P. 1
referat

referat

|Views: 235|Likes:
Published by ylyss

More info:

Published by: ylyss on Feb 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/30/2015

pdf

text

original

ACTUALA POZITIE GEOPOLITICA A ROMÂNIEI Daca pozitia geografica a unei tari este fixa, stabilita de jocul fortelor naturii

si exprimata în anumite jaloane naturale (unitati de relief, ape etc.), pozitia geopolitica este variabila în timp, uneori chiar pe termen foarte scurt, functie de modificarea anumitor factori socio-economici si politici. Pozitia geografica a tarii noastre o stim cu totii. Dar pozitia geopolitica a României care este oare? Cel mai bun raspuns l-a dat, în urma cu peste trei veacuri, cronicarul umanist Miron Costin (1633-1691 care, referindu-se la Moldova, dar în fapt afirmatia sa poate fi extinsa fara teama de a gresi la întreaga Românie, a afirmat ca „se afla situata în calea [tuturor] rautatilor”. Asa cum, de altfel, avea sa dovedeasca din plin istoria principatelor române, separat, si a României, în ansamblu. În fond, se poate pune întrebarea de ce prezinta oare atât de multa importanta partea, regiunea în care este plasata o tara sau alta, în speta partea Europei careia îi apartine România? Raspunsul este, de fapt, destul de simplu: pentru ca din aceasta situare decurg o serie de avantaje – sau, din contra, dezavantaje – de securitate, politice, economice si de alta natura. De pilda, la acest sfârsit de secol, si totodata, la granita de milenii, România se afla plasata, geopolitic, la intersectia axelor geoeconomice Vest – Est (Europa Occidentala – Spatiu Est ex-sovietic) si Nord Vest – Sud Est (Germnaia si Europa Centrala – Asia Mica si Orientul Apropiat). Totodata, România se afla situata la intersectia unor axe geoeconomice în curs de consolidare: axa marilor (Marea Caspica – Marea Neagra – Marea Mediterana) si axa fluviilor si canalelor (Rhin – Main – Dunare), legând Marea Nordului cu Marea Neagra. La cele afirmate mai sus ar mai fi de adaugat ca România se afla, din punctul de vedere al populatiei, dar si al potentialului civil si militar, la intersectia cercului largit al Europei Centrale – în cadrul careia ocupa locul al doilea, dupa Polonia – cu cercul largit al zonei Balcanilor, în care tara noastra este plasata pe locul al treilea, dupa Turcia si Grecia (ca suprafata si populatie se situeaza pe locul al doilea, dupa Turcia).

1

A doua trasatura importanta este aceea ca se afla situata la confluenta. traseu de care România este. aceasta este cu totul alta problema. 2 . Serebrian noteaza ca. în primul rând. crestinismul si islamismul si. respectiv. îsi construiesc conceptiile strategice. care sa constituie. Se impune ca statul român sa faca în asa fel încât coordonatele sale geografice sa fie dublate de unele socio-economice. a doua familii de popoare. în conditiile reasezarii prioritatilor în Europa. Asa cum era de asteptat. stapânit sau numai controlat. si nu numai. de o mare putere – fie aceasta Imperiul roman sau cel bizantin. fie vor sa devina factori influentia aici. Ca urmare a acestor doua trasaturi. în linii mari. Si aceasta deoarece. pe de o parte. de unele trasaturi ale acesteia. o sursa de atractie si putere.pontic. Imperiulus (mai apoi sovietic) ori Imperiul austro-ungar – spatiul balcano-dunareano-pontic este pe cale de a juca el însusi un rol important în economia si politica europeana si. foarte preocupata. Rusia. timp de mai bine de doua milenii. România devine tot mai legata de spatiul balcano-dunareano. o mare putere contemporana. exista si consecinte negative ale pozitiei geopolitice a tarii noastre.dupa Dunare si Carpati. în mod firesc. Ucraina si Turcia. într-un asemenea context a crescut interesul unor puteri europene. care vor fie sa nu-si piarda privilegiile din zona sau sa si le recâstige. Desigur. este reprezentat de Marea Neagra. Aceasta ar fi. Imperiul otoman. Marea Neagra in context geopolitic Al treilea element geografic important pentru România. pe de alta parte. Oricum. din motive care tin. slave si turcice. Este sufiecient sa amintim crearea OCEMN (Organizatia Cooperarii Economice în Zona Marii Negre) – participarea României la aceasta organizatie regionala fiind un exemplu de folosire inteligenta a pietelor alternative – si mult discutatul "traseu al energiei caspice spre Europa". credem ca este oportuna lansarea si consolidarea noilor coordinate geopolotice în care se înscrie tara noastra. Cum valorifica România o asemenea pozitie favorabila. datorita "enclavarii" si a departarii fata de Ocean.În contextul schimbarilor din Europa. Marea Neagra are un "hinterland" imens si important. cu adevarat. a doua religii. si doua puteri regionale. mondiala. politice si economice tinând cont de aceasta mare si de spatiul adiacent ei . actuala pozitie geopolitica a tarii noastre. O.

