Sunteți pe pagina 1din 2

Consideraþii

Consideraþii asupra sarcinii maxime QFE – Idem, prin elemente fãrã inerþie termicã,
Qi – Idem, prin elemente delimitatoare interioare.
În relaþia de mai sus, QPE ºi Qi nu pot fi modifi-

de rãcire din procesul de climatizare cate, deci valoarea lor se determinã univoc. Au re-
zultat QPE = 1 146 W ºi Qi = 0.
Mãrimea QFE poate fi modificatã, întrucât atât

ce poate fi preluatã prin bateria de rãcire ferestrele cât ºi acoperiºul vitrat (luminator) pot
fi prevãzute cu jaluzele sau ecrane pentru a redu-
ce aporturile de cãldurã, care se aºteaptã a fi foar-

a agregatului de tratare a aerului te mari.


Dezvoltãm în cele ce urmeazã felul cum s-a cal-
culat QFE punând în evidenþã separat fluxul de cãl-
durã pãtruns prin acoperiº (luminator).
QFE = QI + Qt + QL în care:
QI – fluxul de cãldurã pãtruns în încãpere prin ra-
diaþie directã sau difuzã;
Qt – fluxul de cãldurã datorat diferenþei de tempe-
raturã dintre exterior ºi interior;
QL – fluxul de cãldurã pãtruns în încãpere prin
Rezumat • Calculul debitului de aer necesar pornind de luminator.
În lucrare se aratã cã pentru a climatiza o încã- la bilanþul de termo – umiditate al încãperii Din calculele efectuate a rezultat QI + Qt = 6577 W.
pere de un anumit gen, situatã într-o anumitã loca- (conf. STAS 6648) Aporturile de cãldurã prin acoperiº (luminator) QL
litate, existã o direcþie a procesului de termoumi- Dupã cum se cunoaºte, conform acestei meto- au valorile urmãtoare:
ditate ce determinã puterea de rãcire maximã ca- dologii este necesar sã se determine parametrii: a) QL = 61820 W – aºa cum se prezintã acoperiºul
re poate fi acoperitã prin bateria de rãcire a agre- • aerului exterior (E); în prezent, deci fãrã nici o ecranare.
gatului de tratare a aerului, restul urmând a fi aco- • aerului interior (I); b) QL = 12829 W – aºa cum este acum, dar cu dis-
perit pe alte cãi. • aerului condiþionat (C), la introducerea sa în în- pozitiv de ecranare la exterior din jaluzele de
Aceastã direcþie a procesului, denumitã GD sim- cãpere. aluminiu (teoretic realizabil, pentru cã la o su-
plificã mult abordarea temelor similare, de aceea Pe baza acestor parametri se determinã direc- prafaþã cvasiorizontalã – semicentrã nu se poa-
se propune ca noþiune nouã în domeniu. þia procesului de termo – umiditate urmat de ae- te realiza aºa ceva).
rul din încãpere, iar apoi debitul de aer necesar c) QL = 10054 W, aºa cum este acum, dar cu dispo-
Generalitãþi pentru a rezolva procesul cerut. zitiv de ecranare la exterior din pânzã ajuratã
Autorii au avut de rezolvat problema climati- G = &Q/&G în care: tip SOLTIS AIR.
zãrii unei aule universitare amplasate la ultimul &Q – aporturile totale de cãldurã;
nivel al unei clãdiri situate în Timiºoara ºi prevã- &G – aporturile totale de umiditate. Ducând mai departe calculele rezultã:
