P. 1
Abdicarea lui Cuza

Abdicarea lui Cuza

|Views: 277|Likes:
Published by online scoala

More info:

Published by: online scoala on Feb 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/15/2014

pdf

text

original

Simbolistica momentului 11 februarie 1866 a fost amplu dezb tut în presa vremii cât i în scrierile cu, caracter istoriografic din

deceniile ce au urmat. Legat de momentul abdic rii s-au creat de-a lungul timpului o serie de stereotipuri, manipulate inteligent în favoarea regimului politic existent la un anumit moment dat. Putem astfel distinge dou tabere care se plaseaz pe pozi ii diametral opuse în ceea ce prive te abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. Se sus ine pe de o parte necesitatea schimb rii i aducerea prin ului str in datorit regimului corupt i ineficient existent, iar pe de alt parte se încearc mitizarea persoanei domnitorului i prezentarea Ä comploti tilor´ ca ni te persoane avide de putere, care pun interesul propriu mai presus de cel al rii. Lucrarea de fa î i propune s prezinte o parte din izvoarele care pot sta la baza oric reia din cele dou teorii. Textele avute în vedere sunt lucr ri având un caracter memorialistic i prezentând o not ridicat de subiectivitate. Acestea apar in atât unor participan i activi la via a politic a acelor vremuri ( I.G.Valentineanu, Ion B l ceanu sau Titu Maiorescu) cât i unor persoane apar inând altor segmente de popula ie ( Dimitrie Severeanu, Nicu Gane sau Radu Rosetti). Vom începe demersul nostru prin a relata succesiunea de evenimente care au contribuit la sc derea popularit ii domnitorului în rândul poporului, sau dup p rerea taberei adverse, cre terea nemul umirii în rândul opozi iei parlamentare. ÄCuza vinde ara Rusiei´ I.G.Valentineanu, în memoriile sale, se folose te de o relatare a lui Alexandru Beldiman, prefect de poli ie în timpul lui Cuza, pentru a justifica felul în care opozi ia i-a construit demonstra ia în favoarea schimb rii. Inamicii domnitorului îl acuzau pe acesta c tinde la cezarism, dorind s aduc pe tronul rii un membru al familiei imperiale ruse. Compunerea ultimului minister, ce avea s fie condus de Alexandru Constantin Moruzzi, cunoscut pentru sentimentele sale rusofile, a fost suficient pentru adversarii lui Cuza ca s concluzioneze c :Cuza vinde ara Rusiei (1). Argumentele celor care îl acuzau pe Cuza c ine partea ru ilor se leaga de incidentul de la Constangalia, din vara anului 1863. Radu Rosetti descrie pe larg acest eveniment. Se pare c un grup de solda i polonezi sub conducerea lui Milkowski, ar fi dorit s ajung în Rusia tranzitând sudul Basarabiei. Cuza a ordonat îns colonelului C linescu, comandantul garnizoanei Ismailului, s pun cap t incursiunii poloneze. Totu i polonezii captura i au fost pu i în libertate, cu îng duin a de a trece Dun rea spre a se întoarce pe teritoriul rusesc(2). Momentul 2 mai 1864 este considerat de acela i autor o decizie absolut necesar pe care Cuza a trebuit s o ia, c ci altfel ara ar fi putut s se confrunte cu o teribil r scoal r neasc . Dac asupra acestei afirma ii poate plana un semn de întrebare, cert este c resentimentele celor care nu doreau o schimbare a legilor deja existente au c p tat amploare(3). ³Schimbarea lui Cuza trebuia s se fac pe cale violent ´ Ion B l ceanu consider c planificarea loviturii de stat a început acum. Liberalii radicali, modera ii i conservatorii au constituit un comitet în care cele trei ³partide´ urmau s fie reprezentate în propor ii egale. De la primele edin e ace tia au ajuns la concluzia c mijloacele legale erau ineficiente i astfel schimbarea trebuia s se fac pe cale violent . Primul deziderat era s se ob in sprijinul armatei, în cazul în care poporul ar fi ripostat. Relat ri privitoare la o posibil conspira ie reg sim i în memoriile lui Nicu Gane. Fiind numit membru al Cur ii de Apel Ia i acesta men ioneaz existen a unui ziar revolu ionar Clopotul redactat în str in tate de un comitet secret, care se introducea în ar din când în când i se împ r ea clandestin, i care predica f i r sturnarea lui Cuza Vod . Întruniri secrete aveau loc la Ia i, la care luau parte persoane cunoscute,

