ESOFAGUL

Configuratia Exterioara
 Limite
 Traiect. Situatie. Directie.
 Dimensiuni
 Forma si Calibru
 Mijloace de fixare
 1.Limite
 Superior : Marginea
inferioara a fasciculului
cricoidian al constrictorului
inferior al faringelui. Planul
separativ dintre faringe si
esofag corespunde
marginii inferioare a
cartilajului cricoid si se
proiecteaza pe marginea
inferioara a corpului celei
de a 6-a vertebra
cervicala.
 Inferior : Cardia, orificiu
prin care esofagul se
deschide in stomac. Acest
punct se proiecteaza
inapoi pe vertebra a 11-a
2.Traiect.Situatie.Directi
e.
 Strabate regiunea gatului, a
toracelui, diafragma si
ajungand in abdomen, se
termina in stomac.
 Topografic, i se disting 4
regiuni : cervicala,
toracica (mediastinala),
diafragmatica si
abdominala.
 Descrie inflexiuni, atat in
plan sagital, cat si in plan
frontal. In plan sagital,
esofagul nu ramane aplicat
pe coloana vertebrala, ci se
desprinde de ea, descriind o
curba cu concavitatea
anterioara. In plan frontal,
 3.Dimensiuni

 Esofagul are in medie 25 cm

lungime.
 In mod schematic aceasta lungime
este astfel repartizata : 5 cm pentru
portiunea cervicala, 16 cm pentru
portiunea toracica si 4 cm pentru
portiunea diafragmo-abdominala.
 4.Forma si Calibru
 Forma si calibrul esofagului variaza dupa cum acesta este in stare
de vacuitate sau in stare de distensie.
 In stare de vacuitate : Are aspectul unei panglici musculare.
 In stare de distensie : Prezinta portiuni dilatate si portiuni
ingustate. Zonele ingustate : o portiune initiala, alta la mijloc si a
treia in poriunea terminala; sunt stramtorile fiziologice cricoidiana,
bronho-aortica si diafragmatica.
 Stramtoarea cricoidiana : se gaseste sub cartilajul cricoid si
rapunde gurii esofagului. Apare datorita contractiei fibrelor
inferioare ale constrictorului inferior al faringelui.
 Stramtoarea bronho-aortica : cauzata de prezenta aortei si a
bronhiei stangi.
 Stramtoarea diafragmatica : este la nivelul orificiului esofagian al
diafragmei si este produsa de contractia inelului muscular
diafragmatic.
 Intre portiunile ingustate se gasesc portiuni dilatate : segm crico-
aortic, segm bronhodiafragmatic si segm subdiafragmatic.
 5.Mijloace de fixare
 Esofagul este
mentinut in pozitia
sa prin :
continuitatea cu
faringele;
continuitatea cu
stomacul; vase si
nervi; fasciculele
musculare care
pleaca din esofag,
se fixeaza pe
organele vecine.
 Raporturile Esofagului
 Esofagul este invelit de un strat celular
periesofagian. In acest tesut periesofagian se
dezvolta flegmoanele esofagiene. Prin intermediul
acestui strat celular, esofagul vine in raport cu
organele invecinate.
 Portiunea toracica : Incepe la nivelul orificiului
superior al toracelui, coboara prin mediastin si tine
pana la hiatul esofagian al diafragmei. Este impartit
in 2 segmente. Limita separativa se gaseste in
dreptul vetebrei a 4-a toracice. La acest nivel,
traheea se bifurca, motiv pentru care portiunea
supraiacenta a esofagului se numeste
suprabronhica iar cea subiacenta segment
subbronhic. La acest nivel (T4) esofagul trece
 1.Segmentul
Suprabronhic
 Raport Anterior : traheea
si originea bronhiei stangi;
 Raport Posterior :
coloana vetebrala;
 Raport Lateral : pleurele
mediastinale. La nivelul lui
T4 trec cele 2 arcuri
vasculare, al aortei si al
venei azigos. Mai sus,
esofagul vine in raport cu
trunchiurile mari care
pleaca din aorta, cu nervii
vagi si laringei recurenti.
Ambii vagi trec inapoia
bronhiilor spre a se aseza,
mai jos, pe laturile
 1.Segmentul
Suprabronhic
 La stanga se gaseste
A.Carotida Comuna Stanga
si portiunea ascendenta a
A.Subclaviculare Stangi.
Intre cele doua vase trece
nervul vag stang. La nivlul
arcului aortic, acesta da
nervul laringeu recurent,
care inconjoara arcul aortic
si urca apoi in unghiul
