cu ficatul usor sensibil si eventual o splenomegalie discreta.

greata. fruste) ± evolueaza in cateva zile. stomacul. reapare apetitul. bilirubinemia scade catre cifra normala.transaminazele sunt crescute. . ficatul se normalizeaza. flatulenta. Caile biliare. uneori varsaturi). . urini reduse si inchise la culoare. duodenul si pancreasul sunt implicate in procesul infectios. in special la tineri si copii. putandu-se intinde la 1-2 ani. slabire pronuntata. evolutie favorabila a bolii. o hepatomegalie de consistenta ferma. dispare astenia. afectarea lor manifestandu-se prin diverse tulburari: constipatie. bilirubinemia scade sub 10mg%. 3) Perioada de declin ± se caracterizeaza printr-o regresiune treptata. treptat . astenie. forma comuna. ameteli. 4) Perioada de convalescentaa hepatitei virale acute este lunga (2-4 luni). cu mucoase intens colorate in galben. fara sfarsit letal si cronicizare. tulburari abdominale minore. anorexie. cu cresterea diurezei. II. Supravegherea atenta a convalescentei cu dispensarizarea fostilor bolnavi. In aceasta perioada dispar tulburarile digestive majore. Recunoasterea lor se face in context epidemiologic si prin examen de laborator (probe functionale hepatice). se manifesta prin disparitia sindromului icteric. forme prelungite ± dureaza 2-3 luni. dureri. Dupa evolutie si gravitate se deosebesc : forme anicterice caracterizate prin lipsa sindromului icteric. bine delimitata. de scurta durata. Splina este moderat marita. Se caracterizeaza printr-un icter pronuntat. sunt masuri foarte necesare si cu mare rol profilactic pentru impiedicarea complicatiilor si sechelelor bolii. dureri articulare si musculare. cu marginea ascutita. cu astenie. scaunul are aspect normal.verzui. alteori mai rapida a simptomelor din perioada de stare.imunoglobinele cresc. fiind de consistenta moale si dureros la palpare. caracterizate prin simptome digestive (greata. VSH-ul creste usor.bilirubina crescuta la 10-30mg%. Tensiunea arteriala scade in cursul hepatitei. Examenele de laborator evidentiaza : . scaunul se recoloreaza.in urina exista bilirubina si saruri biliare. balonare abdominala. luand aspect cenusiu. FORME CLINICE Dupa etiologie ± hepatita A se caracterizeaza prin prodrom digestiv febrilastenic. balonari.Pe langa sindromul icteric. hepatomegalie dureroasa. ritmul cardiac este bradicardic in timpul perioadei icterice. apetitul este prezent.8. se evidentiaza marirea ficatului care depaseste rebordul costal cu cativa cm. Dupa durata bolii : forme scurte (abortive. Modificarile umorale din perioada de stare dispar : apare o hemodilutie. apare poliurie cu decolorarea urinii. . pirozis.

la gravida hepatita virala evolueaza mai sever in ultimile luni. DIAGNOSTIC POZITIV La diagnosticarea hepatitei virale tip A se vor lua in consideratie: datele epidemiologice. cu letalitate de 8-17%. paloare periorala cu tonalitate subicterica si buzele colorate intens in rosu inchis (aspect de buze vopsite). anamneza. insa poate influenta nociv sarcina (nasteri premature. rezultatele analizelor de laborator. forma prelungita simpla. in prima parte a bolii. date fiind particularitatile varstei.dura. sindromul hemoragic este prezent. forma comatoasa (fulminanta) ± apare cu totul exceptional. la sugar hepatita virala evolueaza sever. Debuteaza cu agitatie psihomotorie. abia percutabil. hepatita evolueaza obisnuit. ficatul este mic. icterul este mai putin intens si dureaza mai putin.000 cazuri. Adenopatiile sunt mai frecvente decat la adult. Hepatomegalia este accentuata si persista. Distrofia subacuta hepatica (forma fulminanta) sfarseste fie printr-o ciroza. In primele luni. imaturitate. Distrofia acuta a ficatului (atrofia acuta) apare de obicei la tineri in cursul unei hepatite obisnuite. stare de torpoare si apoi coma. splenomegalie de consistenta crescuta. dominand in etiologie virusul hepatitei B. In caz de suspiciune asupra HVA. putand sa constituie motiv de intrerupere a cursului sarcinii. II. dominand in etiologie virusul hepatitic A.9. este numit si marea insuficienta hepatica. evolueaza mai sever. amintind masca Filatov din scarlatina. persistenta tulburarilor digestive si deseori oscilatii febrile si prurit. este in primul rand necesar . Ämasca de hepatita´. apare rar si numai in hepatitele B. posibil in C si D. cam 1/10. Dupa varsta: la copil hepatita evolueaza de obicei mai usor decat la adult. tabloul clinic. mortalitate fetala). la batrani hepatita virala apare mai rar. La inceputul bolii s-a observat un facies particular : pometii rosii. fie letal. Dupa intensitatea bolii : forme severe ± in mai putin de 24 de ore evolutia se precipita catre marea insuficienta hepatica.