roman. o zonă-tampon şi una de tranzit între Est şi Vest. otoman şi ţarist. 7). România aparţine spaţiului central-european. orice om politic trebuie sa preia tripla îngrijorare. de alta parte Dunarea si Marea ("Legaturile noastre cu Dunarea si Marea".Est şi zona Levantului şi Caucazul reprezintă o capacitate strategică în sine pe baza căreia politicile regionale ale României pot fi dezvoltate pe mai multe direcţii. Prin poziţia geostrategică. a impus niște vectori de modificare a mentalității și de asumare a unor valori comune în politicile de apărare și de securitate. a fost dintotdeauna o zonă de confluenţă dintre marile imperii: persan. continua Mehedinti. a Dunarii si a Marii Negre. iar acela care pierde una dintre cele trei laturi ale îngrijorarii îsi expune tara la primejdii. ea a fost. regional şi global. 26). Faptul că s-a amplificat competiţia pentru resurse energetice. 3 . cât şi prin elementele fundamentale ale politicii de securitate. dar şi un drum pentru circuitele comerciale către pieţele de desfacere şi regiunile bogate în resurse energetice. Integrarea cu succes în comunitatea euro-atlantică a ţărilor din Europa Centrală şi de SudEst. între Sud şi Nord. Accesul la Dunăre şi Marea Neagră. Marea Neagră. pag. a muntilor. de la Marea Baltică la Marea Neagră. istoric vorbind. Geografic. cât şi pe existenţa unor coordonate istorice comune. mai ales daca tinem cont de cuvintele lui S. pag. pentru căile de transport ale acestora şi pieţele de desfacere a sporit interesul din partea principalilor actori mondiali faţă de această regiune. Dat fiind rolul acestor repere fixe si cruciale pentru existenta colectiva a românilor.În acest context. rolul României ca actor individual şi membru NATO poate fi definit prin două paliere. În funcţie de impactul şi gradul de implicare al acestora în regiune. A fost o punte de legătură şi o frontieră. Mehedinti ca "tarmul marii reprezinta cea mai favorabila fatada pentru orice stat"("Legaturile noastre cu Dunarea si Marea". proximitatea Europei de Sud. rând pe rând. importanta Marii Negre pentru România devine evidenta. Doar că zona a fost continuu ignorată de Occident şi ocolită de planurile şi proiectele majore ale marilor investitori strategici. Zona central-europeană reprezintă un potenţial furnizor de securitate pentru estul Europei şi se bazează atât pe convergenţa intereselor majore de securitate ale aliaţilor central-europeni. Geograful român subliniaza ca viata poporului nostru a avut si are doua coordonate: deoparte Muntele si Codrul. supusă intereselor vremii. integrat în NATO şi în Uniunea Europeană.

