Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

s.c.

CAPITEL PROIECT S.R.L. B-dul. Ferdinand I, nr.8 510 114, Alba lulia, judo Alba J01/260/1997 CU I RO 9479480 Tel/fax: (+40)258811 500 Tel: (+40)744633713 E-mail: capitel_proiect@yahoo.com
CAPITEL PRO I ECT

PLAN URBANISTIC GENERAL

comuna BERZASCA
jude CARA~-SEVERIN
PROIECT NR. 77/2007

BENEFICIAR: PROIECTANT:

CONSILIUL LOCAL BERZASCA,judo CARA$ SEVERIN S.C. CAPITEL PROIECT SRL ARH. BARBIERIMARIUS

august 2008

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

BORDEROU DE PlESE SCRISE $1 DESENATE

A.PIESE SCRISE Foaie de garda Borderou de piese scrise ~i desenate Memoriu general 1. INTRODUCERE 1.1 Date de recunoastere a documentatlei 1.2 Obiectul lucraril 1.3 Surse documentare 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1 Evolutie 2.2 Elemente ale cadrului natural 2.3 Relatii in teritoriu 2.4 Actlvltatl economice 2.5 Elemente demografice ~i sociale 2.6 Clrculafie 2.7 Intravilan existent. Zone functlonale, Bllant teritorial 2.8 Zone cu riscuri naturale 2.9 Echipare edllltara 2.10 Probleme de mediu 2.11 Disfunctionalitati (Ia nivelul terioriului si localitatii) 2.12. Necesitatl ~i optlunl ale populatlel 2.13. Indicatori ai calltatll vietii

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA

3.1 Studii de fundamentare: Studiul sociologic asupra necesltatllor ~i optiunilor populatlel privind dezvoltarea localltatllor comunei Berzasca 3.2 Evolutie posibila, prioritatl 3.3 Optimizarea relatlllor in teritoriu 3.4 Dezvoltarea activitatilor 3.5 Evolutia populatlel 3.6 Organizarea circulatiei 3.7 Intravilan propus. Zonificare functlonala, Bilant teritorial 3.8 Masuri in zonele cu riscuri naturale 3.9 Dezvoltarea echlparii edilitare 3.10 Protectla mediului 3.11 Reglementari urbanistice 3.12 Obiective de utilitate publica 4. CONCLUZII - MAsURI iN CONTINUARE 4.1 Directii principale de actiune 4.2 Prioritati in interventie 4.3.Dezvoltarea activitatilor in teritoriu

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

B. PlESE DESENATE A 0/1 - Plan de incadrare in teritoriu A A A A 0/2 0/3 0/4 0/5 -Situatia exlstenta localitatea Berzasca -Situatla propusa localitatea Berzasca -Unitatl teritoriale de referinta localitatea Berzasca -Proprietatea asupra terenurilor localitatea Berzasca

1:25.000 1: 1: 1: 1: 1: 1: 1: 1: 1: 1: 1: 1: 1: 1: 1: 1: 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000

A A A A A A A A A A A A

1/6 1/7 1/8 1/9 1/10 1/11 1/12 1/13 2/14 2/15 2/16 2/17

-Sltuatla existenta localitatea Liubcova -Situatia propusa localitatea Liubcova -Unltatl teritoriale de referlnta localitatea Liubcova - Proprietatea asupra terenurilor localitatea Liubcova -Sltuatia exlstenta localitatea Cozla =Situatia propusa localitatea Cozla -Unltatl teritoriale de referinta localitatea Cozla - Proprietatea asupra terenurilor localitatea localitatea Cozla =Situatia exlstenta localitatea Bigar -Sltuatia propusa localitatea Bigar -Unltatl teritoriale de referinta localitatea Bigar -Proprietatea asupra terenurilor localitatea Bigar

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

1.1 DATE DE RECUNOA~TERE

A DOCUMENTATIEI

DENUMIREA LUCRARII: PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA BERZASCA, JUD. CARA$-SEVERIN

BENEFICIAR:

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BERZASCA, judo CARA$ SEVERIN

PROIECTANT:

S.C. "CAPITEL PROIECT" B-DUL FERDINAND I, nr. 8, ALBA IULlA, JUD. ALBA TEL.: 0258/811500, 0744-633713

COLECTIV DE ELABORARE:

sef proiect: urbanism:

arh. MARIUS BARBIERI arh. MARIUS BARBIERI arh. IRINA BANCESCU ing. GABRIELA POP arh. CIOMAGA RALUCA

SUBPROIECTANTI,

Apa, canal: Drumuri: Electrice: Sociologie: Foto: Arheologie: Peisagi§ti: Arhitecti:

Ingineri:

COLABORA TORI: Ing. ELENA MANDRIC sing. lOAN NISTOR ing. EMIL BODEA sing. VIOREL MACARIE soc. MONICA IANCAu, soc. CLAUDIA BAL TATOIU arh. IRINA BANCESCU, artist CRISTINA GARABETEANU (UNAB), artist ANA CHIOREAN (UNAB), st. cineast MATEI MIRCEA (UNATCB) MIRCEA GLiGOR ing. peisagist RALUCA RUSU, ing. peisagist ALEXANDRU CIOBOTA, ing. peisagist ILEA CRISTIAN (ASOP) stud.arh. CRISTINA DEMETRESCU (UAUIM), stud.arh. ANDREI DRAGAN (UAUIM), stud.arh. CRISTINA ENUTA (UAUIM), stud.arh. DANIEL LANCEA (UAUIM), stud.arh. ADINA SEGAL (UAUIM), stud.arh. OLIVIA IOANA NICOLESCU (UAUIM), stud.arh. AMA VALCOREANU (UAUIM), stud.urb. ALEXANDRA ZAHALCA (UAUIM) ing. feroviar MIRCEA MIHAILOV

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

1.2 OBIECTUL P.U.G.

Planul Urbanistic General al comunei Berzasca, ca docurnentatie tehnica de urbanism cu caracter de reglementare, are ca obiect dlrectlonarea ~i coordonarea arnenalaril teritoriului, precum ~i dezvoltarea localitatilor componente pe termen scurt ~i mediu. Folosind ca metoda de lucru analiza interdisciplinara ~i rnultlcrlterlala a sltuatlel existente, Planul Urbanistic General scoate in evidenta dlsfunctlonalltatlle ~i priorltatlle de lnterventle in teritoriu ~i propune orienta rea politicilor de amenajare a teritoriului in condltille respectarll dreptului de proprietate, promovani interesului public ~i dezvoltarii durabile a comunei Berzasca. Pe baza acestei orientari strategice, Planul Urbanistic General aferent se elaboreaza in vederea atingerii urmatoarelor scopuri: • tmbunatatlrea conditiilor de viata prin eliminarea dlsfunctlonalltatllor, asigurarea accesului la infrastructuri, servicii publice ~i locuinte convenabile pentru totl locuitorii; • Stabilirea directlllor, prloritatllor ~i reqlernentarilor de amenajare a teritoriului ~i de dezvoltare urbanistica a comunei; • Utilizarea ratlonala ~i echilibrata a terenurilor necesare functiunilor urbanistice; • Precizarea zonelor cu riscuri naturale ~i rnasurlle de lnterventle: • Fundamentarea realizaril unor lnvestltli de utilitate publica; • Asigurarea suportului regulamentar pentru eliberarea certificatelor de urbanism ~i a autorizatlllor de constructie; • protejarea ~i punerea in valoare a patrimoniului cultural construit ~i natural • Corelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatlulul, Obiective: Definirea ~i asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate publica ~i particulare; Stabilirea destlnatlei generale ~i a condltlilor de construibilitate a terenurilor din intravilan; Irnbunatatlrea calitatii retelei de drumuri; protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale; Dezvoltarea echlparii edilitare.

• • • • •

SOLICITARI ALE TEMEI PROGRAM Teritoriul administrativ are 0 suprafata de 28063 ha ~i cuprinde 4 sate: Berzasca, resedlnta de cornuna, Liubcova, Cozla §i Bigar. S-a solicitat realizarea Planului de Incadrare in zona cu piese desenate la scara: 1:25.000 sau 1:10.000, cartograme, scheme ~i Planurile Urbanistice Generale ale tuturor celor 4 localltati la scara 1:5.000 ~i Regulamentul Local de Urbanism aferent. Continutul ~i modul de prezentare vor fi conform leqlslaflel in vigoare la data licitatiei sau a documentelor ce vor apare ulterior. PREVEDERI ALE PROGRAMULUI DE DEZVOL TARE A LOCALITATILOR INITIAT SI APROBAT DE CONSILIUL LOCAL in lucrare s-a tlnut cont de toate aprobarile date de Consiliul Local Berzasca in ceea ce priveste Certificatele de Urbanism ~i autorlzatlile de constructle eliberate pana la data executarll lucrarll, S-a luat in considerare Planul Strategic de dezvoltare social-econornica al comunei Berzasca 2007-2013 ~i presiunile lnvestltlonale pentru teritoriul administrativ al comunei, precum ~i toate lnitlatlvele Consiliului Local pana la aceasta data. EDITII ANTERIOARE ALE P.U.G.! MODIFICARI SAU COMPLETARI S-au luat in studiu edltlile anterioare ale schitelor de sistematizare avizate pana in prezent: 1. Sistematizarea comunei Berzasca; 2. Schlta de sistematizare a comunei Berzasca. 3. Actualizarea perimetrelor localltatilor rurale ale comunei Berzasca, lucrare elaborata de S.C.P. CASE S.A. Re~ita, 4. PUG al comunei Berzasca - Memoriu General 2001, elaborat de S.C. de Proiectare CASE S.A, Re~ita. 5. Planul Strategic de Dezvoltare social econornica al Comunei Berzasca. Judstul Caras-Severin 2007 - 2013.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin 6. Acord de mediu nr. 16/2006, privind lucrarlle de inchidere ~i ecologizare la mina Cozla.

1.3 SURSE DOCUMENTARE

DATE STATISTICE Sursele datelor statistice ultilizate la elaborarea actualului P.U.G. provin de la Directia Judeteana de Statlstlca Caras-Severt n. SUPORTUL TOPOGRAFIC AL P.U.G. Sursa suportului topografic (ortofotoplan) pentru elaborarea actualului P.U.G. este Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Resita, la scara de 1:10.000 ~i 1:25.000. STUDII DE FUNDAMENTARE in perioada 12-18 august 2008 a fost organizata 0 tabara interdisciplinara cu urmatoarele obiective: completarea/detalierea Planului de Urbanism General documentare ~i analiza pentru elaborarea Regulamentului Local de Urbanism crearea unor instrumente de orientare a dezvoltaril urbane in zone vulnerablla, respectiv malurile fluviului Dunarea, cuprinse in teritoriul comunei Berzasca ~i vetrele satelor Berzasca, Liubcova si Bigar prin identificarea elementelor de identitate ~i a potentialului cultural al acestor zone si prin sugerarea posibilitatilor de dezvoltare durabila a cornunitatii prin valorizarea culturii locale. in urma acestei tabere studentestl a fost elaborat un studiu sociologic privind perceptla locuitorilor localltatilor comunei despre fondul construit existent, tendintele de construire in zonele cu valoare de peisaj cultural, optlunlle turlstllor care yin la Bigar ~i cei care yin pe malurile Dunaril la Berzasca ~i Liubcova. LlSTA STUDIILOR SI PROIECTELOR ELABORATE ANTERIOR P.U.G • Legea nr. 50/1991 (republicata) privind autorizarea exeeutarii constructiilor ~i unele masuri pentru realizarea loculntelor; • Legea nr. 453/2001 privind modificarea ~i completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea ~i executarea lucrarilor de constructll ~i unele rnasuri pentru reactualizarea loculntelor: • Ordinul M.L.P.A.T. nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare ~i contlnutul documentatlilor: • Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar; • Legea nr. 69/1991 privind adrnlnlstratla publica locala: • H.G.R. nr. 51/1992 privind unele masuri pentru trnbunatatlrea actlvltatli de prevenire ~i stingere a incendiilor cu rnodiflcari prin H.G.R. nr. 616/1993 ~i H.G.R nr. 71/1996; • H.G.R. nr. 486/1993 privind cresterea siqurantei in exploatare a constructlilor ~i lnstalatlilor ce reprezlnta surse de mare risc; • Legea nr. 33/1994 privind expropierea pentru cauza de utilitate publica; • Legea nr. 11/1995 privind Patrimoniul Cultural National; • Legea nr. 137/1995 privind protsctla mediului; • Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructll: • Legea nr. 41/1995 privind aprobarea Ordonantel Guvernului nr. 68 1 1994 pentru protejarea patrimoniului cultural national; • Legea nr. 7/1996 privind cadastrul ~i publicitatea irnoblllara: • Legea nr. 84/1996 privind trnbunatatirile funciare; • Legea nr. 107/1996 privind apele; • Legea nr. 114/1996 a loculntelor: • H.G.R. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism; • H.G.R. nr. 36/1996 privind drumurile; • din domeniul turismului Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 981/1994 cu normele de igiena privind modul de viata al populatiel; • Ordinul MAPPM nr. 125/1996 pentru aprobarea procedurii de reglementare a actlvltatilor economice ~i sociale asupra mediului;

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin • • • • • • • • • • • • • • Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului; Ordinul Ministerului Mediului nr. 298/1991 privind dreptul de acces la cursuri de apa l?i lacuri a autoritatli de gospodarire a apelor; H.G.R. nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a docurnentatlllor de urbanism privind constructlile: Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica l?i regimul juridic al acesteia; Legea nr. 71/12.07.1996, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea I - Cai de cornunicatie: Legea nr. 11/04.11.1997, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectlunea 11- Apa; Legea nr. 5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectlunea III - Zone protejate; Legea nr. 351/06.07.2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectlunea IV - Reteaua de localltati: Legea nr. 575/22.10.2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectlunea V - Zone de risc national; Legea nr. 182/25.10.2000, privind protejarea patrimoniului cultural national: Legea nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismul; OG nr. 27/2008 - modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Caras Severin Hotararea Guvernului nr. 1122/2002 pentru aprobarea conditiilor si a procedurii de atestare a statiunilor turistice, precum si pentru declararea unor localitati ca statiuni turistice de interes national respectiv local; publicata in M.O. nr. 770/23. octombrie 2002; Hotararea nr. 31 din 24 ianuarie 1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizarea a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului; publicata in M.O. nr. 22 din 30 ianuarie 1996; Conventia Europeana a Peisajului, 20 octombrie 2000, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 536 din 23 iulie 2002 Planul de management al Parcului Natural Portile de Fier. Ordin 2264/2004 pentru aprobarea Reglementarii tehnice privind proiectarea l?i dotarea locurilor de parcare, oprire l?i stationare, aferente drumurilor publice, situate in extravilanul localltatllor, Lege 46/2008 privind Codul Silvic HG 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exiqentele minime de conti nut ale documentatiilor de amenajarea teritoriului si de urbanism pentru zonele de riscuri naturale HG 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare l?i contlnutul hartilor de risc natural la alunecarl de teren l?i lnundatll HG 1286/2004 privind aprobarea Planului general de masuri preventive pentru evitarea si reducerea efectelor lnundatlllor, Ordin 1587/1997 pentru aprobarea listei categoriilor de constructll si lnstalatli industriale generatoare de riscuri tehnologice, Ordin 62/N/1998, 19,0/288/1998, 95511998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale HG 372/2004 pentru aprobarea Programului National de Management al Riscului Seismic Legea 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane Ordonanta de urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului Ordin 44/1998 al ministrului transporturilor pentru aprobarea Normelor privind protectla mediului ca urmare a impactului drum-mediu tnconjurator Legea apelor (actuallzata pana la data de 2 martie 2007*) cu modlflcartle l?i completarile aduse de: HG nr. 948 din 15 noiembrie 1999, Legea nr. 192 din 19 aprilie 2001, OU nr. 107 din 5 septembrie 2002, Legea nr. 404 din 7 octombrie 2003, Legea nr. 310 din 28 iunie 2004, Legea nr. 112 din 4 mai 2006, OU nr. 12 din 28 februarie 2007 HG 749/2004 privind stabilirea responsabllitatllor, criteriilor si modului de delimitare a fal?iei de teren aflate in imediata apropiere a zonei costiere, in scopul conservarll condltlllor ambientale si valorii patrimoniale si peisagistice din zonele situate in aproprierea tarrnulul HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programme

• • • • • • • • • • • • • •

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Ordin 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei Legea 204/2008 privind protejarea exploatatlllor agricole HG 350/2003 privind delimitarea rezervatlllor biosferei, parcurilor natlonale ~i parcurilor naturale ~i constituirea adrninistratiilor acestora Ordin 552/2003 privind aprobarea zonarll interioare a parcurilor natlonale ~i a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesltatll de conservare a diversltatll biologice Lege pentru aprobarea Ordonantel de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea ~i controlul integrat al poluarll Lege 22/2001 pentru ratificarea Conventlel privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontier, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991 Lege 451/2002 pentru ratificarea Conventiel europene a peisajului, adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000 Lege 157/1997 privind ratificarea Conventlel pentru protectla patrimoniului arhitectural al Europei, adoptata la Granada la 3 octombrie 1985 Lege 293/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea ~i completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu Lege 426/2001 pentruaprobarea Ordonantel de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor Ordin 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale ~i judetene de gestionare a deseurilor HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor Ordin 757/2004 al ministrului Mediului ~i Gospodaririi Apelor privind aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurllor ~i pentru aprobarea listei cuprlnzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marirnea zonelor de protectle sanltara si hidrogeologica Lege 506/2003 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 65/2003 pentru modificarea Legii serviciilor publice de gospodarie cornunala nr. 326/2001 Lege 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie HG 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate Ordonanta de urqsnta 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ~i faunei salbatice OUG 62/2004 privind regimul de organizare si functlonare a parcurilor turistice HG 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a docurnentatlllor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatlilor tehnice privind constructll din domeniul turismului HG 867/2006 pentru aprobarea normelor ~i criteriilor de atestare a statiunilor turistice HG 263/2001 privind amenajarea, omologarea, tntretlnerea ~i exploatarea partlllor ~i traseelor de schi pentru agrement HG 5/2004 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 263/2001 privind amenajarea, omologarea, tntretlnerea si exploatarea partlilor si traseelor de schi pentru agrement Ordin 491/2001 al ministrului turismului pentru aprobarea Normelor privind omologarea, amenajarea, tntretlnerea ~i exploatarea partlllor ~i traseelor de schi pentru agrement Legea 755/2001 pentru aprobarea Ordonantel Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea ~i desfasurarea activltatll de turism in Romania HG 33/2000 privind aprobarea Metodologiei de inscriere, atestare ~i a criteriilor de evldentlers a patrimoniului turistic Legea 347/2004 Legea Muntelui Ordonanta nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor Ordonanta de urgen\a nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice HG 1154/2004 privind aprobarea Normelor tehnice unitare pentru realizarea docurnentatlllor complexe de atestare a functionarii statiunilor balneare, climatice si balneoclimatice si de organizare a intregii actlvltati de utilizare a factorilor naturali

• • • • • • •

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Lege 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice OG 43/2000 privind protectla patrimoniului arheologic l;ii declararea unor situri arheologice ca zone de interes national cu rnodlflcarl l;ii completari prin Legea nr. 378/2001, OG nr. 13 din 31 ianuarie 2007 • Legea 462/2003 pentru modificarea l;ii completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind protectla patrimoniului arheologic l;ii declararea unor situri arheologice ca zone de interes national • Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil • Legea 41/1995 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 68 din 26 august 1994 privind protejarea patrimoniului cultural national • Ordin 2237/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de semnalizare a monumentelor istorice • HG 1430/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind sltuatllle in care Ministerul Culturii si Cultelor, respectiv autoritatlle adrnlnlstratlel publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrarilor de protejare si de lntervsntle asupra monumentelor istorice, proportla contrlbutlel, procedurile, precum si condltllle pe care trebuie sa Ie indeplineasca proprietarul, altul dedit statui, municipiul, orasul sau comuna • Ordin 2013/2000 al ministrului culturii l;ii cultelor privind aprobarea criteriilor generale pentru clasarea bunurilor culturale imobile in Lista monumentelor istorice • Ordin 2807/2003 al Ministrului Culturii l;ii Cultelor pentru modificarea Ordinului Ministrului Culturii l;ii Cultelor nr. 2.682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare l;ii evidenta a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fisei analitice de evidenta a monumentelor istorice l;ii a Fisei minimale de evidenta a monumentelor istorice • Ordin 58910/1992-130/1991 privind unele masuri ce se impun in vederea Impledlcaril deqradarll, distrugerii, precum si protejarii bunurilor imobile cu valoare de patrimoniu • Ordin 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizata, si a Listei monumentelor istorice disparute • Legea nr. 6/2008 privind regimul juridic al patrimoniului tehnic si industrial, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 24 din 11/01/2008 • Formularele, procedura de autorizare l;ii continutul docurnentatiilor prevazute la art. 2 din Legea 50/1991 ; • Ghid privind metodologia de elaborare l;ii contlnutul- cadru al P.U.G., martie 1999; ***Caietele statistice ale comunei Berzasca; ***Recensamantul populatlei 1992 si 2002, Dlrectla Judeteana de Statistica Caras Severin Planul ***Strategic de dezvoltare social econornica a comunei Berzasca, judetul Caras-Severin in perioada 2007 - 2013. BIBLIOGRAFIE Anghel et al 1970 • •

Babel;i Bacanaru Daicoviciu Dragoescu Cornsa EI Susi

1971 1976 1972 1995 1995 1996

Fenel;ian

1981

G. Anghel, G. Turcu, V. Clocarlan, N. Donlta, Zonarea vegetatiei lemnoase §i ierboase de la Portile de Fier (sectorul Cozla Brezeasca), in Lucrarlle stiintifice ale Institutului Agronomic Bucuresti, ser. Agronomie, nr. 13, p. 413418. M. Babes., Les fouilles archeologiques en Roumanie, in DaciaNS 15 (1971), p.359-394. I. Bacanaru, Date de geografie istorica privind evolutia a§ezarilor omene§ti, Grupul de cercetiui complexe "Por/He de Pier", Geografie, Bucurestl, 1976. H. Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea roman Cluj, 1972. M. Dragoescu, Descoperiri arheologice §i numismatice pe teritoriul Banatului tntre anii 1872-1918, in AnB(SN) 4 (1995), p. 315-375. E. Comsa, Figurinele antrpomorfe din epoca neolitica pe teritoriul Romaniei in Biblioteca de Arheologie LIII, Bucurestl, 1995. Georgeta EI Susi, Vanatori, pescari §i crescstoti de animale in Banatul mHeniilor VI i.Ch -I d.Ch., in Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica, Tirnosoara, 1996. C. Fenesan, Documente medievale banatene (1440 - 1653), Tlrnlsoara, 1981.

a,

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Guma Guma Hateqan, Savulov laroslavschi Lazarovici Luca Luca Medelet , Rozkos Petrescu Dambovita Sacarin Sarcu Seculici Sencu, Bacanaru Teicu , Teicu , Teicu , Hristache I., Tarca, M. Trebici, V.Ghinoiu I. Trebici V. Trebici, V.
* * * * * * * * * * * *

1977 1993 1997 1973 1979 2004 2006 1974 1996

1977 1979 1971 2004 1976 1993 2003 2003a 1996 1997 1995 1979 1994 2001 1983 1969 1999

M. Gurna, Cercetari arheologice pe Stenca Uubcovei, in Banatica, 4,1977. M. Gurna, Civilizatia primei epoci a fierului In sud-vestul Romsniet, in Bibliotheca Thracologica IV, Bucurestl 1993. I. Hatsqan, Lucia Savulov, Banatul medieval, in Analele Banatului (SN), V, 1997, p. 179-216. E. laroslavschi, Un depozit de bronzuri de la Drencova, in Banatica II, 1973, p.79-84. G. Lazarivici, Neoliticul Banatului, in Bibliotheca Musei Napocensis, ClujNapoca, 1979. S. A. Luca, Arheologie §i Istorie (I). Descoperiri In judetul Ceres-Severin in : httg:/Iarheologie.ulbsibiu.ro/carti.htm, S. A. Luca, Descoperiri arheologice din Banatul Romenesc - Repertoriu, in B.S. XVII, Sibiu, 2006. FI. Medelet in legatura cu 0 mare spirala aecic« din argint aflata In Muzeul National din Belgrad, in AnB(SN) 3 (1994), p. 192-230. P. Rozkos, ContribuDii la istoria colonizarii "Pemilor' In Banat, in Analele Banatului, IV, 1996, p. 48-58. M. Petrescu-Darnbovlta, Depozitele de bronzuri din Romania, Bucurestl, 1977 C. Sacarin, Depozitul de bronzuri de la Cozla, in Banatica 5 (1979), p. 107114. I. Sarcu, Geografia fizica a Republicii Socialiste Romania, Bucurestl, 1971. B. Seculici, Consideratii privind fortificatiile dacice din Banat, in Revista de arheolog ie; httg:/Iwww.1 itere. uvt. ro/revista arheologie/articole/n r2-2004. V. Sencu, I. Bacanaru, Judetul Ceres-Sevenn, Edit. Acad. RSR, Bucuresti D. Teicu, Necropole medievale (sec. X-XIV) din sudul Banatului, in Banatica 12, 1993, p. 229-272. D. Telcu, Cozla, com. Berzasca, judo Caras-Severin, in CCA - campania 2002 (2003), p. 113. D. Teicu,Contributii la repertoriul arheologic al Banatului montan, in Banatica 16 (2003, 1), p. 339-376. Demografie §i Statistica sociala, Editura Economica, Bucurestl Demografie, Editura Economica, Bucuresti Demografie §i etnografie, Editura Albatros, Bucuresti Demografia, Editura ~tiintifica ~i Enciclopedica, Bucuresti Demografie, excerpta et selecta, Editura Enciclopedica, Bucuresti Istoria Romanilor - Mo§tenirea timpurilor Indepartate, vol. I, Bucuresti, 2001. Geografia Romaniei, vol. I Geografia fizica, Bucurestl, 1983 Geografia Vaii Dunarii Romane§ti, Bucuresti, 1969 Studiu privind gradul de poluare a apelor, aerului §i solului In Clisura Dunarii, autori: As. Speo. "Exploratorii" Re!1ita, Fundatla PACT pentru Dezvoltare Durablla, Agenlia de Protectle a Mediului Re!1ila; httg:/Iwww.exgloratorii.ro/lucrari/dun st.gdf. B. Badescu - coordonator, Arealele protejate din judetul Cara§ - Severin, Reslta, 1998, http://www.exploratorii.ro.

***

1998

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOL TARII 2.1 EVOLUTIE

Date grivind evolutia in timg a unitatii teritorial administrative Berzasca Actuala cornuna Berzasca reuneste trei foste comune care pana la reforma administrativa din 1968 (Legea nr. 2/1968) aveau urmatoarea structure: Berzasca, Drencova si Cozla au fost localltatl

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin componente ale comunei Berzasca, iar Liubcova liii Bigar au fost comune de sine statatoare, Prezenta urnana in defileul Dunarll este atestata din cele mai vechi timpuri, zona constituind 0 arie propice pentru intemeierea asezarilor umane, ostroavele liii bazinetele formate la gurile de varsare ale afluentilor Dunarii oferind condltli deosebit de favorabile pentru asezarea vetrelor de locuire. Cu ocazia unor sapaturi sau din tntarnplare, au fost descoperite in cornuna diferite obiecte vechi de bronz: bratart, larnpl, sage1i, vase, monede, ornamente, necropole etc. Toate aceste vestigii arata ca vatra actualei comune este locuita inca din preistorie. Cele mai vechi urme de locuire umaria, depistate arheologic in zona de defileu, dateaza din paleoliticul superior liii epipaleolitic. Marturiile arheologice din arealul localltatllor Slchevlta, Gornea, Dubova liii in zona insulei Ada-Kaleh (actualmente lnundata), fiind dintre cele mai cunoscute. Astfel, in Pestera Climente, la Cuina Turcului liii in masivul Ciucaru Mare, au fost descoperite unelte de platra clopllta din paleoliticul mijlociu, iar la Gornea, pe dealul Caunltel ori Razariliite, au fost gasite urmele prezentei culturii musteriene in acest areal, vechimea acestora fiind evaluate la circa 40.000 ani. inca din 'aceasta perioada zona era apreciata pentru resursele sale naturale, respectiv vanatul favorizat de intinsele zone lmpadurlte, relativ accesibile, pescuitul in Dunare dar si pentru condltllle geo-climatice pe care Ie oferea acest spatlu geografic. Mai tarziu, zona s-a inscris in randul marilor cal de rniqratle liii legatura dintre estul Europei, Balcani si Campia Panonlca, fiind adesea receptata ca punte de legatura liii zona de manifestare a unor culturi materiale deosebite, ale preistoriei liii protoistoriei (Starcevo-Crls, Garla Mare, Ostrovu Corbului, Basarabi, dacica etc). in acest context, zona devine loc de contact liii dispute intre structuri de putere ori regate, pana tarziu, in epoca moderna, Cele mai vechi urme materiale descoperite pe teritoriul comunei apartln culturii neolitice Starcevo-Cris, fiind descoperite in punctul "Ogaliiul Nearntului", lang a Berzasca liii in punctele .Ornita" liii "Stenca Liubcovei" de pe teritoriul localltatli Liubcova. Neoliticul in zona mai este ilustrat prin prezenta urmelor descoperite pe 0 terasa, langa Paraul Sirinea, la nord de sosea, dar mai ales de purtatorll culturii Vinca, prin descoperirile de la "Ornita vest". Aici au fost descoperite de-a lungul timpului urmele unei asezari din care provin mai multe statuete, adevarate capodopere modelate in lut, a carer sernnlflcatle potrivit cercetatorilor este una rltuala, La 2 km nord de Berzasca este sernnalata exlstenta unei fortiflcatii de parnant dintr-o epoca neprecizata. Epoca bronzului liii inceputul epocii fierului sunt prezente prin mai multe descoperiri: in localitatea Berzasca "Cracul cu Toaca", Cozla la confluenta vall Mosnic cu Sirinia, Liubcova - "Tiglarie", "Stenca Liubcovei" liii pestera de sub stanca cu acelasi nume, in apropierea unei fortificafii din a'doua perioada a fierului de la Drencova a fost descoperit intr-un vas de lut, un depozit de bronzuri datat la inceputul primei epoci a fierului (Ha A1-B2). Perioada hallstattlana mai este conflrmata in zona prin prezenta descoperirilor apartlnand purtatorilor culturii Basarabi, dupa cum 0 dovedesc descoperirile de la Berzasca "Statia de pompare", "Ogaliiul Odului" liii Drencova - .Muntiana", precum liii la confluenta vall Mosnicului cu valea Sirinea. De asemenea, pe teritoriul fostei localltati Drencova, a fost descoperit in 1882, cu ocazia unor lucrari la debarcaderul portului un tezaur compus din cca. 200 de stateri de la Alexandru cel Mare, vindut turlstllor de ocazie. in ultimele secole ale mileniului I i.Chr. cornunltatlle geto-dacice sunt prezente prin descoperirile de la Berzasca - "Sta1ia de pompare", Liubcova - "Tiglarie", dar mai ales prin marea asezare fortificata de la "Stenca Liubcovei". Aceasta din urrna este asezata intre localltatile Liubcova liii Berzasca, in imediata apropiere a Dunarll, pe 0 creasta rnuntoasa, cu pante abrupte pe trei partl, Aici a fost descoperita 0 lrnportanta fortificatie de tip .promontoriu barat", a carei inceputuri apartin din epoca bronzului (cultura Vatina), cand are loc prima faza de fortificare, printr-un liian1 liii val d'e parnant, in perioada daclca asezarea cunoaste doua faze de fortificare, cand valul este rnarlt liii Inaltat, iar santul lnitlal adancit in stratul de roca, La aceste elemente fiind adauqate 0 plattorma de lupta liii 0 palisade. Vlata rnateriala din cadrul asezaril este llustrata de prezenta locuintelor de suprafata liii a unei ceramici lucrate cu mana de diferite forme (strachlnl, vase mijlocii cu profil bitronconic, cu buza aproape dreapta sau seml-lnaltata, vase cu buza dreapta liii gura strarnta, fructiere cu picior) liii cu decor tipic dacic (brauri alveolare, butoni cilindrici sau circulari, diferite tipuri de proernlnente) permltand datarea primului nivel dacic in sec. al III - II-lea i.Hhr. Cel de-al doilea nivel contlne cerarnlca de 0 calitate superioara a pastei liii ardere unlforma, lucrata cu mana liii la roata, Vasele sunt foarte variate ca tipodimensiuni cu un decor preponderent din brauri crestate. Un loc aparte il detlne ceramica fina lucrata la roata, cat liii un fragment de cerarnlca plctata in negru. Se tntalneste liii ceramica de import, constanc din fragmente de tortl liii fragmente de fructiere romane, cat liii 0 toarta de arnfora de tip grecesc. Toate aceste materiale permit 0 datare a nivelului in perioada sec. I i.Hr. - I d.Hr.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Se apreciaza ca sfarsitul asezarii este legat de expedltia lui Cneius Cornelius Lentulus la inceputul sec. I d.Hr., dar tot asa de bine sl-ar fi putut prelungi existenta pana in momentul inceperii razboalelor cu Dornltlan, in 87 d.Hr. Tot din aceasta perioada este semnalata in apropierea cartierului Drencova 0 fortlficatle datand din a doua perioada a epocii fierului, de pe teritoriul careia provine 0 bratara splralica din bronz. Descoperirea unor monede l?i tezaure monetare preromane in zona vorbeste despre participarea nemijlocita a comunltatilor umane de aici la circulatla valorilor materiale in zona Dunarii l?i a Peninsulei Balcanice. Perioada rornana l?i post-rornana este llustrata prin descoperi tntarnplatoare semnalate in hotarul localltatll Liubcova. Perioadei feudale timpurii ii sunt atribuite descoperirile de la "Stenca Liubcovei", "Debiliug - Valea Dragoselea", pe cursul superior al Vaii Berzasca, "Saliste" la cca 2 km nord de actualul centru comunal, precum si cele din punctul "Spit III" (Ogal?u Nearntulul), in apropiere de Liubcova, pe malul Dunarll, Cercetarile efectuate pe teritoriul localltatll Drencova au dus la descoperirea unei necropole feudale de sec. al XII - XIII-lea, precum l?i Cetatea Drencovei. Pe teritoriul localltatll Cozla, la confluenta Siriniei cu Belarca sunt semnalate urmele unei manastlri medievale l?i cimitirul acesteia. Aceste descoperiri conflrma faptul ca la curnpana dintre milenii aici exista 0 populatle stablla, care politic este posibil sa fi apartinut primei structuri prestatale cunoseuta in zona: ducatul lui Glad Athum. lrnportanta geostrategica a zonei in care se circumscrie l?i comuna Berzasca fost determinata l?i de posibilitatea controlului traficului pe Dunare, devenind un spatlu de atractie pentru marile puteri. Astfel, inca din secolul al XI-lea Banatul este ocupat de regatul ungar, stapanirea acestora durand cu mici intreruperi pana in anul 1526, cano Ungaria, in urma batallel de la Mohacs, devine pasalac turcesc, iar Banatul intra sub stapanirea Imperiului Otoman. Dupa inglobarea voievodatului banatean in structurile reqalltatll arpadiene, vechile structuri locale de putere, sunt luate de catre districte, ca subdiviziuni ale comitatelor, cu rol administrativ l?i militar. Prezenta unor asemenea districte in zona, cum sunt cele ale Mehadiei l?i Almajului, precum si ridicarea unui important nurnar de fortlflcatll pe Dunare, (Cetatea Orsovel, construlta intre 1371-1372, Cetatea Ada-Kaleh, construlta in perioada 1691-1737 l?i pastrata pana la inundarea insulei de catre apele acumularii Portile de Fier I), vorbesc de la sine despre rolul major jucat de populatla autohtona in apararea Banatului l?i a reqalitatii maghiare in fata pericolului turcesc a carei presiune s-a dovedit tot mai puternlca dupa 1390. Faptul ca la 1439 doua familii nobiliare din Banat primesc de la regele Albert al Ungariei cetatea Drencova este 0 dovada a partlclparii directe a oamenilor din aceste locuri la efortul de aparare impotriva pericolului turcesc. Acest efort este vizibil l?i prin ridicarea unor cetatl l?i bastioane de aparare pe Dunare, dupa sec. al XIII-lea, cum sunt cele de la Pojejena, Coronini, Drencova (arnlntlta documentar la 1451), Tri Cule etc. Dar oamenii acestor locuri nu-si aparau pamantul numai cu sabia ci l?i cu spiritul, ridicand in fata cuceritorilor l?i paveze ale credlntel, biserici l?i manastiri, cum este manastlrea de la Sirinea din sec XVI-lea l?i biserica din lemn de la Berzasca, atestata din 1722. Urmasa acesteia este actuala biserica, cu hramul "Sf. Arhangheli" din vatra localltatll Berzasca, construita la 1836 in stil baroc Aceasta este conslderata cea mai veche blserlca rornaneasca din Clisura Dunaril, care se mai pastreazal, Marturie a credlntel l?i stabllitatll oamenilor de pe aceste locuri stau l?i cladirile vechi de sec. XVIII - XIX din localltatlle Berzasca, Bigar l?i Liubcova. Pe valea Berzasca sunt amintite in literatura de specialitate sau in hrisoavele nescrise ale locuitorilor mai multe locuri care au constituit vetre de locuire pentru oamenii acestor locuri dupa retragerea rornana, La cca 18 km de actuala localitate, pe valea superioara a raului, in punctul cunoscut de catre localnici sub denumirea .Debeliuq" s-a descoperit vatra unei cornunltatl l?i a unei necropole feudale timpurii (sec IX - XIV). in timp, locuitorii acesteia au coborat pe valea'raului intemeind alte asezari cum sunt cele semnalate la .Draqoselo", "Stubar", sau "Selil?te", ultima vatra de sat, situata la cca 2 km nord de actuala asezare, fiind arnlntlta in .Cartea Funduara" din acele vremuri. Localitatea este documentata pe actualul amplasament in 1692, in legatura cu razboiul dintre imperiul habsburgic l?i celotoman. Dupa izgonirea turcilor din Banat, aici s-a tnaltat 0 blserlca din lemn, pornenlta inca din anul 1722, blserica, care la inceput a gazduit slujbe religioase grecel?ti, deoarece in comunitate s-au stabilit greci care controlau activitatea de extragere a aurului aluvionar din zona. Istoria comunei este legata de aceasta profesie, aurarii fiind cunoscutl inca din secolul al XVII-lea. Alaturi de populatla bal?tinal?a, in anul 1722 sunt msntlonatl l?i germani, exlstand la 1808 0 biserica l?i 0 scoala de limbs germana. Mai tarziu au fost asezate aici l?i familii croate, a carer indeletnicire de baza era agricultura - cultivau in special porumb l?i cresteau animale. Alte resurse naturale care au dus la dezvoltarea cornunltatll au fost rezervele de carbuni l?i exploatarea padurilor,

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Cornertul a fost favorizat de utilizarea Dunarii ca artera de circulatie l?i de organizarea unor targuri saptarnanale care permiteau locuitorilor din zona sa il?i valorifice produsele l?i sa se inscrie in cadrul schimburilor comerciale cu marfurile aduse din alte zone. in istoria comunei sunt rnentionate l?i momente de cumpana, cum sunt cele de dupa revolutia de la 1848 cand casele populatiei care a fugit in munti au fost jefuite l?i distruse, populatia trecand printr-o perioada grea rnarcata de foamete l?i lipsuri materiale crancene, in aceste moments devin salvatoare interventille unui italian, proprietar de mine la Cozla, care sprijina comunitatea locala Despre sltuatla economlca infloritoare a localltatll Berzasca de la sfarsltul sec. al XIX-lea l?i inceputul sec. al XX-lea vorbesc l?i reallzarlle din plan cultural l?i social. Ca resedlnta a unei subunltati militare, localitatea s-a bucurat de serviciile unui medic militar pana in 1876 cand locul acestuia a fost luat de unul de clrcurnscrlptle. Dupa desfllntarea unltatli militare in fostele spatll s-a amenajat 0 scoala, iar in 1896 este lnflintata 0 subunitate de pompieri voluntari l?i din 1895 un cor bisericesc. Tot aici mai este semnalata existenta unui ocol silvic inca de la inceputul sec. al XVIII-lea. in 1902 este introdus telefonul, iar in 1905 a fost lnfllntata Banca Populara l?i Cooperativa de Credit, unde au fost inscrise 75 de persoane. Prezenta populatlei sarbe in zona l?i inceputurile asezarll de la Liubcova pot fi legate de marile migralii sarbe spre nordul Dunarii, datorita tnasprirf asupririi otomane, in contextul obtlnsrll de catre mitropolitul Arsenie Cranjevic a .privlleqlllor ilirice" din partea autorltatllor habsburgice. Astfel, un numar mare de sarbl sunt strarnutatl la nord de fluviu pentru a intari zona din punct de vedere militar. Din punct de vedere etnic, zona Clisurii are un caracter eterogen. Fiind 0 zona de contact l?i totodata de lnfluenta, aici au avut loc in timp importante schimburi de populatll, in cursul carora elementul autohton, romanesc, s-a amestecat cu elemente sud-dunarene, de origine sarba l?i bulqara, in perioada stapanirii maghiare, iar mai tarziu habsburgice, aici sunt colonlzati maghiari, germani l?i cehi. Cresterea nurnarulul de etnici sarbl in zona l?i inceputurile asezarll de la Liubcova pe actualul amplasament sunt legate de marile rnlqratll sarbe spre nordul Dunarll, datorlta lnasprlril asupririi otomane, in contextul obtinerii de catre mitropolitul Arsenie Cranjevic a "privilegiilor ilirice" din partea autorltatllor habsburgice. Cu acest prilej un numar mare de sarbl sunt strarnutatl la nord de fluviu pentru a intari elementul militar din zona. Zdrobirea sistemului crestin de aparare al Dunarii, prin caderea cetatilor Severin l?i Belgrad l?i pierderea bataliel de la Mohacs transforma Banatul, inclusiv zona Defileului Dunarii intr-o zona tampon, intre interesele otomane l?i cele habsburgice, rarnanand totodata ca maroa de granila a Transilvaniei. Trecerea sub stapanirea otornana dupa 1658 permite conservarea autonomiei cornunltatilor rornanesti din zona, greu incercate de cresterea servltutllor feudale sub dinastiile maghiare l?i domniile transilvane. Cresterea ofensivei crestlne, conduse de Imperiul Habsburgic asupra turcilor dupa 1686, dar mai ales cucerirea l?i ocuparea Banatului, aduce in atentls noi localltati situate in zona defileului printre care Liubcova (1689) l?i Berzasca (1692). La sfarsltul sec. al XVIII-lea l?i inceputul secolului al XIX-lea, cu scopul repopularii tlnuturilor pustiite de incursiunile turcestl in zona, a defril?arii pad uri lor pentru asigurarea necesarului de lemn si extinderea suprafetelor agricole l?i nu in ultimul rand pentru consolidarea qranitel prin tntarlrea elementului graniceresc intr-o zona mai putln loculta a Muntllor Alrnajulul, a fost adusa populatle ceha, prilej cu care au luat fiinla mai multe sate. Localitatea Bigar a fost intemeiata de colonistii cehi adusi aici din zonele Lltomefice, Plzeri, Klatov, Krudin etc, in perioada anilor 1824 - 1828. Noii venitl s-au ocupat cu agricultura, cresterea vitelor, pomicultura, mai tarzlu lucrand in exploatarile forestiere l?i miniere din zona. $i astazi Bigarul il?i conserve 0 searna de valori spirituale l?i culturale cum sunt tradltille constructive pentru locuinte, partlcularitatlle asezarli, viata spirituala a comunitatii, morile de apa de pe paraul Bigar etc. Al?a cum arata descoperirile arheologice, arealul comunei Berzasca a oferit omului din cele mai vechi timpuri condltii optime de locuire. in acest context, se impune urmarirea l?i aplicarea legii patrimoniului cultural national (Legea 182/2000) l?i a leqislatlel in domeniu, in sensul salvaril, protejarii l?i punerii in valoare a tuturor siturilor istorice l?i arheologice, de interes national, a modului cum se face semnalizarea acestora l?i descarcarea de sarcina arheologica in contextul executarii unor lucrari de interes national, local sau particular. La acordarea autorizatlllor de constructle in zonele in care sunt semnalate asemenea descoperiri este necesara informarea investitorilor asupra atributlllor l?i responsabllltatilor ce Ie revin in semnalarea, salvarea l?i protejarea acestor situri. Deoarece exlsta posibilitatea reala de aparitle in zona l?i a altor rnarturil istorice l?i arheologice, se impune ca la acordarea autorlzatillor pentru diferite lucrarl, indiferent de natura lor l?i modul de flnantare, sa se urmareasca, inclusiv prin veriflcari la fata locului, modul cum sunt respectate prevederile art. 48/1 din legea 182/2000. Alte aspecte ale evolutlei localitatilor sunt studiate l?iin capitolele 2.5 l?i 3.5.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

