UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

MARCAREA ECOLOGICA A PRODUSELOR SI AMBALAJELOR IN UNIUNEA EUROPEANA

COORDONATOR STIINTIFIC: PROF.UNUV. CEZAR MILITARU

Autor :

2007 BUCURESTI
MARCAREA ECOLOGICA A PRODUSELOR SI AMBALAJELOR IN UNIUNEA EUROPEANA 1

Introducere......................................................................................................pag Capitolul1:Calitatea produselor si ambalajelor element central al competitivitati ....................................................................................pag. 1.1Conceptul de calitate ....................................................................pag. 1.2Caracteristici de calitate................................................................ pag. 1.3 Factorii care influenteaza calitatea produselor............................ pag. 1.4Functiile calitatii........................................................................... pag. Capitolul2:Marcarea produselor si ambalajelor.............................................. pag. 2.1Conceptul de marca..................................................................... pag. 2.2Aparitia si dezvoltarea marcii....................................................... pag. 2.3Tipuri de marci..............................................................................pag. 2.4Functile marcii...............................................................................pag. 2.5Marcarea ecologica(ecoeticheta)................................................. pag. Capitolul 3:Cadrul legislativ si institutional privind marcarea si protectia marfurilor in Romania si Uniunea Europeana.................................pag. 3.1 Sistemul national de marcare ecologica produselor..................pag. 3.2Preocupari in Uniunea Europeana privind introducerea unui sistem unitar de marcare ecologica a produselor............................pag. 3.3ISO 14000...................................................................................pag. 3.4Costurile pentru obtinerea marci ecologice(ecoeticheta)..........pag. Capitolul 4:Modalitati de mercare ecologica in Uniunea Europeana comparativ cu Romania..................................................................pag. 4.1Marcarea ecologica in Uniunea Europeana................................pag. 4.2Marcarea ecologica in Romania.................................................pag. 4.3Marca ecologica Lebada Nordica .............................................. pag. 4.4 Marca ecologica Ingerul Albastru................................................pag. Concluzi ..........................................................................................................pag Bibliografie...................................................................................................... pag. Anexe............................................................................................................. pag.

INTRODUCERE:
2

Aderarea la Uniunea Europeana a Romaniei impune standarde stricte privind protectia mediului . Una din masurile pe care tara noastra a trebuit sa le adopte a fost si cea care se refera la stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice. Scopul acordari etichetei ecologice este acela de a promova produsele ecologice, care nu pot afecta mediul pe parcursul intregului ciclulu de viata , astfel incat de resursele mediului inconjurator sa se profitae o perioada cat mai indelungata. Eticheta ecologica este o actiune voluntara, promovearea produselor ecologice contribuie la utilizarea eficenta a resurselor protejand mediul, prin furnizarea catre consumatori a unor infornatii corecte, exacte despre produse. O eticheta ecologica poate sa faca referire la unul sau mai multe criterii, maxim trei, care protejeaza mediul. Eticheta ecologica se acorda anumitor grupe de produse printre care: masini de spalat vase, aparate frigorifice,detergenti pentru vase,detergenti pentru rufe,lacuri si vopsele pentru uz gospodaresc, vopsele de interior,lacuri, masini de spalat rufe,produse textile,incaltaminte etc. Autoritatea competenta care ecorda eticheta ecologica este Mediului si Gospodaririi Apelor ( MMGA). Deoarece etichetele ecologice constituie un atu pentru patrunderea exportatorilor din tarile in curs de dezvoltare pe piata UE, in Uniunea Europeana se utilizeaza ecoetichete in vederea atestarii conformitatii produselor respective cu standardele ecologice in vigoare. In general, produsele etichetate ecologic care provin din tarile in curs de dezvoltare au o pondere scazuta in totalul produselor cu ecoetichete, deoarece majoritatea etichetelor ecologice se aplica produselor pentru care tarile in curs de dezvoltare detin in comertul mondial doar o cota redusa pe piata. Producatorii finali din tarile membre ale UE pot utiliza materii prime care provin din tari in curs de dezvoltare. In cazul in care intentioneaza sa obtina ecoetichete, acestia cer furnizorilor de materii prime din tarile in curs de dezvoltare sa respecte criteriile ecologice. In mai multe tari din UE (de exemplu, in Germania si Belgia), se utilizeaza etichete ecologice obligatorii pentru ambalaje. Obligativitatea etichetarii 3 Ministrul

ambalajelor decurge, in acest caz, din obligatia pe care o au persoanele care raspund de ambalare de a participa la sistemele de colectare a acestora dupa folosire, conform Directivei UE referitoare la ambalaje si reziduurile de ambalaje. In UE exista mai multe sisteme nationale de etichetare ecologica marca ecologica “Blue Angal”, marca ecologica”Der Grune Punkt”, marca ecologica ”Environmental Choice”,marcarea ecologica “Eco-Mark”, ,majoritarea acestor sisteme sunt utilizate in nordul UE (Germania ,Olanda si Tarile Scandinave). Capitolul1

Calitatea produselor si ambalajelor element central al competitivitati
1.1Conceptul de calitate : Conceptul de calitate nu este o inventie a timpurilor moderne ,respectarea standardelor de realizare a produselor este intalnita inca de la fenicieni si egipteni. Conceptul a fost conturat mai bine in evul mediu si imbunatatit de-a lungul timpului, evoluand spre dezvoltarea unui domeniu cu proceduri si metodologii specifice de lucru. Spre deosebire de primele incercari in acest sens, evolutia tehnologiei pune la dispozitia managerilor instrumente eficiente pentru imbunatatirea calitatii managementului intern si mentinerea relatiilor cu partenerii de afaceri. Pe parcursul istoriei omenirii conceptul de "calitate" a suferit diverse modificari, dar indiferent de momentul istoric, prin "calitate" s-a inteles masura in care cei interesati de cineva sau ceva erau satisfacuti (de acel ceva sau cineva), astfel putem vorbi de calitatea unui produs, de calitatea unei persoane, sau calitatea unei organizatii ca masura in care cei interesati de acestea obtin satisfactii in raport cu ele. De asemenea, "calitatea" a fost integrata in conceptele legate de managementul stiintific inca de la aparitia acestuia. Chiar si in managementul stiintific conceptul de "calitate" a suferit diverse modificari, evoluand de la un atribut dat unui produs, la un calificativ de competenta dat organizatiei. Astfel, ca un parcurs natural, in ultima parte a 4

-“calitatea totala” . la fabricatia produsului respectiv. pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de termeni ca. de exemplu: -calitatea proiectata (calitatea conceptiei) reprezinta masura in care produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire. activitatea de urmarire si control. masurare si actiune corectiva). Acesta se realizeaza in productie si este determinata de procesul tehnologic. reprezentand calitatea produsului dupa proiectare. -“caliatea partiala” . -“calitatea asigurata” . Pentru succesul deplin al unei firme. economicitate. pe masura cresterii si diversificarii cererii de productie. in care se integreaza gradul de utilitate. aceasta trebuie sa ofere produse sau servicii care: 5 . In activitatea practica. reprezentand nivelul efectiv al calitatii produselor livrate de furnizor. -“calitatea realizata”. reprezentand raportul dintre calitatea obtinuta si cea ceruta. -calitatea livrata. vorbindu-se despre: -“calitatea potentiala” . echipamentul de productie. manopera. Pe masura dezvoltarii productiei industriale.secolului XX a inceput sa se cristalizeze un domeniu distinct al managementului stiintific managementul calitatii. calitatea care rezulta pe baza unui program unitar cuprinzand toate activitatile de control ale calitatii (prevenire. notiunea de calitate a produsului a evoluat s-a diversificat. a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic. inainte de asimilarea lui in fabricatie. estetica. etc. acea calitate rezultata in urma verificarii la capatul liniei de productie. Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite. -calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica. etc.

o utilitate sau un scop bine definit.Organizarea controlului se materializeaza intr-un compartiment ale caror atributii Functiile principale ale CTC sunt: 1.sa satisfaca asteptarile clientului . in conformitate cu planurile de afacere.Toti membrii unei organizatii. norme si alte reglementari.. asigurarea unei eficiente sporite din punct de vedere al tuturor indicatorilor utilizati si realizati. fiind necesara totodata urmarirea comportarii in exploatare a acestora. defecte. realizat in conformitate. Ce nu poate fi masurat poate fi planificat.Controlul tehnic al calitatii este operatia independenta de operatia de executie propriu-zisa prin care se verifica daca baza tehnico-materiala are caracteristici de calitate prevazute in standarde. verificat remediat. De modul cum este organizat controlul activitatii agentului economic depinde in mod direct si nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea superioara a materiilor prime. indiferent de activitate si functie au atributii si raspunderi pe linia calitatii. . 6 . nu doar cei ce lucreaza la un compartiment numit calitate. imbunatatit.etc. -sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii.Functia de control propriu-zis. si nu pentru tot ce fac.sa se conformeze standardelor si specificatiilor. -sa fie disponibile la un pret competitive.sa satisfaca o necesitate.Toti oamenii firmei de la portari la directorul general. care consta in executia controlului cu mijloace si metode adecvate: -depistarea cauzelor care au dus la dereglari ce au generat rebuturi. Controlul calitatii trebuie sa fie prezent in etapele premergatoare proceselor de fabricatie. Necesitatea si rolul controlului calitatii: a tine sub control o activitate presupune a o descompune in elemente ale caror rezultate pot fi cuantificate si masurate. sunt platiti pentru ceea ce fac bine. Ce nu poate fi verificat obiectiv ridica semne de intrebare iar semnele de intrebare nu atrag clientii. in timpul acestora la controlul produselor finite si livrarea acestora. . -sa fie furnizate la un cost care aduce profit.

-efectuarea de analize tehnice referitoare la eventualele rebuturi obtinute. 1. Calitatea produsului: Caracteristici tehnicofunctionale Tehnice Proprietati mecanice Priprietati electrice Proprietati optice Disponibile(functionale ) Proprietati chimice Fiabilitate Mentenabilitate Mentenanta 1 Vasiliu .2Caracteristici de calitate: Juran J. in primul rand.Controlul modern al calitatii produselor.. Aprecierea cantitativa a calitatii presupune. 2. proprietate chimica sau organoleptica .Ed. specifice acopera toate etapele vietii produsului (bucla calitatii). identificarea tuturor caracteristicilor unui produs si apoi formarea de grupe tipologice in functie de diferite criterii. 7 . -efectuarea de studii comparative cu produse similare fabricate in tara si in strainatate. Ceres. Bucuresti.fiabilitatea .1985. 1 defineste caracteristicile calitatii ca reprezentand orice domensiune .-stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea si eliminarea aspectelor negative. mentenabilitatea.M.F.Functia de ameliorare a nivelului calitatii care consta in: -cercetarea si analiza reclamatiilor.care confera produsului atributul de a fi corespunzator pentru utilizare Alte caracteristici sunt:durata de serviciu.

Caracteristici economice Costul de productie Cheltuieli de exploatare Cheltuieli de transport si depozitare Cheltuieli de mentenanta(intretinere) Cheltuieli de mentenabilitate(restabilire) Durabilitate Proprietati estetice Proprietati psihisenzoriale Proprietati diminsionale Proprietati chimice Proprietati chimice Caracteristici psihosenzoriale Caracteristici sociale Midiu de lucru Ergonomia Protectia consumatorului Ecologia Fig.1 Ansamblul de caracteristici ce reprezinta calitatea. biologice. intrinsece structurii materiale a produsului si determinate de conceptia constructiv-functionala a acestuia. Se caracterizeaza in proprietati fizice.1. Caracteristicile tehnice sunt direct sau indirect masurabile obiectiv.Caracteristici tehnice Se refera la insusirile valorii de intrebuintare a produsului care confera acestuia potentialul de satisfacere a utilitatilor consumatorilor. cu o precizie suficienta prin mijloace tehnice.Caracteristici de disponibilitate 8 . Caracteristici tehnico-functionale: In raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de utilizare. b). chimice. caracteristicile de calitate se grupeaza in urmatoarele tipologii: a). Clasificarea caracteristicilor de calitate: A.

Mentenabilitatea are caracter probabilistic ca si fiabilitatea si masoara sansa ca un produs sa fie repus in functiune intr-un interval specificat de timp. reparaţii curente.Aceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza functiile utile de-a lungul duratei de viata. constituite în “planul de exploatare şi reparaţii". reparaţii curente de gradul 1 (RC1). mentenabilitatea. pretul. Mentenanţa poate fi preventivă sau corectivă. aptitudine definita prin conceptele fundamentale: fiabilitatea. cheltuielile de menetenanta. respectiv „mentenanţa realizată prin activităţi de întreţinere.se cunoaste ca fiabilitatea este cea mai buna.Se exprima printr-o serie de indicatori cum sunt: costul de productie. Tipurile de mentenanţă preventivă sunt: . prin activităţi se pot înţelege atât operaţiile de întreţinere a utilajelor. Cea mai importantă sarcină a mentenanţei este de a asigura disponibilitatea echipamentelor pe termen lung.mentenanţa sistematică. Mentenanţa preventivă este „mentenanţa ce are ca obiect de activitate reducerea probabilităţilor de defectare sau degradare a mijloacelor fixe". Mentenanţa compartimente reprezintă totalitatea cadrul activităţilor unei depuse de specializate din organizaţii pentru asigurarea funcţionării sistemului la un grad cât mai ridicat.in scopul cresterii disponibilitatii lor si la construirea bancilor de date privind fiabilitatea . Problemele teoretice si practice ale caracteristicilor de disponibilitate trebuie cunoscute atat de furnizorii de produse cu folosinta indelungata cat si de cumparatori cu prilejul contractarii fondului de marfa. pentru utilizarea corecta a produsului. revizii şi reparaţii capitale. gradul de valorificare a materiilor prime. mentenanta. randamentul. Fiabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a-si indeplini functiile fara intrerupere datorita defectiuniilor intr-o perioada de timp specificata si intr-un sistem de conditii de utilizare dat. gradul 2 9 . in conditiile existente de intretinere si reparatii. (Sisteme de întreţinere şi reparaţii preventive sub forma reparaţiilor planificate de tipul revizii tehnice (RT).

reviziilor parţiale (Rp) şi a reviziilor generale (Rg).)". Potrivit acestui principiu. 2. folosind instrumente specifice (analizatoare de uzură. paliativă) reprezintă ansamblul de activităţi realizate după defectarea mijlocului fix sau după degradarea funcţiei sale în mod neprevăzut. cu semnificaţia „mentenanţei realizate prin intermediul urmăririi parametrilor de uzură ai elementelor sau subansamblurilor–cheie ale mijloacelor fixe. urmând ca intervenţiile de mentenanţă să fie realizate înainte de apariţia defectului. Aceste activităţi constau în localizarea şi diagnosticarea defectelor în intervenţii pentru restabilirea bunei funcţionări. precutn si costul subactivitdtii nu se includ in costul producliei.mentenanţa predictivă.(RC2).Potrivit acestui principiu . de ulei. . reparaţii capitale (RK). cheltuielile generate de administratie. includerea cheltuielilor de productie in costuri trebuie efectuata in perioada de gestiune cand are loc fabricatia produselor respective. Sistemul de întreţinere şi reparaţii preventive pe grupe de utilaje prin stabilirea frecvenţei intervenţiilor).in costul productiei se includ numai cheltuielile de exploatare. 10 . nefiind legate de activitatea normala de exploatare (de productie). Caracteristici economice Caracteristicile • economice sunt legate direct de cele tehnicofunctionale. cheltuielile de desfacere. Mentenanţa corectivă (curativă. de vibraţii. etc. preventive sub forma verificărilor periodice (Vp).ce se caracterizeaza in indicatori economici ai calitatii: costul de productie care se calculeaza luand in considerare urmatoarele principii: -principiul separarii cheltuielilor care privesc productia de cheltuieli care nu se leaga de fabricatia ori extractia produselor. restul chelutielilor si anume cheltuielile exceptionale (extraordinare). -principiul delimitarii cheltuielilor in timp.