Mediul de vieţuire comun a uşurat şi dinamizat activităţile transfrontaliere. după o perioadă de recul istoric. ci si "intermediarii". iata numai câteva dintre sintagmele folosite pentru pentru a desemna transportarea energiei caspice (petrol si gaze naturale) catre consumatorii din Europa Centrala si Occidentala. România. din totdeauna variabilă a spaţiului. economice. "marea batalie pentru petrolul Asiei Centrale". Rusia şi Georgia). Iar regiunea extinsă a Mării Negre împinge limitele geografice ale regiunii dincolo de frontierele riveranilor. rolul acestuia de placă turnantă între trei leagăne de civilizaţie: europeană. zona de confruntare între imperiile de altădată şi suportul de apă al „drumului mătăsii”. Împlinirea proiectului ar conduce la propulsarea bazinului caspic drept primul producator si exportator mondial de petrol si gaze naturale. asiatică şi orientală şi.Avuția maritimă a unor ţări situate în jurul Mării Negre poate contribuit din plin la dezvoltarea unor specificităţi socio-economice. Ucraina. acestia din urma fiind de mai multe feluri. Astăzi. Geopolitica românească relatează importanţa geopolitică şi geostrategică a spaţiului adiacent al Mării Negre. culturale. care detine suprematia în prezent. În acest "joc" de mare miza sunt angrenati foarte multi „actori”. Conform criteriului strict geografic. la un areal cu trăsături comune politice. "Un proiect pentru mileniu III". Nu numai producatorii si beneficiarii directi. Conceptul se referă. pasaj de trecere între acestea. de ordinul multor millioane de barili pe zi. geometria. Miza este uriasa. 4 . a reintrat de ceva timp în atenţia lumii. între care cei care pot contribui la tranzitarea hidrocarburilor – acesta fiind si cazul României – si cei care nu vor sa fie afara din joc. Pontul Euxin. ne înfăţişează o zonă aflată într-o reţea politico-economică ce se întinde din Balcani până la Marea Caspică. regiunea Mării Negre include statele care au acces nemijlocit la acvatoriul mării (Turcia. România si drumul energiei caspice spre Europa – o posibila valorificare a pozitiei geografice si geostrategice "Un nou Eldorado". spirituale şi de altă natură. mai degrabă. în acelaşi timp. decât la un spaţiu geografic distinct. depasind Orientul Mijlociu (de altfel aceasta este si miza: reducerea dependentei Occidentului de petrolul din Zona Golfului). implicând sume de miliarde de dolari anual. din Europa Centrală până în Orientul Apropiat. "Drumul petrolului" (prin similitudine cu "Drumul matasii"). Bulgaria.

în cazul celui de al doilea. prin Iran. care ajunge în portul rusesc Novorossiisk (cu o capacitate de 5 milioane de tone anual). transportarea petrolului facându-se catre Marea Neagra. Turcia. în principal gratie zacamântului de la Tenghiz. de altfel. SUA si chiar China.Ceyhan. petrolul. care are drept punct terminus portul georgian Supsa (cu o capacitate de 9 milioane tone anual). transportarea petrolului s-ar face prin Rusia.Tbilisi . Dar cum ar putea beneficia tara noastra de cele doua trasee în conditiile în care sar putea spune ca. ar însemna ca o singura tara. România este. unul dintre cele mai mari din lume. având acelasi punct de plecare. sa poata "controla" tranzitarea acestei importante 5 . titeiul urmând sa ajunga la Marea Mediterana. fie la Novorossiisk. fiecare având o serie de variante: 1) optiunea nordica: Baku . La fiecare dintre aceste trei "optiuni" se racordeaza si petrolul din Kazahstan. fie la Supsa. 3) optiunea sudica: Marea Caspica – Golful Persic. Coridoarele optionale În prezent. prin marirea capacitatii oleductului deja existent. cu doua variante: Baku-Supsa. numai ca apar o serie de elemente restrictive: cele doua strâmtori nu permit un trafic pe masura cererii de petrol a beneficiarilor europeni. si o alta. exista doua conducte care strabat istmul ce separa Marea Caspica de Marea Neagra. întrucât cea de a doua varianta si coridorul al treilea o scot total din joc. sa aiba cea mai importanta participare. odata sosit pe tarmul Marii Negre. În ceea ce priveste noile rute. desi se vehiculeaza multe. 2) optiunea centrala. numai de prima varianta. mai recenta.Novorossiisk. si Baku . un traffic intens pe aceasta ruta ar putea duce foarte usor la accidente cu consecinte ecologice si economice de neimaginat. si. Capacitatea acestora este însa departe de a putea tranzita necesarul de petrol solicitat.precum Rusia (care se încadreaza si în categoria tranzitatorilor). interesata numai de primele doua coridoare. care ar urma. încarcat în tancuri petroliere ar ajunge foarte simplu si usor în porturile mediteraneene. evident. prin strâmtorile Bosfor si Dardanele? La prima vedere asa stau lucrurile. propunerile pot fi circumscrise la trei optiuni (coridoare) principale. Baku (capitala Azerbaidjanului): una mai veche.