Caracteristici semnificative ale teritoriului si localitatilor, repere in evolutia spatiala a localitatilor Numele localitatii eponime provine din slavonul "brza" care tnsearnna repede, precum raul care strabate comuna, !?i a carul curs a inspirat acest nume - raul Berzasca, $i astazi populatla locala nurneste localitatea, "Birzasca" !?i nu Berzasca. Istoricii sustln ca aceasta ultima denumire a fost imprumutata de la unguri, in secolul al XIX - lea, fiind derivat din numele pe care !?i astazi il folosesc locuitorii rornani din zona - Barzasca. Satele comunei Berzasca sunt de tip adunat, cu vatra bine conturata, asezate in imediata apropiere a principalelor artere de circulatie (sosea, drum comunal, strada, fluviu). Amplasarea actuala a

satelor componente ca !?iunele deplasari teritoriale ale vetrelor de sate au fost lnfluentate !?icontinua sa fie lnfluentate de condltille naturale, condltllle istorice in cadrul carora aceste localltatl au evoluat, structura etnica, traditii locale, activitati economice de baza !?ievolutia administrativa a localitatii, Desigur ca in anumite momente istorice unul sau altul dintre acesti factori au jucat un rol preponderent (masurile luate in contextul lucrarllor hidroenergetice din zona, rolul factorului economic in dezvoltarea !?i decaderea localitatll Cozla etc.) Berzasca s-a dezvoltat in primul rand ca asezare - targ, favorizata de prezenta aici a unei unltatl granicere!?ti !?i de masivele exploatari forestiere din zona, efectuate in sec XIX. Boomul economic spre care a gravitat populatla din imprejurimi a fost motivat !?ide organizarea aici a unor tarquri sezoniere sau ocazionale !?ide prezenta diverselor unltati economice !?icomerciale. Satul Bigar este de tip adunat si prezinta 0 imagine unitara data de trama stradala care se lntersecteaza in forma de cruce in dreptul bisericii satului. Fronturile stradale ale satului Bigar au un caracter omogen si continuu; aspectul ritmat perceput prin parcurgerea spatlulul contribuie la formarea unei imagini coerente a satului. Specificul local este dat de: modul de ocupare a terenului cu loculnte aliniate la strada, amplasarea pe parcele lungi, nivelul parter unitar al loculntelor, spatlul public tipic dintre drum si case, accperisul in doua ape, culorile specifice ale tarnplarlllor !?i zuqravelllor, Acestea sunt elemente care dau specificitate si atractivitate turistica, reprezentand pentru comunitatea ceha un patrimoniu material cu puternica valoare identitara. Comunitatea putln numeroasa, ornoqena din punct de vedere etnic ~i confesional, voit lzolata !?i stabila in timp ~i totodata foarte tradltlonala a contribuit la pastrarea aproape intacta a acestui sat. Satul Liubcova prezlnta ca trasatura principala fronturile stradale continue, omogene si opace, (rezultat al parcelarului si al modului de construire local), ornamentatle si cromatica traditionala bogata si modul specific de relatlonara al parcelelor de pe mal cu apa. Caracterul urban traditional se impune rnentlnut si amplificat, ca reper identitar important din punct de vedere cultural si turistic. Morfologia asezarii este determinata de Valea Orevitei care imparte localitatea in doua. Cozla este un fost complex industrial de exploatare a carbunllor, asezat intr-un sit panoramic,

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin pe malul Dunarii, intr-o pozitie care beneficiaza de 0 perspectiva larga asupra defileului si un relief spectaculos (puncte de belvedere privilegiate). inchiderea minelor a generat probleme sociale reflectate si in nivelul avansat de degradare, respectiv paradire, a loculntelor colective existente. Situl are valoare patrimoniala, deoarece adaposteste constructli de arhitectura industriala cu valoare istorica si arhitecturala si cu potential ridicat de conversie in structuri turistice speciale. Berzasca este un sat de tip adunat, tipic, situat la confluenta vaii cu acelasi nume cu Dunarea, Forma actuala a vetrei a fost condltlonata de relieful specific al zonei, vechea depresiune fiind in buna masura acoperita de apele Dunaril dupa ridicarea barajului de la Portlle de Fier. Trauma stradala a fost organizata in functie de acesti factori, raportatl la traseul DN 57 care traverseaza comuna. Zona centrala a localltatil, cu apreciabile traditll urbanistice a fost puternic lnfluentata de prezenta in zona a unor populatll de etnie l?i culturi diferite. Sarba, germana, rnaqhlara, ceha, inclusiv de rolul jucat de aceasta in sistemul de aparare al Dunarii in perioada habsburgica cand aici era cantonata 0 companie de graniceri. Pe locul actual, localitatea resedlnta de cornuna a existat si pe timpul ocupatiei otomane, fiind bine cunoscuta inca din timpul razboaielor austruo-turce (1692 conform documentelor), incheiate in cele din urma prin pacea de la Pasarowitz din 1718, fiind una din cele mai vechi comune cu nume cunoscut din Clisura Dunarll, dupa Moldova Veche si Radimna. Teritoriul administrativ al comunei are 0 suprafata de 28063 ha l?i cuprinde 4 sate Berzasca resedlnta de cornuna, Libcova, Cozla, Bigar. Actuala comuns Berzasca reuneste trei foste comune: • una fermata din localltatlle Berzasca, Cozla l?i Drencona; • Liubcova, • Bigar. Berzasca a fost atestata documentar in 1692, dar locuirea continua a zonei dateaza din timpuri mai vechi. Primele descoperiri arheologice consemate in zona dateaza din 1883 l?i apartln epocii bronzului. Legata in ultima perioada de zacarnlntele de carbune, evolutla localltatli in perioada moderna a cunoscut 0 inflorire maxima in anii '70. Liubcova a fost atestata documentar in anul 1689: initial, localitatea s-a numit Lyubcova pentru ca mai apoi toponimul sa se divida in Gornia Liupcova si Dolnia Liupcova (Gornea si Liubcova actuale). Locuirea continua este atestata de numeroasele elemente arheologice care pun in evidenta existenta unei "asezari fortificate locuite in decursul mai multor epoci istorice, in special in epoca bronzului si cea de a doua a fierului" (Marian Guma). lnvestlqatllle arheologice au fost declansate de Bolini inca din 1879. Dupa parasirea acestui tinut de catre romani, populatla rarnasa a pendulat, in functie de presiunea la care era supusa de fortele ostile ce se manifestau in zona, cand ascunsl in adanclrnlle codrilor, cand pericolele incetau, acestia revenind in apropierea Dunarii, Urmele acestei pendulari se regasesc la: • "Debelilug", la 18 km nord de Berzasca; • .Platoul Raunil?te", zona ce asigura 0 privellste admirabila spre Valea Berzasca, aproape de drumul care ducea din Clisura de Sus, in Clisura de Jos, atlnqand l?i vechea vatra a satului Bigar, locuit de cehi. • "Dragoselo" situat la un km spre sud de Debelilug , la tncruclsarea vechilor drumuri dintre Bania Svinita si Bozovici - Berzasca; ."Poalele Dealului"- "Tiera Dragoseli", denumirea provenind din cuvantul latin "tera"- parnant si cuvantul slav "dragoselo" - tnfratlt; • Sursele locale mai amintesc asezari ornenestl in punctele "Stubar", "Gleb" Camenita", "Otar", "Caistrochi", l?i blnelnteles "Selil?te", vatra de sat arnlntlta l?iin "Cartea Funduara" la vremea respectiva. Razboaiele turco-austriece au pustiit la un moment dat aceasta zona, ca de altfel intreg Banatul, dar nu au desfllntat formele de locuire a zonei. Bigarul este 0 localitate relativ recenta, legata de ultima colonizare cu cehi a Banatului. $coala in limba ceha a luat fllnta in anul 1826. La nord de Berzasca, pe locul numit Silil?te este situ at un platou care poarta numele de "Vinia Cadii", adica "Via lui Cadi", ceea ce Inseamna Via Judecatorului, stiut fiind faptul ca incasatorul de dart, in perioada stapanirii turcestl asupra zonei era principala autoritate, reprezentand instanta care judeca l?i pedepsea.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Cercetarile istorice au confirmat ca pe la sfarsitul veacului al XVII lea locuitorii s-au asezat pe actuala vatra a localltatli Berzasca. Primii locuitori care s-au stabilit aici se indeletniceau cu spalarea aurului, ei avandu-sl case Ie pe locul numit de localnici "Gura Abrilei". Astazi, principalele cai de leqatura cu restul tarii sunt reprezentate prin: • DN 57: Orsova - Moldova Noua: • DC 47: Cozla - Bigar. Evolu1ia localltatllor dupi 1990 Daca inainte de 1989 comuna Berzasca era cunoscuta ca facand parte dintr-o zona cu un pronuntat caracter economic monoindustrial, bazat pe industria extractiva a carbunelui, dupa 1989, aceasta a suferit rnutatii importante ant sub aspect economic cit l?i social. Dintr-o localitate rurala cu industrie puternlca, aceasta incepe sa decada odata cu procesul de inchidere a minelor. in anul 1997 are loc procesul de restring ere a activitatilor miniere in zona, in conditiile in care 74% din populatie lucra in acest domeniu. Pe fondul reducerii activitatilor economice s-au diminuat substantial l?i resursele financiare aflate la dlspozitla adrnlnlstratlatlel locale l?i a locuitorilor. Crearea unor parghii institutionale guvernamentale, precum Agentia Natlonala pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere (ANDZM), infiintata in anul 1997, prin O.U.G. 64 si organizata prin H.G. 69/1998 l?i declararea zonelor miniere ca zone defavorizate, au insemnat primii pasi in vederea unei abordari institutionalizate a problematicii zonelor miniere in vederea dirninuarii impactului social negativ si reconstruirea acestor zone. Initierea, elaborarea si implementarea Proiectului Pilot al ANDZM .Dlrnlnuarea Impactului Social", cu finantare de la Banca Mondiala in baza unui Acord de Imprumut al Guvernului Romaniei, demarat in anul 2000, a reprezentat al treilea pas important privind asistarea acestor zone miniere, insemnand si pentru comuna Berzasca, prima posibilitate de accesare a unor fonduri, destinate doar zonelor miniere pentru Dezvoltarea Locala si primele actiuni de sprijin pentru comunitate, pentru administratie, pentru mediul de afaceri 1. Izbucnirea conflictului din fosta lugoslavie dar mai ales embargoul energetic instaurat de ONU asupra Serbiei au lnfluentat pozitiv economia in declin a zonei. Pe fondul unei supravegheri deficitare se intensifica actiunile de contrabanda cu produsele petroliere in zona Clisurii Dunarii, proces in care se lmpllca l?i multi cetatenl ai comunei. in aceasta perioada are loc patrunderea unei importante mase monetare in zona care a dus la cresterea veniturile locuitorilor. Acestla sl-au construit locuinte noi sau au renovat cladirile existente, ceea ce a determinat cresterea nivelului de trai. Sfirl?itul conflictului l?i incheierea embagoului reduce sursele de venit pentru locuitorii zonei, pe fondul declinului activitatilor miniere. in 2006 are loc inchiderea minelor si disponibilizarea ultimilor anqajatl, proces ce a dus la 0 depreciere drastica a calitatii vietii economico-sociale. Cu toate acestea, prin implicarea actlva a conducerii primarlel s-a reuslt preqatlrea unor proiecte l?i accesarea de fonduri europene folosite la Investltll edilitare importante, cum a fost reabilitarea l?i dotarea unor institutii, lmbunatatirea retelei de cornunicatie dintre localitatile comunei, precum l?i realizarea aprovizlonarli cu apa potabila, a retelei de canalizare l?i a statiei de epurare pentru localitatea Berzasca. Alte programe in derulare privesc rezolvarea problemelor de lnfrastructura edilltara l?i pentru localitatile componente.

2.2 ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.2.1. incadrare in teritoriu

Comuna Berzasca este sltuata in Clisura Dunaril, fiind cea mai sudlca localitate de frontlera din Caras-Severin, situata la 0 distanta de 74 km de Orsova si 58 km de Bazias Teritoriul administrativ al comunei ocupa 0 suprafata de 24 934 hectare. Vecinatatile teritoriului comunei Berzasca sunt: .Ia nord - pe crestele Muntll Almajului se invecineaza cu localltatile cehe Ravesca l?i Girnic din comuna Bania; .Ia est - comuna $vini1a, din judetul Mehedinti; .Ia sud - cu fluviul Dlnarea, qranlta naturala cu Serbia . • Ia vest - comuna Slchevlta, Perimetrul comunei este orientat nord-sud, ocupand depresiunea intramontana Liubcova Conform Planului strategic de dezvoltare social-economica comuna Berzasca, judetul Caras Severin, 2007-2013

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Berzasca §ii 0 parte din terrninatla sudica a crestei mediane a muntilor Almajului, la 42 km fata de Moldova Noua, 74 km fata de Orsova §ii 150 km fata de Reslta. Comuna are in componenta localltatlle Berzasca, Bigar, Cozla, Liubcova §ii Drencova. in urma lucrarilor hidroenergetice din zona, localitatea Drencova a fost strarnutata langa vatra localitatii Berzasca. Distante dintre localltatlle componente sunt urmatoarele: • Liubcova - Berzasca 3 km • Berzasca (Drencova) - Cozla 3 km • Cozla - Bigar 7km Accesul in Berzasca se reallzeaza pe cale auto utilizand DN 57A Orsova - Moldova Noua Oravlta - Moravlta, Localitatea Bigar este leqata de centrul de cornuna prin DN 57A, Berzasca - Cozla si DC 47- Cozla - Bigar, de pe valea Sirinia. La nivelul comunei exlsta mai multe drumuri forestiere §ii comunale, cum sunt: drumul comunal din localitatea Liubcova spre Ravensca §ii cel forestier de pe valea Berzasca §ii Dragoslavele, cu acces spre Bigar.

Amplasare in Parcul Natural "Portile de Her' :construitul fuzioneaza cu naturalul in mod firesc, generand un peisaj unic Functla dornlnanta a comunei Berzasca a fost exploatarea resurselor minerale, prin minerit §ii exploatarea unor resurse minerale iar actlvltatile secundare sunt agricultura, exploatarea lemnului §ii cele de transport fluvial. Comuna Berzasca s-a dezvoltat in ultimul secol ca 0 zona preponderent lndustriala, bazata pe sxtractla de carbune, Mineritul a produs mutatli importante in structura fortel de munca, ocupatll traditionale ca agricultura, prelucrarea lemnului §ii viticultura inregistrand regrese importante. Dupa 1989 comuna a fost puternic rnarcata de contextul economic al restranqeril actlvltatll miniere. Regiunea are un aspect montan, cu relief foarte accidentat, cu vai adanci si inguste, cu maluri inalte, in mare majoritate abrupte si culmi cu varfuri care nu depasesc 700 m tnaltlrne, Dintre acestea au fost citate cele doua Glavecine, dar trebuie sa mai mentlonarn la sud, Cracul Viezurini 543 m si la nord Tilva Brusului cu 0 inallime de 693 m. Cursul principal de apa este raul Berzasca, afluent al Dunarii, care primeste pe cursul mijlociu apele paraulul Camenita cu afluentul sau de stanga, Ogasul lui Manole. in functle de anotimp, aceste ape au un debit foarte variat. Clima este continental-moderata, cu unele influente mediteraneene, cu veri calduroase, mai bog ate insa in preclpltatli in raport cu media pe tara. Accesul pe apa se face pe fluviul Dunarea, in cadrul retelei de transport fluvial Bazias - Portile de Fier II. Pentru aceasta zona, Dunarea ar putea reprezenta cea mai irnportanta artera de circulatie §ii transport. Existenla unor lnstalatli portuare favorlzeaza cresterea indicelui de utilizare al acestora atat pentru transportul de rnarfuri cat §ii pentru cursele de persoane pe rutele locale, inclusiv pentru turisti, Comuna Berzasca este sltuata intr-o zona de frontlera externa a Rornanlel, Ea face parte din zona de frontlera, cu 0 latlrne de 30 km fa1a de fontiera de stat (Legea 243/2002). Totodata, teritoriul comunei la limita Dunarii este strabatut de fa§iia de protectls a frontierei de stat, cu 0 lalime de 20 m (OUG 26/2009 art.3 al 3), zona in care accesul este permis numai pe baza actelor de identitate sau aprobarea comandantului formatlunli locale a politlel de frontlera (OUG 26/2009 art.75/f). Din aceste motive, activitatea economica §iituristica in zona trebuie sa lina seama de legislalia specifica. 2.2.2. Structura geologica §i relieful Comuna Berzasca face parte din zona Defileului Bazlas - Gura Vall, fiind cuprinsa in cea mai mare parte in zona de Rezervatle a "Parcului Natural Portile de Fier", care se impune prin diversitatea, varietatea, originalitatea si unicitatea ecosistemelor ce 0 compun, prin pitorescul inegalabil al Defileului Dunarii, Relieful comunei Berzasca, diversificat §ii deosebit de pitoresc constituie 0 importanta resursa turistica. Forme montane, premontane, depresionare, carnpla larga din jurul acestei comune, precum §ii zona de lunca favorizeaza 0 veqstatle variata si bogata, la care se adauqa posibilitatea desfasurarf

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin diferitelor actlvltatl agricole. Comuna Berzasca este sltuata in depresiunea cu acelasl nume fiind strajulta de dealurile, "Cracul cu Toaca", "Dealul Mic", "Abrila" si "Cracul Lupsll", la poalele carora se deschide abrupt 0 zona larga de campie, Geologic, com una suprapune partea centrala a unltatll Cozla - Carnenlta, ramura sedimentara vestica a marii unltatl geologice "Svinita - Svinecea Mare". constltulta din formatlunl geologice care incep cu devonianul si se continua cu mici lacune, pana in tortonian. Intercalate intre aceste depozite se pot Intalnl si produse ale unor actlvltati vulcanice, care au atins maximum de intensitate in permian. Zona include roci cristaline, apartlnand "cristalinului danubian", alcatulte din roci anfibolitice, gnaise, micasisturi, filite, cuartlte etc., de varsta paleozoic-mezozoica (devonian - tortonian). 0 lnfluenta deoseblta asupra peisajului il au formatlunlle intruzive magmatice intruzive bazice si ultra bazice, datorate unor actlvltatl vulcanice, a carer apogeu a fost atins in permian. La nord de localitatea Berzasca, in apropiere de Talva Toronita, corpurile intruzive au dimensiuni mai mici, fiind alcatuite in principal din andezite l?i diorite. La vest de mina Cozla, intr-un perimetru triunghiular, cuprins intre ogasul Weireuch, gura paraului Recike (400 m) la sud l?i Cui mea Cracu Viezurini la nord, apare un complex de roci sedimentare slab metamorfozate de varsta Devoniana-carbonifer inferior, formate din sernifite cenusllverzui, care trec gradat la gresii cuartltlce l?i arcoze, dupa care urmeaza un pachet mult mai bine dezvoltat de sisturi negre ardeziene, cu aspect de filite. Prezenta carboniferului superior in faciesul de carbuni este cunoscut tncepand din estul regiunii, la Baia Noua unde se exploata 0 huila antracitoasa, pe valle Povelina, Stanei, Cozla, Dragosela si Streniac. A mai fost pus in evidenta prin forajele executate la Camenita, Dragosele, Berzasca si Valea Sirinia. In general, depozitele carboniferului superior sunt constituite din conglomerate poligene cenusll, gresii arcoziene cenusll-verzui si gresii argilitice cenusll-neqricloase, pe alocuri cu lntercalatll de carbune, Depozitele liasice acopera suprafete intinse in partea centrala, nordica si nord-estica a regiunii. In aceste depozite sunt cantonate zacarnintele de huila de Cozla, Camenita, Bigar si Fantana lui Danut, Cretacicul - ocupa suprafete intinse fiind constituit preponderent din calcare fine, de calcare albicioase si cernusiu-albicioase, cu noduli silicicafi, stratificate in bancuri de 0,5 - 1,0 m, depozite marnoase cenusll-vlnetil, slsturi calcaroase si calcare slstoase in placi, cunoscute sub numele de "Strate de Svinita", in partea 'superioara aceste depozite sunt constituite dintr-o alternanta de conglomerate poligene, gresii marno-calcaroase fixe, micacee cu frecvente diaclaze umplute cu calcit si gresii silicioase fine si grosiere cu un pronuntat caracter fllsold. Dupa exondarea provocata de orogeneza alpina - apele marii revin odata cu transgresiunea tortoniana, instaland in regiune mici bazine de sedimentare, sub forme de golfuri. Ele sunt cunoscute pe oqasul Selschi l?i in Poiana Debellilug, unde acesta este reprezentat prin conglomerate poligene, tufuri dacitice, marne sistoase si calcare de Leithe. Depozitele cele mai noi, cuaternare sunt reprezentate prin terase, aluviuni, conuri de dejectll, depuneri de travertine, panze de qrohotlsurl si sol uri. Cele mai recente, depozitele holocene este reprezentat de depozite de lunca (argile, nisipuri l?i pletrisurl) raspandite in lungul principalilor afluenti ai Dunarii (Valea Mare, Camenita, Berzasca, Tisovlta, Mraconia, Mala, El?elnila, Cerna, Bahna). Ca in intreaga zona, evolutla si dlstrlbutla solurilor este condltlonata de varietatea petrografica l?i lnteractlunea fitoclimatica cu ceilaltl factori pedogenetici. Acest fapt este evidentiat in peisaj prin zonarea altitudinala l?i mozaicarea lnvelisului edafic. Tipurile de sol prezente in zonele inalte se lncadreaza in urrnatoarele clase de soluri zonale: cernisoluri, luvisoluri, cambisoluri l?ispodisoluri. Cernisolurile sub forma rendzine/or ca/caroase sunt legate de prezenta rocilor calcaroase pe unele culmi, in condltllle unui climat umed, cu temperaturi medii de 9 -10°C. Luvisolurile de tipul luvosolurilor apar ca rezultat al alterarii unor roci sarace sau moderat bazice, de tipul siturilor cristaline sau granitelor l?i pe depozite sedimentare miocene. in Munlii Almajului sunt prezente pana la altitudinea de 550 - 600 m, pe versantii slab inclinati sub paduri de gorun l?i fag, ori pe terase inierbate. in zona apar sub forma unor benzi c~ntinue pe rama nordlca a depresiunii Slchlevlta pana la Berzasca, pe depozite coluviale l?i proluviale mai consistente. in zona depreslonara apar l?i soluri azonale din categoria protosolurile. Cele mai des tntalnite sunt litosolurile - soluri tinere, specifice unui relief accidentat, puternic inclinat, prezente in toate unltatlle de soluri montane, evoluand in functie de etajul biopedoclimatic spre alte tipuri de soluri. Pe teritoriul comunei acestea sunt prezente pe versantii abrupti ai Muntilor Almajului spre valea Dunarii, intre Cozla l?i lsalnlta, pe unele val (Toronlta), creste sau mag~ri (Bigar). in zonele joase, de lunca sunt prezente l?i

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin solurile aluvionare l?i aluviunile. Constructla sistemului hidroenergetic l?i de navlqatle de la Portlle de Fier I a provocat importante pierderi de sol atat prin inundare cat l?i prin lucrarile ample de amenajare executate. Caracteristicile fizico-mecanice ale terenurilor din zonele aferente localitatilor comunei Berzasca sunt tributare morfologiei terenurilor pe care sunt asezate, in acest cadru lntalnlm depozite de lunca fluvlala, pe malul stang al Dunaril, pe terasa lnferioara, caracterizate printr-o stratlflcatle tipic de lunca l?i segregare gravitationala a elementelor in urmatoarea succesiune: • sol vegetal (0,20 - 0,40 m), • aluviuni fine, formate din praf, argile prafoase l?i nisipuri fine (cca. 2 - 3 m grosime), • fundament stances format din gnaise anfibolitice, marne (Ia cca. 7 - 9 m adanclrne) - depozite de panta, sub forma unei cuverturi de suprafata, cu 0 grosime de 1,5 - 4 m, fermata din argile nisipoase del uvial proluviale, asezate direct peste fundamentul stincos Referitor la condltille de fundare, pentru eliberarea autorizatlel de constructle, fiecare amplasament se va trata punctual in functie de situarea sa in perimetrul intravilanului: Informativ se poate lua in calcul urmatoril parametri, in functle de tipul generic al terenului de fundare: - pentru depozitele de lunca: ~ aluviuni fine: Dmn = 1,00 m Pconv = 190Kpa (ptr. B = 1,Om; D = 2,0 M) ~ aluviuni fine: Dmn = cca. 3,00 m Pconv = 190Kpa (ptr. B = 1,Om; D = 2,0 M)

Pozitia geografica a zonei este determinanta pentru raionarea climatica a perimetrului circumscris ~mplasamentului. incadrarea in ansamblul climatic al teritoriului Rornanlel deflneste zona ca facand parte din provincia climatica Continental moderata, tinutul climatic de dealuri, districtul cu clima de padure, subdistrictul "tip Baragan" (lbp3). Dispunerea amplasamentului in culoarul Dunarii ii confera insa partlcularitatlle unui mezoclimat de tip submediteranean, fiind caracterizat de valori termice lunare l?i anuale mai ridicate cu 1 - 1,2 grade l?i ierni mai blande decat in zona montana, invecinata. Acest fenomen este explicat atat prin uriasul volum de apa transportat de fluviu cat l?i prin clrculatla maselor de aer dinspre vest l?i sud-vest l?i transformarea acestora in mase foenice pe versantll concavi ai curburii montane. In Defileul Dunarii, datorita unor diferente de presiune atmosferica, aetiveaza un vant in "cascada" de tip "bora" (0 varianta regionala a Austrului)", denumit Cosava, vant rece ce coboara din Dinarici, cu precadere la inceputul l?i sfarl?itul iernii", rnanlfestandu-se pe directia sud-est nord-est, uneori cu intensitate exceptionala (peste 50 m/sec in regim de rafale). in acest context, valorile medii anuale ale temperaturii cresc treptat de la vest spre est, lnreqlstrandu-se 11,2°C la Moldova Noua, 11,4 DC la Berzasca, 11,5°C la Svlnlta, 11,6°C la Drobeta Turnu-Severin. Regimul preclpltatlllor si nivelul altitudinilor sunt determinate de situarea comunei intr-o regiune rnarcata de circulatla vestica l?i sud-vestica, Se manifests l?i 0 zonalitate pe verticala, irnpusa de dlferentele de nivel dintre valea Dunarii l?i vf. Svincea Mare, cantltatlle medii anuale osclland intre 800 l?i1000 mm/an. Repartilia cantitatll de precipltatll in timpul unui an este diferita de cea a restului larii, facandu-se slrntita influenta mediteraneana, caracterizata prin doua maxi me: unul in lunile mai - iunie in zona Defileului Dunarll l?i iunie - iulie in zonele inalte l?i altul, secundar, mai sarac in preclpltatll, in octombrie - noiembrie. Predomina in general precipitatiile lichide, cele solide sub forma de ninsoare fiind mai rare. 0 frecventa mai mare in sezonul de iar~a 0 are lapovlta, in aceste condltll, stratul de zapada atinge rareori grosimea 10-15 cm l?i dureaza putln, Regimul vanturilor este in general sub dorninatla circulatlel zonale din vest si nord-vestln relieful Dunarii, datorita unor diferente de presiune atmosferica, bate un vant in "cascada" de tip "bora" (0 varianta regionala a Austrului)", denumit Cosava, care in lunile reci inregistreaza lntensltatl exceptlonale (peste 50 m/sec in regim de rafale).Conform prevederilor STAS 6054-77, adanclrnea maxima de inghel (fara strat protector de zapada pe sol), se va considera de 0,75 m pentru zona Berzasca.

2.2.3. Conditii climatice ,

2.2.4. Reteaua hidrografica

Hidrologia zonei este lnfluentata in mod direct de factorii naturali (geologicei, geomorfologici, climatici l?i gradul de tmpadurire) dar l?i antropici, constructla complexului hidroenergetic de la Portile de Fier producand modiflcari ale regimului Dunarii si afluentilor acesteia.
2

I. Sarcu - Geografia fizica a Republici Socialiste Romania, Bucuresti, 1971, p. 268.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Totodata, caracterul regimului hidrologic al raurilor este determinat de specificul climatic al Banatului sudic, rezultat al suprapunerii maselor de aer atlantic cu aerul mediteranean ~i adriatic, ceea ce genereaza caracterul moderat al temperaturilor, perioadele de lncalzlre din timpul iernii, inceperea timpurie a prtrnaverii, precum ~i cantitatile medii multianuale de preclpitatll relativ ridicate (800 - 1.400 mm).

Duneree /a Berzasca in functle de condltllle de manifestare ~i curgere, reteaua hidrografica a zonei poate fi de suprafata sau subterana. Apele subterane sunt prezente preponderent in depozitele antecuaternare ~i cuaternare ale interfluviilor. Forrnand un strat acvifer cu caracter freatic, delimitat pe de 0 parte de Dunare ~i pe de alta parte de versantii defileului si a vallor din zona, leslnd la suprafata sub forma de izvoare sau mici suprafete cu exces de umiditate. in zonele cu relief carstic, cursu rile de suprafata sunt alimentate de surse subterane. Re1eaua hidrografica de suprafata din zona este trlbutara Dunarll, care prin construirea barajului hidroenergetic de la Portile de Fier ~i prin ridicarea nivelului apelor, ~i-a modificat conflquratia prin cresterea la1imii fluviului ~i formarea unor mici golfuri la varsarea vailor din zona. Afluentll pe care ii primeste sunt raurl scurte cu caracter torentlal, cu pante mari de scurgere ~i debite relativ bogate, antrenand un volum mare de aluviuni ~i material dislocat din albie, mai ales in perioada de prlrnavara ~i lama, datorlta lnfluentel climatului mediteranean, care determina 0 topire timpurie a zapezll,

Raul Sirinia De pe versantll sudici ai Mun1ilor Alrnajulul, in zona comunei Berzasca, principalii afluentl ai Dunaril sunt Orevlta cu afluentul Slchevlta, Toronita, Berzasca cu afluentll Carnenlta, lIova ~i Dragoslea ~i Sirinea. Berzasca este cel mai mare rau al zonei, care-si pastreaza caracterul montan pana in gura de varsare in Dunare, Din zona tnalta prirneste 0 serie de afluenti care dreneaza vestul Muntllor Almajului, respectiv paraul Carnenlta cu afluentul sau de stanqa Oqasul lui Manole, lIova ~i Dragoselea. Toate aceste ape au un debit foarte variat, functle de anotimp. De asemenea, trebuie mentlonate si cateva oqase, afluenti ai paraului Camenita, care brazdeaza versantul sudic al perimetrului, toate lipsite de apa sau cu apa foarte putina in timpul verii. Daca primele trei cursuri de apa au bazinele hidrografice cantonate preponderent pe roci apartlnand cristalinului danubian, Sirinia este trlbutara intr-o masura sporlta unui relief sedimentar, calcaros, de unde si anumite caracteristici specifice ale morfologiei vall (prezenta cheilor, a izvoarelor carstice, cascade etc.). Pe langa aceste cursuri sunt prezente si valle de versant, cu lungimi mici, debite sezoniere ~i talvegul ridicat, cum sunt valle Recica ~i Cozla. Aceste vai se manifesta ca vai seci sau partial secate in perioada calduroasa, pentru a reveni la 0 curgere de suprafata in perioadele cu regim

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin pluviometric ridicat. Trebuie rernarcata diversitatea condifiilor de habitate a raurilor rnentionate (bolovani, pletrisuri, nisip ~i mal), ceea ce lnseamna condltll bune pentru rnentlnerea diversltatll speciilor acvatice. Alaturi de aceste rauri, trebuie rnentlonat nurnarul mare de izvoare care, la randul lor adapostesc numeroase specii care cresc valoarea naturala a zonei. Modificarea regimul hidrologic al Dunarll (Iacustru) a favorizat in zona malurilor aparitla unor procese de abraziune foarte active, datorlta efectelor val uri lor pricinuite de trecerea navelor sau de circulatla curentilor de aero 2.2.5. Vegetatia si fauna Gradul ridicat de urnezeala a favorizat dezvoltarea unei bog ate veqetatii silvestre cu frunze cazatoare, in care predornlna fagul si stejarul. Cornpozltla floristlca, apartenenta geografica, variatla spatlala a spectrului biologic ~i asoclatllle vegetale ce caracterizeaza etajul nemoral la care se lncadreaza vegetalia acestui areal confera originalitate zonei. Cercetarile complexe efectuate in zona tncepand cu perioada interbellca au pus in evidenta unicitatea acestei zone ~i nevoia de protectie ~i conservare. Prin includerea celei mai mari parli din teritoriul comunei Brezeasca in Parcul Natural Portile de Fier se asiqura cadrul necesar conservarii mediului biotic local. Caracterul biogeografic conservativ al Defileului Dunarii este determinat de varietatea substratului litologic, de caracteristicile climatice, de aspectul tanar al reliefului (versantl abruptl, profile longitudinale ale vailor cu rupturi de panta accentuate, profil transversal slab evoluat etc.). Elemenente de flora §i fauna

Veqetatla acestui areal este alcatulta din paduri, tufarisurt, paji~ti ~i grupari ruderale, dlstrlbutla acestora fiind condltionata de partlcularltatile oropedoclimatice ale substratului, pad urea dorninand peisajul general. In zona depresionara joasa in special pe cursul inferior al vailor Orevita, Sichievita ~i Toronlta, cresc suprafetele cu destlnatle agricola ~i de locuire. Caracteristicile ecologice au favorizat pastrarea unor elemente floristice ~i faunistice cuaternare sau precuaternare. Este recunoscut astfel rolul de vad biogeografic al Defileului Dunarii de-a lungul carula s-au intersectat calle de rnlqratle ale unor elemente floristice ~i faunistice Incepand cu sfarsltul tertlarulul ~i pana in prezent. Chiar daca Defileul Dunarii a jucat rol de coridor pentru miqratla speciilor de flora ~i fauna din Depresiunea Panonica ~i cea Pontica, flora ~i veqetatla dorninanta are azi trasaturi proprii montane, reflectand un amestec specific de elemente boreale - montane ~i central - europene cu cele termofile sud ice, cele dlntal coborand altimetric, iar cele din urrna rnarcand 0 ridicare sub raport hipsometric. Se constata caracterul relict al elementelor nord ice ~i sudice ce supravietulesc in enclave. Regimul preclpltatlllor si nivelul altitudinilor au determinat dezvoltarea unei bogate flore cu frunze cazatoare, in care predomina fagul si stejarul. Astfel, fagul (Fagus sylvatica), zada (Larix Decidua), pinul de Banat (Pinus nigra) ~i tisa (Taxus baccata) coboara mult in defileul Dunarii, ca ~i alte elemente montane, cum sunt afinul (Vaccinium myrtillus) care este prezent pe Vf. Trescovat, alaturi de lichenii lnsotltori ai pinetelor: Cladonia silvatica, C. foliaceae, C. fimbriata, intalnili ~i in padurile de fag. o serie de elemente mediteraneene ajung in defileul Dunarii la altitudini mari, cum sunt: cerul (Quercus cerris), garnila (Quercus frainetto), scumpia (Cotinus coggygria), mojdreanul (Fraxinus omusi, liliacul salbatlc (Syringa vulgaris), alunul turcesc (Corylus columa) etc. Sub-etajul fagetelor se desfasoara intre 500 - 1000 m, fiind reprezentat in special prin padurile de fag (Fagus sylvatica), in structura carora se mai tntalnesc Fagus taurica, Fagus moesica ~i Fagus orientalis. in lungul unor vai cum ar fi Berzasca, leselnita, Mala, Mraconia etc. fagetele coboara catre 200 m pe versantll cu sol uri brune de padure slab acide, mai umezi ~i mai umbritl, Local, in pasunlle Impadurite (Liubcova etc.), fagul ajunge pana la 55 - 70 m prin inlocuirea gorunului datorlta microclimatului umed specific versantilor urnbrlti. Sub-etajul gorunetelor (Quercus petrea), in amestec cu alte specii de foioase, alcatuieste forrnatia veqetala cu 0 larga raspandire, mai ales in zona Parcului Natural Portlle de Fier. Se sltueaza intre 200 ~i 500 m, ocupand zone cu pante in general reduse, cu

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin soluri brune, uneori podzolice, fie in arborete pure, fie in arborete amestecate de gorun cu fag. Cereto - garnitetele sunt specifice zonei Berzasca - Cozla, garnitetele cu cer apar sporadic pe valle Berzasca, Tlsovlta ~i Mraconia, garnitetele cu stejar pufos ~i carplnita pe pantele abrupte ale Dealului Ciucaru Mare, Glaucina, Tricule, iar padurile de carpinita intre leselnita l?i Orsova, pe versantll tnsoritl din cursul inferior al vall Berzasca, la baza Trescovatului etc. Caracteristica acestor paduri de cer l?i garnila este prezenta unui subarboret bogat in elemente termofile: carpinila (Carpinus orientalis), scumpia (Cotinus coggygria), liliacul salbatic (Syringa vulgaris), garofita Banateana (Dianthus banaticus), paducelul negru (Crataegus nigra), brandusa galbena (Crocus moesicus), casita (Iris graminea) etc. Arealele cu veqetatle hidroflla sunt destul de restranse, fiind situate in sectoarele de lunca a raurilor afluente Dunarii, in defileul propriu - zis, dar ~i in unele bazinete de confluenta cum sunt cele ale Cernei, leselnitel, Mala, Mraconiei, Carnenlta, Liubcova, Plavlsevlta, Liubotina etc, in cornponenta acestora intra mai multe specii de salcie (Salix alba, Salix fragilis, Salix triandra, Salix purpurea), plop alb (Populus alba) ~i negru (Populus nigra), iar pe culoarele vallor unor afluentl ai Dunaril, anin alb (Alnus glutinosa). In subarbustiv vegeteaza catlna rosie sau murul (Rubus caesius). in zonele de lunca lnundabila apar tnrnlastinari in care domina trestia (Phragmites communis), pipirigul (Scirpus sylvaticus), rugina (Juncus inflexus), Galium palustre etc. Veqetatla prlrnara a pajlstllor este foarte mult rnodlflcata de lnterventllle antropice. Pallstlle sunt destul de restranse ca suprafata, fiind intercalate intre paduri l?i terenuri agricole. Grupa asoclatillor xerotermofile de pe calcare l?i sisturi este corespunzatoare perimetrelor de vai Sirinia, Berzasca, Cozla, Cazane, Varclorova, unde exlsta una dintre cele mai mari concentrari de elemente termofile, a relictelor l?i a endemismelor. Deosebit de reprezentative sunt Tulipa hungarica, Campanula crassipes, Silene armeria, Allysum mura/e, Stipa ariste/a, Cerastium banaticum etc. Juglans regia - Nuc, Nucar Morus alba - Dudul alb

Pinus nigra - Pinul negru

Populus nigra - Plopul negru

Quercus pubescens - Stejar pufos

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

Robinia pseudacacia - Salcam, Aca(

Salix alba - Salcia alba

Salix fragilis - Rachita, Plesnitoare, Salcie frageda

Ulmus foliacea - Ulm de camp

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

Nymphoides peltata

Cotinus coggygria (Scumpia)

Crataegus monogyna - Paducel

Elementele mediteraneene situate la altitudini relativ mari sunt scumpia (Cotinus coggygria), laleaua de Banat (Tulipa hungarica ssp. undulatifolia), vislnul turcesc (Padus mahaleb), ghimpele (Ruscus aculeatus, cornlsorul (Ruscus hypoglossum), vita salbatlca (Vitis sylvestris) etc. Dintre speciile care au coborat altitudinal se pot rnentlona: tisa (Taxus baccata) - pana la 92 min Cazanele Mari ~i la Cozla, afinul (Vaccinium myrtillus) - pana la 670 m pe Varful Trsscovat, mesteacanul comun (Betula pendula) - intalnit pe substrat silicios la Berzasca la 474 m altitudine absoluta,

Fraxinus excelsior - Frasin Dezvoltarea intensa a diferitelor categorii de actlvitatl antropice, inclusiv a agriculturii in special in

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin lungul coridorului Dunarii, dar !?i de-a lungul vailor afluente, a inlesnit asoclatlilor ruderale, reprezentate prin burulenlsurile culturilor de trifoi extinderea !?i diversificarea ale livezilor etc.