-principiul delimitarii cheltuielilor privind productia finita. arome. acest principiu este valabil pentru intreprinderile a caror productie se prezinta partial la sfarsitul perioadei de gestiune in diverse stadii de transformare. aspect. Produsele alimentare se caracterizeaza prin proprietalile psiho-senzoriale ca gust. ambalaj. desfacere si administrartie. ambalare. desen. -principiul delimitarii cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv. finisare etc. usurinta de manipulare. Potrivit acestui principiu. zgomotul pe care it produc (un frigider. de cheltuielile aferente productiei in curs de executie (neterminate). cat este de confortabil (mobilier).-principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu. Acest principiu are la baza diferentierea necesara din punct de vedere economic a cheltuielilor productive. care sunt in acelas timp si creatoare de valoare. Aceste caracteristici se refera la aspectele exterioare legate de design. daca polueaza mediul inconjurator etc. stil. Caracteristici psihosenzoriale: Producatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare variabilitate in timp si spatiu. intreaga calculalie a costurilor trebuie sa aiba la baza documente justificative. care nu adauga produsului nici un fel de valoare. • cheltuieli de mentenanta legate de asigurarea si intretinerea functionartii normale a produsului. forma. de cheltuielile neproductive. ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva. 3. In metodologia calculatiei costurilor. finisaj. 11 .in literatura de specilitate se mentioneaza pe langa principiile enuntate mai sus si principiul documentarii sau al fundamentarii calculaliei pe documente justifcate. adica valoarea acestora. moda. aspirator). . in virtutea acestui principiu general. fabricatie. din care sa rezulte consumurile productive exprimate cantitativ si preturile. cantitatea si valoarea acesteia find diferita de la o perioada de gestiune la alta. culoare. cheltuielile privind defasurarea activitatii obisnuite a intreprinderii se defalca si se delimiteaza pe procesele principale care le-au ocazionat si anume: aprovizionare.

reducandu-se astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa fie semnificativ afectat.Caracteristici de ordin social general Aceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a produselor.Caracteristici pentru obiectele de consum individual : gust. forma. asupra sigurantei si sanatatii populatiei.Caracteristici ale mijloacelor de munca : durabilitate.caracteristici secundare.Caracteristici masurabile direct ( greutate. precum si utilizarea acestora asupra mediului natural. care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la nivele inferioare.caracteristici de baza (absolut necesare) b). caracteristicile se grupeaza astfel: a).Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon ( grad de vopsire. asigurarea calitatii cerute produsului finit. continutul de substante utile).Caracteristici ale obiectelor muncii : usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia. grad de cromare). 3. precizie de lucru. elasticitate.Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon( numarul de defecte pe cm de tesaturi. 2. 3. C. finisajul unei mobile. rezistenta. greutate. 4. consumuri specifice. Dupa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem: 1. temperatura. tabla ). 4. rezistenta la rupere si la frecare.Caracteristici masurabile indirect ( fiabilitatea unui utilaj determinata pe baza probelor de rezistenta la uzura ). estetica. caracteristicile se pot grupa astfel: 1. soliditate. Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor. B. 2. In functie de destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de consum. D.In perioada contemporana datorita aparitiei unei cantitali tot mai mare de produse si foarte diversificate face ca ponderea acestor caracteristici sa aiba un rol din ce in ce mai mare ajungand pana la situatia de a avea un rol hotarator in alegerea unui produs de pe piata concurentiala. componenta chimica. 12 .

care actioneaza in sfera circulatiei marfurilor (producator-comertconsumator).3 Factorii care influenteaza calitatea produselor : Calitatea produselor si servicilor se realizeaza prin participarea unor factori principali. debite. care actioneaza in procesul de productie . Factorii calitatii care: -Cercetarea si proectarea -Materile prime.Indiferent de gruparea utilizata.materialele -Procesul tehnologic(utilaje . -Proiecrarea tehnica . -Pregatirea tehnica a fabricatiei si organizarea fluxurilor de fabricatie.precun si a factorilor secundari. rezistenta. tehnologica a produselor in functie de resurse.Caracteristici atributive: care definesc calitatea prin calificative (corespunzator. In functie de modul de exprimare deosebim: 1. greutati.E. necorespunzator ). Determina in productie: 13 . 1. nomele -Ambalarea -Transportul -pastrarea Fig . -Organizarea controlului calitatii in unitate. se poate spune ca aceste caracteristici confera produsului calitatea.Caracteristici cuantificabile: cote dimensionale.2 Factorii calitatii Factorii care influenteaza calitatea produselor: -Organizarea structurilor de productie in functie de cerinte. organizare) -Calitatea profesionala a salariatilor -Asigurarea si controlul calitatii Influenteaza in comert -Standardele. 2.

-functia economica. -Calitatea deciziilor. mentenabilitate. satisfacerea unei nevoi sau a unor parti din acestea. -Calitatea reparatiilor si a intretinerii fondurilor fixe . mentenanta. procesului tehnologic. piese de schimb) care exprima gradul de utilitate al produsului. -Documentarea in domeniu 1. . proprietati mecanice. mijjloacelor de productie. durabilitate.4Functiile calitatii: Caracteristicile de calitate ale produselor stau la baza clasificarii functilor calitatii in:-functia tehnica. -Planificarea in functie de resurse a productiei si programarea in timp pentru utilizarea integrala a dotarii. -Respectarea documentatiei tehnice si tehnologice. -Organizarea fluxului informational si informatic in unitate. -Nivelul de pregatire a personalului muncitor pentru productie si intretinerea dotarii. -Starea tehnica a utilajelor si instalatiilor. -Gradul si nivelul de cunostinte al proiectantilor. chimice) si caracteristicilor functionale (fiabilitate. Valorile acestor caracteristici sunt prevazute in standarde. Caracteristicile tehnice ale produselor finite isi au originea in calitatea materiilor prime si materialelor. -Gradul de organizare a productiei in functie de caracteristicile acesteia. 14 .Calitatea resurselor materiale si a materiilor prime. materialelor si pieselor de schimb. -Gestionarea materiilor prime. prin intermediul carora sunt dirijati parametrii de calitate. -functia sociala. optice. pregatirii profesionale a oamenilor.-Controlul indeplinirii sarcinilor de serviciu. -Aprovizionarea cu materii prime si materiale conform cerintelor. servici. Functia tchnica: Functia tchnica a calitatii este datorata caracteristicilor tehnice (rezistenta. electrice.

Pentru echipamentele si instalatiile din orice domeniu. duc la cresterea eficientei acestora. de folosinta indelungata se mai folosete si conceptul de nivel tehnic.concretizata prin cresterea in timp a numarului de caracteristici ale produsului -intensiva . in timp ce alte forme de automatizare au redus erorile umane de evaluare.extensiva . Functia economica Functia economica a calitatii este judecata prin prisma eficientei economice. Noile tehnologii au redus ratele de rebut. Procesele de imbunatatirea calitatii produselor. de materiale si produse.Nivelul tehnic al produselor face parte din conceptul de calitate si exprima marimea caracteristicilor tehnice. Adica nivelul tehnic este numai unul din multitudinea de parametri care influenteaza calitatea produselor. Obtinerea unei eficiente ridicate presupune ca imbunatatirea calitatii sa fie insotita de diminuarea costurilor de productie. functia tchnica are doua directii de evolutie: . Raportul dintre nivelul tehnic si calitate este un raport ca de la parte la intreg. si stau la baza negocierilor dintre producatori si comercianti . Toate acestea duc la atingerea perfectiunii cu un cost mic. Caracteristicile functionale specifice produselor de folosinta indelungata. O componenta principala a costurilor de productie o reprezinta costul calitatii care reflecta cheltuielile implicate cu obtinerea certa a calitatii 15 . Datorita acestor implicatii economice pentru benficiar caracteristicile de fiabilitate si mentenabilitate reprezinta principalele elemente ale competitivitatii produselor de folosinta indelungata.care se caracterizeaza prin imbunatatirea in continut a fiecarei caracteristici in parte. mentenabilitatea si mentenanta) de catre utilizator. avand un rol hotarator in succesul multor produse pe piata. In conditiile economies de piata. la un anumit nivel al costurilor pentru mentinerea in functiune normala a produselor (fiabititatea.pot fi determinate in laboratoare specializate prin masuratori directe sau indirecte. exprima gradul de satisfacere in timp indelungat a unei nevoi.

-costurile caderilor externe reprezinta cheltuielile determinate de produsele care nu au calitatea corespunzatoare .retehnologizare.solutii noi de obtinere a produsului.Remedierile se fac prin cheltuieli de reparatii.pierderi de contracte si poate fi afectata imaginea de marca a intreprinderi.ceea ce reprezinta costul calitatii cuprinde: -costurile de prevenire a efectelor noncalitatii.utilaje performante.studii de marketing . costurile calitatii se grupeaza in: •costuri de realizare a calitatii. •costuri de asigurare externa a calitatii.produselor/serviciilor precum si a celor destinate fundamentarii increderii in calitate pe toata durata viatii active a produselor. reprezinta cheltuielile angajate de o organizatie (firma) in scopul obtinerii si pastrarii nivelului de calitate dorit. Conform literaturii de specialitate.materii prime de calitate . Din aceste influente economice ale calitatii rezulta principiul de baza al strategiei de realizare a calitatii optime care trebiue definite din punct de vedere tehnico-economic prin maximul diferentei dintre calitate si cost(adica calitate mare cost mic).Principalele cheltuieli alocate realizari calitatii .Pentru acestea trebuie sa existe o documentare din standardele SR EN ISO 9000/2001.dar care au fost expediate la clienti.Acestea sunt necesare pentru a se realize lucruri de calitate de prima data.incercari. -costurile de evaluare sunt costurile ce se fac pentru determinarea valorilor calitative a unui produs/serviciu prin sondaje de opinii ale clientilor.Aici cheltuielile sunt foarte mari care pot consta in:cheltuieli de reparatii.inlocuirea produsului.omolagari ale prototipului.personal bine pregatit si motivate sa obtina lucruri de calitate. -costurile caderilor interne se refera la cheltuielile determinate de produsele care nu sunt conform standardelelor sau normelor tehnologice si care provoaca pierderi pe fluxul tehnologic. Functia sociala: 16 .reprezinta cheltuielile legate de demonstratii si probe cerute de clienti ca dovezi obiective referitoare la calitatea declarata de producator.

Calitatea are un continut social prin climatul corespunzator sau mai putin corespunzator asigurat de firma (organizatia) producatoare. psihologie. decoratiuni interioare.solului astfel incat mediul de viata sa devina 17 .mijlocul de munca – mediul de munca.inseamna inputificarea aerului . Aceasta functie este foarte importanta pentru ca la realizarea produselor/serviciilor participa oameni cu calitati si pregatiri profesionale diferite. in lupta cu concurenta.apei.Cu alte cuvinte. Pentru asemenea produse caracteristicile psiho-senzoriale sunt hotaratoare in luarea deciziilor de cumparare. covoare. In conceptia moderna notiunea de poluare are o sfera mult mai larga . demersurile ergonomiei vizeaza imbunatalirea rezultatelor muncii in concordanta cu optimizarea relatiilor dintre om . • Caracteristicile ergonomice se refera la raporturile complexe dintre mijlocul de munca si mediul de munca. de rolul pe care il joaca caracteristicile produselor/serviciilor asupra calitatii vietii oamenilor si a mediului inconjurator . etc. ergonomice. •Caracteristici ecologice se refera in special la poluare. Acestea au caracter interdisciplinar opereaza cu concepte din tehnica. mobila. care isi pun amprenta asupra calitatii produselor. in general aspecte de ordin emotional ce deriva din preferintele beneficiarilo sunt din ce in ce mai exigente si mai diversificate. forma geometrica. de munca si a mediului inconjurator. fiziologie. ecologice. In cadrul acestei functii un loc important il ocupa caracteristicile psihosenzoriale. genetica si indeosebi din economie si sociologie. incaltaminte. ele pot asigura sau nu succesul lor pe piata. atat ca structura cat si calitativ. autoturisme. • Caracteristicile psihosenzoriale se refera la aspectele exterioare determinate de culoare. industria textila. iar benefciarii sunt consumatori care au preferinte deosebite. mai tineri mai putini tineri.Functia sociala a calitatii este determinata de influenta pe care o exercita calitatea produselor/serviciilor asupra conditiilor de viata. Ponderea acestor caracteristici a crescut foarte mult in aprecierea caliti ultimul deceniu in special in domeniile: arhitecturi. mod de prezentare si ambalare. produse alimentare etc. cu nivel de cunostiinte diferite. caracteristici ale produselor/serviciilor variate.

1Conceptul de marca Marcile sunt semne distinctive folosite de intreprinderi pentru a deosebi produsele sau serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi.vascoza in impact cu protectia ecosistemelor .fiecare locuitor al unui oras modern arunca zilnic cel putin 250 g de reziduri solide in apele menajere din care aproximativ 120 g sunt substante solubile. semnele care pot fi folosite ca marci sunt urmatoarele:cuvinte.plastic 3% . cifre.metal 8%. Bucuresti.afecteaza resursele biologice si ecosistemele. Apa este dupa aer.de la arderea incompleta a combustibilitatilor mijloacelor de transport care elimina in aer oxid de carbon. litere. Tehnica.substante sau a unei energii cu actiune nociva (energia radioactiva. 2 Ionescu .deterioreaza bunurile materiale si alte utilitati ale mediului inconjurator2.diverse 8% .Ed.corpul uman continand aproximativ 70% apa.sticla 8%. 1982 18 .oxizi de azot etc. a doua substanta ca importanta pentru om.cresterea resurselor de materii prime si energie. in principal. Orasele au atmosfera poluata .alimente 16 %.in mod direct sau indirect . Poluarea aerului reprezinta introducerea in atmosfera direct sau indirect .devenind improprie utilizarii.poluarea fonica.fara apa viata nu este posibila. V alorificarea materialelor refolosite .lemn 5 %. Procentul mediu al deseurilor din Romania /an este de:hartie 52% .efectul de sera) care pun in pericol sanatatea omului. cu imbunatatirea calitatii vietii. Poluarea apei reprezinta modificarea caracteristicilor fizico-chimice si biologice pe cale naturala sau artificiala .nociv atat datorita unor factori naturali cat si datorita rezidurilor ce se obtin din activitatea oamenilor. Iosif.-Muscel si colab. Capitolul2 Marcarea produselor si ambalajelor 2. In medie .Poluarea solului inseama orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata in cadrul ecosistemelor naturale sau create de om.

. să aibă semnificaţii la niveluri numeroase.sa difere de marcile produselor similare (pentru a nu crea confuzie in randul consumatorilor).rezumă destul de bine posibilităţile unui "limbaj" al consumului.una sau mai multe culori. -sa poata fi fixata cu usurinta pe produsele pe care urmeaza a se utiliza.sa fie usor de pronuntat. . combinatii intre aceste elemente. dar. el mentioneaza cateva din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o marca de succes: . prezentarea sonora sau alte asemenea elemente. Ele trebuie să primească rezonanţe care le individualizează şi să fie înzestrate cu asocieri şi cu imagini. Conceptul de "marcă". puţine produse îşi păstrează superioritatea tehnică”. Funcţia mărcii e semnalarea produsului. alegerea marcii nu este o problema usoara. -sa sugereze cumparatorului caracteristicile si calitatea bunurilor pe care urmeaza sa le cumpere (si care au asociata aceasta marca). Aparent. si anume 19 .cardinal în publicitate . asa cum arata inca din 1930 consilierul in brevete V. iar funcţia ei secundară e mobilizarea conotaţiilor afective: „În economia noastră. -sa indeplineasca conditiile legale pentru a putea fi inregistrata si protejata. iar in timp ecomarca va indeplini una din functiile clasice ale marcii.sa fie usor de reprezentat.forma produsului sau ambalajului acestuia.Marca atribuita produsului ii confera acestuia o anumita individualitate. puternic concurenţială. Marcarea ecologice este un procedeu relativ nou. perisabile) se propun atenţiei printr-o siglă impusă: orice produs "demn de acest nume" are o marcă (care se substituie uneori numelui obiectului: frigider).reprezentari grafice. dacă vrem să se vândă bine şi să trezească un ataşament afectiv ce se exprimă prin fidelitatea faţă de o marcă. Evans („How to obtain a patent“). -sa fie usor de retinut. specific mai ales tarilor dezvoltate. posibilitatea de alegere a marcilor este nelimitata. Toate produsele (în afara celor alimentare. -sa fie atractiva in ceea ce priveste aspectul si pronuntia.

-elemente de informare privind compozitia produsului ambalat. marcarea contribuie la cresterea valorii produsului. .folosite de regula la produse zaharoase. .care asigura respectarea regulilor de fabricatie a produselor.o imprimare codificata aplicata pe ambalaje metalice sau prin cuvinte. Marcarea este factor de calitate cu dublu rol: -de informare pentru consumator: .de indentificare a produsului. 20 .aceea de garantie (de garantare a calitatii.2Aparitia si dezvoltarea marcii Originea marcii trebuie cautata in istorie cu mii de ani in urma.banderole litografiate . aplicate ambalajelor din acest material. .marca corporatiei.stampilarea si pirogravarea sunt imprimari în lemn. pretul. Continutul marcarii consta în urmatoarele: . Aceste semne indicau numele producaton denumirea localitalii de unde provenea produsul.ambalaje de hârtie superioara (cerata. indicatii de utilizare sau chiar de pastrare. trezind totodata curiozitatea cumparatorului. Formele de marcare sunt: . denumirea fabricii sau emblema acesteia. metalizata). . 2.In evul mediu se dezvolta mestesugurile. Ca factor care influenteaza calitatea. cantitatea ambalata.etichete litografiate.stantarea . a sanatatii si originalitatii produsului in cauza.In antichitate erau folosite un numar mare de semne (sigillum) in identificarea produselor. in aceste conditii erau doua categorii de marci. Aceste informatii le avem de la descoperirile arheologice care ne semnalizeaza ca la romani erau peste 6000 de semne cu valoare de marca folosite pentru produsele ceramice. aplicata pe ambalaje din sticla. .elemente de identificare ca: denumirea produselor. care cuprind printr-o grafica estetica si fotografia produsului ambalat.