La toate aceste elemente de animozitate s-au asociat speran ele numero ilor competitori la tron. I. Înafar de câ iva prieteni personali. devenit în cele din urm dictatorial . Se pare c refuzul a survenit pe fondul insinu rii c înl turarea lui Cuza se va face chiar de ar fi vorba de o crim . ÄToat lumea vorbea despre c derea lui Cuza´ Starea de incertitudine în care se g sea ara îi atrage aten ia i lui Iacob Negruzzi. Se pare c autorul prezint o cu totul alt ipotez . conform spuselor aceluia i Iacob Negruzzi. mi carea politic prindea propor ii. i care p strau o discre ie total .venite din capital în acest scop. Toat lumea de la Ia i era. lucru care alarma. nici nu se gândea la revolu ie. memorialistul se declar mul umit cu o posibil înl turare a lui Cuza. Cuza nu ar fi dorit neap rat s abdice. Sim indu-se inta resentimentelor întregii societ i. Desf urarea complotului . numeroase grup ri care doreau înl turarea din domnie a lui Cuza. De ce nu a luat Cuza nicio m sur împotriva conspiratorilor? Existau deci. l sând-o prad abuzurilor(6). Autorul î i exprim îngrijorarea în privin a posibilit ii de a p stra starea de lucruri consacrat la 24 ianuarie(5).Valentineanu ne spune c domnitorul indolent i încrez tor în armat i în popor. Domnitorul îl ruga pe Napoleon s desemneze acest principe. Urmeaz în acest caz o întrebare cât se poate de legitim : De ce nu a luat Cuza nicio m sur ? Scrierile memorialistice propun mai multe ipoteze. Întors în Ia i. În cazul valid rii acestei ipoteze putem s ne explic m atitudinea de nep sare a lui Cuza din noaptea de 11 februarie i lipsa oric ror m suri de a preveni ac iunea comploti tilor. Aceasta ar fi alc tuit pentru Cuza o adev rat apoteoz i i-ar fi asigurat pentru tot restul restul vie ii o influen marcant asupra vie ii politice române ti(10). s-a retras într-o izolare total (8). dorin sus inut de argumentul conform c ruia el i-a f cut datoria c tre ar iar urm torul pas logic este aducerea unui prin str in. De i nu au avut înc de la început un plan bine pus la punct sau m car o concep ie unitar asupra a ceea ce avea s se întâmple. este dorin a real a lui Cuza de a abidica. preocupat fiind de a supraveghea opozi ia. Nicolae u u consider c cei apte ani de putere. Faptul c acesta nu a luat m suri preventive s-ar datora în acest caz în crezul domnitorului c nu va fi for at s abdice(11). cert este c au existat conspiratori. Cuza avea în capitala Moldovei prea pu ini partizani(7). În ianuarie 1866. mergând pe filiera pierderilor suferite de Moldova ca urmare a unirii. De i declin oferta. nu se mai îngrije te de administra ia rii.G. Lui Iacob Negruzzi îi este propus de c tre colonelul Alecu Mavrocordat s fac parte din conspira ie. acesta face un drum la Bucure ti pentru a ap ra un proces la Curtea de Casa ie i ajunge la concluzia c se preg tesc evenimente politice însemnate. considerând c momentul pentru a aduce un prin str in nu a venit înc . îi provocaser principelui Cuza o atitudine de dispre pentru toat lumea. În Ia i. Se vorbe te despre o atitudine personal de nep sare. Cuza declara în acest scrisoare c singurul mijloc de a restabili în elegerea între partidele gata s se sfâ ie între ele i s scape România de marasmul care o amenin a îl constituia aducerea uni principe ereditar str in. ad ugând c era gata s -l proclame înainte de a abdica el însu i(9). care doreau separarea Principatelor. Radu Rosetti consider îns c aceast atitudine a lui Cuza dorea s descurajeze opozi ia. Argumentele sunt urm toarele: guvernul din Bucure ti este r u i nepriceput. O alt idee vehiculat în epoc i preluat ulterior de istoriografia problemei. mul umit se se ispr veasc cu domnia lui Cuza. autorul este consternat de faptul c toat lumea vorbea despre c derea lui Cuza ca despre un lucru sigur. Ion B l ceanu relateaz episodul scrisorii trimise c tre împ ratul Napoleon al III-lea. f r a ti în ce mod avea s se întâmple. Celor dou partide nu le putea conveni ca abdicarea s se produc de maniera aceasta.

