UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

MARCAREA ECOLOGICA A PRODUSELOR SI AMBALAJELOR IN UNIUNEA EUROPEANA

COORDONATOR STIINTIFIC: PROF.UNUV. CEZAR MILITARU

Autor :

2007 BUCURESTI
MARCAREA ECOLOGICA A PRODUSELOR SI AMBALAJELOR IN UNIUNEA EUROPEANA 1

Introducere......................................................................................................pag Capitolul1:Calitatea produselor si ambalajelor element central al competitivitati ....................................................................................pag. 1.1Conceptul de calitate ....................................................................pag. 1.2Caracteristici de calitate................................................................ pag. 1.3 Factorii care influenteaza calitatea produselor............................ pag. 1.4Functiile calitatii........................................................................... pag. Capitolul2:Marcarea produselor si ambalajelor.............................................. pag. 2.1Conceptul de marca..................................................................... pag. 2.2Aparitia si dezvoltarea marcii....................................................... pag. 2.3Tipuri de marci..............................................................................pag. 2.4Functile marcii...............................................................................pag. 2.5Marcarea ecologica(ecoeticheta)................................................. pag. Capitolul 3:Cadrul legislativ si institutional privind marcarea si protectia marfurilor in Romania si Uniunea Europeana.................................pag. 3.1 Sistemul national de marcare ecologica produselor..................pag. 3.2Preocupari in Uniunea Europeana privind introducerea unui sistem unitar de marcare ecologica a produselor............................pag. 3.3ISO 14000...................................................................................pag. 3.4Costurile pentru obtinerea marci ecologice(ecoeticheta)..........pag. Capitolul 4:Modalitati de mercare ecologica in Uniunea Europeana comparativ cu Romania..................................................................pag. 4.1Marcarea ecologica in Uniunea Europeana................................pag. 4.2Marcarea ecologica in Romania.................................................pag. 4.3Marca ecologica Lebada Nordica .............................................. pag. 4.4 Marca ecologica Ingerul Albastru................................................pag. Concluzi ..........................................................................................................pag Bibliografie...................................................................................................... pag. Anexe............................................................................................................. pag.

INTRODUCERE:
2

Aderarea la Uniunea Europeana a Romaniei impune standarde stricte privind protectia mediului . Una din masurile pe care tara noastra a trebuit sa le adopte a fost si cea care se refera la stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice. Scopul acordari etichetei ecologice este acela de a promova produsele ecologice, care nu pot afecta mediul pe parcursul intregului ciclulu de viata , astfel incat de resursele mediului inconjurator sa se profitae o perioada cat mai indelungata. Eticheta ecologica este o actiune voluntara, promovearea produselor ecologice contribuie la utilizarea eficenta a resurselor protejand mediul, prin furnizarea catre consumatori a unor infornatii corecte, exacte despre produse. O eticheta ecologica poate sa faca referire la unul sau mai multe criterii, maxim trei, care protejeaza mediul. Eticheta ecologica se acorda anumitor grupe de produse printre care: masini de spalat vase, aparate frigorifice,detergenti pentru vase,detergenti pentru rufe,lacuri si vopsele pentru uz gospodaresc, vopsele de interior,lacuri, masini de spalat rufe,produse textile,incaltaminte etc. Autoritatea competenta care ecorda eticheta ecologica este Mediului si Gospodaririi Apelor ( MMGA). Deoarece etichetele ecologice constituie un atu pentru patrunderea exportatorilor din tarile in curs de dezvoltare pe piata UE, in Uniunea Europeana se utilizeaza ecoetichete in vederea atestarii conformitatii produselor respective cu standardele ecologice in vigoare. In general, produsele etichetate ecologic care provin din tarile in curs de dezvoltare au o pondere scazuta in totalul produselor cu ecoetichete, deoarece majoritatea etichetelor ecologice se aplica produselor pentru care tarile in curs de dezvoltare detin in comertul mondial doar o cota redusa pe piata. Producatorii finali din tarile membre ale UE pot utiliza materii prime care provin din tari in curs de dezvoltare. In cazul in care intentioneaza sa obtina ecoetichete, acestia cer furnizorilor de materii prime din tarile in curs de dezvoltare sa respecte criteriile ecologice. In mai multe tari din UE (de exemplu, in Germania si Belgia), se utilizeaza etichete ecologice obligatorii pentru ambalaje. Obligativitatea etichetarii 3 Ministrul

ambalajelor decurge, in acest caz, din obligatia pe care o au persoanele care raspund de ambalare de a participa la sistemele de colectare a acestora dupa folosire, conform Directivei UE referitoare la ambalaje si reziduurile de ambalaje. In UE exista mai multe sisteme nationale de etichetare ecologica marca ecologica “Blue Angal”, marca ecologica”Der Grune Punkt”, marca ecologica ”Environmental Choice”,marcarea ecologica “Eco-Mark”, ,majoritarea acestor sisteme sunt utilizate in nordul UE (Germania ,Olanda si Tarile Scandinave). Capitolul1

Calitatea produselor si ambalajelor element central al competitivitati
1.1Conceptul de calitate : Conceptul de calitate nu este o inventie a timpurilor moderne ,respectarea standardelor de realizare a produselor este intalnita inca de la fenicieni si egipteni. Conceptul a fost conturat mai bine in evul mediu si imbunatatit de-a lungul timpului, evoluand spre dezvoltarea unui domeniu cu proceduri si metodologii specifice de lucru. Spre deosebire de primele incercari in acest sens, evolutia tehnologiei pune la dispozitia managerilor instrumente eficiente pentru imbunatatirea calitatii managementului intern si mentinerea relatiilor cu partenerii de afaceri. Pe parcursul istoriei omenirii conceptul de "calitate" a suferit diverse modificari, dar indiferent de momentul istoric, prin "calitate" s-a inteles masura in care cei interesati de cineva sau ceva erau satisfacuti (de acel ceva sau cineva), astfel putem vorbi de calitatea unui produs, de calitatea unei persoane, sau calitatea unei organizatii ca masura in care cei interesati de acestea obtin satisfactii in raport cu ele. De asemenea, "calitatea" a fost integrata in conceptele legate de managementul stiintific inca de la aparitia acestuia. Chiar si in managementul stiintific conceptul de "calitate" a suferit diverse modificari, evoluand de la un atribut dat unui produs, la un calificativ de competenta dat organizatiei. Astfel, ca un parcurs natural, in ultima parte a 4

-“calitatea realizata”. pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de termeni ca. vorbindu-se despre: -“calitatea potentiala” . de exemplu: -calitatea proiectata (calitatea conceptiei) reprezinta masura in care produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire. reprezentand nivelul efectiv al calitatii produselor livrate de furnizor. In activitatea practica.secolului XX a inceput sa se cristalizeze un domeniu distinct al managementului stiintific managementul calitatii. economicitate. reprezentand raportul dintre calitatea obtinuta si cea ceruta. Pe masura dezvoltarii productiei industriale. etc. Pentru succesul deplin al unei firme. activitatea de urmarire si control. -calitatea livrata. aceasta trebuie sa ofere produse sau servicii care: 5 . -calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica. etc. acea calitate rezultata in urma verificarii la capatul liniei de productie. masurare si actiune corectiva). estetica. calitatea care rezulta pe baza unui program unitar cuprinzand toate activitatile de control ale calitatii (prevenire. -“calitatea asigurata” . in care se integreaza gradul de utilitate. -“caliatea partiala” . reprezentand calitatea produsului dupa proiectare. inainte de asimilarea lui in fabricatie. notiunea de calitate a produsului a evoluat s-a diversificat. a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic. manopera. Acesta se realizeaza in productie si este determinata de procesul tehnologic. echipamentul de productie. pe masura cresterii si diversificarii cererii de productie. -“calitatea totala” . Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite. la fabricatia produsului respectiv.

. imbunatatit. -sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii. fiind necesara totodata urmarirea comportarii in exploatare a acestora. -sa fie furnizate la un cost care aduce profit. care consta in executia controlului cu mijloace si metode adecvate: -depistarea cauzelor care au dus la dereglari ce au generat rebuturi.. Necesitatea si rolul controlului calitatii: a tine sub control o activitate presupune a o descompune in elemente ale caror rezultate pot fi cuantificate si masurate.etc.Toti oamenii firmei de la portari la directorul general.sa se conformeze standardelor si specificatiilor. norme si alte reglementari. in timpul acestora la controlul produselor finite si livrarea acestora.Functia de control propriu-zis. in conformitate cu planurile de afacere. asigurarea unei eficiente sporite din punct de vedere al tuturor indicatorilor utilizati si realizati. sunt platiti pentru ceea ce fac bine. si nu pentru tot ce fac. De modul cum este organizat controlul activitatii agentului economic depinde in mod direct si nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea superioara a materiilor prime.Organizarea controlului se materializeaza intr-un compartiment ale caror atributii Functiile principale ale CTC sunt: 1. 6 .Toti membrii unei organizatii. -sa fie disponibile la un pret competitive. realizat in conformitate. nu doar cei ce lucreaza la un compartiment numit calitate.sa satisfaca asteptarile clientului . o utilitate sau un scop bine definit. Ce nu poate fi masurat poate fi planificat.sa satisfaca o necesitate. indiferent de activitate si functie au atributii si raspunderi pe linia calitatii. verificat remediat. Ce nu poate fi verificat obiectiv ridica semne de intrebare iar semnele de intrebare nu atrag clientii. . defecte. Controlul calitatii trebuie sa fie prezent in etapele premergatoare proceselor de fabricatie.Controlul tehnic al calitatii este operatia independenta de operatia de executie propriu-zisa prin care se verifica daca baza tehnico-materiala are caracteristici de calitate prevazute in standarde.

Aprecierea cantitativa a calitatii presupune. specifice acopera toate etapele vietii produsului (bucla calitatii). 1 defineste caracteristicile calitatii ca reprezentand orice domensiune . in primul rand.care confera produsului atributul de a fi corespunzator pentru utilizare Alte caracteristici sunt:durata de serviciu.M. 1. mentenabilitatea. -efectuarea de analize tehnice referitoare la eventualele rebuturi obtinute.1985.2Caracteristici de calitate: Juran J.Functia de ameliorare a nivelului calitatii care consta in: -cercetarea si analiza reclamatiilor.-stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea si eliminarea aspectelor negative. Calitatea produsului: Caracteristici tehnicofunctionale Tehnice Proprietati mecanice Priprietati electrice Proprietati optice Disponibile(functionale ) Proprietati chimice Fiabilitate Mentenabilitate Mentenanta 1 Vasiliu . 7 .. proprietate chimica sau organoleptica .Controlul modern al calitatii produselor. identificarea tuturor caracteristicilor unui produs si apoi formarea de grupe tipologice in functie de diferite criterii. Bucuresti. -efectuarea de studii comparative cu produse similare fabricate in tara si in strainatate. Ceres.Ed. 2.F.fiabilitatea .

Caracteristicile tehnice sunt direct sau indirect masurabile obiectiv. cu o precizie suficienta prin mijloace tehnice. chimice. Clasificarea caracteristicilor de calitate: A. Caracteristici tehnico-functionale: In raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de utilizare.1.Caracteristici de disponibilitate 8 . intrinsece structurii materiale a produsului si determinate de conceptia constructiv-functionala a acestuia. caracteristicile de calitate se grupeaza in urmatoarele tipologii: a). biologice.Caracteristici tehnice Se refera la insusirile valorii de intrebuintare a produsului care confera acestuia potentialul de satisfacere a utilitatilor consumatorilor. b). Se caracterizeaza in proprietati fizice.Caracteristici economice Costul de productie Cheltuieli de exploatare Cheltuieli de transport si depozitare Cheltuieli de mentenanta(intretinere) Cheltuieli de mentenabilitate(restabilire) Durabilitate Proprietati estetice Proprietati psihisenzoriale Proprietati diminsionale Proprietati chimice Proprietati chimice Caracteristici psihosenzoriale Caracteristici sociale Midiu de lucru Ergonomia Protectia consumatorului Ecologia Fig.1 Ansamblul de caracteristici ce reprezinta calitatea.

in conditiile existente de intretinere si reparatii. aptitudine definita prin conceptele fundamentale: fiabilitatea. Cea mai importantă sarcină a mentenanţei este de a asigura disponibilitatea echipamentelor pe termen lung. randamentul. Problemele teoretice si practice ale caracteristicilor de disponibilitate trebuie cunoscute atat de furnizorii de produse cu folosinta indelungata cat si de cumparatori cu prilejul contractarii fondului de marfa. gradul 2 9 .Aceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza functiile utile de-a lungul duratei de viata. pretul. Fiabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a-si indeplini functiile fara intrerupere datorita defectiuniilor intr-o perioada de timp specificata si intr-un sistem de conditii de utilizare dat.se cunoaste ca fiabilitatea este cea mai buna. prin activităţi se pot înţelege atât operaţiile de întreţinere a utilajelor. Mentenanţa preventivă este „mentenanţa ce are ca obiect de activitate reducerea probabilităţilor de defectare sau degradare a mijloacelor fixe".in scopul cresterii disponibilitatii lor si la construirea bancilor de date privind fiabilitatea .Se exprima printr-o serie de indicatori cum sunt: costul de productie. mentenanta. gradul de valorificare a materiilor prime.mentenanţa sistematică. constituite în “planul de exploatare şi reparaţii". revizii şi reparaţii capitale. respectiv „mentenanţa realizată prin activităţi de întreţinere. pentru utilizarea corecta a produsului. Mentenanţa poate fi preventivă sau corectivă. mentenabilitatea. Mentenabilitatea are caracter probabilistic ca si fiabilitatea si masoara sansa ca un produs sa fie repus in functiune intr-un interval specificat de timp. reparaţii curente. reparaţii curente de gradul 1 (RC1). Mentenanţa compartimente reprezintă totalitatea cadrul activităţilor unei depuse de specializate din organizaţii pentru asigurarea funcţionării sistemului la un grad cât mai ridicat. cheltuielile de menetenanta. (Sisteme de întreţinere şi reparaţii preventive sub forma reparaţiilor planificate de tipul revizii tehnice (RT). Tipurile de mentenanţă preventivă sunt: .

nefiind legate de activitatea normala de exploatare (de productie). preventive sub forma verificărilor periodice (Vp). . 10 . de vibraţii. Aceste activităţi constau în localizarea şi diagnosticarea defectelor în intervenţii pentru restabilirea bunei funcţionări.(RC2). precutn si costul subactivitdtii nu se includ in costul producliei. etc.ce se caracterizeaza in indicatori economici ai calitatii: costul de productie care se calculeaza luand in considerare urmatoarele principii: -principiul separarii cheltuielilor care privesc productia de cheltuieli care nu se leaga de fabricatia ori extractia produselor. 2. de ulei. Mentenanţa corectivă (curativă.in costul productiei se includ numai cheltuielile de exploatare. paliativă) reprezintă ansamblul de activităţi realizate după defectarea mijlocului fix sau după degradarea funcţiei sale în mod neprevăzut.mentenanţa predictivă. cheltuielile generate de administratie. restul chelutielilor si anume cheltuielile exceptionale (extraordinare).Potrivit acestui principiu . includerea cheltuielilor de productie in costuri trebuie efectuata in perioada de gestiune cand are loc fabricatia produselor respective. Caracteristici economice Caracteristicile • economice sunt legate direct de cele tehnicofunctionale. -principiul delimitarii cheltuielilor in timp. cheltuielile de desfacere. reparaţii capitale (RK).)". urmând ca intervenţiile de mentenanţă să fie realizate înainte de apariţia defectului. reviziilor parţiale (Rp) şi a reviziilor generale (Rg). Potrivit acestui principiu. Sistemul de întreţinere şi reparaţii preventive pe grupe de utilaje prin stabilirea frecvenţei intervenţiilor). folosind instrumente specifice (analizatoare de uzură. cu semnificaţia „mentenanţei realizate prin intermediul urmăririi parametrilor de uzură ai elementelor sau subansamblurilor–cheie ale mijloacelor fixe.

care nu adauga produsului nici un fel de valoare. de cheltuielile neproductive. acest principiu este valabil pentru intreprinderile a caror productie se prezinta partial la sfarsitul perioadei de gestiune in diverse stadii de transformare. adica valoarea acestora. moda. daca polueaza mediul inconjurator etc. cheltuielile privind defasurarea activitatii obisnuite a intreprinderii se defalca si se delimiteaza pe procesele principale care le-au ocazionat si anume: aprovizionare. -principiul delimitarii cheltuielilor privind productia finita. de cheltuielile aferente productiei in curs de executie (neterminate). finisare etc. Aceste caracteristici se refera la aspectele exterioare legate de design. finisaj. ambalare. stil. intreaga calculalie a costurilor trebuie sa aiba la baza documente justificative. • cheltuieli de mentenanta legate de asigurarea si intretinerea functionartii normale a produsului. ambalaj.in literatura de specilitate se mentioneaza pe langa principiile enuntate mai sus si principiul documentarii sau al fundamentarii calculaliei pe documente justifcate. . cantitatea si valoarea acesteia find diferita de la o perioada de gestiune la alta. Acest principiu are la baza diferentierea necesara din punct de vedere economic a cheltuielilor productive. desen. aspect. ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva. fabricatie. arome. 3. -principiul delimitarii cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv. din care sa rezulte consumurile productive exprimate cantitativ si preturile. cat este de confortabil (mobilier). In metodologia calculatiei costurilor. aspirator). culoare.-principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu. care sunt in acelas timp si creatoare de valoare. Produsele alimentare se caracterizeaza prin proprietalile psiho-senzoriale ca gust. desfacere si administrartie. Caracteristici psihosenzoriale: Producatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare variabilitate in timp si spatiu. Potrivit acestui principiu. zgomotul pe care it produc (un frigider. usurinta de manipulare. 11 . forma. in virtutea acestui principiu general.