zutã cu acoperiº complet vitrat. Faptul cã acoperi- Conf STAS 6648/1 aula în discuþie este de cat. a) QFEtot = 6577 + 61820 = 68390 W;
ºul este complet vitrat, deci permeabil pentru un a-IV-a, cu un grad de asigurare de 80%. Qap = 1146 + 68397 + 0 = 69543 W;
debit foarte mare de cãldurã în timpul verii, a sus- Conform STAS 6648 / 2, pentru localitatea Ti- &Q = 69543 + 13314 = 82857 W.
citat o serie întreagã de cãutãri pentru a putea asi- miºoara ºi gradul de asigurare de 80%, rezultã b) QFEtot = 6577 + 12829 = 19406 W;
gura totuºi condiþiile de confort prevãzute de nor- tem = 23,6°C Qap = 1146 + 19406 + 0 = 20552 W;
me. Aceste cãutãri ne-au condus la decelarea ideii xe = 10,3 g / kg &Q = 20552 + 13314 =33866 W.
expuse în rezumat. Az = 7 c) QFEtot = 6577 + 10054 = 16631 W;
Temperatura efectivã a aerului exterior = 23,6 + 7 Qap = 1146 + 16631 +0 = 17777 + 13314 = 31091W.
Caracteristicile aulei ce trebuia climatizatã: = 30,6°C; aceeaºi este ºi temperatura de calcul.
Numãr de locuri: 106 + 7 = 113 &Gv = (106 +7) x 100 g/kg = 11300 g/h =
Suprafaþa în plan: 165 m2 Aºadar, parametrii de stare pentru procesul de 11,3 kg/h (NP 008).
Înãlþimea medie: 8,5 m tratare a aerului sunt: Direcþia procesului de termoumiditate G = &Q/
Suprafaþa ferestrelor însorite (N–E): 11,48 m2 E: tev = 30,6°C &G în cele 3 situaþii de mai sus rezultã:
Suprafaþa ferestrelor însorite (S–V): 31,38 m2 xev = 10,3 g/kg a) G = 26 397 kJ/kg;
Suprafaþa tavanului vitrat: 113,15 m2 Hev= 37,5 % b) G = 10 789 kJ/kg;
iev = 57,2 kJ / kg c) G = 9905 kJ/kg.
Rezolvarea problemei I: ti = tev/2+10=25,3°C Cu aceste valori ºi cu valoarea ta = 19,3°C se in-
În prezenta lucrare se trateazã numai situaþia Hiv= 55 % trã în diagrama aerului umed (I – x) ºi se obþin
de varã, întrucât aceasta prezintã interes pentru xiv = 11,4 g/kg caracteristicile punctului C, iar mai departe debi-
tema noastrã. iiv = 54,2 kj/kg tele de aer ce trebuie introduse pentru a realiza
• Calculul debitului de aer necesar pentru ventila- C: tc=ti–6=253–6=193°C procesul C – I.
re din condiþia de raþie minimã de aer proaspãt. Hcv = se vor
Va = 113 pers x 30 m3 / h pers = 3390 m3 / h xcv = ² determina Au rezultat urmãtoarele debite:
• Calculul debitului de aer necesar prin metoda iev = ulterior prin G a) Vtot = 60 000 kg/h;
numãrului de schimburi orare Revenind la relaþia G = &Q/&G se expliciteazã b) Vtot = 11 952 kg/h;
Ve = 165 x 8,5 x 3 sch /h = 4207,5 m3/h termenii care o compun. c) Vtot = 11 659 kg/h.
S-a fãcut ºi verificarea concentraþiei de CO2 în Astfel, &Q = Qap + Qsi, conf. STAS 6648/1 Prima constatare este cã toate aceste debite
5/2003 aer ºi a rezultat 2628 mg/m3, h, valoare ce o depã- Qap = QPE + QFE + Qi, în care, sunt acoperitoare, faþã de cele rezultate din con-
ºeºte pe cea admisã de 1600 mg / m3, h, deci tre- QPE – fluxul termic pãtruns în încãpere prin ele- diþiile de raþie minimã, numãr de schimburi, sau
76 buie ventilat. mente delimitatoare, cu inerþie termicã diluþia CO2.
Consideraþii