R spunsul str inului a fost prompt: nu dore te poman . obi nuit cu asemenea denun uri se oferi s -i d ruiasc str inul o lir . unde e poporul pe care omul politic promisese c va veni la r sturnarea lui Cuza(16). încercând s vorbeasc cu domnitorul.În ceea ce prive te desf urarea propriu-zis a evenimentelor relat rile memoriali tilor prezint relativ pu ine diferen e.000 de oameni s fie preg ti i de revolt . Armata i conspira ia Am pomenit. un batalion de Vân tori i un batalion de Geniu. acesta era compus din ofi eri cu interese funciare. Trecând sub escort prin pia a Teatrului. îi va fi al turi(15). s-a dus la prefectur unde a dispus convocarea personalului superior p n la orele 22:00. iar vizita sa a avut ca unic scop s anun e c la miezul nop ii 4.A.000 de oameni sunt preg ti i s sune clopotele de la toate bisericile. Cuza i-a îndeplinit termenul de apte ani ( acesta era durata serviciului militar. conspira ia s-a f cut cu atâta îndemânare încât nimeni nu a b nuit nimic. Dac este s lu m aceast informa ie drept una veridic . Diferen ele apar datorit stilului fiec ruia de a scrie. un individ se prezint la Palat. acesta l-a v zut pe colonelul Haralambie strigând. comandantul vân torilor din gard i i-a spus s înt reasc garda Palatului. Comandantul regimentului de Artilerie era nimeni altul decât colonelul Haralambie. Înafar de acest colonel Solomon. a dat ordin ca toate tunurile regimentului de artilerie s aib roatele înf urate cu funii de fân ca s nu fac zgomot noaptea i s fie a ezate în jurul Palatului.Rosetti. ca ulterior s vin la Palat i s -l sileasc pe Cuza s abdice(12). Batalionul de Vân tori era condus de Lecca. om de încredere la Palat i-a comunicat lui Cuza c se preg tea ceva. nu a f cut mare vâlv . Beldiman are o ultim întrevedere cu Cuza în jurul orelor 23:30. Când l-a întâlnit pe Cuza. dar mai ales. domnitorul i-a p strat p n la final convingerea c Batalionul de Vân tori. care trecuse i el de partea conspiratorilor. mare parte asumându. cel lalt de colonelul C linescu-amândoi modera i i prieteni personali ai lui Ion Ghica. de unde la orele 02:00 va fi arestat de c tre colonelul Dimitrie Cre ulescu. care nu intrase în complot i care era de temut. a fost arestat(13). Se pare c acesta îl întreba pe C. Alexandru Beldiman. Persoanele implicate în complot sunt în marea lor majoritate cunoscute. conspira ie era destul de r spândit . i prin urmare Cuza trebuia s plece din armat ).i rolul jucat în ac iunea nocturn . anterior men ionat. Ca urmare a acestor constat ri. datorit rela iei avute de fiecare în parte cu domnitorul sau cu cei implica i în complot. Se pare c . A c zut armata victima unei manipul ri din partea politicului? Beldiman pleac spre locuin a personal . cât i colonelul Alexandru Zefkari. Dup ce Beldiman a p r sit Palatul. Rapoartele primite indicau c Bucure tiul era lini tit. F r a-l l sa s termine Cuza. crea ia sa în armat . Cuza i-a întrebat pe Beldiman i Zefkari cum se poate ca 4. acesta i-a comunicat c revolu ia va izbucni în acea sear . Încercând s evit m o explica ie simplist cum ar fi dorin a de putere. Au existat îns câteva zvonuri: un anume Nae Or anu. lui Cuza i-au r mas fideli i prefectul de poli ie. Garnizoana Bucure tilor era format din trei regimente de Infanterie. La auzul ve tilor. c ci li se spusese c . Pe data de 10 februarie. Dimitrie Severeanu consider c . Dup episodul anun at anterior. Este important s descoperim cauzele care au dus la implicarea armatei în lovitura de stat. s se n pusteasc asupra cazarmei Malmaison pentru a se înarma. Colonelul Solomon. f r a nega c ea a existat. vom apela la memoriile lui Ion B l ceanu pentru a detalia rolul militar în momentul 11 februarie. Colonelul Haralambie. în paragraful anterior. se impune o întrebare: a c zut armata victima unei manipul ri din partea politicului? . Singurul colonel fidel era Solomon(14). în jurul orelor 19. Din regimentele de Infanterie unul era comandat de colonelul Cre ulescu. Cât despre batalionul de Geniu. În pofida nep s rii domnitorului i a unei p r i din anturajul acestuia. ce apar inea liberalilor radicali. În poporul de jos i în rândul armatei. se pare c domnitorul l-a chemat pe George Lecca. iar poli ia s nu tie nimic. al invidului care inea cu orice pre s vorbeasc cu domnitorul. unul de Artilerie. numele unor conspiratori din cadrul armatei.