. arata valori intre 1. Valorile normale in sange sunt : . gripa. II. denumita TGP (transaminaza glutam piruvica. fructozomonofosfataldolaza ( FIFA ) care pot fi apreciate ca un Ä adevarat seismograf´ al leziunilor celulare e. reumatism articular acut. Cele mai sensibile enzime sunt : alaninaminotransferaza ( ALAT ).ALAT ± pana la 0.examenul de laborator.25 mg% in formele colestatice. icterica. Determinarea sideremiei arata valoare crescuta la 200-500 mg% in cursul perioadei de stare. O valoare importanta in diagnosticul HVA o au anticorpii specifici care se depisteaza in ser prin testul radioimun ( RIA ) sau imunoenzimatic ( ELISA ). cat si in perioada de declin.10.si monocitoza. In acest scop se determina indicele de protrombina in sange (valori normale 80100 %).6-2. care elibereaza in sange o serie de enzime. gastrita. Bilirubina directa si totala. iar IgG crescute in hepatita tip B).FIFA ± pana la 2 u%. In forma semigrava a HVA ea scade pana la 65-75% . DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Diagnosticul diferential va fi facut atat in perioada preicterica.75 mmoli/l/ora. Proba de Tymol (valori normale 2-4Un) este crescuta in primele zile de boala si scade treptat la normal in convalescenta. In HVA acuta valorile cresc de 8-10 ori. Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este normala sau incetinita la 2-5 mm/ora. Testele de coagulare au valori ce deceleaza insuficienta hepatocelulara.5 mg% la bolnavul cu subicter. Testele enzimatice pun in evidenta leziunile celulare hepatice (citoliza). valori de 5-15 mg% in formele icterice si peste 20. fiind un indicator sensibil al severitatii acesteia. Cresterea concentratiei serice a bilirubinei determina aparitia in urina a pigmentilor biliari. Determinarea imunoglobulinelor ajuta la cunoasterea profilului imun al bolnavului (IgM crescute in hepatita tip A. Depistarea virusului A in materiile fecale a bolnavilor s-a reusit prin imunelectroscopie. In analiza clinica generala a sangelui se constata leucopenia cu limfo. toxinfectii alimentare. In faza preicterica deosebim hepatita epidemica de : dispepsiile febrile. .