Caracteristici de ordin social general Aceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a produselor. 4. rezistenta la rupere si la frecare.Caracteristici pentru obiectele de consum individual : gust. 2. precizie de lucru. estetica. 2. asigurarea calitatii cerute produsului finit. finisajul unei mobile.Caracteristici ale obiectelor muncii : usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia. Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor. 3. continutul de substante utile). In functie de destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de consum. grad de cromare). care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la nivele inferioare. 12 . reducandu-se astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa fie semnificativ afectat.caracteristici de baza (absolut necesare) b). 3. greutate. elasticitate. componenta chimica. B. asupra sigurantei si sanatatii populatiei. Dupa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem: 1. 4. caracteristicile se pot grupa astfel: 1.caracteristici secundare.Caracteristici ale mijloacelor de munca : durabilitate. C.Caracteristici masurabile indirect ( fiabilitatea unui utilaj determinata pe baza probelor de rezistenta la uzura ). caracteristicile se grupeaza astfel: a). precum si utilizarea acestora asupra mediului natural. consumuri specifice.In perioada contemporana datorita aparitiei unei cantitali tot mai mare de produse si foarte diversificate face ca ponderea acestor caracteristici sa aiba un rol din ce in ce mai mare ajungand pana la situatia de a avea un rol hotarator in alegerea unui produs de pe piata concurentiala.Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon ( grad de vopsire.Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon( numarul de defecte pe cm de tesaturi. forma. rezistenta. D.Caracteristici masurabile direct ( greutate. soliditate. tabla ). temperatura.

E. rezistenta. 2.Indiferent de gruparea utilizata.Caracteristici cuantificabile: cote dimensionale. care actioneaza in procesul de productie .Caracteristici atributive: care definesc calitatea prin calificative (corespunzator. se poate spune ca aceste caracteristici confera produsului calitatea. necorespunzator ).precun si a factorilor secundari. -Pregatirea tehnica a fabricatiei si organizarea fluxurilor de fabricatie.2 Factorii calitatii Factorii care influenteaza calitatea produselor: -Organizarea structurilor de productie in functie de cerinte. Determina in productie: 13 . -Organizarea controlului calitatii in unitate. In functie de modul de exprimare deosebim: 1. nomele -Ambalarea -Transportul -pastrarea Fig .3 Factorii care influenteaza calitatea produselor : Calitatea produselor si servicilor se realizeaza prin participarea unor factori principali. 1. tehnologica a produselor in functie de resurse. greutati. Factorii calitatii care: -Cercetarea si proectarea -Materile prime. -Proiecrarea tehnica . debite.materialele -Procesul tehnologic(utilaje . organizare) -Calitatea profesionala a salariatilor -Asigurarea si controlul calitatii Influenteaza in comert -Standardele. care actioneaza in sfera circulatiei marfurilor (producator-comertconsumator).

-Starea tehnica a utilajelor si instalatiilor. -Calitatea deciziilor. mijjloacelor de productie. materialelor si pieselor de schimb. procesului tehnologic. -Nivelul de pregatire a personalului muncitor pentru productie si intretinerea dotarii. -functia sociala. 14 .4Functiile calitatii: Caracteristicile de calitate ale produselor stau la baza clasificarii functilor calitatii in:-functia tehnica. servici. Valorile acestor caracteristici sunt prevazute in standarde. mentenabilitate. -Gestionarea materiilor prime. -Planificarea in functie de resurse a productiei si programarea in timp pentru utilizarea integrala a dotarii. -functia economica. chimice) si caracteristicilor functionale (fiabilitate. -Gradul de organizare a productiei in functie de caracteristicile acesteia. . prin intermediul carora sunt dirijati parametrii de calitate. -Aprovizionarea cu materii prime si materiale conform cerintelor. -Calitatea reparatiilor si a intretinerii fondurilor fixe . -Documentarea in domeniu 1. pregatirii profesionale a oamenilor. proprietati mecanice.-Controlul indeplinirii sarcinilor de serviciu. durabilitate. -Gradul si nivelul de cunostinte al proiectantilor. optice. satisfacerea unei nevoi sau a unor parti din acestea. Functia tchnica: Functia tchnica a calitatii este datorata caracteristicilor tehnice (rezistenta. electrice. mentenanta. Caracteristicile tehnice ale produselor finite isi au originea in calitatea materiilor prime si materialelor. piese de schimb) care exprima gradul de utilitate al produsului.Calitatea resurselor materiale si a materiilor prime. -Organizarea fluxului informational si informatic in unitate. -Respectarea documentatiei tehnice si tehnologice.

Procesele de imbunatatirea calitatii produselor. Functia economica Functia economica a calitatii este judecata prin prisma eficientei economice. in timp ce alte forme de automatizare au redus erorile umane de evaluare.concretizata prin cresterea in timp a numarului de caracteristici ale produsului -intensiva . exprima gradul de satisfacere in timp indelungat a unei nevoi. Datorita acestor implicatii economice pentru benficiar caracteristicile de fiabilitate si mentenabilitate reprezinta principalele elemente ale competitivitatii produselor de folosinta indelungata. Raportul dintre nivelul tehnic si calitate este un raport ca de la parte la intreg.pot fi determinate in laboratoare specializate prin masuratori directe sau indirecte. O componenta principala a costurilor de productie o reprezinta costul calitatii care reflecta cheltuielile implicate cu obtinerea certa a calitatii 15 . Adica nivelul tehnic este numai unul din multitudinea de parametri care influenteaza calitatea produselor. de materiale si produse. functia tchnica are doua directii de evolutie: . duc la cresterea eficientei acestora. mentenabilitatea si mentenanta) de catre utilizator. la un anumit nivel al costurilor pentru mentinerea in functiune normala a produselor (fiabititatea. In conditiile economies de piata.Nivelul tehnic al produselor face parte din conceptul de calitate si exprima marimea caracteristicilor tehnice.care se caracterizeaza prin imbunatatirea in continut a fiecarei caracteristici in parte. Caracteristicile functionale specifice produselor de folosinta indelungata. Toate acestea duc la atingerea perfectiunii cu un cost mic. de folosinta indelungata se mai folosete si conceptul de nivel tehnic. Pentru echipamentele si instalatiile din orice domeniu.extensiva . avand un rol hotarator in succesul multor produse pe piata. si stau la baza negocierilor dintre producatori si comercianti . Noile tehnologii au redus ratele de rebut. Obtinerea unei eficiente ridicate presupune ca imbunatatirea calitatii sa fie insotita de diminuarea costurilor de productie.

utilaje performante.Aici cheltuielile sunt foarte mari care pot consta in:cheltuieli de reparatii. -costurile de evaluare sunt costurile ce se fac pentru determinarea valorilor calitative a unui produs/serviciu prin sondaje de opinii ale clientilor.studii de marketing .solutii noi de obtinere a produsului. -costurile caderilor externe reprezinta cheltuielile determinate de produsele care nu au calitatea corespunzatoare . costurile calitatii se grupeaza in: •costuri de realizare a calitatii.incercari.Principalele cheltuieli alocate realizari calitatii .inlocuirea produsului.Remedierile se fac prin cheltuieli de reparatii. Din aceste influente economice ale calitatii rezulta principiul de baza al strategiei de realizare a calitatii optime care trebiue definite din punct de vedere tehnico-economic prin maximul diferentei dintre calitate si cost(adica calitate mare cost mic). •costuri de asigurare externa a calitatii. reprezinta cheltuielile angajate de o organizatie (firma) in scopul obtinerii si pastrarii nivelului de calitate dorit. -costurile caderilor interne se refera la cheltuielile determinate de produsele care nu sunt conform standardelelor sau normelor tehnologice si care provoaca pierderi pe fluxul tehnologic. Functia sociala: 16 .materii prime de calitate .ceea ce reprezinta costul calitatii cuprinde: -costurile de prevenire a efectelor noncalitatii. Conform literaturii de specialitate.reprezinta cheltuielile legate de demonstratii si probe cerute de clienti ca dovezi obiective referitoare la calitatea declarata de producator.Pentru acestea trebuie sa existe o documentare din standardele SR EN ISO 9000/2001.retehnologizare.personal bine pregatit si motivate sa obtina lucruri de calitate.pierderi de contracte si poate fi afectata imaginea de marca a intreprinderi.dar care au fost expediate la clienti.Acestea sunt necesare pentru a se realize lucruri de calitate de prima data.produselor/serviciilor precum si a celor destinate fundamentarii increderii in calitate pe toata durata viatii active a produselor.omolagari ale prototipului.

mijlocul de munca – mediul de munca. autoturisme. ele pot asigura sau nu succesul lor pe piata. mobila. produse alimentare etc.Functia sociala a calitatii este determinata de influenta pe care o exercita calitatea produselor/serviciilor asupra conditiilor de viata. mai tineri mai putini tineri. iar benefciarii sunt consumatori care au preferinte deosebite. incaltaminte. ecologice. fiziologie. atat ca structura cat si calitativ. decoratiuni interioare. Acestea au caracter interdisciplinar opereaza cu concepte din tehnica. genetica si indeosebi din economie si sociologie. mod de prezentare si ambalare. in lupta cu concurenta. psihologie. Pentru asemenea produse caracteristicile psiho-senzoriale sunt hotaratoare in luarea deciziilor de cumparare. de munca si a mediului inconjurator. • Caracteristicile ergonomice se refera la raporturile complexe dintre mijlocul de munca si mediul de munca. •Caracteristici ecologice se refera in special la poluare. In conceptia moderna notiunea de poluare are o sfera mult mai larga . care isi pun amprenta asupra calitatii produselor. covoare.inseamna inputificarea aerului .apei. caracteristici ale produselor/serviciilor variate. Calitatea are un continut social prin climatul corespunzator sau mai putin corespunzator asigurat de firma (organizatia) producatoare.solului astfel incat mediul de viata sa devina 17 . de rolul pe care il joaca caracteristicile produselor/serviciilor asupra calitatii vietii oamenilor si a mediului inconjurator . Ponderea acestor caracteristici a crescut foarte mult in aprecierea caliti ultimul deceniu in special in domeniile: arhitecturi. In cadrul acestei functii un loc important il ocupa caracteristicile psihosenzoriale. demersurile ergonomiei vizeaza imbunatalirea rezultatelor muncii in concordanta cu optimizarea relatiilor dintre om . industria textila. etc. forma geometrica.Cu alte cuvinte. in general aspecte de ordin emotional ce deriva din preferintele beneficiarilo sunt din ce in ce mai exigente si mai diversificate. • Caracteristicile psihosenzoriale se refera la aspectele exterioare determinate de culoare. cu nivel de cunostiinte diferite. Aceasta functie este foarte importanta pentru ca la realizarea produselor/serviciilor participa oameni cu calitati si pregatiri profesionale diferite. ergonomice.

substante sau a unei energii cu actiune nociva (energia radioactiva. a doua substanta ca importanta pentru om.de la arderea incompleta a combustibilitatilor mijloacelor de transport care elimina in aer oxid de carbon. Procentul mediu al deseurilor din Romania /an este de:hartie 52% .fiecare locuitor al unui oras modern arunca zilnic cel putin 250 g de reziduri solide in apele menajere din care aproximativ 120 g sunt substante solubile. Poluarea aerului reprezinta introducerea in atmosfera direct sau indirect . semnele care pot fi folosite ca marci sunt urmatoarele:cuvinte.in mod direct sau indirect . Capitolul2 Marcarea produselor si ambalajelor 2. cu imbunatatirea calitatii vietii. Tehnica. Bucuresti.vascoza in impact cu protectia ecosistemelor .efectul de sera) care pun in pericol sanatatea omului.poluarea fonica. Iosif.corpul uman continand aproximativ 70% apa.diverse 8% .Ed. In medie .afecteaza resursele biologice si ecosistemele.cresterea resurselor de materii prime si energie.alimente 16 %. V alorificarea materialelor refolosite . Poluarea apei reprezinta modificarea caracteristicilor fizico-chimice si biologice pe cale naturala sau artificiala .sticla 8%.-Muscel si colab.1Conceptul de marca Marcile sunt semne distinctive folosite de intreprinderi pentru a deosebi produsele sau serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi.Poluarea solului inseama orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata in cadrul ecosistemelor naturale sau create de om.devenind improprie utilizarii. 1982 18 .fara apa viata nu este posibila.plastic 3% .oxizi de azot etc. 2 Ionescu . cifre. litere. Orasele au atmosfera poluata .deterioreaza bunurile materiale si alte utilitati ale mediului inconjurator2. Apa este dupa aer.lemn 5 %. in principal.nociv atat datorita unor factori naturali cat si datorita rezidurilor ce se obtin din activitatea oamenilor.metal 8%.

Marca atribuita produsului ii confera acestuia o anumita individualitate. .sa difere de marcile produselor similare (pentru a nu crea confuzie in randul consumatorilor). el mentioneaza cateva din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o marca de succes: . dar. Toate produsele (în afara celor alimentare. prezentarea sonora sau alte asemenea elemente. -sa poata fi fixata cu usurinta pe produsele pe care urmeaza a se utiliza. -sa fie usor de retinut.forma produsului sau ambalajului acestuia.reprezentari grafice. posibilitatea de alegere a marcilor este nelimitata. .sa fie usor de reprezentat. specific mai ales tarilor dezvoltate. iar in timp ecomarca va indeplini una din functiile clasice ale marcii. -sa fie atractiva in ceea ce priveste aspectul si pronuntia. Marcarea ecologice este un procedeu relativ nou. Conceptul de "marcă". si anume 19 . puţine produse îşi păstrează superioritatea tehnică”. Ele trebuie să primească rezonanţe care le individualizează şi să fie înzestrate cu asocieri şi cu imagini. puternic concurenţială. alegerea marcii nu este o problema usoara. Funcţia mărcii e semnalarea produsului. asa cum arata inca din 1930 consilierul in brevete V. -sa sugereze cumparatorului caracteristicile si calitatea bunurilor pe care urmeaza sa le cumpere (si care au asociata aceasta marca).rezumă destul de bine posibilităţile unui "limbaj" al consumului. dacă vrem să se vândă bine şi să trezească un ataşament afectiv ce se exprimă prin fidelitatea faţă de o marcă. combinatii intre aceste elemente. perisabile) se propun atenţiei printr-o siglă impusă: orice produs "demn de acest nume" are o marcă (care se substituie uneori numelui obiectului: frigider).sa fie usor de pronuntat. Aparent. să aibă semnificaţii la niveluri numeroase. iar funcţia ei secundară e mobilizarea conotaţiilor afective: „În economia noastră. -sa indeplineasca conditiile legale pentru a putea fi inregistrata si protejata. Evans („How to obtain a patent“).una sau mai multe culori.cardinal în publicitate .

Continutul marcarii consta în urmatoarele: . indicatii de utilizare sau chiar de pastrare. marcarea contribuie la cresterea valorii produsului.banderole litografiate .de indentificare a produsului. a sanatatii si originalitatii produsului in cauza.o imprimare codificata aplicata pe ambalaje metalice sau prin cuvinte. .stantarea . metalizata).care asigura respectarea regulilor de fabricatie a produselor.In evul mediu se dezvolta mestesugurile. aplicate ambalajelor din acest material. cantitatea ambalata. Formele de marcare sunt: . . aplicata pe ambalaje din sticla. 2. -elemente de informare privind compozitia produsului ambalat.folosite de regula la produse zaharoase. denumirea fabricii sau emblema acesteia.2Aparitia si dezvoltarea marcii Originea marcii trebuie cautata in istorie cu mii de ani in urma. Ca factor care influenteaza calitatea. in aceste conditii erau doua categorii de marci. . Aceste informatii le avem de la descoperirile arheologice care ne semnalizeaza ca la romani erau peste 6000 de semne cu valoare de marca folosite pentru produsele ceramice. 20 .stampilarea si pirogravarea sunt imprimari în lemn.elemente de identificare ca: denumirea produselor. Marcarea este factor de calitate cu dublu rol: -de informare pentru consumator: . pretul.aceea de garantie (de garantare a calitatii.In antichitate erau folosite un numar mare de semne (sigillum) in identificarea produselor. .marca corporatiei. trezind totodata curiozitatea cumparatorului. care cuprind printr-o grafica estetica si fotografia produsului ambalat.etichete litografiate. Aceste semne indicau numele producaton denumirea localitalii de unde provenea produsul.ambalaje de hârtie superioara (cerata. .