este i încercarea de a-l atrage pe Dimitrie Severeanu.A. prefectul izbucnind în râs (26). . În scenariul înl tur rii domnitorului. Alexandru Candiano-Popescu. Dan M nuc consider c Maiorescu nu s-ar fi implicat în mi care în primul rând datorit convingerilor personale. La auzul acestor cuvinte. Acesta a partcipat la câteva întâlniri secrete ale conspiratorilor. Ulterior. comandantul o tirii (21). Pe tot parcursul m rturisirii. Un argument suplimentar pentru a sus ine întinderea conspira iei în toate cercurile înalte ale societ ii. iar ciocoii vor domn p mântean. Când acesta a refuzat implicarea în complot. Beldiman îî spune c se duce la culcare. A fost oare necesar? (23) O alt not cu trimitere la evenimentele în cauz este cea din 13 februarie. În memoriile lui Candiano reg sim o alt versiune a ceea ce s-a întâmplat cu Beldiman. Principele se afl în arest la Bucure ti. iar conservatorii la Ioan Cantacuzino. dup p rerea lui. În acea i sear . i mai târziu vom da jos pe acest domn p mântean pentru a-l înlocui cu un prin str in´(18). i-ar fi m rturisit lui Ion B l ceanu c pentru cariera lui ar fi îngrozitor s r mân printre epavele regimului lui Cuza i c dac se preg te te ceva.Rosetti. Potrivit m rturiilor autorului. abdicarea lui Cuza trebuia s fie voluntar . În primul guvern de dup abdicarea lui Cuza acesta devine eful de cabinet al colonelului Haralambie. Participarea dezinteresat a lui Candiano în mi care nu se confirm . radicalii la C. c pitan în 1866. Oamenii din Ia i vor separatism. În conformitate cu m rturia autorului. dup însu i spusele lui. S-a format o nou locotenen i un nou guvern. Regimul lui Cuza a dat. B l ceanu are un schimb de replici interesant cu Alexandru Beldiman. La orele 12:00 este vizitat de Iacob Negruzzi. Cuza ar fi spus:´Candiano este unul dintre cei mai buni i iubi i ofi eri ai mei´. Într-o camer a restaurantului ÄHugues´ membri ai conspira iei îl re ineau la mas pe eful poli iei. Bucuria general este de nedescris. În seara decisiv . Äz cea mort de be ie´(20). i astfel în loc ca acesta s -l apere pe Cuza. un tân r la acea vreme.Em. Însemn rile sale din jurnal sunt lapidare. Frunta ii partidei moderate se întruneau la Ion Ghica. el se ofer s se pun în slujba acestui ideal (17).Rosetti însu i privea domnia lui Cuza ca pe un moment trec tor: Ävom alege un singur domn român peste rile surori.Conspira ia includea numeroase personalit i ale vremii. (24) Se înclin ast zi spre a nega orice fel de implicare a lui Titu Maiorescu în complot. care nu a fost pe deplin elucidat nici ast zi este cel al lui Titu Maiorescu. pe care l-au îmb tat. s-a implicat în detronarea lui Cuza din ra iuni patriotice. Dac este s consider m acest ipotez ca fiind cea mai plauzibil . care începe cu. cuvintele nimic nou. comitetul se întrunise la Ion Ghica. medic în acea vreme la Spitalul Colentina. Un caz aparte. ca fiind unul dintre cei care se opune unei astfel de ac iuni (25).A. este foarte probabil s fie men ionat i numele lui Maiorescu. Lui Cuza îi datora îns respect i dorea înlocuirea sa nu ca persoana fizic . ce aveau loc noaptea în Pasagiul Român. care îl anun c domnitorul a fost detronat în cursul dimine ii în jurul orelor 05:00. unde din or în or curierii aduceau proclama iile ce se tip reau în tipografia ÄRomânului´. Candiano figura cu misiunea arest rii generalilor Savel Manu.i ascund gestul sub masca patriotismului. ci înlocuirea domnului p mântean cu cel str in. argumentând c sentimentele sale pentru Cuza l-au determinat s refuze a merge la Palat pentru a-l sili pe domnitor s semneze actul detron rii(19). Trebuie s avem de asemenea în vedere rela ia pe care acesta o avea cu Iacob Negruzzi. Se pare c rela ia personal care exista între Cuza i Candiano-Popescu era destul de cordial . acum ministru de r zboi. Candiano încearc s . C. se ridic întrebarea de ce nu a fost m car contactat. Petre Carp. Severeanu avea s decline partciparea la orice fel de ac iune împotriva lui Cuza (22). Pentru a fi în rând cu lumea civilizat .Florescu. replica lui B l ceanu fiind s -l întrebe de revolu ie. mân liber corup iei i abuzului. ministru de r zboi i I.