Alnus glutinosa - Arin negru in urma cercetarilor complexe efectuate cu prilejul construirii complexului energetic de la Portile de Fier, cat !?i a declararil Parcului Natural s-a constatat exlstenta in Defileul Dunarii, implicit in sectorul comunei Berzasca, a unei faune deosebit de bogate, reprezentata printr-un nurnar de peste 4800 de taxoni apartlnand nevertebratelor !?ia peste 330 vertebrate lor. Caracteristica faunei din zona 0 constituie amestecul de elemente boreale montane cu cele sudice mediteraneene !?i balcanice, precum !?i caracterul relict al unor elemente nordice !?i sud ice, care au supravletult in cateva enclave din zona, multe dintre acestea fiind protejate de legislalia interna !?i lnternatlonala. 'in acest context se pot aminti specii de gasteropode (Theodoxus traversalis, Anisus vorticulus, Herilla dacica, Helix pomatia), coleoptere (Rosalia alpina L., Lucanus cervus, Cerambyx cerdo) !?i lepidoptere (Eriogaster catax, Lycaena dispar rutilus, Parnassius mnemosyne wagneri, Kirinia roxe/ana). Dintre vertebrate de un statut special, ca specii de origine mediteraneana strict protejate, se bucura speciile de lilieci intalnili in pesterile din zona. Carnivorele sunt prezente atat prin speciile de mari dimensiuni, cum ar fi ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), rasul (Lynx lynx), cat !?i prin specii de dimensiuni reduse, cum sunt mustelidele (Putorius putorius, Me/es me/es, Martes martes). Acestea populeaza suprafetele montane trnpadurite din zona. S-au semnalat conflicte accidentale intre carnivorele mari !?i populatla locala in locuri aflate la distants mari de asezarlle permanente. Erbivorele sunt reprezentate de Cervus e/aphus (cerbul), Capreolus capreolus (caprior), Sus scrofa (porcul mistret), Dintre animalele specifice padurilor de foioase frecvente sunt lupul, soarecele gulerat, veverlta, parsul, jderul de padure, rnistretul, caprloara, iepurele, cocosul de munte, ierunca etc. Avifauna se compune din peste 200 specii de pasari, din care peste 170 au statutul de specii strict protejate prin Conventllle !?i Berlin privind Speciile Migratoare de Animale Salbatlce (Aythya nyroca, Aquila clanga !?i Falco naumannt) !?i de la Berna privind conservarea vietll salbatlce !?i a habitatelor naturale din Europa. Un nurnar mare de pasari acvatice pot fi observate in perioada de iarnaprirnavara pe suprafata lacului !?i in zonele umede limitrofe acestuia: Phalacrocorax pygmaeus (cormoranul pitic), P. carbo (cormoranul mare), Ardea cinerea (starcul cenuslu), Egretta alba (egreta mare), Anas crecca (rata mica), A. acuta (rata sulitar), Aythya ferina (rata cu cap castaniu), A. fuligula (rata motata), Mergus albel/us (ferestrasul mic), Fulica atra (llslta) etc. Cea mai mare parte a speciilor mentlonate pot fi observate in timpul rnlqraflel, unele sunt oaspetl de larna, iar cateva sedentare in zona. Pe vsrsantll abruptl sunt populatli de vulturi hoitari (Neoprhan percnopternus), potarnichea de stanca (Alectoris graeca, lastunul de stanca (Hirundo rupestris), pietrarul (Oienanthe hispanica), randunica roscata (Hirundo daurica), presura barboasa (Emberiza cirulus), liliacul lui Blasius (Rhinolophus blasii) etc. Ihtiofauna este reprezentata de specii cum sunt Condrostoma nasus (scobar), Leuciscus cephalus (clean), Barbus barb us (mreana), Vimba vimba (morunasul), Aspius aspius (avatul), Aspro zingel (pietrarul). La aceste specii se inregistreaza fenomene locale de rniqratle inspre regiunile din amonte sau pe afluentli Dunaril, ele paraslndu-sl zonele de refugiu din defileu in anumite perioade ale anului. Raurile de munte sunt bog ate in pastravi indigeni (Salmo trutta fario) !?iin bazinele hidrografice

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Berzasca, Sirinea, Mraconia ~i leselnita, unde se presupune ca a fost introdus. Selmo gairdneri irideus (pastravul curcubeu) este prezent in Dunare, intre Dubova ~i Orsova. in urma construirii barajului de la Portlle de Fier, unele specii au disparut, altele au ajuns in pragul dlsparitiei, astazi acestea fiind strict protejate prin lege. E cazul Sturionilor marini migratori Huso huso (morunul), Acipenser gu/denstaedti (nisetrul), Acipenser stellatus (pastruqa) care au dlsparut din zona in anul 1967, iar Acipenser ruthenus (cega) care inainte de construirea barajului era caracterlstlca ~i dominanta in Defileul Dunarii (sectorul Pescari - Golubat ~i Orsova - Tekija (Geografia vaii Dunarii rornanestl, 1969)), in prezent este din ce in ce mai rara ~i ajunge foarte rar la maturitate. Pentru protejarea acestei boga1ii naturale, zona vall Sirinia a primit statutul de rezervatle naturale cornplexa, cu padurt de foioase ~i exocarst, alaturi de versantul sudic al muntelui intre Drencova ~i Cozla, in cadrul Parcului Natural Portile de Fier.

2.2.6. Peisajul natural si antropic

Relieful zonei este dominat de Muntii A/maju/ui. Acestla sunt alcatultl in cea mai mare parte din filite, cuartlte, gnaise, apartlnand cristalin~lui danubian, strapunse de granite ~i granodiorite-in unele regiuni apar ~i roci sedimentare (conglomerate ~i calcare). Prezinta mai multe culmi principale intre care cea mai lrnportanta este aceea cu dlrectla nord-sud, rnarcata de varfurile Cir~a Mare (1.167 m), Cherbelezu (1.102 m), Omeniscu Mare (897 m) ~i Urzica (873 m). Din Vf. Cherbelezu se desprinde spre vest 0 alta culme in cadrul careia tntalnlrn varfurile Svinecea Mare (1.224 m), Curmatura Baniei (1.069 m) ~i Tilva Blidarului (898 m). in cuprinsul acestor rnuntl apar sectoare de chei - pe Sirina, Putna ~i Rudarla, in partea de sud-vest a Muntilor Almajului, pe 0 lungime de 18 km, se desfasoara Depresiunea Liubcovei, suprapusa unui bazin de sedimentare miocen. Relieful depresiunii se dlferentiaza net de cel al rnuntllor, avand un aspect colinar, pe valle mai mari (Valea Mare la Sellste ~i Dragoselea, Valea Orevitel intre oqasele Vaznici ~i Cocosneaq, carnentta intre Dealul Mosului ~i Varsare, Crusovita in zona de obarsle, Liuborajdea) formandu-se bazinete de acumulare ~i eroziune. Regiunea lnalta are un aspect subalpin, cu relief foarte accidentat, cu val adanci si inguste, cu maluri inalte, in mare majoritate abrupte ~i culmi cu varfuri ce nu depasesc 700 m tnaltlme, Dintre acestea se remarca cele doua Glavecine, iar la sud Cracul Viezurini (543 m) si la nord Tilva Brusului (693 m). Formatiunile tortoniene prezinta 0 larga dezvoltare, la contactul cu zona montana fiind specifice rocile cristaline. intre Liubcova ~i Berzasca sunt prezente cateva areale cu depozite loessoide, habitat excelent pentru cuibaritul unor specii de pasarl din grupa lastunllor. Peisajul este puternic antropizat, locul padurilor ori al pajistilor secundare luandu-l culturile agricole. Cantitatea mare a aluviunilor transportate din rocile friabile tortoniene si panta redusa a dus la colmatarea partiala a unor bazine, la extinderea luncii ~i la aparltla unor forme de acumulare. in cadrul acestei u~ita1i depresionare se tntalnesc toate terasele Dunarii semnalate in cursul defileului. La est de Valea Berzasca sunt preponderente rocile sedimentare, calcaroase, specifice sinclinalului Sirinia, caracterizate printr-o slaba carstificare. Procesele de carstificare au determinat formarea unor sectoare de chei cu vsrsantl abruptl atingand uneori pana la 100 m (in versantll vail Berzasca), canioane, cascade, vai de doline, ponoare, lapiezuri, izbucuri, avene ~i pesteri, Endocarstul este reprezentat de 0 serie de pesteri de mici dimensiuni (Pestera Zarnonlta - 64 m; Pestera "La Plsatoare" - 272 m, .Pestera Haiducului" de la confluenta Sirinei cu Belarca, Pestera Gura Cornii, Mosnic etc.). Cea mai cunoscuta este Pestera Zamonita (situata aproape de obarsia unui afluent al paraulul Dragoselea). Daca peisajul natural este preponderent muntos, dominat de Muntii Alrnalulul ~i Depresiunea Liubcovei, cel antropic este dominat de existents lacului de acumulare Portile de Fier I ~i a lucrarilor ample de arnenajarl secundare executate in zona. Amprenta antroplca este data ~i de prezenta asezarilor umane din zona cu caracteristicile sale, alaturl de urmele actlvitatllor economice pe care populatia de aici 0 desfasoara,

2.2.7. Prctectla cadrului natural fi antropic

Tinand seama de faptul ca teritoriul administrativ al comunei Berzasca se afla in arealul Parcului Natural Portlle de Fier, dar ~i prezenta pe teritoriul comunei a unei zone de protectle speclala, respectarea reqlementarilor legale privind protectla, functlonarea ~i managementul zonelor protejate trebuie sa fie tnteles ca 0 necesitate la nivel local atat de catre structurile administrative cat ~i de catre cetateni. Planurile de dezvoltare locals ~i de exploatare a resurselor naturale se vor face in conformitate cu prevederile planului de management al PNPF, potrivit art. 21, al.5 din OUG 57/2007.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Totodata, se impune 0 colaborare stansa intre fa ctori decidenti care coordoneaza activitatea in cadrul parcului l?i prirnarie, cu atat mai mult cu cat unele dintre masurile de dezvoltare econornlca a zonei din implica actiuni concrete in cadrul zonelor protejate. in acest sens, autoritatlle locale vor
ROMANIA
PA.RCUL NA.TIJAA.L "PORTILE Hal"tagenenJIll DE FI~R"

---_. L--.:I ::.:::

11.~---.......
.A./~~::'-__
/'y' -----

.-¢-.
"

c::::J ..... = -~.p. = -.~. -;:.:;. == /'\/ .....-"""'

/V'
/'y'

~--~---..=J.

'.....

__
--

colabora cu adrninistratia parcului pentru conservarea l?i utilizarea durabila a resurselor naturale din cadrul acestor arii, in conformitate cu Planul de Management al PNPF.

Malul Dunarii pe teritoriul comunei Berzasca: mediu natural neantropizat, ecosistem intact Teritoriul comunei Berzasca este situat intr-un areal in care prezenta omului s-a manifestat inca din preistorie. Sta marturie acestui fapt nurnarul foarte mare de situri arheologice, cercetate sau semnalate lncepand din sec.Xlx pe teritoriul localltatll, Unele dintre acestea s-au bucurat de 0 cercetare mai atenta, altele fiind doar semnalate l?i repertoriate. Aici au fost descoperite importante asezari l?i fortlflcatil, lacasuri de cult, depozite de bronzuri, podoabe sau monetare. Din zona, avand 0 localizare lncerta, provin 0 serie de materiale in special ceramice, obiecte de bronz sau monede sau tezaure monetare. Din acest motiv este necesara 0 supraveghere atenta a fiecarel actiuni sau activitate care presupune sapaturi. Supravegherea l?i/sau descarcarea de sarcina arhologica - potrivit legii conditloneaza acordarea autorlzatll de constructle (reqlernentari specifice sunt cuprinse in Regulamentul local de urbanism). Tema este tratata pe larg la cap: 2.10.4. l?i 3.10.6. 2.3 RELATIlIN TERITORIU

Comuna Berzasca se afla in sud-estul judetului Caras-Severin, pe malul fluviului Dunarea, Este localitatea de frontiera cea mai sudica din judo Caras-Severin, Are 0 raza de deservire de cca. 15 km, pentru 0 populatls de cca. 5000 locuitori. Com una dispune de urrnatoarele dotari edilitare: sediul adrnlnistrafiel publice locale, sediul Parcului Natural Portile de Fier, farmacie l?i dispensar medical, invatamant prescolar, primar l?i gimnazial, casa de cultura l?i blblloteca, sediu polltle l?i unitate rnllltara de graniceri, CEC, servicii telefonice, port, Ocolul Silvic, Oficiul PTTR l?i biserici (in localltatlle Berzasca, Bigar l?i Liubcova). Prin restranqerea actlvltatllor miniere, localitatea trebuie sa-l?i reevalueze prlorltatlle economice. Lipsa investitlllor majore care sa puna in valoare resursele naturale si potentlalul turistic al zonei genereaza 0 stagnare economica cu implicatii si costuri sociale importante. In cadrul retelei de localltatl, comuna Berzasca este 0 localitate de rangul Vb. Rolul pe care l?i-I asuma este de servire in cadrul zonei imediate. Calle de comunlcatli care leaqa Berzasca de localltatile invecinate sunt fluviale si rutiere. Dunarea constituie una din cele mai importante cai de transport si clrculatle care este in prezent

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin subutilizata. In ciuda existentei instalatiilor portuare, folosirea lor s-a restrans anual. Cursele de persoane au dlsparut de pe rutele interne, atat din cauza bazei materiale (Iipsa vaselor de transport, starea avansata de degradare a celor existente, starea precara a amenajarilor portuare etc.) cat si a structurilor organizatorice necesare (Iipsa unei societatl gestionare). Calle rutiere care leaga Berzasca de celelalte localltatl sunt formate din drumuri natlonale ( DN 57 Orsova - Moldova Noua - Oravita) si drumuri comunale ( DC 47- Cozla - Bigar). PAT J Caras Severin, cap. 3.2/2 - Dezvoltarea retelei de transport - prevede efectuarea unor lucrari ample de reabilitare, consolidare ~i aparare la DN 57, proiect aflat in faza de finalizare. Acesta lnfluenteaza pozitiv evolutla clrculatlei in zona, inclusiv dezvoltarea econornlca. Potrivit prevederilor aceluiasi document se prevede construirea in zona a unui drum expres cu patru benzi: Drobeta TurnuSeverin - Moldova Noua - Bazias - Socol, precum ~i retnflintarea transportului fluvial de calatori pe tronsonul Calafat - Orsova - Moldova Veche - Bazias, comuna Berzasca nefiind lnclusa Berzasca in acest traseu. Alaturl de acestea, in zona mai este prezenta 0 retea de peste 50 km de drumuri forestiere, dar ~i alte drumuri vicinale sau de legatura, neclasificate. Lipsa unei legaturi pe calea ferata constituie una din problemele localitatii mai ales in perioada de iarna cand Dunarea nu este practlcablla, in aceasta perioada se inregistreaza probleme de aprovizionare si de acces spre centrele urbane ale judetulul, Distante intre localltatile componente sunt urrnatoarele: Liubcova - Berzasca 3 km, pe DN 57 Berzasca - Drencova 1 km, pe DN 57 Drencova Cozla 2 km, pe DN 57 Cozla - Bigar 17km, pe DC 47. Alte dlstante: Distanta pana la resedlnta de judet Municipiul Reslta este de 140 km. Distanta pana la cea mai apropiata statle CFR Orsova este de 72 km.

2.4 ACTIVITATI ECONOMICE 2.4.1.Activitati cu caracter industrial Industria extractiva §i portuara

Actlvltatlle industriale de baza care s-au desfasurat pe teritoriul comunei inca din perioada lnterbelica au fost cele extractive. Importantele rezerve de carbune din zona (huila), cat ~i necesitatlle unei economii in dezvoltare au impus deschiderea primelor exploatari de carbune de la Cozla ~i Bigar. Dezvoltarea lndustrlala din anii 1970 a determinat 0 crestere a populatlei prin stabilirea unor familii venite din diferite zone ale tarii, Transportul carbunilor de aici pentru a putea fi valorlflcatl s-a realizat prin cele doua porturi comerciale de la Drencova.

Fostu/ port Drencova

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Pe teritoriul comunei Berzasca au functionat cinci exploatari miniere: Cozla, carnenlta, Paleasca, Chiacovat si Drementina, exploatari la care au fost anqajatl peste 1000 de mineri. Acestla reprezentau in 1997, anul inceperii procesului de disponibilizare, aprox. 70% din populatla actlva a comunei. Sediul administrativ al acestora a fost la Sucursala Miniera Cozla, componenta a Socletatll Miniere Banat - Anina, cea care a administrat si gestionat intreaga extractie de carbune din [udetul Caras Severin, dar si din judetul Tirnis si Mehedlnti.

Cladirile ansamblului minier Cozla Ponderea ca venit la bugetul local (peste 50%) si cea sub aspect ocupatlonal (cca. 70%, din populatla actuala a comunei), au determinat caracterul de comuna Izona monoindustriala. Procesul de restructurare a activitatii miniere inceput in anul 1997 a condus treptat la restranqerea acestei actlvltatl pe raza comunei Berzasca l?itncepand din 2006 la inchiderea lor definitiva. Problemele de ordin juridic l?i financiar cu care s-a confruntat Societatea Miniera Banat Anina, respectiv Sucursala Cozla, s-au rasfrant negativ asupra bugetului l?i intereselor comunei. Pe fondul decaderil celui mai important sector de activitate econornlca al comunei, aceasta se confrunta cu 0 rata lnalta a somalulul, rnlqratle externa sau spre centrele urbane din apropiere.

Activititile industriale ,i de depozitare

Bogatia l?i diversitatea resurselor naturale ale zonei au generat programe de dezvoltare care din ratlunl diverse au fost abandonate. Multa vreme Dunarea a reprezentat pentru adminlstratla centrale 0 grani1a care trebuie lzolata si nu 0 cale naturala de comunlcatll. Aceasta atitudine a condus la arnanarea lnvestltlilor in zona, la fragmentarea lor, avand ca rezultat 0 zona monoindustriala afectata de declinul inregistrat de industria extractiva in ansamblu. Avand doua porturi industriale l?i unul civil, platforme industriale si suprafete de depozitare insemnate, comuna ar putea in viitor utiliza aceste resurse de infrastructura. Resursele de carbune si de granit pot fi exploatate in condltille in care accesibilitatea este asigurata de poslbllltatile de transport pe Dunare, Dezvoltarea unor programe poate conduce la aparitla unor lnvestltli atat in virtutea relatillor speciale pe care diversitatea etnica a zonei Ie potenteaza cat l?i prin pozltia spsclala pe care comuna 0 detlne in teritoriu.

Industria de prelucrare a lemnului a reprezentat a doua activitate de baza a locuitorilor comunei. Dupa inchiderea actlvltatll miniere, exploatarea l?i prelucrarea lemnului a cal?tigat 0 pondere tot mai lrnportanta in structura econornlca locala dar taierlle masive au condus la restrlctll, cantitatea de lemn destinata taierii fiind tot mai mica. Odata cu retrocedarea padurllor catre proprietarii individuali l?i prirnarie s-au intensificat nivelul

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin taierilor. Daca prlrnarla face 0 exploatare in regim silvic, proprietarii individuali recurg la taieri haotice, care pun in pericol fondul forestier ~i stabilitatea versantllor Gaterul IFET care functlona la Drencova sl-a incetat activitatea, in locul lui aparand alte unltatl care proceseaza ~i prelucreaza doar in mod primar masa lernnoasa. Prelucrarea superioara a lemnului nu se face pe teritoriul localltafll, ceea ce reduce veniturile potentia Ie din aceasta activitate. In prezent pe raza comunei Berzacsa isi desfasoara activitatea 4 societati de exploatare a lemnului ~i doua de prelucrare in cherestea si frize.

2.4.2 Agricultura fji cresterea animalelor

Activitatile agricole au avut 0 irnportanta diferita in urrna cu 40 de ani, constituind, alaturi de actlvltatlle industriale si prelucrarea lemnului una din principalele actlvitatl economice. Dezvoltarea actlvltatll miniere din ultimii 50 de ani a condus treptat la scaderea ponderii agriculturii in structura economica locala datorita dlscrepantsl dintre veniturile realizate in cele doua tipuri de actlvitatl, ea devenind speclflca doar qospodariel de subzlstenta. Fragmentarea terenurilor agricole reprezlnta 0 piedica in dezvoltarea unei agriculturi intensive, in special in ceea ce priveste segmentul vegetal. Aproximativ 850 de gospodarii datln 973 hectare de teren arabil, ceea ce lnsearnna 0 medie de 1,2 hectare/qospodarle,

Actualmente agricultura Sl In special cresterea animalelor a revenit in centrul preocuparilor economice ale populatiei. Din pacate este 0 activitate orientata spre nevoile din gospodaria proprie si mai putln spre plata, Singura activitate agricola, Indreptata spre valorificare econornlca este cresterea animalelor. Avand 0 traditle ~i condltii optime de dezvoltare pe terenurile satului Liubcova, agricultura, acum practicata in conditll de subzistenta, poate deveni suportul aetlvltatllor agroturistice. Suprafetele ce totallzeaza 1.601 ha teren agricol din care 0,9 % sunt in clasa I de favorabilitate, 7,9 % in clasa a-II-a, 19,9 % in clasa a-Ill-a, 28,4 % in clasa a-IV-a si 43,2 % in clasa a-V-a au nevoie de masuri unitare de lnlaturare a excesului de apa din sol, lucrarl de combatere a eroziunii prin lucrari hidrotehnice si de culturi curente precum ~i de executare de lucrarl de amendare ~i fertilizare radlcala. Structura suprafefe/or agrico/e in com una Berzasca la nivelul anului 2005 (conform subproiect .Reabllltare strazl, ..") este urrnatoarea: Total agricol 4874 ha, din care: Arabil 973 ha; 2836 ha; Pa~une Fanete 1049 ha; Vii 10 ha; Livezi 6 ha; Total neagricol - Paduri - constructli - suprafete alocate altor utilitati - terenuri neproductive 20.071,2 ha, din care: 20000 ha; 1,2 ha; 10 ha; 60 ha.

Gradul de fragmentare a terenurilor

Parcele mici - 1 ha = 80%;

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Parcele medii -1 -7 ha = 20%; Parcele mari - nu exista. Se observa existenta unor suprafete mari de fanete ~i pasuni, fapt care ar permite 0 dezvoltare prin sistemul de microfer~e in sectorului 'zootehnic. in prezent, acest sector este subdezvoltat, exlstand efective reduse de animale: bovine - 350 capete, porcine - 140 capete, cabaline - 45 capete, ovine 900 capete, caprine - 100 capete ~i pasari - 9800 capete. Gospodarilte populatlel orientate spre actlvltatl agricole beneflciaza de putlne mijloace mecanice, fiind utlllzata pe scars larga tractlunea anlrnala.

La nivel de cornuna nu exista asoclatll care sa permita 0 mai buna exploatare a terenurilor, protejare a intereselor, 0 accesare a fondurilor nerambursabile si 0 valorificare a produselor.

2.4.3. Silvicultura Padurea reprezlnta 0 rntrepatrundere a elementelor continentale cu cele termofile, 0 bogata varietate fitogenetica, cu un caracter mozaicat ~i frecvente schlmbarl ale etajarll, condltionate de orientarea vailor si interfluviilor, de prezenta abrupturilor petrografice si structurale, de relieful depresionar si climatele specifice. In principal se disting etajul fagetelor - intre 400 si 500 m - reprezentat prin fagete acidofile, etajul gorunetelor - intre 200 si 300 m - etajul padurilor hidrofile- pana la 130 m - reprezentate de ceretogarni1e, garnile cu cer, garnile cu stejar pufos. o alta caracteristica 0 reprezlnta dispunerea atitudinala, in benzi subtlrl, a stejarilor semixerofili si mezofili incepand cu stejarul pufos, cerul, garni1a si terminand cu gorunul. Padurile hidrofile (zavoaiele) situate in luncile Orevltel, Brestelnicului si Berzascal sunt formate din salcie, plop ~i anlnlsuri, La nivelul Comunei Berzasca suprafata lmpadurlta acopera 71,5% din teritoriul comunei, de varste ~i calitaf diferite, avand 0 pondere tnsernnata in productla de rnasa lernnoasa. Dar frecventele incendii care au afectat aceste paduri au lnfluentat ~i calitatea masei lemnoase pe suprafete intinse. Datorlta morfologiei ~i litologiei zonei, Ocolul Silvic Berzasca care adrnlnlstreaza aceste suprafete are probleme de accesibilitate la aceasta rnasa lernnoasa. Principalele specii de lemn supuse exploataril si prelucraril sunt fagul, teiul, stejarul ~i carpenul. Astazl, prin aplicarea legii proprietatll, cca. 360 de hectare au revenit in proprietatea Prlrnarlel Berzasca ~i cca. 50 ha sunt in posesia unor persoane fizice. Dupa tnfllntarea Parcului Natural Portile de Fier, regimul acestora a cunoscut schlrnbarl importante, dar care nu se reflects totdeauna ~i in rnodalltatlle concrete de exploatare. 2.4.4. Pescuitul reprezinta 0 activitate in dezvoltare. Este favorizata de vecinatatea Fluviului Dunarea dar ~i de raurlle ~i paralele care strabat teritoriul comunei si care creeaza condltll favorabile dezvoltarii activitatii piscicole. in prezent, doar 10 persoane sunt autorizate privind 0 asemenea activitate, care pentru acestla reprezinta sursa principala de venituri. Principalele specii de pestl care fac obiectul acestei actlvltatl sunt: ~alaul, somnul, crapul, stiuca, pastravul.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

Desl condltllle sunt extrem de favorabile pentru 0 industrie pisclcola locala, in prezent nu exlsta nici o ferma piscicola, nici 0 capacitate de prelucrare, ambalare si depozitare, nu exista 0 "Piata de Gross" pentru peste sau puncte de desfacere", in comuna Berzasca activeaza 0 societate specializata in confectll si tricotaje, 0 firma de constructll, 0 firma de transport si doua pensiuni turistice l}i altl aqentl economici, in total 414, din care 10 sunt societatl cu raspundere llrnitata, 10 sunt persoane fizice autorizate l}i 16 sunt asociatll familiale. Structura mediului de afaceri actual se prezlnta astfel": Agenti economici Industrie-total Exploatarea lemnului Prelucrarea lemnului Confectii tricotaje Agricultura Comert Constructii Transport Turism Servicii (masuratori topografice) Total Capital privat 7 4

2
1

30 1

2
41

2.4.5. Activitatile turistice

in ciuda unui potential turistic datorat de valorile naturale l}i culturale deosebit de diversificate, actlvltatlle l}i infrastructura turistlca sunt in prezent subdezvoltate. Satul Bigar constituie in acest context o exceptle, turismul etnic (ceh), cicloturismul l}i ecoturismul fiind deosebit de dezvoltate. Totusl, infrastructura turlstlca nu este dezvoltata, neexlstand pentru moment nici 0 pensiune claslflcata, Locurile de cazare sunt oferite de localnici care sl-au adaptat casele tradltlonale pentru turism.

3 4 5

Date din 2006, Planul strategic de dezvoltare social-economics comuna Berzasca, judo Caras-Severin Idem Date din 2006, Planul strategic de dezvoltare social-economica comuna Berzasca, judo Caras-Severin

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

Beneficiind de 0 suprafata apreclablla de teren aflat pe malul fluviului Dunarea, in localitatea Berzasca exista in prezent doar 0 pensiune clasificata, pensiunea Isabella.

Deosebit de dezvoltat este pescuitul sportiv, cazarea facandu-se preponderent la corturi ~i in putlne cazuri la localnici. in prezent exista propuneri pentru construirea de pensiuni turistice la Berzasca, Bigar ~i Liubcova. 2.5. Populatla, Elemente demografice ,i sociale Numarul locuitorilor ,i evolutla populatlel La 1 iulie 2007 populatla comunei Berzasca nurnara 3022 locultorl", Sporul natural ~i rniqratla lnterna negative au determinat in ultimul deceniu 0 scadere a populatlel cu 720 locuitori in 2007 fala de anul de referinta 1990, ceea ce reprezinta 0 diminuare in medie cu cca. 45 locuitori/an.

Evolutia populatiei 4000 3000 2500 2000 1500 1000 500

comunei

Berzasca

o~~~~~~~~~~~~~~~~~

Sursa: Dlrectla de Statistica a judetului Caras-Severin Dupa Recensarnantul din 2002, nurnarul locuitorilor comunei a variat in jurul valorii de 3000. Populatla s-a redus ca nurnar datorlta inchiderii minelor care au generat un flux de mlqratle indeosebi a populatlsl tinere spre mediul urban. Oportunitatlle pe care Ie ofera actlvltatile turistice in zona pot constitui in viitor un factor de atractle pentru a rarnane in localitate.

Sursa Directia Judeteana de Statistica Caras-Severin

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

1992 Berzasca comuna 3419

2002 3123

1992/2002

% ·8,7%
·8,0%

·296

Berzasca sat 1619 1490 ·129 Bigar 302 257 ·45 Cozla 182 116 ·66 Liubcova 1316 1258 -58 Sursa: Directla de Statistlca Caras-Severin

·14,9% ·36,3%
-4,4%

intre ultimele doua recensaminte, 1992, respectiv 2002, populatla comunei s-a redus cu aproape 300 locuitori, reprezentand 0 diminuare a efectivului demografic cu 8,7%. Populatla localitatll Cozla s-a redus cu mai mult de 1/3 in 2002 fala de 1992 (reducere cu 36%). Din punct de vedere demografic, localitatea Bigar s-a redus cu 45 locuitori, reprezentand cu 15% mai putlni locuitori in 2002 fa1a de 1992.
Pcpulatla comunei Berzasca §i a localitatilor componente la recensamintele din 1992 §i 2002 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 302 257
Berzasca comuna Berzasca sat Bigar

182 116
Cozla Liubcova

O~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Sursa: Directla de Statistlca Caras-Severin

Structura etnlca
Datorita faptului ca este 0 zona de frontiera, aici locuiesc mai multe comunitaf etnice: la ultimul Recensarnant al populatlei ~i loculntelor din 2002, pe teritoriul comunei Berzasca locuiau 3123 persoane, din care 2203 rornanl, 445 cehi, 336 sarbl, 109, rromi, 9 maghiari, 8 germani ~i alte nafionalltati. Distributla etnica a comunei este relativ eterogena, satul cu identitatea etnica cea mai bine conturata este Bigar - sat de cehi, (pemi sau boemi), venltl la exploatarile miniere din zona. Aici tralau in anul 2002 (ultimul an pentru care dispunem de date la nivel de localitate) 229 cehi ~i 23 rornani, populatia ceha fiind in proportie de 89%. De asemenea, satul Liubcova are 0 structura etnica eteroqena: dintr-u~ total de 1258 persoane, 323 sunt sarbl (26%), 109 sunt rromi (8,6%) ~i 55 sunt cehi (4,4%). in satul centru de cornuna, principala minoritate este cea de cehi, reprezentand 10,3%.
Structura etnici la recensimintele 600 500 400 300 200 100 0 118 109 523 445
I-I--

din 1992 §i 2002 533

336

rl
Rromi Cehi Sirbi

Sursa: Dlrectla de Statlstlca Caras-Severin Pe fondul reducerii efectivului populatiel comunei Berzasca, persoanele de etnie sarba ~i ceha au scazut cel mai mult (reducere cu aproape 40% a sarbllor ~i cu 15% a cehilor).

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

1992 2002

2002/1992
%

Romani 2208 2203 -5 -0,2%

Maghiari 10 9 -1 -10,0%

Rromi 118 109 -9 -7,6%

Cehi 523 445 -78 -14,9%

Sarbi 533 336 -197 -37,0%

Structura demografica
2.5.3.1. Structura pe sexe Datele de la recensarnantul populatiel realizat in 2002 releva 0 structura demografica dezechilibrata, 1625 femei fata de doar 1498 barbatl (cu 127 mai multe femei decat barbatl), Acest dezechilibru apare ~i la populatla inregistrata in 1992, fapt explicat prin procesul de Imbatranlre al populatlel,
Structura pe saxe a populatlel Berzasca in 2002 comunel

52%

48%

oBarba~ o Femei

Sursa: Dlrectla Judeteana de Statistica Caras-Severin Daca urmarirn structura pe sexe l?i varste in anii 1992 l?i 2002 se poate observa, pe fondul scaderil continue a populatlei, rnentlnerea dezechilibrului in raportul barbatl-femel, Aceasta se expllca prin exlstenta unui contingent mare de femei cu varsta peste 65 ani, asa cum apare in graficele de mai jos ce reprezinta structura pe sexe si grupe de varsta,
Structura pe saxe 1200 1000 800 600 400 200 o Bilrba~ o Famai 400 200 0 0-19 20~4 peste 65 0-19 20~4 peste 65

fi grupe

de yiirsti in 1992 1200 1000 800 600

Structura

pe saxe

fi grupe

de yirsti

in 2002

o Bilrbaji o Femei

Sursa: Dlrectla Judeteana de Statlstlca Caras-Severin Efectivele red use de barbatl la grupa in varsta de rnunca 20-64 ani fala de cele ale femeilor se poate explica prin tendlnta de migrare a acestora in cautarea unui loc de rnunca in centrele industriale apropiate. Excedentul feminin la grupa de varsta peste 65 ani se datoreaza fenomenului suprarnortalitatll masculine l?i sperantsl mai mari de viata a femeilor. Structura pe sexe a populatlei in anul 2002 se lncadreaza in tendlntele anterioare, lndicand un excedent al populatlel feminine la grupele de varsta peste 50 de ani, dar l?i la grupele de varsta 25-29 ani. Efective mai numeroase de barbali se inregistreaza la grupele de varsta 0-4 ani l?i40-49 ani.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

Structura populajle pe sexe §i grupe de viirsti la recensiimiintul din 2002 160 140 120 100
80

60 40 20 O+-~~~~~~--~~~~~~~~~--~~

Sursa: Dlrectla Judeteana de Statistica Caras-Severin De asemenea, din digrama privind structura pe sexe ~i grupe de varsta in anul 2002 se observa exlstenta unui excedent feminin la segmentul de populatle intre 5-19 ani - sltuatle atlpica luand in considerare fenomenul svldentlat statistic al supranatalltatli masculine. 2.5.2. Structura pe grupe de varsta Reprezentarea structurii pe grupe de varsta permite evaluarea gradului de Imbatranire a populatiei. Astfel, conform clasificatiei O.N.U., populatia tanara s-a considerat intre 0-19 ani, cea adulta intre 20-64 ani ~i cea batrana peste 65 ani.
Structura pe grupe de viirste la recensiimiintul din 1992 Structura pe grupe de viirste la recensiimiintul din 2002

00-19 020-64
o peste 65

00-19 020-64
o peste 65

60%

61%

Sursa: Dlrectla Judeteana de Statistica Caras-Severin Ponderea grupelor de varsta s-a rnentlnut relativ constanta: a scazut usor ponderea tinerilor cu doar 2% in 2002 fata de 1992 ~i au crescut cu 1% ponderea adultilor ~i persoanelor cu varsta, peste 65 de ani. in timp ce n~marul persoanelor in varsta a rarnas constant la cele doua recensaminte, s-a redus nurnarul tinerilor cu 14% ~i cel al adultilor (20-64 ani) cu 8%. Aceste schimbari sunt determinate de cresterea sperantei de viata, de reducerea numerica a numarului de adulti prin miqratla interna sat-oras, modificarea comportamentului reproductiv in mediul rural, avand ca efect reducerea natalltatll ~i tmbatranirea demografica. Total 1992 3419 2002 3123 1992/2002 ·296 % ·8,7% Sursa: Dlrectla 20-64 peste 65 ani ani 885 2066 468 759 1903 461 ·126 ·163 ·7 ·14,2% ·7,9% ·1,5% Judeteana de Statlstlca Caras-Severin 0-19 ani

Modificarea structurii pe grupe de varsta este mai lrnportanta decat reducerea efectivului populatiel. Aceste tendlnte de reducere a numarului de tineri ~i de trnbatranire demografica se vor accentua in viitor daca se va pastra tendlnta de migrare a tinerilor spre mediul urban.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

Modificaraa structurii pe grupe de vArstii intra 1992 ~ 2002

.1,5% peste

.7,9%1

20-&4

·14 2%1

0·19

·16,0% ·12,0%

·8,0%

-4,0%

0,0%

4,0%

8,0%

12,0%

16,0%

Sursa: Directla Judeteana de Statlstica Caras-Severin 2.5.3. Piramida varstelor Piramida varstelor reprezentata in anii recensarnintelor 1992 ~i 2002 permite observarea principalelor schlmbarl care au avut loc in structura demografica a populatlel in ultimele doua decenii. Comparand cele 2 piramide se poate observa reducerea treptata a bazei piramidei anului 2002 fata de 1992, efect direct al reducerii ratei natalltatli ~i scaderli efectivului de populatle fertlla, Reducerea corpului piramidei se datoreaza fluxului rniqratlel rural-urban care a continuat dupa 1990, contrar dlrectlel preponderente de rnlqratle dinspre urban spre rural.
Piramida virstelor populatlel comunei Berzasca la recensimintul 1992
pastel!
80184 711·79 70·74 65·69 I

-~ 55·59
----':i5~0.7i54C+_---------'---I__, 45·49 40·44 35·39 25·29 20·24 15·19 10·14 5·9 0·4 ·50

~ __ ---'r-'

10 femei
I

0 barba~

_M

I
·150 ·100

50

100

150

Sursa: Dlrectla Judeteana de Statistica Caras-Severin Piramida anului 1992 are baza in scadere continua dar foarte lenta (cauzele se regasesc in masurile de liberalizare a avortului din 1990 ~i diminuarea efectivului fertil feminin). Corpul piramidei arata tendlnta de reducere a efectivului de adultl (20-64 ani) iar partea superloara a piramidei reflecta fenomenul de tmbatranire mult mai accentuat al femeilor decat al barbatilor.
Piramida virstelor pepulatlel comunei Berzasca la recensimintul 2002
peste
I I 80·8'1 75·79 7 ·74

I I

ee-es

60·64 55·59 5U·54 45·49 4U·44 35·39 ;lU·;l4

ofemei
I

o barba~

ze-zs

I I

~U·~4 1b·19 10·14 5·9 0·4 ·50

I I

·150

·100

50

100

150

Sursa: Directla Judeteana de Statlstica Caras-Severin

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

Piramida din 2002 releva fenomenele demografice in derulare: trnbatranlrea populatlel, reducerea bazei piramidei ~i 0 scadere generala a populatlel care nu va fi lnloculta la nivelul din prezent in urmatorii ani (grupa de la 0 la 19 ani are efective mai mici decat grupele mai mari 20-24, 25-29). Piramida cornparatlva a varstelor arata reducerea efectivelor de tineri in 2002 fata de 1992 ~i in general reducerea numerlca a populatlei la toate grupele de varsta, Grupa de varsta peste 65 ani s-a rnentlnut numeric.
Q)

"'!l

'I: 'I

s ...

01

~~ ......... =-~
'1"'6

-c==

..

~ .........

60-64 55-59 ~-54 45-49 40-44 35-39 3J-34 25-29 20-24 15-19 10-14 5-9

0) 0)

~
_Q

01 0 0 01

-E -E ,., ,.,
_Q

'\iO- '\iO-

'!!l c

"C

'I:

.. ~ .... e .. ~ ... ..

II

.~ CL.
~
0 0

0 0

Sursa: Directla Judeteana de Statlstica Caras-Severin 2.5.4. Nivelul de instruire al populatiei in procesul dezvoltarii, capitalul uman este cea mai importanta variabila. Nivelul de instruire al populatlel reprezlnta un indicator important al calltatll ~i potentlalulul fortei de munca, intr-o perioada a lnterconectaril, cornpetltlel ~i deschiderii pletelor, Structura populatlei dupa forma de tnvatarnant absolvita" cu varsta de 10 ani ~i peste arata ca cele mai multe persoane din comuna Berzasca au absolvit scoala prirnara (37,7%), mai mult cu 10% fata de aceeasl categorie raportata la mediul rural din judetul Caras-Severin. POPULATIA DE 10 ANI SI PESTE DUPA NIVELUL SCOLII ABSOLVITE, SEVERIN Studii Studii Studii gimnaziale Studii liceale profesionale, postliceale de ucenici 4,6% 26,7% 15,5% 25,3% 1,2% 12,3% 11,4% 39,5% 1,2% 12,9% 12,4% 28,5% Sursa: Directla Judeteana de Statlstica Caras-Severin JUD. CARA~-

'"

0 00

"?