1985 s-a instituit clasificarea internationala a elementelor figurative ale marcilor. Mai tarziu acestea au format Uniunea pentru protectia proprietatii industriale. Apar pe langa marcile producatorilor si marci ale comerciantilor. in anul 1266. Conventia de la Paris. Portugalia. Prin Conventia de la Stockholm (1979) se constituie Organizatia Mondiala a Proprietatii Industriale (OMPI) si un birou internafional cu sediul la Geneva.Pe langa dezvoltarea mestesugurilor se dezvolta si comertul. In anul 1891 se constituie Aranjamentul de la Madrid.In Tarile Romansti in anul 1879 se admite o lege care proteja marcile romanesti inregistrate.-marca individuala .06. pentru a nu fie falsificata.10. Orasele care foloseau marcile cu precadere mai mare erau in general orase porturi. 28/1967 care a fost abrogata si inlocuita cu Legea nr.06. In tara noastra regimul marcilor a fost legiferat prin Legea nr.unde comertul era in floare (de exemplu in tari ca Italia. prin care se stabilesc modalitatile de inregistrare internationala a marcilor. 161/1998. s-au definitivat functiile marcilor si regimul lor juridic prin care se proteja marca.Prin Aranjamentul de la Viena (12. Spania.1973) modificat in 10. Anglia . care este adoptata si semnata de 11 state in 6 iulie 1884. cadrul Asa de pilda. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice.care asigura individualizarea unui mestesugar in corporatiei. Asa de exemplu dupa Revolutia Franceza in Franta apare o serie de dispozitii speciale prin care se recunostea dreptul fiecarui producator de a folosi marca pentru produsele sale si sanctionarea celor ce falsificau marfurile cu aceeasi pedeapsa ca si pentru fals in acte private. Acesta in anul se transforma in Protocolul de la Madrid.1957) s-a instituit clasificarea internationala a produselor si servicilor in scopul inregistrarii marcilor. Prin Aranjamentul de la Nisa (15. a elaborat Conventia pentru protectia proprietati industriale . a dat o lege prin care o brutarie sa utilizeze un semn distinctiv pentru marcarea painii. marcile straine erau acceptate cu conditia ca si marcile romanesti sa fie acceptate in tarile respective.Regulamentul de 21 . in Romania adera in anul 1920. Parlamentul Angliei. aceasta lege a fost publicate in MO nr. in special pe mare. In anul 1883.

Frutti Fresh . dr. Oekter pentru praf de inghetata).).: Murfatlar. produse alimentare (ex.suc de fructe) -a treia perioada este reprezentata prin existenta marcilor simbolice capabile sa asigure coincidenta dintre marca utilizata si asteptarile clientului. fata de produsele respective (ex. 5 marca de calculator etc. 3.: Izvorul Minunilor . 4.1998. Canon . iar marca de comert este aplicata de intreprinderea care comercializeaza aceste produse.04. motociclete (ex. In evolutia utilizarii marcilor.04. Dacia – marca de masina. 161/23. Mercedes pentru automobile).1998 a fost stabilit prin HG 833/1998. literatura de specialitate delimiteaza trei perioade: .a doua perioada se caracterizeaza prin aparitia marcilor care descriu produsul (ex. Alba Lux 16 etc. Intreprinderea producatoare poate utiliza .in acelas timp. Pietroasa .in prima perioada apar marcile patronimice : ce se caracterizeaza prin atribuirea propriilor nume de catre patron (ex. publicatain MO nr. pantofi (ex.3Tipuri de marci Marcile se pot clasifica dupa mai multe criterii: • Dupa destinatie avem:-marci de fabricatie -marci de comert Marca de fabricatie este aplicata de producator pe produsele sale.). 84/15.Alba Lux.:Papadopoulos pentru dulciuri.marca de fabricatie si de comert.: masini de spalat rufe . in masura in care comercializeaza ea insasi produsele pe care le fabrica. In prezent exista o gama foarte larga de strategii in stabilirea denumirii marcilor prin combinarea marcii de fabricatie cu cele ale produselor sau prin stabilirea unor relatii intre marci in cadrul gamei sortimentale pe care o realizeaza ex. . Printre cele mai cunoscute marci de fabrica sunt considerate 22 . 2.: Honda) etc.aplicare al Legii nr. Protectia marcilor si a indicatiilor geografice este asigurata pe teritoriul Romaniei de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.marci de vinuri.: marcile Ford. Pentium 2.apa minerala.: Guban). Alba Lux 15.marca de imprimanta.

. -marci structurate pe mai multe niveluri. firma producatoare inregistrand o marca pentru fiecare din produsele sale.Toyota.Pampers etc.Management. • Dupa obiectul lor avem:-marci de produse -marci de servicii In ceea ce priveste relatia dintre produs si marca. 8.F.o singura marca pentru toate produsele firmei:o asemenea varianta intalnim.. Vizir.Sony. ieea de a oferi consumatorilor produse fara marca(”Marque libre”). In pararel se remarca si o alta tendinta. prin combinarea marcii de fabrica cu marcile individuale de produs. sau sunt atasate produselor. Potrivit unor opinii. 23 . Pepsi-Cola etc. In prezent .vopsitorii etc). Audi etc). Kotler. 3 Ph.marcile de fabrica sunt mai raspandite decat cele de comert. se poate vorbi chiar de o lupta pentru suprematie. Schaffer Poeschel Verlag. Aldi. Dintre marcile de produs ale acesteia putem mentiona :Ariel. Marketing. Marcile de serviciu sunt de doua categorii: -marci de servicii care se aplica pe produs.in anul 1976. idee preluata ulterior si de alte mari intreprinderi comerciale. Meister.Mercedes-Benz. in cazul unui producator de automobile(de ex. ca de exemplu.:BMW.de exemplu. firma Procter&Gamble. Trident. Lenor.cum este cazul automabilelor realizate de fitma Volkswagen(VW-Golf. Bliemel. de pilda.Fiat(Fiat punto ) etc. Supermegezinele Carrefour din Franta au lansat . Quelle. iar din categoria celor de comert mentionam:Adidas. Planung. Kodac. Auflage.: marcile utilizate de spalatorii. pag 692. pentru a indica pe cel care a prestat serviciul in legatura cu aceste produse ( de ex. Stuttgart. datorita performantelor aduse in sistemul de distributie a produselor. denumite si” produse albe”.Romarta etc.cu toate ca importanta celor din urma a crescut in ultimi ani . 1995. pot fi puse in evidenta urmatoarele variante3: -marci individuale de produs. Analyse. Dorati.marcile:Coca-Cola. VW-Corrado etc). intre marcile comerciale si cele ale producatorilor. aceea a comercializarii unor ’’produse fara nume’’. O asemenea varianta a adoptat . Umsetzungund Steuerung.

in majoritatea tarilor este obligatorie marcarea obiectelor executate din metale pretioase. pentru unele produse. in functie de natura serviciului.marcile sunt facultative. De exemplu . se stabileste. • In functie de titularul dreptului de marca distingem:-marci individuale -marci colective Marcile individuale apartin unor persoane determinate(fizice sau juridice). care face obiectul principal al reglementarii in diferite legisletii. de obicei din motive de interes general . marca se aplica pe instrumentele folosite pentru prestatea serviciuli( de exemplu pe mijloacele de tramsport) .marci de servicii care indica .. reprezinta categoria obisnuita de marci. comerciantului sau intreprinderii prestatoare de servicii. in diferite moduri. Ele sunt destinate pentru a deosebi produsele sau serviciile menbrilor acestor asoceatii de cele apartinamd altor persoane si pentru a geranta calitatea sau originea produselor sau servicilor respective. servicii de informare(agentiile de presa) etc. • Dupa compozitia lor . • Din punct de vedere al naturii normelot care le reglementeaza marcile sunt : -marci functionale -marci obligatorii In principiu. Legatura dintre marca si servicii poate imbraca formele cele mai diferite.comercianti sau prestatori de servicii. servicii nelegate de anumite produse. marcile sunt:-marci simple -marci compuse 24 . In unele cazuri. In anumite cazuri .de asigurari (Asirom) . Marcile colective apartin unor asoceatii de producarori. dreptul de a decide aplicarea marcii apartine producatorului . Exista unele servicii care folosesc marca indirect( de exemplu: hotelurile. pot aplica marca lor pe produsele din dotare). obligatia marcarii lor. de transport (Tarom). sau pe un obiect care este rezultatul serviciului prestat( de exemplu: aplicarea marci pe biletele eliberate de agentiile de voiaj). cum ar fi: servicile bancare(Bancorex).restaurantele.

Marcile compuse ( din doua sau mai multe elemente verbale sau figurative) , sunt fregvent folosite , pentru ca asocerea unei pluralitatii de semne permite sa se asigure mai usor carecterul distinctiv al marcii. • In functie de natura lor , deosebim :-marci verbale -marci figurative -marci sonore Mărcile verbale , numite în legislaţia şi doctrina franceză nominale (nominaux) , sunt formate din semne scrise şi constituie o mulţime de cuvinte ce pot fi pronunţate şi scrise. Mărcile figurative sunt reprezentate sub formă de desene, ornamente, simboluri, animale, păsări, combinaţii de culori etc. Legea ţării noastre nu ne indică expres, care sunt elementele figurative . Astfel, considerăm că pot constitui mărci toate semnele distinctive reprezentate grafic în plan sau în relief. Mărcile sonore sunt protejate numai de legislaţia unor ţări. Marca sonoră reprezintă un fragment muzical, o frază muzicală, sunetul produs de un animal care se asociază cu un anumit produs sau serviciu. Aceste mărci trebuie să fie clare, expresive şi caracteristice.Majoritatea legislaţiilor, la care s-a aliniat şi Legea Republicii Moldova, României, Rusiei, nu protejează mărcile sonore fapt ce se explică prin absenţa unei legături directe cu produsul şi de imposibilitatea realizării unui depozit material.Reprezentarea mărcilor sonore poate fi diferită. Un fragment sau o frază muzicală poate avea mai multe reprezentări distincte, una fiind semnalul perceput de organul auditiv sub forma unei melodii sau a altor sunete, a doua poate fi o reproducere grafică a acestui fragment realizat cu ajutorul notelor şi partiturilor muzicale şi nu în ultimul rând această reproducere poate consta într-o oscilogramă, care nu este altceva decât transpunerea electronică a sunetelor muzicale. Mărcile sonore sunt protejate în Franţa, Germania, Danemarca, Finlanda; la nivel regional: în Spania, pentru marca comunitară şi la Oficiul Benelux. 2.4Functile marcii

25

Marca este considerata, in prezent,un element fundamental al strategiei comerciale a inreprinderii, strategie bazata pe diferentierea pe care aceasta o introduce in oferta de produse si servicii. Fiind un mijloc de identificare a produselor unei anumite intreprinderi,marca ofera cumparatorului posibilitatea orientarii sale mai repede spre produsele verificate din punct de vedere al calitatii,apartinand producatorilor care si-au castigat o buna reputatie alaturi de functile considerate clasice – de identificare a produselor si servicilor si de garantare a unui nivel calitativ constant al acestora- in conditiile diferentierii tot mai accentuate a ofertei de marfuri,s-a afirmat si se accentueaza in continuare functia de concurenta a marcii.De la diferentierea produselor unei anumite intreprinderi,prin calitatea sau prezentarea s-a la o diferentiere a marcilor aceleasi intreprinderi , prin multiplicarea modelelor, tipurilor, culorilor etc. Un exemplu bine bine cunoscut este cel al marcilor de automobile. Aceeasi marca (Ford,Peugeot, Fiat , Volkswagan etc) reprezinta un numar din ce in ce mai mare de modele. Dinamismul accentuat al marcilor,sprijinit de publicitate, a determinat aparitia functiei de reclama a marcii. Marca reprezinta o componenta importanta in acea ’’aureola de marketing” care inconjoara produsul si care constituie adesea un element mai puternic chiar decat caracteristicile intrinseci4 Prin forta pe care o dobandeste, marca devine un element autonom al succesului comercial,un bun independent,cu o valoare proprie, utilizat de intreprindere in cadrul strategiilor sale promotionale. In cazul marcilor notorii,valoarea lor poate fi impresionanta, ca marca Coca-Cola de bauturi racoritoare este evaluata la 33,4 bilioana dolari SUA , marca de tigati Marlboro la 39 bilioane dolari SUA. Din avantajele pe care le prezinta marca produselor reiese ca marcile prezinta mai multe functii: -functia comerciala organizatia sau prestatorul de servicii va deveni cunoscut in randul consumatorilor prin marca,care se manifesta ca un simbol
4

C. Florescu., Strategii in conducerea activitatii intreprinderii, Editura Stiintifica si Enciclopedica ,Bucuresti, 1987,pag 231

26

vizual intregii activitati. Fiind un mijloc de individualizare a produselor unui anumit producător, marca permite consumatorului să-şi orienteze alegerea uşor şi rapid spre produsele verificate ce aparţin producătorilor care şi-au căpătat o bună reputaţie. În unele cazuri de produse noi marca ajunge să se identifice cu produsul în asemenea măsură, încât acesta este determinat prin marcă. Aşa se întâmplă când cumpărătorul cere într-un magazin de încălţăminte „adidaşi”. -functia de comunicare: marca are un efect publicitar ,utilizand diverse mijloace publicitare( afise, postere,pliante, reviste, videoclipuri publicitare la redio si tv) unde se cheltuiesc sume imense pentru produsele oferite spre valorificare. In acest mod se incearca creerea unui efect psihologic asupra cumparatorului si un mit in legetura cu o anumita marca . Funcţia de concurenţă şi de organizare a pieţei se transformă într-o funcţie de monopolizare a pieţei, sprijinită pe funcţia de reclamă. Multiplicitatea mărcilor aceleiaşi întreprinderi pentru acelaşi tip de produse („auto-concurenţă”) devine cu timpul o frână a producţiei. Funcţia de monopol a mărcii îşi exercită influenţa şi pe planul structurii cererii, care deseori se orientează spre produse inutile, neadoptate nevoilor reale. Astfel, marca ajunge să falsifice concurenţa. Tendinţele de monopolizare a pieţei e facilitată de dreptul titularului mărcii de a fixa preţul produsului, de a vinde altora marca pentru a fi amplasată pe diferite bunuri. -functia de diferentiere : marca indiferent de categoria careia ii apartine: de origanizatie,comerciala, de produs sau servicii, simpla sau complexa, figurativa sau sonora, individuala sau colectiva serveste la deosebirea produselor(servicilor) , aceasta fiind si funcţia de bază a mărcii . Acest aspect al funcţiei de diferenţiere transformă marca într-un instrument de atragere a clientelei. Marca devine un „reper” al produsului original căutat dobândind rolul de fixare a clientelei; de fidelitate a consumatorului vis-a-vis de un produs. În opinia lui Y. Eminescu funcţia de diferenţiere a mărcii are două aspecte: individualizarea produselor pe piaţă si protejarea producătorului de posibilitatea utilizării mărcii de concurenţii săi.Astfel ,marcile de produs contin unele caracteristici de calitate ce fac

27

diferentierea intre diferite produse ale aceleasi organizatii( de exemplu marcile de bauturi racoritoare Coca-Cola, Fanta,Sprite ale firmei Coca-Cola sunt diferite intre ele dar se deosebesc si de alte bauturi racoritoare ca American Cola,Frutti Fresh produse de firma European Drinks). - functia de garantare a calitatii marca este in postura de simbol al garantiei si al calitatii cu atat mai mult cu cat va desemna produse de varf ca realizare tehnologica.Potrivit funcţiei date marca trebuie să se folosească pentru produsele şi serviciile cu o calitate înaltă care este stabilă. Este important de menţionat, că funcţia de garantare a calităţii nu presupune că folosirea unei anumite mărci stă la baza garanţiei celei mai înalte calităţi a produselor/serviciilor marcate, dar determină faptul, că aceste produse sau servicii trebuie să aibă o calitate, care iniţial, prin acte precedente de consum, i-a format o reputaţie, la care producătorul însuşi trebuie să ţină mult. În anumite domenii, în special la articolele de modă şi parfumerie, unele mărci devin un simbol de calitate, în aşa măsură, încât îşi extind efectele dincolo de domeniul de origine, la obiectele cele mai diferite, cărora le imprimă prestigiul produsului de origine. Exemplul mărcii - Pierre Cardin, Chanel, Paco Rabanne, Hermes sau Yves Saint Laurent este relevant. O caracteristică a perioadei actuale este creşterea importanţei funcţiei de garanţie a calităţii. Important pentru antreprenorii şi comercianţii autohtoni este de a recunoaşte că marca imprimată pe produs reprezintă o carte de vizită a întreprinderii demonstrând o calitate deosebită. - functia de a indica originea sau provenienta produsului aceste marci se folosesc in special pentru produsele agroalimentare ca:branzeturi, cascavaluri, bauturi alcoolice, cafea etc. -functia de reclama ,prin rolul ei de a personaliza un produs sau serviciu ,prin combinatia de semne si culori, prin eleganta si distinctia pe care o poate conferi produsului, mai ales daca si-a capatat o anumita notorietate ,marca indeplineste prin ia insasi functia de reclama. De la mijlocul sec. XX o mare importanţă a căpătat funcţia de reclamă a mărcii, reclama devenind o ramură importantă a economiei ce deserveşte comerţul. Această funcţie a apărut prin detaşarea mărcii de produsul destinat individualizării şi s-a amplificat prin noile 28