Acesta din urm . pe care l-au g sit în pat cu amanta sa Maria Obrenovici. iar lumea care trecea prin dreptul acesteia îl putea vedea. Tat l autorului a primit vestea cu triste e i a exprimat îngrijorarea fa de viitorul rii. putem constata o stare general de confuzie. Ora s-a inut doar de form c ci atât profesorul cât i elevii doreau s afle mai multe despre cursul evenimentelor(34). Iacob Negruzzi se afla la Curtea de Apel când generalul Nicu Mavrocordat a primit o depe ce anun a r sturnarea lui Cuza.Cuza nu avea partizani în stratul politic ie ean. apoi trecut peste grani la Predeal. Vestea abdic rii lui Cuza l-a surprins în egal m sur i pe George Panu. îl lu cu el în sanie i se duse s -l îngroape la biserica Sf. Peste trei zile. Cuza nu semnase înc abdicarea. sau poate c pentru mentalul colectiv era prea mult s se cread c . Dac Iacob Negruzzi înclin spre a considera c Ia iul se bucura de abdicarea lui Cuza. Cuza a fost într-adev r dus la casa prefectului de Ilfov. Constantin Ciocârlan. Dac este s d m crezare unei alte relat ri. dar starea sa de arest era oarecum fictiv . în noaptea abdic rii au escladat palatul. consternare. Au existat zvonuri în cercurile înalte despre complot.000 de persoane ce a str b tut strada sco ând strig te de triumf i vociferând împotriva principelui c zut i a partizanilor lui(29). Acestuia i s-ar fi pus revolverul în gât i ar fi fost for at s semneze abdicarea. ofi erii de vân toare au p truns în iatacul lui Cuza. ie eni care se ar tau conservatori afi ând o atitudine de îngrijoararea fa de starea de nesiguran de la nivel politic(33). Ofi erii de vân tori au prezentat actul de abdicare i pentru ca lucrurile s mearg mai repede C pitanul Pilat a întors spatele pe care s-a pus hârtia i Cuza a semnat-o(27). Cuza i-a trimis o scrisoare generalui Golescu. Nicu Gane consider c ora ul îl regreta pe vechiul domnitor. iar Beldiman era la urma urmei prefectul poli iei. un cuzist înfocat. Domnul a fost dus la casa lui Ciocârlan. Vestea abdic rii lui Cuza În Ia i domnea confuzia. consider c tirea a fost primit cu. care fusese implicat în mi care. Militarii îl adorau i nu a lipsit mult ca a doua zi armata s se pun în mi care. rupse portretul lu Cuza din perete. Acesta se afla în cabinetul de fizic unde î i inea orele profesorul Petru Poni. Al. dar era foarte iubit de gloat . s-au f cut i desf cut planuri. i lui Gheorghe Racovi . Abdicarea Precum se tie. dar c ruia îi lipsea clarviziunea în . Negruzzi pleac s le comunice vestea lui Titu Maiorescu. Al. dar putea privi la fereastr . Teodor L escu intr în tribunal.I. pe care nu-l g se te acas . crede c arestarea lui a devenit inutil i cere îng duin a de a i se permite s plece în str in tate(31). Mâhnirea i-a cuprins pe cei doi.Aceast conversa ie apare totu i ca una improbabil . Vasile Pogor. sp rgând u ile i intrând în cabinetul lui Cuza. fostul domnitor ar fi fost inut prizonier trei zile la Cotroceni(30). Neculai. tefan Scarlat D sc lescu descrie i mai dur scenele: batalionul de vân tori ce era de gard la Palat a fost corupt de banii Ä ro ilor´. Era p zit de o santinel i îi era interzis s ias pe balcon.I. fu numit prefect(32).Cuza nu se mai afla pe tronul Principatelor. Se poate c nu s-a crezut în reu ita planului. Din membrii Societ ii Junimea. Nicolae u u pomene te de un grup de circa 2. eful garnizoanei era colonelul Duca. Pân la trecerea peste hotar. de unde se îndrept spre Viena pentru a nu se mai întoarce(28). dar luând în considerare memoriile celor care au tr it în prim planul evenimentelor. c ci Vod Cuza se bucura aici de simpatia ie enilor. Din memoriile amintite mai sus afl m deasemenea c . prin care îi spunea c de vreme ce faptul este împlinit.