0 0

0 00

0 0

":'

Urban Rural Berzasca

Studii superioar e 8,1% 1,7% 2,3%

Studii primare 16,2% 27,0% 37,7%

Fara scoala 3,5% 6,7% 4,9%

Un procent mai ridicat din populatle decat cel inregistrat in mediul rural din judetul Caras Severin a absolvit 0 forma de tnvatarnant superior: 2,3% fata de 1,7% la nivelul judetului. 0 sxpllcatle a acestui procent poate fi existenta personalului angajat mai bine instruit in industria mineritului. Un fapt pozitiv este ~i ponderea mai redusa a celor ce nu au absolvit 0 scoala in total populatle in cornparatle cu aceeasl valoare raportata pentru mediul rural al judetulul Caras-Severin.

idem

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

Nivelul de instruire al populatiei comunei Berzasca in anul

2002

• Sludii superioare o Sludii liceale

12,4% 37,7%

o Profesionale, de ucenici o Profesionale, gimnaziale o Sludii primare o Fara scoala o Scoala nedecl.

Sursa: Directla Judeteana de Statistica Caras-Severin

2.5.5. Resursele umane

Din punct de vedere a structurii demografice care imparte populatla dupa grupele de varsta in populatle actlva (20-64) ~i lnactlva (0-19 ani ~i peste 65 ani) raportul de dependents arata reducerea dependentel persoanelor inactive fala de cele active. La recensamantul din 1992, 153 persoane active "lntretlneau" 100 persoane inactive iar in 2002, numarul persoanelor active a crescut la 156 fala de 100 persoane inactive. Raportul "ascunde" tendinta de reducere a efectivului de tineri prin scaderea ratei natalitatii, intr-un ritm mai rapid decat cel al trnbatranlrf populatiel, astfel ca prin cornparatle scade segmentul celor inactivi economic. Rata de dependenta economlca a celor inactivi fata de cei activi arata vitalitatea populatlel comunei care se rnentlne prin tendlnta de stabilizare a populatlel, 1992 Populatle actlva (20-64 ani) Populatls inactiva (0-19)+(peste 65) Raport dependenta 2066 1353 2002 1903 1220

153 persoane 156 persoane active la 100 active la 100 inactive inactive Sursa: Directia Judeteana de Statlstica Caras-Severin

2.6 CIRCULATIA 2.6.1 Echiparea tehnica cu cai de comunlcatle

Potrivit legii 369/21 septembrie 2006 privind dezvoltarea retelele de transport ~i in conformitate cu P.A.T.N. ~i P.A.T.J., comuna Berzasca este lnclusa in cadrul coridorului VII, Pan-European: Bazlas=Orsova - Cernavoda - Sulina, prin traseul Drumului Expres cu 4 benzi Bazlas - Moldova Noua Drobeta-Turnu Severin.

A. Circulatia rutiera
Drumuri natlonale - reprezentate prin: DN 57 - Orsova - Moldova Noua - Oravlta - Moravlta, Acesta face leqatura cu orasele Moldova Noua ~i Turnul Severin, avand racorduri spre Anina (din Oravlta prin DN 57), spre Re~ita (din Gradinari prin DJ 581) si spre Timlsoara (din Moravita prin DN 59). Pe raza comunei Berzasca acesta are 0 lungime de cca. 14,6 km, lntrand la km 64 + 900, pentru a lesl de pe teritoriul administrativ Bezasca la km 79 + 500. Faptul ca acest drum intens circulat traverseaza trei dintre localltatile comunei: Liubcova, Berzasca ~i Cozla in conditille in care trama stradala nu este adaptata acestui tip de clrculatle, detrrnlna 0 serie de dlsfunctlonalltati privind traversarea acestuia de catre locuitori dintr-o parte in alta a asezarll, prezenta unor animale domestice, nivelul de zgomot reslrntlt la nivelul gospodariilor celor mai apropiate, trepidatli produse asupra cladirilor etc. Din aceste motive se impune 0 semnalizare corespunzatoare, llmltari de vlteza ~i amenajarea corespunzatoare a lntersectlllor, La construirea noilor cladiri (locuinte, spatll de cazare, magazine sau pentru alte utilitati) se vor ave a in vedere asigurarea unei dlstants minime suficiente pana la sosea ~i

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin utilizarea perdelelor de veqetatle impotriva prafului l?i a zgomotului. Datorita fronturilor intre loculnte la strazlle care forrneza DN 57 prin localltati nu este posiblla modernizarea acestuia l?i nici realizarea unui Drum Expres pe patru benzi. Drumuri comunale - in lungime totala de 68,5 km, sunt reprezentate de: DC 47 - DN 57, km 66 + 120 - Cozla - Bigar-17,5 km, DC - DN 57, km 77 + 600 - Liubcova -Izvorul Lung - 30 km; DC - DN 57, km 72 + 150 - Berzasca - Debelilug - 21 km. Desl in prezent aceste drumuri se gasesc intr-o sltuatle satlsfacatoare, datorlta unor lucrari de reabilitare desfasurate in ultimi ani, acestea au nevoie de importante lucrari de modernizare prin acoperirea cu trnbracarnlnte asfaltlca, Acest fapt ar permite accesul mai usor l?i 0 valorificare turistlca mai complexa a zonei. Strazi: Lungimea re1elei de strazi in comuna Berzasca este de 11,5 km, distribuita la nivelul localltatllor Berzasca, Bigar l?i Liubcova. Drumurile forestiere, deschise in diferite perioade, pentru valorificarea lndustrlala a masei lemnoase din zona Muntllor Alma], in perimetrul comunei Berzasca au 0 lungime de 60 km. Se gasesc intr-o stare tehnica diflclla, Romsilva, nefacand lnvestltli pentru reabilitarea lor. Alaturi de aceste cal de acces, reteaua caller de cornunlcatle mai cuprinde: Drumul care face legatura intre Liubcova si Ravensca, drum ce a avut statut de drum judetean dar in prezent statutul acestuia este nedefinit. Acest drum poate fi foarte important pentru economia zonei, deoarece aslqura 0 legatura faclla intre Clisura Dunari l?i bazinul superior al Nerei (Cheile Nerei), in condltille dezvoltarii turismului l?i a tmbunatatlrll legaturii dintre locuitorii celor doua bazine hidrografice. Podurile sunt in numar de 12 si asigura traversarea raurilor Berzasca, Sirinia si a paraurilor Valea Orevitel si Toronita: Podete/e sunt in nurnar de 12 si asigura traversarea unor oqase, vai si canale. - 2 pod uri aslqura traversarea raulul Berzasca; - 2 pod uri asigura traversarea paraului Orevita: - 7 poduri asigura traversarea raului Sirinia; - 1 pod asigura traversarea paraulul Toronlta; - 5 podete se afla in Berzasca; - 3 podete se afla in Liubcova; - 4 podete se afla in Bigar.

B. Circulatia f/uviala
Alaturi de aceste elemente, trebuie sa mai amintim transportul fluvial pe Dunare, transport care a jucat un rol important in vlata economica l?i socials a zonei inainte de 1989, cand Drencova l?i Cozla dispuneau de porturi specializate in transportul de marfurl l?i materii prime, inclusiv pentru transportul de persoane. Declinul actlvltatilor economice din zona a determinat reducerea actlvitatll porturilor, acestea avand un caracter sporadic l?i limitat. Circulatia navelor de pasageri s-a desflintat odata cu inchiderea liniei de pasageri Moldova Noua - Orsova, $i astazi zona este inclusa in reteaua de transport fluvial Gura Nerei - Portile de Fier II, dar lipsa unei infrastructuri portuare dlminueaza sansele de racordare la viata economica a zonei. Din nefericire, nici portul comercial existent canova la Dubova nu este inclus in randul porturilor de acostare pentru navele fluviale de pasageri, pentru care se executa lucrari de modernizare, potrivit legii 369/2006. 2.6.1.1 Disfunctionalitati • • • traversarea de catre DN 57 a localltatllor Liubcova si Berzasca, pe un traseu stradal cu prospect inadecvat acestui tip de drum l?i poslbllitatlle limitate de modificare in aceasta zona; • starea proasta a structurii rutiere pentru DN 57, aflata actual mente in proces de modernizare; • starea proasta a drumurilor comunale, favorizata de dlferentele de nivel l?i de structura lltoloqica pe care 0 strabat: • lipsa rnodernlzarll drumului Liubcova - Brestelnic - Ravensca, care sa asigure legatura cu bazinul superior al Nerei; • lipsa unor structuri portuare adecvate transportului de pasageri pe Dunare,

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin 2.6.2 Echiparea tehnlca cu cai de comunlcatle fluvlala A~a cum s-a mai amintit in cadrul lucrarll, pe teritoriul comunei Berzasca exlsta doua porturi utilitare. Pana in 1992 aici a functionat ~i un port pentru pasageri, pe ruta Orsova - Moldova Veche. Activitatea acestor porturi in contextul declinului economic pe care il inregistreaza industria extractiva nu are un caracter continuu si sustlnut, practic nu se mai face transport pe Dunare, De asemenea, lipsa unei leqaturl pe cale ferata este un handicap atat pentru localitate cat si pentru restul judetulul, Astazl circulatia navelor pentru pasageri se face doar pe curse externe, linia de pasageri Moldova Noua - Orsova - Drobeta - Turnu Severin fiind desfllntata, in acest context, se impun eforturi sustlnute atat pe plan local cat ~i [udetean de a transforma unul din aceste porturi intr-un port de agrement. 2.7INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL

Intravilanul existent este cel aprobat prin hotararea consiliului local al ultimului PUG aprobat.

Sat Berzasca

~ - re§e dlmta d e comuna

EXISTENT Suprafata (ha) 37,17 Procent din total Intravilan (%) 37,92

ZONE FUNCTIONALE ZONA REZIDENTIALA CU CLADIRI DE LA P LA P+1 ZONA LOCUINTE LACUSTRE ZONA DOTARI EDILITARE ZONA DOTARI TURISTICE ZONA UNITATIINDUSTRIALE ZONA UNITATI SPECIALE ZONA SPATII VERZI, TERENURI AFLATE PERMANENT SUB APA TEREN DE SPORT ZONA TEHNICO-EDILITARA ZONA GOSPODARIE COMUNALA TEREN AGRICOL DIN INTRAVILAN ZONA AGRO-ZOOTEHNICA CAl DE COMUNICATIE- Drum national DN 57 $1 TRANSPORT- Strazl ~i ulite TOTAL INREAVILAN • Sat Cozla EXISTENT

2,25 27,43 11,50 0,37

2,3 27,97 11,73 0,38

0,50 0,30 1,00 5,75 1,95 3,86 98,02

0,51 0,31 1,02 5,87 1,99 3,94 100,00

ZONE FUNCTIONALE ZONA UNITATIINDUSTRIALE ZONA DE DEZVOLTARE, LOCUINTE $1 DOTARI TURISTICE ZONA SPATII VERZI $1 AGREMENT ZONA TEHNICO EDILITARA ZONA ACOPERITA PERMANENT DE APE CAl DE COMUNICATIE - Drum national DN 57 $1 TRANSPORT - Drum comunal DC 47- Strazi ~i ullte TOTAL INTRAVILAN EXISTENT

EXISTENT Suprafata (ha) 32,40 12,50 Procent din total Intravilan (%) 60,45 23,32

0,70 6,80 0.08 1,12 53,60

1,31 12,69 0.15 2,08 100,00

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin • Sat Liubcova EXISTENT Suprafata (ha) 51,81 0,88 8,00 1,24 0,60 1,75 12,75 2,00 1,35 1,42 81,80 Procent din total Intravilan (%) 63,33 1,09 5,80 1,52 0,74 2,14 15,58 2,44 1,65 1,74 100.00

ZONE FUNCTIONALE ZONA REZIDENTIALA CU CLADIRI ZONA DOTARI EDILITARE ZONA UNITATIINDUSTRIALE ZONA DOTARI TURISTICE ZONA SPATII VERZI $1 AGREMENT ZONA GOSPODARIE COMUNALA TERENURI NEPRODUCTIVE TEREN AGRICOL INTRAVILAN ZONA APE CAl DE COMUNICATIE-Drum national DN 57 $1 TRANSPORT - Strazi l?i ullte TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 7 Sa t B' _gar
Y

EXISTENT ZONE FUNCTIONALE Suprafata (ha) 14,06 0,38 0,20 0,39 0,50 0,22 10,60 0,5 26.50 Procent din total Intravilan (%) 53,06 1,43 0,75 1,47 1 88 0,84 40,00 0,57 100.00

ZONA REZDENTIALA CU CLADIRI ZONA DOTARI EDILITARE ZONA SPATII VERZI ZONA GOSPODARIE COMUNALA CAl DE COMUNICATIE- Drum comunal DC 47 $1 TRANSPORT - Strazi ~i ulite TEREN AGRICOL IN INTRAVILAN ZONA APE TOTAL INTRAVILAN EXISTENT

Se poate constata ca cea mai mare parte din suprafata intravilanului comunei este detlnut de localitatea Berzasca, centrul de cornuna, cu 98,22 ha. (37,8 %). Suprafata intravilanului la nivel de cornuna raportat la intregul teritoriu administrativ reprezlnta doar 1,04 %, fapt explicat de teritoriul predominant montan, impropriu devoltarii unor asezari mai intinse. De asemenea, asezarea la Dunare a constituit pentru perioadele de relatlva stabilitate a zonei un areal propice locuirii datorlta accesului facil la resurse l?i la caile de cornnunicatii. 2.8 ZONE CU RISCURI NATURALE Fiind situat intr-o zona cu 0 morfologie diversa, in care se lmblna elemente specifice reliefului montan cu cel depresionar l?i de lunca, foarte diversificata litologic l?i hidrografic, teritoriul administrativ al comunei Berzasca se confrunta cu 0 varietate irnportanta de elemente de risc natural. intre cele mai importante riscuri si zone de risc natural ne vom opri asupra inundatiilor, degradarea accentuate a malurilor datorata eroziunii, vai torentlale l?i torenti de versant, prabusiri de versantl, galerii miniere sau doline, cazaturi forestiere datorate unor furtuni etc. Identificarea zonelor l?i a riscurilor naturale potentlale a fost facuta pe baza docurnentatlel disponibile P.A.T.N. - Sectlunea a V-a - Riscuri naturale, P.A.T.J. Caras-Severin, cap. 1.4. - zone cu riscuri naturale l?i tnformanl culese din teritoriu de la reprezentantl ai adrnlnlstratlel locale. Riscul seismic Potrivit Legii 585/12 septembrie 2001 privind Planul de Amenajare a Teritoriului National, secnunea V-a - Zonele de risc natural l?i a Normativului P 100-92, comuna Berzasca se inscrie intr-o zona cu 0 magnitudine seismica potentlala, aflata la limita dintre gradul 6 l?i 71 - scara M.KS, conform ralonarll seismice a teritoriului Romanlel,

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

Sub aspectul cantltatll de precipltatll cazute intr-un interval de 24 h, acest areal se gase~te intr-o zona cu risc rnarit, Cantitatea de precipltatll atinge valori de 100 - 150 limp, favorizand producerea unor lnundatll, Prin efectele lor distructive, lnundatllle se rnanlfesta indeosebi in bazinele inferioare ale principalelor cursuri de apa, Berzasca ~i Orevita. Cresterlle de debite in cazul raulul Berzasca afecteaza intregul curs de propagare prin distrugerea ~i erodarea malurilor, prin antrenarea unui volum mare de arocamente, pletrlsuri, nisipuri ~i lemne, cu un impact distructiv asupra malurilor ~i a zonelor joase. in zona localltatll, aceste efecte se manifesta prin inundarea unor spatii agricole, distrugerea infrastructurii existente, afectarea unor gospodarii sau a altor bunuri. in acest context, devin tot mai necesare lucrarile de protejare a malurilor prin ziduri de sustlnere, reqularizari ale albiei ~i indiguiri. Localitatea Liubcova, traversata de Valea Orevita cu afluentul acesteia Brestelnicu, a fost deseori afectata de cresterile de debit ale acestor val. Este inca vie in amintirea localnicilor mai in varsta "potopul" de la inceputul sec. al XX-lea (1910), cand revarsarea Brestelnicului, in urma unor ploi torentiale de amploare s-a soldat cu pierderi de vletl ornenestl ~i importante pagube materiale, inclusiv a ogoarelor. Fenomene de inundare se mai tntalnesc ~i pe Valea Berzasca, in zona oqasului Abrila ~i a salll de sport. lnundatli a produs in trecut ~i Valea Toronita, a carel revarsari s-au soldat cu pagube materiale. Revarsarea unor torenti de versant prin curtlle locatarilor sau peste semanaturi sunt destul de oblsnulte in zona. Toate aceste incidente subllnlaza exlstenta unor riscuri reale de lnundatll in zona, care se pot repeta in contextul unor fenomene meteorologice extreme. Din aceasta cauza se impun 0 serie de masuri de protectle cum ar fi: ~ indiguirea zonelor cu risc de inundare crescut, ~ Impadurirea versantilor cu risc ridicat de denundare ~i spalare, ~ decolmatarea albiilor acestor val, Desigur, inainte de realizarea complexului hidroenergetic de la Portlle de Fier au existat riscuri de inundatii generate de cresterile de debite pe cursul Dunaril. Astaz: nivelul fluviului este controlat prin intermediul lacului de acumulare existent, diferentele de nivel netnreqistrand valori mai mari de 0,5 m.

Riscul de inundatii ,

Riscul alunecartlor

de teren

Prin caracteristicile sale geologice ~i pedologice, teritoriul administrativ al comunei Berzasca, se gase~te, potrivit acelelasl legi, intr-o zona cu risc mediu ~i probabilitate redusa de producere. Cu toate acestea, prezenta unor depozite sedimentare tortoniene constituite dintr-o alternanta de marne, pietrisuri, calcare organogene ~i argile deluviale, face susceptibil pericolul de producere a unor dezechilibre de versant, care se manifesta sub forma unor alunecari de teren de mica ~i medie adanclme, Totodata, prezenta unor importante grohoti~uri in preajma masivelor granitoide, insuficient fixate pe valea Berzasca reprezlnta un risc potential pentru a carul lnlaturare se impun masuri de consolidare ~i Impadurlri in zona.

deoseblta trebuie acordata stablllzarll malurilor in zona lacului de acumulare, deoarece modificarea regimului hidrologic al Dunarii (Iacustru) a determinat aparitla in zona malurilor a unor procese de abraziune foarte active. Malurile insuficient protejate cu un sol usor dezagregabil sunt victima efectelor provocate de valurile iscate de curentll de aer ~i clrculatla navelor fluviale pe suprafata lacului. Este cazul zonelor Vinistea, din dreptul localitatll Berzasca ~i a carnpului "Macla Liubcovei", zone deja vizibil afectate. Dupa 0 analiza atenta, in contextul includerii acestor zone in Planul Urbanistic General, vor trebui gasite formele cele mai potrivite pentru fixarea malurilor, forme care sa afecteze cat mai putin mediul ambiental existent. 'in urma diverselor lucrarl din zona, dar mai ales a refacerii ~i rnodernlzarll DN 57, au fost create mai multe puncte de exploatare a materialelor de constructll, calcarele din unii versantli fiind exploatate in cariere. Pe langa rolul benefic avut asupra economiei locale, aceste cariere au subrezit, pe alocuri versantll ramanand insuficient curatati ~i stablllzatl, Este cazul carierei de la Stenca Liubcovei unde versantul a rarnas neconsolidat, exlstand pericolul unor prabuslri, Riscuri de prabusire a unor vsrsantl mai pot aparea in lungul drumurilor de pe Vaile Sirinei ~i Berzasca, in zonele de chei ~i defileu, mai ales in perioadele de prirnavara cane sub efectul proceselor de gerifractie din timpul iernii ~i a urnldltatll ridicate din prirnavara pot ave a loc caderi de pietre sau

o atentle

PrabUfjiri de maluri, versantl §i caderi de pietre

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin alunecari de versanti,

2.9. ECHIPAREA EDILITARA 2.9.1. Alimentarea cu energie electrici

Comuna Berzasca l1i sate Ie apartlnatoare sunt alimentate cu energie electrica de la reteaua de 20 KV, de cca. 11,5 km pe teritoriul comunei, ce leaga comuna cu Moldova Noua, Satul Bigar este alimentat printr-o retea de 6 KV. Liniile electrice de 20 KV l1i 6 KV sunt montate pe stalpl de beton. Asigurarea energiei electrice pentru totl consumatori, la nivelul localltatllor comunei se face prin intermediul unui nurnar de 12 P.T.A., dupa cum urrneaza: Berzasca - 250 KVA, • 2. P.T.A. - 160 KVA, • 1. P.T.A. - 100 KVA, • 1. P.T.A. - 40 KVA. • 1 P.T.A. Liubcova 2. P.T.A. - 250 KVA, 1. P.T.A. - 160 KVA, 1. P.T.A. - 26 KVA. Bigar - 250 KVA, • 1. P.T.A. Cozla 63 KVA, • 1. P.T.A. Drencova, • 1. P.T.A. - 100 KVA, l1i 1. P.C.Z. - 400 KVA. Liniile de [oasa tensiune sunt realizate pe stalpl de beton l1i se gasesc intr-o stare buna de functlonare, De asemenea, iluminatul public este realizat cu corpuri de iluminat pentru larnpl cu vapori de mercur, asiqurand un iluminat corespunzator la nivelul fiecarel localitati. in condltille in care se doreste cresterea atractlvltatli turistice a zonei se impune ca l1i iluminatul stradal sa fie ad us la cerintele normelor actuale. in prezent, toate gospodariile comunei sunt racordate la reteaua electrica. in conditiile dezvoltarii turistice l1i a realizarii unor case de vacanta, exists un surplus de energie care sa perrnlta extinderea acestor retele in zonele propuse pentru 0 dezvoltare ulterioara, Totodata, se rnanlfesta lntentla de extindere a electriflcarf l1iin zona de salasurl,

2.9.2. Retele de telecomunicatii Comuna Berzasca beneficiaza de telefonie fixa, asigurata de RomTelecom prin intermediul unei
centrale Alcatel cu cca. 300 de abonati, racordata la reteaua de cablu optic subteran care 0 leaqa cu Moldova Noua, dar l1i de telefonia moblla, Prin cele doua antene situate pe dealul Stenca Liubcovei se poate asigura 0 acoperire de peste 90 % din suprafata comunei. 0 sltuatle speclala se tntalneste la Bigar, unde, datorita lzolarii, transmiterea semnalului se face cu ajutorul unui releu situat in Berzasca. Tot prin intermediul sistemului de telefonie fixa beneficiarii se pot racorda la reteaua de televiziune prin cablu.

2.9.3. Alimentarea cu apa

Principala sursa de alimentare cu apa 0 constituie Valea Berzasca, care allrnenteaza satul resedlnta de comuna. 0 buna parte din suprafata localitatii dispune de apa curenta dintr-o perioada anterioara, mai putln tnsa de canalizare. in prezentse fac eforturi pentru refacerea l1i extinderea retelei de alimentare cu apa l1i canalizare. Localitatea Berzasca dispune de statle de epurare proprie. De asemenea, se afla in derulare un program de introducere a sistemului de alimentare cu apa l1i canalizare la nivelul localltatll Liubcova. Localitatea Bigar dispune de apa potablla din sursa locala, aslqurata prin clsmele de strada,

2.9.4. Canalizarea si epurarea apelor uzate menajere

Localitatea Berzasca nu a dispus de retea de canalizare l1i statle de epurare. Apele menajere fiind deversate de regula in fose septice, dar s-au lntalnlt l1isltuatli cand acestea sunt deversate direct in rigolele de la strada sau in vale. Prin accesarea unor fonduri SAPARD s-a trecut la realizarea canalizarii satului Berzasca in intregime, inclusiv la realizarea unei statll de epurare in apropierea Dunaril.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

2.9.5.Gospodirie comunali. Rampa de gunoi Gunoiul menajer este colectat l2i depozitat intr-o groapa menalera provizorie, sltuata pe Valea Liubcovei, in afara localitatii, pe teritoriul comunei. Urrneaza ca la nivel zonal sa fie amenajata 0 qroapa ecoloqica care ar conduce la rezolvarea problemelor depozltarii resturilor menajere. in prezent, colectarea l2itransportul gunoiului menajer se face de catre 0 firma autorlzata, Se impune dotarea cu cosuri pentru gunoi, precum si contractarea serviciului de salubrizare pentru gunoiul menajer de catre toate gospodariile, lnstltutlile l2i aqentli economici locali l2i dotarea acestora cu recipiente pentru colectarea diferentlata a gunoiului. 2.9.6. Alimentarea cu gaze naturale Nu exlsta retea de alimentare cu gaz in zona. Pentru consumul in cadrul gospodariei se folosesc butelii cu gaze lichefiate. Pentru consumul necesar unor obiective mai importante (pensiuni, manastire etc.) se pot utiliza recipiente de capacitate mare cu butan-gas. 2.10 PROBLEME DE MEDIU 2.10.1 Cadrul natural Teritoriul administrativ al comunei Berzasca, situat intr-un areal geografic cu caracteristici specifice, comblna mediul depresionar al Liubcovei cu caracteristicile montane specifice unor rnuntl a carer altitudine atinge 1000 m. Zona a fost locuita intens, fapt vizibil prin nurnarul mare de situri arheologice. Astazl densitatea populatiei in zonele joase atinge 11 - 25 locuitori I km2 in zona Berzasca - Bigar. 'in acest context, lnterventla omului a provocat 0 serie de rnodltlcarl in peisajul natural, cu consecinte vizibile la nivel de microclimat, in special lucrarlle hidroenergetice de la Portlle de Fier. Cresterea nivelului Dunarll prin formarea lacului de acumulare a dus la dlsparltla unor insemnate suprafete de teren joase, de lunca, utilizate ca terenuri agricole sau zone economice l2i de locuit. Se constata totodata intensificarea procesului de eroziune la nivelul malurilor sub actlunsa valurilor provocate de curentii atmosferici, de vase Ie de transport de pe fluviu l2i procesele de golire a lacului. Totodata, cresterea volumului de apa l2i a suprafetei de evaporare a contribuit la cresterea urnldltatll in zona. Actlvltatile economice, unele cu tradltle in zona, cum sunt actlvltatile de exploatare a carbunelul de calitate superioara (huila) ce se desfasurau la Cozla, Bigar l2i la Baia Noua au contribuit la modificarea mediului ambiental prin aparitla haldelor de sterll sl prin poluarea atmosferei cu praf l2i gaze, rezultate in urma operatillor tehnologice. Apele din rnina erau evacuate la suprafata, ajungand in Dunare, de multe ori fara 0 epurare corespunzatoare. Pentru depozitarea sterilului rezultat din separatie, s-a amenajat pe malul Dunarii un perimetru special prevazut cu dig de prctectie. Volumul haldei este de peste 30.000 mc, iar suprafata ocupata este de 1,14 ha. Prezenta haldei de steril l2i a depozitului de carbune are un impact negativ asupra solului. De asemenea, activitatea mlniera de exploatare a avut ca efecte deformarea suprafetel terenurilor situate deasupra zonei exploatate, ca urmare a surparii acoperisului direct la lucrarile miniere (conuri de surpare). in imediata veclnatate a incintei sunt situate blocurile de loculnte l2i cateva gospodarii particulare. Activitatea desfasurata in incinta unitatli a produs un impact negativ asupra acestor asezari, datorita prafului, gazelor l2i zgomotului. Ca urmare a activltatll de suprafata din perimetrul minier Cozla, veqetatla din acest areal l2i din zonele adiacente a fost afectata prin depunerile de praf l2i degradarea solului, fenomen care a intrat in regres dupa inchiderea exploatarii miniere. De asemenea, majoritatea fostelor exploatari de resurse miniere prezlnta in apropierea punctului de extractle 0 halda de steril, aflata in diferite stadii de conservare l2i care pune probleme de stabilitate a versantilor l2i de scadere a productlvltatll terenurilor adiacente. La acesta se adauqa agricultura practlcata in lunca l2i pe terasele cu relief foarte inclinat, transportul rutier, exploatarea lemnului din fondul forestier, pescuitul industrial in apele lacului de acumulare Portlle de Fier, alimentarea cu apa potabila/industriala l2i canalizarea, respectiv epurarea apelor uzate menajer sau industrial. Pe langa aceste probleme, comuna Berzasca se confrunta l2i cu alte neajunsuri rarnase dupa inchiderea exploatarii miniere, respectiv degradarea constructille din Cozla. Dupa rezolvarea statutului juridic al acestora, se propune conversia acestor cladlri care au valoare de patrimoniu industrial de lrnportanta locala l2i zonala in dotari turistice, culturale etc. in aceasta sltuatle se afla statla de decantare

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin !]i epurare a apei de la Cozla, blocul neterminat din centrul comunei Berzasca cat !]i hala de prelucrare a lemnului. 2.10.2 Resursele naturale ale solului ,i subsolului, mod de exploatare, valorificare rationala Resurse ale solului: Solurile Perimetrul comunei este situat in zona solurilor brune de padure, aflate in diferite stadii de dezvoltare, fapt ce lirniteaza dezvoltarea agriculturii la zonele joase, depresionare propice pentru practicarea agriculturii. in zona tnalta, calitatea solurilor permite dezvoltarea unor intinse supratete de pasunl !]i fanete, ce acopera peste 3.800 ha. Pomicultura, favorlzata de climatul bland, mult mai dezvoltata in trecut poate sa reprezinte !]i in viitor 0 lrnportanta resursa econornlca; activitatea de productie a vinului si a tuicii fiind tradltlonale in zona. Padurile Cele cca. 20.000 ha paduri, aflate in diferite faze de dezvoltare asigura 0 irnportanta cantitate de rnasa lernnoasa, din care 0 mica parte este prelucrata !]i in cele doua ateliere de profil din cadrul comunei. Apele Fluviul Dunarea reprezlnta un urias potential de dezvoltare econornlca (prin transport, plsclcultura, turism etc.) insuficient valorificat in prezent. La acest potential se adauqa potentlalul piscicol !]i micro-energetic al afluentllor din zona, in special raul Berzasca. Peisajul natural Parte a Parcului Natural Portlle de Fier, teritoriul comunei Berzasca detlne un peisaj variat dat de apropierea intre munte !]i Dunare, intre zonele inalte !]i cele de mal care reprezinta un potential pentru dezvoltarea unor activitati turistice variate. Resurse ale subsolulul": • Rezervele de carbune sub forma de Hulla antracloasa se mai gase!]te in liasicul din zona Cozla !]i Pietrele Albe (Bigar) in depozitele carboniferului superior, din estul regiunii, pe valle Povelina, stanet, Cozla, Dragoselea !]i Streniac. Rezerve de carbuni in depozite ale carboniferului superior constituite in conglomerate poligene cenusii si gresii argilitice, au mai fost evidentiate prin foraje executate la Camenita, Berzasca !]i Valea Sirinei. Depozite de carbunl, de varsta perrnlana in zona au mai fost identificate la Cozla, Bigar, Carnenlta, Valea Sirinia Dragoselea !]i Baia Noua, • Exploatarea pietrei de ccnstructle Pe teritoriul comunei Berzasca se gasesc importante resurse de slsturi cristaline, mai ales sub forma de gnais, din care unele cu poslbilltatl reale de valorificare. Aceasta roca se preteaza foarte bine la folosirea in fundatiile unor constructii !]i ca piatra sparta necesara la realizarea infrastructurii de drumuri. in prezent, valorificarea acestei resurse se face la nivel local dar se doreste ca in viitor exploatarea sa se extlnda, Se recomanda ca exploatarea carierei de platra sa se faca in conformitate cu leqlslatia privind protectia mediului !]i in limitele impuse de admlnlstratla Parcului Natural Portlle de Fier. 2.10.3 Riscuri naturale ~ Vezi capitolul 2.8. "Zone cu riscuri 2.10.4 Monumente ale naturii ,i istorice: ale naturii:

naturale".

2.10.4.1 Monumente

Cea mai mare parte din teritoriul administrativ al comunei Berzasca face parte din Parcul Natural "Portlle de Her' in cadrul carula este sernnalata rezervatla naturala complexa Sirinia. in acest context, sunt interzise executarea lucrarllor de orice fel in afara spatlllor cuprinse in PUG, fara acordul admlnlstrafiel Parcului. Cel mai import areal, care se bucura de 0 protectle speclala situat pe teritoriul comunei Berzasca este zona de conservare speclala Sirinia; cuprinsa intre paraul Recica !]i interfluviul Sirinia - Eliseva, recunoscuta pentru varietatea asoclatlilor xerotermofile de pe calcare !]i sisturi din bazinul vaii Sirinia, Berzasca, Cozla, unde exlsta mari concentrari de elemente termofile, a relictelor !]i a endemismelor. Deosebit de reprezentative sunt: Tulipa hungarica, Campanula crassipes, Silene armeria, Allysum
8

Conform PATJ Caras Severin, Cap. 1.3 - Resurse Naturale.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin murale, Stipa aristela, Cerastium banaticum etc.

Dintre siturile de interes stiintific deosebit din punct de vedere paleontologic, In Parcul Natural Portile de Fier se pot evidentiaza: Cozla (plante fosile jurasic inferioare), Munteana-Dumbravita (nevertebrate din jurasicul mediu ~i inferior), Bigar, Stanca, Pietrele Albe, Buschmann (plante fosile din jurasicul inferior). Calcarele din sinclinalul Sirinia sunt slab carstificate, formele carstice fiind reprezentate de lapiezuri pe suprafete restranse ~i doline de dimensiuni reduse. Endocarstul este reprezentat de 0 serie de pesteri mici, din care cea mai importanta este Pestera Zamonita (situata aproape de obarsia unui afluent al paraului Dragoselea).
2.10.4.2. Monumente istorice:

Redam mai jos principalele descoperiri arheologice de pe teritoriul comunei asa cun sunt ele evidentiate in literatura de speciatitate": Localitatea Berzasca, .Blserica Sflntll Arhangheli", de la 1836, rldlcata pe locul alteia mai vechi, din lemn semnalata in 1722. ~ Sat BERZASCA, com. BERZASCA, in punctul "Cetatuia" la 2 km N de Berzasca este sernnalata o fortlflcatle de parnant; Epoca neprecizata (15000 mp) ~ Sat BERZASCA, com. BERZASCA, "Sali,te - Valea Dragoselea" la 6 km N de localitate: Necropola; sec IX-XIV Asezare: sec IX-XIV (25 000 mp). ~ Sat BERZASCA, com BERZASCA, in punctul "Spit I", la 1,5 km de sat, sub nivelul actual al apei a fost identificat un sit cu urme de locuire apartlnand; Neoliticului ~i 0 asezare hallstatt, apartlnand culturii Basarabi. (5 OOOmp). ~ Sat BERZASCA, com. BERZASCA, punctul "Spit II", la 150 de metri de punctul "Spit I" la 1,5 km de sat, actualmente sub apa este semnalata 0 asezare apartlnand de Epoca Bronzului, (5 000 mp). ~ Sat DRENCOVA, com. BERZASCA in punctul "Cetatea de pamant", situat la 1,5 km de sat pe malul Dunaril sepre Cozla, este sernnalata 0 fortlflcatle, Suparafata sitului acopera cca.14.400 mp. ~ Sat LlUBCOVA, com. BERZASCA in punctul "Ornita", la 800 m V de sat, pe malul Dunaril se afla 0 asezare neolltlca, (15.000 mp). ~ Sat LlUBCOVA, com. BERZASCA pe "Stenca Liubcovei", la 2 km E de sat, pe un pinten stances aflat pe malul Dunarii a fost identificata 0 asezare multistrat, cuprinzand un nivel de locuire din epoca bronzului ~i 0 cetate; Latene; apartlnand culturii geto-dacice, (3.600 mp). ~ Sat LlUBCOVA, com. BERZASCA - in punctul"TIglarie", pe marginea estica a satului a fost identifica 0 necropola de lnclneratle: Epoca bronzului, cultura Garla Mare, (25.000 rnp)". Alaturi de aceste situri, a carer suprafata se cunoaste, in zona sunt semnalate mai multe situri a carer suprafata nu a fost stabilita cu certitudine dintre care amintim: 8. "Debelilug", la 18 km de aceasta asezare ; 9. "Platoul Rauniste", cu priveliste admirabila spre Valea Berzasca, aproape de drumul care ducea din Clisura de Sus, in Clisura de Jos, atingand vechea vatra a satului Bigar, locuit de cehi. 10. "Dragoselo" situat la un km spre sud de Debelilug , la incrucisarea vechilor drumuri dintre Bania - Svinita si Bozovici - Berzasca; 11. "Poalele Dealului"- "Tiera Dragoseli",denumirea provenind din cuvantul latin "tera"- pamant si cuvantul slav "dragoselo" - infratit; 12. "Stubar", "Glob Camenita","Otar","Caistrochi", la locul numit "Seliste", vatra a comunei cuprinsa in "Cartea Funduara" , la vremea respectiva. in perimetrele rezervatlllor arheologice ~i in zonele de protectle a acestora se impune respectarea legislaliei in vigoare, privind protectla patrimoniului 11 sunt interzise constructille de orice fel, a carer executle ar presupune decaparea solului, fundatll sau alte sapaturi care ar putea afecta stratul de cultura arheologica. Aceste terenuri pot fi amenajate ca zone verzi, cu gazon. (vezi 3.10.6). (vezi
9

Conform Rep.Arh. Caras Severin lili RAN. 2007. Suprafetele siturilor indicate, dupa PUG 2001. 11 Legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national; O.G. 43/2000 privind protectla patrimoniului arheologic lili declararea unor situri arheologice ca zone de interes national; Ordinul 2237/2004 privind aprobarea normelor metodologice de semnalizare a monumentelor istorice; Legea 50/1991 Republlcata=privind autorizarea lucrarilor de constructll lili legislatia Europeana in domeniu.
10

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Extrasul dupa Repertoriul Arheologic al Rornaniei anexat la subcap. 3.1 O.S). 2.10.5 Indicarea zonelor de recreere, odihna, agrement, tratament

in satul centru de cornuna Berzasca, in zona unde sunt concentrate lnstltutllle principale ale comunei, respectiv prirnarla, caminul cultural, biserica dar ~i mai multe spatll comerciale, exlsta un parc amenajat care s-a degradat in timp ~i care necesita reamenajare. in prezent, cea mai lrnportanta zona de agrement este faleza Dunarll, Pentru 0 valorificare ratlonala a acesteia este nevoie de amenajarea ~i reconsiderarea ei din punct de vedere turistic. Atractive pentru practicarea pescuitului sunt si valle de munte, Berzasca ~i Sirinia. Datorlta suprafetei mari acoperita cu paduri, un potential mare turistic il are vanatoarea, Satul Bigar este foarte atractiv din punct de vedere turistic mai ales pentru practicarea turismului cultural ~i etnic. Pentru potentarea factorilor de atractivitate ~i cresterea duratei de sedere a turistilor, in actualul PUG se propune amenajarea unei partil de schi de irnportanta locala, De asemenea, traseul Cozla - Bigar - Berzasca cuprinde 0 serie de elemente naturale spectaculoase care fac atractiv acest circuit pentru drurnetii, echitatie, ciclism, etc. 2.10.6 Obiective industriale fji zone periculoase

Daca inainte de 1989 zona Berzasca era 0 deosebit de lrnportanta din punct de vedere economic pentru judetul Caras-Severin, alaturi de Moldova Noua, dupa 1990 actlvltatile de minerit au intrat intr-un declin ireversibil, fapt ce a dus la demararea procesului de inchidere ~i conservare a exploatarilor miniere din zona. Procesul s-a incheiat in 200S cu importante costuri materiale ~i sociale. in acest context, nu se mai poate vorbi de obiective industriale periculoase. Raman totusl, pe langa zonele cu riscuri naturale tratate la cap. 2.8. urmele materiale ale fostelor exploatarl miniere sub forma haldelor, zonelor decopertate ~i a bazinelor de spalare a minereurilor. Toate acestea pot constitui zone periculoase in contextul flxaril deficitare a solului, exlstand pericolul alunecarilor de teren. in prezent nu exlsta obiective industriale mari, poluante pe teritoriul comunei. 2.10.7 Reteaua prlnclpala de cai de comunlcatle Vezi cap. 2.6 Clrculatla, subcap. 2.6.1 Echiparea tehnica cu cai de comunicatie rutiera, 2.10.8 Depozite de deseurl menajere fji industriale Pana la rezolvarea problemei colectarll deseurllor la nivel zonal ~i a utlllzarll unei gropi ecologice, prirnarla a alocat un spatiu pentru depozitarea deseurilor menajere, colectate de la nivelul comunei pe Valea Orevlta, in extravilan. DISFUNCTIONALITATIPRIORITATI (mediu)

2.10.9 Disfunctionalitati privind zonarea utlllzarll teritoriului pe foloslnte (construite, terenuri agricole, silvice, permanent sub ape etc.) • locuinte colective aflate intr-o stare avansata de degradare; • un nurnar mare de loculnte individuale aflate in diferite faze de degradare sau care nu corespund actualelor standarde de locuire, datorlta lipsei lnstalatlllor ~i dotarllor edilitare; • conversia functlonala a loculntelor colective a carer calitate nu corespund actualelor standarde de locuire, reabilitarea ~i dotarea edilltara normala a celorlalte; • restranqerea actlvltatilor cu caracter agricol, datorlta promovaril unor politici economice qreslte in zona; • stimularea investitiilor in acest sector ~i sustinersa activitatilor de industrie alirnentara care sa valorifice resursele locale ~i sa revigoreze ocupatli tradltlonale in zona. 2.10.10 Identificarea surselor de poluare, din care a celor cu pericol major pentru populatle La nivelul comunei nu exlsta surse de poluare majora. Pericol de poluare il reprezlnta: • exlstenta unei gropi menajere improvizate, • deversarea in Dunare a apelor menajere de la unele constructll situate pe malul acesteia, • aruncarea tntarnplatoare a resturilor menajere ~i materialelor din constructii, pe teritoriul administrativ al comunei.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

2.10.11 Calitatea factorilor de mediu: sol, aer, api, vegetatie, cu marcarea zonelor poluate, a terenurilor degradate, etc. La nivelul teritoriului administrativ al comunei Berzasca, calitatea factorilor de mediu este corespunzatoare, inchiderea unor exploatari miniere in zona, precum !ji incetarea unor actlvltatl industriale poluante a lasat in zona urmele acestora sub forma haldelor de steril, insuficient fixate ~i terenuri degradate, mai ales in zona Cozla. Totodata, prin inundarea unor mari suprafete de teren in fosta lunca a Dunarll !ji in bazinetul Liubcovei, locuitorii au fost nevolti sa exploateze intr-o masura mai rldlcata versantll, determlnand pe aceasta cale intensificarea proceselor de eroziune ~i degradarea lnvelisului de sol. in acelasl, timp extinderea spatlulul construit, in urma strarnutaril localltatll Drencova, defrlsarea ~i supra-pasunatul, precum !ji construirea DN 57 Orsova - Moldova Noua, au contribuit la reducerea suprafetelor agricole !ji la declansarea unor procese de degradare a mediului. 2.10.11.1 Poluarea aerului in zona nu exlsta surse de poluare a aerului. Manifestari de acest fel pot sa apara in contextul unor accidente ecologice, desfasurate in zona de sud-vest a Rornaniel, cand clrculatla curentilor de aer dinspre vest pot antrena mase de aer poluat pe Clisura Dunarii. 2.10.11.2 Poluarea ape lor Nu exista surse majore de poluare a apelor. Dincolo de fenomenul de poluare manifestat la nivelul Dunarii, reflectat in cantitatea mare de deseuri care 0 transports sub forma de materie orqanica !ji deseuri propriu-zise, 0 alta sursa 0 constituie deseurile aruncate de catre locuitori !ji turistl in albiile raurllor din zona. La debite mai mari, aceste val transporta !ji depun resturile menajere la gura de varsare a acestora in Dunare, 0 alta sursa de poluare 0 constituie apele de rnlna, evacuate din unele galerii din zona Cozla. 2.10.11.3 Degradarea pelsajuful Degradarea peisajului a intervenit in urma unor lnterventli antropice, majore, cum sunt actlvltatlle miniere, carierele ~i derocarile initiate pentru modernizarea DN 57. De asemenea, cele mai evidente urme ale lnterventlei omului, ce au ca !ji conseclnta degradarea peisajului sunt vizibile in zona rnlnlera a localltatll Cozla, prin constructllle degradate, abandonate cu statut incert al proprletatll ~i blocul neterminat din centrul comunei Berzasca. Poluare vlzuala produc ~i noile constructll turistice din localitatea Bigar, care sunt in contrast cu fondul construit unitar !ji trama stradala bine conturata, 2.10.12 Priorititi in lnterventle, • Realizarea retelei de alimentare cu apa in localitatile Berzasca ~i Liubcova; • Realizarea retelei de canalizare !ji captare a apelor menajere !ji pluviale in cele doua localltati: • Amenajarea spatlllor pentru parcare; • Reabilitarea fondului construit valoros Cozla ~i conversia lui in dotari turistice, de cultura, locuinte de serviciu; • Protectla apelor !ji a ecosistemelor acvatice prin dotarea septlca corespunzatoare, prin extinderea retelel de canalizare !ji functlonarea corespunzatoare a statlel de epurare; • protejarea surselor de apa potabila; • protejarea malurilor prin interzicerea depozitarii deseurilor, regularizarea cursurilor vailor ce traverseaza localltatlle etc. 2.11 DISFUNCTIONALlTiql • • • • (LA NIVELUL TERITORIULUI $1 LOCALITATII)

Dezechilibre in dezvoltarea economici. Zona economica monolndustrlala, aflta in declin economic; Disponibilizari recente masive ale anqajatilor din industria miniera locala: lnvestitii reduse de capital autohton si strain in economia locala:

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin • • • • • • • • • • • • • Reducerea resurselor de rnunca prin rnlqratla spre orasele mari din vest sau spre Occident in cautarea unui loc de rnunca: lnsuflclenta locurilor de rnunca: Dotari edilitare deficitare: infrstructura de drumuri precara, lipsa canallzarll l?i allrnentaril cu apa in unele zone; Spirit antreprenorial scazut, lipsa investitiilor in dotari turistice: pensiuni, servicii turistice; Dlsparitla sau restranqerea drastlca a actlvltatllor cu caracter aqricol sl silvic; Terenuri agricole parasite sau insuficient lucrate; Desfasurarea unei agriculturi de subzlstenta, utilizarea unor mijloace rudimentare de exploatare agricola; Lipsa mijloacelor mecanizate in aqricultura l?izootehnie; Restranqerea actlvitatllor de prelucrare superloara a masei lemnoase; Disparitia activitatilor de industrie alimentara; Diminuarea drastica a industriei portuare in zona (cele 2 porturi industriale functionale pana in 1989 in zona Drencova au fost inchise) Distanta mare fala de principalele centre urbane din vest ~i sud-vestul Romaniel (Tlrnlsoara, Craiova) ~i fata de mun. Reslta unde functloneaza toate lnstltutllle de reglementare; Siaba utilizare a terenurilor agricole datorlta slabei dotari cu rnaslnl ~i utilaje agricole, lmbatranlrll populatiel, poslbllltatilor limitate de valorificare a produselor agricole ~i animaliere, tendintel de migrare a populaflel tinere spre alte zone mai dezvoltate, lipsei unor capacitatl de prelucrare a produselor agricole, piscicole, a unor zacarnlnte naturale de suprafata, lipsei pletel agroalimentare amenajate ~i a unei plate de gros; Starea slaba a infrastructurii de transport terestru ~i lipsa infrstructurii fluviale; Absenta unor cai de acces si a utilitatilor publice in zonele cu potential turistic si agricol.