Portugalia. cadrul Asa de pilda. a elaborat Conventia pentru protectia proprietati industriale . Conventia de la Paris.unde comertul era in floare (de exemplu in tari ca Italia. In tara noastra regimul marcilor a fost legiferat prin Legea nr. In anul 1891 se constituie Aranjamentul de la Madrid. aceasta lege a fost publicate in MO nr. marcile straine erau acceptate cu conditia ca si marcile romanesti sa fie acceptate in tarile respective. Prin Aranjamentul de la Nisa (15. Acesta in anul se transforma in Protocolul de la Madrid. Spania. s-au definitivat functiile marcilor si regimul lor juridic prin care se proteja marca. Asa de exemplu dupa Revolutia Franceza in Franta apare o serie de dispozitii speciale prin care se recunostea dreptul fiecarui producator de a folosi marca pentru produsele sale si sanctionarea celor ce falsificau marfurile cu aceeasi pedeapsa ca si pentru fals in acte private. Anglia .06.Pe langa dezvoltarea mestesugurilor se dezvolta si comertul. in anul 1266.06.In Tarile Romansti in anul 1879 se admite o lege care proteja marcile romanesti inregistrate. Parlamentul Angliei. 28/1967 care a fost abrogata si inlocuita cu Legea nr. Orasele care foloseau marcile cu precadere mai mare erau in general orase porturi.Regulamentul de 21 .Prin Aranjamentul de la Viena (12. prin care se stabilesc modalitatile de inregistrare internationala a marcilor. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice.1973) modificat in 10.1957) s-a instituit clasificarea internationala a produselor si servicilor in scopul inregistrarii marcilor. pentru a nu fie falsificata. 161/1998.-marca individuala . Mai tarziu acestea au format Uniunea pentru protectia proprietatii industriale. in Romania adera in anul 1920. Apar pe langa marcile producatorilor si marci ale comerciantilor. care este adoptata si semnata de 11 state in 6 iulie 1884.care asigura individualizarea unui mestesugar in corporatiei. Prin Conventia de la Stockholm (1979) se constituie Organizatia Mondiala a Proprietatii Industriale (OMPI) si un birou internafional cu sediul la Geneva.10.1985 s-a instituit clasificarea internationala a elementelor figurative ale marcilor. a dat o lege prin care o brutarie sa utilizeze un semn distinctiv pentru marcarea painii. In anul 1883. in special pe mare.

marci de vinuri.:Papadopoulos pentru dulciuri. 4. 2. motociclete (ex.marca de fabricatie si de comert. produse alimentare (ex.: Murfatlar. fata de produsele respective (ex. Protectia marcilor si a indicatiilor geografice este asigurata pe teritoriul Romaniei de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. In evolutia utilizarii marcilor. 3.04. literatura de specialitate delimiteaza trei perioade: . Oekter pentru praf de inghetata). Pietroasa . Printre cele mai cunoscute marci de fabrica sunt considerate 22 . . 161/23.: Izvorul Minunilor .apa minerala. Alba Lux 15.3Tipuri de marci Marcile se pot clasifica dupa mai multe criterii: • Dupa destinatie avem:-marci de fabricatie -marci de comert Marca de fabricatie este aplicata de producator pe produsele sale. Alba Lux 16 etc.marca de imprimanta.suc de fructe) -a treia perioada este reprezentata prin existenta marcilor simbolice capabile sa asigure coincidenta dintre marca utilizata si asteptarile clientului. Mercedes pentru automobile). 84/15. pantofi (ex.aplicare al Legii nr. Intreprinderea producatoare poate utiliza . Frutti Fresh .in prima perioada apar marcile patronimice : ce se caracterizeaza prin atribuirea propriilor nume de catre patron (ex. dr.). in masura in care comercializeaza ea insasi produsele pe care le fabrica.).04. In prezent exista o gama foarte larga de strategii in stabilirea denumirii marcilor prin combinarea marcii de fabricatie cu cele ale produselor sau prin stabilirea unor relatii intre marci in cadrul gamei sortimentale pe care o realizeaza ex. Pentium 2.a doua perioada se caracterizeaza prin aparitia marcilor care descriu produsul (ex. 5 marca de calculator etc.1998.: masini de spalat rufe . publicatain MO nr.: marcile Ford. iar marca de comert este aplicata de intreprinderea care comercializeaza aceste produse.1998 a fost stabilit prin HG 833/1998. Dacia – marca de masina.: Guban).Alba Lux.in acelas timp. Canon .: Honda) etc.

in cazul unui producator de automobile(de ex. de pilda. Meister. Trident. Marketing. datorita performantelor aduse in sistemul de distributie a produselor. Kodac. Quelle. Planung. . denumite si” produse albe”. • Dupa obiectul lor avem:-marci de produse -marci de servicii In ceea ce priveste relatia dintre produs si marca. iar din categoria celor de comert mentionam:Adidas.: marcile utilizate de spalatorii.Management. Umsetzungund Steuerung. -marci structurate pe mai multe niveluri. Supermegezinele Carrefour din Franta au lansat . In pararel se remarca si o alta tendinta. prin combinarea marcii de fabrica cu marcile individuale de produs. Kotler.o singura marca pentru toate produsele firmei:o asemenea varianta intalnim.marcile de fabrica sunt mai raspandite decat cele de comert. O asemenea varianta a adoptat . firma Procter&Gamble.marcile:Coca-Cola.Pampers etc. Bliemel.cu toate ca importanta celor din urma a crescut in ultimi ani . Pepsi-Cola etc.:BMW. Vizir. 3 Ph.Toyota..Fiat(Fiat punto ) etc. Aldi. Schaffer Poeschel Verlag. Audi etc).Mercedes-Benz. pot fi puse in evidenta urmatoarele variante3: -marci individuale de produs. pentru a indica pe cel care a prestat serviciul in legatura cu aceste produse ( de ex. In prezent .de exemplu. ieea de a oferi consumatorilor produse fara marca(”Marque libre”). aceea a comercializarii unor ’’produse fara nume’’.vopsitorii etc). sau sunt atasate produselor.F. pag 692. 1995. Stuttgart. 23 . VW-Corrado etc). Auflage. intre marcile comerciale si cele ale producatorilor. idee preluata ulterior si de alte mari intreprinderi comerciale. 8. ca de exemplu. firma producatoare inregistrand o marca pentru fiecare din produsele sale.Romarta etc. Dorati.Sony.cum este cazul automabilelor realizate de fitma Volkswagen(VW-Golf. Potrivit unor opinii. Analyse. Dintre marcile de produs ale acesteia putem mentiona :Ariel. se poate vorbi chiar de o lupta pentru suprematie. Marcile de serviciu sunt de doua categorii: -marci de servicii care se aplica pe produs.in anul 1976. Lenor.

pentru unele produse. De exemplu . comerciantului sau intreprinderii prestatoare de servicii. se stabileste. • In functie de titularul dreptului de marca distingem:-marci individuale -marci colective Marcile individuale apartin unor persoane determinate(fizice sau juridice). dreptul de a decide aplicarea marcii apartine producatorului . in diferite moduri. pot aplica marca lor pe produsele din dotare). in functie de natura serviciului. Ele sunt destinate pentru a deosebi produsele sau serviciile menbrilor acestor asoceatii de cele apartinamd altor persoane si pentru a geranta calitatea sau originea produselor sau servicilor respective. obligatia marcarii lor.marcile sunt facultative. In unele cazuri. marcile sunt:-marci simple -marci compuse 24 . care face obiectul principal al reglementarii in diferite legisletii. • Din punct de vedere al naturii normelot care le reglementeaza marcile sunt : -marci functionale -marci obligatorii In principiu.de asigurari (Asirom) .comercianti sau prestatori de servicii. cum ar fi: servicile bancare(Bancorex). In anumite cazuri . Marcile colective apartin unor asoceatii de producarori. • Dupa compozitia lor . Exista unele servicii care folosesc marca indirect( de exemplu: hotelurile. servicii nelegate de anumite produse. de obicei din motive de interes general .marci de servicii care indica . servicii de informare(agentiile de presa) etc.restaurantele.in majoritatea tarilor este obligatorie marcarea obiectelor executate din metale pretioase. marca se aplica pe instrumentele folosite pentru prestatea serviciuli( de exemplu pe mijloacele de tramsport) . sau pe un obiect care este rezultatul serviciului prestat( de exemplu: aplicarea marci pe biletele eliberate de agentiile de voiaj). de transport (Tarom).. Legatura dintre marca si servicii poate imbraca formele cele mai diferite. reprezinta categoria obisnuita de marci.

Marcile compuse ( din doua sau mai multe elemente verbale sau figurative) , sunt fregvent folosite , pentru ca asocerea unei pluralitatii de semne permite sa se asigure mai usor carecterul distinctiv al marcii. • In functie de natura lor , deosebim :-marci verbale -marci figurative -marci sonore Mărcile verbale , numite în legislaţia şi doctrina franceză nominale (nominaux) , sunt formate din semne scrise şi constituie o mulţime de cuvinte ce pot fi pronunţate şi scrise. Mărcile figurative sunt reprezentate sub formă de desene, ornamente, simboluri, animale, păsări, combinaţii de culori etc. Legea ţării noastre nu ne indică expres, care sunt elementele figurative . Astfel, considerăm că pot constitui mărci toate semnele distinctive reprezentate grafic în plan sau în relief. Mărcile sonore sunt protejate numai de legislaţia unor ţări. Marca sonoră reprezintă un fragment muzical, o frază muzicală, sunetul produs de un animal care se asociază cu un anumit produs sau serviciu. Aceste mărci trebuie să fie clare, expresive şi caracteristice.Majoritatea legislaţiilor, la care s-a aliniat şi Legea Republicii Moldova, României, Rusiei, nu protejează mărcile sonore fapt ce se explică prin absenţa unei legături directe cu produsul şi de imposibilitatea realizării unui depozit material.Reprezentarea mărcilor sonore poate fi diferită. Un fragment sau o frază muzicală poate avea mai multe reprezentări distincte, una fiind semnalul perceput de organul auditiv sub forma unei melodii sau a altor sunete, a doua poate fi o reproducere grafică a acestui fragment realizat cu ajutorul notelor şi partiturilor muzicale şi nu în ultimul rând această reproducere poate consta într-o oscilogramă, care nu este altceva decât transpunerea electronică a sunetelor muzicale. Mărcile sonore sunt protejate în Franţa, Germania, Danemarca, Finlanda; la nivel regional: în Spania, pentru marca comunitară şi la Oficiul Benelux. 2.4Functile marcii

25

Marca este considerata, in prezent,un element fundamental al strategiei comerciale a inreprinderii, strategie bazata pe diferentierea pe care aceasta o introduce in oferta de produse si servicii. Fiind un mijloc de identificare a produselor unei anumite intreprinderi,marca ofera cumparatorului posibilitatea orientarii sale mai repede spre produsele verificate din punct de vedere al calitatii,apartinand producatorilor care si-au castigat o buna reputatie alaturi de functile considerate clasice – de identificare a produselor si servicilor si de garantare a unui nivel calitativ constant al acestora- in conditiile diferentierii tot mai accentuate a ofertei de marfuri,s-a afirmat si se accentueaza in continuare functia de concurenta a marcii.De la diferentierea produselor unei anumite intreprinderi,prin calitatea sau prezentarea s-a la o diferentiere a marcilor aceleasi intreprinderi , prin multiplicarea modelelor, tipurilor, culorilor etc. Un exemplu bine bine cunoscut este cel al marcilor de automobile. Aceeasi marca (Ford,Peugeot, Fiat , Volkswagan etc) reprezinta un numar din ce in ce mai mare de modele. Dinamismul accentuat al marcilor,sprijinit de publicitate, a determinat aparitia functiei de reclama a marcii. Marca reprezinta o componenta importanta in acea ’’aureola de marketing” care inconjoara produsul si care constituie adesea un element mai puternic chiar decat caracteristicile intrinseci4 Prin forta pe care o dobandeste, marca devine un element autonom al succesului comercial,un bun independent,cu o valoare proprie, utilizat de intreprindere in cadrul strategiilor sale promotionale. In cazul marcilor notorii,valoarea lor poate fi impresionanta, ca marca Coca-Cola de bauturi racoritoare este evaluata la 33,4 bilioana dolari SUA , marca de tigati Marlboro la 39 bilioane dolari SUA. Din avantajele pe care le prezinta marca produselor reiese ca marcile prezinta mai multe functii: -functia comerciala organizatia sau prestatorul de servicii va deveni cunoscut in randul consumatorilor prin marca,care se manifesta ca un simbol
4

C. Florescu., Strategii in conducerea activitatii intreprinderii, Editura Stiintifica si Enciclopedica ,Bucuresti, 1987,pag 231

26

vizual intregii activitati. Fiind un mijloc de individualizare a produselor unui anumit producător, marca permite consumatorului să-şi orienteze alegerea uşor şi rapid spre produsele verificate ce aparţin producătorilor care şi-au căpătat o bună reputaţie. În unele cazuri de produse noi marca ajunge să se identifice cu produsul în asemenea măsură, încât acesta este determinat prin marcă. Aşa se întâmplă când cumpărătorul cere într-un magazin de încălţăminte „adidaşi”. -functia de comunicare: marca are un efect publicitar ,utilizand diverse mijloace publicitare( afise, postere,pliante, reviste, videoclipuri publicitare la redio si tv) unde se cheltuiesc sume imense pentru produsele oferite spre valorificare. In acest mod se incearca creerea unui efect psihologic asupra cumparatorului si un mit in legetura cu o anumita marca . Funcţia de concurenţă şi de organizare a pieţei se transformă într-o funcţie de monopolizare a pieţei, sprijinită pe funcţia de reclamă. Multiplicitatea mărcilor aceleiaşi întreprinderi pentru acelaşi tip de produse („auto-concurenţă”) devine cu timpul o frână a producţiei. Funcţia de monopol a mărcii îşi exercită influenţa şi pe planul structurii cererii, care deseori se orientează spre produse inutile, neadoptate nevoilor reale. Astfel, marca ajunge să falsifice concurenţa. Tendinţele de monopolizare a pieţei e facilitată de dreptul titularului mărcii de a fixa preţul produsului, de a vinde altora marca pentru a fi amplasată pe diferite bunuri. -functia de diferentiere : marca indiferent de categoria careia ii apartine: de origanizatie,comerciala, de produs sau servicii, simpla sau complexa, figurativa sau sonora, individuala sau colectiva serveste la deosebirea produselor(servicilor) , aceasta fiind si funcţia de bază a mărcii . Acest aspect al funcţiei de diferenţiere transformă marca într-un instrument de atragere a clientelei. Marca devine un „reper” al produsului original căutat dobândind rolul de fixare a clientelei; de fidelitate a consumatorului vis-a-vis de un produs. În opinia lui Y. Eminescu funcţia de diferenţiere a mărcii are două aspecte: individualizarea produselor pe piaţă si protejarea producătorului de posibilitatea utilizării mărcii de concurenţii săi.Astfel ,marcile de produs contin unele caracteristici de calitate ce fac