Brock. 29 . Prin forţa de atracţie pe care o dobândeşte în acest fel. pe mijloace de transport. În opinia lui Casper J. ţigări. Pentru reclama în ziare este important de a stabili tipul reclamei sub forma unui text sau reprezentare a produsului. „marca reprezintă legătura dintre consumator şi comerţ” . care are menirea de a cuceri consumatorul. afişe. fapt ce se datorează reclamei. Astfel. care se efectuează în: ziare. aburi care atrag atenţia publicului îndemnându-i pe consumatori săprocure produse ce conţin asemenea mărci. dintr-un accesoriu al produsului devine un bun independent cu o valoare proprie. marca devine un element autonom al succesului comercial. ca exemplu: soarele. stelele. apoi a fost folosită reclama vizuală. luna. fum. deoarece anume aici se acordă o mare libertate fanteziei persoanei de a scoate în evidenţă marca. XIX şi constituie o valoare deosebită deoarece atrage atenţia conductorilor mijloacelor de transport. marca. Valoarea acestui tip de reclamă depinde de măiestria pictorului. reviste. care cerea mult timp pentru a fi realizată şi nu era binevenită. O importanţă deosebită în ultima perioadă a căpătat reclama efectuată la radio. locul amplasării reclamei. televiziune în cadrul emisiunilor solicitate.Acest tip de reclamă a apărut la sfârşitul sec. La acest tip de reclamă se atribuie instalaţiile tridimensionale: un fier de călcat rufe. Iniţial a fost utilizată reclama auditivă. panouri. XIX. Werkman cel mai bine se memorează mărcile care reprezintă cultura naţională şi au un sens cunoscut. un ceainic electric de dimensiuni mari care produc anumite efecte: sunete. Pe motivul insuficienţei de timp reclama este făcută pe afişe. O importanţădeosebită are alegerea formei. săgeata . În acest caz informaţia trebuie să fie succintă şi de obicei ea conţine: reprezentarea produsului şi marca. Odată cu stabilirea activităţii economice furtunoase. Reclama ca funcţie a mărcii este cunoscută din sec. În opinia lui P. Un rol important a avut reclama scrisă. precum şi a pietonilor.forme de publicitate. panouri. apare ideea amplasării reclamei pe mijloace de transport. Prin acest tip de reclamă consumatorii memorează cel mai bine produsele.F. Din această cauză simbolurile culturii din Apus până acum sunt populare.

-funcţia de organizare a pieţei. marca fiind un element de realizare comercială a produselor. controlul pieţei. Atunci când un produs. Ea are ca scop protejarea produselor expuse pe piaţă şi e folosită în lupta împotriva contrafacerilor şi concurenţei neloiale. apoi un grup de produse este comercializat cu succes vreme îndelungată pe diferite pieţe. Cum functioneaza schema de ecoetichetare: 30 . marca realizează o interacţiune între producţie şi consum. Pe piaţă se vor impune şi vor supravieţui acele mărci. această funcţie derivă din dreptul exclusiv al titularului mărcii. iar comercianţii vor pune pe piaţă acele bunuri pentru care există vânzare. fiind un mijloc practic de corelare a cererii cu oferta. ambalaj . cu ajutorul mărcii. -funcţia de protecţie a consumatorului. Ecoeticheta reprezinta un sistem voluntar de acordare a etichetei ecologice care isi propune promovarea produselor cu un impact minim asupra maediului pe parcursul intregului lor ciclu de viata si care ofera consumatorilor informati precise . intr-document informativ care insoteste produsul si care ofera informatii despre cel putin unul si cel mult trei tipuri de impact asupra mediului . Consumatorii sunt deseori înşelaţi prin izvoarele de informare în care rolul mărcilor este exagerat. produsele individualizate prin care îndeplinesc condiţiile de calitate care satisfac consumatorul. 2. iar producătorul va căuta să obţină.exacte si stabilite pe baza stintifica cu privire la impactul produselor lor asupra mediului. de asigurare şi ridicare a rentabilităţii producţiei. şi atunci ea apare ca un instrument de organizare a pieţei. a succesului în lupta de concurenţă pentru acapararea pieţei şi monopolizarea ei. Prin mecanismul economiei de piaţă (cerere – ofertă) titularii mărcilor dobândesc beneficii considerabile. Pentru consumator aceiaşi provenienţă implică o calitate constantă a produsului marcat. marca capătă o anumită notorietate.5Marcarea ecologica(ecoeticheta) Ce este ecoeticheta : Este un simbol grafic si/sau un text descriptive aplicat pe produs .

Principalele elemente ale schemei de eco-etichetare: -are o dimensiune europeana: un producator . Logo-ul este de asemenea acceptat si in tari precum Norvegia. . daca produsul indeplineste voluntara a schemei se traduce prin faptul ca nu creaza bariere comerciale. O firma care doreste sa obtina o eticheta ecologica cerintele atunci I se acorda eticheta ecologica. Islanda. de-a lungul productiei.Sunt dechise accesului la companiile din intreaga lume . distributiei si depozitarea finala. -este selectiva: eticheta ecologica este acordata numai acelor produse cu un impact minim asupra mediului. 31 . producatorul de servicii sau produse sa decida daca aplica sau nu ecologica produsului sau serviciului prestat sau fabricat de acesta.Ecoeticheta opereaza pe baza unor criterii. -este transparenta: consumatorul final va recunoaste logu-ul floare ca reprezentand criteriile ce au fost stabilite in concordanta cu ghiduri tehnice si stiintifice cu participarea larga din partea organismelor independente si neutre.Schemele sunt voluntare. incepand cu extractia materilor prime in perioada de pre-productie. . . -este voluntara:schema nu este stabilita pe baza unor standarde ecologice pe care producatorii trebuie sa le respecte.Sunt protejate legal de un simbol sau logo. -functioneaza printr-o abordare multicriteriala: criterile nu se bazeaza pe un singur parametru . eticheta Natura pentru unul sau mai multe din produsele sale sa solicite unui organism component. Exista posibilitatea ca comerciantul. companiilor nu li se cere sa aplice pentru o anumita eticheta ecologica. pe grupe de produse. Trasaturi comune a schemelor de ecoetichetare -Determinarea criteriilor ecologice pe baza analizei ciclului de viata a grupelor de produse . comerciant sau furnizor de servicii care indeplineste criteriile pentru un grup de produse si care aplica pentru obtinerea etichetei ecologice poate vinde pe piata Uniunii Europene.ci mai degraba se sprijina pe studii care analizeaza impactul produsului sau serviciului asupra mediului de-a lungul intregului ciclu de viata .

Pădurilor. revizuirea periodica.Exista un ghid informativ despre ecoetichetare. pliante.cursuri .manuale. Principalele modalitati de promovare si mediatizare a etichetei ecologica in randul agentilor economici sint: • seminarii de informare – instruire referitoare la aplicarea etichetei ecologice in România. la sistemul de etichetare ecologica.-Nivelurile criteriilor de acordare sunt astfel stabilite pentru a incuraja dezvoltarea produselor si serviciilor ce au un impact minim asupra mediului. realizat cu finantare Phare Fondul Europa 2004. eticheta nu se acorda produselo alimentare si produselot medicale. conform standardului ISO 14. producerea si utilizarea de produse care au un impact asupra mediului redus. care certifica posibilitatea de reciclare usoara.001.Schemele de etichetare au doua scopuri furnizeaza consumatorilor informatii de incredere referitoare la impactul produselor asupra mediului si promoveaza . Ecoetichetele pot fi folosite şi ca instrument de marketing. O marca din aceeasi categorie. o reprezinta cunoscutul „punct verde“ (prezent pe ambalaje sub sigla Der Grunepunkt). Se realizează pe baza unor scheme de etichetare adoptate de organizaţia de reglementare a statului (pentru România.sedintele de informare 32 . iar procedura de obtinere este destul de complexa. semnificaţia acestora fiind aceea că produsul respectiv este unul din cele care generează cel mai mic impact negativ asupra mediului din grupul său de produse. Apelor şi Mediului) şi permite o etichetare a produselor care au un impact redus asupra mediului şi sunt mai puţin dăunătoare mediului faţă de alte produse asemănătoare care fac parte din acelaşi grup de produse. Conditia de baza pentru procesul de acceptare a marcii este implementarea sistemului de management de mediu. aceasta este Ministerul Agriculturii. daca este necesar adaptarea grupelor de produse si a criteriilor ecologice tinand cont de dezvoltarea tehnologica si pozitia pe piata.care nu afecteaza mediul. Eticheta ecologica a UE este o schena unica de certificare pentru a ajuta consumatorii sa distinga produsele si serviciile verzi.Eticheta ecologica este o marca a Uniunii Europene de recunoastere a produselor ecologice. brosuri . Pentru realizarea seminariilor sunt necesare: .

instituteleacreditate recomandate de autoritatea competenta pentru acordarea etichetei ecologice – Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor – pentru realizarea testelor. Pliantele. • crearea de website-uri si promovarea lor in randul agentilor economici. prin audienta. aceasta avand avantajul de a obtine. brosuri care sa contina toate informatiile necesare agentilor economici. cat si informatii despre etichetei ecologica comunitara. brosuri informative. Este recomandata crearea unui website care sa cuprinda informatii despre etichetei ecologica din Romania. precum si prezentarea celor mai cunoscute etichete ecologice utilizate in Europa. etapele necesare pentru obtinerea etichetei ecologice. • Crearea de website-uri este un mijloc de mediatizare care. prin distribuirea de pliante. avantajele etichetei ecologice. cadrul legislativ existent in Romania in domeniul acordarii etichetei ecologice. incercarilor produselor in procesul de evaluare a performantelor acestora. Mijloacele de mediatizare a etichetei ecologice identificate la nivelul consumatorului sunt: • Prezenta „pe mari suprafete”: promovarea etichetei ecologice in magazine. • Televiziunea este modalitatea cea mai buna pentru a atrage atentia. tinandu-se cont de faptul ca aceasta din urma va fi preluata de tara noastra dupa intrarea in Uniunea Europeana. costurile solicitarii etichetei ecologice si posibilitatile de finantare pentru obtinerea etichetei ecologice. Brosura Eticheta ecologica„– brosura informativa pentru agentii economici”.suport electronic de instruire • publicarea si distribuirea gratuita a unor brosuri cu informatii despre etichetei ecologica. s-a realizat in cadrul studiului efectuat de catre ICIM si cuprinde informatii privind: eticheta ecologica. etc. la casele de marcat sau in cadrul raioanelor. o atentie asemanatoare cu 33 ..brosurile informative.buletin informativ . supermarket-uri sau alte puncte de vanzare care detin produse etichetate. etc pot fi oferite la intrarea in magazine. ofera rezultate incontestabile. prezentarea pe scurt a etichetei ecologice comunitare. desi nu este un mijloc de comunicare la scara larga.

website-uri. alteinformatii. etc • Participarea ONG-urilor cu activitate in domeniul protectiei mediului la campania de sensibilizare a populatiei • Participarea scolilor la mediatizarea etichetei ecologice prin cursuri informative: concursuri cu premii. are avantajul sunetului si culorilor. presa scrisa ofera posibilitatea de a furniza mai multa informatie. • Publicitatea la radio.“Ghidul consumatorilor” cuprinde urmatoarele informatii: generalitati privind eticheta ecologica in Romania : definitie. iar pentru mediatizarea etichetei ecologice informarea este cel mai important aspect. mai ales ca aceasta se adreseaza marelui public. • Presa scrisa este o alta modalitate care poate fi utilizata pentru eticheta ecologica . In plus. • Afisele insotite si de alte tipuri de comunicare.cea existenta in timpul dialogului intre doua persoane fizice. • In general. fise de prezentare a criteriilor de acordare a etichetei ecologice si amotivelor acordarii etichetelor ecologice pentru toate grupurile de produse vizate. Informatia poate aparea in ziare. forma etichetei ecologice. • Anunturi publicate in principalele ziare si reviste care apar zilnic. etc. simbol. informatii utile: cum se poate recunoaste eticheta ecologica pe un produs. Brosura denumita ‘’Eticheta ecologica ‘’. jocuri. prezentarea sistemului de acordare a etichetei ecologice in Romania. fiind astfel mult mai apta sa „atinga” consumatorii. Pentru anul 2005 au fost prevazute numeroase activitati de promovare a etichetei ecologice comunitare: • Franta va organiza manifestatii de promovare a etichetei ecologice pentru detergenti si hartie. • Cehia va demara o importanta campanie de informare care se va desfasura pe parcursul a 3 ani. persoane de contact. • In Finlanda campania de promovare a etichetei ecologice se va desfasura prin intermediul posterelor si afiselor publice 34 . prezentari video. motivele alegerii produselor care poarta eticheta ecologica. grupurile de produse pentru care se poate acorda eticheta ecologica. reviste dar si in presa specializata.

• Malta a organizat o importanta campanie de promovare a etichetei ecologice comunitare. aparatele frigorifice. cu eticheta ecologica. comparativ cu cele traditionale. cât si al comunitatii locale si nationale. incaltamintea. amelioratorii de sol si substraturi de cultura. • Olanda va organiza. grupurile de produse etichetate ecologic si care garanteaza absenta substantelor chimice toxice vor avea un mare succes. campania de promovare se va desfasura prin ctivitati in magazine cu participarea comerciantilor si activitati de informare a conumatorilor. Avantajele ecoetichetarii Ecoetichetarea aduce o serie de avantaje si pentru producator.Produsele care poarta eticheta ecologica prezinta. In tarile europene. lampile 35 . criteriile esentiale de acordare a etichetei ecologice se refera la reducerea potentialului agentilor de racire si de expandare de distrugere a stratului de ozon. saltelele de pat. In plus. lipsa/reducerea riscului aparitiei unor reactii alergice la folosirea produsului si folosirea de materiale reciclabile pentru realizarea lui. Produsele care pot primi ecoeticheta Din grupele de produse pentru care se acorda eticheta ecologica fac parte masinile de spalat vase si cele de spalat rufe. o serie de avantaje. articole de incaltaminte. computerele. In plus. Aceasta tendinta se observa in prezent in Italia le detergentii cu eticheta ecologica comunitara si in Franta pentru vopselele etichetate. produse textile. produsele textile. • In Portugalia campania de promovare va pune accent pe sectorul turistic. firmele isi pot spori imaginea de marca. consumatorii vor deveni ce mai constienti de riscul pe care il reprezinta pentru sanatatea lor utilizarea de substante periculoase prezente inprodusele de consum curent. in cadrul campaniei sale de promovare. dar si calitatea produselor. Printre acestea se numara consumul redus de energie. producatorul are posibilitatea de a viza piete care in alte conditii sunt inaccesibile si isi creeaza si o imagine buna atât in rândul angajatilor. Astfel. saloane comerciale si „ceremonii de incurajare” pentru agentii economicip recum si o „Saptamana a florii”. • In Italia. detergentii. lacuri si vopsele. lacurile si vopselele pentru interior.

iar pe Ghita il poate sacrifica si fara sa-l asomeze ca sa auda toti vecinii ca se taie porcul si nu o sa stea nici „un european“ sa masoare tuica si vinul din butoi sau câte grame de detergent a pus in masina de spalat. economisirea energiei.5 ani. ecoetichetele de pe fiecare ambalaj vor diminua si aceasta problema pentru ca producatorul va fi nevoit sa scrie mai multe explicatii decât «biodegradabil». prevenirea incalzirii globale. Dupa aderare insa. revizuite in general intre 3 . zgomot. normele UE nu sperie olteanul de rând. a distrugerii stratului de ozon si a toxicitatii umane. In plus. managementul resurselor naturale. cu peste 5%. a acidifierii aerului. nu aruncat pe câmp. protectia stratului de ozon. cunoscute ca criterii ecologice. nontixicitatea mediului. Usor sau greu de suportat. 36 . Desi detergentul compactat va polua apa la fel de mult ca si cel din prezent. inscriptie care se gaseste pe unele ambalaje de detergenti. din punct de vedere al protectiei mediului. calitatea aerului. produsele trebuie sa indeplineasca un numar de cerinte de mediu stricte.Pentru a fi acordata eticheta ecologica . oltenii va trebui sa invete ca gunoiul trebuie dus la groapa ecologica. conservarea solului. biodiversitate. reducerea deseurilor. acest nou tip de detergenti este mai bun. iar cei care au poluat mediul va trebui sa plateasca pentru noxele pe care le emit in aer. Aceste criterii sunt definite in relatia cu unul sau mai multe aspecte de mediu ale grupurilor de prosuse in concordanta cu calitatea apei. Un nou program care vizeaza reducerea inpactului asupra mediului este cel al detergentul compactat. poate sa ii mai dea câte o biciusca animalului neastâmparat. poluarea nu va fi oprita. acesta va fi totusi o idee mai ecologic fiindca ar putea duce la reducerea consumului de electricitate. Criterile pentru fiecare grup de produse sunt valabile o perioada de timp. „Cu toate ca.electrice. atâta timp cât medicul veterinar nu-l vede. hârtia copiativa si cea grafica. care stie ca.