diedru dintre esofag si
trahee.
 La dreapta esofagul vine
in raport cu trunchiul
brahiocefalic. Nervul vag
drept trece inaintea arterei
subclaviculare, da nervul
2.Segmentul Subbronhic
 Se intinde de la a 4-a
pana la a 11-a vertebra
toracica si are
urmatoarele raporturi :
 Anterior : cu pericardul;
apoi cu nodurile
limfatice inferioare
(noduri traheobronsice
inferioare – sub
bifurcatia traheei, T4)
 Posterior : coloana
vertebrala, de care este
separat prin vasele mari
ale mediastinului (aorta
toracica cu arterele
 2.Segmentul Subbronhic
 Lateral : pleurele
mediastinale. Langa el
coboara cei doi nervi vagi,
care in portiunea inferioara
dupa ce au format plexul
esofagian dau trunchiurile
vagale anterior si
posterior.
 Recesurile pleurale pre-
si retroesofagiene :
formate de pleurele
mediastinale - 2 recesuri
retroesofagiene si mai rar
2 recesuri preesofagiene.
Dintre cele
retroesofagiene, un reces
este interaortico-
 Structura Esofagului
 Esofagul este format din 4 tunici : o tunica musculara, o tunica
submucoasa si una mucoasa; la suprafata lui exterioara exista adventitia
esofagului, care continua cu adventitia faringelui. (Grosimea peretelui = 3-
4 mm).
 Tunica musculara : Este formata din 2 straturi de fibre, unul longitudinal
(superficial), celalalt circular (profun). Stratul longitudinal este mai bine
dezvoltat decat cel profund. In 1/3 superioara a esofagului, ambele straturi
sunt formate din fibre musculare striate. Pe masura ce coboara, acestea
sunt inlocuite de fibre netede.
 Patura submucoasa : Este groasa si foarte laxa. Este slab unita cu tunica
musculara, dar este intim unita cu cea mucoasa (formeaza plici).
 Tunica mucoasa : Are o culoare albicioasa,este rezistenta si formeaza
cute longitudinale. Structural, este formata dintr-un epiteliu pavimentos
stratificat nekeratinizat si din lamina proprie. Acestei tunici ii sunt anexate
numeroase glande : glande esofagiene (sunt de tip tubulo-alveolar si se
gasesc in submucoasa. Au un canal excretor lung, care se deschide la
suprafata mucoasei).Intre epiteliul esofagian si cel gastric NU exista
elemente de tranzitie, separatia fiind brusca.
 Adventitia : inveleste esofagul la exterior si serveste la fixarea fibrelor
musculare subiacente. Este formata din tesut conjunctiv lax, prin
Sectiune prin Peretele
Esofagului
 Arterele Esofagului
 Ele se desprind din
artera tiroidiana
inferioara pentru
portiunea cervicala; din
arterele eso-traheale,
bronhice, intercostale
sau chiar direct din aorta
pentru portiunea
toracica; din arterele
diafragmatice inferioare
si artera gastrica stanga
pentru portiunea
frenoabdominala.
 Datorita anastoozelor
precare intre ramurile
 Venele Esofagului
 Formeaza un plex
submucos din care
pleaca ramuri, care,
dupa ce strabat
musculara, constituie
un plex periesofagian;
de aici venele se
varsa, la gat in venele
tiroidiene inferioare; in
torace in venele
diafragmatice,
bronhice, azigos si
hemiazigos; in
abdomen in vena
 Nervii Esofagului

 Nervii : Provin din vag

si simpatic, formand
un plex in stratul
muscular si altul in cel
submucos
(echivalentele
plexurilor Auerbach si
Meissner).
 Vasele Limfatice
 Vasele Limfatice : iau
nastere la nivelul
mucoasei; formeaza
apoi un plex in
submucoasa si parasind
esofagul se termina la
nivele diferite in
limfonodurile regionale.
Din portiunea cervicala
si toracala
suprabronhica .limfa se
scurge spre nodurile
cervicale profunde,
traheale, traheobronsice
si mediastinale
posterioare. Din
portiunile toracala
 Bibliografie
 Victor Papilian (Anatomia Omului –
Splanhnologia, Editia a XI-a, Editura
All)
 Atlas Of Anatomy (Netter)
 Atlas Of Anatomy (A Photografic
Study of the Human Body by
Johannes W. Rohen, Chihiro Yokochi
and Elke Lutjen-Drecoll)
 Atlas of Anatomy (Sobotta)