perioada preicterica. COMPLICATIILE SI SECHELELE HEPATITEI VIRALE TIP A In cursul hepatitei epidemicepot surveni. perioada de stare. dureri puternice in hipocondrul drept si inrautatirea starii generale. ulterior acestia suferind aceleasi consecinte. In perioada icterica diagnosticul va fi facut cu celelalte afectiuni insotite de icter : mononucleoza infectioasa. cu diferiti coci si colibacili. care se dezvolta treptat. complicatii ca: staza biliara. Unii bolnavi de hepatita epidemica raman in stadiul preicteric. Ea survine intr-o proportie de aproximativ 10% dupa hepatita tip B si 40-50% dupa hepatita tp C si nu survine deloc dupa hepatitele D si E . dintr-o hepatita cronica icterica. dezvoltandu-se pe anumite perioade : incubatie. In perioada de regresie a icterului. II. pot surveni si recaderi preicterice la intervale de cateva zile sau saptamani.12. II. ca urmare a hepatitei acute. frisoane. ce apare in convalescenta. Formele care trec de 3-4 luni au tendinta la permanentizare.debutul altor boli infectioase. alteori dintr-o hepatita anicterica. O parte din bolnavi raman cu suferinte extrahepatice. Recaderile si reinfectiile au in general o evolutie mai severa. pot sa apara infectii biliare. cele mai grave se refera la starea parenchimului hepatic. Cea mai grava sechela a hepatitei este ciroza hepatica. EVOLUTIE Evolutia hepatitei epidemice prezinta in majoritatea cazurilor un caracter ciclic. ca si cei care au prezentat o forma comuna. Daca icterul revine dupa 3 luni de la disparitie. S-au descris cazuri foarte rare de anemie aplastica. iar altii trec spre hepatita cronica . sau virale (viroze respiratorii). icterul produs de colica biliara. Dintre sechele. cu pancitopenie prin aplazie medulara. insotite de febra. angiocolite si colecistite bacteriene. bolnavii sunt expusi unor infectii intercurente bacteriene (mai ales streptococice). Una din sechelele grave ale HVA este hepatita cronica. datorita anergiei create de infectia virotica si datorita unor factori favorizanti. hepatita toxica. declinul si convalescenta. In situatiile in care faza icterica dureaza pana la 6 saptamani. favorizate de dischinezia posthepatica. se considera ca este vorba de o noua imbolnavire ( reinfectie ). icterele hemolitice. Datorita starii de anergie. Hepatita virala evolueaza spre vindecare completa intr-un interval de 3-4 saptamani. . O alta complicatie hematologica este anemia hemolitica.11.

Nu trebuie omisa nici posibilitatea transmiterii prin muste. dezinfectia instrumentelor medicale prin fierbere (30 minute la 100 grade celsius). EXPLORARI SI INFORMATII PARACLINICE Testele enzimatice pun in evidenta leziuni celulare hepatice (citoliza). colecistite si angiocolite. formula leucocitara arata limfocitoza si monocitoza. Testele de coagulare au valori ce deceleaza insuficienta hepatocelulara. omul bolnav si purtatorii sanatosi de virus. II. Probele de disproteinemie cerceteaza stabilirea proteinelor in diferite solutii. ‡ Dupa contactele infectante (cu sange sau materii fecale) se vor spala si dezinfecta riguros. Explorarea functiilor hepatice in perioada preicterica pun in evidenta lezarea parenchimului hepatic. pana la infirmare. alimentele. ‡ Toate cazurile se vor anunta nominal. PROGNOSTIC Prognosticul hepatitei cu virus A necesita masuri igienico-sanitare privind apa potabila. II. Cresterea activitatii enzimelor ALAT (TGP) si FIFA incepe foarte precoce.14. ‡ Izolarea trebuie aplicata atat bolnavilor cat si suspectilor. cat si pe cei favorizanti: ‡ Profilaxia trebuie sa inceapa cu o depistare completa si precoce a tuturor formelor de infectie cu virusul hepatitei epidemice. toaletele si igiena personala. La inceput creste bilirubina indirecta si apoi cea directa. ‡ Izolarea se va face in spitale (sectii) de boli infectioase. O mare atentie se acorda raportarii cazurilor din sectorul alimentar si din colectivitati. inca din perioada preicterica. Numarul de leucocite este normal sau scazut. Determinarea bilirubinei totale. ‡ Dezinfectia termometrelor se va face cu solutie de permanganat de K 1% sau cloramina 1%. care elibereaza in sange o serie de enzime. tendinta la precipitare.Dintre sechelele biliare pot aparea : dischinezii. punand in evidenta dezechilibrul acestora. ‡ Personalul care ingrijeste bolnavii va respecta normele de asepsie si antisepsie in toate manoperele efectuate. cu adresa. precum si a bilirubinei indirecte si directe este foarte utila in perioada preicterica. Izolarea este obligatorie. Masurile de prevenire ale hepatitei epidemice vizeaza atat factorii epidemiologici principali.13. ‡ . ‡ Organizarea spitalizarii trebuie sa aiba in vedere aplicarea masurilor de dezinfectie a rufelor si obiectelor bolnavilor.