27

diferentierea intre diferite produse ale aceleasi organizatii( de exemplu marcile de bauturi racoritoare Coca-Cola, Fanta,Sprite ale firmei Coca-Cola sunt diferite intre ele dar se deosebesc si de alte bauturi racoritoare ca American Cola,Frutti Fresh produse de firma European Drinks). - functia de garantare a calitatii marca este in postura de simbol al garantiei si al calitatii cu atat mai mult cu cat va desemna produse de varf ca realizare tehnologica.Potrivit funcţiei date marca trebuie să se folosească pentru produsele şi serviciile cu o calitate înaltă care este stabilă. Este important de menţionat, că funcţia de garantare a calităţii nu presupune că folosirea unei anumite mărci stă la baza garanţiei celei mai înalte calităţi a produselor/serviciilor marcate, dar determină faptul, că aceste produse sau servicii trebuie să aibă o calitate, care iniţial, prin acte precedente de consum, i-a format o reputaţie, la care producătorul însuşi trebuie să ţină mult. În anumite domenii, în special la articolele de modă şi parfumerie, unele mărci devin un simbol de calitate, în aşa măsură, încât îşi extind efectele dincolo de domeniul de origine, la obiectele cele mai diferite, cărora le imprimă prestigiul produsului de origine. Exemplul mărcii - Pierre Cardin, Chanel, Paco Rabanne, Hermes sau Yves Saint Laurent este relevant. O caracteristică a perioadei actuale este creşterea importanţei funcţiei de garanţie a calităţii. Important pentru antreprenorii şi comercianţii autohtoni este de a recunoaşte că marca imprimată pe produs reprezintă o carte de vizită a întreprinderii demonstrând o calitate deosebită. - functia de a indica originea sau provenienta produsului aceste marci se folosesc in special pentru produsele agroalimentare ca:branzeturi, cascavaluri, bauturi alcoolice, cafea etc. -functia de reclama ,prin rolul ei de a personaliza un produs sau serviciu ,prin combinatia de semne si culori, prin eleganta si distinctia pe care o poate conferi produsului, mai ales daca si-a capatat o anumita notorietate ,marca indeplineste prin ia insasi functia de reclama. De la mijlocul sec. XX o mare importanţă a căpătat funcţia de reclamă a mărcii, reclama devenind o ramură importantă a economiei ce deserveşte comerţul. Această funcţie a apărut prin detaşarea mărcii de produsul destinat individualizării şi s-a amplificat prin noile 28

panouri. O importanţă deosebită în ultima perioadă a căpătat reclama efectuată la radio. fapt ce se datorează reclamei. La acest tip de reclamă se atribuie instalaţiile tridimensionale: un fier de călcat rufe. Brock. pe mijloace de transport. apoi a fost folosită reclama vizuală. locul amplasării reclamei. Iniţial a fost utilizată reclama auditivă. marca. Pe motivul insuficienţei de timp reclama este făcută pe afişe. XIX. Werkman cel mai bine se memorează mărcile care reprezintă cultura naţională şi au un sens cunoscut. Din această cauză simbolurile culturii din Apus până acum sunt populare. ca exemplu: soarele. În opinia lui Casper J. afişe. care are menirea de a cuceri consumatorul. Un rol important a avut reclama scrisă.Acest tip de reclamă a apărut la sfârşitul sec. fum. deoarece anume aici se acordă o mare libertate fanteziei persoanei de a scoate în evidenţă marca. O importanţădeosebită are alegerea formei. XIX şi constituie o valoare deosebită deoarece atrage atenţia conductorilor mijloacelor de transport. În acest caz informaţia trebuie să fie succintă şi de obicei ea conţine: reprezentarea produsului şi marca. panouri. marca devine un element autonom al succesului comercial. Pentru reclama în ziare este important de a stabili tipul reclamei sub forma unui text sau reprezentare a produsului. Prin forţa de atracţie pe care o dobândeşte în acest fel. televiziune în cadrul emisiunilor solicitate. ţigări. precum şi a pietonilor. apare ideea amplasării reclamei pe mijloace de transport. Astfel. Valoarea acestui tip de reclamă depinde de măiestria pictorului. În opinia lui P. stelele. Reclama ca funcţie a mărcii este cunoscută din sec. dintr-un accesoriu al produsului devine un bun independent cu o valoare proprie.F. aburi care atrag atenţia publicului îndemnându-i pe consumatori săprocure produse ce conţin asemenea mărci. un ceainic electric de dimensiuni mari care produc anumite efecte: sunete. reviste. Prin acest tip de reclamă consumatorii memorează cel mai bine produsele. care se efectuează în: ziare. 29 . săgeata . „marca reprezintă legătura dintre consumator şi comerţ” .forme de publicitate. care cerea mult timp pentru a fi realizată şi nu era binevenită. Odată cu stabilirea activităţii economice furtunoase. luna.

Ecoeticheta reprezinta un sistem voluntar de acordare a etichetei ecologice care isi propune promovarea produselor cu un impact minim asupra maediului pe parcursul intregului lor ciclu de viata si care ofera consumatorilor informati precise . iar producătorul va căuta să obţină. iar comercianţii vor pune pe piaţă acele bunuri pentru care există vânzare. -funcţia de protecţie a consumatorului. marca realizează o interacţiune între producţie şi consum. produsele individualizate prin care îndeplinesc condiţiile de calitate care satisfac consumatorul. Ea are ca scop protejarea produselor expuse pe piaţă şi e folosită în lupta împotriva contrafacerilor şi concurenţei neloiale. a succesului în lupta de concurenţă pentru acapararea pieţei şi monopolizarea ei. Consumatorii sunt deseori înşelaţi prin izvoarele de informare în care rolul mărcilor este exagerat. şi atunci ea apare ca un instrument de organizare a pieţei. această funcţie derivă din dreptul exclusiv al titularului mărcii.5Marcarea ecologica(ecoeticheta) Ce este ecoeticheta : Este un simbol grafic si/sau un text descriptive aplicat pe produs . marca capătă o anumită notorietate. fiind un mijloc practic de corelare a cererii cu oferta. Cum functioneaza schema de ecoetichetare: 30 .-funcţia de organizare a pieţei. Atunci când un produs. controlul pieţei. 2. intr-document informativ care insoteste produsul si care ofera informatii despre cel putin unul si cel mult trei tipuri de impact asupra mediului . cu ajutorul mărcii. Pentru consumator aceiaşi provenienţă implică o calitate constantă a produsului marcat.exacte si stabilite pe baza stintifica cu privire la impactul produselor lor asupra mediului. de asigurare şi ridicare a rentabilităţii producţiei. apoi un grup de produse este comercializat cu succes vreme îndelungată pe diferite pieţe. ambalaj . Prin mecanismul economiei de piaţă (cerere – ofertă) titularii mărcilor dobândesc beneficii considerabile. Pe piaţă se vor impune şi vor supravieţui acele mărci. marca fiind un element de realizare comercială a produselor.

Exista posibilitatea ca comerciantul. distributiei si depozitarea finala. Trasaturi comune a schemelor de ecoetichetare -Determinarea criteriilor ecologice pe baza analizei ciclului de viata a grupelor de produse .Sunt protejate legal de un simbol sau logo. 31 . -este voluntara:schema nu este stabilita pe baza unor standarde ecologice pe care producatorii trebuie sa le respecte. eticheta Natura pentru unul sau mai multe din produsele sale sa solicite unui organism component.Sunt dechise accesului la companiile din intreaga lume . -este transparenta: consumatorul final va recunoaste logu-ul floare ca reprezentand criteriile ce au fost stabilite in concordanta cu ghiduri tehnice si stiintifice cu participarea larga din partea organismelor independente si neutre. Logo-ul este de asemenea acceptat si in tari precum Norvegia. -este selectiva: eticheta ecologica este acordata numai acelor produse cu un impact minim asupra mediului.Schemele sunt voluntare. incepand cu extractia materilor prime in perioada de pre-productie. daca produsul indeplineste voluntara a schemei se traduce prin faptul ca nu creaza bariere comerciale. Islanda. producatorul de servicii sau produse sa decida daca aplica sau nu ecologica produsului sau serviciului prestat sau fabricat de acesta. de-a lungul productiei. . . pe grupe de produse. . comerciant sau furnizor de servicii care indeplineste criteriile pentru un grup de produse si care aplica pentru obtinerea etichetei ecologice poate vinde pe piata Uniunii Europene. -functioneaza printr-o abordare multicriteriala: criterile nu se bazeaza pe un singur parametru . Principalele elemente ale schemei de eco-etichetare: -are o dimensiune europeana: un producator . companiilor nu li se cere sa aplice pentru o anumita eticheta ecologica.Ecoeticheta opereaza pe baza unor criterii.ci mai degraba se sprijina pe studii care analizeaza impactul produsului sau serviciului asupra mediului de-a lungul intregului ciclu de viata . O firma care doreste sa obtina o eticheta ecologica cerintele atunci I se acorda eticheta ecologica.

Se realizează pe baza unor scheme de etichetare adoptate de organizaţia de reglementare a statului (pentru România. Apelor şi Mediului) şi permite o etichetare a produselor care au un impact redus asupra mediului şi sunt mai puţin dăunătoare mediului faţă de alte produse asemănătoare care fac parte din acelaşi grup de produse. aceasta este Ministerul Agriculturii.-Nivelurile criteriilor de acordare sunt astfel stabilite pentru a incuraja dezvoltarea produselor si serviciilor ce au un impact minim asupra mediului. O marca din aceeasi categorie. conform standardului ISO 14. Conditia de baza pentru procesul de acceptare a marcii este implementarea sistemului de management de mediu. Eticheta ecologica a UE este o schena unica de certificare pentru a ajuta consumatorii sa distinga produsele si serviciile verzi. Pentru realizarea seminariilor sunt necesare: .sedintele de informare 32 . realizat cu finantare Phare Fondul Europa 2004. Ecoetichetele pot fi folosite şi ca instrument de marketing. pliante. Pădurilor.001. revizuirea periodica. Principalele modalitati de promovare si mediatizare a etichetei ecologica in randul agentilor economici sint: • seminarii de informare – instruire referitoare la aplicarea etichetei ecologice in România. producerea si utilizarea de produse care au un impact asupra mediului redus. semnificaţia acestora fiind aceea că produsul respectiv este unul din cele care generează cel mai mic impact negativ asupra mediului din grupul său de produse. daca este necesar adaptarea grupelor de produse si a criteriilor ecologice tinand cont de dezvoltarea tehnologica si pozitia pe piata.Exista un ghid informativ despre ecoetichetare. o reprezinta cunoscutul „punct verde“ (prezent pe ambalaje sub sigla Der Grunepunkt).cursuri . brosuri .care nu afecteaza mediul. care certifica posibilitatea de reciclare usoara. la sistemul de etichetare ecologica.Eticheta ecologica este o marca a Uniunii Europene de recunoastere a produselor ecologice. eticheta nu se acorda produselo alimentare si produselot medicale. iar procedura de obtinere este destul de complexa.Schemele de etichetare au doua scopuri furnizeaza consumatorilor informatii de incredere referitoare la impactul produselor asupra mediului si promoveaza .manuale.

. prin audienta. cadrul legislativ existent in Romania in domeniul acordarii etichetei ecologice. Mijloacele de mediatizare a etichetei ecologice identificate la nivelul consumatorului sunt: • Prezenta „pe mari suprafete”: promovarea etichetei ecologice in magazine. la casele de marcat sau in cadrul raioanelor. etc. costurile solicitarii etichetei ecologice si posibilitatile de finantare pentru obtinerea etichetei ecologice. o atentie asemanatoare cu 33 . brosuri informative. • Televiziunea este modalitatea cea mai buna pentru a atrage atentia.suport electronic de instruire • publicarea si distribuirea gratuita a unor brosuri cu informatii despre etichetei ecologica. Pliantele. etapele necesare pentru obtinerea etichetei ecologice. s-a realizat in cadrul studiului efectuat de catre ICIM si cuprinde informatii privind: eticheta ecologica.buletin informativ . instituteleacreditate recomandate de autoritatea competenta pentru acordarea etichetei ecologice – Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor – pentru realizarea testelor. etc pot fi oferite la intrarea in magazine.brosurile informative. • Crearea de website-uri este un mijloc de mediatizare care. cat si informatii despre etichetei ecologica comunitara. prezentarea pe scurt a etichetei ecologice comunitare. precum si prezentarea celor mai cunoscute etichete ecologice utilizate in Europa. brosuri care sa contina toate informatiile necesare agentilor economici. tinandu-se cont de faptul ca aceasta din urma va fi preluata de tara noastra dupa intrarea in Uniunea Europeana. incercarilor produselor in procesul de evaluare a performantelor acestora. desi nu este un mijloc de comunicare la scara larga. prin distribuirea de pliante. supermarket-uri sau alte puncte de vanzare care detin produse etichetate. Este recomandata crearea unui website care sa cuprinda informatii despre etichetei ecologica din Romania. aceasta avand avantajul de a obtine. • crearea de website-uri si promovarea lor in randul agentilor economici. ofera rezultate incontestabile. avantajele etichetei ecologice. Brosura Eticheta ecologica„– brosura informativa pentru agentii economici”.

fise de prezentare a criteriilor de acordare a etichetei ecologice si amotivelor acordarii etichetelor ecologice pentru toate grupurile de produse vizate. • Afisele insotite si de alte tipuri de comunicare. simbol. • In general. are avantajul sunetului si culorilor. • Anunturi publicate in principalele ziare si reviste care apar zilnic.“Ghidul consumatorilor” cuprinde urmatoarele informatii: generalitati privind eticheta ecologica in Romania : definitie. persoane de contact. grupurile de produse pentru care se poate acorda eticheta ecologica. prezentarea sistemului de acordare a etichetei ecologice in Romania. fiind astfel mult mai apta sa „atinga” consumatorii. Brosura denumita ‘’Eticheta ecologica ‘’. alteinformatii. forma etichetei ecologice. • Presa scrisa este o alta modalitate care poate fi utilizata pentru eticheta ecologica . motivele alegerii produselor care poarta eticheta ecologica. etc. website-uri. mai ales ca aceasta se adreseaza marelui public. informatii utile: cum se poate recunoaste eticheta ecologica pe un produs. • In Finlanda campania de promovare a etichetei ecologice se va desfasura prin intermediul posterelor si afiselor publice 34 . prezentari video. • Cehia va demara o importanta campanie de informare care se va desfasura pe parcursul a 3 ani. iar pentru mediatizarea etichetei ecologice informarea este cel mai important aspect. Pentru anul 2005 au fost prevazute numeroase activitati de promovare a etichetei ecologice comunitare: • Franta va organiza manifestatii de promovare a etichetei ecologice pentru detergenti si hartie. Informatia poate aparea in ziare. etc • Participarea ONG-urilor cu activitate in domeniul protectiei mediului la campania de sensibilizare a populatiei • Participarea scolilor la mediatizarea etichetei ecologice prin cursuri informative: concursuri cu premii. In plus. jocuri.cea existenta in timpul dialogului intre doua persoane fizice. presa scrisa ofera posibilitatea de a furniza mai multa informatie. • Publicitatea la radio. reviste dar si in presa specializata.

firmele isi pot spori imaginea de marca.• Malta a organizat o importanta campanie de promovare a etichetei ecologice comunitare. producatorul are posibilitatea de a viza piete care in alte conditii sunt inaccesibile si isi creeaza si o imagine buna atât in rândul angajatilor. produsele textile. amelioratorii de sol si substraturi de cultura. In tarile europene. comparativ cu cele traditionale. Astfel. lacuri si vopsele. articole de incaltaminte. lipsa/reducerea riscului aparitiei unor reactii alergice la folosirea produsului si folosirea de materiale reciclabile pentru realizarea lui. lampile 35 . campania de promovare se va desfasura prin ctivitati in magazine cu participarea comerciantilor si activitati de informare a conumatorilor. consumatorii vor deveni ce mai constienti de riscul pe care il reprezinta pentru sanatatea lor utilizarea de substante periculoase prezente inprodusele de consum curent. cu eticheta ecologica. computerele. detergentii.Produsele care poarta eticheta ecologica prezinta. produse textile. cât si al comunitatii locale si nationale. Avantajele ecoetichetarii Ecoetichetarea aduce o serie de avantaje si pentru producator. lacurile si vopselele pentru interior. In plus. • In Portugalia campania de promovare va pune accent pe sectorul turistic. criteriile esentiale de acordare a etichetei ecologice se refera la reducerea potentialului agentilor de racire si de expandare de distrugere a stratului de ozon. • In Italia. • Olanda va organiza. grupurile de produse etichetate ecologic si care garanteaza absenta substantelor chimice toxice vor avea un mare succes. dar si calitatea produselor. Produsele care pot primi ecoeticheta Din grupele de produse pentru care se acorda eticheta ecologica fac parte masinile de spalat vase si cele de spalat rufe. aparatele frigorifice. Printre acestea se numara consumul redus de energie. In plus. o serie de avantaje. incaltamintea. Aceasta tendinta se observa in prezent in Italia le detergentii cu eticheta ecologica comunitara si in Franta pentru vopselele etichetate. saloane comerciale si „ceremonii de incurajare” pentru agentii economicip recum si o „Saptamana a florii”. in cadrul campaniei sale de promovare. saltelele de pat.

iar pe Ghita il poate sacrifica si fara sa-l asomeze ca sa auda toti vecinii ca se taie porcul si nu o sa stea nici „un european“ sa masoare tuica si vinul din butoi sau câte grame de detergent a pus in masina de spalat. cu peste 5%. prevenirea incalzirii globale. nontixicitatea mediului. biodiversitate. economisirea energiei. zgomot. Un nou program care vizeaza reducerea inpactului asupra mediului este cel al detergentul compactat. inscriptie care se gaseste pe unele ambalaje de detergenti. din punct de vedere al protectiei mediului. poluarea nu va fi oprita. hârtia copiativa si cea grafica. oltenii va trebui sa invete ca gunoiul trebuie dus la groapa ecologica. care stie ca. Criterile pentru fiecare grup de produse sunt valabile o perioada de timp.5 ani. iar cei care au poluat mediul va trebui sa plateasca pentru noxele pe care le emit in aer. normele UE nu sperie olteanul de rând. calitatea aerului. „Cu toate ca. Usor sau greu de suportat.Pentru a fi acordata eticheta ecologica . poate sa ii mai dea câte o biciusca animalului neastâmparat. revizuite in general intre 3 . acest nou tip de detergenti este mai bun. a acidifierii aerului. conservarea solului. acesta va fi totusi o idee mai ecologic fiindca ar putea duce la reducerea consumului de electricitate. produsele trebuie sa indeplineasca un numar de cerinte de mediu stricte. Desi detergentul compactat va polua apa la fel de mult ca si cel din prezent. In plus.electrice. protectia stratului de ozon. nu aruncat pe câmp. a distrugerii stratului de ozon si a toxicitatii umane. 36 . Dupa aderare insa. Aceste criterii sunt definite in relatia cu unul sau mai multe aspecte de mediu ale grupurilor de prosuse in concordanta cu calitatea apei. managementul resurselor naturale. atâta timp cât medicul veterinar nu-l vede. ecoetichetele de pe fiecare ambalaj vor diminua si aceasta problema pentru ca producatorul va fi nevoit sa scrie mai multe explicatii decât «biodegradabil». cunoscute ca criterii ecologice. reducerea deseurilor.