• •

•
• • •

Probleme sociale rezultate din perturbarlle in ocuparea fortel de rnunca existente, structura necorespunzatoarea locurilor de rnuncafata de resursele ~i nevoile localitatilor

Rata tnalta a sornaiului: Migratie externa, mai ales a tinerilor; Reducerea continua a nurnarulul populatlel cauzata de: • miqratia din motive economice; • sporul natural negativ; • trnbatranlrea populatlel: • necesarul mare de resurse financiare pentru modernizarea localltatll: • lipsa personalului calificat pentru valorificarea resurselor turistice ale zonei; La nivelul anului 2007 in evldenta Serviciului de Aslstenta Soclala din cadrul prirnariel au fost inregistrate un nurnar de 92 pe aslstatl sociali, dupa cum urmeaza: - familii fara nici un venit, care beneflciaza de ajutor social (70 dosare); - persoane cu dizabilitati - 18; - copii institutionalizati - 4; - abandonuri scolare - 0 - locuinte sociale - 0 Vezi alte date la capitolul 2.5 Populatia. Elemente demografice l?isociale, 2.5.5. Dlsfunctlonalltatl,

2.11.3. Conditii nefavorabile ale cadrului necesar a fi remediate prin lucrari hidrotehnice, hidroameliorative ~i antierozionale
Lipsa perdelelor de protectle impotriva vanturilor din sezonul rece; Degradarea malurilor Dunarii si a vailor ce strabat localitatile din zona in urma procesului de abraziune l?i eroziune; • Starea actuala a falezei Dunarll, Vezi capitolele 2.8 "Zone cu riscuri naturale" ~i 3.8 "Masuri in zonele cu riscuri naturale" • •

2.11.4. Necesitatea protejarii unor zone cu potential natural valoros, situri sau rezervatll de arhltectura ~i arheologie
Datorita faptului ca zona comunei Berzasca este parte dintr-un areal geografic puternic antropizat inca din preistorie, urmele prezentei umane putand fi decelata in rnultlrnea urmelor

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca,[udetul Caras Severin arheologice semnalate sau cercetate in zona, subliniem necesitatea protejarli unor situri de importanta majora, printre care amintim siturile: Orevita, Stenca Liubcovei, $pit I-III, Orencova l?iSirinia. Totodata in zona depreslonara Liubcova - Berzasca, in lungul Dunaril, a ON 57 l?i pe terasele marginal?e sunt interzise efectuarea de excavatii fara supraveghere arheologica de specialitate. Satul Berzasca este cea mai dezvoltata si populata asezare din cadrul comunei. Structura sa urbana este cea mai extinsa si complexa, consecinta a calitatii sale de resedinta de comuna si a structurii multietnice. Fondul construit este marcat de aceste influente multiple, constand intr-un colaj de tipologii de locuire care respecta totusi aceleasi reguli de front ca in satele apartinatoare: continuitate, omogenitate si caracter compact, (rezultat al parcelarului si al modului de construire local specific zonei Banatului), precum si ornamentatie si cromatica traditionala bogata. Caracterul urban traditional se impune mentinut si amplificat, ca reper identitar important din punct de vedere cultural si turistic.

Morfologia asezarii este determinata de Valea Berzasca, care divide 0 parte a localitatii. Oatorita vegetatiei specifice, valea este prevazuta sa devina, irnpreuna cu zona de confluenta, un culoar verde destinat sportului si recrearll care se leaga transversal de spatiul public pietonal si ciclabil de pe malul Dunarii si continua in amonte pe valea Berzasca catre Carnenlta, Oebelilug si mai departe spre Bigar.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca,[udetul Caras Severin

Desi este asezata pe Dunare, Berzasca nu se raporteaza la fluviu si nu exista nici 0 amenajare pe mal, in afara fostului port Drencova care in prezent este inchis si in stare de degradare. in localitate exista un nucleu de loculnte colective muncitoresti in care este concentrate 0 parte din populatla saraca a comunei. Aceasta zona prezinta probleme de degradare fizica si sociala si necesita urgenta reabilitare arhitecturala si reamenajare a spatiilor comune. in localitatea Berzasca se mai pastreaza cateva cladiri presupus de sec XVIII ~i XIX, care au jucat un rol important in vlata cornunltatll, precum ~i 0 blserlca de zid, construlta pe locul uneia mai vechi din lemn, arnintita in 1722. Actuala blserica, purtand hramul "Sf. Arhangheli" din vatra localltatll Berzasca, a fost construlta la 1836 in stil baroc, fiind considerate cea mai veche biserica romaneasca din Clisura Dunarii, care se mai pastreaza, De aceea, se impune realizarea unor expertize de specialitate ~i a docurnentatlel aferente pentru introducerea acestora pe listele de patrimoniu. Dezvoltarea localitatii necesita noi zone de intravilan si prevede zone de turism si agrement cat mai diversificate care se concentreaza in jurul vechiului centru si se orienteaza catre Dunare. Modul de ocupare va fi caracterizat de densitate redusa si spatiu verde, ca si accesibilitate publica la malul Dunarii. Satul Bigar este de tip adunat si prezinta 0 imagine unitara data de trama stradala care se intersecteaza in forma de cruce in dreptul bisericii satului. Fronturile stradale ale satului Bigar au un caracter omogen si continuu; aspectul ritmat perceput prin parcurgerea spatlulul contribuie la formarea unei imagini coerente a satului.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

Specificul local este dat de: modul de ocupare a terenului cu locuinte aliniate la strada, amplasarea pe parcele lungi, nivelul parter unitar al locuintelor, spatiul public tipic dintre drum si case, acoperisul in doua ape, culorile specifice ale tamplarillor ~i zugravelilor. Acestea sunt elemente care dau specificitate si atractivitate turistica, reprezentand pentru comunitatea ceha un patrimoniu material cu puternica valoare identitara. Comunitatea putln nurneroasa, omogena din punct de vedere etnic ~i confesional, voit izolata ~i stabila in timp ~i totodata foarte traditionala a contribuit la pastrarea aproape intacta a acestui sat. Frontul este discontinuu tnsa destul de omogen, rnentlnand ritmul general impus. Cromatica aparte a devenit elementul definitor cel mai vizibil al acestui loc. Acesta propune pentru fatade raportul campobiect, contrastul fiind obtlnut prin marcarea duo-crorna a tarnplarillor uneori, chiar in complementaritate cu nuanta de camp. Materialele folosite sunt in general naturale - tencuiala de parnant, lemn, piatra, cu exceptla utilizarii ocazionale a tablei. Se observa tratarea dlferentiata a elementelor cornpozitionale de fatada cu lmpartlrea acesteia in forme geometrice primare de culoare, de texturi ~i materiale variate. Se pot identifica usor spatille interioare cu dssflnatll diferite dupa desenul fatadel principale, spatlul de locuit, podul, curtea. Comunitatea foarte stransa, ornoqena din punct de vedere etnic ~i confesional, voit lzolata ~i stablla in timp ~i totodata foarte tradltlonala a contribuit la conservarea aproape lntacta a acestui sat. Potentlalul turistic pe care acesta il ofera zonei, alaturl de motivele arhitectural-artistice enuntate mai sus impun propunerea acestui loc pentru a deveni zona culturala protejata/rezervatle de arhltectura,

Pa/etar de eulori pentru tencuiala eomuna Berzasea

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

Fondul construit al satului Bigar este definit de cateva caracteristici esentlale, ce trnpreuna releva specificul traditlel acestui loc. Compozltla generala a volumelor este laxa, casele fiind risipite in masa de veqetatle ce are un rol important in alcatuirea prospectului stradal: gradinita de flori din fata casei fiind un element ce reaflrma lrnportanta pe care 0 are vegetalul. in conseclnta, se propune protejarea modului specific de ocupare a terenului si a elementelor de arhltectura tradltlcnale. Pastrarea conturului intravilan este lrnportanta pentru rnentlnerea imaginii specifice de "cruce", care va fi accentuata prin prelungirea unuia din brate. Pentru pastrarea imaginii de ansamblu, se propune densificarea frontului la strada pe aliniament si, de asemenea, pe 0 fasie construita clar delimitata fata de aliniament care va .Jntari" imaginea .crucll", Se propune conservarea in situ si protejarea numeroaselor mori de apa din apropierea satului, ca repere cu valoare culturala si turistica.

Imaginea panoramica

a satului Berzasca cu axe/e strazilor intersectate in forma de cruce

In actualul regulament local de urbanism, satul Bigar este declarat localitate protejata datorita valorii patrimoniului construit si atractivitatii turistice pe care 0 prezinta prin cadrul natural si cultural special.
Cozla este un fost complex industrial de exploatare a carbunilor, asezat intr-un sit panoramic, pe malul Dunarii, intr-o pozitie care beneficiaza de 0 perspectiva larga asupra defileului si un relief spectaculos (puncte de belvedere privilegiate). Inchiderea minelor a generat probleme sociale reflectate si in nivelul avansat de degradare, respectiv parasire, a locuintelor colective existente; este de dorit reabilitarea acestora si pastrarea lor ca locuinte pentru oamenii din zona. Situl are valoare patrimoniala, deoarece adaposteste constructii de arhitectura industriala cu valoare istorica si arhitecturala si cu potential ridicat de conversie in structuri turistice speciale (ansamblu hotelier cu nivel de confort ridicat) cu valente culturale (necesitatea infiintarii unui Muzeu al Mineritului din zona Berzasca) si peisagistice (in interiorul fostului perimetru industrial s-au constituit in timp zone cu flora si fauna speciale si care necesita protectie). Intr-o prima etapa este necesara ecologizarea fostei zonei industriale si mentinerea, ca si plantarea, unor specii vegetale specifice etc. Scenariul de evolutie prevede 0 dezvoltare mixta a zonei: ansamblu hotelier pentru turism de afaceri si de agrement de lux (cu facilitati sportive, sala de conferinte, piscina, cazino, spa, restaurant, dana acostare vase mari etc.), turism ecologic I agroturism (Iocuinte lacustre, pensiuni, port turistic), turism cultural (Muzeul Mineritului, cetatile dacice din zona). Infrastructura zonei va tine cont de accesibilitatea publica inspre zona de mal, materializata printr-un spatiu public cu facilitati (pietonal, pista ciclabila, mici dotari, parc verde liniar etc.) de-a lungul malului Dunarii. Scenarii de conversie a structurilor propuse sunt orientative) industriale abandonate intr-un ansamblu hotelier (functiunile

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

Cozla- propunere
--. -linie mal existent traseu biciclisti + pietoni structuri industriale ~ ~ depol~are s~prafata fosta zona lndustriala extindere spatiu public in dreptul zone lor cu deschidere vizuala generoasa . . spontana- parc ecologic

[=:l pastrare + conversie foste

c:=:J mentinere zona vegetatie acvatlca

~ccentuat

~~nctbelvedere

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

1 muzeu al trecutului minier 2 bar-restaurant

3 spatiu administratie

4 spatiu comercializare prod use cu specific local

5 spatiu multifunctional - evenimente, conferinte, spectacole, workshop-uri

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca,[udetul Caras Severin

8 hotel

10 -11 servicii/spa

Satul Liubcova prezinta ca trasatura principala fronturile stradale continue, omogene si opace, (rezultat al parcelarului si al modului de construire local), ornamentatie si cromatica traditionala bogata si modul specific de relationare al parcelelor de pe mal cu apa. Caracterul urban traditional se impune mentinut si amplificat, ca reper identitar important din punct de vedere cultural si turistic.

Fronturile stradale ale satului Liubcova sunt riguros continue, omogene ~i opace. Mentlnerea acestui caracter se reallzeaza prin reqlernentarile cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism.

Ansamblul constructiv din satul Liubcova este caracterizat de cateva trasaturl generale, riguros respectate, facand parte din tradltla constructlva a locului. Cornpozltla este dornlnata de fronturile stradale compacte, omogene, continue, ce dlrsctloneaza prin elemente liniere. Caracterul mineral al

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin strazil, lipsit de componenta veqetala este specific acestui sat. Desi foarte riguros din punct de vedere al orqanlzaril volumelor, cromatica imaginii este bogata in contraste majore. Accentul este pus pe detaliu, ornament, textura, profile ce lnfluenteaza major perceptla fatadelor, Ornarnentatla are un rol important fiind prezenta mai special pe elementele de tamplarie, usi ~i ferestre, dar ~i pe suprafete tencuite, acestea avand apllcatll mulate, profile trase ancadramente, texturi. Se observa imprumutarea motivelor tradltlonale ramane~ti folosite in artele aplicate. Materialele folosite pentru finisaje sunt cele tradltlonale, cu exceptla caselor a carer tencuiala a fost refacuta cu teneuiala de ciment sau placi ceramice. Pentru satul Liubcova este esentlala conservarea specificului, structura rigida a .canonulul'' constructiv, nefiind permise modlflcari,

Morfologia asezarii este determinata de Valea Orevitei care imparte localitatea in doua. Datorita vegetatiei specifice (in unele locuri protejata), valea este prevazuta sa devina, impreuna cu zona de confluenta, un culoar verde destinat sportului si recrearii care se leaga transversal de spatiul public pietonal si ciclabil de pe malul Dunarii.

POrfi traditioana/e protejate prin Regulamentullocal

de urbanism

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca,[udetul Caras Severin Dezvoltarea localitatii prevede zone de turism si agrement cat mai diversificate care se concentreaza in jurul vechiului centru si se orienteaza catre Dunare. Modul de ocupare va fi caracterizat de densitate redusa si spatiu verde, ca si accesibilitate publica la malul Dunarii.

Concluzii Satele comunei Berzasca detln un patrimoniu firesc integrat Intr-un mediu natural unic. Actualmente degradare ~i necesita lnterventle imediata. Punerea locala ar contrabalansa perspectiva unldlrectlonala evolutie armonioasa a intregului teritoriu.

arhitectural, industrial ~i cultural bogat, acest patrimoniu este in stare avansata de in valoare a elementelor de specificitate catre malul Dunarll ~i ar contribui la 0

2.11.5. Nivelul de poluare sau degradare constatat in unele zone Vezi subcapitolul 2.10.11 Calitatea factorilor de mediu: sol, aer, apa, veqetatle, cu marcarea zonelor poluate, a terenurilor degradate, etc. 2.11.6. Disfunctionalitati generate de tnsuflclenta sau absenta unor institutii publice lnstltutlile publice sau unele departamente din cadrul acestora i~i vor dovedi necesitatea odata cu dezvoltarea econornlca a localltatllor, Sunt foarte necesare tnfllntarea unui departament de urbanism in cadrul primariel ocupat de personal competent, a unui centru de informare si consiliere a cetatenllor pe probleme de dezvoltare comunitara si de inifiativa privata ~i a unui centru de informare ~i promovare turistica. Se impune ridicarea calltatll serviciilor medicale, la nivelul localltatli resedlnta de cornuna cat ~i pentru localltatlle componente prin asigurarea cu personalul medical necesar. 2.11.7. Aspecte critice privind organizarea clrculatlel ~i a transportului in comun Starea tehnica precara a drumurilor comunale, Lipsa unor legaturi facile intre centrul de cornuna ~i Bigar, Lipsa amenalarilor ~i dotarilor in/pentru pentru statlile de autobuze. 2.11.8 Aspecte legate de gradul de echipare edilitara a localitatii in raport cu necesltatlle populatlel Referitor la gradul de echipare edilltara a localltatllor componente in consonanta cu necesltatlle populatiei au fost stabilite 0 serie de obiective, a carer implementare este in curs de realizare sau necesita 0 implementare ulterioara. Aceste obiective sunt: • Reablititarea ~i modernizarea retelei de strazl ~i drumuri comunale - obiectiv realizat deja in buna parte sau in curs de realizare; • Realizarea unui sistem modern de alimentare cu apa potabila la nivelul intregii comune - obiectiv realizat pentru Berzeasca ~i in curs de realizare pentru Liubcova; • Realizarea unui sistem de canalizare menajera la niuvelul comunei - obiectiv in curs de realizare la nivelul localitatii resedinta de [udet • Statii de epurare la nivelul tuturor localitatilor

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca,[udetul Caras Severin • Extinderea retelel de energie electrlca in concordanta cu viitoarele extinderi propuse. 2.11.8.1 Alimentarea cu apa Vezi 2.9.3. Alimentarea cu apa - existenta ~i 3.9.2. Alimentarea cu apa - propusa, 2.11.8.2 Canalizarea Vezi 2.9.4. Canalizarea si epurarea apelor uzate menajere - existent si 3.9.3. Canalizare propus, 3.9.4. Epurarea apelor menajere - propus. 2.11.8.3 Alimentare cu energie electrica Vezi 2.9.1. Alimentare cu energie electrica - existent si 3.9.1. Alimentare cu energie electrica propus. 2.11.8.4 Telefonie Vezi 2.9.2. Retele de telecornunlcatll - existent. 2.11.8.5 Alimentare cu caldura Nu exista un sistem centralizat de alimentare cu energie termlca, lncalzirea se executa individual, in cadrul flecarei gospodarii, folosind combustibili solizi (Iemn, carbune) sau lichizi. Tinand seama de tendinta de trnbatranire a populatlel ~i de exlstenta unor familii de batranl singuri, cu 0 varsta tnalntata, pentru care procurarea ~i transportul lemnului pentru casa este 0 problema, chiar daca dispune de padure, se impune analiza posibilitatii orqanizarii la nivelul comunei a unor depozite de combustibil solid, patronat de primarie, care sa vina in ajutorul acestora. 2.11.8.6 Gospodarie comunala • Conditii inadecvate de depozitare a gunoaielor ~i resturilor menajere, • Necesitatea dotarll cu pubele ~i containere specializate a cetatenllor ~i lnstltitlllor pentru colectarea selectiva a gunouilui menajer Vezi 2.9.5. Rampa de gunoi - existent si 3.9.7. Reabilitarea, conservarea si protectia mediului propus. 2.11.8.7 Prevederi, reguli si masuri generale pentru prevenirea si stingerea incendiilor in localitati Vezi 3.9.6. Prevederi, reguli si masuri generale pentru prevenirea si stingerea incendiilor in localitati. 2.12 NECESITATI ~I OPTIUNI ALE POPULATIEI 2.12.1 Optiunl ale pcpulatle!" in urma consultarii populatlel, atat direct cat ~i prin intermediul structurilor profesionale sau administrative de la nivelul comunei a fost evidentiata urrnatoarea problernatica: in domeniul infrastructurii de transport §i telecomunlcatll: • Reabilitarea ~i modernizarea strazllor de la nivelul comunei; • Modernizarea drumurilor de legatura intre localitatea Berzasca ~i satele apartinatoare: • Realizarea unui sistem de transport in comun, regulat in interiorul localltatli ~i de leqatura cu orasele Moldova Noua ~i Orsova; in domeniul utilitatilor publice: • Extinderea retelei de apa ~i canalizare la celelalte localitati ale comunei; • Constructla unei statll de tratare, filtrare ~i pompare a apei, la Berzasca; • Extinderea retelelor de iluminat public, apa ~i canalizare in zonele cu potential turistic ~i in cele destinate activitatilor economice; • Instalarea de centrale termice Pellrtz in principalele lnstltutli ~i cartiere compacte; In domeniul educatlel §i culturii: • Amenajarea incintelor cu spatli de [oaca ~i dotarea gradinitelor din Bigar ~i Liubcova; • Reabilitarea ~i dotarea carnlnelor culturale din satele Bigar ~i Liubcova; In domeniul turismului:
12

Capitol preluat din Planul Strategic de Dezvoltare social-economics

la Comunei Berzasca

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Amenajarea unor trasee turistice ~i cal de acces la obiectivele turistice ~i rezervatllle naturale din zona; • Reamenajarea parcului din centrul localltatli Berzasca pentru prornenada ~i odlhna; • Amenajarea unei faleze la Dunare cu ponton ~i debarcader pentru actlvitatl de agrement; • Sprijinirea construirii unor pensiuni turistice ~i acordarea de facilitati pentru investitorii din zona; in domeniul afacerilor: • Redarea in circuitul agricol ~i economic a unor terenuri degradate de activitatea mlniera in zona Cozla; • Amenajarea ~i modernizarea Pietei locale de desfacere a produselor agro-alimentare, obiecte de artizanat etc., ~i a tarqulul de animale; • Acordarea de sprijin logistic pentru localnicii care doresc sa-sl Infllnteze micro-ferme de crestere a animalelor, ferme pomicole sau piscicole; • Infllntarea unui centru de consultanta ~i a unui Parc de afaceri, pentru potentiall oameni de afaceri; in domeniul sanata\ii ,i aslstentel sociale: • Transformarea dispensarului comunal intr-un centru local de sanatate, cu dotare adecvata, inclusiv pentru nasteri si mici interventii chirurgicale; • Amenajarea si dotarea punctelor sanitare din Liubcova si Bigar, asigurarea cu servicii permanente; • Acreditarea serviciului social al primariei; • Sprijinirea infiintarii unui ONG pe raza comunei, cu obiect de activitate asistenta sociala si servicii de sanatate, care sa faciliteze accesarea unor fonduri nerambursabile, destinate acestor domenii si sa participe la implementarea unor proiecte; • Crearea unui centru de supraveghere si educatie pentru copii a caror parinti sunt plecati la munca in strainatate. in domeniul protectlel mediului • Introducerea sistemului integrat de management al deseurtlor menajere; • Refacerea mediului afectat de activitatea miniera; • Realizarea unui centru zonal pentru colectarea resturilor menajere, • Identificarea programelor de protectie a mediului in vederea intocmirii unor proiecte care sa conduca la stoparea oricarei degradari a mediului naural si la imbunatatirea calitatii lui. 2.12.2 Optlunl ale proiectantului In opinia proiectantului, dezvoltarea econornica a zonei trebuie sa fie axata in primul rand pe dezvoltarea turismului, ca activitate econornlca de baza, desfasurata sub diferite forme. Daca pana acum exploatarea resursele subsolului, respectiv a carbunelul energetic ~i valorificarea fondului forestier au constituit principalele activitati economice, in viitor serviciile turistice vor deveni principala sursa de venit. in acest context, credem ca eforturile cornunltatil locale ~i ajutorul factorilor de conducere de la nivel superior; [udetean sau central, trebuie indreptate in primul rand spre realizarea unor obiective din domeniul turismului, printre care: • Asigurarea unei infrastructuri tehnico-edilitare competitive, capabile sa sustina dezvoltarea turistica a zonei; • Modernizarea lnstltutillor administrative, sociale ~i culturale din zona; • Revitalizarea porturilor existente ~i realizarea unor porturi ~i debarcadere specializate pentru turismul nautic in localltatile Cozla, Berzasca ~i Liubcova; • Realizarea in zona Cozla a unor ateliere de confectlonare ~i de reparatll pentru arnbarcatlunl turistice ~i de agrement, precum ~i a unor spatii de ancorare ~i iernare a acestora; • Amenajarea falezei Dunarii cu alei de prornenada, pista de biciclete ~i spatii comerciale adecvate; • Amenajarea unor importante suprafete de spatii verzi, in concordanta cu Regulamentul de functlonare al PNPF; • Realizarea a trei sate de vacanta cu loculnte lacustre, cate una pe teritoriul administrativ al flecarel localltatl cade detlne suprafete de faleza: • Realizarea unor puncte de odlhna ~i belvedere pe malul Dunarii, in zone cu cea mai mare deschidere ~i vizibilitate; • Realizarea unei partii de schi de interes local in localitatea Bigar; • Refacerea caii ferate cu ecartament ingust pe valea Berzasca pana la Debiliug, sprijinirea construirii •

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin in zona a unor complexe turistice !iii racordarea ulterioara a zonei turistice Debelilug cu malul Dunarii prin intermediul liniei ferate reabilitate.

2.13. Indicatori ai calitatii vletll 1. Numar de autovehicule pe localitati :

Comuna Berzasca: 97 autovehicule/1 000 locuitori a) Berzasca - autoturisme - 165, 111 autovehicule/1000 locuitori - tractoare - 16 b) Liubcova - autoturisme - 129, 102 autovehicule/1000 locuitori - tractoare - 15 c) Bigar - autoturisme - 10, 39 autovehicule/1 000 locuitori d) Cozla - autoturisme - 4, 34 autovehicule/1 000 locuitori

2. Pretul apei potabile si a gunoiului :

a) Pretul apei - 15,50 lei/imobil - 0,80 lei/mc. b) Pretulla gunoi - persoane fizice - agenti economici 4,84 - 58,08 lei/persoana/luna lei/mc/luna

3. Lungime strazi neasfaltate pe localitati :

Berzasca Liubcova Bigar Cozla - Bigar - 5,400 Km - 1,200 Km - 2,700 Km - 17,500 Km (DC)

4. Numar de gospodarii neechipate tehnico-edilitar

pe localitati:

- Berzasca 531 - Liubcova 480 - Bigar 136 - Cozla 40 Se afla in derulare proiectul " Canalizare si epurare Berzasca" .

5. Numar de locuri in scoli si gradinite pe localitati:

- Berzasca - Liubcova - Bigar - Berzasca - Liubcova - scoala - gradinita - scoala - gradinita - scoala - 120 - 48 - 122 - 60 - 12 -3 -1 -1

6. Numar cabinete medicale, stomatologice pe localitati :

- cabinete medicale - cabinete stomatologice - cabinete medicale

Sursa datelor: Prirnaria comunei Berzasca, date demografice la Recensarnantul Populatlei !iii l.oculntelor 2002

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA 3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE

Studiul sociologic asupra necesitatilor Berzasca, 12-18 iulie 2008 !iii optiunilor populatiel privind dezvoltarea localitatilor comunei

Obiectivele cercetarll
Cercetarea sociologica s-a realizat in contextul elaborarll Planului Urbanistic General si a urmarit identificarea opiniilor populatiel cu privire la dezvoltarea comunei Berzasca, in primul rand pe tematica arhitecturii loculntelor actuale si a celor la care se aspira in viitor. Cunoasterea acestor perceptli este utila elaborarii Regulamentului Local de Urbanism prin aducerea la cunostlnta specialistilor ce impun regulile de construire. Un regulament care tine cont de opinia comunitatll locale va avea in mod evident

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin sanse mai mari de a fi respectat. Asadar, studiul a surprins elementele de arhitectura valorizate pozitiv pornind de la modul in care oamenii vad dezvoltarea propriei gospodarii, dar si a intregii localltatl, Ce i!]i doresc locuitorii comunei Berzasca in ceea ce priveste aspectul satului, strada lor, qospodarla lor? Ce modele !]i repere iau in considerare? i!]i doresc 0 schimbare a infali!]arii satului lor sau mai deqraba mentlnerea !]i trnbunatatlrea actualei imagini? Cea mai mare problema reslmtita de locuitorii din Berzasca este lipsa locurilor de munca, fapt datorat prabuslrll industriei locale. Unul dintre efectele acestui fenomen este cautarea de alternative !]i oportunltatl, printre care !]i exodul populatlel active in orasele invecinate !]i peste hotare. Totusl, principala oportunitate vazuta de catre populatia rarnasa 0 reprezinta turismul, doar ca miza turistica este perceputa diferit de catre locuitorii din Bigar comparativ cu cei din Berzasca, Liubcova sau Cozla. Aceasta diferenla se datoreaza lnteractiunll precedente cu turlstll acestei zone. Daca in Bigar avem de-a face cu turistii venitl special pentru acest sat, in celelalte localltatl reqasim turistii ce practice pescuitul sportiv pe malul Dunarll, Opinii cu privire la arhitectura loculntelor l.uand in considerare diferentele !]i slrnllarltatlle opiniilor exprimate, rezultatelor in doua partl distincte: Bigar versus restul satelor din comuna. Opiniile locuitorilor din Bigar Pe langa valoarea peisajului montan, cehii din Bigar considera ca satul lor este un punct de atractle pentru turistl, Satenii sunt constlentl de valoarea caselor lor tradltlonale datorita turlstllor care au apreciat in mod deosebit estetica locuintelor si a imaginii satului ca ansamblu. Sub impactul turistilor, localnicii siau descris satul ca fiind .saracaclos, dar frumos, un sat cu bunici desprins din povestlle copllariel, cu un aspect rustic, cu un mod de viata patriarhal, care Ie arnlnteste turlstllor de satele cehesti de acum 70-90 de ani". Cu alte cuvinte localnicii isi doresc rnentinerea imaginii actuale a satului, respinqand modelele noi de case. Mai rnult, exista 0 opinie colectiva critica fala de cei care i!]i construiesc case cu mai mult de un nivel, care nu respects aliniamentul la strada !]i care folosesc materiale din plastic (termopan PVC). La solicitarea noastra de a fotografia cele mai frumoase case din sat, localnicii au afirmat ca to ate casele vechi au aceeasi valoare estetlca, fiind pusl in imposibilitatea de-a Ie ierarhiza. Modul de constructie in prezent casele sunt construite sau trnbunatatite fara a apela la ajutorul unui specialist sau a unor mesteri callflcatl, inainte lumea se ajuta reciproc, fara bani, dar de cend a inceput treaba asta cu plecatul prin tari straine, au inceput si la noi sa fie cu capitalismul asta « mai, nu fii prost sa muncesti pe degeaba pentru vecin, ca eu uite cat iau in strainatate pe treaba asta » (Femeie, 32 de ani). In conseclnta, ne confruntam cu doua tipuri de sltuatli : ~ atunci cano tipul de renovare sau constructle este unul traditlonal se accepta si se apreciaza independenta si autonomia fiecarul proprietar. ~ atunci cand se aplica elemente noi, moderne pe 0 constructle veche, rezultatul final este dezaprobat fiind considerat ca in acest caz ar fi absolut necesar sfatul unui expert. • Nivelul de Inaltime , Majoritatea lntervievatllor prefers casele pe un singur nivel, conslderand ca adauqarea unui nivel la 0 casa veche strica aspectul satului. In tot satul exista 3 case la care s-a adauqat un etaj sau mansarda, toate cele 3 fiind criticate si ironizate de cellaltl, Satenii sunt constlentl de valoarea caselor lor cu un singur nivel fiind lnfluentat' de turlstll cehi care sl-au exprimat preferlnta pentru casele lor tradltlonale, putem trnpartl prezentarea

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

Imagina casa tipica Bigar La noi majoritatea caselor sunt vechi, nu prea se construiesc case noi, numai ca a inceput acuma 0 prostie ca la vreo trei case Ie-au pus si cate-un cuibar deasupra. Mi se pare ca nu se potriveste pentru satul asta, pentru zona asta. La ores mai merge, dar la un sat mie nu-mi place sa trante§ti 0 colivie deasupra. Eu n-as fi de acord sa se tees case cu etaj la noi in sat, dar ce poti sa faci ? Au fost mai multi care Ie-au spus ca nu e frumos ce fac. Pui tu ni§te colivii ca sa arati ca e§ti mai tare decat cei care locuiesc la parter? Au lucrat prin strainatate si poate au vezu: pe-acolo ese, dar nu e frumos deloc (Femeie, 32 de ani). E de poveste. Arhitectura mortala. Ne-am facut de tot mirul. Asta se vrea hotel pentru turist'. Sotul meu lucreezs la interioare si zice ca e cat de cat mai de bun gust, dar exteriorul e de poveste. Sotul meu le-a si spus in fata ca au gre§it cu exteriorul (Femeie, 32 de ani). • Culori §i zugraveli La Bigar se observa ca toate casele sunt proaspat zuqravlte, in general, 0 data pe an oarnenu I~I zuqravesc, vopsesc casele, cu posibilitatea de modificare a culorilor. Satenii nu-sl imagineaza 0 casa fara tenculala, construlta doar din platra, in opinia lor, aceasta ar fi 0 casa neterminata.

Bigar De regula, in primavara, toti satenii dau cu zugraveala. E un obicei ca inainte de Paste sa se face cursteme, daca nu in fiecare an, cel putin 0 data la 2 ani (Barbat, 55 de ani). Casuta noastra nu mai e vopsita demult, de doi ani. Doi ani e vechi aici. Oamenii i§i zugravesc casele in fiecare an. Se face curtenie ca se murdare§te. Si culorile si Ie mai schimba de la an la an, dar preferam un verde, un albastru. Si turi§tilor cehi Ie place ca e ese un curcubeu de culori la noi (Femeie, 32 de ani).

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin • Materiale de constructls Casele vechi sunt construite din platra sau chirpici. Case Ie la care se foloseste betonul ca material de constructle nu sunt considerate atractive. Alternativa pentru beton este lemnul considerat a fi specific zonei si asociat pe de 0 parte cu rusticul, pe de alta parte cu muntele. Eu daca a§ face casa de turi§ti, a§ face-o din lemn, fara betoane, ceva de cabana, nu neepere: traditionala, dar specifica muntelui -din lemn (Femeie, 32 de ani). Casa la care adaug mansarda vreau sa fie mai degraba traditionala. Toti turi§tii cehi ma sfatuiesc sa nu finisez lemnul folosit la terasa mansardei, ci sa-lias ese cu noduri, nefinisat (Barbat, 55 de ani). • Ferestre Termopanele sunt considerate potrivite doar pentru casele nou construite. Termopanele nu merg aici. Au si ele rostullor - la ores, la 0 casa noue, dar la 0 casa veche este ca si cum i-ai pune chelului tichie de margaritar (Bigar, femeie, 32 de ani). TamplBria 0 pastrez la casa asta veche pe care 0 renovez, dar ma gandesc sa largesc ferestrele, sa fie mai multa lumina (Barbat, 55 de ani).

Opiniile locuitorilor din Berzasca $i Liubcova

Locuitorii acestor sate nu au ca reper perspectiva turistilor asupra arhitecturii precum cei din Bigar. Ei se raporteaza la localltatlle mai dezvoltate din veeinatate. Acest fapt se explica prin interactiunea cu actualii turistl care sunt in primul rand atrasl de zona malurilor Dunaril, secundar de Valea Mare si Valea Siriniei si intr-o foarte mica masura de satele Berzasca !1i Liubcova. Nefiind un punct de dlscutle in relatla turist - gazda, frumusetea caselor sau specificul arhitectural nu reprezlnta un punct de atractle turistlca, iar prezenta turistllor pe malul Dunarii !1i potentlalul de dezvoltare turistlca al acestei zone nu sunt asociate spatial cu satul lor. Ei vad 0 ruptura intre mal !1i sat, iar turismul este reslrntlt ca un fenomen ce s-ar putea dezvolta independent de imaginea satelor lor. Localnicii nu se simt atasatl emotional de Dunare din cauza ca aceasta era in trecut la 0 dlstanta mai mare fata de sat, ea apropiindu-se cu unul-doi kilometrii odata cu construirea barajului Portlle de Fier. Spre deosebire de Bigar unde locuitorii i!1i apreciaza satul pe criterii estetice ("saracacios, dar frumos"), locuitorii din Berzasca si Liubcova au un alt criteriu de apreciere, ei referindu-se la soliditatea caselor ("ziduri groase, puternice"). Totusi, rugandu-i sa ne indice cele mai frumoase case din sat, am identificat urmatoarele modele:

In plus, prin interviul pe baza de fotografii, cei mai multi dintre respondentl au preferat localitate vecina.

casa dintr-o

Se rernarca dorlnta de schimbare a aspectului satului, printr-o dezvoltare pe verticala a loculntelor sau renovarea cu materiale noi de constructle, ~ Nivelul de Inaltlrne , Majoritatea caselor sunt construite pe un singur nivel, dar casele relativ recent construite (5-10 ani) au adus in plus un nivel sau 0 mansardare a parterului. Dlferentlerea dintre casa si vila se produce tocmai in virtutea acestui aspect. Evident, exista un prestigiu social al vilei in defavoarea caselor tradltlonals cu un singur nivel.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Cu mansarda este mai bine, ca nu poti sa-ti faci etaj ca te costa mult si boltari si materiale (Barbat, 36 ani). Eu am preferat sa-mi fac etaj, ca altfel ar fi trebuit sa iau din spatiul verde (Femeie, 36 ani). ~ Culori §i zugriveli Culorile "tlpatoare" ~i placarea casei cu falanta sunt doua mod uri preferate pentru renovarea loculntelor, argumentele fiind aspectul de prospstlme ~i de curatenie mult mai usor de tntretlnut, Mie imi place sa fie cat mai comod sa nu trebuiasca sa vopsesc sau sa veruiesc ese ca am cumpsre: faianta asta speciala de exterior (Femeie, 36 ani). in concluzie, pentru Regulamentul Local de Urbanism s-ar putea reline urmatoarele: ~ Restrlctll mai mari pentru satul Bigar astfel lncat sa se pastreze specificul local constlentlzat, in special reguli legate de aliniament, nivelul de inallime, culori si materiale de constructle. Privind in perspectiva, trebuie tnsa luat in considerare faptul ca populatia satului este trnbatranita, majoritatea tinerilor emigrand fie in Cehia, fie in localltati mai dezvoltate din zona Banatului. Este de anticipat schimbarea situatlei proprietatilor cehilor care s-au stabilit in Cehia care spun ca i~i vor vinde casele mostenlte aici. A~a cum a afirmat un ceh emigrat, Bigarul va fi un sat cehesc fara cehi (Barbat, 50 de ani, stabilit in Cehia). Se poate estima ca raportul dintre turismul de intoarcere al cehilor si turismul bazat pe casele de vacanta se va inversa. Cu alte cuvinte, va scadea nurnarul turistilor cehi ~i va creste nurnarul persoanele care i~i vor curnpara case de vacanta, in acest nou context local, va scadea nurnarul populatlel cu identitate puternica, exlstand pericolul importului de modele noi arhitecturale straine zonei. Pentru pastrarea valorii satului Bigar ca ansamblu ~i evitarea distrugerii imaginii sale unitare, recomandarn declararea acestuia ca rezervatie de arhitectura, acest statut constituind in sine 0 masura de protectle, ~ Mai putlne restrictli pentru satele Berzasca si Liubcova astfel incit sa se perrnlta libertatea de a adopta modele noi, locuitorii neconstlentlzand exlstenta unui specific local. Impunerea unor reguli de constructle care sa respecte modul tradltlonal de ocupare a terenului, aliniamentul la strada, materiale de constructll ~i culori Intalnite in zona s-ar putea lovi de opozltla locuitorilor. Pentru evitarea acestei situatii este necesara prezentarea acrnlnlstratiel locale, populatlei ~i potentialilor tntreprlnzatorl a elementelor specifice de arhltectura care formeaza imaginea satelor Berzasca ~i Liubcova ~i care sunt recomandate a fi pastrate, in perspectiva unei dezvoltari turistice echilibrate in teritoriu, trebuie luata in considerare ~i imaginea localltatllor apropiate de mal care pot deveni mai atractive prin pastrarea imaginii lor tradltlonale, 3.2. EVOLUTIE POSIBILA, PRIORITATI Priorititi in interventie

Echipare edilitara:
• sistem de alimentare cu apa ~i retea de canalizare la nivel intercomunal, intre com una invecinata Sichievita ~i satul Liubcova; • sistem de canalizare si statle de epurare in localitatea Cozla; • constructla unei statll de tratare, filtrare si pompare a apei; • constructia unei statll de epurare.