în cazul conductei având ca punct terminus Vlorë se adauga si nesiguranta. ar fi urmatoarele: . care presupune statii de pompare. fie spre cel albanez Vlar. 3) IX: Helsinki (Finlanda) – Sankt Petersburg – Paskov (Rusia) – Vitebsk (Belarus) – Ljubasivka (Ucraina) – Chisinau (Republica Moldova) – Bucuresti (România) – Plovdiv (Bulgaria). la intersectia coridoarelor economice (inclusiv comerciale) europene Est-Vest si Nord-Sud. gratie conflictului din Kosovo. legând Marea Neagra cu Marea Mediterana). de la Marea Adriatica. Atuurile României prezentate. dupa cum am demonstrat anterior. are stabilitate politica si se afla. 2) VII: calea navigabila transcontinentala (Dunare – Main – Rhin.materii prime si sa poata dispune limitarea sau blocarea în ansamblu sau numai pentru anumite tari. Pipe-line-ul avut în atentie ar tranzita zone joase. traseul Novorossiisk sau Supsa – Burgas (Bulgaria).Considerente geostrategice: este cea mai mare tara din zona. De pilda. -România este singura tara din zona inclusa în ambele programe ale Uniunii Europene – TRACECA si INOGATE – care au drept tinta zacamintele de petrol si gaze naturale din regiunea caspica si caile de transport ale acestora catre Europa Centrala si de Vest. avantaj tehnic 6 . în principal de câmpie. Si celelalte variante "concurente" României prezinta dezavantaje. are ca principale impedimente capacitatea redusa a terminalelor porturilor respective si traseul accidentat.România este inclusa în trei coridoare priciplae de transport paneuropean: 1)IV: Berlin (Germania) – Praga (Cehia) – Bratislava (Slovacia) – Györ – Budapesta (Ungaria) – Arad – Craiova – Bucuresti – Giurgiu (România) – Sofia (Bulgaria) – Instanbul(Turcia). de unde. pe scurt. prin conducte petrolul s-ar îndrepta fie spre portul grecesc Alexandropolis. de la Marea Egee. .

având complet operationale terminale speciale în dublu sens pentru titei (24 milioane tone pe an) si pentru produsele petroliere (12 tone anual). .Petrolul tranzitat prin România ar acoperi o piata mult mai mare decât în cazul altor variante. . ci si de prelucrare a materiilor prime aduse din regiunea caspica. Cea mai mare si moderna unitate de acest fel. atât pentru petrolul brut (circa 4 500 km). totodata. S-ar adauga circa 40 milionane de tone numai de-a lungul traseului pâna la Marea Adriatica (Trieste. cu minime investitii.7 miliarde m3.România prezinta nu numai oferte de tranzitare a petrolului brut. .5 milioane de tone pentru Ungaria. unul dintre cele mai mari din lume. cât si pentru produsele petroliere (circa 2 500 km). Cehia si Germania. .României îi apartine cel mai mare si mai activ port la Marea Neagra. se afla chiar lânga portul Constanta.Existenta unei capacitati de rafinare a petrolului (peste 30 milioane tone anual) care depaseste cu mult productia proprie de petrol (usor peste 6 milioane tone anual) si necesarul intern de produse petroliere. Midia. de la Constanta la Trieste. Italia). Constanta. situatie în care oleoductul ar urma sa ajunga la 2 000 m altitudine. la sistemul central-european de transport. Slovenia si Serbia si 15 milioane de tone penrtu austria. Croatia. . capacitate). 17. cu rezervoarele aferente (1. nu mai vorbim de traseul care ar traversa Turcia. Într-o perspectiva nu prea îndepartata.însemnat în comparatie cu variantele ce au ca punct de pornire Burgasul. Are. Tara noastra dispune de un sistem destul de dezvoltat de conducte. al doilea mare port al Europei (dupa Rotherdam) si. 7 . gratie lucrarilor de anvergura declansate. o capacitate de rafinare excedentara. asadar. din care 7 milioane de tone pentru România.Infrastructura deja existenta acopera 65% din lungimea întregului traseu. sistem care poate fi usor conectat.Navodari. Constanta urmeaza sa devina.

html • http://geopolitica.pdf 8 .clujtoday. Meteor Press http://www.ro/doc/curs16_ro_5. 2009.ase.BIBLIOGRAFIE • • Silviu Negut . Ed. Introducere in geopolitica.ro/2009/09/08/repere-pentru-o-strategie-on-zona- mgrii-negre.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->