Se observã însã cã debitul de aer în cazul ne- Notã: Autorii prezentei lucrãri nu au întâlnit în 4. Awbi, H.B. - Ventilation of Buildings E & NF
ecranãrii (a) este deosebit de mare ºi nu ar putea nici o altã lucrare anterioarã aceastã concluzie de- SPON, 1991;
fi în nici un caz vehiculat prin încãperea datã. De finitã explicit, prin urmare, dacã se va dovedi cu 5. David, Hansen, Ph, D - Indoor Air Quality
altfel am prezentat aceste date de rutinã tocmai adevãrat nouã, propunem ca direcþia procesului Issues Taylor & Francis, mc, 1999;
pentru a pune în evidenþã eficienþa sistemului pusã în evidenþã de noi sã poarte indicele D, de la 6. *** Normativ privind igiena compoziþiei aeru-
de umbrire. numele unuia din autorii lucrãrii – Diaconu. lui în spaþii cu diverse destinaþii, în funcþie de
Aceastã constatare ne-a fãcut sã insistãm mai activitãþile desfãºurate, în regim de iarnã – va-
mult asupra proceselor de tratare rezultate din Bibliografie rã, NP008 – 97 – INCERC;
diagrama I – x pentru cazul a, deoarece rezolvãri- 1. Duþã, Gh. ºa. - Manualul de instalaþii - V - Ar- 7. *** Conception des installations de climatisa-
le b ºi c (cu ecranarea) au fost introduse de noi în tecno 2000; tion et de conditionnement de l’air, Ed. PYC
discuþie ca niºte party - pri-uri, ca niºte rezolvãri 2. Cristea, Al. - Ventilarea ºi condiþionarea aeru- Livres 1999.
de bun simþ, dar care nu sunt singurele demne de lui, Ed. Tehnicã, 1968;
luat în discuþie. 3. Voinescu, V. ºa. - Îndrumãtorul instalatorilor – Ing. Ioan Diaconu, Drd. Ing. Ioan Doboºi
Aºadar se reprezintã în diagramã punctele E ºi Editura tehnicã, 1964; S.C. Dosetimpex SRL, Timiºoara
I cu caracteristicile arãtate anterior.
Din punctul I se duce o dreaptã pe direcþia G =
26 397 kJ/kg ºi la intersecþia cu te = 19,3°C rezultã
punctul C.
Pentru a aduce aerul exterior din punctul E în
punctul C, ar fi necesare cel puþin douã procese
de tratare:
• o rãcire simplã E – C1 – cu o baterie de rãcire
obiºnuitã;
• o umidificare izotermã C1 – C cu un generator
de abur, de exemplu.
Beneficiarul poate pretinde cã nu dispune nici
de reþeaua de apã tratatã care sã asigure alimen-
tarea continuã a generatorului de abur ºi nici de
personalul care sã asigure întreþinerea unei astfel
de instalaþii ºi cã doreºte sã se limiteze la un agre-
gat de tratare simplu dotat numai cu o baterie de
rãcire sau / ºi cu ventilo-convectoare.

Soluþia oferitã
Se transferã punctul C în punctul C1 ºi se obþi-
ne o altã direcþie a procesului GD, având valoarea
de 8000 kJ/kg.
Cu GD = 8000 kJ/kh se obþine &QV = G x &GV =
= 25,11 kW.
Numai aceastã putere poate fi acoperitã
prin bateria de rãcire sau prin convectoare,
restul rãmânând în seama altor metode.
Considerãm cã valoarea GD determinatã prin
metoda graficã este suficient de exactã, întrucât
metoda graficã este cea acreditatã pentru calculul
proceselor analizate în diagrama I – x.
Referitor la problema practicã tratatã se obser-
vã cã 25,11 kw este mai micã decât 31,09 kW de la
pct. c) deci ºi în cazul nostru, dacã vom prevedea
numai baterie de rãcire sau ventilo-convectoare
procesul de termoumiditate se va desfãºura cu un
oarecare deficit de umiditate.

Concluzie
Pentru climatizarea unei încãperi, existã o
valoare limitatã superior a sarcinii de rãcire
cerutã de procesul de termoumiditate, care
poate fi acoperitã prin bateria de rãcire a
agregatului de climatizare, restul urmând
a fi contrabalansat pe alte cãi (de exemplu
umbrire). Aceastã valoare se poate determi-
na ca produsul dintre sarcina de umiditate
DGV ºi raza procesului GD obþinutã la inter- 5/2003
secþia verticalei punctului de stare E ºi izo-
terma punctului C. 77