Organizarea cailor de comunicatie:

Pentru fluidizarea clrculatlsl de-a lungul Dunarii se propune 0 ruta ocolitoare pentru localltatile Berzasca si Liubcova. Se propune modernizarea drumului comunal Cozla - Bigar si continuarea acestuia pana in poienile din partea superioara a Vaii Berzasca si apoi pe Vale pana in localitatea Berzasca. Este necesara reabilitarea si modernizarea retelel de strazl ~i a drumurilor comunale. Se propune de asemenea reconstructla caii ferate pe linie ingusta pe Valea Berzasca, in special pentru circulatie turistica,

Dezvoltarea turistica: Teritoriul cu cel mai mare potential de dezvoltare turistlca este reprezentat de
malurile Dunarii, Se propune rsconstructla porturilor existente, amenajarea unui pietonal de-a lungul falezei Dunarii ~i conversia cladirilor industriale parasite ~i degradate de la Cozla in structuri de cazare, spa, locuinte de serviciu etc.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin De asemenea, pentru zona montana, principala zona turistica va fi satul Bigar pentru turism etnic !]i cultural, dar !]i pentru ski prin amenajarea unei partll de ski. Zona Valea Berzasca - Berzasca reprezlnta de asemenea 0 zona turistlca, Pe unul din varfurile din apropierea centrului de com una se va amenaja un punct de prtvellste cu restaurant care sa alba 0 vedere panoramica asupra cursu lui Dunarll, 3.3. OPTIMIZAREA RELATIILOR iN TERITORIU

3.3.1. Pozltla localita\ii in reteaua [udetulul Localitatile comunei Berzasca sunt situate in partea de sud-est a judetului Caras-Severin, in cadrul bazinetului depresionar Liubcova-Berzasca, fiind totodata !]i localitate de frontlera cu Serbia. Exceptand localitatea Bigar, care este sltuata in centrul teritoriului la cca. 17 km fata de linia Dunaril, celelalte localitati sunt situate pe malul fluviului. 3.3.2. Cai de cornunlcatle si transport. Caile de legatura cu celelalte localitati componente ale judetului sunt rutiere !]i fluviale. Legatura rutlera se realizeaza prin intermediul DN 57 care leaqa Berzasca cu celelalte localltati de pe Cllsura situate in amonte, dintre care cea mai lrnportanta este orasul Moldova Veche, situat la 34 km. in aval este legata de localltati rurale !]i urbane, dintre care cel mai important este orasul Orsova, situat la 74 de km. Spre nord, comuna Berzasca se Inveclneaza cu comuna Bania, sltuata in bazinul superior al vail Nera, printr-un drum care a avut 0 clasificare ca drum judetean, dar astazi este declasificat, care pleaca din Liubcova, trecand pe teritoriul comunei Sichievita, prin localitatea Brestelnic, pana in Ravensca. Chiar daca astazi acest drum este neglijat, acesta are suficiente atu-uri pentru a fi modernizat: • face leqatura dintre doua bazine hidrografice cu potential important de dezvoltare, in principal din punct de vedere turistic (zona de interes Cheile Nerei); • strabate 0 zona deosebit de pitoreasca, peste cui mile Muntilor Almajului de vest; • asigura 0 mai buna interconectare a localltatllor din zona; • favorizeaza dezvoltarea turismului in zona; • permite realizarea unor trasee turistice ample pe valea Sirinia, Berzasca pana in zona Dragoselea - Debeliliug. Legatura fluviala a comunei Berzasca cu restul teritoriului este favorizata de prezenta Dunarii si de existenta celor doua porturi, Drencova si Cozla. Din pacate, declinul economic care aafectat zona dupa 1990, cat si desfllntarea liniei de pasageri Moldova Noua - Orsova a blocat dezvoltarea transportului fluvial in zona si a condus la decaderea structurilor portuare existente. Pe Dunare mai functloneaza doar transportul international de pasageri.

Lucrarl majore prevazute

Extinderea localitatilor asezate la Dunare in lungul fluviului, cu scopul valoriflcarii potentialului turistic al zonei; • Realizarea unor pietonale majore !]i piste pentru biciclete in lungul falezei Dunaril: • Transformarea localitatii Cozla dintr-o zona industriala intr-o zona turlstica: • Reabilitare strazilor din localitatea Berzasca; • Alimentarea cu apa !]i canalizarea localltatli Liubcova; • Crearea unor zone construite pe Valea Berzasca pentru functluni sportive, de turism !]i agrement • Refacerea traseului liniei ferate inguste ce strabate Valea Berzasca !]i valorificarea sa turistica, •

Deplasari pentru rnunca

Daca inainte de 1997, 70% din forta de rnunca de la nlvelul localltatil lucra in domeniul minier, odata cu restranqerea acestei actlvltatl !]i mai ales dupa inchiderea minelor, forta de rnunca a fost nevoita sa se orienteze spre alte sectoare, atat pe plan local cat !]i in asezari din vecinatate, in special la Moldova Noua, Pe plan local, forta de rnunca este ocupata la obiectivele economice existente in comuns, in administratia locala sau servicii, iar in afara comunei, locutorii lucreaza preponderent la reabilitarea DN 57 sau in cadrul diverselor actlvltatl in orasul Moldova Noua,

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

Dezvoltarea in teritoriu a echipirii edilitare Consiliul Local al comunei Berzasca a lnltlat mai multe studii de fezabilitate si proiecte tehnice pentru accesarea unor finantarl externe l?ifructificarea unor programe comunitare, incadrate in procesul de dezvoltare durabila al comunitatii, proiecte aflate in diferite faze de realizare: • Canalizare si statie de epurare - Berzasca; • Reabilitare drum spre localitatea Bigar; • Reabilitare Centru Comunitar - localitatea Liubcova: • Amenajare teren de joaca si sport in zona de blocuri - Berzasca; • Reabilitare strazi localitatea Berzasca; • Alimentare l?i canalizare cu apa localitatea Liubcova; • Statie de epurare in localitatea Liubcova. 3.3.3. Mutatii survenite in foloslnta terenurilor

lnforrnatille care au fost utilizate la analoza schlrnbarllor in modul de foloslnta al terenurilor au fost preluate l?i analizate din diferite studii. Planul Urbanistic General, comuna 2001, elaborator S.C. P CASE - Reslta. CATEGORIA TEREN AGRICOL - arabil - pasune - fanete - vii -livezi TEREN NEAGRICOL - paduri - ape - drumuri - curti - constructii - teren neproductiv TOTAL GENERAL Memoriu proiect "Reabilitare CATEGORIA TEREN AGRICOL - arabil - pasune - fanete - vii -livezi TEREN NEAGRICOL - paduri - constructii - utllltatl - teren neproductiv Total general strizi", Berzasca, contract nr. 4167/1999 "Memoriu general PUG

TOTAL (ha) 4.977 974 2.862 1.125 10 6 23.194 20.980 1.057 102 100 955 28.171 elaborat 2005 TOTAL (ha) 4.874 973 2.836 1.049 10 6 20.071 20.000 1,2 10 60 24.945

Proprietate particulari 2.505 962 624 903 10 6 934 934

3.439

Proprietate particulari

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Date preluate din Strategia de dezvoltare a localltatll Berzasca, elaborata 2007

CATEGORIA TEREN AGRICOL - arabil - pasune - fanete - vii -livezi TEREN NEAGRICOL - paduri - teren neproductiv Total general

TOTAL (ha) 4.871 973 2.836 1.049 10 6 20.071 20.000 60 24.971

Proprietate

partlculara

Din datele de mai sus reiese faptul ca in perioada 2001 - 2007, suprafata agricola a localltatll a suferit moditlcarl minore, respectiv reducerea cu cca. 2,1%, cele mai importante scaderi fiind inregistrate de terenurilor destinate fanetelor, cu cca. 76 ha (6,75%)!?i pasunilor, cu 26 ha (cca. 1%). Cele mai importante scaderi au suferit suprafetele neagricole, cu cca. 3.134 ha, respectiv 13,5% din suprafata lnltlala, Se poate constata totodata ca cea mai mare parte din suprafata comunei este ocupata de paduri, aflate in adrnlnistratla ROMSILVA, doar 0 suprafata de cca. 3.500 ha aflandu-se in proprietate partlculara a persoanelor fizice, lnstltutll sau aqentl economici tncepand din 2001. • DEZVOL TAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE

3.4.1. Agricultura Pe fondul declinului actlvltatilor miniere, economia locala a devenit preponderent agricola, aici practlcandu-se in prezent 0 aqricultura de subzlstenta, Deoarece cea mai mare suprafata a teritoriului comunei este montana, doar 0 zona limitate de platouri !?i terase inalte pot asigura conditii pedologice pentru cultivarea parnantulul, cultura plantelor fiind restransa, 0 mare parte din terenurile de lunca de la Dunare, cu un potential agricol ridicat fiind inundate, locuitorii au fost nevoitl sa expoateze versantll zonelor mai inalte, cu 0 productivitate scazuta. in zona principalele culturi agricole sunt: porumbul, cultivat pe marea majoritate a terenurilor, graul !?isecara. Importante suprafete sunt cultivate cu cartofi. in qradlnile din intravilan sau in cele aflate in imediata apropiere a satelor, se cultiva legume, !?ipomi fructiferi. Cresterea animalelor, 0 ocupatle tradltlonala in aceste locuri este favorizata de exlstenta unor importante suprafete de pasunl !?i fanete de calitate superioara, Pentru valorificarea cat mai eficienta a terenurilor aflate in zona tnalta, in special a fanetelor !?ia pasunilor, locuitorii si-au construit salase pentru perioada de vara, cand merg la cos it, dar care pot fi utilizate !?i pe timpul iernii, cand merg cu vitele acolo pentru fan. Datorlta scaderll nurnarulu de animale, aceasta modalitate de valorificare a resurselor de hrana pentru animale, practicata intens in trecut, a devenit astazi 0 activitate sporadlca. Obiective: Pentru sporirea randamentelor de exploatare agricola !?ide crestere a animalelor se recornanda rnasuri care sa vizeze: • valorificarea zonelor de pasunat printr-un pasunat ecologic care sa previna degradarea acestora, • incurajarea dotarilor cu utilaje agricole a gospodariilor populatlei !?ivalorificarea suprafetelor cu 0 productivitate buna, aflate in cadrul bazinetului Liubcova. • incurajarea reallzarll unor ferme agro-turistice pe valle Berzasca, Orevlta !?iin zona Bigar. 3.4.2. Industrie ,i comert Includerea comunei in Parcul Natural Portlle de Fier impune 0 dezvoltare economlca care trebuie sa alba in vedere promovarea acelor activitati cu caracter industrial, care prin natura lor pot ave a un potential ridicat de dezvoltare pe termen mediu !?i lung in conditiile respectarii valorile mediului natural. in acest

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin context, demararea oricaror activitati cu caracter industrial trebuie evaluata din punct de vedere a impactului asupra mediului !?i a necesltatll unor masuri realiste de protectle !?i/sau refacere a mediului natural. in prezent, pentru executarea lucrarilor de modernizare a ON 57 s-au impus importante lucrari de derocare, extractla unor agregate minerale (pletrlsuri, nisipuri etc.), lucrarl care nu au fost urmate de masuri de reconstructle ecologica, avand un impact vizual negativ asupra mediului. in conditiile in care transportul pe apa ramane cel mai ieftin, se impune integrarea zonei in circuitul comercial al zonei, prin reabilitarea amenaiarilor portuare existente !?i utilizarea acestora ca puncte de expediere a marfurllor !?i produselor locale, precum !?i de descarcare a celor destinate pletel locale.

Obiective:
• • • promovarea unor activitati industriale cu impact minor asupra mediului; impulsionarea dezvoltarii rnestesuqurilor tradltionale: limitarea punctelor de extractle a materialelor de constructll la minimul necesar pentru necesltati locale !?ilntretlnerea infrastructurii; • refacerea infrastructurii portuare

3.4.3. Servicii comunale

Aceasta categorie de actlvltati este condltlonata de nivelul dotarilor tehnice existente in zona privind alimentarea cu apa, canalizarea, alimentarea cu energie etectrice, gestionarea deseumor,

infrastructura de acces, comunicafiile, termoficarea etc. Alimentarea cu apa

La nivel de cornuna, alimentarea cu apa este rezolvata diferit, necesarul de apa fiind asigurat in cea mai mare parte din surse individuale !?i colective. in prezent, localitatea Berzasca dispune de alimentarea partlala cu apa, reallzata recent, constand din 7 km retea de aductlune !?i 0 retea de distributie de 3,5 km . ..l Intr-o prima faza, la aceasta retea au fost racordate 770 de gospodarii, un nurnar de peste 600 de gospodarii urmand a fi racordate ulterior, un nurnar de cca. 490 de gospodarii avand asigurat necesarul de apa din surse individuale sau colective. Procesul de racordare la reteaua existenta a tuturor locuitorilor urrneaza sa fie continuat. Localitatea Bigar dispune de 0 retea de alimentare cu apa rnlxta, fermata din surse individuale (puturl) !?i 0 aductlune care asigura guri de exploatare colectlva sub forma cisrnelelor amplasate pe strazi, Sursele existente asigura un program de alimentare permanent pentru totl utilizatorii. Pentru satul Liubcova exlsta in prezent un proiect depus spre flnantare europeans pentru alimentarea cu apa a localltatil.

Canalizarea
in prezent localitatea Berzasca dispune de 0 retea de canalizare de cca. 5,5 km !?ide epurare. Un proiect similar Se afla in diferite faze de aprobare pentru localitatea Liubcova.
0

statle de

Alimentarea cu energie electrlca

La nivelul comunei reteaua de alimentare electrlca tnsumeaza peste 11,5 km, aslqurand necesarul pentru intreaga populatle, exlstand poslbllltati de extindere spre zonele cu potential turistic !?i cele destinate actlvitatilor economice.

Gestionarea deseurllor menajere

La nivelul comunei exista structuri locale care se ocupa cu colectarea deseurilor, acestea fiind depozitate provizoriu intr-un spatlu pus la dlspozltle de catre prirnarie pe valea Orevlta, Dupa rezolvarea la nivel zonal a acestei probleme, prin amenajarea unei gropi ecologice, depozitarea acestora se va face in mod centralizat in concordanta cu Planul Judetean de Gestiune a Deseurllor,

Cai de acces
Accesul din !?i spre localitate se poate realiza pe ON 57 Orsova - Bazias, care trece !?i prin cornuna, Nu exista drumuri judetene. Se poate aminti prezenta unui drum neclasificat, aflat intr-o stare relativ proasta, care face legatura prin Brestelnic cu localitatea Ravensca, din bazinul superior al Nerei.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

o alta posibilitate de acces in localitate este cea fluviala, modalitate uzitata secundar din cauza declinului economic l?i in conseclnta a transportului comercial sau de persoane dupa 1990. Legaturile intre localltatile comunei si alte zone de interes se reallzeaza prin intermediul DC Cozla - Bigar, a drumurilor locale, forestiere etc. in interiorul localltatllor exlsta 6 strazl principale l?i 20 strazi secundare.
Reteaua de comunlcatll Este reallzata prin telefonia flxa asigurata de RomTelecom pentru cca. 300 de abonati l?i prin telefonia rnoblla care acopera cea mai mare parte a localltatll. Au fost introduse serviciile de internet atat la nivelul institutiilor de baza cat l?i la unii cetatenl, La nivelul comunei nu exista

retea de termoficare

§i gaze naturale.

Obiective: Cresterea nivelului calitatii vietli locuitorilor comunei prin extinderea l?i trnbunatatirea serviciilor comunale, astfel: • realizarea l?i extinderea retelei de apa potablla l?i canalizare la nivelul tuturor localltatllor componente; • recuperarea l?i epurarea apelor pluviale; • modernizarea l?i dotarea zonelor publice cu cele necesare pentru pastrarea curatenlei l?i recuperarea resturilor menajere; • lmbunatatirea leqaturilor cu exteriorul prin Irnbunatatirea transportului in comun si reluarea leqaturilor directe cu localltatlle din bazinul superior al Nerei; • revitalizarea transportului fluvial prin refacerea l?itmbunatatlrea infrastructurii portuare; • reabilitarea l?i modernizarea strazllor din interiorul localltatllor: • extinderea utilizarii telefoniei mobile l?i a internetului, inclusiv in cadrul infrastructuri turistice ce se creeaza, 3.4.4. Silvicultura Padurile, prin functllle de protectle l?i socio-economice pe care Ie indeplinesc, constituie 0 avutle de interes national, in beneficiul intregii socletatll, in acest context, gestionarea corespunzatoare a fondului forestier este 0 conditie esentiala pentru rnentinere si consolidarea calitatii habitatelor, prin masuri eficiente de administrare, ingrijire l?i exploatare ratlonala,

3.4. 5. Turism
Obiective: • incheierea procesului de punere in posesie a suprafetelor tmpadurite, revendicate; • limitarea taierilor haotice din fondul forestier; • replantari pe terenurile degradate; • asigurarea cu material saditor a localnicilor care doresc sa-l?i valorifice terenurile degradate/nefolosite prin trnpaduriri: • colectarea l?ivalorificarea locala a altor resurse decat cele silvice (fructe de padure, ciuperci, plante medicinale etc.), 3.4.5.1. Potentlalul turistic in ceea ce priveste turismul, analiza socloloqlca arata sltuatll foarte diferite ale localltatllor comunei Berzasca. Din punctul de vedere a tipurilor de turism practicat, tipologiei turistilor, cat si din perspectiva obiectivelor turistice existente si potentlale, satele Berzasca si Liubcova prezinta multe similitudini, in timp ce satul Bigar se diferentlaza de acestea. Daca in zona [oasa, pe malul Dunarll, se poate dezvolta un turism cu anumite caracteristici, adaptat unei anumite tipologii de consumator, bazat mai mult pe divertisment l?i odihna, in zona tnalta, a localitatii Bigar, specificitatea este cu totul alta. Aici, la oferta speclflca, a cornunltatll l?i a mediului in care aceasta traleste se adauqa zestrea naturala a Parcului Naural Portlle de Fier, zona in care se impune respectarea strlcta a reglementarilor ariilor protejate. Cu toate acestea, turismul reprezlnta 0 activitate potentlala, in zona exlstand dotari tehnice care sa poata suporta un flux turistic organizat, de dimensiuni reduse. Mentlonarn exlstenta in localitatea Berzasca a unor capacitati de cazare. Dar la analiza dezvoltaril turismului in zona trebuie sa se lina seama de caracteristicile specifice

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin ale flecarui areal in parte.

Bigar
La Bigar sunt preponderenti turistii cehi, tnsa, odata cu plecare cehilor in Cehia sau cu decesul etnicilor cehi, casele acestora sunt cumparate pentru a fi transformate in case de vacanta. Nu exlsta nici 0 pensiune omologata in sat iar locurile de cazare sunt la satenl, Atractille turistice din Bigar, asa cum sunt ele svldentlate de sateni sunt multiple: ~ Patrimoniul material compus din case Ie tradltlonale cu un singur nivel. Satenll au constlentlzat valoarea turistlca a arhitecturii tradltlonale mai ales prin intermediul turlstllor cehi. Casele tradltlonale sunt ingrijite, zuqravite-vopsite, Opiniile turistilor cehi despre case Ie de aici au marcat modul de gandire al localnicilor, lnteractlunea cu acestla favorizand valorizarea patrimoniului de aici. Referitor la culorile cu care i~i zuqravesc casele, turlstll spun ca aici este "eureubeu de eulori" (Bigar, femeie, 32 de ani); ~ Patrimoniul imaterial dat de aspectul arhaic ~i modul de viata patriarhal (viata religioasa activa, obiceiurile culinare ce Ie amintesc de bunici, limba ceha arhalca pastrata aici care Ie arnlnteste cehilor de satele cehesti de acum 70-90 de ani din Cehia, descriindu-I ca un sat cu bunici desprins din povestlle copllariei: La toate aceste valori se pot adauqa obiective speeifiee, printre care amintim: ~ Casa pictorului local ~ Morile de apa ~ Peisajul montan. in prezent exista doua categorii de turisti in Bigar: turistii rornani, proveniti din centrele urbane mari, Tlrnisoara sau Resita care i~i construiesc sau doresc sa-si construiasca 0 casa de vacanta ~i turistil cehi care practica un turism etnic. Populatla foarte tmbatranlta a satului Bigar ~i tendinta de migrare a tinerilor spre Cehia vor determina in perioada urmatoare schimbarea structurii etniee a loealnicilor. Acestla vor fi tnlocultl de eei venltl din urban care sunt lnteresati sa-sl construlasca aici case de vacanta sau pensiuni turistice. intr-un scenariu pesimist, satul Bigar va fi peste 10 ani un sat eehese (ara eehi (Bigar, barbat, 50 de ani, stabilit in Cehia). Se poate estima ca raportul dintre turismul etnic si turismul bazat pe case Ie de vacanta se va inversa. Cu alte cuvinte, nurnarul turlstllor cehi ~i al etnieilor cehi se va reduce, crescand numarul persoanele ce-si vor curnpara case de vacanta.

Caracteristici ale turismului practicat in Berzasca §i Liubcova

S-au identificat doua categorii de turisti-pescari: cei care pescuiesc la Dunare ~i cei care prefera Valea Mare. Turistll ce yin la Berzasca sau Liubcova sunt preponderent lnteresati de practicarea pescuitului sportiv, iar atunci cand yin prefera sa loculasca la corturi (cea mai mare parte), in gazda sau la pensiuni trnpreuna cu familiile lor. De asemenea, exlsta alte categorii de turistl reduse numeric care tranzlteaza aceasta zona: turisti strainl care yin cu vase de croaziera pe Dunare si acosteaza la pensiunea din Berzasca, turistl stralnl, ciclisti care sunt in trecere spre 0 alta destinatie, turisti excentrici care aleg ca mijloc de deplasare mersul pe jos sau mersul pe rnaqarl etc. Sintetlzand tipurile de turisti enumerate anterior dupa structurile de cazare utilizate, se pot retine cele mai solicitate forme de turism: turismul rural sau agroturismul ~i turismul in campinguri, casute de lemn. Din punctul de vedere al atractlilor turistice in aceste sate, ele nu constituie in sine puncte de atractie turistlca, neavand 0 unitate arhitecturala care sa atraqa turistii precum are satul Bigar. in aceste 2 sate turistli apreclaza doar anumite case sau obiecte, lnsa nu intregul sat ca ansamblu. Punctele lor de atractle sunt Dunarea ~i muntele. Atat Dunarea, cat ~i muntele, ofera frurnusetea peisajului cu fauna si flora specifica, linistea, intimitatea -izolarea. 3.4.5.2. Resurse ale cadrului natural §i antropic • Resurse ale cadrului natural Cum teritoriul administrativ al comunei este cuprins in cea mai mare parte in cadrul Parcului National "Portile de Fier", obiectiv de categoria V.IUCN, ce deflneste un peisaj sau arie protejata, administrata in principal pentru conservarea peisajului ~i recreere, activitatea turistlca in zona va trebui sa se incadreze in regulile ~i reglementarile impuse de acesta.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

intinsele suprafete forestiere de pe suprafata comunei, aflate in cadrul Parcului National, bogate in vanat, pot constitui arii de vanatoare in condltllle respectaril legii si a regulamentului de functlonare al Parcului National .Portlle de Fier". Pentru valorificarea malurilor Dunarii, se va amenaja un pietonal cu pista de biciclete pentru a • face poslblla crearea unui traseu cicloturistic. De asemenea, infrastructura exlstenta poate fi utlllzata pentru cicloturism montan, pe drumurile comunale, cele vicinale ~i forestiere din zona se pot organiza trasee care sa asigure trecerea din valea Dunarii spre nord in bazinul vaii Nera, pe valea Orevita spre Ravensca sau pe valea Berzasca spre Banita ~i Valea Nerei. Zona prezlnta interes ~i prin flora spontana, speclflca, ce da un colorit deosebit carnpurilor in • perioada de prirnavara - vara, Punerea in valoare a obiectivelor de interes turistic situate in zona: Pestera Zarnonita, pe valea • Dragoselea ~i Cascada Plsatoarea (curcubeul pe platra), Izvorul rece, Cheile Sirinia, Cascada mica, ruinele Manastirii Sirinea, etc. situate pe valea Sirinea. Formele de exocarst ~i existents unor obiective de interes speologic, • Exlstenta unor importante resurse piscicole de apa dulce, in Dunare sau in apele constituie de • asemenea resurse pentru dezvoltarea pescuitului sportiv.

Resurse ale cadrului antropic obiective de interes arheologic si istoric (cetatea Drencova, cetatea daclca de la Stenca Liubcovei, ruinele rnanastirii Sirinia, biserica de sec XVIII din loc. Berzasca etc.); casa pictorului ceh Josef Rehak din Bigar, muzeu de arta naiva: • Biserica ortodoxa "Sfintii Arhangheli", datand din 1836, este cea mai veche blserlca romaneasca din Clisura Dunarii, Biserica ortodoxa sarbeasca de la Liubcova ~i ruinele manastirii de la Sirinia, cu hramul "Sfantu • Nicolae" manastlre rldlcata la cumpana dintre sec. XIV-XV morile de apa din Bigar, elemente de tehnlca populara: peisajul construit al satului Bigar: trama stradala ~i constructllle traditlonale unitare; constructiile industriale degradate de la Cozla, elemente nelistate ale patrimoniului arhitectural • industrial.

• • •

3.4.5.3. Popuneri de dezvoltare ,i amenajare turlstlca a teritoriului Asa cum am aratat in capitolul anterior, resursele naturale ~i antropice existente in acest teritoriu au un grad ridicat de diversitate, originalitate ~i atractivitate. Aceste resurse pot favoriza dezvoltarea diferitelor forme de turism in teritoriul studiat. Pentru aceasta sunt esentlale asigurarea unor facilitati pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor de servicii turistice. Forme de turism posibil a fi dezvoltate: turism pentru odihna si recreere; turism cultural • turism etnic; • turism de tranzit; turismul naval; pescuit ~i vanatoare: ecoturism; • cicloturismul - ciclism de tura ~i mountain-bike; • turism ecumenic, • turism stiintific etc. Aceste forme de turism nu sunt exclusive. Ele se pot manifesta simultan in puncte diferite. Cunoasterea formelor de turism ce pot fi practicate in acest teritoriu precum ~i a interferentelor acestora in diferite puncte, contribuie la luarea unor masuri de dezvoltare turistlca, Pentru dezvoltarea acestor forme de turism vor fi semnalate propunerile ~i poslbllltatlle de amenajare turlstlca,

• • • • •

Turism pentru odihna ,i recreere

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Analizand structura piramidei rnotivationale umane, putem concluziona ca pe primul loc in ierarhia motivationala a ajuns nevoia de repaos !iii reconfortare, satisfacuta printr-un complex de conditii !iii mijloace in afara resedintel permanente. Ea se intensifica pe masura cresteril nevoii populatlei de a-si reface capacitatea de rnunca, a reducerii saptarnanil de lucru, precum !iii a cresterea independentei de mlscare, in acest context, zona studlata are conditll favorabile de dezvoltare (aer curat, llniste, peisaje reconfortante. Necesita tnsa rnasuri pentru: • • • • • dezvoltarea !iii cresterea confortului structurilor de cazare; dezvoltarea allrnentatlel publice !iii a poslbllltatllor de divertisment in localltatile din zona studiata: limitarea turismului neorganizat, haotic, limitat la pescuit; valorificarea interesului pentru conservarea blodlversltatll in condltllle pastrarli tradltlllor locale, valorificarea malurilor Dunarii in beneficiul tuturor prin realizarea unei alei de prornenada, pe malul lacului, pe toata lungimea falezei

Turism cultural
Atractille turismului cultural sunt reprezentate de peisajul cultural dat de asezarea ceheasca Bigar, unul dintre satele cehestl din zona Clisurii Dunarll, Acest sat se remarca printr-o foarte buna conservare a tramei vechi stradale !iii a constructlllor de locuit !iii anexelor. De asemenea, sunt de remarcat elemente de tehnica populara-rnorile de apa din Bigar. Casa pictorului ceh Josef Rehac a devenit in ultimii ani un obiectiv turistic cultural, un muzeu de plctura nalva, Evenimentele tradltlonale (Nedeea) !iii unele rnanifestari folclorice, ca de exemplu Festivalul mlnorltatllor !iii tntalnlrlle organizate de catre comunitatea ceha de la Bigar au potential de atractie turistica, Peisajul cultural generat de actlvitatlle umane specifice din zona (aqricultura !iii cresterea animalelor) poate fi valorificat turistic mai ales in zona gospodariilor izolate ale localnicilor (salase) prin crearea unor trasee turistice care sa Ie includa,

Turism de tranzit
Este forma de turism practicat de toate categoriile de turisti si nu numai, care strabat teritoriul in tranzit. Dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare a DN 57 este de anticipat 0 crestere a nurnarului de persoane care vor tranzita zona. Pe lana avantajele legate de fluidizarea clrculatlei in zona, se creeaza premisele unei dezvoltari economice a zonei mai ales in domeniile turismului !iii serviciilor. in acest sens, va fi necesara construirea unor structuri de cazare turistlca, statii de benzlnarie, spatii de desfacere pentru produse locale, parcaje, puncte de belvedere etc.

Turismul nautic
Prin situarea sa la Dunare, Berzasca poate sa devina un loc de popas !iii divertisment pentru turistii care tranzlteaza zona. Desl comuna Berzasca nu a fost lnclusa ca statle in cadrul rutei fluviale Bazlas - Portlle de Fier II in cadrului Planului de Amenajare a Teritoriului National- sectlunea Retele de transport pentru a intra intr-un proces de refacere !iii modernizare, credem ca este necesara sprijinirea de catre adrnlnlstratla iudeteana a revitalizarii !iii rearnenajarii portului fluvial.

Turism pentru pescuit §i vanatoare

Turismul pentru pescuit se desfasoara atat la Dunare cat !iii pe apele repezi de munte, respectiv pe valle Berzasca, Sirinia !iii Orevlta, Pentru a stimula aceasta forma de turism, autorltatlle locale pot crea facilitati prin amenajarea unor platforme, spatll de campare, etc. Tlnand cont de caracteristicile morfo-fiziologice ale zonei, cat si de potentlalul real de vanatulul din zona, turismul de vanatore dispune de poslbllltati de dezvoltare. Actiunlle de vanatoare sunt interzise prin Regulamentul de funcnonare al PNPF in zonele de protectie inteqrala din cadrul parcului. Este permis vanatul lupului, rasului, vulpilor, rnistretului, capriorului, cerbului, etc., vanat specific zonelor lmpadurite, de munte, iar la Dunare a pasarilor de apa !iii a iepurilor.

Ecoturismul
Poate constitui principala oportunitate de dezvoltare a activitatilor turistice in cadrul Parcului Natural Portile de Fier. Astfel, se poate practica drurnetla pe traseele marcate din cadrul parcului. Acest tip de turism permite nu numai 0 mai buna cunoastsre a unui peisaj de un pitoresc deosebit, ci !iii a modului de

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin viata ~i ocupatiile locuitorilor din zona, prin includerea in traseu a unor qospodarf izolate a localnicilor (salase), Interesul pentru asemenea trasee ar putea fi reliefat ~i de varietatea structurilor geologice ~i petrografice ale zonei, de relief, structuri carstice, de prezenta unor asoclatll vegetale deosebite, inclusiv specii rare ~i edemice. Pentru iubitorii avifaunei locale se pot instala observatoare in diverse locuri ale parcului Natural de unde sa poata fi admirate speciile de pasarl din zona. Cicloturismul Cicloturismul poate fi amplificat prin includerea localitatii intr-un traseu turistic pe bicicleta organizat la nivel zonal, pe Clisura Dunarii, cu mai multe statii de oprire ~i recreere. Localitatea Berzasca poate constitui punctul de plecare pentru un circuit montan-bike, organizat pe traseul: Berzasca-Cozla-Valea Sirinia-Bigar-Debeliliug-Camenita-Berzasca. De asemenea, aceasta localitate poate fi un punct de pornire pentru un traseu montan-bike care sa lege Clisura Dunarll cu Valea Superioara a Nerei ~i cheile Nerei, pe traseul Liubcova - Brestelnic-Valea Slchlevlta-Ravensca, utlllzand actualul drum de leqatura, Un alt circuit de acest tip se poate organiza pe traseul: Berzasca-Valea Sirinia (sau V. Berzasca)Debeliliug- pe drumurile forestiere ce strabat Valea Dragoselea spre Valea $ipotului - $ipotul VechiDaloset-Barz-RavenscaValea Sichevita-Brestelnic-Liubcova-Berzasca. Turism ecumenic Prezenta in aceasta zona a unor importante lacase de cult poate constitui un motiv intemeiat pentru promovarea ~i includerea acestora intr-un traseu turistic cu specific ecumenic. Biserica ortodoxa "Sfintii Arhangheli", datand din 1836, este cea mai veche blserlca rornaneasca din Clisura Dunarll, Alte obiective cu caracter cultic din zona sunt: biserica ortodoxa sarbeasca de la Liubcova ~i ruinele rnanastlril de la Sirinia, cu hramul "Sfantu Nicolae" manastire ridicata la curnpana dintre sec. XIV-XV. Turism ~tiintific Turismul stllntiflc are un real potential de dezvoltare pe teritoriul comunei Berzasca prin cercetarea unor zone de interes geologic, arheologic, speologic, forestier, botanic sau mixt. Desfasurarea in bune condltli a turismului presupune atat accesul la spatli de cazare ~i allmentatle publica cat ~i realizarea unor dotarl edilitare si de agrement, secondate de exlstenta unor programe de divertisment. in acest moment, in localitatea Berzasca functloneaza 0 pensiune turistlca (Pensiunea .Jsabela") claslflcata 2 margarete, cu un nurnar de 20 locuri. Totodata, interesul localnicilor pentru turism se reflecta ~i in efortul de a construi noi pensiuni, in prezent existand un numar de 5 unitati aflate in diferite stadii de aprobare si executle a lucrarilor,

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Pentru dezvoltarea turistlca a zonei, autoritatllor admlnlstratlel vizeze urmatoarele directii de actlune: • • • publice judetene ~i locale trebuie sa

• • • • • • • • •

asigurarea echlparli edilitare (apa curenta, canalizare, energie electrica) a zonelor existente ~i a celor propuse pentru dezvoltare turistlca: modernizarea drumurilor comunale, crearea de noi spatii de parcare de-a lungul principalei artere de clrculatle din zona, DN 57; extinderea poslbllltatllor de agrement in vederea reducerii sezonalltatll turistice - partie de schi, terenuri de sport, centru de echltatle, trasee pentru biciclete de teren, construirea sau amenajarea unor sall de spectacole in spatiu inchis ~i in aer liber: cluburi, spatii pentru servirea mesei - cu specific local. asigurarea unor spatli de campare pentru corturi, rulote, maslnl etc. amenajarea unor puncte de odlhna ~i belvedere; construirea de noi structuri de cazare; instruirea localnicilor in actlvltati de turism cu scopul valoriflcarll produselor locale ~i a serviciilor turistice; diversificarea serviciilor turistice; promovarea turistica a zonei; reabilitarea constructiilor cu valoare patrimoniala: arhitectura industriala la Cozla, casa pictorului ceh de la Bigar; crearea unor puncte de informare turistlca: tnflintarea unui muzeu al mineritului la Cozla.

3.4.6. Propuneri de dezvoltare si amenajare turistica a teritoriului

Au fost sintetizate opiniile turlstllor ~i ale admlnistratlel la punctul 2.12.2 locale. Opiniile proiectantului se reqasesc

1. Opiniile turistllor
in cadrul cercetarll sociologice realizate in perioada 12-18 iulie 2008, au fost investigate opiniile turlstllor despre starea actuala ~i viitoarea dezvoltare a turismului in zona. Satu/ Bigar

Scenariu/ pesimist
intr-un scenariu pesimist, peste 10 ani, Bigar va fi un sat cehesc fara cehi (Bigar, barbat, 50 de ani, stabilit in Cehia). Odata cu acest scenariu estimam ca raportul dintre turismul etnic si turismul bazat pe casele de vacanta se va inversa. Cu alte cuvinte, turistii cehi se vor imputina, iar cei care i~i vor curnpara case de vacanta vor fi tot mai multi.

Scenariu/ prop us
Este poslblla cresterea ponderii turismului montan prin marcarea unor trasee (vezi schema). Promovarea acestora se poate realiza printr-un concurs anual de ciclism montan. Intr-o etapa ulterioara, pe acest traseu se poate repune in functiune mocanita de pe Valea Mare cu prelungirea catre Bigar.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin SGIEMA TRASEUWIMJNTAN

salasuri/rnlibi • pescuit· ~ mocanita;';· i] complex sportv' •

~ ~

8 8

• curcubeul de piatra • ruinele manastirii • cascada

Sate/e Berzasca $; Liubcova Scenariul propus • Cresterea ponderii turismului montan in mod etapizat prin conturarea unor trasee (vezi schema). Promovarea acestuia se poate realiza printr-un concurs anual de ciclism montan. • Intr-o etapa ulterioara, pe acest traseu se poate repune in functiune rnocanita de pe Valea Mare. in satele Berzasca ~i Liubcova amenajarea celor mai atractive zone turistice pot conduce la doua situatii total diferite din punct de vedere a dezvoltarli localitatilor: pesimista pentru economia locala, se vor construi case de vacanta care sa blocheze accesul la malul Dunarll, asa cum s-au dezvoltat satele din comunele invecinate din zona Cazanelor Mici, Cazanelor Mari, unde malul a fost practic privatizat. Aceasta varianta de dezvoltare urbanistica va restranqe dezvoltarea turismului. 2. in varianta optimista pentru economia locala, au fost sintetizate urmatoarele propuneri de lnterventle sau dezvoltare: salubrizarea malurilor, amplasarea unor toalete ecologice, ponton pentru pescari, pista de bicicleta, golf curat pentru inot in Dunare, arnbarcatiuni care sa plimbe turistii pe Dunare, zona de pensiuni, zona de camping pentru corturi si rulote (pozitionandu-le paralel cu pontoanele de pescuit si respectand 0 distanta ce sa asigure intimitate), zona de cusute de lemn trebuie sa dlspuna si de facllttaf (rnasuta, scaune, etc.). Referitor la ideea unei faleze pe intregul mal care sa permlta accesul public la Dunare trebuie sa mentlonarn ca exista un conflict de interese intre acei turistl care doresc sa-§i construiasca case de vacanta pe mal si totl cellaltl turlstl, In situatia in care accesul va fi restrictionat din cauza caselor de vacanta sau a pensiunilor, dezvoltarea turismului aici va ave a de suferit. In plus, faleza presupune un vad comercial cu un potential foarte mare. De pilda, construirea de-a lungul falezei a unor terase, restaurante, pescarii, magazine de suveniruri ar aduce un ca~tig pentru toti cei irnplicati in asigurarea cu servicii turistice sau beneficiarii acestora: tntreprinzatori, localnici, anqajati, turisti, etc. Construirea falezei va duce la cresterea valorii terenurilor de la mal, fiind exclusa scaderea preturilor acestora. In plus, nu numai terenurile de pe mal vor avea valoare, ci toate terenurile din imediata apropiere. Pentru cresterea atractivltatll celor doua localltatl ~i punerea in valoare a patrimoniului material ~i imaterial, se propune promovarea sarbatorii Ruga-Nedee si organizarea unor cursuri de dans popular in perioada respectiva ~i mentlnersa loculntelor traditlonale 1inand cont de preferintele turistilor. 2. Administratia locala • Alaturi de locuitorii comunei Berzasca, administratia locala consldera ca turismul reprezlnta principala rarnura econornica cu potentlal de dezvoltare. In cadrul procesului de elaborare a Strategiei de dezvoltare a comunei Berzasca, a fost identificata 0 Dlrectle strategica ce are ca obiectiv Crearea si Dezvoltarea Infrastructurii pentru Sport, Turism si Agrement.