familia Rosetti se aboneaz imediat. dup cum am precizat i anterior. În familia Rosetti domnea o stare de bucurie general . ranii de pe mo iile familiei chema i s voteze la plebiscitul pentru aducerea lui Carol în ar . Scrierile memorialiste care surprind acest moment sunt gândurile intime ale celor ce le-a fost dat s tr iasc în acele vremuri. de i nu agreau tonul articolelor. Întors la spital. Acesta î i exprimase anterior regretul în ce prive te maniera în care a fost obligat Cuza s abdice. Atitudinea armatei este justificat ulterior de acela i autor prin raportare la regimul lui Cuza. dar nu avea ca mo tenitori direc i. l-a reprezentat comportamnetul armatei. care striga de zor ÄUra! Tr iasc !´. i excep ii. La dorin a doctorului de a afla l muriri i s-a spus c cel c ruia îi erau adresate cuvinte era chiar prin ul Ghica. Acesta îns prive te evenimentul cu regret datorit rela iilor bune pe care le avea cu domnitorul. Acesta a considerat în final c nu trebuie r spuns ac iunii de detronare de la Bucure ti printr-o ac iune militar (35).. . Un mare num r de ofi eri au fost aresta i i mul i al ii i-au dat demisia. s presteze jur mânt Locotenen ei. Un alt factor care i-a determinat pe unii contemporani s se delimiteze strict de tot ce a însemnat actul de la 11 februarie. Momentul 11 februarie a fost tr it de c tre personalit ile epocii diferit. Nu trebuie îns s generaliz m în ceea ce prive te atitudinea armatei. finan ele rii nu erau puse în ordine. i cu care nu s-ar fi putut niciodat înfiin a o dinastie trainic i cu prestigiu în ar (38). i f r cultur . Dac s-ar impune o compara ie între Cuza i Carol I. Întorcându-se spre cas . Cuza era domn pe via . a refuzat spunând c nu se socotea absolvit de jur mântul f cut principelui Cuza înainte ca o autoritate constituit legal s fi venit s sanc ioneze faptul împlinit. Cuza era fiul unui boier moldovean f r cre tere. a fost singurul care a avut o atitudine demn . dovad fiind i faptul c au riscat s se compromit implicându-se în planurile celor care nu-l mai doreau pe Cuza.momentele cheie. Acesta ar fi m rturisit c prin înc lcarea jur mântului s u i-a dezonorat uniforma i s-a retras din armat (39). i au p strat un profund respect pentru domnul Unirii în anii ce au urmat. O parte din garnizoana de la Palat. valoarea lor const tocmai în faptul c trecutul nostru a fost prezentul lor. R spunsul primit l-a ocat. ulterior. P rin ii lui Radu Rosetti sperau în alegerea unui prin str in. Somat . nu a dorit s participe la mi care. dup p rerea autorului.Cuza nu mai era domnitor(37). Ca s fac o diversiune de la sentimentul dominant. în care destinele lor au fost conduse de acesta. ziarele partidului extremist n-au ezitat s -i ridice în sl vi pe eroii de la 11 februarie(40). nu avea ce s primeasc decât îndemânarea de a fi cinstit. Aflând c ziarul ÄRomânul´ apare din nou.. F r a avea preten ia c ilustreaz un adev r absolut. Cert este c s-a produs o serioas sl bire în disciplina i inuta armatei. Al ii au regretat cei apte ani. R mânând pe terenul considera iilor personale cu privire la detronare. deoarece Cuza a fost detronat. Radu Rosetti ideatizeaz comportamanetul colonelui Haralambie care. Unii l-au considerat cel mai bun lucru pentru ar la acel moment. iar via a particular a domnitorului l sa de dorit. au refuzat în mare parte s se prezinte(36). Severeanu trimite un soldat s se intereseze de starea de lucruri care domnea la Palat. O manier bizar de a afla despre detronare poate fi cea în care Dimitrie Severeanu a ajuns s afle ve tile. Dar tot el conchide c acest act a fost pe termen lung unul benefic pentru ar . care au murit de tineri. ar fi nedrept fa de primul dac nu s-ar ine cont de educa ia primit de fiecare. care urma s fie noul domnitor. Administra ia era deplorabil . decât pe fii s i nelegitimi înfia i ulterior. de la care viitorul domn. iubitor de ar i cu frica lui Dumnezeu(41). remarac m i atitudinea lui Nicu Gane. s-a întâlnit cu un cunoscut pe numele s u Ioni Geamba u. Au existat.