TRATAMENT II. sa contina celuloza. De la debutul bolii si pana la disparitia icterului. sau aparitia unei recaderi. In regimul alimentar.02-0. dulceata. odata considerat vindecat. biscuiti. Reluarea timpurie a activitatii pote favoriza trecerea bolii intr-o hepatita cronica. Este indicata la contactii cu risc crescut. carne slaba (pui. isi va putea relua activitatea abia dupa 2-3 luni. in cazurile individuale sau la grupuri care se deplaseaza in teritorii cu endemie crescuta. spalarea fructelor). compot. cu o cantitate moderata de grasimi. timp de 2-3 luni. Alimentele trebuie sa contina cat mai putina clorura de Na (3-4 g/zi) pentru a favoriza diureza. Bolnavul de hepatita.16. sucuri de fructe.16. acestea mai mult de origine vegetala. paine prajita). Alimentatia trebuie sa fie suficienta caloric. II. cu program de munca redus. morcov ras. cu durata de minim 10 ani. hrana trebuie oferita mai ales sub forma de lichide (ceai. ori cu conditii precare de igiena. ‡ Se vor spala mainile cu apa curenta si sapun. iaurt.1. cu vitamine si proteine suficiente . baza va fi din glucide usor digerabile. In perioada acuta a bolii. Regimul alimentar va fi alcatuit si in raport cu perioada evolutiva a bolii. va fi relativ (10-12 ore culcat). cu adaos de ulei si lamaie. supe de legume.05 ml/kgcorp. ‡ Se vor proteja sursele de apa de contaminarea cu dejectii umane. iepure) sau peste slab (stiuca.Se vor respecta masurile de igiena alimentara prin protectia alimentelor (fierberea laptelui. Profilaxia specifica in hepatita virala tip A se face prin : a)imunizare pasiva cu imunoglobuline standard 16% (gama. care asigura protectie de 99%. Tratament igieno-dietetic La un bolnav cu HVA . ‡ Se va efectua control sever al muncitorilor din sectorul alimentar (inclusiv contactii celor bolnavi). miere. sa fie adaptata gustului bolnavului.globuline ) administrate in primele 7 zile de la contact. intramuscular (IM) in doze de 0. repausul fizic si intelectual este obligatoriu. pregatite rasol. unt proaspat. repausul va fi la pat. biliara si pancreatica si deci sa nu ceara un efort digestiv prea mare. branza de vaci proaspata. lichide zaharate. apoi in perioada de convalescenta. se va efectua igiena individuala. administrat intramuscular (IM) in 2 doze. la interval de o luna si cu rapel la 1 an. b)imunizarea activa cu vaccin produs pe celule diploide umane. cand exista intoleranta gastrica si inapetenta. acestea confera protectie de 2-6 luni. Dieta va tine seama de faptul ca in hepatita virala acuta tip A exista o hipofermentatie gastrica. inactivat cu formol. . vitel. Se vor adauga la regim oua fierte moi sau ochiuri in apa. lapte. salau). ‡ In conditii speciale de expunere se recomanda utilizarea de apa fiarta (ceai) si alimente fierte sau curatate bine.