1. in varianta

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin OBIECTIVE Identificarea si inventarierea potentialului turistic local. Dezvoltarea si promovarea acestui potential ACTIVITATI

Amenajarea zonelor turistice; Amenajarea traseelor turistice; Construirea de pensiuni turistice; Infiintarea unui Centru Comunal de Informare turistica; • Reabilitarea unor obiective turistice. • Crearea unei infrastructuri pentru Amenajarea unei zone de promenada; sport si agrement Amenajarea unui Parc de vanatoare; Modernizarea Bazei sportive; Infiintarea unui Club de Yahting pentru sporturi nautice; • Infiintarea unui atelier de reparatii, ambarcatiuni si alte echipamente pentru activitati nautice. Sursa: Strateqia de dezvoltare a comunei Berzasca

• • •

• • •

3.4.7. Direc\ii principale

de actlune in vederea dezvoltarii

economice

§i de crestere a calita\ii

vletll:

Potrivit strategiei de dezvoltare econornlca pe termen scurt §i mediu, principalele dlrectll de actlune pentru dezvoltarea economica §i cresterea calitatii vietii sunt: • crearea unui mediu favorabil afacerilor §i sprijinirea sectorului IMM, a carer activitate sa valorifice resursele locale; • acordarea de facilita1i pentru investitori, • promovarea potentialulul economic natural §i social existent, • crearea de zone pentru dezvoltare lndustrlala §i turistlca, • crearea de parteneriate intre APL Berzasca §i unii investitori, • amenajarea unei Plete agro-alimentare §i de Gros. Dezvoltarea actlvitatilor agricole §i industriale prin: 1. sprijinirea Inflintarii unor micro ferme in domeniul zootehniei, pisciculturii, legumiculturii §i pomiculturii; 2. sprijinirea unui centru de colectare, prelucrare §i ambalare a fructelor de padure §i plantelor medicinale; 3. sprijinirea tnfllntartl unui centru de sacrificare §i prelucrare a carnll, 3.4.8. Ramuri prioritare posibil a fi dezvoltate:

• • • •

lerarhizarea prioritatllor de lnvestltll ar trebui sa tnceapa de la: 1. Situatiile care necesita interventii de urgenta: existenta unor cladiri valoroase pentru peisajul urbanistic local, aflate in diferite stadii de degradare; exlstenta unor zone lipsite de utilitati sau cu utilitati aflate intr-o stare avansata de uzura: necesitatea consolldarll de maluri, arnenlntate de 0 erodare accentuate: agresiuni in situri naturale, arheologice §i culturale (distrugerea sitului de la Stenca Liubcovei, presiunea exercitata asupra valorilor arhitecturale de la Bigar, etc.); • fenomene de izolare §i segregare soclala,

2. Interventii minime In zone/e cu vizibilitate maxima (pe principiul eforlului minim cu efect maxim). 'intretinerea §i rnentlnerea curatenlei pe malul Dunarll §i a afluentllor acesteia (Orevlta, Berzasca, Sirinia), • Realizarea unor arnenajari minimale pentru pescuit (adaposturi, utllitatl, locuri de parcare, platforme §i arnenajari de mal pentru pescuit etc.) §i pentru turistll care yin in zona cu cortul (Iocuri de campare cu infrastructura necesara), • Traseu pietonal §i de biciclete pe malul Dunarii, realizat in etape. • 3. lntr-o etapa ulterioara programul de investitii va trebui sa se concentreze pe asigurarea dezvoltarii economice In primul rand a turismului, prin: • cresterea unui fond minim de dotari pentru asigurarea serviciilor de cazare (camping §i bungalow-

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin uri, pensiuni de capacitate mica dar cu posibilitati ulterioare de extindere, case de oaspef amenajate in constructll vechi, reabilitate), • lnvestltli in actlvltati de productle specifice zonei ~i revitalizarea mestesuqurilor traditlonale (activitati piscicole ~i agricole; incurajarea practicarii unei agriculturi familiare, care sa asigure legume ~i fructe atat pentru consumul propriu dar ~i pentru plata din zona; cresterea animalelor, exploatarea ~i prelucrarea lemnului; apicultura: • crearea unui centru de reabilitare a mestesuqurllor traditlonale locale (cusaturl, constructli in lemn, decoratluni cu specific local etc.). • Creerea unor ateliere specializate pe construirea unor arnbarcatlunl usoare etc. • crearea infrastructurii primare pentru facilitarea lnvestltlllor din turism: • infrastructura rutiera: • retea de transport public care sa sporeasca accesibilitatea zonei; • utllltatl publice, electricitate, apa, cornunlcatll: • organizarea unei retele de transport pe apa: • preqatirea profesionala pentru cei care vor lucra in turism; • promovarea imaginii comunei. 4. Alte tipuri de investitii ar putea fi airectionete ceire sporirea atractivitatii zonei prin: imagini §i activitati unice inspirate din specificul zonei §i bazate pe principii ecologice: ~ locuinte lacustre, ~ platforme ~i pontoane pe apa, ~ mici restaurante ~i baruri la malul apei, ~ inchirierea de barci, ~ plata de produse locale organizata regulat, ~ organizarea de excursii regulate, cu ghidaj pe apa ~i prin parcul natural Portllor de Fier, ~ lnltlerea de constructli in zona turlstlca Debelilug, ~ racordarea ulterioara a zonei turistice Debelilug cu malul Dunarii prin intermediul unei linii ferate, reabilitate. 5. in urmetoeree etapa sunt preconizate investitii so/ide In: extinderea retelei de drumuri ~i utllitatl, crearea de debarcadere ~i porturi pentru ancorarea barcllor ~i vaselor de agrement usoare, in vederea Incurajarii turismului nautic, ~ completarea fondului construit destinat turismului prin: pensiuni noi, extinderea celor vechi, case de vacanta: locuinte pentru lucratorll in turism etc. ~ crearea unei retele complexe ~i extinse de servicii turistice. Totodata, in fazele mai avansate de dezvoltare, zona va fi cornpletata de conversia structurilor industriale de la Cozla intr-un complex turistic hotelier de confort ridicat ~i completarea zonei turistice Debelilug. ~ ~

3.5 EVOLUTIA POPULATIEI

Efectivul populatlei comunei Berzasca s-a diminuat de la 3742 in 1990 la 3022 in anul 2007, reprezentand 0 scadere cu 1/5 din populatla anului de referlnta 1990. Sporul natural negativ datorat reducerii natalitatll ~i a efectivelor de populatls tanara la varsta fertilitatii au determinat actuala sltuatls demografica a populatlel, Migratia populatlei in varsta de rnunca spre orasele industriale din regiune sau a tinerilor spre centrele urbane au condus de asemenea la reducerea nurnarulul populatlel stabile. Analiza arata un reviriment al sporului migrator prin reducerea dlferentei intre numarul plecarilor ~i cel al stabilirilor.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

250 200 150 100

Situatia comparativa a plecarllor §i stabilirilor in comuna Berzasca

o Stabiliri o Plecari

Sursa: Dlrectla Judeteana de Statlstlca Caras Severin Numarul plecarilor din localitate a atins maximul in 1990, cand legislatia a devenit foarte permisiva in ceea ce prlveste mobilitatea, dupa care s-a redus. in perioada 2000-2007, nurnarul de plecari s-a rnentlnut relativ constant la un nurnar mediu de 55 persoane/an. Foarte sugestiva pentru relevarea evolutiei efectivului populatlel, luand in considerare criteriul varsta si sex este reprezentarea in aceeasl diagrama sub forma de piramida a populatlei din momentul recensamintelor 1992 l}i 2002.
Q)

1:3

c
'Ei!

'I:
iji

...

('.I

9)-64 55-59 ~-54 45-49 40-44 35-39 3:1-34 25-29 20-24 15-19 10-14 5-9

en ~
,(13 ..Q

('.I

('.I

0 0

,'" ...... =-~

'!1!l

~;
"'~
.. '6 E

-c=-=-

'" .........

1/l- 1/l-2

II
('.I

,(13 ..Q

-2

('.I

m m
"a:; E

0 0

('.I

'"

'" 'I: ,:: '" c..

'C
0 0 N 0 LO

~ ...

ff
0 0

"a:; E

0 0

0 LO

'9

0 LO

0 0

oC;'

Sursa: Dlrectla Judetsana de Statistlca Caras-Severin

Rata bruta a natalitatii ,i mortalitatii Mortalitatea rldlcata este un fenomen caracteristic ruralului romanesc l}i are cauze complexe fiind atat 0 consecinta a tmbatranirii demografice cat si 0 rezultanta a factorilor sociali l}i economici: accesul la servicii, calitatea vletll, nivelul de educatle, Populatla comunei Berzasca se caracterizeaza prin deficit demografic, respectiv nurnar redus de nascutll vii fala de numarul persoanelor decedate, Populatla din zona de studiu are un comportament demografic specific zonei Banatului, cu rata redusa a natalitatii l}i pondere mare a populatiel trnbatranlte. Este de remarcat in ultimii ani reducerea ratei rnortalltatll, lnfluentata fiind de efectivele in crestere mari ale grupei de varsta peste 65 ani. Cele mai inalte valori ale mortalitatll au fost inregistrate in anii 1995, 25 persoane decedate la 1000 locuitori l}i 2000, respectiv 21 persoane la 1000 locuitori.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