p. Amintiri din ÄJunimea´.cit.200-203.. vol.Nicolae u u.56.. Amintiri-din copil rie.106. op. Alexandru Candiano-Popescu. 24. Din amintirile mele (1853-1929).Note 1.111-113. Amintiri (1848-1891). Bucure ti.. 23. op.G. Editura Ä Cartea Româneasc ´.108.. 1939. p. 22. op. 90. 1923. Amintiri politice i diplomatice (1848-1903). 18. 2. p.Radu Rosetti..55-56.Ibidem. 21.103. p. op. op.cit. Editura Funda iei Culturale Române.. 15. 4. p.101. 7. p. 10. 1984.Ibidem. 11. 1997. . p. op.32. Editura Ä Scrisul Românesc´.103-104. 5. Editat de ÄSocietatea de Chirurgie´.Ion B l ceanu. op. 9. 19.Nicu Gane. 3.cit.G.cit.op. detronarea i înmormântarea lui Cuza Vod .15.. Ibidem.205.106-107. Editura Cavallioti.Iacob Negruzzi. p. 12.Ibidem.Ion B l ceanu.p. vol.Titu Maiorescu.Titu Maiorescu. Craiova.103.23. 20. op.Dimitrie Severeanu.208209. 17.Radu Rosetti.192-193. 8. 1941. 1998.113-114. p. V.Iacob Negruzzi.36. p.I.Radu Rosetti. 2002.Bucure ti.G.Valentineanu. 14.Valentineanu. Din memoriile mele( O pagin de istorie modern ).cit.99.cit. Imprimerie Funda iei Ä Principele Carol´.111. p.p.371.cit.. Alegerea. p. Bucure ti. Editura Eminescu.I.Dimitrie Severeanu. p. Editura Minerva.cit.II.cit. p.I.Ion B l ceanu. p.Ibidem. vol. p. Memoriile Principelui Nicolae u u-mare logof t al Moldovei 1798-1871. op. 1929. Amintiri din via a-mi.Jurnal i Epistolar.Ion B l ceanu. p.I.cit.. p. Bucure ti.p.Valentineanu. 1898. Bucure ti. p. 16. Bucure ti. 13..105-106. 6. p. p.