alcool.2. II. bilirubina. se administreaza oxigen prin sonda nazala in caz de insuficienta respiratorie. Sunt corectate dupa caz. muraturi. Dintre acestea avem : Mecopar. perfuzii cu Multiglutin. DISPENSARIZAREA Programul de supraveghere consta in dispensarizarea bolnavului aproximativ 2 ani. controlandu-se starea de sanatate la intervale de 2-3 luni prin controale clinice si examene de laborator (TGP. dieta si o medicatie metabolica (vitamine. In complicatiile infectioase se administreaza antibiotice : Penicilina. fosfolipide). Aspatofort. sosuri. Inapetenta se combate prin vitaminoterapie. chiar la gravidele aflate in bune conditii. cu rol patogenic. Emetiral. se trateaza cu coleretice : Anghirol. . Se recomanda repaus prelungit. Dozele pot fi de 100-125 ml Glucoza 20. Virusul hepatitei A nu se transmite la produsul de conceptie. Dintre vitamine sunt indicate : vitamina B1. carne de porc. II. in doza unica la ora 9 sau10 AM. Tratamentul patogenic urmareste ameliorarea functiilor ficatului si refacerea morfofunctionala. In caz de varsaturi se administreaza perfuzii cu solutii glucozate sau saline. Colebil. Medicamentele lipotrope si hepatotrope sunt foarte utile maiales in formele cu evolutie prelungita. legume bogate in celuloza. cu intrerupere brusca. II. cafea. Trofopar.16. medicatii ce restabilesc echilibrul de mem. Clordelazin sau Torecan. simptomatic si cu indicatii limitate la forma severa. condimente picante. ori acizi aminati. cu Arginina sorbitol sau Aspatofort pentru scaderea amoniemiei. ciocolata. Se administreaza Prednison 1mg/kgcorp. Se corecteaza acidoza. un supliment de vitamine. oaie.18. Bilicol. produse de cofetarie ( tort. Carbicol. Formele colestatice. conserve.Apoi se trece catre un regim alimentar complet ramanand excluse : produsele prajite. mezeluri. Fiobilin. se combate anemia si se controleaza repetat analizele. In ultimele luni de sarcina. tendintele evolutive nefavorabile. evolutia poate fi dificila. Persoanelor subnutrite li se va da un regim mai bogat in hidrocarbonate si proteine. B6 si complexul vitaminic B. gasca.brana a celulei hepatice ca Silimarina si Trofoparul.17.40% si de 1000-2000 ml Glucoza 5%. Metaspar. Gentamicina si Cefalosporine. Tratament medicamentos Pentru tulburarile dispeptice (greturi si varsaturi) se administreaza antiemetice ca : Metoclopramid. Se mai administreaza Neomicina per os 4-6 g/24 ore. teste de disproteinemie. cu icter prelungit. Pentru ameliorarea functiilor hepatice si retragerea tumefactiei hepatice se recomanda aplicarea de caldura pe regiunea hepatica. inghetata). Constipatia se trateaza cu laxative. vitamina C. electroforeza). prajituri. In caz de semne de coagulare intravasculara se administreaza Heparina sau Trombostop. odata la doua zile. Silimarina. medicatii ce sprijina ciclul amoniacului catre uree (Aspatofort). Corticoterapia in hepatita virala acuta este privita ca o medicatie adjuvanta. clisme inalte si reci. HEPATITA VIRALA SI SARCINA Evolutia hepatitei virale tip A la gravidele cu o buna stare de nutritie si supraveghere a graviditatii este favorabila.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU HEPATITA VIRALA TIP A Asistenta medicala trebuie sa fie in permanenta langa bolnav pentru a putea observa culoarea sclerelor (icterul). frictiuni cu alcool mentolat. scaunele. HEPATITA VIRALA ± BOALA PROFESIONALA A PERSONALULUI MEDICO. fara substante toxice. autoprotectia sa fie permanenta. diureza. In caz de gust neplacut (amar) se efectueaza toaleta cavitatii bucale. Trebuie sa adopte pozitia de clinostatismpentru o irigare buna a ficatului in primele 2-3 saptamani.II. combaterea constipatiei prin administrare de laxative usoare. greutatea corporala. compot) urmarind bilantul hidric : ingestie-excretie. pruritul. Dieta trebuie sa fie predominent lichida. Bolnavii cu HVA vor fi amplasati in saloane mici. linistite. pana la reaparitia apetitului si disparitia oboselii fizice (asteniei). Trebuie sa se respecte normele de igiena alimentara (spalarea si dezinfectia veselei dupa fiecare utilizare). Asistenta trebuie sa acorde o atentie deosebita respectarii masurilor privind prevenirea infectiilor intraspitalicesti. Obiectivul de baza in practica de spital a asistentei medicale este administrarea medicatiei conform prescriptiilor medicale. sa ajute la regenerarea ficatului. stiindu-se faptul ca in primele zile toleranta gastrica este scazuta. modificarile comportamentului. Alimentatia trebuie sa contina factori nutritivi in concordanta cu starea bolnavului . sunt expusi imbolnavirilor de hepatita. usor de digerat. s-a semnalat frecventa mai mare a hepatitei epidemice la personalul medical. Asistenta va supraveghea si asigura prezenta tranzitului intestinal prin urmarirea scaunelor. Asistenta medicala va realiza hidratarea bolnavului prin administrarea de lichide (ceai.SANITAR Statistici controlate dovedesc faptul ca personalul sanitar si mai ales medicii. Privind experienta din ultimul razboi mondial. La expunerea marita la contagiune a personalului medical se adauga frecventa hepatitei la cei care lucreaza in laboratoarele de serologie si in centrele de colectare a sangelui. de a fi prezenta laturi de infirmiere la distribuirea meselor.19. Combaterea spasmelor dureroase si activarea circulatiei hepatice se face prin aplicatii locale calde si umede in regiunea hepatica. clisme inalte si reci. Asistenta medicala ii explica bolnavului ca trebuie sa evite leziunile de grataj si infectarea tegumentelor prin taierea unghiilor. asigurandu-li-se conditii adecvate de odihna. Asistenta are rolul de a supraveghea respectarea regimului alimentar. 40-50 calorii/kgcorp. Bolnavilor ce prezinta inapetenta. III. a paiului. clatirea cu solutii aromate. 30 Un alt obiectiv important care va fi in atentia asistentei medicale este regimul alimentar adaptat perioadelor de boala. hidratarea si alimentatia lichida li se face cu ajutorul linguritei. Trebuie sa respecte normele de .