ce intră în vigoare de la 1 ianuarie 2007). încălţămintea pentru jucării şi încălţămintea la producerea căreia s-au folosit substanţe şi preparate chimice periculoase. căptuşeală şi talpa încălţămintei. excepţie făcând încălţămintea second-hand (Conform HG 329/2001 sunt interzise importul. instrucţiuni de folosire şi păstrare. Eticheta trebuie să fie ataşată 37 . încălţămintea de protecţie.822/2005. Dacă sunt utilizate pictogramele. dăunătoare sănătăţii şi interzise comercializării. Eticheta trebuie să conţină numele şi/sau firma producătorului. mărimea.Fig. Un alt exemplu cu privire la acordarea etichetei ecologice este etichetarea încălţămintei:reglementările din acest domeniu se aplică tuturor produselor care sunt destinate să protejeze şi să acopere piciorul. de asemenea. Pictogramele trebuie să fie suficient de mari astfel încât să poată fi văzute şi înţelese. Acest lucru poate fi făcut fie prin folosirea unor pictograme (simboluri). unul dintre vânzători trebuie să ofere clientului explicaţii despre aceste simboluri.1. ţara de origine.3 Grupe de produse care pot primi eticheta ecologica. Pe etichetă trebuie. distribuirea gratuită a încălţămintei folosite (abrogată de HG nr. adresa producătorului. comercializarea. fie prin exprimare în cuvinte. să se indice materialul principal din care este confecţionată partea de deasupra.

respectiv. Materialele utilizate la confecţionarea încălţămintei pot fi piei cu faţa naturală. de asemenea. textile etc. Pictogramele de mai jos ajută la identificarea feţei. şi pe pantof. de asemenea pantoful (ambi sau un singur pantof) trebuie sa aiba atasat simbolul sau o bucata de material din materialele sau materialul utilizat. trebuie să furnizeze o notă explicativă pentru afişarea pictogramelor. Persoana care vinde cu amănuntul are responsabilitatea de a se asigura că încălţămintea pe care o comercializează este etichetată corect şi în conformitate cu reglementările în vigoare şi. Poate fi pe ambalaj. alte materiale. acolo unde este cazul. a tălpii exterioare a pantofului.la cel puţin unul din pantofii dintr-o pereche. Persoana care vinde cu amănuntul poate lua informaţii despre compoziţia materialului direct de la producător sau importator. a căptuşelii şi acoperişului de branţ şi.4 Identificarea fetei . piei cu faţa corectată. Fig. şi.captuseli si a talpi la pantofi Producătorul sau importatorul este responsabil pentru asigurarea etichetărea încălţămintei şi pentru corectitudinea marcajelor.respectiv. dar trebuie să apară. 38 .

-utilizarea limitata a substantelor daunatoare mediului(in special asupra mediului acvatic.Fig. asternuturi de pat. -garantarea rezistentei la miscare in timpul spalarii si uscarii.imbracaminte. asupra sanatatii). 39 .5 Eticheta ecologica europeana pe grupuri de produse Criteriile generale pentru grupa de produse “produse textile. textile de interior”: -reducerea consumului de apa sau a poluarii aerului in procesul de productie a fibrelor.

Criterile de acordare a etichetei ecologice pentru un grup de produse sunt valabile o perioada de 3-5 ani in conformitate cu Decizia Comisiei pentru un grup relevant de produse. medicamentelor si aparaturii medicale. Firmele din afara UE sunt interesate in special de posibile dezvoltari viitoare . cum ar fi: -companiile de marketing sa se bazeze pe utilizarea etichetei ecologice . -reduceri de TVA pentru produsele ecoetichetate Produsele care nu pot primi ecoeticheta Eticheta ecologica nu se acorda produselor alimentare. -boicotarea de catre organizatile de protectie a consumatorilor a produselor care nu au o eticheta ecologica. daunatoare mediului. automat si contractul este reinoit. udare. cancerigene si nici bunurilor fabricate prin procedee daunatoare pentru om sau pentru mediu si/sau care pot dauna consumatorului in conditii normale de utilizare. 40 . Criterile ecologice sunt revazute inainte de expirare si pot fi revizuite. De asemenea. eticheta ecologica nu poate fi acordata substantelor si preparatelor clasificate ca fiind toxice. atat timp cat criterile raman valide. frecare la uscare si expunerea la soare. Daca criterile sunt prelungite .-garantarea rezistentei culorilor la transpiratie. spalare. eicheta ecologica poate fi utilizata de la data acordarii pana la sfarsitul perioadei de valabilitate a criteriului. Producatorii din tarile in curs de dezvoltare critica schemele de ecoetichetare din UE pe motiv ca pot sa reduca sansele de acces pe piata. bauturilor. in situatia in care trebuie reinoite contractele.

Fig. Etichete ecologice atribiute –total 235 Capitolul 3 41 .6 Eticheta ecologica comunitara /tara 10 martie 2005 Tara/nr.

nu doar de fabricant.Cadrul legislativ siinstitutional privind marcarea si protectia marfurilor in Romania si Uniunea Europeana Aderarea României la Uniunea Europeana impune o serie de standarde privind protectia mediului. publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr L 237/1 din 21 septembrie 2000. aceasta stabilind criteriile de acordare atfel consumatorii vor fi siguri ca un produs care are aceasta eticheta raspunde criteriilor ecologice si de performanta definite conform legislatiei in vigoare si este in permanenta controlat. Pentru fiecare grup de produse pentru care se acorda eticheta exista o legislatie specifica. Astfel. Hotarari guvernamentale cu privire la marcarea ecologica : Acesta hotarare este aplicabila la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana privind sistenul revizuit de acordare a etichetei ecologice: Art. denumit in continuare Regulament.4 42 . 1980/2000/CEE privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare.1: Romania va aplica de la data aderarii in Uniunea Europeana Regulamentul Consiliului nr. una dintre masurile pe care tara noastra a trebuit sa le adopte se refera la stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice in România exista un cadru legislativ specific privind stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice si a conditiilor de utilizare a acestora. dar si de autoritatea competenta. pe parcursul intregului lor ciclu de viata . Art. Art. in comparatie cu alte produse apartinand aceluias grup de produse. Art.2 Prezenta hotarare stabileste procedura pentru acordarea etichetei ecologice.3 Scopul introducerii etichetei ecologice a produselor este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului.

pe langa Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor s-a infintat Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice . 6 Procedura de acordare a etichetei ecologice se aplica fara a aduce atingere cerintelor de protectie a mediului sau a altor cerintelor in conformitate cu legislatia in viguare aplicabile in diferite faze ale ciclului de viata a produsului . consumul si utilizarea pana la eliminarea/distrugerea acestuia dupa folosire. un reprezentatnt al 43 . 7 Autoritatea competenta pentru acordarea etichetei ecologice este Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor. urmatorii termeni se definesc astfel: -operator economic: orice persoana fizica sau juridica ce produce. 8 . ambalaj. -grup de produse:bunuri si/sau servicile care se folosesc in scopuri similare si care sunt echivalente in ceea de priveste utilizarea si perceperea lor de catre consumator.5 Eticheta ecologica se acorda la cerere. comercializeaza produse cu impact redus asupra mediului. organ consultativ . distribuirea. fabricarea. cu rol in luarea decizilor privind acordarea etichetelor ecologice. -ciclul de viata al unui produs: alegerea materilor prime.dobandeste. . -eticheta ecologica: un simbol grafic si/sau un scurt text descriptiv aplicat pe produs. Atr. Art. importa . -consumator: persoana fizica sau juridica ce cumpara. dupa caz. intr-o bronsura sau in alt document informativ care insoteste produsul si care ofera informatii despre reducerea a cel putin unul si cel mult trei tipuri de impact asupra mediului. inclusiv conceperea si proectarea. -produs: bunuri si/sau servicile. Art. Art.Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice este formata din 3 reprezentanti ai Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor .In sensul prezentei hotarari. utilizeaza sau consuma produse.

institutiile si organizatiile nonguvernamentale implicate. prestatori de servicii sau comercianti. chiar daca aceste modificari nu afecteaza respectarea criteriilor pe baza carora s-a acordat eticheta ecologica. .\ . 2 reprezentanti ai patronatelor . . 12 -Autoritatea competentă consultă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor pentru a evalua gradul de eficienţă cu care eticheta ecologică. 10 . Art.Regulamentul de oraganizare si functionare al Comisiei Nationale penrtu Acordarea Etichetei Ecologice va fi eliberat de catre membri acesteia si va fi aprobat prin ordin al Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor in termen de 3 luni de la data infintarii comisiei. . numiti prin ordin ai Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor in termen de 6 luni de la data publicarii prezentei hotarari pe baza nominalizarilor primite de la ministarele . un reprezentat al Autoritatii Nationale pentru protectia Consumatoriilor. Art.Ministrului Industriei si Comertului.autoritatea competenta trebuie sa informeze in cazul modificarii caracteristicilor produsului.autoritatea competenta primeste solicitarea si decide asupra acordarii etichetei ecologice pe baza rezultatelor procesului de de evaluare a performantelor produsului. 9 Solicitarile pentru acordarea etichetei ecologice pentru produsele introduse pe piata se inainteaza autoritatii competente de catre operatorii economici – producatori . 3 reprezentanti ai oraganizatiilor nonguvernamentale .participarea in cadrul sedintelor reprezinta sarcina de serviciu si nu este remunerata. 44 . importatori. un reprezentant al Garzii Nationale de Mediu. un reprezentant al cadrelor Universitare. Art. 3 reprezentanti ai instituiilor de cercetare . 11 . Art.solicitantul raspunde pentru exactitatea si corectitudinea datelor si informatiilor furnizate autoritariilor competente.in cazul in care aceste modificari afecteaza respectarea criterilor pe baza carora s-a acordat eticheta ecologica.

c) refuzul operatorului economic de a prezenta contractul referitor la condiţiile de utilizare a etichetei ecologice la cererea organului de control. -Contractul-cadru privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice este prevăzut în anexa nr.Constituie contravenţii săvârşirea următoarelor fapte5: a) nerespectarea de către operatorul economic a contractului privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice. încheiat cu autoritatea competentă.Regimul taxelor pentru solicitarea acordării etichetei ecologice şi a taxelor anuale este prevăzut în anexa nr.000 lei. a). e) şi f). . .După acordarea dreptului de utilizare a etichetei ecologice autoritatea competentă încheie cu solicitantul un contract privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice. Art. 5 Contravenţiile prevăzute in cadrul acestui aliniat se sancţionează cu amendă de la 5. c).000 lei la 100.Sumele încasate pentru acordarea etichetei ecologice prin aplicarea taxelor se fac venit la Fondul de Mediu. pentru prevederile aliniatului lit. 14 -Fiecare solicitare pentru acordarea etichetei ecologice unui produs este supusă plăţii unei sume ce reprezintă taxa pentru procesarea solicitării respective. sau de Garda Naţională de Mediu.prin datele prevăzute de aceasta.1. 15 . Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de personalul împuternicit de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Art. b) introducerea pe piaţă a produselor care poartă eticheta ecologică fără să fi fost acordat dreptul de a purta această etichetă. pentru prevederile aliniatului lit. răspunde nevoilor de informare ale consumatorilor. -Pe baza acestei evaluări autoritatea competentă propune modificările corespunzătoare cu privire la informaţiile care urmează să fie incluse în etichet ecologica. 45 . 13 . 2 Art. b) şi d).

.... 18 Prezenta hotărâre intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană... e) prezentarea de către operatorul economic de date inexacte privind rezultatele procesului de evaluare a performanţelor produsului........... cont bancar nr……………... f) introducerea pe eticheta ecologică a altor menţiuni decât a celor prevăzute în prezentul Regulament. reprezentat de către .. Prezenta hotărâre creează cadrul juridic necesar aplicării directe.. (adresa completă).. publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.... publicată în Monitorul Oficial al României.... 26 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 180/2002...deschis la ……………. în calitate de Autoritate Competentă.189/28 februarie 2002 . reprezentat de 46 .... nr. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr...... CONTRACT CADRU referitor la condiţiile de utilizare a etichetei ecologice Prezentul contract se semnează între: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. având sediul înregistrat în România ... denumit în continuare beneficiarul.. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.... 1980/2000/CEE privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare .. Art.. Art. a Regulamentului Consiliului nr..... 16 Dispoziţiile referitoare la contravenţiile prevăzute la art.d) publicitatea falsă sau înşelătoare ori utilizarea oricărei etichete care poate fi confundată cu eticheta ecologică.. Bd Libertăţii nr. cu modificările şi completările ulterioare..... (numele complet al beneficiarului).. Art.......... ... 166 din 8 martie 2002. 12... Partea I... cod unic de înregistrare………...... L 237/1 din 21 septembrie 2000.. sediul social.. cu sediul în municipiul Bucureşti... de la data aderării. (numele complet al ministrului mediului şi gospodăririi apelor)... şi . 17 La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr.. sectorul 5..

. cu condiţia ca produsele adăugate gamei să aparţină aceleiaşi categorii de produse şi ca acestea să corespundă criteriilor aplicabile acestei categorii. 1... publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene din …. Autoritatea Competentă acordă beneficiarului dreptul de a utiliza eticheta ecologică pentru produsele care corespund descrierii ce figurează în specificaţiile produselor. şi conforme criteriilor privind categoriile de produse corespunzătoare aplicabile pentru perioada …..... 1. care figurează în anexele prezentului contract şi care sunt în vigoare pe perioada avută în vedere. 47 . în calitate de (producător/importator.2.. Autoritatea Competentă poate verifica dacă aceste condiţii sunt îndeplinite. cu toate acestea. adoptate de către Comisia Comunităţilor Europene la …. tuturor condiţiilor de utilizare şi dispoziţiilor care figurează în prezentul contract..1.. Beneficiarul trebuie să se asigure că produsul căruia trebuie să i se acorde eticheta rămâne conform. pe durata prezentului contract.către . Art. prestator de servicii.. (data). precum şi criteriilor aferente categoriei de produse şi specificaţiilor privind eticheta ecologică.. Eticheta ecologică trebuie să fie utilizată numai sub forma şi în culoarea prevăzute în specificaţiile privind eticheta ecologică furnizate de către Autoritatea Competentă şi anexate prezentului contract şi trebuie să fie vizibilă.......4.......3.. Beneficiarul trebuie.. Autoritatea Competentă poate efectua verificările considerate oportune. comerciant). 1 Drepturi si obligatii: 1.(numele complet al reprezentantului).. Contractul poate fi extins la o gamă de produse mai vastă decât cea prevăzută iniţial pe baza acordului Autorităţii Competente. Dreptul de utilizare a etichetei ecologice nu se poate extinde şi asupra utilizării etichetei ecologice în calitate de componentă a denumirii comerciale a produsului vizat. Anexa care conţine specificaţiile trebuie modificată în consecinţă. (referinţă completă) şi anexate prezentului contract... să informeze Autoritatea Competentă asupra acestor modificări printr-o scrisoare recomandată. 1.. anexate. Nici o nouă cerere nu trebuie să fie introdusă pentru modificarea caracteristicilor produselor care nu au influenţă din punct de vedere al conformităţii cu criteriile..

1. 3.2. Autoritatea Competentă poate solicita toate documentele relevante pentru a dovedi că aceste condiţii sunt respectate. a unui serviciu. 2 Publicitatea: 2. Beneficiarul trebuie să evite orice publicitate eronată sau înşelătoare. 3. să solicite accesul în sediile beneficiarilor sau în orice parte a acestora din urmă. Beneficiarul se angajază să folosească eticheta ecologică numai în ceea ce priveşte produsul menţionat la art. inclusiv autorităţile publice abilitatenu pot divulga şi nici utiliza în alte scopuri decât în cele referitoare la prezentul 48 . 2. În temeiul prezentului contract. Art. Art. care poate crea confuzii cu eticheta ecologică sau poate dăuna integrităţii sale. în orice moment rezonabil şi fără preaviz. Autoritatea Competentă. 1 şi în anexa prezentului contract. Art. (1) din prezentul articol. În plus. Autoritatea Competentă.3. beneficiarul este răspunzător de utilizarea etichetei ecologice în ceea ce priveşte produsul.3. efectuate de către Autoritatea Competentă conform dispoziţiilor prezentului articol. pot proceda la orice verificări necesare pentru a controla dacă beneficiarul continuă să respecte criteriile aferente categoriei de produse şi condiţiile de utilizare.1. iar beneficiarul este obligat să i le furnizeze. 4 Confidentialitatea: 4.1. 7. orice invocare sau utilizare a oricărei etichete sau mărci aplicate. în special art. după caz. În acest scop. Autoritatea Competentă. 3 Controlul calitatii: 3. pot.5. precum şi dispoziţiile prezentului contract. Cu excepţia cazurilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. inclusiv autorităţile publice abilitate în acest scop. inclusiv autorităţile publice abilitate în acest scop. 1980/2000.1. Participarea la sistemul etichetării ecologice se face fără a se aduce atingere cerinţelor de mediu sau reglementărilor impuse de dreptul comunitar sau intern care se aplică diferitelor stadii ale duratei de utilizare a unui bun şi.2. iar beneficiarul este obligat să îi asigure acest acces. Beneficarul suportă cheltuielile pentru controlul conformităţii până la o sumă rezonabilă. în sensul alin. 2. în special în domeniul publicităţii.