încălţămintea pentru jucării şi încălţămintea la producerea căreia s-au folosit substanţe şi preparate chimice periculoase. Eticheta trebuie să fie ataşată 37 . Pe etichetă trebuie. încălţămintea de protecţie. adresa producătorului. excepţie făcând încălţămintea second-hand (Conform HG 329/2001 sunt interzise importul. Acest lucru poate fi făcut fie prin folosirea unor pictograme (simboluri). Eticheta trebuie să conţină numele şi/sau firma producătorului.1.822/2005. comercializarea.Fig. unul dintre vânzători trebuie să ofere clientului explicaţii despre aceste simboluri. dăunătoare sănătăţii şi interzise comercializării.3 Grupe de produse care pot primi eticheta ecologica. distribuirea gratuită a încălţămintei folosite (abrogată de HG nr. mărimea. instrucţiuni de folosire şi păstrare. fie prin exprimare în cuvinte. Pictogramele trebuie să fie suficient de mari astfel încât să poată fi văzute şi înţelese. Un alt exemplu cu privire la acordarea etichetei ecologice este etichetarea încălţămintei:reglementările din acest domeniu se aplică tuturor produselor care sunt destinate să protejeze şi să acopere piciorul. ce intră în vigoare de la 1 ianuarie 2007). să se indice materialul principal din care este confecţionată partea de deasupra. căptuşeală şi talpa încălţămintei. de asemenea. ţara de origine. Dacă sunt utilizate pictogramele.

acolo unde este cazul.4 Identificarea fetei . de asemenea.la cel puţin unul din pantofii dintr-o pereche. Persoana care vinde cu amănuntul are responsabilitatea de a se asigura că încălţămintea pe care o comercializează este etichetată corect şi în conformitate cu reglementările în vigoare şi. şi pe pantof. alte materiale. 38 .captuseli si a talpi la pantofi Producătorul sau importatorul este responsabil pentru asigurarea etichetărea încălţămintei şi pentru corectitudinea marcajelor. Fig. de asemenea pantoful (ambi sau un singur pantof) trebuie sa aiba atasat simbolul sau o bucata de material din materialele sau materialul utilizat. a tălpii exterioare a pantofului. piei cu faţa corectată. Pictogramele de mai jos ajută la identificarea feţei. Materialele utilizate la confecţionarea încălţămintei pot fi piei cu faţa naturală. dar trebuie să apară. şi. respectiv. Poate fi pe ambalaj. Persoana care vinde cu amănuntul poate lua informaţii despre compoziţia materialului direct de la producător sau importator.respectiv. a căptuşelii şi acoperişului de branţ şi. trebuie să furnizeze o notă explicativă pentru afişarea pictogramelor. textile etc.

-garantarea rezistentei la miscare in timpul spalarii si uscarii. 39 .imbracaminte. asternuturi de pat. -utilizarea limitata a substantelor daunatoare mediului(in special asupra mediului acvatic.Fig. asupra sanatatii). textile de interior”: -reducerea consumului de apa sau a poluarii aerului in procesul de productie a fibrelor.5 Eticheta ecologica europeana pe grupuri de produse Criteriile generale pentru grupa de produse “produse textile.

De asemenea. atat timp cat criterile raman valide. -boicotarea de catre organizatile de protectie a consumatorilor a produselor care nu au o eticheta ecologica. automat si contractul este reinoit. eicheta ecologica poate fi utilizata de la data acordarii pana la sfarsitul perioadei de valabilitate a criteriului.-garantarea rezistentei culorilor la transpiratie. spalare. in situatia in care trebuie reinoite contractele. daunatoare mediului. cancerigene si nici bunurilor fabricate prin procedee daunatoare pentru om sau pentru mediu si/sau care pot dauna consumatorului in conditii normale de utilizare. Criterile de acordare a etichetei ecologice pentru un grup de produse sunt valabile o perioada de 3-5 ani in conformitate cu Decizia Comisiei pentru un grup relevant de produse. cum ar fi: -companiile de marketing sa se bazeze pe utilizarea etichetei ecologice . medicamentelor si aparaturii medicale. Daca criterile sunt prelungite . Firmele din afara UE sunt interesate in special de posibile dezvoltari viitoare . -reduceri de TVA pentru produsele ecoetichetate Produsele care nu pot primi ecoeticheta Eticheta ecologica nu se acorda produselor alimentare. bauturilor. 40 . Criterile ecologice sunt revazute inainte de expirare si pot fi revizuite. eticheta ecologica nu poate fi acordata substantelor si preparatelor clasificate ca fiind toxice. Producatorii din tarile in curs de dezvoltare critica schemele de ecoetichetare din UE pe motiv ca pot sa reduca sansele de acces pe piata. frecare la uscare si expunerea la soare. udare.

Etichete ecologice atribiute –total 235 Capitolul 3 41 .Fig.6 Eticheta ecologica comunitara /tara 10 martie 2005 Tara/nr.

Art. Astfel. dar si de autoritatea competenta. Hotarari guvernamentale cu privire la marcarea ecologica : Acesta hotarare este aplicabila la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana privind sistenul revizuit de acordare a etichetei ecologice: Art.Cadrul legislativ siinstitutional privind marcarea si protectia marfurilor in Romania si Uniunea Europeana Aderarea României la Uniunea Europeana impune o serie de standarde privind protectia mediului. publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr L 237/1 din 21 septembrie 2000. Art. Pentru fiecare grup de produse pentru care se acorda eticheta exista o legislatie specifica.3 Scopul introducerii etichetei ecologice a produselor este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului. in comparatie cu alte produse apartinand aceluias grup de produse. una dintre masurile pe care tara noastra a trebuit sa le adopte se refera la stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice in România exista un cadru legislativ specific privind stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice si a conditiilor de utilizare a acestora.2 Prezenta hotarare stabileste procedura pentru acordarea etichetei ecologice. pe parcursul intregului lor ciclu de viata . Art. 1980/2000/CEE privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare.1: Romania va aplica de la data aderarii in Uniunea Europeana Regulamentul Consiliului nr. denumit in continuare Regulament. nu doar de fabricant. aceasta stabilind criteriile de acordare atfel consumatorii vor fi siguri ca un produs care are aceasta eticheta raspunde criteriilor ecologice si de performanta definite conform legislatiei in vigoare si este in permanenta controlat.4 42 .

-grup de produse:bunuri si/sau servicile care se folosesc in scopuri similare si care sunt echivalente in ceea de priveste utilizarea si perceperea lor de catre consumator. . Art. ambalaj. -produs: bunuri si/sau servicile. dupa caz.pe langa Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor s-a infintat Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice . 7 Autoritatea competenta pentru acordarea etichetei ecologice este Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor. Art.5 Eticheta ecologica se acorda la cerere. comercializeaza produse cu impact redus asupra mediului. -eticheta ecologica: un simbol grafic si/sau un scurt text descriptiv aplicat pe produs. un reprezentatnt al 43 . -ciclul de viata al unui produs: alegerea materilor prime. cu rol in luarea decizilor privind acordarea etichetelor ecologice. utilizeaza sau consuma produse. organ consultativ . urmatorii termeni se definesc astfel: -operator economic: orice persoana fizica sau juridica ce produce. importa . fabricarea.Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice este formata din 3 reprezentanti ai Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor .In sensul prezentei hotarari. inclusiv conceperea si proectarea.dobandeste. 6 Procedura de acordare a etichetei ecologice se aplica fara a aduce atingere cerintelor de protectie a mediului sau a altor cerintelor in conformitate cu legislatia in viguare aplicabile in diferite faze ale ciclului de viata a produsului . 8 . -consumator: persoana fizica sau juridica ce cumpara. Art. distribuirea. intr-o bronsura sau in alt document informativ care insoteste produsul si care ofera informatii despre reducerea a cel putin unul si cel mult trei tipuri de impact asupra mediului. consumul si utilizarea pana la eliminarea/distrugerea acestuia dupa folosire. Atr.

12 -Autoritatea competentă consultă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor pentru a evalua gradul de eficienţă cu care eticheta ecologică. Art. un reprezentant al Garzii Nationale de Mediu. chiar daca aceste modificari nu afecteaza respectarea criteriilor pe baza carora s-a acordat eticheta ecologica. un reprezentant al cadrelor Universitare. Art. . prestatori de servicii sau comercianti. 3 reprezentanti ai instituiilor de cercetare . un reprezentat al Autoritatii Nationale pentru protectia Consumatoriilor.Regulamentul de oraganizare si functionare al Comisiei Nationale penrtu Acordarea Etichetei Ecologice va fi eliberat de catre membri acesteia si va fi aprobat prin ordin al Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor in termen de 3 luni de la data infintarii comisiei. Art.solicitantul raspunde pentru exactitatea si corectitudinea datelor si informatiilor furnizate autoritariilor competente. .autoritatea competenta trebuie sa informeze in cazul modificarii caracteristicilor produsului. 9 Solicitarile pentru acordarea etichetei ecologice pentru produsele introduse pe piata se inainteaza autoritatii competente de catre operatorii economici – producatori . 2 reprezentanti ai patronatelor .\ . 44 .participarea in cadrul sedintelor reprezinta sarcina de serviciu si nu este remunerata. importatori.in cazul in care aceste modificari afecteaza respectarea criterilor pe baza carora s-a acordat eticheta ecologica.institutiile si organizatiile nonguvernamentale implicate. 10 . 3 reprezentanti ai oraganizatiilor nonguvernamentale . numiti prin ordin ai Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor in termen de 6 luni de la data publicarii prezentei hotarari pe baza nominalizarilor primite de la ministarele . Art.Ministrului Industriei si Comertului. . 11 .autoritatea competenta primeste solicitarea si decide asupra acordarii etichetei ecologice pe baza rezultatelor procesului de de evaluare a performantelor produsului.

-Contractul-cadru privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice este prevăzut în anexa nr.Constituie contravenţii săvârşirea următoarelor fapte5: a) nerespectarea de către operatorul economic a contractului privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice.Regimul taxelor pentru solicitarea acordării etichetei ecologice şi a taxelor anuale este prevăzut în anexa nr.prin datele prevăzute de aceasta. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de personalul împuternicit de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. a). Art. 13 .După acordarea dreptului de utilizare a etichetei ecologice autoritatea competentă încheie cu solicitantul un contract privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice. b) introducerea pe piaţă a produselor care poartă eticheta ecologică fără să fi fost acordat dreptul de a purta această etichetă. . . 45 .000 lei la 100.Sumele încasate pentru acordarea etichetei ecologice prin aplicarea taxelor se fac venit la Fondul de Mediu.1. răspunde nevoilor de informare ale consumatorilor. c). Art. b) şi d). pentru prevederile aliniatului lit. 14 -Fiecare solicitare pentru acordarea etichetei ecologice unui produs este supusă plăţii unei sume ce reprezintă taxa pentru procesarea solicitării respective.000 lei. -Pe baza acestei evaluări autoritatea competentă propune modificările corespunzătoare cu privire la informaţiile care urmează să fie incluse în etichet ecologica. pentru prevederile aliniatului lit. 2 Art. încheiat cu autoritatea competentă. 15 . 5 Contravenţiile prevăzute in cadrul acestui aliniat se sancţionează cu amendă de la 5. c) refuzul operatorului economic de a prezenta contractul referitor la condiţiile de utilizare a etichetei ecologice la cererea organului de control. sau de Garda Naţională de Mediu. e) şi f).

. şi ... (numele complet al ministrului mediului şi gospodăririi apelor)...189/28 februarie 2002 .. având sediul înregistrat în România .. în calitate de Autoritate Competentă..... de la data aderării.. 1980/2000/CEE privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare ..... Partea I.. CONTRACT CADRU referitor la condiţiile de utilizare a etichetei ecologice Prezentul contract se semnează între: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. 166 din 8 martie 2002.. (numele complet al beneficiarului)... 12... f) introducerea pe eticheta ecologică a altor menţiuni decât a celor prevăzute în prezentul Regulament....... Prezenta hotărâre creează cadrul juridic necesar aplicării directe. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. denumit în continuare beneficiarul. 16 Dispoziţiile referitoare la contravenţiile prevăzute la art.. sectorul 5. 180/2002.... Art..... .. publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.... L 237/1 din 21 septembrie 2000.. nr..... 17 La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr... cu modificările şi completările ulterioare. (adresa completă).. Art...d) publicitatea falsă sau înşelătoare ori utilizarea oricărei etichete care poate fi confundată cu eticheta ecologică... reprezentat de 46 .... Art. publicată în Monitorul Oficial al României.. a Regulamentului Consiliului nr..... cu sediul în municipiul Bucureşti... cont bancar nr……………... 18 Prezenta hotărâre intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.deschis la ……………... Bd Libertăţii nr..... 26 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.... 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. reprezentat de către .... cod unic de înregistrare………... e) prezentarea de către operatorul economic de date inexacte privind rezultatele procesului de evaluare a performanţelor produsului..... sediul social..

. cu condiţia ca produsele adăugate gamei să aparţină aceleiaşi categorii de produse şi ca acestea să corespundă criteriilor aplicabile acestei categorii. cu toate acestea. (data). Beneficiarul trebuie... prestator de servicii. publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene din …... pe durata prezentului contract... Autoritatea Competentă poate verifica dacă aceste condiţii sunt îndeplinite.. Autoritatea Competentă acordă beneficiarului dreptul de a utiliza eticheta ecologică pentru produsele care corespund descrierii ce figurează în specificaţiile produselor. Art. să informeze Autoritatea Competentă asupra acestor modificări printr-o scrisoare recomandată... anexate. (referinţă completă) şi anexate prezentului contract.către . Anexa care conţine specificaţiile trebuie modificată în consecinţă. Autoritatea Competentă poate efectua verificările considerate oportune. care figurează în anexele prezentului contract şi care sunt în vigoare pe perioada avută în vedere..... Contractul poate fi extins la o gamă de produse mai vastă decât cea prevăzută iniţial pe baza acordului Autorităţii Competente. 1 Drepturi si obligatii: 1. 1..... 1. Nici o nouă cerere nu trebuie să fie introdusă pentru modificarea caracteristicilor produselor care nu au influenţă din punct de vedere al conformităţii cu criteriile. Eticheta ecologică trebuie să fie utilizată numai sub forma şi în culoarea prevăzute în specificaţiile privind eticheta ecologică furnizate de către Autoritatea Competentă şi anexate prezentului contract şi trebuie să fie vizibilă. precum şi criteriilor aferente categoriei de produse şi specificaţiilor privind eticheta ecologică...... tuturor condiţiilor de utilizare şi dispoziţiilor care figurează în prezentul contract. Beneficiarul trebuie să se asigure că produsul căruia trebuie să i se acorde eticheta rămâne conform...3. comerciant).(numele complet al reprezentantului).. adoptate de către Comisia Comunităţilor Europene la …. Dreptul de utilizare a etichetei ecologice nu se poate extinde şi asupra utilizării etichetei ecologice în calitate de componentă a denumirii comerciale a produsului vizat..2.. 47 . în calitate de (producător/importator.1..4.. şi conforme criteriilor privind categoriile de produse corespunzătoare aplicabile pentru perioada …. 1..

3. Autoritatea Competentă. (1) din prezentul articol. 2 Publicitatea: 2. pot proceda la orice verificări necesare pentru a controla dacă beneficiarul continuă să respecte criteriile aferente categoriei de produse şi condiţiile de utilizare. după caz. în sensul alin. În acest scop. Beneficiarul trebuie să evite orice publicitate eronată sau înşelătoare. 1980/2000. 1 şi în anexa prezentului contract. în special în domeniul publicităţii. în special art. Autoritatea Competentă poate solicita toate documentele relevante pentru a dovedi că aceste condiţii sunt respectate.1. În plus. precum şi dispoziţiile prezentului contract. inclusiv autorităţile publice abilitate în acest scop. iar beneficiarul este obligat să îi asigure acest acces. Participarea la sistemul etichetării ecologice se face fără a se aduce atingere cerinţelor de mediu sau reglementărilor impuse de dreptul comunitar sau intern care se aplică diferitelor stadii ale duratei de utilizare a unui bun şi. 7.1. În temeiul prezentului contract.3. care poate crea confuzii cu eticheta ecologică sau poate dăuna integrităţii sale. iar beneficiarul este obligat să i le furnizeze.1. Autoritatea Competentă. Cu excepţia cazurilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 3. Art. a unui serviciu. 3. 2.2.1. pot. Autoritatea Competentă. 3 Controlul calitatii: 3. să solicite accesul în sediile beneficiarilor sau în orice parte a acestora din urmă.5. Art. 4 Confidentialitatea: 4.2. Beneficiarul se angajază să folosească eticheta ecologică numai în ceea ce priveşte produsul menţionat la art. inclusiv autorităţile publice abilitatenu pot divulga şi nici utiliza în alte scopuri decât în cele referitoare la prezentul 48 . Beneficarul suportă cheltuielile pentru controlul conformităţii până la o sumă rezonabilă. 2. inclusiv autorităţile publice abilitate în acest scop. în orice moment rezonabil şi fără preaviz. Art. orice invocare sau utilizare a oricărei etichete sau mărci aplicate. efectuate de către Autoritatea Competentă conform dispoziţiilor prezentului articol. beneficiarul este răspunzător de utilizarea etichetei ecologice în ceea ce priveşte produsul.