30,0 25,0 20,0 15,0 10,0 5,0

Evolu1ia ratelor natalita1ii §i mortalltatll pcpulatlel comunei Berzasca

0,0 +----,------,-----,--,-------,------,-----,--,-------,-----,-----,-,------,-----,-----,--,------,-----j

~~~~~~~~~~§8 ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ N N
I

8§8888
N N N N N N

_Rata

natalitiitii

_Rata

mortalitiitii I

Sursa: Directla Judeteana de Statistica Caras-Severin Rata natalitalii a scazut continuu, de la un maxim de 15,8%0in 1991 la [urnatate, respectiv 6,9%0 in 2007, fata de 11%0inregistrata in mediul rural in Romania. Migralia tinerilor constituie cauza reducerii natalitatii, reducerea nurnarului de persoane la varsta fertilitatii, solutia fiind stabilizarea tinerilor in mediul rural, sansa pentru dezvoltarea localltatll, Sporul natural Definit in literatura de specialitate ca diferenta intre numarul nascutilor vii si cel al decedatllor intr-un an, acest indicator releva cresterea sau diminuarea efectivului populatlel,
Evolutia sporului natural al pepulatlel comunei Berzasca
40 30 20 10

26
.Sporul natural I ....l__----l .

o-

-10 -20 -30 -40 -50 -60 -70 -60

:8
'1'1

-28 -24

Sursa: Dlrectla Judeteana de Statlstlca Caras-Severin Sporul natural a inregistrat 0 sinqura valoare pozitiva in 1991, an dupa care populatia a inregistrat constant deficit natural. Marimea acestui deficit este relativ constants -in jurul valorii de 24 (in medie sunt cu 24 mai multe persoane decedate decat nascutl vii, medie calculata pentru perioada 2000-2007). Deficitul natural este explicat de efectivul in scadere al populatlei la varsta fertlla ce este caracterlzata de tendlnta de mig rare. Pe de alta parte, rata natalltatll a scazut continuu, cauza 0 gasim in diminuarea efectivelor de populatie la varsta fertila si in modificarea comportamentului reproductiv.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

Evolutia mi§Cirii naturale a pcpulajlal comunei Berzasca

100 80
60

40 20

O~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
-20
-40

-60 -80
c:::::J

Nascu~ 'Iii

Deceda~

__

Spor natural

Sursa: Dlrectla Judeteana de Statlstlca Caras-Severin Sporul migratiei Calculat ca dlferenta intre numarul de stabiliri de domiciliu !?i de plecari, sporul mlqraflel releva cresterea sau diminuarea populatlel datorata fluxului rural-urban sau urban-rural - numit !?ide intoarcere.
100 80
60

Evolu1ia sporului migrator al populatlel comunei Berzasca

40 20 O~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~n -20m~~
-40 -60

Sursa: Directia Judeteana de Statlstica Caras-Severin Evolutla comparatlva a stabilirilor !?i plecarllor arata 0 tendlnta mai accentuate de plecare din cornuna decat de stabilire. Tendinta de intoarcere in rural, rernarcata la scara natlonala nu a caracterizat !?icornunltatlle de pe teritoriul comunei Berzasca.
250 200 150 100 50

Evolutia mifcarii migratorii a populatlel comunei Berzasca

-50

! ...

_Spor

migrator

Sursa: Dlrectla Judeteana de Statistica Caras-Severin Doar in perioada 2000-2003, perloada atractlva din punct de vedere economic, nurnarul celor ce s-au stabilit in cornuna a crescut in cornparatle cu cel al plecarilor, Pe fondul restructurarilor din domeniul minier, numarul plecarilor I-a depaslt pe cel al stabilirilor tncepand cu anul 2004.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

1.2.4. Prognoza populatlel Metoda sporului mediu anual de cresiere a populatiei Pentru a realiza prognoza populatlei comunei Berzasca s-a analizat evolutla populatlei in perioada precedenta lili evolutla probablla a rnlscarll naturale lili migratorii. Sporul natural lili migratoriu s-a considerat constant pentru perioada previzionata. Prin metoda sporului natural s-a stabilit mai tntal sporul mediu anual al populatlei in ultimii 5 ani, respectiv intervalul 2002-2007, 6,6 locuitori/an. Presupunand constants evolutla populatlei, aceasta va ajunge in 2015 la un efectiv de 2970 locuitori. Prognoza populatlei, folosind modelul cresteril tendentlale prin luarea in considerare a sporului mediu anual total (spor natural sl migratoriu) se prezinta in graficul de mai jos:
Evolu\ia popula\iei comunei Berzasca in prima varianta de prognoza 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 O~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

~nlTTrnlT1~~~~~TTrnlT~nI~~~~~~

Sursa: Dlrectla Judeteana de Statistica Caras-Severin lili calcule proprii Prognoza arata scaderea in ritm redus a populatlei pentru perioada urmatoare, Metoda sporului mediu anual se bazeaza pe analiza evolutiei populatiel in perioada precedenta care releva 0 reducere a volumului populatlel in progresie aritmetlca, conslderand sporul natural constant pentru intreaga perioada, Revigorarea economiei locale prin atragerea surselor de finantare europene va duce la cresterea atractlel turistice a comunei Berzasca lili va stabiliza populatia comunei. 13. Modelul de crestere biologica varianta a prognozei demografice s-a realizat folosind modelul de crestere biologica, luand in considerare doar sporul natural. Presupunand in aceasta varianta ca populatla comunei va fi lnfluentata doar de sporul natural, rezulta 0 reducere a efectivului demografic cu 21 locuitori/an (perioada de referinta pentru media sporului natural s-a considerat intervalul 2002-2007). Conslderand ca sporul natural se va rnentlne constant in viitorii 7 ani, populatla va cunoaste in orizontul anului 2015 0 scadere nurnerica cu 147 locuitori, ajungand la un efectiv 2854 locuitori.

o alta

Evolu\ia popula\iei comunei Berzasca in a II-a varianta de prognoza 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0

';::-..

Sursa: Dlrectla Judetsana de Statlstica Caras-Severin lili calcule proprii Dintre cele doua variante de prognoza optarn pentru prima varianta care arata 0 diminuare moderata a populatlel fala de a II-a varianta, Aceasta alegere se bazeaza pe factorii de stabilizare a populatiei: oportunitatile de dezvoltare a turismului in zona, atragerea fondurilor structurale in domeniul infrastructurii

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin !?iturismului, reconversia fortel de rnunca in domeniul turismului etc. 3.6 ORGANIZAREA CIRCULATIEI

Organizarea clrculatlei rutiere §i a transportului in comun Vezi capitolul2.6 CIRCULATIA 2.6.1 - Echiparea tehnica cu cai de comunlcatle rutiera. Transportul in comun se asigura pe ON 57 si face legatura intre localitatlle Re!?ita, Berzasca si Orsova, Potrivit legii 369/21 septembrie 2006 privind dezvoltarea retelelor de transport, in conformitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului National, comuna Berzasca este lnclusa in traseul Orumului Expres cu 4 benzi Buzias - Moldova Noua - Drobeta-Turnu Severin. in acest context, este necesar ca traseul acestuia sa ocoleasca localltatile deoarece trama stradala actuala, din interiorul acestor localltatl nu suporta dlrnenslonarile necesare. Se propun: - trei lntersectli de acces in comuns, doua la lnterssctla viitoarei artere expres cu ON 57, care intra pe teritoriul comunei !?iuna la lntersectia soselei expres cu drumul ce tnsoteste Valea Berzasca; - amenajarea de parcaje (tntrucat nurnarul in crestere de autoturisme !?i spatllle de parcare insuficiente vor influenta negativ in viitor siquranta !?ifluenta circulatiei); - arnenajari de profil ale strazllor de pamant din satele adiacente !?i balastarea acestora conform Normelor Tehnice privind proiectarea !?irealizarea strazllor in localitatlle rurale. - reabilitarea strazllor !?irepararea trotuarelor, a parapetelor !?ipodetelor !?idecolmatarea rigolelor; - constructla de noi strazl in zonele construibile; - introducerea transportului in comun la nivel local; - modernizari de drumuri (prioritare fiind, printre altele, drumurile comunale spre satele invecinate; - realizarea de marcaje ale axelor strazilor !?itrecerilor pentru pietoni. Pofilele transversale caracteristice propuse pentru noile strazi care vor deservi extinderea zonelor de loculnte se Incadreaza in categoria a III-a, cu doua benzi de clrculatle (carosabil de 5.50 - 6.00 m), cu trotuare de 1.00 m cel putln pe 0 parte a strazll !?i cu zona verde periferica de minim 0.5 m, ceea ce satisface nu numai necesltatlle actuale de trafic, ci !?icele viitoare. Pe ON 57 se vor realiza parcaje !?isemnale la intrarea in cornuna, Se vor reproiecta intersectiile cu strazile interioare din localitatile comunei. Organizarea clrculatlal navale Se propune: • reorganizarea acesteia pe baza structurilor portuare existente !?ia senalului navigabil; • revigorarea fostele arnenajarl portuare de la Orencova !?iCozla; • realizarea a doua porturi pentru ambarcatiuni de agrement la Berzasca !?ila Cozla.

3.7 INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCTIONAL~. BILANT TERITORIAL Prin deflnltle, intravilanul reprezinta teritoriul unei localitati ocupat cu constructii si amenalan, caracteristic din punct de vedere spatial si functional si delimitat prin planurile urbanistice generale. Intravilanul propus prin PUG-ul de fata a urmarit in primul rand 0 rectificare in sensu I stabilirii necesarului de terenuri cu potential construibil, prin aplicarea catorva criterii: • impozitarea terenului; • cerinta de terenuri pentru constructii de locuinte !?iservicii; • zone necesare pentru dezvoltarea turlstlca: • extindereri de unitatl de qospodarle cornunala etc. in principal, se propune ocuparea terenurilor libere din intravilan cu constructli apartlnand functlunllor urbane (Iocuire, dotari, productle, echipare tehnico-edilitara !?igospodarie cornunala etc.) Pe de alta parte, se propun extinderi de intravilan: pentru Berzasca in zona de est se propune 0 zona rezldentlala, in partea vestica se propune 0 extindere pentru loculnts, !?i pentru actlvltatl industriale !?iservicii - sud !?ivest, pentru Liubcova in zona de nord-vest. Pentru loculnte lacustre se propun trei zone la malul Dunarll. in afara localitatilor propriu-zise, in intravilan sunt cuprinse !?i alte trupuri (unitati teritoriale), distribuite in cadrul teritoriului administrativ, care se vor materializa odata cu dezvoltarea turlstlca a zonei, precum !?i suprafete destinate pentru constructli agro-zootehnice, statli electrice, statll de tratare !?i epurare a apei, unitati industriale !?idepozite, zone de agrement, platforme ecologice pentru deseuri etc.) La intravilanul existent se suplimenteaza suprafete de teren necesare dezvoltarii, solicitate pentru constructll !?iamenajari functlonale, justificate in primul rand prin potentlalul de dezvoltare turistlca a

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin zonei. Prin prezentul PUG, conform bllantului teritorial, intravilanul existent este de 203,22 ha, iar cel propus de 661,75 ha. Se rernarca asadar 0 crestere a suprafetei teritoriului intravilan de peste 3 ori, in special prin cresterea functiunilor turistice l1i de agrement.

Zona rezidentiala, de loculnte sl functlunl complementare (l).

Zona cu aceasta destinatie va cunoaste cresteri importante la nivelul intregii comune: de la 0 suprafata exlstenta de 115,54 ha la 229,45 ha. Aceasta crestere se preconizeaza a se realiza prin extinderea actualei vetre a localltatilor prin construirea de loculnte, case de vacanta l1i alte dotarl, Avand in vedere potentialul turistic l1i cererile existente, venite din exterior, pentru construirea caselor de vacanta individuale, au fost rezervate suprafete pentru acest tip de lnvestltll tnsumand peste 200 ha, dintre care cea mai mare suprafata in zona localltatll Berzasca. Se propune completarea zonei de locuinte individuale cu constructii P - P+1. La parterul locuintelor colective se propun functiuni complementare (spatll comerciale, birouri) cu acceptul legalizat al vecinilor dlrectl, Avand in vedere complexitatea zonelor cat l1itipul de proprietate privata se recornanda elaborarea documentatlllor PUZ l1i a unor planuri de lotizare cu respectarea traseelor stradale l1i de retele edilitare, care sa satlsfaca exploatarea eflclenta a zonei. De-a lungul traseului DN 57 l1i mai ales in zonele vecine cu Dunarea se recornanda constructll pentru servicii. in caz ca nu poate fi evltata construirea locuintelor, acestea vor fi retrase fata de rutier cu dlstante corespunzatoare, regimul de inaltime recomandat fiind min. P+1, eventual cu parter liber. in acelasl context, se vor prevedea plantatll de aliniament l1i protectle pentru a atenua nivelul poluarli fonice datorate circulatiei rutiere. La construirea noilor locuinte se va respecta pe cat posibil traditia locala in ceea ce priveste forma, materialele l1i structura acestora, asa cum este ea vizlblla la strada. in situ alia in care acest lucru nu este posibil, se va apela la solutli constructive noi. Cerlnta pentru loculnte de vacanta este mare l1i aceasta se rnanlfesta in special in zonele de est l1ivest ale localltati resedlnta de comuna, unde exlsta teren liber revendicat l1i aflat in proprietate privata. Se atrage atentla reallzarll traseelor stradale !ji a echlparli edilitare inaintea construirii (se recomanda elaborarea PUZ in cazul in care reglementarile PUG sunt limitate prin continutul - cadru l1i nu ofera suficiente detalii). Propuneri de organizare structurala a fondului locuibil. Cladirile P+ 1+2 se recornanda a avea parter liber, destinat altor functiuni cecat locuirea (cornert, prestari servicii, allrnentatla publica etc.) Se va finaliza reabilitarea blocurilor de loculnte cel putln prin refacerea fatadelor !ji reabilitarea termica precum l1i terminarea lucrarilor la blocul nefinalizat, cu scopul atribuirii lui unei functiuni cu caracter social. De asemenea, se recornanda parterul liber pentru functlunl complementare. Se va reconsidera corelarea functlunllor, se vor prevedea (rejarnenajarl la nivelullocuirii colective, a spafiilor verzi, locurilor de joaca pentru copii, platformelor gospodarel1ti, parcajelor, etc. Zonele rezervate pentru loculnte individuale cu lot, in functle de complexitate, vor face (dupa caz) obiectul unor documentatll urbanistice PUZ, PUD. Realizarea loculntelor se va face urrnarindu-se doua dlrectll de baza: • pe lotul actual prin extinderi, supra-etaiari, reconstructie, modernizare etc., cu respectarea condltlilor de construibilitate: indici urbanistici maxim admisibili POT, CUT, regim de lnaltlme l1i aliniere, studiu geo, cerlnte ale specificului local etc. • pe lot nou, in conditiile legii 50/1991 (republicata 2004), HGR 525/1996 (republicata 2002) l1i Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului l1i urbanismul. Activitatea de construire va fi orientate catre asigurarea circulatiei l1i acceselor carosabile !ji pietonale, asigurarea echlparii tehnico - edilitare, realizarea unei arhitecturi integrata in context, proiecte elaborate de speclallstl.

Zona institutiilor publice. Dotari !Ii servicii de interes general (IS).

In cadrul acestei zonlflcarl, ponderea cea mai lrnportanta revine arnenajarilor de spatli verzi. Prin zonificare din PUG spatllle verzi inregistreaza cresteri importante (cca.13,5 ha), de la 20,51 ha la 33,86 ha. Cresterea cea mai mare de suprafets de spatll verzi este propusa la Cozla, cu cca 12,46% fata de existent. Se propune prin PUG ca zona lnstltutlllor publice sa ocupe un total de 3,03 ha (0,5%). De asemenea, se propun: • Extinderea retelei de apa si in celelalte localitati ale comunei;

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin • Oonstructia unei statll de tratare, filtrare si pompare a apei in localitatea Liubcova; • Extinderea retelei de canalizare menalera in celelalte localltatl ale comunei; • Extinderea retelelor de iluminat public, apa l1i canalizare, in zonele cu potential turistic l1i in cele destinate activitatilor industriale; • Instalarea de microcentrale termice "Pelletz" in principalele lnstltutll l1i zonele cu amenajari locative compacte; • Modernizarea drumurilor comunale l1i a retelei de strazl: • Reabilitarea l1i reamenajarea unor lnstltutll de cultura l1i inva1amant in localltatile Bigar l1i Liubcova; • Dotari pentru sanatate l1i asistenta sociala: • Diguri de protectle pe cursul vallor Berzasca l1i Orevlta, • Sprijinirea Infllntaril unor noi unitatl pentru cazare, sport, allrnentatle publica, cornert in zona de agrement propusa; • Alte dotari, functie de cerintele investitorilor l1i terenurile rezervate in acest scop (v. Plansa Reglementari). Recomandari in prezent exlsta 0 tendinta de trnprastlere a dotarilor justlflcata de revendicarea asupra terenurilor. Acest efect nedorit trebuie stopat, in caz contrar ajungandu-se la un fenomen prin care terenuri propice pentru functiuni de interes public (unele situate chiar in zona centrals l1i adiacent acesteia sunt ocupate cu loculnte individuale, in timp ce reteaua dotarilor are de suferit). Se atentloneaza asupra reqruparil functlllor publice, cat mai omogen in zona centrale. Se recornanda 0 mai mare atentie asupra concesionarii de terenuri pe domeniul public, unde puncte comerciale provizorii afecteaza din ce in ce mai mult imaginea localltatli. Zona centrala. Este zona in care functlunea lnstltutlilor l1i unltatilor de interes general este dornlnanta, cornpletata l1i de loculnte colective l1i arnenalari, zone de parc, clrculatll, servicii etc. Se va urrnari ocuparea terenurilor libere din zona centrala exclusiv cu unltatl de interes public, concomitent cu interventii de remodelare, renovare l1i/sau revitalizare / reabilitare a celor existente, in acord cu tendintele actuale privind design-ul de arhitectura l1i organizare spatial - urbana. Sunt interzise in zona centrale lnterventli pe domeniul public cu chloscuri sau alte constructll provizorii care depreclaza caracterul zonei. Se vor sprijini toate actiunile care vizeaza reabilitarea, conservarea l1i protejarea spatiilor plantate aferente (odihna, locuri de [oaca, promenade etc.) l1i se vor gasi solutii de agrementare l1i anturaj agreabil (mobilier urban, plete mobile, expuneri artistice in aer liber, manlfestari culturale etc.) Zona unitatilor economico - productive (Et Suprafata totala propusa a fi oeupata de aceasta zona este de 35,83 ha, cu 0 crestere de peste 54%, din care 0 suprafata de 23,09 ha pentru localitatea Berzasca l1i 12,74 ha pentru Liubcova. in acest sens au fost incluse in intravilan terenuri destinate activitatilor economice menite sa stimuleze lnltlatlva particulars pentru unltati productive mici l1i mijlocii nepoluante, socletatl comerciale, prestarl servicii, depozite. Simultan vor fi reconsiderate rnasurile de prevenire, diminuare/eliminare a nivelului de poluare l1i mentlnerea valorilor CMA in limite admisibile. Se vor sprijini actlunile de identificare, izolare l1i monitorizare a surselor de poluare (fixe, mobile, liniare etc.) l1i se va evita tnfllntarea de unltatl de producfls ce pot prejudicia (uneori ireversibil) calitatea mediului l1i sanatatea urnana, Zona unitatilor pentru echipare tehnico - edilitara (TEl Aceasta zona va insuma 0,54ha, din care 0,46 ha (0,04%), in cazul localltatl Berzasca. Zona unitatilor pentru gospodarie comunala (Gel Zona va totaliza 2,33 ha, cu 0,64 ha mai mult decat suprafata exlstenta, Zona pentru sport, turism(T). Suprafata rezultata conform bllantului pe intravilan propus este de 301,22 ha (44,7%), zona menita sa asigure rezervele necasare unei actlvltati turistice de amploare pentru viitor Zone de agrement, spatll plantate aferente locuirii ,i dotarllor, protectll, alte subzone plantate ,i amenajate, parcuri ,i gradini publice etc.(P). in ansamblul functlunllor urbane, aceasta zona are un caracter special fiind l1i liant l1i catalizator in acelasl

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin timp al celorlalte. Suprafata propusa prin actualul PUG acestei zone este 195,49 ha (31,16%), din care cea mai mare suprafata se gase!?te in zona Liubcova -130,77 ha (57,45%). Se vor avea in vedere locurile de [oaca pentru copii, spatllle verzi de foloslnta lrnedlata, aferente locuintelor colective, plantatiile de protectie etc. Obiectivul propus prin PUG care vine sa trnbunatateasca aceasta functlune este amenajarea unei zone de sport, turism (tranzit, weekend etc.) agrementat, loisir etc., adlacenta falezei Dunaril !?iDN 57. in cadrul acestei zone se propun dotari cu caracter compatibil de alimentatie publica !?i cornert, dotari specifice pentru strand, bazin de inot (acoperitldescoperit), club, dlscoteca, camping (casute, corturi), unitate de cazare (pensiune, mini hotel). o mare atentie se cere a se acorda plantatiilor de protectie, in special celor din zona industriala, la care se adauqa sl clrculatla pe DN 57. Zona pentru transport §i clrculatle (e) va insuma in final 18,47 ha, din care: • DN = 6,43 ha • DC 0,64 ha • Strazi!?i ulite = 11,4 ha. Dupa cum se poate constata, DN 57 va strabate 0 mare parte din intravilanul comunei. Acest fapt va pune probleme deosebite legate de: • restrictli de clrculatle, limitari de vlteza, • probleme de traversare a strazilor, • semnalizare !?isemaforizare, • nivelul de zgomot !?ipraf, • necesitatea arnenalaril unor locuri speciale de supra sau subtraversare. De asemenea, se va acorda 0 atentie deosebita tramei majore ce prefigureaza dezvoltarea zonelor de loculnte, Nu trebuie ignorat rolul traseelor stradale in infrastructura localltatli drept suport indispensabil al echlparli edilitare (alimentare cu apa, canalizare etc.), dar !?i in fluentizarea clrculatlel rutiere. Trama stradala propusa prin PUG are caracter orientativ, 0 detaliere a sa facandu-se prin PUZ (dupa caz) sau prin proiecte de specialitate. Rezervarea terenurilor necesare dezvoltarii retelei de strazi reprezinta 0 cerinta in eliberarea autorizatillor de construire, iar realizarea acestora, in condltille stabilirii dreptului de proprietate, pot declansa exproprieri pentru care se va face uz de Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica. Membrii cornunitatii trebuie sa inteleaga ca interesul public este inaintea celui personal !?i ca functlonalltatea unei localltati trebuie sa fie vlablla, sa reziste peste generatii. Organizarea clrculatlel este tot atat de lrnportanta ca oricare din celelalte functlunl, poate chiar inaintea acestora, reprezentand alaturi de mediu, fundamentul unei dezvoltari durabile. Odata cu retrocedarea terenurilor exlsta tendlnta de construire haotlca, fara a se line seama de rolul !?ilmportanta strazllor, cu conseclnte negative ulterioare. lata de ce, ceea ce se suqereaza prin PUG a fi respectarea !?i completarea tramei stradale existente in toate localltatlle componente, care sa conserve specificitatea acestora, devine poate cel mai important obiectiv strategic propus pentru dezvoltarea durablla a localitatilor.

BILANT, TERITORIAL - eOMUNA Structura

TERITORIUL ADMINISTRATIV AL UNITATII DE oJ BAZA EXTRAVILAN INTRAVILAN TOTAL % DIN TOTAL
-

BERZASeA

teritoriului

CATEGORIA DE FOLOSINTA NEAGRICOL AGRICOL Paduri + zone verzi amenajate Apa Cai de cornunicatie Curti §i alte constructli Neproductiv TOTAL

4.371,18 12,75 4.383,93 15,62

20.965,88 14,12 20.980 74,76

932,59 24,41 957 3,41

83,53 18,47 102 0,35

588,07 588.07 2,10

1.048,07 3,93 1.051 3,75

27.401,25 661,75 28.063 100

Plan Urbanistic

General

- comuna

Berzasca,

[udetul

Caras Severin

Sat Berzasca • re§edinta de comuna

ZONE FUNCTIONALE EXISTENT Procent din Suprafata total intravilan 37,17 37,92 PROPUS Procent din Suprafata total intravilan 131,06 36,99 2,78 2,16 160,68 32,09 2,56 7,45 0,46 1,43 4,23 4,06 5,38 354,34 0,79 0,60 45,35 9,06 0,72 2,10 0,13 0,40 1,19 1,15 1,52 100,00

ZONA REZIDENTIALA CU CLADIRI DE LA P LAP+1 ZONA LOCUINTELOR LACUSTRE ZONA DOTARI ZONA DOTARI TURISTICE ZONA UNITATIINDUSTRIALE ZONA UNITATI SPECIALE SPATII VERZI, TERENURI AFLATE SUB APA TEREN DE SPORT ZONA TEHNICO-EDILITARA ZONA GOSPODARIE COMUNALA TEREN AGRICOL INTRAVILAN ZONA AGRO-ZOOTEHNICA CIRCULATIA RUTIERA - Drum national DN 57 - Strazl TOTAL INTRAVILAN EXISTENT

2,25 27,43 11,50 0,37 5,94 0,50 0,30 1,00 5,75

1,95

2,30 27,97 11,73 0,38 96,06 0,651 0,31 1,02 5,87

1,99

3,86 98,02

3,94 100,00

Sat Bigar
ZONE FUNCTIONALE EXISTENT Procent din supratata total intravilan 14,06 53,06 0,38 0,20 0,39 10,60 0,15 0,50 0,22 26,50 1,43 0,75 1,47 40,00 0,57 1,88 0,84 100,00 PROPUS Procent din Suprafata total intravilan 15,25 49,58 0,26 3,06 0,15 10,60 0,15 0,64 0,65 30,76 0,85 9,95 0,49 34,46 0,49 2,08 2,10 100,00

ZONA REZIDENTIALA CU CLADIRI DE LA P LAP+1 ZONA DOTARI SPATII VERZI ZONA GOSPODARIE COMUNALA TEREN AGRICOL INTRAVILAN ZONA APE CIRCULATIA RUTIERA - Drum comunal DC 47 , - Strazi ~i ulite TOTAL INTRAVILAN EXISTENT

Sat Cozla
ZONE FUNCTIONALE EXISTENT Procent din Suprafata total intravilan 32,40 60,45 12,50 23,32 0,70 6,80 0,08 1,12 53,60 PROPUS Procent din Suprafata total intravilan 20,14 18,54 0,08 14,94 0,44 1,42 55,48

ZONA UNITATIINDUSTRIALE ZONA LOCUINTE SI DOTARI TURISTICE ZONA SPATII VERZI $1 AGREMENT ZONA TEHNICO-EDILITARA TERENURI AFLATE PERMANENT SUB APA CIRCULATIA RUTIERA - Drum national DN 57 - Drum comunal DC 47 - Strazi TOTAL INTRAVILAN EXISTENT

1,31 12,69 0,15 2,08 100,00

36,30 33,42 0,14 26,93 0,79 2,56 100,00

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

Sat Liubcova
ZONE FUNCTIONALE , ZONA REZIDENTIALA CU CLADIRI DE LA P LAP+1 ZONA DOTARI ZONA DOTARI TURISTICE ZONA UNITATIINDUSTRIALE ZONA SPATII VERZI, AGREMENT TERENURI AFLATE SUB APA TERENURI NEPRODUCTIVE ZONA GOSPODARIE COMUNALA TEREN AGRICOL INTRAVILAN CIRCULATIA RUTIERA - Drum national DN 57
- Strazl

EXISTENT Procent din Suprafata total intravilan 51,81 63,33 0,88 8,00 1,24 2,00 1,75 0,30 12,75 1,35 1,42 81,80

PROPUS Procent din Suprafata total intravilan 54,04 24,44 0,61 120,40 12,74 6,67 3,70 3,93 0,45 12,75 1,93 3,95 221,17 0,28 54,43 5,76 3,02 1,67 1,78 0,20 5,76 0,87 1,79 100,00

1,09 5,80 1,52 2,44 2,14 0,74 15,58 1,65 1,74 100,00

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT

3.8 MASURI iN ZONELE CU RISCURI NATURALE Principalele riscuri naturale care se rnanlfesta in zona sunt lnundatllle, alunecarile de teren, prabusirile de maluri, caderile de pietre etc. Avand in vedere faptul ca zona se gase~te intr-o arie geografica cu un nivel al precipiatiilor de 100 - 150 litri pe m2. exista un risc rnarlt de producere a lnundatlllor, fapt ce impune masuri de protectle prin: • executarea unor lucrari de stabilizarea versantllor prin lucrari de lmpadurlre, trnpreuna cu Romsilva ~i Adrninistratia Parcului National .Portlle de Fier", • lucrari de decolmatare ~i regularizare pe albiile vailor Berzasca, Orevita ~i Toronita, • lucrari de indiguiri ~i consolldari de maluri, • interzicerea folosirii albiilor minore a tuturor vailor din zona pentru executarea unor constructil, depozitarea de materiale de constructil, rurnequs sau resturi menajere. Trebuie avut in vedere ca in caz de viltura, asemenea lucrari pot avea un impact distructiv asupra habitatului uman din zona. • utilizarea perdelelor de protectle la malul apei, folosind specii iubitoare de umiditate cum sunt salix ~i populus pentru a se reduce procesul de erodare a malurilor; • executarea de lucrari de taluzare ~i fixare a suprafetelor in care se pot manifesta caderi de pietre. Masura se impune ~i in preajma drumurilor comunale sau a altor cal de acces utilizate de catre localnici ~i turisti,

3.9 DEZVOLTAREA

ECHIPARII EDILITARE

3.9.1. Gospodarirea apelor

Pentru asigurarea aprovlzlonarli cu apa a localltatll Berzasca s-a realizat 0 captare la cca 7 km nord de localitate, de unde apa este adusa spre statia din nordul localitatii de unde este dlstribulta gravitational la nlvelul localltatil. De asemenea, se afla in derulare un program de aprovizionare cu apa a localltatll Liubcova, din surse de adancirne, captate cu ajutorul forajelor. Realizarea lucrarii va fi tnsotita de constructia unei statii de filtrare, clorinare ~i dedurizare. Pentru prevenirea lnundatlllor ~i deqradari malurilor sunt prevazute lucrari de indiguire pe valle Berzasca, Abrila si Toronita, Lucrari de protectie a malurilor sunt prevazute la nivelul falezei Dunarii, in zone cu pericol ridicat de abraziune.

Alimentare cu apa ,i canalizare

Se va extinde in functle de necesltatl, pe baza unor proiecte care trebuie sa-sl demonstreze compatibilitatea cu reglementarile natlonale de mediu precum ~i cu leqislatla europeans in domeniul mediului, conforme cu acordul de mediu precum ~i cu studiul de impact pentru investitia propusa, folosind standarde ~i proceduri similare celor stipulate in leqislatla europeana de evaluare a impactului de mediu, Directiva 85/337/CE amendata prin directiva 97/11/EC.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Localitatea Bigar dispune de apa potabila, dintr-o sursa locala, asigurata prin cismele de strada, Localitatea nu dispune de statle de epurare, apele menajere fiind indreptate cel mai adesea spre fose septice. Sltuatla localltatllor Berzasca ~i Liubcova vor fi detaliate mai jos.

3.9.1.1. - Berzasca A). Alimentarea cu apa a). Situatia existenta: Vezi Cap. 2.9.3.
b). Propuneri: Reteaua de alimentare cu apa deserveste populatla localltatli Berzasca, cu un nurnar de 1870 locuitori, inclusiv necesitatlle previzibile ale dezvoltarii ulterioare ~i este arnplasata in intravilanul si extravilanul acestei localltatl, Sistemul de alimentare functloneaza complet gravitational. Sistemul cartografic de prolectle este local, cu plan de referinta Marea Adriatica (Ia captare ~i incinta TI). La aductiune ~i dlstrlbutle sistemul cartografic de prolectle este local, cu plan de referinta arbitrar. Captarea este arnplasata pe cursul vall Berzasca, intre curba de nivel de 126,00 ~i 127,00, iar incinta de tratare - inmagazinare este arnplasata intre curbele de nivel 117 ,00 si 109,00 - grupat pe dealul cel mai apropiat de sat, in perimetrul cimitirului. Aductlunea urrneaza traseul drumului forestier ce urea pe valea Berzasca, ~i partial traseul unei strazi, Releaua de dlstributle urmeaza trama stradala. c). Schema tehnologica "G" - captare avanc: - prag de fund din BA, - deznisipator din BA. "A" - aductiune: Dext= 225 mm PEHD; PN 4; SRD 26; L = 7.523 ml. "TI" - Bazin de tratare - inmagazinare: - decanter longitudinal cu doua compartimente din BA, - Filtru lent cu coua cuve din BA ~i galerie de instalatii, - Rezervor de compensare ~i immagazinare de 300mc(rezerva de incendiu) din BA. - Pavilion de exploatare cu camera de instalare pentru aparatul de dezlnfectle cu reactor UV, - Retele de lnclnta,

"D" - Dlstributle: - magistrale: DEX

= 160 mm

PHED PN6; SRD 17,6; L

= 3.000

ml.

3.9.1.2. Liubcova Pentru dimensionarea sistemului de alimentare cu apa ~i canalizare din localitatea Liubcova s-a luat in considerare 0 populatle de 1316 de locuitori.

A). Alimentarea cu apa. Situatia existenta:

Satul Liubcova nu dispune in acest moment de sisteme centralizate de alimentare cu apa si canalizare. Acest sistem se doreste a fi realizat concomitent, aslqurand eficient dezvoltarea durablla a localltatii. In prezent, gospodariile au ca sursa de apa fantani individuale sapate in perimetrul proprietatll, care uneori nu respecta distantele de protectle sanitara, cu efecte negative asupra calltatll apei prelevate. De asemenea, apele din fantani sunt lnfluentate de preclpltatil, de scurgerea de suprafata care antreneaza diferiti poluanti ce se reqasesc in componenta apelor din fantani. Sistemul de alimentare cu apa ce urmeaza a fi implementat, trebuie conform Directivei Europene a Apei, transpusa in Legea apei (107) din Romania sa fie Insotlt de un sistem centralizat de canalizare, cu epurarea apelor uzate, inaintea descarcarii lor in emisarii naturali. In acest moment, cea mai mare parte a cetatenllor din comuna, mai ales cei tineri, dispun de sisteme proprii de alimentare cu apa si de lnstalatli sanitare interioare. Apa utilizata este din freatic, fara tratare, iar freaticul in localitate, ca de altfel in mai toate satele din Banat este poluat datorita modului de organizare a gospodarie, in care animalele sunt crescute in gospodarii. Dejecliile se depozlteaza lang a adapost pentru fermentare si fertilizarea terenurilor agricole,

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin iar apele care spala aceste depozite se infiltreaza necontrolat in sol, infestand panza freatica. De la lnstalatllle sanitare interioare, apele sunt gospodarite local in bazine vidanjabile puturl absorbante sau se elimina necontrolat in sol, creand adesea conflicte intre cetatenl si intre cetatenli afectaf si autoritafl, Obiectivele atinse prin aceasta lnvestltle sunt: - echiparea cu retea de canalizare menajera si statle de epurare a zonelor ce vor fi concomitent alimentate cu apa avand ca efect salubrizarea zonelor, ca 0 misura sociala ~i de mediu privind asigurarea sanitara a cetatenllor ~i protectla solului de lnflltratille de apelor uzate provenite de la lnstalatllle interioare din gospodarii . - trnbunatatirea infrastructurii fizice de baza, respectiv retele de canalizare pe toate strazile alimentate cu apa, premiza pentru cresterea calltatll vietll cetatenllor ~i dezvoltarea afacerilor, atlnqand atat componenta sociali de mediu, cat !Ii pe cea economici. - crearea de locuri de rnunca pentru locuitori ~i venituri pentru Consiliul Local, atat pe durata executlel lucrarllor, dar ~i ulterior, prin dezvoltarea economica generata de cresterea atractlvltatli zonei. Solutia tehnica adecvata pentru colectarea si epurarea apei uzate in sistemul centralizat este conforma cerlntelor directivei cadru .Apa" transpusa in lsqlslatla rornaneasca prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modlflcarile si cornpletarile ulterioare. Sistemul de alimentare cu apa este alcatult din captare, aductlune, rezervor cu dezlnfectle ~i dlstrlbutle, Captarea: Preluarea necesarului de apa pentru nevoi qospodarestl, publice, stropit spatli verzi ~i mica industrie, la gradul de dotare cu "instalatii interioare ~i preparare locala a apei calde" se asigura din panza de mare adancime printr-un put forat la 200 m. Putul va asigura ape potabile din panza de adanclme ~i va avea diametrul de 225 mm. Putul va fi tubat cu conducte din PEHD, cu filtre cu suprafata activa mare. Filtrele din pietris ~i zonele de cimentare pentru izolare strate superioare se vor stabili dupa executla, calibrarea si spalarea acestuia si a intocmirea flsel de put. Dupa calibrare si receptle, putul forat va fi echipat cu: ~ Pompa submersibila cu Q= 28 m3/zi ;Hmed = 140 mCA; P=16 kw; (sectlunea cablului: 4x4 rnm": ~ Grad de protectis: IP 58 Greutatea 144,1 kg ; si ~ Racord de refulare: Rp 2 'V:! Pe amplasamentul putulul, situ at pe valea Orevita, la 100 m amonte de intrarea in localitatea Liubcova, se propune 0 cabina tip container care va adaposti panoul de comanda lautomatizare al pompei. Alimentarea cu energie se face din reteaua de electricitate a localltatll. Captarea va fi imprejmuita la limita perimetrului sanitar de regim sever, respectiv la 10m in jurul putulul, Instalatie de dezinfectie cu hipoclorit are rolul de asigura in permanenta mentinerea clorului remanent in apa de consum conform parametrilor presetati pe modulul de automatizare Apa de adancime nu prezinta uzual infestari bacteriologice, dar organele sanitare impun posibilitatea de dezinfectie. Aductiunea: Aductlunsa transporta apa de la pompa submersibila la rezervorul de compensare 1 inmagazinare. Conducta de aductlune este PE-HD D= 80 mm, L= 150 m, cu Pn 16 at, complet inchisa conform normelor europene. inmagazinarea: Capacitatea de inmagazinare este de 300 mc si se realizeaza intr-o baterie de 3X100 mc, rezervoare cilindrice ingropate din poliesteri armati cu fibre de sticla. Rezervoarele comunica intre ele si prin instalatie se asigura primenirea continua a apei in rezervoare. Rezerva de incendiu intangibila este de 148 mc si se poate utiliza doar in caz de incendiu sau avarie. Rezervoarele se monteaza ingropat si dupa calare se inglobeaza in beton pentru fixare . Distributia: • Dlstributla apei in reteaua de dlstrlbutle se va face gravitational, in sistem inelar pentru echilibrarea nodurilor. Reteaua de dlstrlbutle a apei de 6200 m va fi reallzata din conducta PE-HD cu diametrii cuprinsl intre Dn 100 ~i 80 mm si presiunea de 6 at. Conducta Dn 100 mm, L= 2300 m asigura transportul si distributia in zona axiala, pana la iesirea in localitate spre satul Berzasca, zona in care se prevede 0 viitoare dezvoltare urbanistica a comunei si

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin in care, in viitor se poate face jonctiunea cu distributia din satul Berzasca pentru a alimenta zona turistlca ce se propune intre cele doua localitati pe malul Dunarii. Conducta cu Dn 80 mm cu L=3900 m inch ide inele cu conducta axiala, asigurand 0 distibutie echilibrata in toata localitatea si primenirea continua a apei in retea. Pe reteaua de dlstrlbutle vor fi prevazuti 42 hldrantl de incendiu exteriori ~i 8 clsrnele stradale. Debitele caracteristice Q zi maxim =667 m3/zi Q zi mediu = 580 m3/zi Q h maxim = 55,58 m3/h

CANALIZAREA
3.9.3.1 Berzasca

B}. Canalizare Situatia existenta: Vezi Cap. 2.9.4. Propuneri:

Se propune canalizare menalera ~i statla de epurare Berzasca pentru 1870 locuitori, inclusiv pentru necesltatile impuse de dezvoltarea ulterioara, in conformitate cu parametrii calitativi irnpusi prin Avizul de qospodarire a apelor, cu solutli tehnologice ~i materiale moderne fiabile, conforme cu normele europene, in completarea sistemului de alimentare cu apa, Statia de epurare este proiectata pentru 0 capacitate de 1870 locuitori standard. Apa uzata ce urrneaza sa fie epurata provine din reteaua de canalizare menajera ~i de la unltatile socio-culturale ~i economice ale localltatll, Determinarea debitelor de apa menajera de la populatle s-a facut in conformitate cu STAS 1846-90, SR 1343-1/06 ~i STAS 1478-91 si cu respectarea Normativelor de proiectare P66 12000 ,NP 0321999(treapta mecanica), NP 088-2003 (treapta biologica) NP 089-2003 (Q< 501/5), Debitele apelor uzate, caracteristice conform breviarului de calcul anexat sunt : Qu zi med = 240 mc/zi (2,81 115) Qu zi max = 280 mc/zi (3,24 115) Qu orar max = 21,00 mc/h = 504 mc/zi Qu orar min = 2,91 mc/h = 70 mc/zi Amplasarea statlel de epurare s-a facut conform prevederilor din PUG care tine seama de condltllle tehnice, topografice si sanitare.

Descrierea functionala §i tehnologica a sistemului de canalizare

Sistemul de canalizare cuprinde retea de canalizare, statll de pompare si statle de epurare. Sistemul de canalizare deserveste localitatea Berzasca la 0 populatie totala de 1870 de locuitori si la gradul de dotare - cu lnstalatli interioare de apa si canalizare, cu prepararea locala a apei calde. Statla de epurare se dlrnensloneaza la debitul 240 mc/zi, fluctuatille de la minim la maxim orar putand fi preluate de fluxul de epurare automatizat pe 0 plaja de la 30- 100%. Debitele caracteristice sunt: Qu zi med = 240 mc/zi (2,81 115) Qu zi max = 280 mc/zi (3,241/5) Q u orar max = 21,00 mc/h = 504 mc/zi Q u orar min = 2,91 mc/h = 70 mc/zi 3.9.3.2. Liubcova Sistemul de canalizare menajera este alcatult din: - Relea de colectoare - Statle de epurare de 1300 LE Apele uzate sunt colectate si transportate gravitational, cu doua statii de pompare de la 1316 LE. Statia de epurare este mecano-biologica. Emisarul este paraul Orevita, amonte de confluenta cu Dunarea, Debitele caracteristice sunt : Qu zi med = 171,08 mc/zi Qu zi max = 196,74 mc/zi

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca,[udetul Caras Severin Qu orar max = 16,97 mc/zi Qu orar min = 2,05 mc/zi Reteaua de canalizare ce deserveste localitatea Liubcova are la baza colectoare cu Dn 250 mm. Sistemul este in principal gravitational, avand doua statll de pompare. Materialele utilizate vor fi tuburi de PVC de canalizare. Lungimea retelei este L = 6600 mi. Cele doua statll de pompare de retea sunt constituite fiecare din bazin de asplratle I colectare subteran din polistif de 3,5 mc echipat cu 1+1 electropompe submersibile cu tocator Wilo Drain MTS 40/21-3-400 ,sau echivalent si caracteristicile : Q = 5 mc/h si H= 8m cu accesorii de montaj si panou de comanda adapostit in cabina de comanda - container suprateran de 1,2 x1,4 m. 3.9.4. Epurarea apelor uzate. Statia de epurare
A) Berzasca

Schema de epurare este conf. NP 088/2003: "Epurare mecano - biologica cu bazine de narnol activate, cu aerare prelungita !?i stabilizare aeroba a narnolulul ", compacta, complet automatizata, cu doua linii tehnologice operate intermitent. Solutla propusa este statla de epurare compacta, cu urmarirea continua a parametrilor de calitate prin calculator de proces, in vederea obtinerii condlfillor de calitate impuse de standardele Uniunii Europene si asigurarea protectlei calltatll apelor de suprafata, c.1) Cai de acces Accesul in statia de epurare se va realiza de la DN 57 printr-un drum de tara existent cu amenajari (pietruire) I~ organizarea de santier. in interiorul statlel de epurare vor fi r~alizate drumuri betonate pentru acces auto !?ialei pietonale. Tot sistemul de canalizare, inclusiv statla de epurare sunt amplasate pe domeniul public al comunei Berzasca, in general pe trama stradala . Statla de epurare pastreaza amplasamentul destinat acestei utilitati din 1978, cano s-a incercat dotarea localitatii cu aceasta utilitate, pentru zona de blocuri construite pentru specialisti, dar nu s-a reuslt finantarea acestei lnvestltli nlclodata, Regimul de funcnonare este de 365 de zile I an si 24 ore Izi. Clasa de importanta a obiectivului este IV conform STAS 4273/81. Noile utilltatl !?iconstructll se vor bransa la reteaua de canalizare existenta. Adminlstratla locala va asigura extinderea acesteia pe intreaga zona prevazuta in PUG, in functie de cerlnte,
B). Liubcova

Schema de epurare este conf. NP 088/2003: "Epurare mecano - biologica cu bazine de narnol activate, cu aerare prelungita si stabilizare aeroba a narnolului". Debitele de dimensionare ale statlel de epurare, conform breviarului de calcul atasat, sunt
urmatoarele:

Quz zi max =

2,26 lis 196 m3/zi

Caracteristicile apelor uzate brute, respectiv tncarcarlle cu poluantl, sunt urmatoarele: - Indicatori de calitate mg/l - Materii solide in suspensie (MSS) 300 - Consum biochimic de oxigen (CB05) 350 - Azot total (Nt) 56 - Fosfor total (Pt) 9 - Materii extractibile cu solventi organici 30 - Ph 6,5- 8.5 Conditii de evacuare, , - pH = 6,5 - 8,5 Materii totale in suspensie (MTS) = 35mg/l CB05 = 25 mg/l CCO-Cr = 125 mg/l Azot total (N) = 10 mg/l Azot amoniacal (NH4) = 2 mg/l

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Azotaf = 25 mg/l Azotitl = 1 mg/l Fosfor total= 1mg/l Substante extractibile cu eter de petrol = 20 mg/l Deterqenti sintetici = 0,5 mg/l Rezidiu filtrat 105°C = 2000 mg/l Indicatorii de calitate ce trebuie atlnsl, sunt urmatoril: Indicatori de calitate mg/l Randament necesar (%) Materii solide in suspensie (MSS) 35,00 89 Consum biochimic de oxigen (CB05) 25,00 93 Azot total (N) 10 83 89 Fosfor total (Pt) 1,00 34PH 6,5 - 8 Materii extractibile cu solventi organici 20,00 in vederea atingerii eflcientelor epurare mecano-biologica. de epurare de mai sus, se propune realizarea unei statll de

c.3) incadrarea lucrarllor in clasa si categoria de importanta conform STAS 4273-83, cu privire la asigurarea sursei de apa si la apararea impotriva lnundatlllor, impreuna cu fundamentarea tehnicoeconomica a tncadrarii respective; Regimul de functionare este de 365 de zile 1 an si 24 ore Izi. Clasa de importanta a obiectivului este IV conform STAS 4273/81. NOTA: Pentru trupurile situate pe valea Berzasca, Sellste, Carnenlta ~i Debeliliug, propuse pentru dezvoltarea actlvltatllor economice, turistice ~i sportive se propune alimentarea cu apa din surse locale (izvoare, paraie) care au debite suficiente pentru asigurarea necesarului de apa coloniei respective. in acest sens se propune: • Sistemul de alimentare cate sa functioneze complet gravitational. • statll de filtrare tratare ~i stocare, formate din baterii de poliester ingropate, • retea de distributie locala, • statll de epurare. Epurarea apelor uzate menajere este asigurata printr-un modul containerizat de tip ADIPUR 1300 sau echivalent cu urmatoarea componenta: - Sistem de curatlre grosiera ; - Statle de pompare apa uzata ; - Echipament de epurare ADIPUR sau echivalent. 3.9.5. Alimentare cu energie electrica Comuna Berzasca ~i satele apartlnatoare sunt alimentate cu energie electrica de la reteaua de 20 KV, ce leaga com una cu Moldova Noua, Satul Bigar este alimentat printr-o retea de 6 KV. Liniile electrice de 20 KV ~i 6 KV sunt montate pe stalpl de beton. Asigurarea energiei electrice pentru totl consumatori, la nivel de comune se face prin intermediul unui nurnar de 12 P.T.A., ~i un P.C.Z. De 400 KVA De asemenea, reteaua de joasa tensiune realizata pe stalp: de beton se gase~te intr-o stare buna de functlonare. lIuminatul public este realizat cu corpuri de ilumiat pentru lampl cu vapori de mercur, asiqurand un iluminat corespunzator la nivelul fiecarel localitati, Cresterea lrnportantel turistice a zonei impune ca ~i iluminatul stradal sa fie adus la cerintele normelor actuale. in prezent toate gospodariile comunei sunt racordate la reteaua electrica. in conditiile dezvoltarii turistice ~i a realizaril unor case de vacanta, exlsta un surplus de energie care sa permlta extinderea acestor retele in zonele propuse pentru 0 dezvoltare ulterioara, Totodata se rnanlfesta lntentla de extindere a electriflcarii ~i in zona de salasuri, Pentru alimentarea cu energie electlca a trupurilor propuse dentru dezvoltarea turistlca de pe cursul superior ~i mediu al vall Berzasca se propune executarea unui bransarnent la reteaua de [oasa tensiune, care alirnenteaza localitatea Bigar ~i statii de transformare locale. Pentru obiectivele industriale ce se vor construi in zona "Saliste" se prevede alimentarea cu

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin energie electrica de medie tensiune, Berzasca Moldova Veche, printr-un bransarnent local l?i statie de transformare locala. Tlnand seama de condltllle specifice din zona este recomandat ca executarea retelelor de transport sa se faca cu stalpl din beton, pe un traseu stabilit de comun acord de catre Adrninistratla Locala cu Adrnlnlstratla PNPF l?i cu proiectantul. 3.9.6. Alimentare cu gaze naturale Nu exlsta retea de alimentare cu gaze naturale. 3.9.7. Telefonie: Vezi existentul 2.9.2. Retele de comunlcatll. 3.9.8. Reabilitarea, conservarea, protectla mediului Protectia apelor l?i a ecosistemelor acvatice va ave a in vedere protejarea surselor de apa potablla, protejarea malurilor apelor prin interzicerea depozltarll deseurllor de orice fel l?i a substantelor periculoase, prin reqularizari de albii l?i a mal uri lor Dunarii afectate de abraziune. Pentru terenurile degradate se vor lua masuri specifice pentru reabilitarea lor prin tnlaturarea factorilor distructivi, curatlri, sernanarea de vegetatie lerboasa sau Impadurlri, in realizarea acestor obiective adminlstratla locala'va colabora strans cu adminlstratla PNPF. 3.9.9. Gospodarie comunala, in prezent, gunoiul menajer este colectat l?i depozitat intr-o groapa menajera provizorie, situate pe Valea Liubcovei, la cca. 3 km, in afara localitatii. Colectarea l?i transportul gunoiului menajer se face de catre 0 firma autorizata, aqreata de catre Consiliul local. Se impune dotarea gospodariilor l?i a unitatllor cultural - administrative l?i economice cu containere, contractarea unui agent de salubrizare pentru gunoiul menajer care sa transporte la un centru zonal de colectare a deseurllor, Ecologizarea trupurilor de teren nou introduse in intravilan pentru a sustlne 0 dezvoltare economlca, turlstlca l?i de agrement in zona se va face prin colectarea resturilor menajere in containere specializate, asezate pe platforme betonate. De aici vor fi preluate l?i transportate la centrul zonal judetean de colectare a deseurllor. 3.9.10. Prevederi, reguli §i masurl generale pentru prevenirea si stingerea incendiilor in localitati Apararea impotriva incendiilor are ca scop apararea vletli oamenilor, a bunurilor l?i a mediului, constituind, conform legii, 0 problema de interes public la care trebuie sa participe atat autoritatlle adrnlnistrafiel publice, cat l?i persoanele fizice l?i juridice de pe teritoriul comunei, in conformitate cu leqislatla in vigoare. Organizarea apararii impotriva incendiilor la nivelul comunei intra in atributllle consiliului local sl a primarului, conform prevederilor legale in vigoare, care trebuie sa asigure integrarea masurilor privind dezvoltarea l?i perfectionarea activitatii de aparare impotriva incendiilor, in programele de dezvoltare econornlco-soclala ce se intocmesc la nivel local. Legislatie in domeniul sltuatiilor de urgenta l?i PSI • Ordonanta nr. 88 din 30 august 2001 privind Inflintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru sltuatll de urgenta. • Ordonanta de urgenta Nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul National de Management al Situafiilor de Urgenta. • Legea 481 din 8 noiembrie 2004 privind protectla civila. • Legea 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor. • Ordin 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea actlvitatll de evacuare in situatii de urgenta. • Ordin 163 din 28/02/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor (Publicat in Monitorul Oficial, Pariea I nr. 216 din 2910312007 ). • Ordin 130 din 25/01/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu. • H.G.R. nr. 1739 din 06/12/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructll si amenajari care se supun avizarii/autorizarii privind securitatea la incendiu. • Norme Generale de Aparare impotriva Incendiilor (OMI 163/2007). • Ordin 1023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispozitiilor generale de ordine

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. • Ordin 712 din 23/06/2005, modificat si completat de ORDIN 786 din 02/09/2005 pentru aprobarea Dlspozltlllor generale privind instruirea salarlatllor in domeniul sltuatlilor de urgenta, care abroga D.G.P.S.I. - 002. • Ordin 108 din 1 august 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de tncarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004. • Ordonanta de urgenta 75 din 30 septembrie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asoclatlilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice. • Ordin 1822/2004 din 07/10/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructll pe baza performantelor de comportare la foc. • Anexa Ordin 1822/2004 - Regulament din 07/10/2004 privind clasificarea si incadrarea produselor pentru constructii pe baza performantelor de comportare la foc. • Normativ din 08/07/2004 privind elaborarea planurilor de aparare in cazul producerii unui dezastru provocat de seisme si/sau alunecarile de teren. 3.10 Protectla mediului In completarea capitolelor precedente privitoare la protectla mediului l?i echiparea edilitara se fac urmatoarele preclzari: • Eliminarea excesului de umiditate care degradeaza solul; • Combaterea eroziunii solului; • Indicarea unei structuri moderne l?i eficiente de utilizare a terenului agricol; • Refacerea unor obiective existente aflate in stare de degradare. Vezi masurile de combatere a riscurilor naturale - cap 3.8 Masuri in zonele cu riscuri naturale. 3.10.1. Diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare majora (emisii, deversarl, etc.) Reabilitarea zonelor degradate, protectla l?i conservarea mediului trebuie sa tnceapa in primul rand cu diminuarea l?i pe cat posibil eliminarea surselor de poluare. Propunerile privind eliminarea surselor de poluare pe teritoriul comunei Berzasca au fost tratate pe larg in capitolele 2.10 Probleme de mediu §i 3.9 Dezvoltarea echlparll edilitare. Diminuarea surselor de poluare Se vor face propuneri l?i reqlernentari pentru diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare identificate, preluate din studii de specialitate privind protectla mediului sau propuse la elaborarea docurnentatlel privind amenajarea teritoriului. Scopul propunerilor l?i reglementarilor este tmbunatatlrea calltatll factorilor de mediu (aer, apa, 501). La nivelul comunei se rnanlfesta tot mai intens presiunea construirii de structuri turistice individuale sau colective, concomitent cu cresterea interesului turistilor pentru zona. in aceste conditll se impune extinderea retelelor de apa l?i canalizare spre zonele cu potential de dezvoltare. in conditllle cresteril traficului pe DN 57 se va accentua nivelul de poluare fonlca, fapt ce impune masuri de protectle a constructlllor printr-o mai buna izolare fonlca, prin pastrarea unor anumite dlstante intre constructille de locuit l?i lnstltutll fata de sursele de zgomot, prin plantarea unor perdele de protectle, panouri, gard viu etc. In cadrul actlvltatllor care impun extractla unor resurse minerale, deschiderea de mine sau cariere, acestea se vor face cu respectarea leqislatiei de mediu l?i dupa 0 prealabila consultare l?i acord al Adrnlnlstratlei Parcului Natural Portlle de Fier. Se vor lua rnasuri pentru ca unitatile de exploatare l?i prelucrare a lemnului sa fie amplasate in afara zonelor de locuit l?isa respecte raza de protectie sanitara, Detlnatoril de terenuri au obliqatla de a preveni deteriorarea calltatll solului, datorlta fenomenelor de eroziune, poluare, depozitare a deseurilor etc. Detinatorii cu orice titlu de paduri sau veqetatie forestiera in afara fondului forestier, a paiistilor l?i fanetelor au obliqatla exploatarii lor in limitele legii, cu respectarea regimului silvic l?i tmpadurlrea suprafetelor defrlsate. o atentie speciala trebuie acordata terenurilor cu pante foarte mari sau la nivelul carora se manifesta procese de alunecare sau eroziune, pentru a stopa aceste fenomene.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin Terenurile afectate de exploatari ale subsolului, din cadrul complexului minier Cozla trebuie sa fie refacute in cadrul lucrarilor de inchidere l?i reconstructle ecoloqica a zonei, cu scopul redaril circuitului economic a terenului afectat de constructla obiectivelor din incinta rnlnlera prin: • lucrari de inchidere a lucrarilor miniere de legatura cu suprafata prin rambleierea galeriilor l?i puturilor de acces l?i aeraj, • dezafectarea l?i demolarea unor obiective aferente incintei Cozla l?i predarea catre utilizator a obiectivelor destinate utlllzarll in continuare, • lucrari de reconstructls ecologica atat in incinta prlncipala cat l?iin zona putului prin: • lucrari de amenajare incinta (curatarea terenurilor de resturi menajere, ramblierea fundatlilor constructlllor demolate, compactarea materialului depus, depunere de sol vegetal l?i nivelarea terenului); • lucrari necesare pentru ameliorarea l?i refolosirea terenului degradat (prin lucrari de afanare, graparea materialului depus l?i administrarea de fertilizatori); • lucrari de Insamantare (rnsamantarea cu ierburi perene din familia gramineelor l?i leguminoaselor). Zonele de depozitare a gunoiului menajer l?i cimitirele de animale trebuie sa fie situate in afara localitatilor, in afara locurilor cu 0 panza freatica ridicata l?i sa Ii se asigure 0 zona de protectls de cel putln 1000 m, fala de zonele de locuit. 3.10.2. Epurarea §i preepurarea apelor uzate Propunerile privind epurarea apelor uzate s-au tratat la capitolul .3.9 Dezvoltarea echlparll edilitare. Pentru trupurile situate pe valea Berzasca; Sellste, Carnenita l?i Debeliliug, destinate dezvoltarii actlvltatilor economice, turistice l?i sportive se propune alimentarea cu apa din surse locale (izvoare, paraie) care au debite suficiente pentru asigurarea necesarului de apa coloniei respective. in acest sens se propune: • Sistemul de alimentare cu apa sa functloneze complet gravitational. • statll de filtrare tratare l?i stocare, formate din baterii de poliester ingropate, • retea de distributie locala, • statll de epurare. Epurarea apelor uzate menajere este asigurata printr-un modul containerizat de tip ADIPUR 1300 sau echivalent cu urmatoarea componsnta: - Sistem de curatlre grosiera ; - Statle de pompare apa uzata ;

- Echipament de epurare ADIPUR sau echivalent.

3.10.3 Depozitarea controlata a deseurllor menajere §i industriale Propunerile privind depozitarea controlata a deseurilor menajere l?i industriale subcapitolul 2.9.5. Gospodarie comunala, Rampa de gunoi l?i 3.9.8 Gospodarie comunala, 3.10.4. Recuperarea terenurilor degradate, consotldart de maluri §i taluzuri, Vezi cap 3.8 Masuri in zonele cu riscuri naturale. s-au tratat la

plantari de zone verzi

Propunerile privind recuperarea terenurilor degradate se refera la: ~ recuperarea unor terenuri prin trnpadurlrl, consolldarl, terasare; ~ combaterea eroziunii de adanclrne a versantllor supusi fenomenului de ravenare; ~ reconstructie ecoloqica in cadrul exploatarilor miniere, carierelor de materiale de constructil, haldelor de steril, depozite existente de deseuri, etc. ~ zonarea terenurilor conform potentlalulul de producere a alunecarilor de teren, asa cum este definit de Legea nr. 575 "Zone de risc natural", impune 0 serie de masurl de prevenire sau stopare a alunecarilor de teren in functle de cauzele producerii acestora, cum ar fi: ~ Eliminarea sau reducerea lnstabllltatll versantllor l?i a declansaril fenomenelor de alunecare din cauze naturale (preclpltatll atmosferice, eroziunea apelor curqatoare, actlunea apelor subterane), ~ Irnbunatatirea drenajului natural al solului prin lucrari specifice de trnbunatatlri funciare (combaterea eroziunii solului) aplicate in complex cu lucrarl hidroameliorative l?i agro-pedoameliorative (nivelare - modelare, astuparea crapaturilor) pe versantii afectati de alunecari active l?i pe terenuri cu alunecari stabilizate, functie de modul de utilizare a terenului;

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin ~ Irnbunatatirea regimului de scurgere a apelor de suprafata pe vsrsantl prin lucrari de colectare l?i evacuare a apei; ~ Eliminarea sau stabilizarea alunecarilor de teren din cauze antropice (defrisarea abuzlva a padurilor, pasunat abuziv, sapaturi la baza versantilor pentru diverse constructii) ; ~ Prevenirea deqradaril terenurilor prin alunecari de teren impune masuri de tipul: • Cooperarea cu autorltatlle judetene l?i locale din zona de studiu in vederea intocmirii hartllor risc la alunecari de teren in zone in care exista elemente importante supuse riscului l?i declararea acestora ca"zone de risc la alunecari de teren", conform prevederilor Legii 575/2001; • intocmirea studiilor geotehnice care sa ofere solutlile tehnice de consolidare a versantllor instabili prin lucrarl speciale (ziduri de sprijin etc.); • Urmarirea caracteristicilor terenurilor afectate de eroziune moderate l?i cu risc de accentuare a eroziuni, in vederea cunoasteril tendlntelor de evolutle a proceselor de alunecare mai ales in zonele afectate de activitatea umana: • Stabilizarea alunecarilor de teren active l?i valorificarea terenurilor alunecate prin impaduriri l?i tnsarnantare cu amestec de ierburi care, prin consumul mare de apa, asiqura protectia antlerozlonala l?i stabilizarea versantllor; • Evitarea executarll de cal de cornunlcatll (drumuri, cai ferate) pe versantll instabili; • Evitarea supra-lncarcarll versantllor cu constructll de orice fel. 3.10.5. Organizarea sistemelor de spatii verzi Pastrarea veqetatiel specifice pe cursu rile de rau l?i plantarea de veqetatle de-a lungul principalelor artere de clrculatle, Se va acorda 0 atentle speclala viitoarelor zone turistice, sportive l?i a dotarilor care se vor realiza, in special a zonelor de maluri. Pentru a cuantifica calitatea fondului verde caracteristic zonei, odata cu extinderea intravilanului comunei Berzasca, se propune realizarea studiului de cadastru verde asupra veqetatlei lemnoase existente pe sit. lnformatiile culese in urma studiului de cadastru verde reprezinta 0 baza de date complexa, cu ajutorul carela, pe baza caracteristicilor flecarul exemplar dendrologic, se pot determina indicii ecologici §i peisageri pentru stabilirea functlel ecologice §i estetice a spatlilor verzi. Principalii indici ecologici si peisageri: Valoarea ecologica a fiecarui exemplar inventariat este data de volumul real al coroanei. Volumul standard al coroanelor, reprezlnta volumul coroanelor cu 0 densitate maxima. Valoarea globala a exemplarelor este data de volumul standard si de valoarea peisagera. Valoarea peisagera se apreciaza in functie de diamentrul trunchiului: ~ Foarte scazuta, cod 1, diametrul trunchiului pana la 5 cm; ~ Scazuta, cod 2 diametrul trunchiului intre 5-20 cm; ~ Medie, cod 3 diametrul trunchiului intre 21-40 cm; ~ Mare, cod 4 diametrul trunchiului intre 41-70 cm; ~ Foarte mare, cod 5 diametrul trunchiului intre 71-100 cm; ~ Exceptlonala, cod 6 diametrul trunchiului intre peste 100 cm; (Pentru raslnoase l?i pentru speciile arboricole cu flori, se adauqa un punct in plus, fata de estimarea facuta mai sus). Reglementari cadastrale ale fondului verde: • Se vor conserva exemplarele cu 0 varsta mai mare de 21 de ani (diametrul trunchiului corespunde la 25-35 cm); • Se vor conserva exemplarele cu valoarea mare peisagera: codurile 4,5,6; • Se vor conserva exemplarele cu valoare mare ecologica (coroana ovoida, sferica, semisferica, cu frunzisul de dimensiuni mari si paros): • In cazul perdelelor de protectie se vor planta dintre speciile autohtone cu valoarea mare ecologica (arbori de talia 1, cu coroana ovoida, sferica, semisferica, cu frunzisul mare si paros) • In cazul aliniamentelor stradale se vor propune specii indigene de talia 2 sau 3, cu frunza de dimensiuni mai mari, paroase si cu valoare mare peisagera. • In zonele destinate locurilor de joaca pentru copii, se va evita plantarea speciilor care contin substante toxice, care au organe cu tepi, spini, ghimpi.

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin

3.10.6 Delimitarea orientativi a zonelor protejate §i restrlctlllor generale pentru conservarea patrimoniului natural §i construit
Elemente ale patrimoniului natural Cum teritoriul comunei Berzasca se gasel?te in cea mai mare parte pe teritoriul PNPF, este lnterzlsa executa rea lucrarllor de orice fel in afara spatlilor cuprinse in PUG, fara acordul adrnlnlstratlel acestuia. Cel mai important areal este suprafata zonei de conservare speclala Sirinia cuprinsa intre paraul Recica l?i interfluviul Sirinia - Eliseva, recunoscuta pentru varietatea asoclatlilor xerotermofile de pe calcare l?i sisturi din bazinul vaii Sirinia, Berzasca, Cozla, unde exista mari concentrari de elemente termofile, a relictelor l?i a endemismelor. Deosebit de reprezentative sunt: Tulipa hungarica, Campanula crassipes, Silene armeria, Allysum murale, Stipa aristela, Cerastium banaticum etc. Dintre situ rile de interes stiintiflc deosebit din punct de vedere paleontologic in Parcul Natural Portile de Fier se evidentiaza: Cozla (plante fosile jurasic inferioare), Munteana-Dumbravlta (nevertebrate din jurasicul mediu l?i inferior), Bigar, stanca, Pietrele Albe, Buschmann (plante fosile din jurasicul inferior). Calcarele din sinclinalul Sirinia sunt slab carstificate, formele carstice fiind reprezentate de lapiezuri pe suprafete restranse l?i doline de dimensiuni reduse. Endocarstul este reprezentat de 0 serie de pesteri mici, din care cea mai lrnportanta este Pestera Zamonlta (sltuata aproape de obarsla unui afluent al paraului Dragoselea).

Monumente, valori ale patrimoniului national

Teritoriul comunei Berzasca este situat intr-un areal puternic antropizat inca din preistorie. Despre acest fapt vorbeste in primul rand nurnarul foarte mare de situri arheologice, cercetate sau semnalate in diferite perioade pe teritoriul localltatll, de cca. 25 puncte. in acest context, datorlta neglijentei, reavolntei sau unei politici neglijente fata de valorile de patrimoniu, 0 parte din aceste situri au fost distruse prin lnterventll antropice, rncepand de la lucrari de mica amploare qospodareasca (saparea unei fundatii, fantani etc.), pana la lucrari de amploare (I,F.E.T.) sau infrastructura, in acest ultim caz, prin lucrarile 'de reabilitate l?i modernizare a DN 57 a fost distrus situl multistratificat de la .stenca Liubcovei". Conform D.G. 43/30 ianuarie 2000, republlcata, zonele cu patrimoniu arheologic pot fi: • zona cu patrimoniu arheologic reperat reprezlnta acel teritoriu despre care exlsta lnforrnatli sau studii stiintifice care atesta sxlstenta subterana sau subacvatica de bunuri de patrimoniu arheologic; • zona cu patrimoniu arheologic evldentlat Intamplator reprezlnta acel teritoriu in care existenta bunurilor de patrimoniu arheologie s-a evidentiat tntarnplator, in urma actiunli umane sau a factorilor naturala, • zona cu patrimoniu arheologic cunoscut l?i cercetat sunt acele situri in care, ca urmare a unor cercetari arheologice au fost descoperite vestigii arheologice clasate ca fiind bunuri de patrimoniu arheologic; • Sit arheologic declarat zona de interes national - reprezlna acele situri care se bucura de un interes arheologic prioritar datorlta valorilor exceptlonale pentru istoria l?i cultura natlonala, Pe teritoriul comunei Berzasca se reqasesc primele trei zone de interes arheologic. in aceste condltil, zona se poate considera ca avand un potential arheologic ridicat, fapt ce impune 0 responsabilitate in plus in acordarea autorlzatlllor de constructle, Practic, in zona nu se pot face lucrari care sa afecteze suprafata solului sau a subsolului fara 0 supraveghere arheologica de specialitate. in zonele recunoscute prin exlstenta unor situri, cuprinse l?i in Repertoriul arheologic national l?i in arealele de protectle ale acestora nu se pot executa lucrarile amintite anterior fara 0 descarcare prealabila de sarcina arheologica. Alaturi de situ rile rnentionate in cadrul Repertoriului Arheologic National, in zona sunt semnalate mai multe situri a carer localizare l?i suprafata nu se cunoaste cu certitudine, ele fiind amintite in diferite surse, ca vechi vetre ale actualelor localitatl, cum sunt cele de la: • "Debelilug", la 18 km de aceasta asezare ; • "Platoul Rauniste", cu priveliste admirabila spre Valea Berzasca, aproape de drumul care ducea din Clisura de Sus, in Clisura de Jos, atingand vechea vatra a satului Bigar, locuit de cehi. • "Dragoselo" situat la un km spre sud de Debelilug , la incrucisarea vechilor drumuri dintre Bania Svinita si Bozovici - Berzasca; • "Poalele Dealului"- "Tiera Dragoseli",denumirea provenind din cuvantul latin "tera"- pamant si

Plan Urbanistic General - comuna Berzasca, [udetul Caras Severin cuvantul slav "dragoselo" - infratit; "Stubar", "Glob Camenita","Otar","Caistrochi", "Cartea Funduara" , la vremea respectiva.

la locul numit "Seliste", vatra a comunei cuprinsa in

Pe langa aceste situri arheologice satele comunei beneflciaza de un patrimoniu arhitectural, industrial l}i cultural bogat l}i divers, firesc integrat intr-un mediu natural unic. Actualmente acest patrimoniu este in stare avansata de degradare l}i neceslta lnterventle lrnediata. Punerea in valoare a elementelor de specificitate locala ar contrabalansa perspectiva unidlrectlonala catre malul Dunarii l}i ar contribui la 0 evolutle arrnonioasa a intregului teritoriu. Conslderarn oportuna identificarea l}i valorizarea cladlrllor l}i complexelor de cladlri din localitatea Berzasca unde au functionat unitatea rnilitara de graniceri, primul ocol silvic, cladirea primei banci populare l}i a cooperativei de credit. Aceste constructll au valoare patrirnonlala l}i lstorlca pentru localitatea Berzasca l}i se recornanda analiza lor pentru a fi introduse in lista monumentelor de interes local, judetsan sau national. Berzasca, localitatea de resedlnta a comunei este 0 veche asezare cu valente multiculturale, care se pot regasi pana astazi in diversitatea constructiva l}i in multitudinea solufiilor arhitecturale abordate. Caracteristicile de specificitate culturala pot fi reqaslte in frontul stradal marcat de lnfluente multiple, ca un mozaic de stiluri specifice flecarul grup etnic. Nefiind marcat de rigiditatea care se regasel}te in cadrul localltatilor Bigar sau Liubcova, satul este mai permisiv fata de adoptarea unor solutil novatoare. Satul Bigar este de tip adunat si prezinta 0 imagine unitara data de trama stradala care se intersecteaza in forma de cruce in dreptul bisericii satului. Fronturile stradale ale satului Bigar au un caracter omogen si continuu; aspectul ritmat perceput prin parcurgerea spatlulul contribuie la formarea unei imagini coerente a satului. Specificul local este dat de: modul de ocupare a terenului cu loculnte aliniate la strada, amplasarea pe parcele lungi, nivelul parter unitar al locuintelor, spatlul public tipic dintre drum si case, acoperlsul in doua ape, culorile specifice ale tarnplarlllor l}i zuqravelllor, Acestea sunt elemente care dau specificitate si atractivitate turistica, reprezentand pentru comunitatea ceha un patrimoniu material cu puternica valoare identitara. In actualul Plan Urbanistic General, respectiv Regulamentul Local de Urbanism, satul Bigar este declarat localitate protejata datorita valorii patrimoniului construit si atractlvltatll turistice pe care 0 prezlnta prin cadrul natural si cultural special. Sunt protejate modul specific de ocupare a terenului si a elementelor de arhltectura tradltlonale, Pastrarea conturului intravilan este lrnportanta pentru rnentlnerea imaginii specifice de .cruce", care va fi accentuata prin prelungirea unuia din brate, Se propune conservarea in situ si protejarea numeroaselor mori de apa din apropierea satului, ca repere cu valoare culturala si turistica. Satul Liubcova, sat fondat l}i locuit de catre populatle sarbeasca pastreaza anumite caracteristici care-I individualizeaza in peisajul arhitectural al zonei. Principalele caracteristici care-i confera specificitatea l}i valoarea culturala sunt: • fronturile stradale continue, omogene si opace, (rezultat al parcelarului l}i al modului de construire local), caracteristica care va trebui conservata l}i respectata l}i pe viitor; • cromatica tradltlonala bogata l}i contrastanta, cu 0 ornarnentatle care pune accentul pe detaliu, textura l}i profil; • ornamentica speclflca este prezenta in principal la nivelul elementelor de tamplarie de la usi l}i ferestre (Blumenfenster); • caracterul minimal al strazll, lipsit de componenta veqetala: • modul specific de relatlonars al parcelelor de pe mal cu apa vail. Cozla este 0 fosta localitate rninlera, asezata pe malul Dunarii, intr-o pozitle panoramica, care beneflciaza de 0 perspectiva larga asupra defileului l}i un relief spectaculos (cu puncte de belvedere privilegiate). Decaderea industriei miniere l}i inchiderea minelor a generat importante probleme sociale, reflectate l}i in nivelul avansat de degradare a cladirilor industriale l}i a locuintelor colective existente. Unele dintre aceste constructli l}i elemente de arhitectura lndustrlala au valoare lstorlca l}i arhltecturala: avand un potential ridicat de conversie in loculnte colective pentru localnici, pentru structuri turistice speciale (ansamblu hotelier cu nivel de confort ridicat, spatli comerciale etc.), structuri cu valente culturale (Muzeu al Mineritului, dar care sa pastreze l}i 0 parte din artefactele arheologice descoperite in