1. 1. Autoritatea Competentă ia toate măsurile rezonabile pentru a proteja documentele care îi sunt încredinţate împotriva falsificării şi deturnărilor. 9. Autoritatea Competentă are dreptul să suspende sau să retragă autorizaţia de utilizare a etichetei ecologice eliberată beneficiarului şi să ia măsurile necesare. Autoritatea Competentă.inclusiv măsurile prevăzute la art.2. 4.1 – 3. Art. Dacă beneficiarul îşi dă seama că nu îndeplineşte condiţiile de utilizare sau că nu respectă dispoziţiile art. 6. 6. 6 Limitele responsabilitatii si despagubirea: 6. nu pot fi făcute responsabile de pierderile sau daunele eventuale suferite de către un terţ din cauza acordării sau utilizării etichetei ecologice. Dacă Autoritatea Competentă consideră că beneficiarul a încălcat una dintre condiţiile de utilizare sau dintre dispoziţiile prezentului contract. Autoritatea Competentă ia toate măsurile raţionale pentru a proteja documentele care îi sunt încredinţate împotriva distrugerii materiale pe durata unei perioade de cel puţin trei ani socotiţi de la data expirării prezentului contract. inclusiv autorităţile publice abilitate. de exemplu în ceea ce priveşte publicitatea. Art. pentru a-lîmpiedica să continue să utilizeze această etichetă. Beneficiarul nu poate include eticheta ecologică în nici o garanţie de calitate sau conformitate a produsului menţionat la art. 5.2.1. În plus.2. 49 . iar Autoritatea Competentă nu este informată despre aceasta. 5 Suspendarea si retragerea: 5. nu pot fi făcute responsabile de pierderile sau daunele eventuale suferite de către beneficiar din cauza acordării sau utilizării etichetei ecologice. Autoritatea Competentă poate distruge documentele.3. Autoritatea Competentă. inclusiv autorităţile publice abilitate.contract informaţiile de care ei au avut cunoştinţă în cursul evaluării unui produs în vederea acordării etichetei ecologice sau în cursul controlului de conformitate efectuat conform dispoziţiilor art. La sfârşitul acestei perioade. 3 din prezentul contract 4. acesta trebuie să informeze Autoritatea Competentă în această privinţă şi să se abţină de la utilizarea etichetei ecologice până când aceste condiţii de utilizare sau dispoziţii nu sunt respectate.1.3.

1 pentru perioada de utilizare fixată în prezentul contract. 7. conform regulilor referitoare la redevenţe în vigoare la semnarea contractului.1. 9 Durata contractului si legile aplicabile: 9.. Dacă contractul este suspendat sau reziliat înainte de expirarea sa. nici o restituire. Autoritatea Competentă poate să nu dezvăluie beneficiarului identitatea reclamantului. Autoritatea Competentă poate informa beneficiarul despre toate reclamaţiile formulate împotriva produsului căruia îi este acordată eticheta ecologică şi poate cere beneficiarul să le răspundă. 5. 9. totală sau parţială. Orice răspuns oferit de către beneficiar în temeiul unei cereri redactate în conformitate cu pct. 8 Reclamatiie 8. la prima dintre cele două scadenţe.1. fie de către beneficiar. Art.6. 8.2. Cu excepţia cazurilor prevăzute la punctele 9. Beneficiarul se angajează să plătească Autorităţii Competente una sau mai multe redevenţe pentru utilizarea etichetei ecologice pe produsul vizat la punctul 1. fie de către Autoritatea Competentă. a redevenţelor nu va fi acordată beneficiarului.2.2. inclusiv în caz de reclamaţie prezentată de către un terţ. Utilizarea etichetei ecologice este condiţionată de plata tuturor redevenţelor corespunzătoare în timp util. Art.1 nu trebuie să aducă atingere drepturilor sau obligaţiilor Autorităţii Competente incluse la art.4. În cazul nerespectării de către beneficiar a uneia dintre condiţiile de utilizare sau dispoziţiile prezentului contract în sensul pct. furnizate de către Autoritatea Competentă la ….2. Beneficiarul despăgubeşte Autoritatea Competentă. (data şi referinţele complete) şi anexate prezentului contract. 3 şi 5. fără a aduce 50 .1. inclusiv autorităţile publice abilitate trebuie să le sufere din cauza utilizării cu bună credinţă de către Autoritatea Competentă a informaţiilor sau documentaţiei furnizate de către titular. în caz de pierderi. 8. daune sau răspunderi pe care Autoritatea Competentă.4. Art. Autoritatea Competentă poate considera această infracţiune ca dându-i dreptul. 9. 7 Redeventile: 7.3 şi 9. prezentul contract se aplică începând cu data semnării sale până la (…) sau până la data expirării criteriilor pentru categoria de produse.2.

9.un exemplar al Regulamentului (CE) nr. 9. având data care figurează la pct. 5.4. perioadă care va fi hotărâtă de către Autoritatea Competentă. cuprinzând cel puţin menţiunea detaliată a numelor şi/sau a numerelor de referinţă interne ale fabricantului. de a înceta contractul.2. prin scrisoare recomandată adresată beneficiarului. La expirarea prezentului contract. Următoarele anexe fac parte integrantă din prezentul contract: . că contractul este în mod automat reînnoit pentru durata de validitate a criteriilor referitoare la categoria de produse. În lipsa unei reglementări prin bună înţelegere. 9. 1980/2000 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iulie 2000 privind elaborarea unui sistem comunitar revizuit de acordare a etichetei ecologice . beneficiarul nu mai poate utiliza eticheta ecologică pentru produsul indicat la pct. Această ultimă dispoziţie nu se aplică în cazul în care contractul a fost reziliat din motivele prevăzute la pct. 9.1 şi în anexa prezentului contract pentru etichetare şi nici în scopuri publicitare. cu cel puţin trei luni înainte. 9.6. care sunt deţinute de către beneficiar sau de către alţi agenţi. 51 .3.specificaţiile produsului. 9. litigiile dintre Autoritatea Competentă şi beneficiar sau reclamaţiile formulate de către una dintre părţi împotriva alteia în cadrul prezentului contract sunt supuse legislaţiei în vigoare în statul membru sau în regiunea unde îşi are sediul Autoritatea Competentă şi jurisdicţiei tribunalelor statului membru sau regiunii în care se găseşte Autoritatea Competentă. locurile de fabricare şi/sau numerele de înregistrare ale licenţei etichetei ecologice.5.2. cu toate acestea.atingere dispoziţiilor pct. Beneficiarul poate pune capăt contractului. Autoritatea Competentă informează beneficiarul. până la şase luni după expirarea contractului pe stocurile fabricate înainte de data expirării. prin scrisoare recomandată adresată Autorităţii Competente. 1.1. Dacă validitatea criteriilor privind categoria de produse menţionate la pct. respectând un preaviz de trei luni. 1.1 este prelungită fără modificări pentru o perioadă dată şi dacă Autoritatea Competentă nu a dat niciun aviz scris de reziliere cu cel puţin trei luni înainte de expirarea validităţii criteriilor referitoare la categoria de produse şi a prezentului contract. Eticheta ecologică poate fi afişată.

. cu negru pe fond alb. 3.... la data de . care decide daca un produs indeplineste conditiile de performanta ecologica stabilite ........ la data de ...... astfel incat sa poata fi inscris in catalogul ’’Blue Angel’’ si sa poata obtine marca de produs ecologic... stampila beneficiarului...Semnătura legalizată........ Autoritatea competentă...1 Sistemul national de marcare ecologica produselor Primul sistem de marcare ecologica a produselor . pe intregul sau ciclu de viata.... Beneficiar Reprezentant ............... Acest sistem este patronat de Agentia Federala a Mediului(German Federal Environment Agency -FEA).. Produsul respectiv este in prealabil examinat si evaluat de catre Institutul pentru securitatea produsului si marcarea (Institute for Product Safety and Labelling-RAL) ....inca din anul 1978.......ca raspuns la intensificarea preocuparilor ecologice ale consumatorilor ... inclusiv ale procesului de fabricatie... Cu prilejul acestei analize sa iau in considerare implicatiile posibile ale produsului asupra mediului. Ştampila autorităţii competente .. (privind criteriile referitoare la categoria de produse).......... a fost introdus in Germania ... Produsul trebuie ............in colaborare cu FEA....... . 52 .. in acelas timp. sau cu alb pe fond negru: Redactat în ... Semnătura legalizată...specificaţiile etichetei ecologice.. realizate de Organizatia consumatorilor pentru testarea calitatii(Consumer Quality Test Organization)... Reprezentant ..un exemplar al Hotărârii Guvernului nr…....Redactat în ........ indicând în mod expres că eticheta trebuie să fie imprimată în două culori (verde pantone 347 şi albastru pantone 279).... fiind supus si unei testari independente .... sa corespunda cerintelor privind indeplinirea functilor sale de baza in utilizarea si cerintelor de securitate..denumit ’’Blue Angel’’.......

sistemul are ca scop finantarea si gestionarea colectarii si reciclarii ambalajelor. produse peliculogene cu efect poluant scazut etc. decide care este . printre care : produse realizate din materiale reciclate.in cadrul asa numitului “Duales System”.Olanda. pe baza unui contract de trei ani. impreuna cu RAL. in conditiile achitarii unor taxe anuale relativ scazute.au fost stabilite criterii de performanta ecologica pentru circa 3600 de produse . infintat in anul 1990.apoi. in Germania a fost introdusa si o marca ecologica pentru ambalaje “Der Grune Punkt” .Franta si Marea Britanie. cu integrarea consumatorului in procedura de colectare stabilita de industrie. produse chimice de uz casnic. acumulatori auto. Pana in prezent . 53 . fiind insotita de prezentarea motivelor pentru care produsul este considerat compatibil cu mediul inconjurator.grupate in 64 de categorii. Sistemul german de marcare ecologica a produselor a fost preluat . Intreprinderile solicitante obtin dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic. Marcarea respectiva este reprezentata pe eticheta produsului . Toate ambalajele destinate colectarii prin acest sistem sunt prevazute cu marca “Der Grune Punkt”.Fig. ulterior.7 Marca ecologica “Blue Angal” Germania Decizia finala este luata de juriul pentru marcare ecologica (Environmental Label Jury) din cadrul FEA. data publicitatii. de o serie de tari printre care Danemarca. produse care nu contin clorofluocarboni . incheiat cu RAL.

ceea ce inseamna ca ambalajele respective trebuie sa fie reciclabile sau corespunzatoare pentru incinerare. dreptul de aplicare a marcii ecologice se acorda pe baza unor criterii foarte strictre . Fig. au fost luate in considerare trei catrgorii de produse si anume produse obtinute din materiale plastice reciclate. In anul 1988 a fost introdus un sistem de marcare ecologica a produselor in Canada . materiale de constructii din celuloza reciclata si ulei lubrifiant reciclat.pentru a fi acceptate in cadrul sistemului de colectare “Duales System”.Fig. Intr-o prima etapa.8 Marca ecologica”Der Grune Punkt” Se prevede ca . 54 . In prezent .denumit “Environmental Choise”.luand in considerare intregul ciclu de viata al produsullui .precum si opiniile consumatorilor referitoare la produsul respectiv.exista stabilite criterii de performanta ecologica pentru 18 caregorii de produse.ambalajele din impact sa fie prevazute obligatoriu cu marca “Der GrtinePunkt”.9 Marca ecologica”Environmental Choice Canada” Prin acest sisten.

In Japonia a fost introdus un sistem de marcare ecologica a produselor .in domenii specifice. Coordonarea acestui sistem de marcare ecologica este asigurata de Consiliul pentru problemele mediului inonjurator (Environmental Choise Board). un organism independent.pe baza unui contract pe doi ani. Tot in anul 1989 a fost stabilit un sistem de marcare ecologica a produselor .Suedia. pana in prezent au fost stabilite criterii de performanta ecologica pentru 22 de categorii de produse (circa 400 de produse).Intreprinderile solicitante suporta cheltuielile pentru testarea produselor in cauza si o taxa pentru dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic.au fost luate in considerare unele produse de uz casnic. printre care cele obtinute din materiale plastice reciclabile .10 Marcarea ecologica “Eco-Mark Japonia” Dreptul de aplicare a marcii ecologice “Eco-Mark” se acorda intreprinderilor . In prima etapa . 55 . coordonat de Oficiul Eco-Mark. Acest Consiliu a mandatat Asoceatia Canadiana de Standardizare (CSA) sa se ocupe .in anul 1989. constituit de Ministrul Federal al Mediului (Federal Minister of the Environment). din cadrul Agentiei Mediului(Environment Agency of Japon) Fig.Finlanda si Islanda) sistem coordonat de un Consiliu(Nordic Council). in conditiile achitarii taxelor corespunzatoare.ambalajele tip aerosol etc. de testarea acceptabilitatii ecologice a produselor.comun pentru toate tarile europene nordice (Norvegia.

un sistem de marcare ecologica a produselor. guvernul a hotarat. In Marea Britanie. prin echipa de experti constituite in acest scop.pe baza unui contract incheiat pe trei ani. Se considera ca acest sistem se bazeaza pe cele mai avansate tehnice de analiza a ciclului de viata a produselor. de asemenea. Dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic se acorda intreprinderilor solicitante .se apreciaza ca marca de produs ecologic stimuleaza constiinta ecologica a consumatorului si exercita asupra industriei o presiune considerabila.11 Marcarea ecologica in Tarile Nordice Decizia privind acordarea dreptului de aplicare a marcii ecologice se ia la nivel national.a fost introdus. de natura s-o determine sa realizeze cat mai multe produse “curate ”.asiguransuse o supraveghere foarte stricta a respectarii conditiilor. In Franta . 3. In acest scop a fost infiintat Grupul National Consultativ pentru marcarea ecologica (National Advisory Group on Environmental Labelling-NAGEL) .Fig. autorizatia obtinuta fiind recunoscuta si in celelalte tari.2Preocupari introducerea produselor 56 unui in sistem Uniunea unitar Europeana privind a de marcare ecologica . introducerea unui sistem de marcare ecologica . nepoluate.Pentru operationalizarea sistemului s-a hotarat constituirea unui consiliu al expertilor. in anul 1991.pentru bunurile de consum. asemanator sistemului german “Blue Angel”. denumit Consiliul Marii Britanii pentru ecomarcarea (UK Eco-labelling Board).Intr-un recent raport al “Enveronmentul Data Service ” din Marea Britanie .

In procesul stabilirii criteriilor ecologice. Analiza include si impactul ambalajului asupra mediului. desemnt in acest scop . forumul consultiv de la Bruxelles. in etapele mentionate. comertului.Un prim pas s-a facut prin Reglementarea ( CEE) nr. poluarea si degradarea solului. consumul de energie si de resurse naturale . aplicabile sunt specifice fiecarei categorii de produse. se are in vedere asigurarea unei informari corecte a consumatorului din tarile member ale UE . fiind stabilite pe baza analizei intregului ciclu de viata. in etapa post–utilizarii. in fiecare din tarile UE. a devenit necesara elaborarea unui cadru legislative armonizat si in acest domeniu. Criteriile de performanta ecologica .In conditiile proliferarii unor sisteme nationale de marca ecologica a produselor. Prin acest sistem se urmareste promovarea produselor care au un impact ambiental mai redus . De asemenea . care regrupeaza reprezentanti ai industriei. din etapa conceptiei-proiectarii .Sistemul comunitar de marca ecologica este conceput ca un sistem voluntar . Produsele in cauza trebuie sa fie conforme reglementarilor din UE referitoare la productia vietii. contaminarea apei si a aerului . pana la reintegrarea in natura sau valorificarea lor . organizatiilor ecologice un comitet de 57 . 880 a Consiliului UE din 23 martie 1992 . sanatatii si la protectia mediului inconjurator. dreptul de aplicare a marcii fiind acordat de un comitet national .efectul asupra ecosistemelor. mai mult sau mai putin compatibile din punct de vedere al criteriilor care au stat la baza lor . care introduce un sistem comunitar de marca ecologica. sunt implicate comitetele nationale de atribuire a marcii de produs ecologic . pe intregul lor ciclu de viata.Sistemul este aplicabil tuturor produselor . inclusiv celor importate in UE din tarile terte.nivelul zgomotelor . In fiecare din aceste etape se recomanda sa fie luate in considerare urmatoarele aspecte ecologice : impactul ambiental al deseurilor rezultate . privind caracteristicile ecologice ale produselor care se comercializeaza pe piata comunitara. specifice diferitelor categorii de prdsuse.