Dacă Autoritatea Competentă consideră că beneficiarul a încălcat una dintre condiţiile de utilizare sau dintre dispoziţiile prezentului contract. Autoritatea Competentă. 3 din prezentul contract 4. 1. Autoritatea Competentă ia toate măsurile rezonabile pentru a proteja documentele care îi sunt încredinţate împotriva falsificării şi deturnărilor. inclusiv autorităţile publice abilitate. pentru a-lîmpiedica să continue să utilizeze această etichetă. iar Autoritatea Competentă nu este informată despre aceasta. acesta trebuie să informeze Autoritatea Competentă în această privinţă şi să se abţină de la utilizarea etichetei ecologice până când aceste condiţii de utilizare sau dispoziţii nu sunt respectate. 49 .3. 5. 6.1. În plus. Autoritatea Competentă poate distruge documentele. 9.1. Art. nu pot fi făcute responsabile de pierderile sau daunele eventuale suferite de către beneficiar din cauza acordării sau utilizării etichetei ecologice.contract informaţiile de care ei au avut cunoştinţă în cursul evaluării unui produs în vederea acordării etichetei ecologice sau în cursul controlului de conformitate efectuat conform dispoziţiilor art. Autoritatea Competentă. de exemplu în ceea ce priveşte publicitatea.2.1. Dacă beneficiarul îşi dă seama că nu îndeplineşte condiţiile de utilizare sau că nu respectă dispoziţiile art.2. nu pot fi făcute responsabile de pierderile sau daunele eventuale suferite de către un terţ din cauza acordării sau utilizării etichetei ecologice. La sfârşitul acestei perioade.1 – 3. Autoritatea Competentă ia toate măsurile raţionale pentru a proteja documentele care îi sunt încredinţate împotriva distrugerii materiale pe durata unei perioade de cel puţin trei ani socotiţi de la data expirării prezentului contract.2. 4.inclusiv măsurile prevăzute la art. Beneficiarul nu poate include eticheta ecologică în nici o garanţie de calitate sau conformitate a produsului menţionat la art. inclusiv autorităţile publice abilitate. 6. 5 Suspendarea si retragerea: 5. Art. 6 Limitele responsabilitatii si despagubirea: 6.3. Autoritatea Competentă are dreptul să suspende sau să retragă autorizaţia de utilizare a etichetei ecologice eliberată beneficiarului şi să ia măsurile necesare.

4. Autoritatea Competentă poate informa beneficiarul despre toate reclamaţiile formulate împotriva produsului căruia îi este acordată eticheta ecologică şi poate cere beneficiarul să le răspundă. 8 Reclamatiie 8.2. Beneficiarul despăgubeşte Autoritatea Competentă. Orice răspuns oferit de către beneficiar în temeiul unei cereri redactate în conformitate cu pct. a redevenţelor nu va fi acordată beneficiarului. 8. Art.6. inclusiv în caz de reclamaţie prezentată de către un terţ. Dacă contractul este suspendat sau reziliat înainte de expirarea sa. nici o restituire. inclusiv autorităţile publice abilitate trebuie să le sufere din cauza utilizării cu bună credinţă de către Autoritatea Competentă a informaţiilor sau documentaţiei furnizate de către titular.3 şi 9.4. Art.2. Beneficiarul se angajează să plătească Autorităţii Competente una sau mai multe redevenţe pentru utilizarea etichetei ecologice pe produsul vizat la punctul 1. În cazul nerespectării de către beneficiar a uneia dintre condiţiile de utilizare sau dispoziţiile prezentului contract în sensul pct. daune sau răspunderi pe care Autoritatea Competentă. Utilizarea etichetei ecologice este condiţionată de plata tuturor redevenţelor corespunzătoare în timp util. 5. fie de către beneficiar.1. Autoritatea Competentă poate să nu dezvăluie beneficiarului identitatea reclamantului. (data şi referinţele complete) şi anexate prezentului contract. în caz de pierderi. 9. la prima dintre cele două scadenţe. furnizate de către Autoritatea Competentă la …. 3 şi 5. 7 Redeventile: 7.1 nu trebuie să aducă atingere drepturilor sau obligaţiilor Autorităţii Competente incluse la art.1 pentru perioada de utilizare fixată în prezentul contract. 7. Cu excepţia cazurilor prevăzute la punctele 9. prezentul contract se aplică începând cu data semnării sale până la (…) sau până la data expirării criteriilor pentru categoria de produse. totală sau parţială. Art. Autoritatea Competentă poate considera această infracţiune ca dându-i dreptul.2.2.2. 9 Durata contractului si legile aplicabile: 9..1. conform regulilor referitoare la redevenţe în vigoare la semnarea contractului. 9. fără a aduce 50 .1. fie de către Autoritatea Competentă. 8.

Următoarele anexe fac parte integrantă din prezentul contract: . 1. respectând un preaviz de trei luni. cu cel puţin trei luni înainte. 9.2. Dacă validitatea criteriilor privind categoria de produse menţionate la pct. 1980/2000 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iulie 2000 privind elaborarea unui sistem comunitar revizuit de acordare a etichetei ecologice .3. 9.2. care sunt deţinute de către beneficiar sau de către alţi agenţi. 9. având data care figurează la pct. până la şase luni după expirarea contractului pe stocurile fabricate înainte de data expirării. Beneficiarul poate pune capăt contractului. de a înceta contractul. Această ultimă dispoziţie nu se aplică în cazul în care contractul a fost reziliat din motivele prevăzute la pct. 1.un exemplar al Regulamentului (CE) nr. cuprinzând cel puţin menţiunea detaliată a numelor şi/sau a numerelor de referinţă interne ale fabricantului. locurile de fabricare şi/sau numerele de înregistrare ale licenţei etichetei ecologice. Eticheta ecologică poate fi afişată.4.specificaţiile produsului. litigiile dintre Autoritatea Competentă şi beneficiar sau reclamaţiile formulate de către una dintre părţi împotriva alteia în cadrul prezentului contract sunt supuse legislaţiei în vigoare în statul membru sau în regiunea unde îşi are sediul Autoritatea Competentă şi jurisdicţiei tribunalelor statului membru sau regiunii în care se găseşte Autoritatea Competentă. 9.6. În lipsa unei reglementări prin bună înţelegere. că contractul este în mod automat reînnoit pentru durata de validitate a criteriilor referitoare la categoria de produse.1 şi în anexa prezentului contract pentru etichetare şi nici în scopuri publicitare. La expirarea prezentului contract. 51 . 9. cu toate acestea. prin scrisoare recomandată adresată beneficiarului. perioadă care va fi hotărâtă de către Autoritatea Competentă.5.1 este prelungită fără modificări pentru o perioadă dată şi dacă Autoritatea Competentă nu a dat niciun aviz scris de reziliere cu cel puţin trei luni înainte de expirarea validităţii criteriilor referitoare la categoria de produse şi a prezentului contract. 5.1. 9. Autoritatea Competentă informează beneficiarul. beneficiarul nu mai poate utiliza eticheta ecologică pentru produsul indicat la pct.atingere dispoziţiilor pct. prin scrisoare recomandată adresată Autorităţii Competente.

. Produsul trebuie . 52 ................................ (privind criteriile referitoare la categoria de produse).. pe intregul sau ciclu de viata.... Beneficiar Reprezentant ..in colaborare cu FEA..... Ştampila autorităţii competente .. sau cu alb pe fond negru: Redactat în ..un exemplar al Hotărârii Guvernului nr…... 3.. in acelas timp..inca din anul 1978.. astfel incat sa poata fi inscris in catalogul ’’Blue Angel’’ si sa poata obtine marca de produs ecologic..... Semnătura legalizată..... Cu prilejul acestei analize sa iau in considerare implicatiile posibile ale produsului asupra mediului....... Produsul respectiv este in prealabil examinat si evaluat de catre Institutul pentru securitatea produsului si marcarea (Institute for Product Safety and Labelling-RAL) ... .....Redactat în ....... cu negru pe fond alb......... indicând în mod expres că eticheta trebuie să fie imprimată în două culori (verde pantone 347 şi albastru pantone 279)... Autoritatea competentă.. realizate de Organizatia consumatorilor pentru testarea calitatii(Consumer Quality Test Organization). Reprezentant .ca raspuns la intensificarea preocuparilor ecologice ale consumatorilor . sa corespunda cerintelor privind indeplinirea functilor sale de baza in utilizarea si cerintelor de securitate....... a fost introdus in Germania ... fiind supus si unei testari independente . la data de ... Acest sistem este patronat de Agentia Federala a Mediului(German Federal Environment Agency -FEA)..1 Sistemul national de marcare ecologica produselor Primul sistem de marcare ecologica a produselor .... la data de ......specificaţiile etichetei ecologice....denumit ’’Blue Angel’’......... inclusiv ale procesului de fabricatie.Semnătura legalizată... stampila beneficiarului..... care decide daca un produs indeplineste conditiile de performanta ecologica stabilite .

Pana in prezent . Sistemul german de marcare ecologica a produselor a fost preluat . pe baza unui contract de trei ani.7 Marca ecologica “Blue Angal” Germania Decizia finala este luata de juriul pentru marcare ecologica (Environmental Label Jury) din cadrul FEA. in conditiile achitarii unor taxe anuale relativ scazute. ulterior.Olanda. Toate ambalajele destinate colectarii prin acest sistem sunt prevazute cu marca “Der Grune Punkt”.Franta si Marea Britanie.Fig. Marcarea respectiva este reprezentata pe eticheta produsului .in cadrul asa numitului “Duales System”. produse chimice de uz casnic.grupate in 64 de categorii. infintat in anul 1990. cu integrarea consumatorului in procedura de colectare stabilita de industrie. acumulatori auto. de o serie de tari printre care Danemarca. produse care nu contin clorofluocarboni . fiind insotita de prezentarea motivelor pentru care produsul este considerat compatibil cu mediul inconjurator. produse peliculogene cu efect poluant scazut etc.apoi. impreuna cu RAL. incheiat cu RAL. data publicitatii. 53 .au fost stabilite criterii de performanta ecologica pentru circa 3600 de produse . sistemul are ca scop finantarea si gestionarea colectarii si reciclarii ambalajelor. printre care : produse realizate din materiale reciclate. Intreprinderile solicitante obtin dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic. in Germania a fost introdusa si o marca ecologica pentru ambalaje “Der Grune Punkt” . decide care este .

Fig.precum si opiniile consumatorilor referitoare la produsul respectiv.denumit “Environmental Choise”.ambalajele din impact sa fie prevazute obligatoriu cu marca “Der GrtinePunkt”.pentru a fi acceptate in cadrul sistemului de colectare “Duales System”.8 Marca ecologica”Der Grune Punkt” Se prevede ca . materiale de constructii din celuloza reciclata si ulei lubrifiant reciclat. 54 .exista stabilite criterii de performanta ecologica pentru 18 caregorii de produse. dreptul de aplicare a marcii ecologice se acorda pe baza unor criterii foarte strictre . In anul 1988 a fost introdus un sistem de marcare ecologica a produselor in Canada .luand in considerare intregul ciclu de viata al produsullui . In prezent . Fig.ceea ce inseamna ca ambalajele respective trebuie sa fie reciclabile sau corespunzatoare pentru incinerare. au fost luate in considerare trei catrgorii de produse si anume produse obtinute din materiale plastice reciclate. Intr-o prima etapa.9 Marca ecologica”Environmental Choice Canada” Prin acest sisten.

in domenii specifice. coordonat de Oficiul Eco-Mark.in anul 1989. un organism independent.pe baza unui contract pe doi ani. In prima etapa .Intreprinderile solicitante suporta cheltuielile pentru testarea produselor in cauza si o taxa pentru dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic. Coordonarea acestui sistem de marcare ecologica este asigurata de Consiliul pentru problemele mediului inonjurator (Environmental Choise Board).Finlanda si Islanda) sistem coordonat de un Consiliu(Nordic Council). in conditiile achitarii taxelor corespunzatoare. printre care cele obtinute din materiale plastice reciclabile .comun pentru toate tarile europene nordice (Norvegia. Acest Consiliu a mandatat Asoceatia Canadiana de Standardizare (CSA) sa se ocupe . de testarea acceptabilitatii ecologice a produselor. constituit de Ministrul Federal al Mediului (Federal Minister of the Environment). din cadrul Agentiei Mediului(Environment Agency of Japon) Fig. In Japonia a fost introdus un sistem de marcare ecologica a produselor .au fost luate in considerare unele produse de uz casnic.Suedia. 55 .10 Marcarea ecologica “Eco-Mark Japonia” Dreptul de aplicare a marcii ecologice “Eco-Mark” se acorda intreprinderilor .ambalajele tip aerosol etc. pana in prezent au fost stabilite criterii de performanta ecologica pentru 22 de categorii de produse (circa 400 de produse). Tot in anul 1989 a fost stabilit un sistem de marcare ecologica a produselor .

2Preocupari introducerea produselor 56 unui in sistem Uniunea unitar Europeana privind a de marcare ecologica . 3.11 Marcarea ecologica in Tarile Nordice Decizia privind acordarea dreptului de aplicare a marcii ecologice se ia la nivel national. In Marea Britanie.Intr-un recent raport al “Enveronmentul Data Service ” din Marea Britanie . asemanator sistemului german “Blue Angel”.pentru bunurile de consum. un sistem de marcare ecologica a produselor.se apreciaza ca marca de produs ecologic stimuleaza constiinta ecologica a consumatorului si exercita asupra industriei o presiune considerabila.pe baza unui contract incheiat pe trei ani. Se considera ca acest sistem se bazeaza pe cele mai avansate tehnice de analiza a ciclului de viata a produselor.asiguransuse o supraveghere foarte stricta a respectarii conditiilor. guvernul a hotarat. prin echipa de experti constituite in acest scop.a fost introdus.Pentru operationalizarea sistemului s-a hotarat constituirea unui consiliu al expertilor. de asemenea. Dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic se acorda intreprinderilor solicitante . In acest scop a fost infiintat Grupul National Consultativ pentru marcarea ecologica (National Advisory Group on Environmental Labelling-NAGEL) .Fig. denumit Consiliul Marii Britanii pentru ecomarcarea (UK Eco-labelling Board). in anul 1991. introducerea unui sistem de marcare ecologica . nepoluate. In Franta . de natura s-o determine sa realizeze cat mai multe produse “curate ”. autorizatia obtinuta fiind recunoscuta si in celelalte tari.

fiind stabilite pe baza analizei intregului ciclu de viata. care regrupeaza reprezentanti ai industriei. pana la reintegrarea in natura sau valorificarea lor . sunt implicate comitetele nationale de atribuire a marcii de produs ecologic . desemnt in acest scop . inclusiv celor importate in UE din tarile terte. poluarea si degradarea solului. mai mult sau mai putin compatibile din punct de vedere al criteriilor care au stat la baza lor . dreptul de aplicare a marcii fiind acordat de un comitet national . in etapele mentionate. se are in vedere asigurarea unei informari corecte a consumatorului din tarile member ale UE . De asemenea . in fiecare din tarile UE. aplicabile sunt specifice fiecarei categorii de produse. pe intregul lor ciclu de viata. contaminarea apei si a aerului . 880 a Consiliului UE din 23 martie 1992 . a devenit necesara elaborarea unui cadru legislative armonizat si in acest domeniu. consumul de energie si de resurse naturale . organizatiilor ecologice un comitet de 57 . sanatatii si la protectia mediului inconjurator. in etapa post–utilizarii. care introduce un sistem comunitar de marca ecologica.nivelul zgomotelor .Un prim pas s-a facut prin Reglementarea ( CEE) nr. Analiza include si impactul ambalajului asupra mediului.efectul asupra ecosistemelor.In procesul stabilirii criteriilor ecologice. din etapa conceptiei-proiectarii . In fiecare din aceste etape se recomanda sa fie luate in considerare urmatoarele aspecte ecologice : impactul ambiental al deseurilor rezultate .In conditiile proliferarii unor sisteme nationale de marca ecologica a produselor.Sistemul comunitar de marca ecologica este conceput ca un sistem voluntar . comertului. Criteriile de performanta ecologica . privind caracteristicile ecologice ale produselor care se comercializeaza pe piata comunitara.Sistemul este aplicabil tuturor produselor . Prin acest sistem se urmareste promovarea produselor care au un impact ambiental mai redus . specifice diferitelor categorii de prdsuse. Produsele in cauza trebuie sa fie conforme reglementarilor din UE referitoare la productia vietii. forumul consultiv de la Bruxelles.