.. p. Bibliografie B l ceanu.cit. 1908. 1932.p. p. Editura Minerva. Amintiri din ÄJunimea´. N.cit. p.. . 1941. op.372. op. op. p. p. Bucure ti. Gane. Bucure ti. Negruzzi.25. Editura Ä Cartea Româneasc ´.cit.cit. Iacob. p.cit.100.Dimitrie Severeanu. vol.206.Jurnal i Epistolar. 36.Radu Rosetti.Nicolae u u. Un cuget tor politicmoldovean dela jum tatea secolului al XIX-lea: tefan Scarlat D sc lescu. 28. Amintiri din via a-mi. Craiova.15-23. p. vol. 39. p.. Titu.Nicu Gane. op. op. p.102. 34. 34. 29. Alexandru. 2002. Bucure ti.George Panu.Nicu Gane. p. 27. 1927.George Panu.cit. 1939. Nicu.Iacob Negruzzi. Amintiri (1848-1891).. V. 1932.47.106-107. op.38.210-211.Iorga.. Editura Societ ii Anonime pe Ac iuni Adeverul.10. p. op. Amintiri din copil rie-op. 1998. p.Nicolae u u.cit.33. p.Radu Rosetti. 26.N.op.cit. Maiorescu. 40. Ion. Dimitrie Severeanu..Dimitrie Severeanu.cit. Bucure ti. Amintiri dela ÄJunimea´ din Ia i. Bucure ti. Editura Ä Scrisul Românesc´. Un cuget tor politicmoldovean dela jum tatea secolului al XIX-lea: tefan Scarlat D sc lescu.Ion B l ceanu.. p.209.. op. 37.Monitorul Oficial i Imprimeriile Statului. Editura Eminescu.Radu Rosetti. op. 41.I. Amintiri politice i diplomatice (1848-1903).cit. p. 32. Amintiri din copilarie-op.cit.. 31. op.36. Iorga. Bucure ti.cit.Radu Rosetti. 33.57. 38.. 35. Amintiri din prima tinere e. 1984.Ibidem.Monitorul Oficial i Imprimeriile Statului. Editura Cavallioti.372-373. Bucure ti. 30. Imprimerie Funda iei Culturale ÄCarol I´.cit. Candiano-Popescu. p.9..

Bucure ti. Editura Societ ii Anonime pe Ac iuni Adeverul. Bucure ti. 1923 Rosetti. Nicolae. u u. Alegerea. Amintiri dela ÄJunimea´ din Ia i. vol.. Rosetti. Editat de ÄSocietatea de Chirurgie´. 1997. Memoriile Principelui Nicolae u u-mare logof t al Moldovei 1798-1871. 1927.II. 1908.George.G.Panu. Bucure ti. Severeanu. Din amintirile mele (1853-1929).. Imprimerie Funda iei Culturale ÄCarol I´.Bucure ti. Amintiri-din copil rie. Editura Funda iei Culturale Române. detronarea i înmormântarea lui Cuza Vod . Imprimerie Funda iei Ä Principele Carol´. Valentineanu. Amintiri din prima tinere e. Bucure ti. Din memoriile mele( O pagin de istorie modern ). Dimitrie. Radu. 1898. Radu. 1929. I. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->