In UE s-au adoptat marci ecologice si pentru produse si ambalaje reciclabile. alcatuit din reprezentanti ai tarilor UE. Fig. sunt examinate si se decide care criterii ecologice trebuie definite si aplicate.astfel. produsele prezentate de organismele nationale competente.12 Marci care indica absenta freonului Stabilirea criteriilor ecologice. forumul consultativ de la Bruxelles care cuprinde reprezentanti ai industriei. Criteriile sunt traduse in termini tehnici de organismul national competent si sunt adoptate de Comitetul de reglementare. specifice fiecarei grupe de produse. pentru cele reciclabile se pun marcile din figura nr. format din specialisti din fiecare tara membra in UE. organizatiilor ecologice si de un comitet de reglementare. 13 in cazul ca produsul sau ambalajul contine hartie sau carton reciclat utilizat. se face de catre conitetele nationale de atribuire a marcii. organizatiile consumatorilor.reglementare. 58 . comertului.In cadrul acestui proces.

dar si de distribuitor.Fig. Semnificatia marcii este impactul redus al produsului sau ambalajului acestuia asupra mediului. produse electrocasnice si electrice etc.se face cu marci prin care se atrage atentia consumatorilor ca produsul respective nu contine freoni(CFC).14 Marci de tip info-media Marca ecologica europeana este cea mai importanat si se aplica pe produse textile. vopsele. 59 . Fig.13 Marcarea produselor sau ambalajelor reciclabile Marcarea ecologica a aerosolilor . cu exceptia unor aerosoli medicali. hartie. Din 1995 s-a interzis folosirea freonilor in aerosoli. putand fi aplicat atat de producator . Acest tip de eco-eticheta este present pe un numar din ce in ce mai mare de produse.In unele state s-au introdus marcaje ce prezinta consumatorului unele caracteristici de mediu ala produsului ambalat .a caror ambalaje prezinta exploziile . incepand cu faza de proectare si pana la faza postconsum. detergenti.

15 Marca ecologica europeana Dreptul de aplicare a acestei marci se obtine greu. aplicate voluntar pe produse sau facute publice prin reclama.Fig. -declaratile sa nu induca in eroare . -cresterea posibilitatii consumatorilor de a face alegeri pe baza unor infirmatii precise. datorita exigentelor ecologice stabilite de organismele comunitare. Standardele ISO 14021 cuprind patru elemente”cheie”” 60 .deci sa fie clare si verificate. Marcarea ecologica face obiectul standardelor Standardul ISO 14021”Declaratii si etichetare de mediu”. Aceste declarati de mediu.care sa stimuleze imbunatatirile de mediu. pe internet etc. Perioada pentru care este atribuita este de trei ani. in viziunea ISO 14021 . dupa care producatorul trebuie sa-si reinoiasca cererea.trebuie sa conduca la urmatoarele beneficii: -cresterea puterii consumatorilor.aparut la sfarsitul anului 1999. este primul accord international in probleme care trateaza etichetarea la scara globala.ci la toate declaratile de mediu. a testelor la care sunt supuse produselor respective.El nu se refera doar la ambalaje .

61 . intrucat se stie ca unele declaratii de mediu sunt mai fregvent folosite decat altele. -cerinte specifice pentru anumite declaratii. In Romania prin transpunerea Regulamentului nr. -cerinte pentru evaluarea si verificarea declaratilor de mediu.-cerinte de baza. publicata in Monitorul Oficial nr. 189 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice din 28 februarie 2002.1980/2000/EEC privind stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice .166/08/03/2002. a Deciziei nr. Ele trebuie sa fie clare.728/2000/EEC referitoare la stabilirea tarifelor pentru solicitarea taxelor anuale pentru etichetare ecologica a fost elaborata Hotararea Guvernamentala nr. -utilizarea simbolurilor. care se aplica tuturor declaratilor de mediu. pentru ca declaratile trebuie verificate inainte de a fi publicate. deoarece multe declaratii de mediu pentru produse nu se fac folosind cuvinte si simboluri. 729/2000/EEC privind contractul cadru referitor la conditile de utilizare a etchetei ecologice si a Deciziei nr. sa nu induca in eroare sau sa conduca la greseli de interpretare sa sa fie verificate.

prestatori de servicii comercianti) trebuie sa parcurga urmatoarele etape: -solicitarea etichetei ecologice la Ministrul Mediului siGospodaririi Apelor care reprezinta autoritatea competenta. -evaluarea performantelor produsului de catre autoritatea competenta(Ministrul Mediului siGospodaririi Apelor) care colaboreaza cu Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice in luarea decizilor 62 .Fig. -realizarea incercarilor pe produse de catre industrile specializate recomandate de Ministrul Mediului siGospodaririi Apelor si/sau de catre alte institute care detin laboratoare acreditate.16 Sistemul unitar de acordare a etichetei ecologice in Romania Pentru obtinerea etichetei ecologice agentii economici(fabricanti. importatori.

Aceste standarde definesc modele de sisteme de management de mediu. • ISO 14021:1999 Marcarea ecologică – Declaraţia pe propria răspundere şi solicitarea marcării ecologice.3ISO 14000 Standardele ISO 14000 sunt standarde generale referitoare la sistemele de management de mediu destinate pentru tinerea sub control a impactului proceselor organizatiei in ansamblu. Standardele Internaţionale referitoare la marcarea ecologica a produselor si ambalajelor in Uniunea Europeana: • ISO 14020:1998 Principii de bază pentru marcarea ecologică Acest regulament conţine principii de bază referitoare la precizia proclamaţiei. care pot fi implementate de o organizatie in scopuri interne sau externe. ofera instrumente necesare pentru evaluarea conformitatii sistemului de management de mediu cu referentialul ales. Acest regulament se ocupă de proclamaţii naturale cu text. 3.privind acordarea etichetei ecologice si cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului in vederea evaluarii gradului de eficenta cu care eticheta ecologica raspunde nevoilor de informare a consumatorului. -acordarea etichetei ecologice . Scopul regulamentului este ca problamaţile ecologice să nu ducă în eroare. evaluarea performantei de mediu. Dupa acordarea dreptului de utilizare a etichetei ecologice . analiza preliminara si evaluarea de mediu a amplasamentelor organizatiei. asupra mediului. la obiectivitate şi conţinutul clar (limpede).autoritatea competenta incheie cu solicitantul un contract prin care se stabilesc conditiile de utilizare a acesteia.Acest contract este prevazut in Hotrarea Guvernamentala 189/2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice. 63 . la controlabilitatea ei. Eticheta de tipul II este acea proclamaţie care organizează şi asumă fără a consula o a treia parte. precum şi cu metodele de analiză şi verificare şi apariţii noi de regulamente.proclamaţii ecologice utilizând simboluri şi figuri.

Marcarea ecologică . 64 .17 Directii de actiune acoperite de ISO14000 Acest regulament se referă la sisteme de certificare voluntară. practici şi criterii pentru programele de certificare – ghid pentru procedurile de certificare Fig.Simboluri pentru marcarea ecologică ISO 14023 . în care o Organizaţie independentă validează produsul şi aprobă acordarea de potrivire ecologică conform regulamentului sistemului.Metodologii de testare şi ISO 14024:1999 Marcarea ecologică – Principii directoare.• • verificare • ISO 14022 .

practici si criterii pentru programele de certificare. ghid pentru procedurile de certificare Evaluarea performantelor de mediu. sistemele si tehnicile de aplicare Ghidul pentru auditul de mediu. specifici pentru industrie Analiza ciclului de viata. Principii directoare. Declaratia pe propria raspundere si solicitarea marcarii ecologice. Ghid pentru intreprinderi mici si mijlocii Sisteme de management de mediu. Ghidul pentru auditul de mediu.2 ISO 14011. Termeni si definitii Simboluri pentru marcarea ecologica Marcarea ecologica . Managementul programelor de audit Ghid pentru analiza preliminara de mediu Ghid pentru evaluarea de mediu a amplasamentului Principii de baza pentru marcarea ecologica Marcarea ecologoca. crt. Principii generale Ghidul pentru auditul de mediu. Termeni si definitii Ghid pentru includerea aspectelor de mediu in standardele de produs 65 . Ghid Indicatori ai performantei de mediu.Metodologii de testare si verificare Marcarea ecologica.Nr. Metodologia analizei Analiza ciclului de viata. Evaluarea impactului de mediu in etapele ciclului de viata Analiza ciclului de viata. Audit pentru declaratia de mediu Ghidul pentru auditul de mediu. Specificatie si ghid de utilizare Sisteme de management de mediu. Standardul ISO 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 ISO 14001 ISO 14002 ISO 14004 ISO 14010 ISO 14011 ISO 14011. Principii si practici generale Analiza ciclului de viata. Evaluarea imbunatatirii ciclului de viata Managementul de mediu. Auditul de conformitate Ghidul pentru auditul de mediu. Proceduri de audit.3 ISO 14012 ISO 14013 ISO 14014 ISO 14015 ISO 14020 ISO 14021 ISO 14022 ISO 14023 ISO 14024 ISO 14031 ISO 14032 ISO 14040 ISO 14041 ISO 14042 ISO 14043 ISO 14050 ISO 14060 Denumirea Standardului Sisteme de management de mediu. Ghid general privind principiile. Auditarea sistemelor de management de mediu. Criterii de calificare pentru auditori interni Ghidul pentru auditul de mediu.

-Tipul III: etichete obtinute prin certificare de terta parte. mentionate pe produs sau pe ambalaj .definirea categoriilor de produse si a criteriilor ecologice pentru fiecare categorie . o terta parte acorda licenta care autorizeaza folosirea etichete ecologice pentru produsele ce indica preferabilitatea de mediu general a produsului in cadrul categoriei de produse bazate pe consideratiile ciclului de viata.Fig. .respectarea principilor de baza stabilite pentru toate schemele de marcare ecologica. in principal . declaratia data de producatori . .stabilirea unor proceduri nediscriminatorii din punct de verificare pentru marcarea ecologica. . elaborarea de standard se afla in faza incipienta. defineste o serie de practici prin care se urmareste sa se asigure marcarii de catre o terta parte credibilitate si caracter nediscriminatoriu .18 Standardele Internationale referitoare la managementul de mediu Exista o diversitate de etichete ecologice voluntare.Acestea sunt programe voluntare care ofera informatii de mediu cantitative asupra produsului. astfel incat sa se evite excluderea produselor considerate acceptabile din punct de vedere ecologic in tara de origine. Pentru marcarea ecologica tip III. un inscris care sa insoteasca produsul. -Tipul II:autodeclaratii ecologice informative.luarea in considerare a cerintelor referitoare la mediu. sunt avute in vedere urmatoarele elemente: . ale tarii de origine a produsului. Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a identificat 3 tipuri de etichete voluntare: -Tipul I : volunatra bazata pe o schema multicriteriala. O asemenea declaratie va putea fi facuta si in cadrul mesajelor publicitare referitoare la produs. In cazul marcarii ecologice tip II se predeve ca . Proiectul de standard referitor la marcarea ecologica tip I. sub categorii ai parametrilor stabiliti de o parte si bazati pe analiza ciclului de viata si verificata de aceasta sau de catre o alta terta 66 . comercianti sau alte parti interesate va putea avea diferite forme: simboluri grafice .

pentru proectarea proceselor si produselor. Întreprinderea poate să-şi focalizeze eforturile pe acele aspecte care reduc/minimizează impactul produsului asupra mediului. Prin analiza ciclului de viaţă se identifică acele aspecte particulare ale produsului care au un impact semnificativ asupra mediului. Milieuker. Multe alte programe au fost create la mijlocul anilor ’90 . Green Seal. de la achiziţia de materii prime (naşterea produsului) până la scoaterea sa din uz (moartea produsului). etc Analiza ciclului de viaţă este un instrument pentru identificarea şi analizarea diferitelor impacturi asociate cu stadii particulare din viaţa unui produs. utilizare (utilizarea efectivă în gospodării. din perspectiva exigentelor ecologice pe care trebuie sa le 67 . care a inceput sa functioneze din 1978 si acum acopera peste 4000 de produse. Analiza este astfel conceputa inca sa reprezinte un instrument pentru fundamentarea decizilor in elaborarea planurilor strategice ale organizatiei. Acesta se atinge prin urmărirea traiectoriei naştere-moarte (de la achiziţia de materii prime folosite la fabricarea produsului până la scoaterea sa din uz). ofera recomandari privind metodologia acestei analize(ISO 14041) . alte întreprinderi sau administraţie publică). manufacturarea componentelor şi transportul lor la locul de producţie. ca si pentru evaluarea metodelor de fabricatie alternative. distribuţie (ambalarea produsului şi transportul său de la locul unde a fost produs la utilizator). scoatere din uz (sfârşitul vieţii produsului). Aceasta permite identificarea modului de reducere a impactului negativ asupra mediului al produsului de-a lungul ciclului său de viaţă. procesarea materiilor prime şi asamblarea componentelor pentru obţinerea produsului finit). Perspectiva ciclului de viaţă oferă un cadru sistematic care permite analiza tuturor impacturilor asupra mediului asociate unui produs de-a lungul vieţii sale.Prima initiative de acest fel a fost Blue Angal in Germania. Standardele definesc principiile generale ale analizei ciclului de viata(ISO 14040) .European Union Ecolabel. în diferitele faze ale ciclului său de viaţă: preproducţie (obţinerea materiilor prime necesare. precum Nordic Swan. Scopul acestei analize este identificarea şi cuantificarea tuturor impacturilor de mediu asociate unui produs.parte calificata.evaluarea impactului de mediu in etapele ciclului de viata (ISO 14042) si a progreselor inregistrate(ISO 14043).

-identificarea standardelor de calitate. Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO) defineşte analiza ciclului de viaţă ca „o tehnică pentru analiza aspectelor de mediu şi a impacturilor potenţiale asociate unui produs prin: -evidenţierea şi inventarierea inputurilor şi outputurilor relevante ale sistemului. -verificarea existenţei unor studii similare care să permită comparaţii. este ingreunata de complexitatea unei asemenea analize si de lipsa instrumentului metodologic necesar pentru evaluarea impactului de mediu al proceselor si rezultatelor acestora. trebuie urmaţi câţiva paşi preliminari: -formarea echipei de lucru. Înainte de demararea procesului de analiză statistică.satisfaca. -stabilirea modului de diseminare a rezultatelor. 68 . Istoric privind elaborarea standardelor ISO 14000 In anul 1991 Organizatia Internationala de Standardizare ISO a constituit Grupul Strategic Consultativ privind Mediul Inconjurator (Strategic Advisiry Group 6 ISO 14040 . ca baza pentru marcarea ecologica sau pentru stabilirea indicatorilor de evaluare a impactului de mediu. -identificarea obiectului analizei: produs nou sau produs existent. -analiza comparată între produsul întreprinderii şi cel al concurenţilor. -stabilirea ţintelor care se doresc a fi atinse. global. -analiza principalelor caracteristici de mediu asupra cărora se concentrează întreprinderea. Ea poate servi.Analiza ciclului de viaţă – Principii si practici generale. in egela masura. . -evaluarea impacturilor asupra mediului asociate acestor inputuri şi outputuri. Definitivarea standardelor ISO 14000 . -identificarea tipului de impact: local. referitoare la analiza ciclului de viata . -analiza ultimei funcţii de producţie existente şi a modului în care aceasta mai satisface actualele cerinţe. regional.interpretarea rezultatelor în funcţie de scopul analizei ”6. cu ajutorul metodelor statistice.

. produsele si serviciile organizatiei ce interactioneaza cu mediul. intitulat "Specificatie pentru sistemele de management de mediu". 2. In anul 1991 . precum si faptul ca trebuie luate in consideratie toate procesele. In cadrul Comitetului Tehnic ISO 207 sunt infiintate sase subcomitete carora le revine responsabilitatea elaborarii de standarde referitoare la: . . .Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a constituit un Grup Strategic Consultativ privind Mediul Incinjurator (Strategic Advisory Group on Environment).Sistemul de management de mediu (Environmental Management Systems). In anul 1992 a fost elaborat primul standard in domeniul managementului de mediu. in care se precizeaza ca in implementarea unui sistem de management de mediu este importanta prevenirea si nu detectarea efectelor negative ale proceselor si rezultatelor acestora asupra mediulu.Analiza ciclului de viata (Life Cycle Assessment).Evaluarea performantei de mediu (Environmental Performance Evaluation). -Marcare ecologica (Environmental Labelling). de Institutul Britanic de Standardizare (British Standards Institution BSI). Pentru armonizarea standardelor existente. care sa faciliteze comertul international.on Environment) care sa cerceteze oportunitatea elaborarii unor standarde referitoare la managementul de mediu. s-a infiintat Comitetul Tehnic ISO/CT 207 "Managementul de mediu". . care sa cerceteze oportunitatea elaborarii unor 69 .Termeni si definitii (Terms and Definition).Audit de mediu (Environmental Auditing). La prima sa reuniune s-a hotarat elaborarea unor standarde internationale de mediu in doua scopuri principale: 1. In 1993. asigurand un sistem unitar de referinta in acest domeniu. In anul 1994 a aparut a doua versiune a standardului "Specificatie pentru sistemele de management de mediu". Pentru a oferi organizatilor un instrument care sa conduca la imbunatatirea performantei lor de mediu si evaluarea progreselor inregistrate. la recomandarea Strategic Advisiry Group on Environment.

300 euro. luandu-se in considerare efectele posibile asupra mediului. pentru “aspecte de mediu in standardele de produse”. 2)standarde referitoare la aspecte de mediu ale produselor si servicilor. cât şi pentru producătorii şi prestatorii de sevicii din 70 . 1 1. In cadrul comitetului tehnic TC 207 a fost infintat si un grup de lucru.la marcarea ecologica si la analiza ciclului de viata a produselor. 3. Standardele ISO 14000 pot fi grupate pe doua categorii principale: 1)standarde referitoare la sistemele de management de mediu. Ca instrument de evaluare a acestor caracteristici.4Costurile pentru obtinerea marci ecologice(ecoeticheta) Stabilirea taxelor pentru cererile de acordare a etichetei ecologice şi a taxelor anuale: Art.in principiu . Taxa pentru depunerea cererii se reduce cu 25 % atât pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. Standardele ISO14000 referitoare la aspectele de mediu ale produselor si servicilor se refera . Standardele ISO 14000 referitoare la marcarea ecologica a produselor si servicilor au ca scop sa ofere o modalitate recunoscuta international de evaluare a caracteristicilor ecologice ale produselor si de informare a consumatorului privind caracteristicile respective. a carui prima reunuine s-a desfasurat in anul 1993. va servi analiza ciclului de viata a produselor .în funcţie de costurile de procesare acesteia.standarde referitoare la managementul de mediu. in fiecare din etapele acestui ciclu. Cele referitoare la marcarea ecologica sunt proectate pentru a fi utilizate in scopul demonstrarii de catre furnizor a caracteristicilor ecologice ala produselor. 2 Taxa minimă se fixează ca fiind echivalentul în lei a 300 euro. Orice cerere de acordare a etichetei ecologice este supusă plăţii unei taxe. La recomandarea acestui grup s-a infintat comitetul tehnic TC 207 “Managementul de mediu”. Taxa maximăse fixează ca fiind echivalentul în lei a 1. 3.

Cele două reduceri sunt cumulative şi se aplică atât taxei minime cât şi celei maxime. Taxa anuală minimă se fixează ca fiind echivalentul în lei a 500 euro pe grupă de produse şi pe solicitant. Cele două reduceri sunt cumulative. Taxa anuală maximă se fixează ca fiind echivalentul în lei a 25. dacă produsul pentru care s-a acordat statutul ecologic este un bun. Taxa anuală este egală cu 0. 50/2004 privind Stabilirea procedurii de organizare şi coordonare a schemelor de management de mediu şi audit – EMAS în vederea participării voluntare aorganizaţiilor la aceste scheme cu modificările ulterioare sau ale standardului român SR EN ISO 14001:2005. 3. Operatorii economici recunoscuţi în cadrul sistemului comunitar de audit şi 71 . pădurilor. apelor şi mediului nr. 6. dacă este vorba despre servicii. Operatorii economici certificaţi conform normei SR EN ISO 14001:2005 au obligaţia să demonstreze în fiecare an respectarea acestui angajament. cât şi pentru producătorii şi prestatorii de sevicii din ţările în curs de dezvoltare. 2 1. 4.000 euro pe grupă de produse şi pe aplicant. Cifrele care indică volumul anual al vânzărilor se bazează pe preţul de fabrică. 5. Taxa anuală se plăteşte începând cu ziua în care a fost acordată eticheta ecologică operatorului economic. Art.15 % din volumul anual al vânzărilor produsului care a obţinut eticheta ecologică în cadrul Comunităţii. Orice operator economic care a obţinut eticheta ecologică plăteşte autorităţii competente o taxă anuală pentru utilizarea acesteia. Această reducere se supune condiţiei caoperatorul economic să se angajeze explicit prin politica sa de mediu să asigure întreaga conformitate a produselor sale etichetate ecologic cu criteriile etichetării ecologice pe întreaga durată a valabilităţii contractului şi că acest angajament să fie de comun acord înscris în obiectivele ecologice detaliate. 7. Taxa anuală se reduce cu 25 % pentru atât pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. Acestea se bazează pe preţul de livrare. 2.ţările în curs de dezvoltare. Taxa anuală se reduce cu 15 % pentru operatorii economici înregistraţi conform Ordinului ministrului agriculturii.

o altă etichetă ecologică în conformitate cu cerinţele generale ale standardului SR EN ISO 14024. la nivelul Comunităţii. de asemenea. a grupelor de produse care pot beneficia de eticheta ecologică a Uniunii Europene conform procedurii prevăzute în Regulament pot determina modificări în modul de aplicare a costurilor şi taxelor pentru o grupă de produse. Aceste texe nu include costuri de testare si verificare pe care aplicantii vor trebui sa le realizeze. 9. Urmatorul tabel ofera cateva preturi estimative .in toate situatile .EMAS au obligaţia să furnizeze în fiecare an o copie a declaraţiei ecologice anuale verificate. Produsele rezultând din transformarea sau încorporarea semiproduselor care au făcut deja obiectul plăţii unei taxe anuale sunt supuse plăţii unei taxe corespunzând vânzărilor anuale ale produsului după ce s-au dedus costurile totale actualizate ale acestor semi-produse. Art. 8. Autoritatea competentă poate acorda o reducere de până la 30 %. 11. Autoritatea competentă poate acorda reduceri maxime de 25 % primilor trei operatori economici din fiecare stat membru care obţin eticheta ecologică pentru o grupă dată de produse.stabilite cu ocazia noi decizie adoptata de Comisia Europeana la sfarsitul anului 2000.management ecologic . fără a depăşi în total 50 %. 10.mai mari decat preturile produselor/servicilor traditionale similare. Toate reducerile menţionate anterior sunt cumulative şi se aplică atât taxei minime. Aceste modificări trebuie să fieprevăzute explicit în hotărârile de Guvern privind stabilirea criteriilor ecologice pentru acea grupă de produse. în cazul în care produsului respectiv i s-a acordat. cât şi taxei maxime. cu privire la taxa de aplicare si anuala pentru aplicarea si utilizarea etichetei ecologica : 72 . Preturile produselor si servicilor ecologice sunt. 3 Taxele pentru depunerea cererilor şi taxele anuale nu includ costurile încercărilor şi verificărilor necesare pentru produsele care fac obiectul cererilor. 4 Adoptarea sau reexaminarea. Costurile acestor încercări şi verificări se suportă de către operatorii economici. Art.

De reducere (15%) beneficiaza si companiile care au implementat sistemul de management de mediu certificat pe baza ISO 14001. prestatori de servicii) interesati de obtinerea eco-etichetei trebuie sa se adreseze ministerului. distribuitori.300 . Obtinerea etichetei ecologice este supusa unor taxe si tarife de cinci milioane de lei (cheltuieli pentru procesarea solicitarii de obtinere a etichetarii ecologice). La cele cinci milioane de lei se adauga costurile legate de testarea si verificarea produselor. de o reducere de 25%. la care se adauga 0. autoritatea care acorda eticheta ecologica este Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA).15% din volumul anual al vânzarilor produsului pe piata UE). Avantajele produselor cu ecoeticheta. Pentru atestarea calitatilor mentionate este necesar ajutorul unei firme specializate. fie la un consum redus de energie si folosirea materialelor reciclabile in compozitie (la produsele de uz casnic). fie la lipsa unor reactii alergice la utilizarea produsului (in cazul alimentelor sau al cosmeticelor).Potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Craiova.19 Taxa de aplicare si taxa anuala pentru eticheta ecologica In România. Agentii economici din Dolj (producatori. 73 .Fig. costurile pentru obtinerea si afisarea etichetei ecologice sunt ceva mai mari (taxa de procesare . In cazul intreprinderilor mici si mijlocii.1. tariful se reduce cu 25%“. indiferent de numarul de produse care vor beneficia de aceasta eticheta.300 de euro. de asemenea. IMM-urile beneficiaza. la nivelul UE.

finantat de Ministerul Economiei si Comertului (MEC). daca o firma are nevoie de 10.500 de euro si sa obtina o finantare temporara de la banca de 6. fondurile disponibile fiind de 130 de miliarde lei. finantarea publica este de 65%. dar se reduc pana la 5.000 de euro.000 de euro pentru firmele mari. La aceste sume se adauga cele pentru investitii in echipamente si cele cu taxele propriu-zise de obtinere a certificarii. pentru obtinerea ecoetichetei. conceputa sa incurajeze afaceristi sa 74 . In fine. trebuie sa contribuie net cu 3. Incepand cu anul in curs. taxele de procesare a cererilor finale. Capitolul 4 Modalitati de mercare ecologica in Uniunea Europeana comparativ cu Romania 4.a fost creata de Comisia Europeana in 1993 .este o schema unica de certificare pentru a ajuta consumatorii sa distinga produsele si serviciile verzi. Finantarea este nerambursabila pentru 50% din valoarea proiectelor implementate (65% pentru IMM-uri).Costurile totale pot ajunge la 20.1Marcarea ecologica in Uniunea Europeana Eticheta ecologica a Uniuni Europene (Floarea Europeana).001). sprijina opt tipuri de activitati din industria prelucratoare. Daca finantarea este rambursabila ( 50% ) asta inseamna ca beneficiarul cheltuie intreaga suma necesara pentru obtinerea certificarii necesare ecoetichetarii.000 de euro in anumite cazuri pentru microintreprinderi (inclusiv implementarea standardului ISO 14.500 de euro. Programul de crestere a competitivitat ii produselor industriale. De exemplu. care nu afecteaza mediul. exista un program de finantare pentru acoperirea acestor costuri. mai adauga cateva sute de euro pe lista cheltuielilor. Pentru IMMuri. Eticheta ecologica comunitara nu se acorda pentru alimente si produse medicale. Este o schema facultativa. dupa care primeste inapoi jumatate din bani de la minister.

Fig. Liechtenstein si Islanda. acesata este obligatorie in cazul vanzarii de produse in Europa. produsele care au atribuita eticheta ecologica de catre un stat membru al Uniuni Europene poate fi folosit in toate celelalte state membre.comercializeze bunuri si servicii care au un impact redus asupra mediului iar consumatorii europeni . avantajul principal al acesteia este dimensiunea sa europeana.inclusiv cumparatorii publici si privati. -de a promova productia si utilizarea produselor care au un impact redus asupra mediului. sa le identifice usor. Schema de eticheta ecologica europeana are 2 tinte: -de a oferi consumatorilor o evaluare de incredere si independenta a impactului asupra mediului a produselor. Toate statele Uniuni Europene au adoptat eticheta ecologica . Eticheta ecologica europeana are un „pasaport ” care autorizeaza libera circulatie a produselor pe teritoriul european.20 Marca ecologica europeana 75 . Floarea se poate gasi in toata Euripa precum si in Norvegia. precum si in cazul exporturilor de produse catre europa.

care va fi scris integral cu negru cu font Times New Roman 12. fondul trebuie sa aibe obligatoriul culoarea alba. si frunze colorate in verde. Acesta este o floare pe fond alb cu 6 petale. Lungimea simbolului este de 40 de mm iar latimea de 30 de mm. Componentele R si O trebuie sa aibe aceasi dimensiune pe verticala care nu trebuie sa fie mai mica de 3 mm.pe parcursul intregului lor ciclu de viata .diametrele celor 6 cercuri trebuie sa aibe aceasi dimensiune care nu trebuie sa fie mai mica de 5 mm.sub forma de cercuri. -rubrica 2 cuprinde textul descriptiv .in centru fiind scrise initialele „RO”. galben si albastru. Schema etichetei ecologice din Romania cuprinde doua rubrici: -ribrica 1cuprinde simbolul etichetei ecologice.in comparatie cu alte produse apartinand aceluias grup de produse.20 Marca ecologica din Romania Eticheta ecologica este realizata de catre Imprimeria Nationala si prezinta urmatoarele elemente de securizare: 76 .4. Fig. colorate alternativ in rosu.2Marcarea ecologica in Romania Scopul introducerii etichete ecologice este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului .

generate dupa modele matematice calculate dupa formule speciale. Norvegia si Islanda. 77 . De asemenea Lebada stabileste criteriile referitoare la calitate si performanta. Logo-ul demonstreaza ca un product este o buna alegere din punct de vedere ecologic. 4. reprezentant peste 1100 de produse pentru care se considera ca etichetare ecologica este necesara si va fi benefica. fiind la fel de performant ca si celelalte produse destinate aceleiasi folosinte.3Marca ecologica Lebada nordica Lebada Nordica este eticheta ecologica nordica oficiala. In 1989. Produsul trebuie sa prezinte caracteristici cel putin la fel de bune ca si alte produse similare. Firmele care solicita o licenta pentru a folosi eticheta Lebada trebuie sa furnizeze rezultate de la teste independente pentru a dovedi ca aceste criterii au fost indeplinite.• este autocolanta. Un produs care poarta Lebada Nordica indeplineste standarde de mediu ridicate. • autodistrugere la rupere. • cerneluri speciale de mare securitate. produsele de intretinere a automobilelor si produsele de curatire a textilelor. • contine modele grafice constituite din curbe aparent intamplatoare. Simbolul verde este valabil pentru aproximativ 44 de grupuri de produse. Aceasta eticheta se regaseste cel mai des pe produsele de hartie. Ca si ingerul Albastru. Lebada ia in considerare impactul produsului asupra mediului de la stadiul de materie prima pana la deseu – deci pe parcursul intregului ciclu de viata a produsului. comun pentru Suedia.Finlanda. criteriile sunt revizuire in mod repetat. Eticheta este de obicei valabila trei ani. Lebada Nordica atesta ca un produs respecta mediul. dupa care criteriile sunt revizuite iar firma trebuie sa solicite o noua licenta.generate de un soft. Consiliul Nordic al Ministrilor Consumatiei a introdus acest sistem de etichetare ecologic a produselor. Pentru a se asigura ca un produs etichetat cu Lebada este mereu in varf din punct de vedere ecologic.

Povestea de succesa Ingerului Albastru continua de aproape 25 de ani. Ingerul Albastru este diferit. Ingerul Albastru furnizeaza in mare masura ceea ce consumatorii doresc.4. Sistemul de etichetare ecologica include 80 de categorii de produse. Beneficii pentru industrie. Juriul de atribuire a etichetei ecologice si Institutul de Asigurare a Calitatii si Etichetare ecologica . Concluzi Bibliografie 78 .sau prin simpla economie de energie. Poti folosi Ingerul Albastru ca instrument de marketing modern in comunicare si astfel da produsului tau un avantaj competitiv.4 Marca ecologica Ingerul Albastru Ingerul Albastru a fost lansat in Germania prin Agentia Federala de Mediu. ei pot creste considerabil potentialulpietei competitive pentru produsele si serviciile lor. Utilizand eticheta ecologica . Ingerul Albastru ajuta consumatorii sa economiseasca bani pentru ca hotarasc sa cumpere bunuri de calitate exceptionala si cu durata lunga de viata . comertului si firmelor de mestesuguri posibilitatea sa–si documenteze competenta de mediu intr-un mod simplu si ieftinpentru toti. Ingerul Albastru apare mai des pe produsele de hartie. Beneficii pentru consumatori : Beneficiile Ingerului Albastru pentru consumatori sunt evidente: ele acorda indumare practica pentru a-i ajuta considerabil in selectarea si decizia a ceea ce sa cumpere. Peste 4000 de produse si servicii de la aproximativ 710 utilizatori de etichete din Germania si strainatate sunt indreptatite sa poarte Ingerul Albastru. De exemplu. dar si pe produse care consuma benzina sau gaz. Produsul etichetat ecologic este reevaluat la fiecare 2-3 ani. comert si firme de mestesuguri : Ingerul Albastru ofera industriei. lacuri si vopsele.

79 .1 Fig.Anexe Anexa nr.3 Grupe de produse care pot primi eticheta ecologica.

Anexa nr.2 Fig.5 Eticheta ecologica europeana pe grupuri de produse 80 .

6 Eticheta ecologica comunitara /tara 10 martie 2005 81 .Anexa nr.3 Fig.

16 Sistemul unitar de acordare a etichetei ecologice in Romania 82 .4 Fig.Tara/nr. Etichete ecologice atribiute –total 235 Anexa nr.

5 83 .17 Directii de actiune acoperite de ISO14000 Aneza nr.Anexa nr.4 Fig.

Tipuri de ecoetichete existente in lume: INDIA -Ecomark COREEA DE SUD –Cleaner and Greener ZIMBABWE-Enviroment 2000 AUSTRALIA-Environmental Choice CANADA-Environmental Choice 84 .

Green Label 85 .NOUA ZEELANDA.Environmental Choice CANADA-Global Ecolabelling Network FILIPINE-Green Choice HONG KONG-Green Label ISRAEL.

SINGAPORE.Green Seal BRAZILIA-Qualidade Ambiental 86 .Green Label TAIWAN.Green Label THAILANDA.Green Msrk SUA.