alcatuit din reprezentanti ai tarilor UE. specifice fiecarei grupe de produse.astfel. organizatiilor ecologice si de un comitet de reglementare. forumul consultativ de la Bruxelles care cuprinde reprezentanti ai industriei. 13 in cazul ca produsul sau ambalajul contine hartie sau carton reciclat utilizat. Criteriile sunt traduse in termini tehnici de organismul national competent si sunt adoptate de Comitetul de reglementare. format din specialisti din fiecare tara membra in UE. produsele prezentate de organismele nationale competente. Fig. pentru cele reciclabile se pun marcile din figura nr.In cadrul acestui proces.reglementare. se face de catre conitetele nationale de atribuire a marcii. In UE s-au adoptat marci ecologice si pentru produse si ambalaje reciclabile. organizatiile consumatorilor. sunt examinate si se decide care criterii ecologice trebuie definite si aplicate.12 Marci care indica absenta freonului Stabilirea criteriilor ecologice. comertului. 58 .

detergenti. Din 1995 s-a interzis folosirea freonilor in aerosoli.se face cu marci prin care se atrage atentia consumatorilor ca produsul respective nu contine freoni(CFC).In unele state s-au introdus marcaje ce prezinta consumatorului unele caracteristici de mediu ala produsului ambalat .Fig. putand fi aplicat atat de producator . Acest tip de eco-eticheta este present pe un numar din ce in ce mai mare de produse.13 Marcarea produselor sau ambalajelor reciclabile Marcarea ecologica a aerosolilor . Semnificatia marcii este impactul redus al produsului sau ambalajului acestuia asupra mediului. produse electrocasnice si electrice etc. cu exceptia unor aerosoli medicali. vopsele.a caror ambalaje prezinta exploziile . hartie.dar si de distribuitor. 59 . Fig.14 Marci de tip info-media Marca ecologica europeana este cea mai importanat si se aplica pe produse textile. incepand cu faza de proectare si pana la faza postconsum.

ci la toate declaratile de mediu. Standardele ISO 14021 cuprind patru elemente”cheie”” 60 . aplicate voluntar pe produse sau facute publice prin reclama.Fig. pe internet etc.care sa stimuleze imbunatatirile de mediu.deci sa fie clare si verificate. Marcarea ecologica face obiectul standardelor Standardul ISO 14021”Declaratii si etichetare de mediu”. Aceste declarati de mediu.trebuie sa conduca la urmatoarele beneficii: -cresterea puterii consumatorilor. datorita exigentelor ecologice stabilite de organismele comunitare.El nu se refera doar la ambalaje . Perioada pentru care este atribuita este de trei ani. este primul accord international in probleme care trateaza etichetarea la scara globala. -declaratile sa nu induca in eroare .15 Marca ecologica europeana Dreptul de aplicare a acestei marci se obtine greu.aparut la sfarsitul anului 1999. in viziunea ISO 14021 . -cresterea posibilitatii consumatorilor de a face alegeri pe baza unor infirmatii precise. a testelor la care sunt supuse produselor respective. dupa care producatorul trebuie sa-si reinoiasca cererea.

61 . In Romania prin transpunerea Regulamentului nr. -cerinte specifice pentru anumite declaratii.-cerinte de baza. care se aplica tuturor declaratilor de mediu.1980/2000/EEC privind stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice .728/2000/EEC referitoare la stabilirea tarifelor pentru solicitarea taxelor anuale pentru etichetare ecologica a fost elaborata Hotararea Guvernamentala nr. a Deciziei nr. sa nu induca in eroare sau sa conduca la greseli de interpretare sa sa fie verificate.166/08/03/2002. deoarece multe declaratii de mediu pentru produse nu se fac folosind cuvinte si simboluri. Ele trebuie sa fie clare. intrucat se stie ca unele declaratii de mediu sunt mai fregvent folosite decat altele. -cerinte pentru evaluarea si verificarea declaratilor de mediu. 189 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice din 28 februarie 2002. pentru ca declaratile trebuie verificate inainte de a fi publicate. publicata in Monitorul Oficial nr. -utilizarea simbolurilor. 729/2000/EEC privind contractul cadru referitor la conditile de utilizare a etchetei ecologice si a Deciziei nr.

-realizarea incercarilor pe produse de catre industrile specializate recomandate de Ministrul Mediului siGospodaririi Apelor si/sau de catre alte institute care detin laboratoare acreditate.16 Sistemul unitar de acordare a etichetei ecologice in Romania Pentru obtinerea etichetei ecologice agentii economici(fabricanti.Fig. importatori. prestatori de servicii comercianti) trebuie sa parcurga urmatoarele etape: -solicitarea etichetei ecologice la Ministrul Mediului siGospodaririi Apelor care reprezinta autoritatea competenta. -evaluarea performantelor produsului de catre autoritatea competenta(Ministrul Mediului siGospodaririi Apelor) care colaboreaza cu Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice in luarea decizilor 62 .

63 . Scopul regulamentului este ca problamaţile ecologice să nu ducă în eroare. la obiectivitate şi conţinutul clar (limpede).proclamaţii ecologice utilizând simboluri şi figuri. la controlabilitatea ei. care pot fi implementate de o organizatie in scopuri interne sau externe. evaluarea performantei de mediu. Acest regulament se ocupă de proclamaţii naturale cu text. Standardele Internaţionale referitoare la marcarea ecologica a produselor si ambalajelor in Uniunea Europeana: • ISO 14020:1998 Principii de bază pentru marcarea ecologică Acest regulament conţine principii de bază referitoare la precizia proclamaţiei.privind acordarea etichetei ecologice si cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului in vederea evaluarii gradului de eficenta cu care eticheta ecologica raspunde nevoilor de informare a consumatorului.3ISO 14000 Standardele ISO 14000 sunt standarde generale referitoare la sistemele de management de mediu destinate pentru tinerea sub control a impactului proceselor organizatiei in ansamblu. Eticheta de tipul II este acea proclamaţie care organizează şi asumă fără a consula o a treia parte. Aceste standarde definesc modele de sisteme de management de mediu. asupra mediului. • ISO 14021:1999 Marcarea ecologică – Declaraţia pe propria răspundere şi solicitarea marcării ecologice. ofera instrumente necesare pentru evaluarea conformitatii sistemului de management de mediu cu referentialul ales. -acordarea etichetei ecologice . analiza preliminara si evaluarea de mediu a amplasamentelor organizatiei. 3. precum şi cu metodele de analiză şi verificare şi apariţii noi de regulamente.Acest contract este prevazut in Hotrarea Guvernamentala 189/2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice. Dupa acordarea dreptului de utilizare a etichetei ecologice .autoritatea competenta incheie cu solicitantul un contract prin care se stabilesc conditiile de utilizare a acesteia.

în care o Organizaţie independentă validează produsul şi aprobă acordarea de potrivire ecologică conform regulamentului sistemului.17 Directii de actiune acoperite de ISO14000 Acest regulament se referă la sisteme de certificare voluntară.• • verificare • ISO 14022 .Simboluri pentru marcarea ecologică ISO 14023 .Metodologii de testare şi ISO 14024:1999 Marcarea ecologică – Principii directoare.Marcarea ecologică . 64 . practici şi criterii pentru programele de certificare – ghid pentru procedurile de certificare Fig.

Audit pentru declaratia de mediu Ghidul pentru auditul de mediu. Termeni si definitii Simboluri pentru marcarea ecologica Marcarea ecologica . Ghidul pentru auditul de mediu. Principii si practici generale Analiza ciclului de viata. Ghid pentru intreprinderi mici si mijlocii Sisteme de management de mediu. Ghid Indicatori ai performantei de mediu. Managementul programelor de audit Ghid pentru analiza preliminara de mediu Ghid pentru evaluarea de mediu a amplasamentului Principii de baza pentru marcarea ecologica Marcarea ecologoca. Ghid general privind principiile. Evaluarea imbunatatirii ciclului de viata Managementul de mediu.3 ISO 14012 ISO 14013 ISO 14014 ISO 14015 ISO 14020 ISO 14021 ISO 14022 ISO 14023 ISO 14024 ISO 14031 ISO 14032 ISO 14040 ISO 14041 ISO 14042 ISO 14043 ISO 14050 ISO 14060 Denumirea Standardului Sisteme de management de mediu. Metodologia analizei Analiza ciclului de viata. ghid pentru procedurile de certificare Evaluarea performantelor de mediu. Standardul ISO 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 ISO 14001 ISO 14002 ISO 14004 ISO 14010 ISO 14011 ISO 14011. Auditul de conformitate Ghidul pentru auditul de mediu. Declaratia pe propria raspundere si solicitarea marcarii ecologice. specifici pentru industrie Analiza ciclului de viata.2 ISO 14011. Principii generale Ghidul pentru auditul de mediu. sistemele si tehnicile de aplicare Ghidul pentru auditul de mediu. Principii directoare. Auditarea sistemelor de management de mediu. Evaluarea impactului de mediu in etapele ciclului de viata Analiza ciclului de viata.Nr. practici si criterii pentru programele de certificare. Specificatie si ghid de utilizare Sisteme de management de mediu. Proceduri de audit. Termeni si definitii Ghid pentru includerea aspectelor de mediu in standardele de produs 65 . Criterii de calificare pentru auditori interni Ghidul pentru auditul de mediu.Metodologii de testare si verificare Marcarea ecologica. crt.

in principal . defineste o serie de practici prin care se urmareste sa se asigure marcarii de catre o terta parte credibilitate si caracter nediscriminatoriu . -Tipul III: etichete obtinute prin certificare de terta parte. . o terta parte acorda licenta care autorizeaza folosirea etichete ecologice pentru produsele ce indica preferabilitatea de mediu general a produsului in cadrul categoriei de produse bazate pe consideratiile ciclului de viata. comercianti sau alte parti interesate va putea avea diferite forme: simboluri grafice .Fig. un inscris care sa insoteasca produsul. In cazul marcarii ecologice tip II se predeve ca .respectarea principilor de baza stabilite pentru toate schemele de marcare ecologica. sub categorii ai parametrilor stabiliti de o parte si bazati pe analiza ciclului de viata si verificata de aceasta sau de catre o alta terta 66 . astfel incat sa se evite excluderea produselor considerate acceptabile din punct de vedere ecologic in tara de origine.luarea in considerare a cerintelor referitoare la mediu. O asemenea declaratie va putea fi facuta si in cadrul mesajelor publicitare referitoare la produs.definirea categoriilor de produse si a criteriilor ecologice pentru fiecare categorie . declaratia data de producatori . Proiectul de standard referitor la marcarea ecologica tip I. Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a identificat 3 tipuri de etichete voluntare: -Tipul I : volunatra bazata pe o schema multicriteriala. sunt avute in vedere urmatoarele elemente: . -Tipul II:autodeclaratii ecologice informative. Pentru marcarea ecologica tip III. .Acestea sunt programe voluntare care ofera informatii de mediu cantitative asupra produsului. ale tarii de origine a produsului. . mentionate pe produs sau pe ambalaj .18 Standardele Internationale referitoare la managementul de mediu Exista o diversitate de etichete ecologice voluntare.stabilirea unor proceduri nediscriminatorii din punct de verificare pentru marcarea ecologica. elaborarea de standard se afla in faza incipienta.

ofera recomandari privind metodologia acestei analize(ISO 14041) . Aceasta permite identificarea modului de reducere a impactului negativ asupra mediului al produsului de-a lungul ciclului său de viaţă. Milieuker. Acesta se atinge prin urmărirea traiectoriei naştere-moarte (de la achiziţia de materii prime folosite la fabricarea produsului până la scoaterea sa din uz). distribuţie (ambalarea produsului şi transportul său de la locul unde a fost produs la utilizator). Multe alte programe au fost create la mijlocul anilor ’90 . Prin analiza ciclului de viaţă se identifică acele aspecte particulare ale produsului care au un impact semnificativ asupra mediului. Scopul acestei analize este identificarea şi cuantificarea tuturor impacturilor de mediu asociate unui produs.parte calificata. din perspectiva exigentelor ecologice pe care trebuie sa le 67 . manufacturarea componentelor şi transportul lor la locul de producţie. precum Nordic Swan. alte întreprinderi sau administraţie publică). utilizare (utilizarea efectivă în gospodării.Prima initiative de acest fel a fost Blue Angal in Germania.evaluarea impactului de mediu in etapele ciclului de viata (ISO 14042) si a progreselor inregistrate(ISO 14043). Analiza este astfel conceputa inca sa reprezinte un instrument pentru fundamentarea decizilor in elaborarea planurilor strategice ale organizatiei. pentru proectarea proceselor si produselor. Întreprinderea poate să-şi focalizeze eforturile pe acele aspecte care reduc/minimizează impactul produsului asupra mediului. Perspectiva ciclului de viaţă oferă un cadru sistematic care permite analiza tuturor impacturilor asupra mediului asociate unui produs de-a lungul vieţii sale. de la achiziţia de materii prime (naşterea produsului) până la scoaterea sa din uz (moartea produsului).European Union Ecolabel. Standardele definesc principiile generale ale analizei ciclului de viata(ISO 14040) . scoatere din uz (sfârşitul vieţii produsului). Green Seal. etc Analiza ciclului de viaţă este un instrument pentru identificarea şi analizarea diferitelor impacturi asociate cu stadii particulare din viaţa unui produs. care a inceput sa functioneze din 1978 si acum acopera peste 4000 de produse. procesarea materiilor prime şi asamblarea componentelor pentru obţinerea produsului finit). ca si pentru evaluarea metodelor de fabricatie alternative. în diferitele faze ale ciclului său de viaţă: preproducţie (obţinerea materiilor prime necesare.

-identificarea tipului de impact: local. Înainte de demararea procesului de analiză statistică. -analiza comparată între produsul întreprinderii şi cel al concurenţilor. Definitivarea standardelor ISO 14000 . -identificarea standardelor de calitate. referitoare la analiza ciclului de viata . in egela masura. regional.interpretarea rezultatelor în funcţie de scopul analizei ”6. -analiza ultimei funcţii de producţie existente şi a modului în care aceasta mai satisface actualele cerinţe. este ingreunata de complexitatea unei asemenea analize si de lipsa instrumentului metodologic necesar pentru evaluarea impactului de mediu al proceselor si rezultatelor acestora. trebuie urmaţi câţiva paşi preliminari: -formarea echipei de lucru. -analiza principalelor caracteristici de mediu asupra cărora se concentrează întreprinderea.Analiza ciclului de viaţă – Principii si practici generale. Ea poate servi. cu ajutorul metodelor statistice. -stabilirea modului de diseminare a rezultatelor. Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO) defineşte analiza ciclului de viaţă ca „o tehnică pentru analiza aspectelor de mediu şi a impacturilor potenţiale asociate unui produs prin: -evidenţierea şi inventarierea inputurilor şi outputurilor relevante ale sistemului. global. . 68 . Istoric privind elaborarea standardelor ISO 14000 In anul 1991 Organizatia Internationala de Standardizare ISO a constituit Grupul Strategic Consultativ privind Mediul Inconjurator (Strategic Advisiry Group 6 ISO 14040 . ca baza pentru marcarea ecologica sau pentru stabilirea indicatorilor de evaluare a impactului de mediu. -evaluarea impacturilor asupra mediului asociate acestor inputuri şi outputuri. -stabilirea ţintelor care se doresc a fi atinse. -identificarea obiectului analizei: produs nou sau produs existent.satisfaca. -verificarea existenţei unor studii similare care să permită comparaţii.

In anul 1992 a fost elaborat primul standard in domeniul managementului de mediu. in care se precizeaza ca in implementarea unui sistem de management de mediu este importanta prevenirea si nu detectarea efectelor negative ale proceselor si rezultatelor acestora asupra mediulu.on Environment) care sa cerceteze oportunitatea elaborarii unor standarde referitoare la managementul de mediu. Pentru armonizarea standardelor existente. de Institutul Britanic de Standardizare (British Standards Institution BSI). care sa cerceteze oportunitatea elaborarii unor 69 . In 1993.Sistemul de management de mediu (Environmental Management Systems).Termeni si definitii (Terms and Definition).Evaluarea performantei de mediu (Environmental Performance Evaluation).Audit de mediu (Environmental Auditing). In cadrul Comitetului Tehnic ISO 207 sunt infiintate sase subcomitete carora le revine responsabilitatea elaborarii de standarde referitoare la: . produsele si serviciile organizatiei ce interactioneaza cu mediul. care sa faciliteze comertul international. . In anul 1991 . precum si faptul ca trebuie luate in consideratie toate procesele. s-a infiintat Comitetul Tehnic ISO/CT 207 "Managementul de mediu". . 2. la recomandarea Strategic Advisiry Group on Environment. asigurand un sistem unitar de referinta in acest domeniu. La prima sa reuniune s-a hotarat elaborarea unor standarde internationale de mediu in doua scopuri principale: 1. .Analiza ciclului de viata (Life Cycle Assessment). . In anul 1994 a aparut a doua versiune a standardului "Specificatie pentru sistemele de management de mediu".Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a constituit un Grup Strategic Consultativ privind Mediul Incinjurator (Strategic Advisory Group on Environment). Pentru a oferi organizatilor un instrument care sa conduca la imbunatatirea performantei lor de mediu si evaluarea progreselor inregistrate. intitulat "Specificatie pentru sistemele de management de mediu". -Marcare ecologica (Environmental Labelling).