asepsie in toate manevrele efectuate. sa respecte sterilizarea corecta a instrumentarului medical. tutun. ‡ interzicerea consumului de alcool. Recomandarile sunt : ‡ respectarea repausului fizic si intelectual. Asistenta medicala trebuie sa explice pe intreg parcursul spitalizarii si la externare pericolul ce poate surveni in urma nerespectarii masurilor de prevenire a recaderilor si complicatiilor. . cafea. ‡ respectarea controlului periodic clinic si biologic. Pacientul trebuie sfatuit sa se adreseze medicului de familie sau medicului specialist la orice manifestare aparuta in starea sa generala. ‡ respectarea regimului alimentar (hiposodat).

tampoane de vata si comprese de tifon. . .tavita medicala. Locul de masurare : la nivelul axilei.prosop individual. Materiale necesare : . Definitie : injectia intramusculara reprezinta introducerea unor solutii . cu diagnosticul de hepatita virala acuta Scopul: descoperirea unor modificari patologice ale valorilor temperaturii corpului.termometrul maximal.pahar cu ¾ solutie de cloramina 1%.FISA TEHNICA DE LUCRU MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII pacientei/lui««. . FISA TEHNICA DE LUCRU ADMINISTRAREA INTRAMUSCULARA a unei fiole de Algocalmin pacientei/lui «« cu diagnosticul de hepatita virala acuta. .

in stratul muscular. . .solutie dezinfectanta (alcool sanitar) .solutie medicamentoasa . steril . Materiale necesare : . prin intermediul unui ac atasat la o seringa sterila. Algocalmin .izotonice uleioase sau coloidale. FISA TEHNICA DE LUCRU ADMINISTRAREA IN PERFUZIE a solutiei de Glucoza 10% pacientei/lui «« cu diagnosticul de hepatita virala acuta.seringa sterila. . Scop : introducerea substantei in organism pentru combaterea unor semne si simptome.tavita renala. Definitie : perfuzia reprezinta introducerea pe cale parenterala (intravenoasa) picatura cu picatura a solutiei medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si volemica a organismului.vata . .ac de 5-9 cm. . Locul de electie : regiunea supero-externa fesiera ( cadranul IV). .

.tavite renale. ± aparitia frisoanelor prin nerespectarea regulilor de asepsie si . .musama.solutie dezinfectanta. .vata hidrofila. .perna tare. 2.solutie de Glucoza 10% in flacoane sterile. . expectoratie. . . Locul de electie : vena de la nivelul plicii cotului. ± embolie gazoasa prin patrunderea aerului in circulatie. . ± hiperhidratarea prin perfuzie in exces la cardiaci poate determina edem pulmonar acut. cresterea tensiunii arteriale ± se reduce ritmul perfuziei sau se intrerupe. 3. Accidente si incidente ! 1.garou.1-2 seringi sterile. . . .Scop : hidratarea si mineralizarea organismului.stativ. Materiale necesare : . polipnee.aleza.casoleta cu campuri sterile.leucoplast. tuse.

Stimulat continuu prin informarea colaboratorilor. formari de cadre. metodologii.administrarea de lichide reci. resurse financiare. in raport cu gravitatea leziunii. ceea ce face imposibila elaborarea strategiei de ac iune. cu cat bolile cu poten ial epidemic si pandemic. concluzii si masuri preconizate. Memoriu justificativ In raportul sau pe 1996. - . sociale ± prin dezinser ii socio-profesionale temporale sau definitive. subliniind necesitatea unei unitati de ac iune. raportare. Colectarea datelor poate fi exhaustiva. Implica iile accidentelor sunt multiple : medicale ± determinate de gradul de v t mare. pe drumuri si osele. cuprinzând de regula bolile cu o declarare nominala sau efectuate cu ajutorul sistemului reprezentativ (santinela) cu motivarea reala si acceptul Äsantinelelor´. este absolut necesar ca solicitarea sa demonstreze clar avantajele demonstrate medical. sa existe criterii care sa defineasc exact cazul cu cele trei nivele cunoscute : cazul suspect. cazul probabil si cazul confirmat. baza logistica. tot mai mul i oameni cad victime accidentelor si violentei produse la locul de munca. comenzi de cercetare cu asigurarea unei circula ii rapide a informa iei. Cea de-a II-a jum tate a secolului a înregistrat incontestabile succese de s n tate publica in domeniul bolilor infec ioase si transmisibile. apari ia unor boli cunoscute in unele teritorii sau apari ia unor boli noi determinate de agen i patogeni necunoscu i. de unde obliga ia de a nu ignora aceasta amenin are. supravegherea epidemiologica este singura care individualizeaz fenomenele. OMS a solicitat si statelor membre revigorarea dezvolt rii re elei de supraveghere epidemiologica pe plan na ional cu integrare in re eaua de supraveghere globala. a unor boli controlate. metode de diagnostic. Memoriu justificativ Intr-un mediu nesigur si artificial. in spe a oamenii politici. Metodologia supravegherii presupune o anumita exigenta in sensul reflect rii exacte (date reale) a situa iei. pe terenurile de joaca si sport sau la domiciliu. juridice ± vinova ii r spund penal sau/si financiar pentru faptele lor. social si economic. cu referire la rezultate. Ca demers indispensabil in lupta împotriva bolilor infec ioase transmisibile. capacitati de interven ie. astfel încât sa poat fi convin i factorii de decizie. aplicarea masurilor si evaluarea rezultatelor in vederea unor eventuale corec ii. Referirea privea revenirea. subliniind ca nici o tara nu este la ad post. au f cut dovada ca nu se cunosc frontierele administrative. le evalueaz importanta. Deoarece instituirea unor asemenea programe presupune mijloace si resurse financiare. directorul general al OMS atr gea aten ia omenirii ca se afla in pragul unei crize globale iminente a bolilor infec ioase. Extinderea supravegherii pe plan na ional si interna ional se impune cu atât mai mult. uneori in for a. de aceea este necesar pentru a asigura colectarea corecta a bolilor raportate.

in 1741.psihice ± tranzitorii sau definitive mai ales in cazul celor cu grad mare de invaliditate dup accident. aparat care asigura statica. publica o lucrare intitulata ÄOrtopedia sau arta de a preveni si a corecta la copii deforma iile corpului´. acordând o aten ie deosebita consumului de alcool. intitulat Äreducerea vatamarilor datorate violentei si accidentelor´. se stipuleaz : Ä« Pana in anul 2020 trebuie sa existe in regiune o scadenta semnificativa si continua a vatamarilor si cazurilor de deces rezultate din accidente si violenta´. tarile stabilesc politici si ghiduri legate de siguran e pe sosea si includ in programele colare informa ii despre siguran a circula iei. sunt accesibile tuturor persoanelor accidentate servicii de îngrijire si reabilitare. In obiectivul 9 al strategiei Äs n tate 21´. Andry care. Ortopedia si traumatologia se ocupa de afec iuni ale aparatului locomotor. toate domeniile coopereaz ori de cate ori este posibil in ac iunea de prevenire a accidentelor si violentei si ajuta victimele si familiile acestora. Acest scop poate fi atins daca : politicile publice dau prioritate problemelor legate de siguran a in mediile de viata si de munca si stabilesc determinan ii principali ai evolu iei si accidentelor. emblema inca imprimata pe frontispiciul societatilor si congreselor de specialitate. Cuvântul Äortopedie´ provine din limba greaca de la cuvintele orthos=drept si peis=copil. . FISA TEHNICA DE LUCRU Preg tirea fe ilor gipsate pentru aplicare pacientei/lui««««. De aici deriva si simbolul ortopediei : un arbust încovoiat sus inut de un tarus. cu diagnosticul de fractura de gamba. In particular ± mortalitatea si deficientele rezultate din accidente de trafic ar trebui reduse cu cel pu in 30%. prehensiunea (prinsul) si mobilitatea in general. mersul. Denumirea de Äortopedie´ a fost introdusa de N.

Definitie : introducerea unor medicamente izotonice in tesutul subcutanat (hipoderm) prin intermediul unui ac steril atasat la o seringa sterila. .fasa lunga de 15-20cm pentru atele gipsate . TEHNICA DE LUCRU Efectuarea injectiei subcutanatepacientei/lui «« cu diagnosticul defractura de gamba. de 5 cm pentru imobilizarea degetelor . .fasa lunga de 5m de lucru pentru aparatul gipsat . calcinat) ± are proprietatea de a se intari dupa ce a fost udat cu apa.fasa mai ingusta. . .Scop :ter apeutic Materiale necesare : .gips (sulfat de calciu natural.

. .solutie dezinfectanta.acul se retrage putin spre suprafata.terapeutic ± de injectare a solutiei cristaline sau prin perfuzie subcutanata pentru hidratarea organismului si pentru ameliorarea sau combaterea unor semne sau simptome.tava medicala sau masa rulanta.Scop : .flancurile peretelui ombilical (heparina.regiune deltoidiana.fiole sau flacoane cu solutia de injectat. . Incidente si accidente ! 1.fata externa a bratului. Materiale necesare : .seringi. 2. 3.ace sterile corespunzatoare solutiei medicamentoase de injectat in tesutul subcutanat.comprese de tifon sau tampoane de vata. durere violenta prin lezarea unor trunchiuri nervoase sau distensia brusca a tesuturilor .si subspinosa a omoplatului .tavita renala. insulina). . Locuri de electie: .regiunea supra. hematom prin perforarea unui vas care se poate resorbi sau infecta pe cale hematogena dand nastere unui abces.regiunea subclaviculara.fata superoexterna a bratului. . . . . . ruperea acului ± se extrage manual sau chirurgical. . .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->