3.in principiu . in fiecare din etapele acestui ciclu. 2)standarde referitoare la aspecte de mediu ale produselor si servicilor. Standardele ISO14000 referitoare la aspectele de mediu ale produselor si servicilor se refera . 3. pentru “aspecte de mediu in standardele de produse”.standarde referitoare la managementul de mediu. 1 1. luandu-se in considerare efectele posibile asupra mediului.în funcţie de costurile de procesare acesteia. Orice cerere de acordare a etichetei ecologice este supusă plăţii unei taxe.300 euro.la marcarea ecologica si la analiza ciclului de viata a produselor. Cele referitoare la marcarea ecologica sunt proectate pentru a fi utilizate in scopul demonstrarii de catre furnizor a caracteristicilor ecologice ala produselor. Taxa pentru depunerea cererii se reduce cu 25 % atât pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. Standardele ISO 14000 pot fi grupate pe doua categorii principale: 1)standarde referitoare la sistemele de management de mediu. Taxa maximăse fixează ca fiind echivalentul în lei a 1. Standardele ISO 14000 referitoare la marcarea ecologica a produselor si servicilor au ca scop sa ofere o modalitate recunoscuta international de evaluare a caracteristicilor ecologice ale produselor si de informare a consumatorului privind caracteristicile respective. a carui prima reunuine s-a desfasurat in anul 1993. va servi analiza ciclului de viata a produselor . 2 Taxa minimă se fixează ca fiind echivalentul în lei a 300 euro. cât şi pentru producătorii şi prestatorii de sevicii din 70 . La recomandarea acestui grup s-a infintat comitetul tehnic TC 207 “Managementul de mediu”.4Costurile pentru obtinerea marci ecologice(ecoeticheta) Stabilirea taxelor pentru cererile de acordare a etichetei ecologice şi a taxelor anuale: Art. Ca instrument de evaluare a acestor caracteristici. In cadrul comitetului tehnic TC 207 a fost infintat si un grup de lucru.

Taxa anuală se reduce cu 15 % pentru operatorii economici înregistraţi conform Ordinului ministrului agriculturii. Taxa anuală maximă se fixează ca fiind echivalentul în lei a 25. Acestea se bazează pe preţul de livrare. cât şi pentru producătorii şi prestatorii de sevicii din ţările în curs de dezvoltare.15 % din volumul anual al vânzărilor produsului care a obţinut eticheta ecologică în cadrul Comunităţii. 4. 7. Cele două reduceri sunt cumulative şi se aplică atât taxei minime cât şi celei maxime. Operatorii economici certificaţi conform normei SR EN ISO 14001:2005 au obligaţia să demonstreze în fiecare an respectarea acestui angajament. dacă produsul pentru care s-a acordat statutul ecologic este un bun. Operatorii economici recunoscuţi în cadrul sistemului comunitar de audit şi 71 . Taxa anuală minimă se fixează ca fiind echivalentul în lei a 500 euro pe grupă de produse şi pe solicitant. dacă este vorba despre servicii. 2 1. 3. pădurilor. Taxa anuală se reduce cu 25 % pentru atât pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. 50/2004 privind Stabilirea procedurii de organizare şi coordonare a schemelor de management de mediu şi audit – EMAS în vederea participării voluntare aorganizaţiilor la aceste scheme cu modificările ulterioare sau ale standardului român SR EN ISO 14001:2005. Orice operator economic care a obţinut eticheta ecologică plăteşte autorităţii competente o taxă anuală pentru utilizarea acesteia. Cifrele care indică volumul anual al vânzărilor se bazează pe preţul de fabrică.ţările în curs de dezvoltare. Art. Taxa anuală se plăteşte începând cu ziua în care a fost acordată eticheta ecologică operatorului economic. 2. 5. Taxa anuală este egală cu 0.000 euro pe grupă de produse şi pe aplicant. Cele două reduceri sunt cumulative. apelor şi mediului nr. Această reducere se supune condiţiei caoperatorul economic să se angajeze explicit prin politica sa de mediu să asigure întreaga conformitate a produselor sale etichetate ecologic cu criteriile etichetării ecologice pe întreaga durată a valabilităţii contractului şi că acest angajament să fie de comun acord înscris în obiectivele ecologice detaliate. 6.

10. 11. Aceste texe nu include costuri de testare si verificare pe care aplicantii vor trebui sa le realizeze.management ecologic . Autoritatea competentă poate acorda reduceri maxime de 25 % primilor trei operatori economici din fiecare stat membru care obţin eticheta ecologică pentru o grupă dată de produse. Produsele rezultând din transformarea sau încorporarea semiproduselor care au făcut deja obiectul plăţii unei taxe anuale sunt supuse plăţii unei taxe corespunzând vânzărilor anuale ale produsului după ce s-au dedus costurile totale actualizate ale acestor semi-produse.in toate situatile . de asemenea. cu privire la taxa de aplicare si anuala pentru aplicarea si utilizarea etichetei ecologica : 72 . Art. Preturile produselor si servicilor ecologice sunt. 9. o altă etichetă ecologică în conformitate cu cerinţele generale ale standardului SR EN ISO 14024. 4 Adoptarea sau reexaminarea. Toate reducerile menţionate anterior sunt cumulative şi se aplică atât taxei minime. în cazul în care produsului respectiv i s-a acordat. a grupelor de produse care pot beneficia de eticheta ecologică a Uniunii Europene conform procedurii prevăzute în Regulament pot determina modificări în modul de aplicare a costurilor şi taxelor pentru o grupă de produse. 8. 3 Taxele pentru depunerea cererilor şi taxele anuale nu includ costurile încercărilor şi verificărilor necesare pentru produsele care fac obiectul cererilor. Urmatorul tabel ofera cateva preturi estimative . la nivelul Comunităţii. fără a depăşi în total 50 %.EMAS au obligaţia să furnizeze în fiecare an o copie a declaraţiei ecologice anuale verificate.stabilite cu ocazia noi decizie adoptata de Comisia Europeana la sfarsitul anului 2000. Aceste modificări trebuie să fieprevăzute explicit în hotărârile de Guvern privind stabilirea criteriilor ecologice pentru acea grupă de produse. Costurile acestor încercări şi verificări se suportă de către operatorii economici.mai mari decat preturile produselor/servicilor traditionale similare. cât şi taxei maxime. Art. Autoritatea competentă poate acorda o reducere de până la 30 %.

In cazul intreprinderilor mici si mijlocii.15% din volumul anual al vânzarilor produsului pe piata UE). La cele cinci milioane de lei se adauga costurile legate de testarea si verificarea produselor.Fig. costurile pentru obtinerea si afisarea etichetei ecologice sunt ceva mai mari (taxa de procesare .19 Taxa de aplicare si taxa anuala pentru eticheta ecologica In România. Obtinerea etichetei ecologice este supusa unor taxe si tarife de cinci milioane de lei (cheltuieli pentru procesarea solicitarii de obtinere a etichetarii ecologice). tariful se reduce cu 25%“.300 de euro. indiferent de numarul de produse care vor beneficia de aceasta eticheta. distribuitori. Agentii economici din Dolj (producatori. 73 .Potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Craiova. la nivelul UE.1. IMM-urile beneficiaza. Avantajele produselor cu ecoeticheta. la care se adauga 0. de asemenea. fie la un consum redus de energie si folosirea materialelor reciclabile in compozitie (la produsele de uz casnic). prestatori de servicii) interesati de obtinerea eco-etichetei trebuie sa se adreseze ministerului. fie la lipsa unor reactii alergice la utilizarea produsului (in cazul alimentelor sau al cosmeticelor). de o reducere de 25%. De reducere (15%) beneficiaza si companiile care au implementat sistemul de management de mediu certificat pe baza ISO 14001. Pentru atestarea calitatilor mentionate este necesar ajutorul unei firme specializate. autoritatea care acorda eticheta ecologica este Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA).300 .

mai adauga cateva sute de euro pe lista cheltuielilor. pentru obtinerea ecoetichetei.Costurile totale pot ajunge la 20. conceputa sa incurajeze afaceristi sa 74 .000 de euro pentru firmele mari.500 de euro. Pentru IMMuri. dar se reduc pana la 5. taxele de procesare a cererilor finale. daca o firma are nevoie de 10.000 de euro in anumite cazuri pentru microintreprinderi (inclusiv implementarea standardului ISO 14. dupa care primeste inapoi jumatate din bani de la minister. sprijina opt tipuri de activitati din industria prelucratoare.000 de euro. De exemplu. Este o schema facultativa.500 de euro si sa obtina o finantare temporara de la banca de 6. La aceste sume se adauga cele pentru investitii in echipamente si cele cu taxele propriu-zise de obtinere a certificarii. Capitolul 4 Modalitati de mercare ecologica in Uniunea Europeana comparativ cu Romania 4. care nu afecteaza mediul. Incepand cu anul in curs. fondurile disponibile fiind de 130 de miliarde lei. finantarea publica este de 65%. Finantarea este nerambursabila pentru 50% din valoarea proiectelor implementate (65% pentru IMM-uri). In fine.1Marcarea ecologica in Uniunea Europeana Eticheta ecologica a Uniuni Europene (Floarea Europeana). Daca finantarea este rambursabila ( 50% ) asta inseamna ca beneficiarul cheltuie intreaga suma necesara pentru obtinerea certificarii necesare ecoetichetarii. Eticheta ecologica comunitara nu se acorda pentru alimente si produse medicale. finantat de Ministerul Economiei si Comertului (MEC).a fost creata de Comisia Europeana in 1993 . trebuie sa contribuie net cu 3. exista un program de finantare pentru acoperirea acestor costuri.este o schema unica de certificare pentru a ajuta consumatorii sa distinga produsele si serviciile verzi. Programul de crestere a competitivitat ii produselor industriale.001).

precum si in cazul exporturilor de produse catre europa. Floarea se poate gasi in toata Euripa precum si in Norvegia.comercializeze bunuri si servicii care au un impact redus asupra mediului iar consumatorii europeni . acesata este obligatorie in cazul vanzarii de produse in Europa. Schema de eticheta ecologica europeana are 2 tinte: -de a oferi consumatorilor o evaluare de incredere si independenta a impactului asupra mediului a produselor. Fig. Toate statele Uniuni Europene au adoptat eticheta ecologica . -de a promova productia si utilizarea produselor care au un impact redus asupra mediului. Liechtenstein si Islanda. Eticheta ecologica europeana are un „pasaport ” care autorizeaza libera circulatie a produselor pe teritoriul european. avantajul principal al acesteia este dimensiunea sa europeana.20 Marca ecologica europeana 75 . produsele care au atribuita eticheta ecologica de catre un stat membru al Uniuni Europene poate fi folosit in toate celelalte state membre.inclusiv cumparatorii publici si privati. sa le identifice usor.

2Marcarea ecologica in Romania Scopul introducerii etichete ecologice este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului .in centru fiind scrise initialele „RO”. -rubrica 2 cuprinde textul descriptiv . fondul trebuie sa aibe obligatoriul culoarea alba.sub forma de cercuri. si frunze colorate in verde. Lungimea simbolului este de 40 de mm iar latimea de 30 de mm.care va fi scris integral cu negru cu font Times New Roman 12.20 Marca ecologica din Romania Eticheta ecologica este realizata de catre Imprimeria Nationala si prezinta urmatoarele elemente de securizare: 76 . Componentele R si O trebuie sa aibe aceasi dimensiune pe verticala care nu trebuie sa fie mai mica de 3 mm. Schema etichetei ecologice din Romania cuprinde doua rubrici: -ribrica 1cuprinde simbolul etichetei ecologice.pe parcursul intregului lor ciclu de viata . galben si albastru.in comparatie cu alte produse apartinand aceluias grup de produse.diametrele celor 6 cercuri trebuie sa aibe aceasi dimensiune care nu trebuie sa fie mai mica de 5 mm. Acesta este o floare pe fond alb cu 6 petale. Fig. colorate alternativ in rosu.4.

Un produs care poarta Lebada Nordica indeplineste standarde de mediu ridicate. Firmele care solicita o licenta pentru a folosi eticheta Lebada trebuie sa furnizeze rezultate de la teste independente pentru a dovedi ca aceste criterii au fost indeplinite. 4. • autodistrugere la rupere. comun pentru Suedia. Produsul trebuie sa prezinte caracteristici cel putin la fel de bune ca si alte produse similare. produsele de intretinere a automobilelor si produsele de curatire a textilelor. • cerneluri speciale de mare securitate. Consiliul Nordic al Ministrilor Consumatiei a introdus acest sistem de etichetare ecologic a produselor.generate de un soft. reprezentant peste 1100 de produse pentru care se considera ca etichetare ecologica este necesara si va fi benefica. fiind la fel de performant ca si celelalte produse destinate aceleiasi folosinte. Norvegia si Islanda. Lebada ia in considerare impactul produsului asupra mediului de la stadiul de materie prima pana la deseu – deci pe parcursul intregului ciclu de viata a produsului. criteriile sunt revizuire in mod repetat. Aceasta eticheta se regaseste cel mai des pe produsele de hartie. Eticheta este de obicei valabila trei ani.3Marca ecologica Lebada nordica Lebada Nordica este eticheta ecologica nordica oficiala. De asemenea Lebada stabileste criteriile referitoare la calitate si performanta. Simbolul verde este valabil pentru aproximativ 44 de grupuri de produse. • contine modele grafice constituite din curbe aparent intamplatoare. Pentru a se asigura ca un produs etichetat cu Lebada este mereu in varf din punct de vedere ecologic. 77 . In 1989. Lebada Nordica atesta ca un produs respecta mediul. Ca si ingerul Albastru.Finlanda. generate dupa modele matematice calculate dupa formule speciale. dupa care criteriile sunt revizuite iar firma trebuie sa solicite o noua licenta.• este autocolanta. Logo-ul demonstreaza ca un product este o buna alegere din punct de vedere ecologic.

Ingerul Albastru furnizeaza in mare masura ceea ce consumatorii doresc. ei pot creste considerabil potentialulpietei competitive pentru produsele si serviciile lor.sau prin simpla economie de energie. Beneficii pentru industrie. dar si pe produse care consuma benzina sau gaz. Povestea de succesa Ingerului Albastru continua de aproape 25 de ani. Peste 4000 de produse si servicii de la aproximativ 710 utilizatori de etichete din Germania si strainatate sunt indreptatite sa poarte Ingerul Albastru.4 Marca ecologica Ingerul Albastru Ingerul Albastru a fost lansat in Germania prin Agentia Federala de Mediu. Juriul de atribuire a etichetei ecologice si Institutul de Asigurare a Calitatii si Etichetare ecologica . Utilizand eticheta ecologica . Ingerul Albastru ajuta consumatorii sa economiseasca bani pentru ca hotarasc sa cumpere bunuri de calitate exceptionala si cu durata lunga de viata . Produsul etichetat ecologic este reevaluat la fiecare 2-3 ani. Poti folosi Ingerul Albastru ca instrument de marketing modern in comunicare si astfel da produsului tau un avantaj competitiv. Sistemul de etichetare ecologica include 80 de categorii de produse. De exemplu. Ingerul Albastru este diferit. Ingerul Albastru apare mai des pe produsele de hartie. Concluzi Bibliografie 78 . Beneficii pentru consumatori : Beneficiile Ingerului Albastru pentru consumatori sunt evidente: ele acorda indumare practica pentru a-i ajuta considerabil in selectarea si decizia a ceea ce sa cumpere.4. comertului si firmelor de mestesuguri posibilitatea sa–si documenteze competenta de mediu intr-un mod simplu si ieftinpentru toti. lacuri si vopsele. comert si firme de mestesuguri : Ingerul Albastru ofera industriei.

Anexe Anexa nr. 79 .3 Grupe de produse care pot primi eticheta ecologica.1 Fig.

2 Fig.Anexa nr.5 Eticheta ecologica europeana pe grupuri de produse 80 .

3 Fig.6 Eticheta ecologica comunitara /tara 10 martie 2005 81 .Anexa nr.

4 Fig. Etichete ecologice atribiute –total 235 Anexa nr.Tara/nr.16 Sistemul unitar de acordare a etichetei ecologice in Romania 82 .

4 Fig.17 Directii de actiune acoperite de ISO14000 Aneza nr.5 83 .Anexa nr.

Tipuri de ecoetichete existente in lume: INDIA -Ecomark COREEA DE SUD –Cleaner and Greener ZIMBABWE-Enviroment 2000 AUSTRALIA-Environmental Choice CANADA-Environmental Choice 84 .

Environmental Choice CANADA-Global Ecolabelling Network FILIPINE-Green Choice HONG KONG-Green Label ISRAEL.NOUA ZEELANDA.Green Label 85 .

Green Label THAILANDA.Green Seal BRAZILIA-Qualidade Ambiental 86 .Green Label TAIWAN.SINGAPORE.Green Msrk SUA.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful