UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

MARCAREA ECOLOGICA A PRODUSELOR SI AMBALAJELOR IN UNIUNEA EUROPEANA

COORDONATOR STIINTIFIC: PROF.UNUV. CEZAR MILITARU

Autor :

2007 BUCURESTI
MARCAREA ECOLOGICA A PRODUSELOR SI AMBALAJELOR IN UNIUNEA EUROPEANA 1

Introducere......................................................................................................pag Capitolul1:Calitatea produselor si ambalajelor element central al competitivitati ....................................................................................pag. 1.1Conceptul de calitate ....................................................................pag. 1.2Caracteristici de calitate................................................................ pag. 1.3 Factorii care influenteaza calitatea produselor............................ pag. 1.4Functiile calitatii........................................................................... pag. Capitolul2:Marcarea produselor si ambalajelor.............................................. pag. 2.1Conceptul de marca..................................................................... pag. 2.2Aparitia si dezvoltarea marcii....................................................... pag. 2.3Tipuri de marci..............................................................................pag. 2.4Functile marcii...............................................................................pag. 2.5Marcarea ecologica(ecoeticheta)................................................. pag. Capitolul 3:Cadrul legislativ si institutional privind marcarea si protectia marfurilor in Romania si Uniunea Europeana.................................pag. 3.1 Sistemul national de marcare ecologica produselor..................pag. 3.2Preocupari in Uniunea Europeana privind introducerea unui sistem unitar de marcare ecologica a produselor............................pag. 3.3ISO 14000...................................................................................pag. 3.4Costurile pentru obtinerea marci ecologice(ecoeticheta)..........pag. Capitolul 4:Modalitati de mercare ecologica in Uniunea Europeana comparativ cu Romania..................................................................pag. 4.1Marcarea ecologica in Uniunea Europeana................................pag. 4.2Marcarea ecologica in Romania.................................................pag. 4.3Marca ecologica Lebada Nordica .............................................. pag. 4.4 Marca ecologica Ingerul Albastru................................................pag. Concluzi ..........................................................................................................pag Bibliografie...................................................................................................... pag. Anexe............................................................................................................. pag.

INTRODUCERE:
2

Aderarea la Uniunea Europeana a Romaniei impune standarde stricte privind protectia mediului . Una din masurile pe care tara noastra a trebuit sa le adopte a fost si cea care se refera la stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice. Scopul acordari etichetei ecologice este acela de a promova produsele ecologice, care nu pot afecta mediul pe parcursul intregului ciclulu de viata , astfel incat de resursele mediului inconjurator sa se profitae o perioada cat mai indelungata. Eticheta ecologica este o actiune voluntara, promovearea produselor ecologice contribuie la utilizarea eficenta a resurselor protejand mediul, prin furnizarea catre consumatori a unor infornatii corecte, exacte despre produse. O eticheta ecologica poate sa faca referire la unul sau mai multe criterii, maxim trei, care protejeaza mediul. Eticheta ecologica se acorda anumitor grupe de produse printre care: masini de spalat vase, aparate frigorifice,detergenti pentru vase,detergenti pentru rufe,lacuri si vopsele pentru uz gospodaresc, vopsele de interior,lacuri, masini de spalat rufe,produse textile,incaltaminte etc. Autoritatea competenta care ecorda eticheta ecologica este Mediului si Gospodaririi Apelor ( MMGA). Deoarece etichetele ecologice constituie un atu pentru patrunderea exportatorilor din tarile in curs de dezvoltare pe piata UE, in Uniunea Europeana se utilizeaza ecoetichete in vederea atestarii conformitatii produselor respective cu standardele ecologice in vigoare. In general, produsele etichetate ecologic care provin din tarile in curs de dezvoltare au o pondere scazuta in totalul produselor cu ecoetichete, deoarece majoritatea etichetelor ecologice se aplica produselor pentru care tarile in curs de dezvoltare detin in comertul mondial doar o cota redusa pe piata. Producatorii finali din tarile membre ale UE pot utiliza materii prime care provin din tari in curs de dezvoltare. In cazul in care intentioneaza sa obtina ecoetichete, acestia cer furnizorilor de materii prime din tarile in curs de dezvoltare sa respecte criteriile ecologice. In mai multe tari din UE (de exemplu, in Germania si Belgia), se utilizeaza etichete ecologice obligatorii pentru ambalaje. Obligativitatea etichetarii 3 Ministrul

ambalajelor decurge, in acest caz, din obligatia pe care o au persoanele care raspund de ambalare de a participa la sistemele de colectare a acestora dupa folosire, conform Directivei UE referitoare la ambalaje si reziduurile de ambalaje. In UE exista mai multe sisteme nationale de etichetare ecologica marca ecologica “Blue Angal”, marca ecologica”Der Grune Punkt”, marca ecologica ”Environmental Choice”,marcarea ecologica “Eco-Mark”, ,majoritarea acestor sisteme sunt utilizate in nordul UE (Germania ,Olanda si Tarile Scandinave). Capitolul1

Calitatea produselor si ambalajelor element central al competitivitati
1.1Conceptul de calitate : Conceptul de calitate nu este o inventie a timpurilor moderne ,respectarea standardelor de realizare a produselor este intalnita inca de la fenicieni si egipteni. Conceptul a fost conturat mai bine in evul mediu si imbunatatit de-a lungul timpului, evoluand spre dezvoltarea unui domeniu cu proceduri si metodologii specifice de lucru. Spre deosebire de primele incercari in acest sens, evolutia tehnologiei pune la dispozitia managerilor instrumente eficiente pentru imbunatatirea calitatii managementului intern si mentinerea relatiilor cu partenerii de afaceri. Pe parcursul istoriei omenirii conceptul de "calitate" a suferit diverse modificari, dar indiferent de momentul istoric, prin "calitate" s-a inteles masura in care cei interesati de cineva sau ceva erau satisfacuti (de acel ceva sau cineva), astfel putem vorbi de calitatea unui produs, de calitatea unei persoane, sau calitatea unei organizatii ca masura in care cei interesati de acestea obtin satisfactii in raport cu ele. De asemenea, "calitatea" a fost integrata in conceptele legate de managementul stiintific inca de la aparitia acestuia. Chiar si in managementul stiintific conceptul de "calitate" a suferit diverse modificari, evoluand de la un atribut dat unui produs, la un calificativ de competenta dat organizatiei. Astfel, ca un parcurs natural, in ultima parte a 4

masurare si actiune corectiva). calitatea care rezulta pe baza unui program unitar cuprinzand toate activitatile de control ale calitatii (prevenire. -“calitatea asigurata” . echipamentul de productie. estetica. reprezentand raportul dintre calitatea obtinuta si cea ceruta.secolului XX a inceput sa se cristalizeze un domeniu distinct al managementului stiintific managementul calitatii. -calitatea livrata. inainte de asimilarea lui in fabricatie. a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic. Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite. In activitatea practica. aceasta trebuie sa ofere produse sau servicii care: 5 . -“caliatea partiala” . manopera. notiunea de calitate a produsului a evoluat s-a diversificat. -“calitatea totala” . economicitate. etc. -“calitatea realizata”. reprezentand calitatea produsului dupa proiectare. acea calitate rezultata in urma verificarii la capatul liniei de productie. pe masura cresterii si diversificarii cererii de productie. etc. de exemplu: -calitatea proiectata (calitatea conceptiei) reprezinta masura in care produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire. Pe masura dezvoltarii productiei industriale. la fabricatia produsului respectiv. -calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica. vorbindu-se despre: -“calitatea potentiala” . Pentru succesul deplin al unei firme. activitatea de urmarire si control. pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de termeni ca. in care se integreaza gradul de utilitate. Acesta se realizeaza in productie si este determinata de procesul tehnologic. reprezentand nivelul efectiv al calitatii produselor livrate de furnizor.

care consta in executia controlului cu mijloace si metode adecvate: -depistarea cauzelor care au dus la dereglari ce au generat rebuturi.Organizarea controlului se materializeaza intr-un compartiment ale caror atributii Functiile principale ale CTC sunt: 1. sunt platiti pentru ceea ce fac bine.Controlul tehnic al calitatii este operatia independenta de operatia de executie propriu-zisa prin care se verifica daca baza tehnico-materiala are caracteristici de calitate prevazute in standarde. 6 . defecte. -sa fie disponibile la un pret competitive. o utilitate sau un scop bine definit.Toti membrii unei organizatii. -sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii.sa satisfaca asteptarile clientului . -sa fie furnizate la un cost care aduce profit. . nu doar cei ce lucreaza la un compartiment numit calitate. in timpul acestora la controlul produselor finite si livrarea acestora.sa satisfaca o necesitate. De modul cum este organizat controlul activitatii agentului economic depinde in mod direct si nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea superioara a materiilor prime. fiind necesara totodata urmarirea comportarii in exploatare a acestora. Necesitatea si rolul controlului calitatii: a tine sub control o activitate presupune a o descompune in elemente ale caror rezultate pot fi cuantificate si masurate. indiferent de activitate si functie au atributii si raspunderi pe linia calitatii.. imbunatatit. verificat remediat. Ce nu poate fi masurat poate fi planificat. realizat in conformitate.Toti oamenii firmei de la portari la directorul general. asigurarea unei eficiente sporite din punct de vedere al tuturor indicatorilor utilizati si realizati. norme si alte reglementari. Controlul calitatii trebuie sa fie prezent in etapele premergatoare proceselor de fabricatie.etc.sa se conformeze standardelor si specificatiilor. . Ce nu poate fi verificat obiectiv ridica semne de intrebare iar semnele de intrebare nu atrag clientii. si nu pentru tot ce fac. in conformitate cu planurile de afacere.Functia de control propriu-zis.

identificarea tuturor caracteristicilor unui produs si apoi formarea de grupe tipologice in functie de diferite criterii. Calitatea produsului: Caracteristici tehnicofunctionale Tehnice Proprietati mecanice Priprietati electrice Proprietati optice Disponibile(functionale ) Proprietati chimice Fiabilitate Mentenabilitate Mentenanta 1 Vasiliu .-stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea si eliminarea aspectelor negative.M. -efectuarea de studii comparative cu produse similare fabricate in tara si in strainatate.care confera produsului atributul de a fi corespunzator pentru utilizare Alte caracteristici sunt:durata de serviciu.1985. mentenabilitatea. 1 defineste caracteristicile calitatii ca reprezentand orice domensiune .Functia de ameliorare a nivelului calitatii care consta in: -cercetarea si analiza reclamatiilor.2Caracteristici de calitate: Juran J.fiabilitatea . 1. Aprecierea cantitativa a calitatii presupune. Bucuresti. -efectuarea de analize tehnice referitoare la eventualele rebuturi obtinute.Controlul modern al calitatii produselor.F. 7 .Ed. proprietate chimica sau organoleptica . Ceres.. in primul rand. specifice acopera toate etapele vietii produsului (bucla calitatii). 2.

biologice. Se caracterizeaza in proprietati fizice. chimice. Caracteristici tehnico-functionale: In raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de utilizare. Caracteristicile tehnice sunt direct sau indirect masurabile obiectiv. caracteristicile de calitate se grupeaza in urmatoarele tipologii: a).1 Ansamblul de caracteristici ce reprezinta calitatea.Caracteristici de disponibilitate 8 . Clasificarea caracteristicilor de calitate: A. intrinsece structurii materiale a produsului si determinate de conceptia constructiv-functionala a acestuia. b).Caracteristici tehnice Se refera la insusirile valorii de intrebuintare a produsului care confera acestuia potentialul de satisfacere a utilitatilor consumatorilor.1. cu o precizie suficienta prin mijloace tehnice.Caracteristici economice Costul de productie Cheltuieli de exploatare Cheltuieli de transport si depozitare Cheltuieli de mentenanta(intretinere) Cheltuieli de mentenabilitate(restabilire) Durabilitate Proprietati estetice Proprietati psihisenzoriale Proprietati diminsionale Proprietati chimice Proprietati chimice Caracteristici psihosenzoriale Caracteristici sociale Midiu de lucru Ergonomia Protectia consumatorului Ecologia Fig.

Se exprima printr-o serie de indicatori cum sunt: costul de productie. aptitudine definita prin conceptele fundamentale: fiabilitatea. gradul de valorificare a materiilor prime. revizii şi reparaţii capitale. reparaţii curente.mentenanţa sistematică.Aceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza functiile utile de-a lungul duratei de viata. Problemele teoretice si practice ale caracteristicilor de disponibilitate trebuie cunoscute atat de furnizorii de produse cu folosinta indelungata cat si de cumparatori cu prilejul contractarii fondului de marfa. mentenabilitatea. in conditiile existente de intretinere si reparatii. pretul. Tipurile de mentenanţă preventivă sunt: . gradul 2 9 . Mentenanţa compartimente reprezintă totalitatea cadrul activităţilor unei depuse de specializate din organizaţii pentru asigurarea funcţionării sistemului la un grad cât mai ridicat. prin activităţi se pot înţelege atât operaţiile de întreţinere a utilajelor. pentru utilizarea corecta a produsului. Mentenanţa poate fi preventivă sau corectivă. cheltuielile de menetenanta. reparaţii curente de gradul 1 (RC1). respectiv „mentenanţa realizată prin activităţi de întreţinere. Mentenabilitatea are caracter probabilistic ca si fiabilitatea si masoara sansa ca un produs sa fie repus in functiune intr-un interval specificat de timp. constituite în “planul de exploatare şi reparaţii". (Sisteme de întreţinere şi reparaţii preventive sub forma reparaţiilor planificate de tipul revizii tehnice (RT). Cea mai importantă sarcină a mentenanţei este de a asigura disponibilitatea echipamentelor pe termen lung.se cunoaste ca fiabilitatea este cea mai buna. mentenanta. randamentul.in scopul cresterii disponibilitatii lor si la construirea bancilor de date privind fiabilitatea . Mentenanţa preventivă este „mentenanţa ce are ca obiect de activitate reducerea probabilităţilor de defectare sau degradare a mijloacelor fixe". Fiabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a-si indeplini functiile fara intrerupere datorita defectiuniilor intr-o perioada de timp specificata si intr-un sistem de conditii de utilizare dat.

restul chelutielilor si anume cheltuielile exceptionale (extraordinare). cheltuielile de desfacere. cu semnificaţia „mentenanţei realizate prin intermediul urmăririi parametrilor de uzură ai elementelor sau subansamblurilor–cheie ale mijloacelor fixe. paliativă) reprezintă ansamblul de activităţi realizate după defectarea mijlocului fix sau după degradarea funcţiei sale în mod neprevăzut.(RC2). Potrivit acestui principiu. 2. reparaţii capitale (RK).mentenanţa predictivă.Potrivit acestui principiu . -principiul delimitarii cheltuielilor in timp.in costul productiei se includ numai cheltuielile de exploatare. etc. de ulei. Sistemul de întreţinere şi reparaţii preventive pe grupe de utilaje prin stabilirea frecvenţei intervenţiilor).ce se caracterizeaza in indicatori economici ai calitatii: costul de productie care se calculeaza luand in considerare urmatoarele principii: -principiul separarii cheltuielilor care privesc productia de cheltuieli care nu se leaga de fabricatia ori extractia produselor. cheltuielile generate de administratie. precutn si costul subactivitdtii nu se includ in costul producliei. Mentenanţa corectivă (curativă. reviziilor parţiale (Rp) şi a reviziilor generale (Rg). de vibraţii. Aceste activităţi constau în localizarea şi diagnosticarea defectelor în intervenţii pentru restabilirea bunei funcţionări. Caracteristici economice Caracteristicile • economice sunt legate direct de cele tehnicofunctionale. urmând ca intervenţiile de mentenanţă să fie realizate înainte de apariţia defectului. preventive sub forma verificărilor periodice (Vp). nefiind legate de activitatea normala de exploatare (de productie). 10 . . folosind instrumente specifice (analizatoare de uzură. includerea cheltuielilor de productie in costuri trebuie efectuata in perioada de gestiune cand are loc fabricatia produselor respective.)".

-principiul delimitarii cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv. de cheltuielile aferente productiei in curs de executie (neterminate). finisare etc. culoare. 3. • cheltuieli de mentenanta legate de asigurarea si intretinerea functionartii normale a produsului. -principiul delimitarii cheltuielilor privind productia finita. Caracteristici psihosenzoriale: Producatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare variabilitate in timp si spatiu. Produsele alimentare se caracterizeaza prin proprietalile psiho-senzoriale ca gust.-principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu. cheltuielile privind defasurarea activitatii obisnuite a intreprinderii se defalca si se delimiteaza pe procesele principale care le-au ocazionat si anume: aprovizionare. In metodologia calculatiei costurilor. acest principiu este valabil pentru intreprinderile a caror productie se prezinta partial la sfarsitul perioadei de gestiune in diverse stadii de transformare. finisaj. Aceste caracteristici se refera la aspectele exterioare legate de design. intreaga calculalie a costurilor trebuie sa aiba la baza documente justificative. usurinta de manipulare. care nu adauga produsului nici un fel de valoare. 11 . in virtutea acestui principiu general. din care sa rezulte consumurile productive exprimate cantitativ si preturile. ambalare. Acest principiu are la baza diferentierea necesara din punct de vedere economic a cheltuielilor productive. ambalaj. cantitatea si valoarea acesteia find diferita de la o perioada de gestiune la alta. stil.in literatura de specilitate se mentioneaza pe langa principiile enuntate mai sus si principiul documentarii sau al fundamentarii calculaliei pe documente justifcate. aspect. . cat este de confortabil (mobilier). care sunt in acelas timp si creatoare de valoare. desfacere si administrartie. aspirator). fabricatie. arome. de cheltuielile neproductive. desen. Potrivit acestui principiu. adica valoarea acestora. daca polueaza mediul inconjurator etc. forma. moda. zgomotul pe care it produc (un frigider. ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva.

temperatura. C. In functie de destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de consum.caracteristici de baza (absolut necesare) b). D.Caracteristici ale mijloacelor de munca : durabilitate. precizie de lucru. precum si utilizarea acestora asupra mediului natural.caracteristici secundare.Caracteristici ale obiectelor muncii : usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia. 2. forma. Dupa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem: 1. asigurarea calitatii cerute produsului finit. Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor. continutul de substante utile).Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon( numarul de defecte pe cm de tesaturi. greutate. grad de cromare). estetica. 12 .In perioada contemporana datorita aparitiei unei cantitali tot mai mare de produse si foarte diversificate face ca ponderea acestor caracteristici sa aiba un rol din ce in ce mai mare ajungand pana la situatia de a avea un rol hotarator in alegerea unui produs de pe piata concurentiala.Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon ( grad de vopsire. 4.Caracteristici de ordin social general Aceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a produselor. rezistenta la rupere si la frecare. finisajul unei mobile. soliditate. rezistenta.Caracteristici masurabile indirect ( fiabilitatea unui utilaj determinata pe baza probelor de rezistenta la uzura ). B. 4. reducandu-se astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa fie semnificativ afectat. 3.Caracteristici masurabile direct ( greutate. componenta chimica.Caracteristici pentru obiectele de consum individual : gust. caracteristicile se pot grupa astfel: 1. asupra sigurantei si sanatatii populatiei. consumuri specifice. care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la nivele inferioare. tabla ). caracteristicile se grupeaza astfel: a). elasticitate. 2. 3.

2 Factorii calitatii Factorii care influenteaza calitatea produselor: -Organizarea structurilor de productie in functie de cerinte.Caracteristici cuantificabile: cote dimensionale. necorespunzator ). rezistenta. debite. care actioneaza in procesul de productie .Indiferent de gruparea utilizata. care actioneaza in sfera circulatiei marfurilor (producator-comertconsumator). Determina in productie: 13 .3 Factorii care influenteaza calitatea produselor : Calitatea produselor si servicilor se realizeaza prin participarea unor factori principali. 1.Caracteristici atributive: care definesc calitatea prin calificative (corespunzator. -Pregatirea tehnica a fabricatiei si organizarea fluxurilor de fabricatie. tehnologica a produselor in functie de resurse. 2.precun si a factorilor secundari. nomele -Ambalarea -Transportul -pastrarea Fig . In functie de modul de exprimare deosebim: 1. greutati. -Organizarea controlului calitatii in unitate. se poate spune ca aceste caracteristici confera produsului calitatea. Factorii calitatii care: -Cercetarea si proectarea -Materile prime.materialele -Procesul tehnologic(utilaje . organizare) -Calitatea profesionala a salariatilor -Asigurarea si controlul calitatii Influenteaza in comert -Standardele. -Proiecrarea tehnica .E.

Valorile acestor caracteristici sunt prevazute in standarde. -Calitatea reparatiilor si a intretinerii fondurilor fixe . -Starea tehnica a utilajelor si instalatiilor. proprietati mecanice. electrice. -Gradul si nivelul de cunostinte al proiectantilor. -Organizarea fluxului informational si informatic in unitate. -Planificarea in functie de resurse a productiei si programarea in timp pentru utilizarea integrala a dotarii. -Gestionarea materiilor prime. mentenanta. satisfacerea unei nevoi sau a unor parti din acestea. servici. durabilitate. -Nivelul de pregatire a personalului muncitor pentru productie si intretinerea dotarii. Functia tchnica: Functia tchnica a calitatii este datorata caracteristicilor tehnice (rezistenta. 14 . prin intermediul carora sunt dirijati parametrii de calitate. -functia sociala. -Aprovizionarea cu materii prime si materiale conform cerintelor. Caracteristicile tehnice ale produselor finite isi au originea in calitatea materiilor prime si materialelor. pregatirii profesionale a oamenilor. mijjloacelor de productie. -Documentarea in domeniu 1.Calitatea resurselor materiale si a materiilor prime. procesului tehnologic.-Controlul indeplinirii sarcinilor de serviciu. piese de schimb) care exprima gradul de utilitate al produsului. materialelor si pieselor de schimb. . chimice) si caracteristicilor functionale (fiabilitate. mentenabilitate. -Calitatea deciziilor. optice.4Functiile calitatii: Caracteristicile de calitate ale produselor stau la baza clasificarii functilor calitatii in:-functia tehnica. -Gradul de organizare a productiei in functie de caracteristicile acesteia. -functia economica. -Respectarea documentatiei tehnice si tehnologice.

de materiale si produse. In conditiile economies de piata. Functia economica Functia economica a calitatii este judecata prin prisma eficientei economice. Raportul dintre nivelul tehnic si calitate este un raport ca de la parte la intreg. in timp ce alte forme de automatizare au redus erorile umane de evaluare.concretizata prin cresterea in timp a numarului de caracteristici ale produsului -intensiva . si stau la baza negocierilor dintre producatori si comercianti . Noile tehnologii au redus ratele de rebut. mentenabilitatea si mentenanta) de catre utilizator. exprima gradul de satisfacere in timp indelungat a unei nevoi. la un anumit nivel al costurilor pentru mentinerea in functiune normala a produselor (fiabititatea. Pentru echipamentele si instalatiile din orice domeniu. duc la cresterea eficientei acestora. O componenta principala a costurilor de productie o reprezinta costul calitatii care reflecta cheltuielile implicate cu obtinerea certa a calitatii 15 .extensiva . avand un rol hotarator in succesul multor produse pe piata. Caracteristicile functionale specifice produselor de folosinta indelungata. Toate acestea duc la atingerea perfectiunii cu un cost mic.pot fi determinate in laboratoare specializate prin masuratori directe sau indirecte. de folosinta indelungata se mai folosete si conceptul de nivel tehnic.Nivelul tehnic al produselor face parte din conceptul de calitate si exprima marimea caracteristicilor tehnice. Obtinerea unei eficiente ridicate presupune ca imbunatatirea calitatii sa fie insotita de diminuarea costurilor de productie. Procesele de imbunatatirea calitatii produselor. Datorita acestor implicatii economice pentru benficiar caracteristicile de fiabilitate si mentenabilitate reprezinta principalele elemente ale competitivitatii produselor de folosinta indelungata.care se caracterizeaza prin imbunatatirea in continut a fiecarei caracteristici in parte. functia tchnica are doua directii de evolutie: . Adica nivelul tehnic este numai unul din multitudinea de parametri care influenteaza calitatea produselor.

Conform literaturii de specialitate.studii de marketing .Acestea sunt necesare pentru a se realize lucruri de calitate de prima data. -costurile caderilor interne se refera la cheltuielile determinate de produsele care nu sunt conform standardelelor sau normelor tehnologice si care provoaca pierderi pe fluxul tehnologic.Pentru acestea trebuie sa existe o documentare din standardele SR EN ISO 9000/2001. -costurile de evaluare sunt costurile ce se fac pentru determinarea valorilor calitative a unui produs/serviciu prin sondaje de opinii ale clientilor. Functia sociala: 16 .inlocuirea produsului.reprezinta cheltuielile legate de demonstratii si probe cerute de clienti ca dovezi obiective referitoare la calitatea declarata de producator. -costurile caderilor externe reprezinta cheltuielile determinate de produsele care nu au calitatea corespunzatoare .Remedierile se fac prin cheltuieli de reparatii.ceea ce reprezinta costul calitatii cuprinde: -costurile de prevenire a efectelor noncalitatii.solutii noi de obtinere a produsului. •costuri de asigurare externa a calitatii.Principalele cheltuieli alocate realizari calitatii . reprezinta cheltuielile angajate de o organizatie (firma) in scopul obtinerii si pastrarii nivelului de calitate dorit.produselor/serviciilor precum si a celor destinate fundamentarii increderii in calitate pe toata durata viatii active a produselor.omolagari ale prototipului. Din aceste influente economice ale calitatii rezulta principiul de baza al strategiei de realizare a calitatii optime care trebiue definite din punct de vedere tehnico-economic prin maximul diferentei dintre calitate si cost(adica calitate mare cost mic). costurile calitatii se grupeaza in: •costuri de realizare a calitatii.pierderi de contracte si poate fi afectata imaginea de marca a intreprinderi.personal bine pregatit si motivate sa obtina lucruri de calitate.dar care au fost expediate la clienti.Aici cheltuielile sunt foarte mari care pot consta in:cheltuieli de reparatii.materii prime de calitate .retehnologizare.utilaje performante.incercari.

solului astfel incat mediul de viata sa devina 17 . ecologice.inseamna inputificarea aerului . demersurile ergonomiei vizeaza imbunatalirea rezultatelor muncii in concordanta cu optimizarea relatiilor dintre om . In cadrul acestei functii un loc important il ocupa caracteristicile psihosenzoriale. de rolul pe care il joaca caracteristicile produselor/serviciilor asupra calitatii vietii oamenilor si a mediului inconjurator . mobila.Functia sociala a calitatii este determinata de influenta pe care o exercita calitatea produselor/serviciilor asupra conditiilor de viata. in lupta cu concurenta. covoare. in general aspecte de ordin emotional ce deriva din preferintele beneficiarilo sunt din ce in ce mai exigente si mai diversificate. In conceptia moderna notiunea de poluare are o sfera mult mai larga . Calitatea are un continut social prin climatul corespunzator sau mai putin corespunzator asigurat de firma (organizatia) producatoare. produse alimentare etc. cu nivel de cunostiinte diferite.Cu alte cuvinte. care isi pun amprenta asupra calitatii produselor.mijlocul de munca – mediul de munca. Aceasta functie este foarte importanta pentru ca la realizarea produselor/serviciilor participa oameni cu calitati si pregatiri profesionale diferite. iar benefciarii sunt consumatori care au preferinte deosebite. etc. autoturisme.apei. ele pot asigura sau nu succesul lor pe piata. Acestea au caracter interdisciplinar opereaza cu concepte din tehnica. •Caracteristici ecologice se refera in special la poluare. de munca si a mediului inconjurator. atat ca structura cat si calitativ. psihologie. ergonomice. forma geometrica. fiziologie. mai tineri mai putini tineri. • Caracteristicile ergonomice se refera la raporturile complexe dintre mijlocul de munca si mediul de munca. mod de prezentare si ambalare. incaltaminte. genetica si indeosebi din economie si sociologie. • Caracteristicile psihosenzoriale se refera la aspectele exterioare determinate de culoare. Pentru asemenea produse caracteristicile psiho-senzoriale sunt hotaratoare in luarea deciziilor de cumparare. caracteristici ale produselor/serviciilor variate. Ponderea acestor caracteristici a crescut foarte mult in aprecierea caliti ultimul deceniu in special in domeniile: arhitecturi. industria textila. decoratiuni interioare.

Procentul mediu al deseurilor din Romania /an este de:hartie 52% . V alorificarea materialelor refolosite .cresterea resurselor de materii prime si energie. cifre.substante sau a unei energii cu actiune nociva (energia radioactiva. cu imbunatatirea calitatii vietii. semnele care pot fi folosite ca marci sunt urmatoarele:cuvinte.Ed.vascoza in impact cu protectia ecosistemelor .corpul uman continand aproximativ 70% apa.deterioreaza bunurile materiale si alte utilitati ale mediului inconjurator2.Poluarea solului inseama orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata in cadrul ecosistemelor naturale sau create de om.efectul de sera) care pun in pericol sanatatea omului.poluarea fonica. Poluarea aerului reprezinta introducerea in atmosfera direct sau indirect .fara apa viata nu este posibila.afecteaza resursele biologice si ecosistemele. Poluarea apei reprezinta modificarea caracteristicilor fizico-chimice si biologice pe cale naturala sau artificiala .sticla 8%. litere.alimente 16 %.lemn 5 %.metal 8%. Capitolul2 Marcarea produselor si ambalajelor 2. Apa este dupa aer.diverse 8% . 2 Ionescu . In medie .devenind improprie utilizarii.oxizi de azot etc.1Conceptul de marca Marcile sunt semne distinctive folosite de intreprinderi pentru a deosebi produsele sau serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi.-Muscel si colab.de la arderea incompleta a combustibilitatilor mijloacelor de transport care elimina in aer oxid de carbon.nociv atat datorita unor factori naturali cat si datorita rezidurilor ce se obtin din activitatea oamenilor. Bucuresti.plastic 3% . Iosif. Orasele au atmosfera poluata . Tehnica.in mod direct sau indirect .fiecare locuitor al unui oras modern arunca zilnic cel putin 250 g de reziduri solide in apele menajere din care aproximativ 120 g sunt substante solubile. 1982 18 . a doua substanta ca importanta pentru om. in principal.

si anume 19 . alegerea marcii nu este o problema usoara. combinatii intre aceste elemente.sa difere de marcile produselor similare (pentru a nu crea confuzie in randul consumatorilor). să aibă semnificaţii la niveluri numeroase. -sa fie usor de retinut. asa cum arata inca din 1930 consilierul in brevete V.forma produsului sau ambalajului acestuia. -sa indeplineasca conditiile legale pentru a putea fi inregistrata si protejata. iar in timp ecomarca va indeplini una din functiile clasice ale marcii.Marca atribuita produsului ii confera acestuia o anumita individualitate. dar. Evans („How to obtain a patent“). prezentarea sonora sau alte asemenea elemente. dacă vrem să se vândă bine şi să trezească un ataşament afectiv ce se exprimă prin fidelitatea faţă de o marcă.reprezentari grafice. posibilitatea de alegere a marcilor este nelimitata. Conceptul de "marcă". Funcţia mărcii e semnalarea produsului. el mentioneaza cateva din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o marca de succes: . Ele trebuie să primească rezonanţe care le individualizează şi să fie înzestrate cu asocieri şi cu imagini. specific mai ales tarilor dezvoltate. -sa sugereze cumparatorului caracteristicile si calitatea bunurilor pe care urmeaza sa le cumpere (si care au asociata aceasta marca). . -sa fie atractiva in ceea ce priveste aspectul si pronuntia. iar funcţia ei secundară e mobilizarea conotaţiilor afective: „În economia noastră. Aparent.una sau mai multe culori. puţine produse îşi păstrează superioritatea tehnică”. -sa poata fi fixata cu usurinta pe produsele pe care urmeaza a se utiliza. puternic concurenţială.rezumă destul de bine posibilităţile unui "limbaj" al consumului. . Marcarea ecologice este un procedeu relativ nou. perisabile) se propun atenţiei printr-o siglă impusă: orice produs "demn de acest nume" are o marcă (care se substituie uneori numelui obiectului: frigider).cardinal în publicitate . Toate produsele (în afara celor alimentare.sa fie usor de pronuntat.sa fie usor de reprezentat.

.stantarea . aplicata pe ambalaje din sticla. Formele de marcare sunt: . Aceste semne indicau numele producaton denumirea localitalii de unde provenea produsul.marca corporatiei. indicatii de utilizare sau chiar de pastrare. a sanatatii si originalitatii produsului in cauza.aceea de garantie (de garantare a calitatii.o imprimare codificata aplicata pe ambalaje metalice sau prin cuvinte. aplicate ambalajelor din acest material. metalizata). marcarea contribuie la cresterea valorii produsului. . . cantitatea ambalata. Ca factor care influenteaza calitatea.banderole litografiate .elemente de identificare ca: denumirea produselor.ambalaje de hârtie superioara (cerata.In evul mediu se dezvolta mestesugurile. Continutul marcarii consta în urmatoarele: . 20 . .In antichitate erau folosite un numar mare de semne (sigillum) in identificarea produselor. trezind totodata curiozitatea cumparatorului. Aceste informatii le avem de la descoperirile arheologice care ne semnalizeaza ca la romani erau peste 6000 de semne cu valoare de marca folosite pentru produsele ceramice.de indentificare a produsului.2Aparitia si dezvoltarea marcii Originea marcii trebuie cautata in istorie cu mii de ani in urma.care asigura respectarea regulilor de fabricatie a produselor. care cuprind printr-o grafica estetica si fotografia produsului ambalat.folosite de regula la produse zaharoase. . pretul.etichete litografiate. -elemente de informare privind compozitia produsului ambalat. 2.stampilarea si pirogravarea sunt imprimari în lemn. in aceste conditii erau doua categorii de marci. denumirea fabricii sau emblema acesteia. Marcarea este factor de calitate cu dublu rol: -de informare pentru consumator: .

1973) modificat in 10. In tara noastra regimul marcilor a fost legiferat prin Legea nr. aceasta lege a fost publicate in MO nr. Conventia de la Paris. Parlamentul Angliei. In anul 1883.Pe langa dezvoltarea mestesugurilor se dezvolta si comertul. 28/1967 care a fost abrogata si inlocuita cu Legea nr.10. In anul 1891 se constituie Aranjamentul de la Madrid. Prin Aranjamentul de la Nisa (15.care asigura individualizarea unui mestesugar in corporatiei.1985 s-a instituit clasificarea internationala a elementelor figurative ale marcilor. marcile straine erau acceptate cu conditia ca si marcile romanesti sa fie acceptate in tarile respective. Anglia .Prin Aranjamentul de la Viena (12. in anul 1266. in Romania adera in anul 1920. Prin Conventia de la Stockholm (1979) se constituie Organizatia Mondiala a Proprietatii Industriale (OMPI) si un birou internafional cu sediul la Geneva.1957) s-a instituit clasificarea internationala a produselor si servicilor in scopul inregistrarii marcilor. care este adoptata si semnata de 11 state in 6 iulie 1884. Asa de exemplu dupa Revolutia Franceza in Franta apare o serie de dispozitii speciale prin care se recunostea dreptul fiecarui producator de a folosi marca pentru produsele sale si sanctionarea celor ce falsificau marfurile cu aceeasi pedeapsa ca si pentru fals in acte private.Regulamentul de 21 . cadrul Asa de pilda.06. Orasele care foloseau marcile cu precadere mai mare erau in general orase porturi. pentru a nu fie falsificata.06. Acesta in anul se transforma in Protocolul de la Madrid.In Tarile Romansti in anul 1879 se admite o lege care proteja marcile romanesti inregistrate.-marca individuala . Spania. s-au definitivat functiile marcilor si regimul lor juridic prin care se proteja marca. 161/1998. Portugalia. in special pe mare. Mai tarziu acestea au format Uniunea pentru protectia proprietatii industriale. Apar pe langa marcile producatorilor si marci ale comerciantilor.unde comertul era in floare (de exemplu in tari ca Italia. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice. prin care se stabilesc modalitatile de inregistrare internationala a marcilor. a elaborat Conventia pentru protectia proprietati industriale . a dat o lege prin care o brutarie sa utilizeze un semn distinctiv pentru marcarea painii.

Pentium 2. 2.marca de fabricatie si de comert.Alba Lux.:Papadopoulos pentru dulciuri. literatura de specialitate delimiteaza trei perioade: .apa minerala. 84/15.1998 a fost stabilit prin HG 833/1998. . Pietroasa .: Murfatlar.: marcile Ford. 5 marca de calculator etc. Mercedes pentru automobile). dr.in prima perioada apar marcile patronimice : ce se caracterizeaza prin atribuirea propriilor nume de catre patron (ex.1998. Canon .: Guban).04. Frutti Fresh .suc de fructe) -a treia perioada este reprezentata prin existenta marcilor simbolice capabile sa asigure coincidenta dintre marca utilizata si asteptarile clientului. in masura in care comercializeaza ea insasi produsele pe care le fabrica.aplicare al Legii nr. iar marca de comert este aplicata de intreprinderea care comercializeaza aceste produse. In evolutia utilizarii marcilor. Dacia – marca de masina. In prezent exista o gama foarte larga de strategii in stabilirea denumirii marcilor prin combinarea marcii de fabricatie cu cele ale produselor sau prin stabilirea unor relatii intre marci in cadrul gamei sortimentale pe care o realizeaza ex. fata de produsele respective (ex. publicatain MO nr. Oekter pentru praf de inghetata). 161/23. Printre cele mai cunoscute marci de fabrica sunt considerate 22 .: Honda) etc.3Tipuri de marci Marcile se pot clasifica dupa mai multe criterii: • Dupa destinatie avem:-marci de fabricatie -marci de comert Marca de fabricatie este aplicata de producator pe produsele sale.04.marca de imprimanta. Intreprinderea producatoare poate utiliza . Alba Lux 16 etc.: Izvorul Minunilor .in acelas timp.a doua perioada se caracterizeaza prin aparitia marcilor care descriu produsul (ex. 3. pantofi (ex. Protectia marcilor si a indicatiilor geografice este asigurata pe teritoriul Romaniei de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. motociclete (ex.marci de vinuri.: masini de spalat rufe .). 4. Alba Lux 15.). produse alimentare (ex.

Sony.marcile:Coca-Cola. Potrivit unor opinii. • Dupa obiectul lor avem:-marci de produse -marci de servicii In ceea ce priveste relatia dintre produs si marca. sau sunt atasate produselor. Dintre marcile de produs ale acesteia putem mentiona :Ariel.o singura marca pentru toate produsele firmei:o asemenea varianta intalnim. Schaffer Poeschel Verlag. firma producatoare inregistrand o marca pentru fiecare din produsele sale. 8. Kotler. prin combinarea marcii de fabrica cu marcile individuale de produs. de pilda.: marcile utilizate de spalatorii. Lenor. Quelle. Stuttgart.de exemplu. Marketing. ieea de a oferi consumatorilor produse fara marca(”Marque libre”).. 3 Ph. Umsetzungund Steuerung. Dorati. VW-Corrado etc).Romarta etc.in anul 1976. Analyse. se poate vorbi chiar de o lupta pentru suprematie. In prezent . Vizir.Pampers etc. 1995. pag 692. -marci structurate pe mai multe niveluri. Kodac. pot fi puse in evidenta urmatoarele variante3: -marci individuale de produs.F. .:BMW. idee preluata ulterior si de alte mari intreprinderi comerciale. intre marcile comerciale si cele ale producatorilor.Mercedes-Benz. O asemenea varianta a adoptat . Planung. Supermegezinele Carrefour din Franta au lansat .Toyota. In pararel se remarca si o alta tendinta.vopsitorii etc). Pepsi-Cola etc.Management.cu toate ca importanta celor din urma a crescut in ultimi ani .Fiat(Fiat punto ) etc. Aldi. Auflage. Trident. aceea a comercializarii unor ’’produse fara nume’’. Meister. in cazul unui producator de automobile(de ex. pentru a indica pe cel care a prestat serviciul in legatura cu aceste produse ( de ex. datorita performantelor aduse in sistemul de distributie a produselor. ca de exemplu.marcile de fabrica sunt mai raspandite decat cele de comert. Marcile de serviciu sunt de doua categorii: -marci de servicii care se aplica pe produs. Audi etc). Bliemel. iar din categoria celor de comert mentionam:Adidas. 23 .cum este cazul automabilelor realizate de fitma Volkswagen(VW-Golf. firma Procter&Gamble. denumite si” produse albe”.

restaurantele. servicii de informare(agentiile de presa) etc. Marcile colective apartin unor asoceatii de producarori.. • In functie de titularul dreptului de marca distingem:-marci individuale -marci colective Marcile individuale apartin unor persoane determinate(fizice sau juridice).in majoritatea tarilor este obligatorie marcarea obiectelor executate din metale pretioase. de obicei din motive de interes general . in diferite moduri. servicii nelegate de anumite produse. care face obiectul principal al reglementarii in diferite legisletii. • Dupa compozitia lor . dreptul de a decide aplicarea marcii apartine producatorului . in functie de natura serviciului. se stabileste.de asigurari (Asirom) . In unele cazuri.comercianti sau prestatori de servicii. comerciantului sau intreprinderii prestatoare de servicii. sau pe un obiect care este rezultatul serviciului prestat( de exemplu: aplicarea marci pe biletele eliberate de agentiile de voiaj). obligatia marcarii lor.marcile sunt facultative.marci de servicii care indica . In anumite cazuri . cum ar fi: servicile bancare(Bancorex). pot aplica marca lor pe produsele din dotare). Exista unele servicii care folosesc marca indirect( de exemplu: hotelurile. de transport (Tarom). Legatura dintre marca si servicii poate imbraca formele cele mai diferite. De exemplu . Ele sunt destinate pentru a deosebi produsele sau serviciile menbrilor acestor asoceatii de cele apartinamd altor persoane si pentru a geranta calitatea sau originea produselor sau servicilor respective. pentru unele produse. marca se aplica pe instrumentele folosite pentru prestatea serviciuli( de exemplu pe mijloacele de tramsport) . reprezinta categoria obisnuita de marci. • Din punct de vedere al naturii normelot care le reglementeaza marcile sunt : -marci functionale -marci obligatorii In principiu. marcile sunt:-marci simple -marci compuse 24 .

Marcile compuse ( din doua sau mai multe elemente verbale sau figurative) , sunt fregvent folosite , pentru ca asocerea unei pluralitatii de semne permite sa se asigure mai usor carecterul distinctiv al marcii. • In functie de natura lor , deosebim :-marci verbale -marci figurative -marci sonore Mărcile verbale , numite în legislaţia şi doctrina franceză nominale (nominaux) , sunt formate din semne scrise şi constituie o mulţime de cuvinte ce pot fi pronunţate şi scrise. Mărcile figurative sunt reprezentate sub formă de desene, ornamente, simboluri, animale, păsări, combinaţii de culori etc. Legea ţării noastre nu ne indică expres, care sunt elementele figurative . Astfel, considerăm că pot constitui mărci toate semnele distinctive reprezentate grafic în plan sau în relief. Mărcile sonore sunt protejate numai de legislaţia unor ţări. Marca sonoră reprezintă un fragment muzical, o frază muzicală, sunetul produs de un animal care se asociază cu un anumit produs sau serviciu. Aceste mărci trebuie să fie clare, expresive şi caracteristice.Majoritatea legislaţiilor, la care s-a aliniat şi Legea Republicii Moldova, României, Rusiei, nu protejează mărcile sonore fapt ce se explică prin absenţa unei legături directe cu produsul şi de imposibilitatea realizării unui depozit material.Reprezentarea mărcilor sonore poate fi diferită. Un fragment sau o frază muzicală poate avea mai multe reprezentări distincte, una fiind semnalul perceput de organul auditiv sub forma unei melodii sau a altor sunete, a doua poate fi o reproducere grafică a acestui fragment realizat cu ajutorul notelor şi partiturilor muzicale şi nu în ultimul rând această reproducere poate consta într-o oscilogramă, care nu este altceva decât transpunerea electronică a sunetelor muzicale. Mărcile sonore sunt protejate în Franţa, Germania, Danemarca, Finlanda; la nivel regional: în Spania, pentru marca comunitară şi la Oficiul Benelux. 2.4Functile marcii

25

Marca este considerata, in prezent,un element fundamental al strategiei comerciale a inreprinderii, strategie bazata pe diferentierea pe care aceasta o introduce in oferta de produse si servicii. Fiind un mijloc de identificare a produselor unei anumite intreprinderi,marca ofera cumparatorului posibilitatea orientarii sale mai repede spre produsele verificate din punct de vedere al calitatii,apartinand producatorilor care si-au castigat o buna reputatie alaturi de functile considerate clasice – de identificare a produselor si servicilor si de garantare a unui nivel calitativ constant al acestora- in conditiile diferentierii tot mai accentuate a ofertei de marfuri,s-a afirmat si se accentueaza in continuare functia de concurenta a marcii.De la diferentierea produselor unei anumite intreprinderi,prin calitatea sau prezentarea s-a la o diferentiere a marcilor aceleasi intreprinderi , prin multiplicarea modelelor, tipurilor, culorilor etc. Un exemplu bine bine cunoscut este cel al marcilor de automobile. Aceeasi marca (Ford,Peugeot, Fiat , Volkswagan etc) reprezinta un numar din ce in ce mai mare de modele. Dinamismul accentuat al marcilor,sprijinit de publicitate, a determinat aparitia functiei de reclama a marcii. Marca reprezinta o componenta importanta in acea ’’aureola de marketing” care inconjoara produsul si care constituie adesea un element mai puternic chiar decat caracteristicile intrinseci4 Prin forta pe care o dobandeste, marca devine un element autonom al succesului comercial,un bun independent,cu o valoare proprie, utilizat de intreprindere in cadrul strategiilor sale promotionale. In cazul marcilor notorii,valoarea lor poate fi impresionanta, ca marca Coca-Cola de bauturi racoritoare este evaluata la 33,4 bilioana dolari SUA , marca de tigati Marlboro la 39 bilioane dolari SUA. Din avantajele pe care le prezinta marca produselor reiese ca marcile prezinta mai multe functii: -functia comerciala organizatia sau prestatorul de servicii va deveni cunoscut in randul consumatorilor prin marca,care se manifesta ca un simbol
4

C. Florescu., Strategii in conducerea activitatii intreprinderii, Editura Stiintifica si Enciclopedica ,Bucuresti, 1987,pag 231

26

vizual intregii activitati. Fiind un mijloc de individualizare a produselor unui anumit producător, marca permite consumatorului să-şi orienteze alegerea uşor şi rapid spre produsele verificate ce aparţin producătorilor care şi-au căpătat o bună reputaţie. În unele cazuri de produse noi marca ajunge să se identifice cu produsul în asemenea măsură, încât acesta este determinat prin marcă. Aşa se întâmplă când cumpărătorul cere într-un magazin de încălţăminte „adidaşi”. -functia de comunicare: marca are un efect publicitar ,utilizand diverse mijloace publicitare( afise, postere,pliante, reviste, videoclipuri publicitare la redio si tv) unde se cheltuiesc sume imense pentru produsele oferite spre valorificare. In acest mod se incearca creerea unui efect psihologic asupra cumparatorului si un mit in legetura cu o anumita marca . Funcţia de concurenţă şi de organizare a pieţei se transformă într-o funcţie de monopolizare a pieţei, sprijinită pe funcţia de reclamă. Multiplicitatea mărcilor aceleiaşi întreprinderi pentru acelaşi tip de produse („auto-concurenţă”) devine cu timpul o frână a producţiei. Funcţia de monopol a mărcii îşi exercită influenţa şi pe planul structurii cererii, care deseori se orientează spre produse inutile, neadoptate nevoilor reale. Astfel, marca ajunge să falsifice concurenţa. Tendinţele de monopolizare a pieţei e facilitată de dreptul titularului mărcii de a fixa preţul produsului, de a vinde altora marca pentru a fi amplasată pe diferite bunuri. -functia de diferentiere : marca indiferent de categoria careia ii apartine: de origanizatie,comerciala, de produs sau servicii, simpla sau complexa, figurativa sau sonora, individuala sau colectiva serveste la deosebirea produselor(servicilor) , aceasta fiind si funcţia de bază a mărcii . Acest aspect al funcţiei de diferenţiere transformă marca într-un instrument de atragere a clientelei. Marca devine un „reper” al produsului original căutat dobândind rolul de fixare a clientelei; de fidelitate a consumatorului vis-a-vis de un produs. În opinia lui Y. Eminescu funcţia de diferenţiere a mărcii are două aspecte: individualizarea produselor pe piaţă si protejarea producătorului de posibilitatea utilizării mărcii de concurenţii săi.Astfel ,marcile de produs contin unele caracteristici de calitate ce fac

27

diferentierea intre diferite produse ale aceleasi organizatii( de exemplu marcile de bauturi racoritoare Coca-Cola, Fanta,Sprite ale firmei Coca-Cola sunt diferite intre ele dar se deosebesc si de alte bauturi racoritoare ca American Cola,Frutti Fresh produse de firma European Drinks). - functia de garantare a calitatii marca este in postura de simbol al garantiei si al calitatii cu atat mai mult cu cat va desemna produse de varf ca realizare tehnologica.Potrivit funcţiei date marca trebuie să se folosească pentru produsele şi serviciile cu o calitate înaltă care este stabilă. Este important de menţionat, că funcţia de garantare a calităţii nu presupune că folosirea unei anumite mărci stă la baza garanţiei celei mai înalte calităţi a produselor/serviciilor marcate, dar determină faptul, că aceste produse sau servicii trebuie să aibă o calitate, care iniţial, prin acte precedente de consum, i-a format o reputaţie, la care producătorul însuşi trebuie să ţină mult. În anumite domenii, în special la articolele de modă şi parfumerie, unele mărci devin un simbol de calitate, în aşa măsură, încât îşi extind efectele dincolo de domeniul de origine, la obiectele cele mai diferite, cărora le imprimă prestigiul produsului de origine. Exemplul mărcii - Pierre Cardin, Chanel, Paco Rabanne, Hermes sau Yves Saint Laurent este relevant. O caracteristică a perioadei actuale este creşterea importanţei funcţiei de garanţie a calităţii. Important pentru antreprenorii şi comercianţii autohtoni este de a recunoaşte că marca imprimată pe produs reprezintă o carte de vizită a întreprinderii demonstrând o calitate deosebită. - functia de a indica originea sau provenienta produsului aceste marci se folosesc in special pentru produsele agroalimentare ca:branzeturi, cascavaluri, bauturi alcoolice, cafea etc. -functia de reclama ,prin rolul ei de a personaliza un produs sau serviciu ,prin combinatia de semne si culori, prin eleganta si distinctia pe care o poate conferi produsului, mai ales daca si-a capatat o anumita notorietate ,marca indeplineste prin ia insasi functia de reclama. De la mijlocul sec. XX o mare importanţă a căpătat funcţia de reclamă a mărcii, reclama devenind o ramură importantă a economiei ce deserveşte comerţul. Această funcţie a apărut prin detaşarea mărcii de produsul destinat individualizării şi s-a amplificat prin noile 28

Brock. aburi care atrag atenţia publicului îndemnându-i pe consumatori săprocure produse ce conţin asemenea mărci. Din această cauză simbolurile culturii din Apus până acum sunt populare. „marca reprezintă legătura dintre consumator şi comerţ” . apoi a fost folosită reclama vizuală.F. dintr-un accesoriu al produsului devine un bun independent cu o valoare proprie. deoarece anume aici se acordă o mare libertate fanteziei persoanei de a scoate în evidenţă marca. Iniţial a fost utilizată reclama auditivă. Prin forţa de atracţie pe care o dobândeşte în acest fel. marca. precum şi a pietonilor. În opinia lui P. luna. pe mijloace de transport. În acest caz informaţia trebuie să fie succintă şi de obicei ea conţine: reprezentarea produsului şi marca. panouri. Pe motivul insuficienţei de timp reclama este făcută pe afişe. marca devine un element autonom al succesului comercial. care se efectuează în: ziare. stelele. XIX şi constituie o valoare deosebită deoarece atrage atenţia conductorilor mijloacelor de transport.forme de publicitate. Odată cu stabilirea activităţii economice furtunoase. fapt ce se datorează reclamei. Valoarea acestui tip de reclamă depinde de măiestria pictorului. fum. apare ideea amplasării reclamei pe mijloace de transport. O importanţă deosebită în ultima perioadă a căpătat reclama efectuată la radio. săgeata . ţigări. Prin acest tip de reclamă consumatorii memorează cel mai bine produsele. un ceainic electric de dimensiuni mari care produc anumite efecte: sunete. XIX. Reclama ca funcţie a mărcii este cunoscută din sec. panouri. Astfel.Acest tip de reclamă a apărut la sfârşitul sec. Pentru reclama în ziare este important de a stabili tipul reclamei sub forma unui text sau reprezentare a produsului. reviste. care cerea mult timp pentru a fi realizată şi nu era binevenită. ca exemplu: soarele. 29 . locul amplasării reclamei. afişe. Werkman cel mai bine se memorează mărcile care reprezintă cultura naţională şi au un sens cunoscut. Un rol important a avut reclama scrisă. care are menirea de a cuceri consumatorul. televiziune în cadrul emisiunilor solicitate. O importanţădeosebită are alegerea formei. În opinia lui Casper J. La acest tip de reclamă se atribuie instalaţiile tridimensionale: un fier de călcat rufe.

de asigurare şi ridicare a rentabilităţii producţiei. produsele individualizate prin care îndeplinesc condiţiile de calitate care satisfac consumatorul. apoi un grup de produse este comercializat cu succes vreme îndelungată pe diferite pieţe. marca capătă o anumită notorietate. această funcţie derivă din dreptul exclusiv al titularului mărcii. Atunci când un produs. Ecoeticheta reprezinta un sistem voluntar de acordare a etichetei ecologice care isi propune promovarea produselor cu un impact minim asupra maediului pe parcursul intregului lor ciclu de viata si care ofera consumatorilor informati precise . -funcţia de protecţie a consumatorului. marca realizează o interacţiune între producţie şi consum.5Marcarea ecologica(ecoeticheta) Ce este ecoeticheta : Este un simbol grafic si/sau un text descriptive aplicat pe produs . iar comercianţii vor pune pe piaţă acele bunuri pentru care există vânzare. marca fiind un element de realizare comercială a produselor. cu ajutorul mărcii. Cum functioneaza schema de ecoetichetare: 30 . şi atunci ea apare ca un instrument de organizare a pieţei. controlul pieţei.exacte si stabilite pe baza stintifica cu privire la impactul produselor lor asupra mediului. 2. Consumatorii sunt deseori înşelaţi prin izvoarele de informare în care rolul mărcilor este exagerat. Prin mecanismul economiei de piaţă (cerere – ofertă) titularii mărcilor dobândesc beneficii considerabile. ambalaj . Pentru consumator aceiaşi provenienţă implică o calitate constantă a produsului marcat. iar producătorul va căuta să obţină. fiind un mijloc practic de corelare a cererii cu oferta.-funcţia de organizare a pieţei. Ea are ca scop protejarea produselor expuse pe piaţă şi e folosită în lupta împotriva contrafacerilor şi concurenţei neloiale. a succesului în lupta de concurenţă pentru acapararea pieţei şi monopolizarea ei. intr-document informativ care insoteste produsul si care ofera informatii despre cel putin unul si cel mult trei tipuri de impact asupra mediului . Pe piaţă se vor impune şi vor supravieţui acele mărci.

Ecoeticheta opereaza pe baza unor criterii. Principalele elemente ale schemei de eco-etichetare: -are o dimensiune europeana: un producator . 31 . Islanda. Logo-ul este de asemenea acceptat si in tari precum Norvegia. companiilor nu li se cere sa aplice pentru o anumita eticheta ecologica. eticheta Natura pentru unul sau mai multe din produsele sale sa solicite unui organism component. -este selectiva: eticheta ecologica este acordata numai acelor produse cu un impact minim asupra mediului. -este voluntara:schema nu este stabilita pe baza unor standarde ecologice pe care producatorii trebuie sa le respecte. comerciant sau furnizor de servicii care indeplineste criteriile pentru un grup de produse si care aplica pentru obtinerea etichetei ecologice poate vinde pe piata Uniunii Europene. -functioneaza printr-o abordare multicriteriala: criterile nu se bazeaza pe un singur parametru . O firma care doreste sa obtina o eticheta ecologica cerintele atunci I se acorda eticheta ecologica. Trasaturi comune a schemelor de ecoetichetare -Determinarea criteriilor ecologice pe baza analizei ciclului de viata a grupelor de produse . Exista posibilitatea ca comerciantul. pe grupe de produse. distributiei si depozitarea finala. incepand cu extractia materilor prime in perioada de pre-productie. de-a lungul productiei. daca produsul indeplineste voluntara a schemei se traduce prin faptul ca nu creaza bariere comerciale.Sunt protejate legal de un simbol sau logo.Sunt dechise accesului la companiile din intreaga lume . . producatorul de servicii sau produse sa decida daca aplica sau nu ecologica produsului sau serviciului prestat sau fabricat de acesta.Schemele sunt voluntare. -este transparenta: consumatorul final va recunoaste logu-ul floare ca reprezentand criteriile ce au fost stabilite in concordanta cu ghiduri tehnice si stiintifice cu participarea larga din partea organismelor independente si neutre. .ci mai degraba se sprijina pe studii care analizeaza impactul produsului sau serviciului asupra mediului de-a lungul intregului ciclu de viata . .

Ecoetichetele pot fi folosite şi ca instrument de marketing.Exista un ghid informativ despre ecoetichetare. Conditia de baza pentru procesul de acceptare a marcii este implementarea sistemului de management de mediu. o reprezinta cunoscutul „punct verde“ (prezent pe ambalaje sub sigla Der Grunepunkt). pliante. la sistemul de etichetare ecologica. care certifica posibilitatea de reciclare usoara. aceasta este Ministerul Agriculturii. revizuirea periodica.001. eticheta nu se acorda produselo alimentare si produselot medicale.care nu afecteaza mediul. realizat cu finantare Phare Fondul Europa 2004. Principalele modalitati de promovare si mediatizare a etichetei ecologica in randul agentilor economici sint: • seminarii de informare – instruire referitoare la aplicarea etichetei ecologice in România.cursuri . iar procedura de obtinere este destul de complexa. Apelor şi Mediului) şi permite o etichetare a produselor care au un impact redus asupra mediului şi sunt mai puţin dăunătoare mediului faţă de alte produse asemănătoare care fac parte din acelaşi grup de produse. producerea si utilizarea de produse care au un impact asupra mediului redus. Pentru realizarea seminariilor sunt necesare: . Pădurilor.manuale. semnificaţia acestora fiind aceea că produsul respectiv este unul din cele care generează cel mai mic impact negativ asupra mediului din grupul său de produse.sedintele de informare 32 .Eticheta ecologica este o marca a Uniunii Europene de recunoastere a produselor ecologice. Se realizează pe baza unor scheme de etichetare adoptate de organizaţia de reglementare a statului (pentru România.Schemele de etichetare au doua scopuri furnizeaza consumatorilor informatii de incredere referitoare la impactul produselor asupra mediului si promoveaza .-Nivelurile criteriilor de acordare sunt astfel stabilite pentru a incuraja dezvoltarea produselor si serviciilor ce au un impact minim asupra mediului. Eticheta ecologica a UE este o schena unica de certificare pentru a ajuta consumatorii sa distinga produsele si serviciile verzi. O marca din aceeasi categorie. daca este necesar adaptarea grupelor de produse si a criteriilor ecologice tinand cont de dezvoltarea tehnologica si pozitia pe piata. conform standardului ISO 14. brosuri .

prin distribuirea de pliante. Brosura Eticheta ecologica„– brosura informativa pentru agentii economici”. precum si prezentarea celor mai cunoscute etichete ecologice utilizate in Europa. Este recomandata crearea unui website care sa cuprinda informatii despre etichetei ecologica din Romania. prin audienta.buletin informativ . la casele de marcat sau in cadrul raioanelor.suport electronic de instruire • publicarea si distribuirea gratuita a unor brosuri cu informatii despre etichetei ecologica. • Crearea de website-uri este un mijloc de mediatizare care. incercarilor produselor in procesul de evaluare a performantelor acestora. desi nu este un mijloc de comunicare la scara larga. prezentarea pe scurt a etichetei ecologice comunitare. brosuri care sa contina toate informatiile necesare agentilor economici. etc pot fi oferite la intrarea in magazine.brosurile informative. cadrul legislativ existent in Romania in domeniul acordarii etichetei ecologice. tinandu-se cont de faptul ca aceasta din urma va fi preluata de tara noastra dupa intrarea in Uniunea Europeana. instituteleacreditate recomandate de autoritatea competenta pentru acordarea etichetei ecologice – Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor – pentru realizarea testelor. Pliantele. cat si informatii despre etichetei ecologica comunitara. Mijloacele de mediatizare a etichetei ecologice identificate la nivelul consumatorului sunt: • Prezenta „pe mari suprafete”: promovarea etichetei ecologice in magazine. ofera rezultate incontestabile. aceasta avand avantajul de a obtine. o atentie asemanatoare cu 33 . brosuri informative. avantajele etichetei ecologice. costurile solicitarii etichetei ecologice si posibilitatile de finantare pentru obtinerea etichetei ecologice. s-a realizat in cadrul studiului efectuat de catre ICIM si cuprinde informatii privind: eticheta ecologica. supermarket-uri sau alte puncte de vanzare care detin produse etichetate. • Televiziunea este modalitatea cea mai buna pentru a atrage atentia. etc.. etapele necesare pentru obtinerea etichetei ecologice. • crearea de website-uri si promovarea lor in randul agentilor economici.

Informatia poate aparea in ziare. • In Finlanda campania de promovare a etichetei ecologice se va desfasura prin intermediul posterelor si afiselor publice 34 . • Presa scrisa este o alta modalitate care poate fi utilizata pentru eticheta ecologica . • Publicitatea la radio. iar pentru mediatizarea etichetei ecologice informarea este cel mai important aspect. • In general. motivele alegerii produselor care poarta eticheta ecologica. • Anunturi publicate in principalele ziare si reviste care apar zilnic. • Afisele insotite si de alte tipuri de comunicare. website-uri. forma etichetei ecologice. jocuri. grupurile de produse pentru care se poate acorda eticheta ecologica. simbol. reviste dar si in presa specializata. mai ales ca aceasta se adreseaza marelui public. Brosura denumita ‘’Eticheta ecologica ‘’. prezentarea sistemului de acordare a etichetei ecologice in Romania. alteinformatii. etc. fise de prezentare a criteriilor de acordare a etichetei ecologice si amotivelor acordarii etichetelor ecologice pentru toate grupurile de produse vizate. are avantajul sunetului si culorilor. • Cehia va demara o importanta campanie de informare care se va desfasura pe parcursul a 3 ani.cea existenta in timpul dialogului intre doua persoane fizice. presa scrisa ofera posibilitatea de a furniza mai multa informatie. fiind astfel mult mai apta sa „atinga” consumatorii.“Ghidul consumatorilor” cuprinde urmatoarele informatii: generalitati privind eticheta ecologica in Romania : definitie. Pentru anul 2005 au fost prevazute numeroase activitati de promovare a etichetei ecologice comunitare: • Franta va organiza manifestatii de promovare a etichetei ecologice pentru detergenti si hartie. In plus. informatii utile: cum se poate recunoaste eticheta ecologica pe un produs. etc • Participarea ONG-urilor cu activitate in domeniul protectiei mediului la campania de sensibilizare a populatiei • Participarea scolilor la mediatizarea etichetei ecologice prin cursuri informative: concursuri cu premii. persoane de contact. prezentari video.

computerele. • Olanda va organiza. Printre acestea se numara consumul redus de energie. Astfel. aparatele frigorifice. firmele isi pot spori imaginea de marca. Avantajele ecoetichetarii Ecoetichetarea aduce o serie de avantaje si pentru producator. lampile 35 . campania de promovare se va desfasura prin ctivitati in magazine cu participarea comerciantilor si activitati de informare a conumatorilor. producatorul are posibilitatea de a viza piete care in alte conditii sunt inaccesibile si isi creeaza si o imagine buna atât in rândul angajatilor. Aceasta tendinta se observa in prezent in Italia le detergentii cu eticheta ecologica comunitara si in Franta pentru vopselele etichetate. detergentii. dar si calitatea produselor. saltelele de pat. incaltamintea. saloane comerciale si „ceremonii de incurajare” pentru agentii economicip recum si o „Saptamana a florii”. • In Italia. amelioratorii de sol si substraturi de cultura. In tarile europene. criteriile esentiale de acordare a etichetei ecologice se refera la reducerea potentialului agentilor de racire si de expandare de distrugere a stratului de ozon.• Malta a organizat o importanta campanie de promovare a etichetei ecologice comunitare. lacurile si vopselele pentru interior. cu eticheta ecologica. o serie de avantaje. in cadrul campaniei sale de promovare. In plus. grupurile de produse etichetate ecologic si care garanteaza absenta substantelor chimice toxice vor avea un mare succes. produsele textile. • In Portugalia campania de promovare va pune accent pe sectorul turistic. lipsa/reducerea riscului aparitiei unor reactii alergice la folosirea produsului si folosirea de materiale reciclabile pentru realizarea lui. cât si al comunitatii locale si nationale. comparativ cu cele traditionale. articole de incaltaminte. lacuri si vopsele. In plus. produse textile.Produsele care poarta eticheta ecologica prezinta. Produsele care pot primi ecoeticheta Din grupele de produse pentru care se acorda eticheta ecologica fac parte masinile de spalat vase si cele de spalat rufe. consumatorii vor deveni ce mai constienti de riscul pe care il reprezinta pentru sanatatea lor utilizarea de substante periculoase prezente inprodusele de consum curent.

acest nou tip de detergenti este mai bun. cunoscute ca criterii ecologice. a distrugerii stratului de ozon si a toxicitatii umane. calitatea aerului. protectia stratului de ozon. ecoetichetele de pe fiecare ambalaj vor diminua si aceasta problema pentru ca producatorul va fi nevoit sa scrie mai multe explicatii decât «biodegradabil». Aceste criterii sunt definite in relatia cu unul sau mai multe aspecte de mediu ale grupurilor de prosuse in concordanta cu calitatea apei. zgomot. normele UE nu sperie olteanul de rând. „Cu toate ca. cu peste 5%. poluarea nu va fi oprita. 36 . iar cei care au poluat mediul va trebui sa plateasca pentru noxele pe care le emit in aer. Usor sau greu de suportat. inscriptie care se gaseste pe unele ambalaje de detergenti. conservarea solului. biodiversitate. Desi detergentul compactat va polua apa la fel de mult ca si cel din prezent.electrice. oltenii va trebui sa invete ca gunoiul trebuie dus la groapa ecologica. hârtia copiativa si cea grafica. atâta timp cât medicul veterinar nu-l vede. managementul resurselor naturale. nontixicitatea mediului. economisirea energiei. nu aruncat pe câmp. prevenirea incalzirii globale.Pentru a fi acordata eticheta ecologica . din punct de vedere al protectiei mediului. Un nou program care vizeaza reducerea inpactului asupra mediului este cel al detergentul compactat. Dupa aderare insa. Criterile pentru fiecare grup de produse sunt valabile o perioada de timp.5 ani. revizuite in general intre 3 . a acidifierii aerului. reducerea deseurilor. poate sa ii mai dea câte o biciusca animalului neastâmparat. acesta va fi totusi o idee mai ecologic fiindca ar putea duce la reducerea consumului de electricitate. produsele trebuie sa indeplineasca un numar de cerinte de mediu stricte. iar pe Ghita il poate sacrifica si fara sa-l asomeze ca sa auda toti vecinii ca se taie porcul si nu o sa stea nici „un european“ sa masoare tuica si vinul din butoi sau câte grame de detergent a pus in masina de spalat. In plus. care stie ca.

Fig. dăunătoare sănătăţii şi interzise comercializării.3 Grupe de produse care pot primi eticheta ecologica.1. să se indice materialul principal din care este confecţionată partea de deasupra. instrucţiuni de folosire şi păstrare. fie prin exprimare în cuvinte. excepţie făcând încălţămintea second-hand (Conform HG 329/2001 sunt interzise importul. Acest lucru poate fi făcut fie prin folosirea unor pictograme (simboluri). distribuirea gratuită a încălţămintei folosite (abrogată de HG nr. Pictogramele trebuie să fie suficient de mari astfel încât să poată fi văzute şi înţelese. mărimea. de asemenea. Dacă sunt utilizate pictogramele. unul dintre vânzători trebuie să ofere clientului explicaţii despre aceste simboluri. comercializarea.822/2005. încălţămintea pentru jucării şi încălţămintea la producerea căreia s-au folosit substanţe şi preparate chimice periculoase. Eticheta trebuie să conţină numele şi/sau firma producătorului. Un alt exemplu cu privire la acordarea etichetei ecologice este etichetarea încălţămintei:reglementările din acest domeniu se aplică tuturor produselor care sunt destinate să protejeze şi să acopere piciorul. ţara de origine. încălţămintea de protecţie. căptuşeală şi talpa încălţămintei. adresa producătorului. Eticheta trebuie să fie ataşată 37 . Pe etichetă trebuie. ce intră în vigoare de la 1 ianuarie 2007).

de asemenea. acolo unde este cazul.la cel puţin unul din pantofii dintr-o pereche. Persoana care vinde cu amănuntul poate lua informaţii despre compoziţia materialului direct de la producător sau importator. piei cu faţa corectată. a căptuşelii şi acoperişului de branţ şi. Persoana care vinde cu amănuntul are responsabilitatea de a se asigura că încălţămintea pe care o comercializează este etichetată corect şi în conformitate cu reglementările în vigoare şi. respectiv. a tălpii exterioare a pantofului. dar trebuie să apară.4 Identificarea fetei . Poate fi pe ambalaj. şi. trebuie să furnizeze o notă explicativă pentru afişarea pictogramelor. alte materiale. textile etc. Fig. Materialele utilizate la confecţionarea încălţămintei pot fi piei cu faţa naturală.captuseli si a talpi la pantofi Producătorul sau importatorul este responsabil pentru asigurarea etichetărea încălţămintei şi pentru corectitudinea marcajelor.respectiv. şi pe pantof. Pictogramele de mai jos ajută la identificarea feţei. 38 . de asemenea pantoful (ambi sau un singur pantof) trebuie sa aiba atasat simbolul sau o bucata de material din materialele sau materialul utilizat.

imbracaminte.5 Eticheta ecologica europeana pe grupuri de produse Criteriile generale pentru grupa de produse “produse textile.Fig. -garantarea rezistentei la miscare in timpul spalarii si uscarii. 39 . -utilizarea limitata a substantelor daunatoare mediului(in special asupra mediului acvatic. textile de interior”: -reducerea consumului de apa sau a poluarii aerului in procesul de productie a fibrelor. asupra sanatatii). asternuturi de pat.

automat si contractul este reinoit. frecare la uscare si expunerea la soare. udare. atat timp cat criterile raman valide. spalare. Firmele din afara UE sunt interesate in special de posibile dezvoltari viitoare .-garantarea rezistentei culorilor la transpiratie. daunatoare mediului. Criterile de acordare a etichetei ecologice pentru un grup de produse sunt valabile o perioada de 3-5 ani in conformitate cu Decizia Comisiei pentru un grup relevant de produse. eicheta ecologica poate fi utilizata de la data acordarii pana la sfarsitul perioadei de valabilitate a criteriului. in situatia in care trebuie reinoite contractele. cancerigene si nici bunurilor fabricate prin procedee daunatoare pentru om sau pentru mediu si/sau care pot dauna consumatorului in conditii normale de utilizare. Daca criterile sunt prelungite . cum ar fi: -companiile de marketing sa se bazeze pe utilizarea etichetei ecologice . eticheta ecologica nu poate fi acordata substantelor si preparatelor clasificate ca fiind toxice. Criterile ecologice sunt revazute inainte de expirare si pot fi revizuite. -boicotarea de catre organizatile de protectie a consumatorilor a produselor care nu au o eticheta ecologica. 40 . bauturilor. -reduceri de TVA pentru produsele ecoetichetate Produsele care nu pot primi ecoeticheta Eticheta ecologica nu se acorda produselor alimentare. Producatorii din tarile in curs de dezvoltare critica schemele de ecoetichetare din UE pe motiv ca pot sa reduca sansele de acces pe piata. De asemenea. medicamentelor si aparaturii medicale.

Etichete ecologice atribiute –total 235 Capitolul 3 41 .Fig.6 Eticheta ecologica comunitara /tara 10 martie 2005 Tara/nr.

Hotarari guvernamentale cu privire la marcarea ecologica : Acesta hotarare este aplicabila la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana privind sistenul revizuit de acordare a etichetei ecologice: Art. in comparatie cu alte produse apartinand aceluias grup de produse.2 Prezenta hotarare stabileste procedura pentru acordarea etichetei ecologice. Astfel. denumit in continuare Regulament. publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr L 237/1 din 21 septembrie 2000.3 Scopul introducerii etichetei ecologice a produselor este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului. 1980/2000/CEE privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare. aceasta stabilind criteriile de acordare atfel consumatorii vor fi siguri ca un produs care are aceasta eticheta raspunde criteriilor ecologice si de performanta definite conform legislatiei in vigoare si este in permanenta controlat.Cadrul legislativ siinstitutional privind marcarea si protectia marfurilor in Romania si Uniunea Europeana Aderarea României la Uniunea Europeana impune o serie de standarde privind protectia mediului. Art. pe parcursul intregului lor ciclu de viata . Art. Pentru fiecare grup de produse pentru care se acorda eticheta exista o legislatie specifica. dar si de autoritatea competenta.4 42 . nu doar de fabricant. una dintre masurile pe care tara noastra a trebuit sa le adopte se refera la stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice in România exista un cadru legislativ specific privind stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice si a conditiilor de utilizare a acestora. Art.1: Romania va aplica de la data aderarii in Uniunea Europeana Regulamentul Consiliului nr.

inclusiv conceperea si proectarea. intr-o bronsura sau in alt document informativ care insoteste produsul si care ofera informatii despre reducerea a cel putin unul si cel mult trei tipuri de impact asupra mediului. importa . urmatorii termeni se definesc astfel: -operator economic: orice persoana fizica sau juridica ce produce. ambalaj. cu rol in luarea decizilor privind acordarea etichetelor ecologice. consumul si utilizarea pana la eliminarea/distrugerea acestuia dupa folosire. 8 . Art.dobandeste. Art. -consumator: persoana fizica sau juridica ce cumpara. distribuirea. utilizeaza sau consuma produse. organ consultativ .5 Eticheta ecologica se acorda la cerere. dupa caz. -ciclul de viata al unui produs: alegerea materilor prime. Art. comercializeaza produse cu impact redus asupra mediului.Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice este formata din 3 reprezentanti ai Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor . Atr. 6 Procedura de acordare a etichetei ecologice se aplica fara a aduce atingere cerintelor de protectie a mediului sau a altor cerintelor in conformitate cu legislatia in viguare aplicabile in diferite faze ale ciclului de viata a produsului . fabricarea. 7 Autoritatea competenta pentru acordarea etichetei ecologice este Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor. . -eticheta ecologica: un simbol grafic si/sau un scurt text descriptiv aplicat pe produs. un reprezentatnt al 43 .In sensul prezentei hotarari.pe langa Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor s-a infintat Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice . -produs: bunuri si/sau servicile. -grup de produse:bunuri si/sau servicile care se folosesc in scopuri similare si care sunt echivalente in ceea de priveste utilizarea si perceperea lor de catre consumator.

Art. importatori. 11 . Art.solicitantul raspunde pentru exactitatea si corectitudinea datelor si informatiilor furnizate autoritariilor competente. un reprezentant al Garzii Nationale de Mediu. un reprezentat al Autoritatii Nationale pentru protectia Consumatoriilor.autoritatea competenta primeste solicitarea si decide asupra acordarii etichetei ecologice pe baza rezultatelor procesului de de evaluare a performantelor produsului. 2 reprezentanti ai patronatelor . 3 reprezentanti ai instituiilor de cercetare . 12 -Autoritatea competentă consultă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor pentru a evalua gradul de eficienţă cu care eticheta ecologică. 44 . .\ . Art. 9 Solicitarile pentru acordarea etichetei ecologice pentru produsele introduse pe piata se inainteaza autoritatii competente de catre operatorii economici – producatori . un reprezentant al cadrelor Universitare.Regulamentul de oraganizare si functionare al Comisiei Nationale penrtu Acordarea Etichetei Ecologice va fi eliberat de catre membri acesteia si va fi aprobat prin ordin al Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor in termen de 3 luni de la data infintarii comisiei.Ministrului Industriei si Comertului.autoritatea competenta trebuie sa informeze in cazul modificarii caracteristicilor produsului. prestatori de servicii sau comercianti.participarea in cadrul sedintelor reprezinta sarcina de serviciu si nu este remunerata. .in cazul in care aceste modificari afecteaza respectarea criterilor pe baza carora s-a acordat eticheta ecologica. chiar daca aceste modificari nu afecteaza respectarea criteriilor pe baza carora s-a acordat eticheta ecologica. numiti prin ordin ai Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor in termen de 6 luni de la data publicarii prezentei hotarari pe baza nominalizarilor primite de la ministarele . 3 reprezentanti ai oraganizatiilor nonguvernamentale . .institutiile si organizatiile nonguvernamentale implicate. Art. 10 .

000 lei. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de personalul împuternicit de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.1. . e) şi f). 14 -Fiecare solicitare pentru acordarea etichetei ecologice unui produs este supusă plăţii unei sume ce reprezintă taxa pentru procesarea solicitării respective.000 lei la 100. b) şi d). încheiat cu autoritatea competentă. sau de Garda Naţională de Mediu. 15 . pentru prevederile aliniatului lit. Art. c). 13 .Constituie contravenţii săvârşirea următoarelor fapte5: a) nerespectarea de către operatorul economic a contractului privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice. răspunde nevoilor de informare ale consumatorilor. -Pe baza acestei evaluări autoritatea competentă propune modificările corespunzătoare cu privire la informaţiile care urmează să fie incluse în etichet ecologica. 45 .După acordarea dreptului de utilizare a etichetei ecologice autoritatea competentă încheie cu solicitantul un contract privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice. .prin datele prevăzute de aceasta. b) introducerea pe piaţă a produselor care poartă eticheta ecologică fără să fi fost acordat dreptul de a purta această etichetă.Regimul taxelor pentru solicitarea acordării etichetei ecologice şi a taxelor anuale este prevăzut în anexa nr. -Contractul-cadru privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice este prevăzut în anexa nr. 5 Contravenţiile prevăzute in cadrul acestui aliniat se sancţionează cu amendă de la 5. a). c) refuzul operatorului economic de a prezenta contractul referitor la condiţiile de utilizare a etichetei ecologice la cererea organului de control.Sumele încasate pentru acordarea etichetei ecologice prin aplicarea taxelor se fac venit la Fondul de Mediu. Art. pentru prevederile aliniatului lit. 2 Art.

18 Prezenta hotărâre intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană........ Art....... L 237/1 din 21 septembrie 2000....... cu sediul în municipiul Bucureşti. având sediul înregistrat în România . 17 La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr.. sediul social.. Prezenta hotărâre creează cadrul juridic necesar aplicării directe..... Art.. nr. publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. reprezentat de 46 ...... 26 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 166 din 8 martie 2002. Partea I.d) publicitatea falsă sau înşelătoare ori utilizarea oricărei etichete care poate fi confundată cu eticheta ecologică... Bd Libertăţii nr. (numele complet al beneficiarului).... în calitate de Autoritate Competentă. şi ...... reprezentat de către ... 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor...... sectorul 5. e) prezentarea de către operatorul economic de date inexacte privind rezultatele procesului de evaluare a performanţelor produsului. f) introducerea pe eticheta ecologică a altor menţiuni decât a celor prevăzute în prezentul Regulament... publicată în Monitorul Oficial al României... Art.. 16 Dispoziţiile referitoare la contravenţiile prevăzute la art.. CONTRACT CADRU referitor la condiţiile de utilizare a etichetei ecologice Prezentul contract se semnează între: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. (numele complet al ministrului mediului şi gospodăririi apelor)....deschis la …………….. denumit în continuare beneficiarul.. 12. .. 180/2002..... cod unic de înregistrare………... de la data aderării......189/28 februarie 2002 .... cont bancar nr…………….... cu modificările şi completările ulterioare.. 1980/2000/CEE privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare ... a Regulamentului Consiliului nr. (adresa completă)...

în calitate de (producător/importator. prestator de servicii. Beneficiarul trebuie. 1. adoptate de către Comisia Comunităţilor Europene la …...(numele complet al reprezentantului).. Autoritatea Competentă poate efectua verificările considerate oportune. care figurează în anexele prezentului contract şi care sunt în vigoare pe perioada avută în vedere. cu toate acestea.3.. Anexa care conţine specificaţiile trebuie modificată în consecinţă.... tuturor condiţiilor de utilizare şi dispoziţiilor care figurează în prezentul contract. (referinţă completă) şi anexate prezentului contract. 47 .. (data). precum şi criteriilor aferente categoriei de produse şi specificaţiilor privind eticheta ecologică. Contractul poate fi extins la o gamă de produse mai vastă decât cea prevăzută iniţial pe baza acordului Autorităţii Competente... 1. anexate..... comerciant).. publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene din …..către .. Beneficiarul trebuie să se asigure că produsul căruia trebuie să i se acorde eticheta rămâne conform. Autoritatea Competentă poate verifica dacă aceste condiţii sunt îndeplinite. Dreptul de utilizare a etichetei ecologice nu se poate extinde şi asupra utilizării etichetei ecologice în calitate de componentă a denumirii comerciale a produsului vizat. Eticheta ecologică trebuie să fie utilizată numai sub forma şi în culoarea prevăzute în specificaţiile privind eticheta ecologică furnizate de către Autoritatea Competentă şi anexate prezentului contract şi trebuie să fie vizibilă.4... şi conforme criteriilor privind categoriile de produse corespunzătoare aplicabile pentru perioada …... Autoritatea Competentă acordă beneficiarului dreptul de a utiliza eticheta ecologică pentru produsele care corespund descrierii ce figurează în specificaţiile produselor.. 1.. pe durata prezentului contract. să informeze Autoritatea Competentă asupra acestor modificări printr-o scrisoare recomandată.1.. 1 Drepturi si obligatii: 1......2.. Nici o nouă cerere nu trebuie să fie introdusă pentru modificarea caracteristicilor produselor care nu au influenţă din punct de vedere al conformităţii cu criteriile. Art. cu condiţia ca produsele adăugate gamei să aparţină aceleiaşi categorii de produse şi ca acestea să corespundă criteriilor aplicabile acestei categorii..

pot.5. Beneficarul suportă cheltuielile pentru controlul conformităţii până la o sumă rezonabilă. 1 şi în anexa prezentului contract.1. inclusiv autorităţile publice abilitatenu pot divulga şi nici utiliza în alte scopuri decât în cele referitoare la prezentul 48 . 3. după caz. 7. iar beneficiarul este obligat să îi asigure acest acces.3.1. 2. 2 Publicitatea: 2. Participarea la sistemul etichetării ecologice se face fără a se aduce atingere cerinţelor de mediu sau reglementărilor impuse de dreptul comunitar sau intern care se aplică diferitelor stadii ale duratei de utilizare a unui bun şi. Art. În plus. 4 Confidentialitatea: 4. 2. (1) din prezentul articol.1. inclusiv autorităţile publice abilitate în acest scop. orice invocare sau utilizare a oricărei etichete sau mărci aplicate. în special art.2. inclusiv autorităţile publice abilitate în acest scop.2. 3 Controlul calitatii: 3. Autoritatea Competentă. Cu excepţia cazurilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1980/2000. a unui serviciu. În acest scop. Beneficiarul se angajază să folosească eticheta ecologică numai în ceea ce priveşte produsul menţionat la art. Art. precum şi dispoziţiile prezentului contract. să solicite accesul în sediile beneficiarilor sau în orice parte a acestora din urmă. Art. Autoritatea Competentă. Beneficiarul trebuie să evite orice publicitate eronată sau înşelătoare. 3. în orice moment rezonabil şi fără preaviz. În temeiul prezentului contract. în sensul alin. care poate crea confuzii cu eticheta ecologică sau poate dăuna integrităţii sale.3. beneficiarul este răspunzător de utilizarea etichetei ecologice în ceea ce priveşte produsul. iar beneficiarul este obligat să i le furnizeze. pot proceda la orice verificări necesare pentru a controla dacă beneficiarul continuă să respecte criteriile aferente categoriei de produse şi condiţiile de utilizare.1. în special în domeniul publicităţii. Autoritatea Competentă poate solicita toate documentele relevante pentru a dovedi că aceste condiţii sunt respectate. efectuate de către Autoritatea Competentă conform dispoziţiilor prezentului articol. Autoritatea Competentă.

2.3. Autoritatea Competentă poate distruge documentele.2.1.3. Dacă beneficiarul îşi dă seama că nu îndeplineşte condiţiile de utilizare sau că nu respectă dispoziţiile art. Autoritatea Competentă are dreptul să suspende sau să retragă autorizaţia de utilizare a etichetei ecologice eliberată beneficiarului şi să ia măsurile necesare. 49 .2. 4.inclusiv măsurile prevăzute la art.1. 5 Suspendarea si retragerea: 5. 6. inclusiv autorităţile publice abilitate. de exemplu în ceea ce priveşte publicitatea. nu pot fi făcute responsabile de pierderile sau daunele eventuale suferite de către un terţ din cauza acordării sau utilizării etichetei ecologice. 6 Limitele responsabilitatii si despagubirea: 6. Autoritatea Competentă. Dacă Autoritatea Competentă consideră că beneficiarul a încălcat una dintre condiţiile de utilizare sau dintre dispoziţiile prezentului contract. pentru a-lîmpiedica să continue să utilizeze această etichetă. 9. acesta trebuie să informeze Autoritatea Competentă în această privinţă şi să se abţină de la utilizarea etichetei ecologice până când aceste condiţii de utilizare sau dispoziţii nu sunt respectate. 5. 1. În plus.1.contract informaţiile de care ei au avut cunoştinţă în cursul evaluării unui produs în vederea acordării etichetei ecologice sau în cursul controlului de conformitate efectuat conform dispoziţiilor art. Art. Autoritatea Competentă ia toate măsurile rezonabile pentru a proteja documentele care îi sunt încredinţate împotriva falsificării şi deturnărilor. iar Autoritatea Competentă nu este informată despre aceasta. Autoritatea Competentă. La sfârşitul acestei perioade. nu pot fi făcute responsabile de pierderile sau daunele eventuale suferite de către beneficiar din cauza acordării sau utilizării etichetei ecologice. Art. inclusiv autorităţile publice abilitate. Beneficiarul nu poate include eticheta ecologică în nici o garanţie de calitate sau conformitate a produsului menţionat la art.1 – 3. 3 din prezentul contract 4. Autoritatea Competentă ia toate măsurile raţionale pentru a proteja documentele care îi sunt încredinţate împotriva distrugerii materiale pe durata unei perioade de cel puţin trei ani socotiţi de la data expirării prezentului contract. 6.

7. totală sau parţială.2. a redevenţelor nu va fi acordată beneficiarului. Utilizarea etichetei ecologice este condiţionată de plata tuturor redevenţelor corespunzătoare în timp util. În cazul nerespectării de către beneficiar a uneia dintre condiţiile de utilizare sau dispoziţiile prezentului contract în sensul pct. Beneficiarul despăgubeşte Autoritatea Competentă. Art. Art. 8. Art. 9.6. fără a aduce 50 .1 pentru perioada de utilizare fixată în prezentul contract. furnizate de către Autoritatea Competentă la …. Autoritatea Competentă poate considera această infracţiune ca dându-i dreptul.. Beneficiarul se angajează să plătească Autorităţii Competente una sau mai multe redevenţe pentru utilizarea etichetei ecologice pe produsul vizat la punctul 1.2.1. 8.1.2.2.1 nu trebuie să aducă atingere drepturilor sau obligaţiilor Autorităţii Competente incluse la art. 3 şi 5. Dacă contractul este suspendat sau reziliat înainte de expirarea sa. Cu excepţia cazurilor prevăzute la punctele 9. conform regulilor referitoare la redevenţe în vigoare la semnarea contractului. Autoritatea Competentă poate să nu dezvăluie beneficiarului identitatea reclamantului. în caz de pierderi. nici o restituire. fie de către Autoritatea Competentă. inclusiv autorităţile publice abilitate trebuie să le sufere din cauza utilizării cu bună credinţă de către Autoritatea Competentă a informaţiilor sau documentaţiei furnizate de către titular. 8 Reclamatiie 8. 5.2. 9 Durata contractului si legile aplicabile: 9. fie de către beneficiar. 9. Autoritatea Competentă poate informa beneficiarul despre toate reclamaţiile formulate împotriva produsului căruia îi este acordată eticheta ecologică şi poate cere beneficiarul să le răspundă. inclusiv în caz de reclamaţie prezentată de către un terţ.4. (data şi referinţele complete) şi anexate prezentului contract.1. daune sau răspunderi pe care Autoritatea Competentă. Orice răspuns oferit de către beneficiar în temeiul unei cereri redactate în conformitate cu pct. la prima dintre cele două scadenţe.4. prezentul contract se aplică începând cu data semnării sale până la (…) sau până la data expirării criteriilor pentru categoria de produse.3 şi 9. 7 Redeventile: 7.

cuprinzând cel puţin menţiunea detaliată a numelor şi/sau a numerelor de referinţă interne ale fabricantului. 51 . beneficiarul nu mai poate utiliza eticheta ecologică pentru produsul indicat la pct.2. prin scrisoare recomandată adresată Autorităţii Competente. La expirarea prezentului contract. Beneficiarul poate pune capăt contractului.1. 9. prin scrisoare recomandată adresată beneficiarului.4. având data care figurează la pct. 5. până la şase luni după expirarea contractului pe stocurile fabricate înainte de data expirării. 1.5. 9.1 este prelungită fără modificări pentru o perioadă dată şi dacă Autoritatea Competentă nu a dat niciun aviz scris de reziliere cu cel puţin trei luni înainte de expirarea validităţii criteriilor referitoare la categoria de produse şi a prezentului contract. 9.2. 9. care sunt deţinute de către beneficiar sau de către alţi agenţi. Următoarele anexe fac parte integrantă din prezentul contract: . Această ultimă dispoziţie nu se aplică în cazul în care contractul a fost reziliat din motivele prevăzute la pct. Eticheta ecologică poate fi afişată. 1980/2000 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iulie 2000 privind elaborarea unui sistem comunitar revizuit de acordare a etichetei ecologice .un exemplar al Regulamentului (CE) nr. 9. perioadă care va fi hotărâtă de către Autoritatea Competentă. cu cel puţin trei luni înainte. 1. litigiile dintre Autoritatea Competentă şi beneficiar sau reclamaţiile formulate de către una dintre părţi împotriva alteia în cadrul prezentului contract sunt supuse legislaţiei în vigoare în statul membru sau în regiunea unde îşi are sediul Autoritatea Competentă şi jurisdicţiei tribunalelor statului membru sau regiunii în care se găseşte Autoritatea Competentă. cu toate acestea. În lipsa unei reglementări prin bună înţelegere. locurile de fabricare şi/sau numerele de înregistrare ale licenţei etichetei ecologice.atingere dispoziţiilor pct.1 şi în anexa prezentului contract pentru etichetare şi nici în scopuri publicitare. 9.specificaţiile produsului. Autoritatea Competentă informează beneficiarul. că contractul este în mod automat reînnoit pentru durata de validitate a criteriilor referitoare la categoria de produse.6.3. respectând un preaviz de trei luni. de a înceta contractul. Dacă validitatea criteriilor privind categoria de produse menţionate la pct.

la data de .....1 Sistemul national de marcare ecologica produselor Primul sistem de marcare ecologica a produselor ..in colaborare cu FEA........ a fost introdus in Germania ............specificaţiile etichetei ecologice....Semnătura legalizată... Ştampila autorităţii competente ... stampila beneficiarului.. astfel incat sa poata fi inscris in catalogul ’’Blue Angel’’ si sa poata obtine marca de produs ecologic........ca raspuns la intensificarea preocuparilor ecologice ale consumatorilor .. .. sa corespunda cerintelor privind indeplinirea functilor sale de baza in utilizarea si cerintelor de securitate.. Autoritatea competentă... Cu prilejul acestei analize sa iau in considerare implicatiile posibile ale produsului asupra mediului.. Acest sistem este patronat de Agentia Federala a Mediului(German Federal Environment Agency -FEA)..... Reprezentant ............. in acelas timp.. (privind criteriile referitoare la categoria de produse)....inca din anul 1978....un exemplar al Hotărârii Guvernului nr…. 3... Semnătura legalizată..... care decide daca un produs indeplineste conditiile de performanta ecologica stabilite .... Produsul trebuie .. inclusiv ale procesului de fabricatie. fiind supus si unei testari independente ............. pe intregul sau ciclu de viata. la data de .....denumit ’’Blue Angel’’..... realizate de Organizatia consumatorilor pentru testarea calitatii(Consumer Quality Test Organization).. Beneficiar Reprezentant ...... 52 ..... sau cu alb pe fond negru: Redactat în ...... indicând în mod expres că eticheta trebuie să fie imprimată în două culori (verde pantone 347 şi albastru pantone 279).. Produsul respectiv este in prealabil examinat si evaluat de catre Institutul pentru securitatea produsului si marcarea (Institute for Product Safety and Labelling-RAL) .Redactat în ... cu negru pe fond alb.......

in conditiile achitarii unor taxe anuale relativ scazute. fiind insotita de prezentarea motivelor pentru care produsul este considerat compatibil cu mediul inconjurator. Toate ambalajele destinate colectarii prin acest sistem sunt prevazute cu marca “Der Grune Punkt”.apoi. produse care nu contin clorofluocarboni . acumulatori auto. infintat in anul 1990. impreuna cu RAL. 53 . data publicitatii. Intreprinderile solicitante obtin dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic. Pana in prezent . pe baza unui contract de trei ani. decide care este . sistemul are ca scop finantarea si gestionarea colectarii si reciclarii ambalajelor. Marcarea respectiva este reprezentata pe eticheta produsului .Franta si Marea Britanie.au fost stabilite criterii de performanta ecologica pentru circa 3600 de produse . printre care : produse realizate din materiale reciclate. ulterior.7 Marca ecologica “Blue Angal” Germania Decizia finala este luata de juriul pentru marcare ecologica (Environmental Label Jury) din cadrul FEA. incheiat cu RAL. produse chimice de uz casnic.grupate in 64 de categorii. cu integrarea consumatorului in procedura de colectare stabilita de industrie.Olanda. de o serie de tari printre care Danemarca.Fig. produse peliculogene cu efect poluant scazut etc. in Germania a fost introdusa si o marca ecologica pentru ambalaje “Der Grune Punkt” .in cadrul asa numitului “Duales System”. Sistemul german de marcare ecologica a produselor a fost preluat .

dreptul de aplicare a marcii ecologice se acorda pe baza unor criterii foarte strictre . au fost luate in considerare trei catrgorii de produse si anume produse obtinute din materiale plastice reciclate.8 Marca ecologica”Der Grune Punkt” Se prevede ca . In prezent . Intr-o prima etapa.pentru a fi acceptate in cadrul sistemului de colectare “Duales System”.exista stabilite criterii de performanta ecologica pentru 18 caregorii de produse.ambalajele din impact sa fie prevazute obligatoriu cu marca “Der GrtinePunkt”.denumit “Environmental Choise”.luand in considerare intregul ciclu de viata al produsullui . In anul 1988 a fost introdus un sistem de marcare ecologica a produselor in Canada .Fig. materiale de constructii din celuloza reciclata si ulei lubrifiant reciclat.ceea ce inseamna ca ambalajele respective trebuie sa fie reciclabile sau corespunzatoare pentru incinerare. Fig.9 Marca ecologica”Environmental Choice Canada” Prin acest sisten.precum si opiniile consumatorilor referitoare la produsul respectiv. 54 .

din cadrul Agentiei Mediului(Environment Agency of Japon) Fig.ambalajele tip aerosol etc. In prima etapa . pana in prezent au fost stabilite criterii de performanta ecologica pentru 22 de categorii de produse (circa 400 de produse).Intreprinderile solicitante suporta cheltuielile pentru testarea produselor in cauza si o taxa pentru dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic. printre care cele obtinute din materiale plastice reciclabile . Acest Consiliu a mandatat Asoceatia Canadiana de Standardizare (CSA) sa se ocupe .comun pentru toate tarile europene nordice (Norvegia. in conditiile achitarii taxelor corespunzatoare.Finlanda si Islanda) sistem coordonat de un Consiliu(Nordic Council).pe baza unui contract pe doi ani. coordonat de Oficiul Eco-Mark. 55 . constituit de Ministrul Federal al Mediului (Federal Minister of the Environment).10 Marcarea ecologica “Eco-Mark Japonia” Dreptul de aplicare a marcii ecologice “Eco-Mark” se acorda intreprinderilor . Coordonarea acestui sistem de marcare ecologica este asigurata de Consiliul pentru problemele mediului inonjurator (Environmental Choise Board). Tot in anul 1989 a fost stabilit un sistem de marcare ecologica a produselor . de testarea acceptabilitatii ecologice a produselor.in domenii specifice.Suedia.in anul 1989. un organism independent. In Japonia a fost introdus un sistem de marcare ecologica a produselor .au fost luate in considerare unele produse de uz casnic.

denumit Consiliul Marii Britanii pentru ecomarcarea (UK Eco-labelling Board). autorizatia obtinuta fiind recunoscuta si in celelalte tari. In Marea Britanie.se apreciaza ca marca de produs ecologic stimuleaza constiinta ecologica a consumatorului si exercita asupra industriei o presiune considerabila. prin echipa de experti constituite in acest scop. asemanator sistemului german “Blue Angel”.Intr-un recent raport al “Enveronmentul Data Service ” din Marea Britanie . nepoluate. In Franta . in anul 1991. Dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic se acorda intreprinderilor solicitante .Fig.a fost introdus. de natura s-o determine sa realizeze cat mai multe produse “curate ”.2Preocupari introducerea produselor 56 unui in sistem Uniunea unitar Europeana privind a de marcare ecologica . de asemenea.asiguransuse o supraveghere foarte stricta a respectarii conditiilor.pentru bunurile de consum. Se considera ca acest sistem se bazeaza pe cele mai avansate tehnice de analiza a ciclului de viata a produselor. guvernul a hotarat.Pentru operationalizarea sistemului s-a hotarat constituirea unui consiliu al expertilor. introducerea unui sistem de marcare ecologica . In acest scop a fost infiintat Grupul National Consultativ pentru marcarea ecologica (National Advisory Group on Environmental Labelling-NAGEL) . 3.pe baza unui contract incheiat pe trei ani. un sistem de marcare ecologica a produselor.11 Marcarea ecologica in Tarile Nordice Decizia privind acordarea dreptului de aplicare a marcii ecologice se ia la nivel national.

De asemenea . care introduce un sistem comunitar de marca ecologica. forumul consultiv de la Bruxelles.In procesul stabilirii criteriilor ecologice. Prin acest sistem se urmareste promovarea produselor care au un impact ambiental mai redus .nivelul zgomotelor .Sistemul comunitar de marca ecologica este conceput ca un sistem voluntar . fiind stabilite pe baza analizei intregului ciclu de viata. care regrupeaza reprezentanti ai industriei.Sistemul este aplicabil tuturor produselor . dreptul de aplicare a marcii fiind acordat de un comitet national . pana la reintegrarea in natura sau valorificarea lor . se are in vedere asigurarea unei informari corecte a consumatorului din tarile member ale UE . sanatatii si la protectia mediului inconjurator.Un prim pas s-a facut prin Reglementarea ( CEE) nr. consumul de energie si de resurse naturale . mai mult sau mai putin compatibile din punct de vedere al criteriilor care au stat la baza lor .efectul asupra ecosistemelor. aplicabile sunt specifice fiecarei categorii de produse. in etapele mentionate. privind caracteristicile ecologice ale produselor care se comercializeaza pe piata comunitara. pe intregul lor ciclu de viata. contaminarea apei si a aerului .In conditiile proliferarii unor sisteme nationale de marca ecologica a produselor. in etapa post–utilizarii. a devenit necesara elaborarea unui cadru legislative armonizat si in acest domeniu. In fiecare din aceste etape se recomanda sa fie luate in considerare urmatoarele aspecte ecologice : impactul ambiental al deseurilor rezultate . din etapa conceptiei-proiectarii . specifice diferitelor categorii de prdsuse. organizatiilor ecologice un comitet de 57 . Criteriile de performanta ecologica . Analiza include si impactul ambalajului asupra mediului. Produsele in cauza trebuie sa fie conforme reglementarilor din UE referitoare la productia vietii. comertului. in fiecare din tarile UE. desemnt in acest scop . poluarea si degradarea solului. sunt implicate comitetele nationale de atribuire a marcii de produs ecologic . 880 a Consiliului UE din 23 martie 1992 . inclusiv celor importate in UE din tarile terte.

produsele prezentate de organismele nationale competente. organizatiile consumatorilor. In UE s-au adoptat marci ecologice si pentru produse si ambalaje reciclabile. Fig. forumul consultativ de la Bruxelles care cuprinde reprezentanti ai industriei.In cadrul acestui proces. organizatiilor ecologice si de un comitet de reglementare. 13 in cazul ca produsul sau ambalajul contine hartie sau carton reciclat utilizat. specifice fiecarei grupe de produse. Criteriile sunt traduse in termini tehnici de organismul national competent si sunt adoptate de Comitetul de reglementare. sunt examinate si se decide care criterii ecologice trebuie definite si aplicate.astfel. se face de catre conitetele nationale de atribuire a marcii. pentru cele reciclabile se pun marcile din figura nr. comertului. 58 . alcatuit din reprezentanti ai tarilor UE.reglementare. format din specialisti din fiecare tara membra in UE.12 Marci care indica absenta freonului Stabilirea criteriilor ecologice.

Semnificatia marcii este impactul redus al produsului sau ambalajului acestuia asupra mediului. hartie. Din 1995 s-a interzis folosirea freonilor in aerosoli.14 Marci de tip info-media Marca ecologica europeana este cea mai importanat si se aplica pe produse textile. cu exceptia unor aerosoli medicali. incepand cu faza de proectare si pana la faza postconsum.a caror ambalaje prezinta exploziile .In unele state s-au introdus marcaje ce prezinta consumatorului unele caracteristici de mediu ala produsului ambalat .dar si de distribuitor. Acest tip de eco-eticheta este present pe un numar din ce in ce mai mare de produse. produse electrocasnice si electrice etc. detergenti. Fig. vopsele. 59 .se face cu marci prin care se atrage atentia consumatorilor ca produsul respective nu contine freoni(CFC). putand fi aplicat atat de producator .13 Marcarea produselor sau ambalajelor reciclabile Marcarea ecologica a aerosolilor .Fig.

in viziunea ISO 14021 . pe internet etc.15 Marca ecologica europeana Dreptul de aplicare a acestei marci se obtine greu. Perioada pentru care este atribuita este de trei ani.deci sa fie clare si verificate.care sa stimuleze imbunatatirile de mediu. -declaratile sa nu induca in eroare .aparut la sfarsitul anului 1999. datorita exigentelor ecologice stabilite de organismele comunitare.ci la toate declaratile de mediu. este primul accord international in probleme care trateaza etichetarea la scara globala. a testelor la care sunt supuse produselor respective. -cresterea posibilitatii consumatorilor de a face alegeri pe baza unor infirmatii precise. Standardele ISO 14021 cuprind patru elemente”cheie”” 60 .trebuie sa conduca la urmatoarele beneficii: -cresterea puterii consumatorilor.Fig. Aceste declarati de mediu.El nu se refera doar la ambalaje . aplicate voluntar pe produse sau facute publice prin reclama. Marcarea ecologica face obiectul standardelor Standardul ISO 14021”Declaratii si etichetare de mediu”. dupa care producatorul trebuie sa-si reinoiasca cererea.

-cerinte specifice pentru anumite declaratii.166/08/03/2002. intrucat se stie ca unele declaratii de mediu sunt mai fregvent folosite decat altele. publicata in Monitorul Oficial nr. care se aplica tuturor declaratilor de mediu. a Deciziei nr. 61 . 189 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice din 28 februarie 2002.728/2000/EEC referitoare la stabilirea tarifelor pentru solicitarea taxelor anuale pentru etichetare ecologica a fost elaborata Hotararea Guvernamentala nr. deoarece multe declaratii de mediu pentru produse nu se fac folosind cuvinte si simboluri.-cerinte de baza. 729/2000/EEC privind contractul cadru referitor la conditile de utilizare a etchetei ecologice si a Deciziei nr. pentru ca declaratile trebuie verificate inainte de a fi publicate.1980/2000/EEC privind stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice . sa nu induca in eroare sau sa conduca la greseli de interpretare sa sa fie verificate. Ele trebuie sa fie clare. In Romania prin transpunerea Regulamentului nr. -cerinte pentru evaluarea si verificarea declaratilor de mediu. -utilizarea simbolurilor.

-realizarea incercarilor pe produse de catre industrile specializate recomandate de Ministrul Mediului siGospodaririi Apelor si/sau de catre alte institute care detin laboratoare acreditate. importatori. -evaluarea performantelor produsului de catre autoritatea competenta(Ministrul Mediului siGospodaririi Apelor) care colaboreaza cu Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice in luarea decizilor 62 .16 Sistemul unitar de acordare a etichetei ecologice in Romania Pentru obtinerea etichetei ecologice agentii economici(fabricanti. prestatori de servicii comercianti) trebuie sa parcurga urmatoarele etape: -solicitarea etichetei ecologice la Ministrul Mediului siGospodaririi Apelor care reprezinta autoritatea competenta.Fig.

3ISO 14000 Standardele ISO 14000 sunt standarde generale referitoare la sistemele de management de mediu destinate pentru tinerea sub control a impactului proceselor organizatiei in ansamblu. 63 . care pot fi implementate de o organizatie in scopuri interne sau externe. Acest regulament se ocupă de proclamaţii naturale cu text.proclamaţii ecologice utilizând simboluri şi figuri. ofera instrumente necesare pentru evaluarea conformitatii sistemului de management de mediu cu referentialul ales. Dupa acordarea dreptului de utilizare a etichetei ecologice . Eticheta de tipul II este acea proclamaţie care organizează şi asumă fără a consula o a treia parte. 3.autoritatea competenta incheie cu solicitantul un contract prin care se stabilesc conditiile de utilizare a acesteia. analiza preliminara si evaluarea de mediu a amplasamentelor organizatiei.Acest contract este prevazut in Hotrarea Guvernamentala 189/2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice. Standardele Internaţionale referitoare la marcarea ecologica a produselor si ambalajelor in Uniunea Europeana: • ISO 14020:1998 Principii de bază pentru marcarea ecologică Acest regulament conţine principii de bază referitoare la precizia proclamaţiei. precum şi cu metodele de analiză şi verificare şi apariţii noi de regulamente. -acordarea etichetei ecologice . • ISO 14021:1999 Marcarea ecologică – Declaraţia pe propria răspundere şi solicitarea marcării ecologice. Aceste standarde definesc modele de sisteme de management de mediu. la controlabilitatea ei. Scopul regulamentului este ca problamaţile ecologice să nu ducă în eroare. la obiectivitate şi conţinutul clar (limpede).privind acordarea etichetei ecologice si cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului in vederea evaluarii gradului de eficenta cu care eticheta ecologica raspunde nevoilor de informare a consumatorului. asupra mediului. evaluarea performantei de mediu.

Metodologii de testare şi ISO 14024:1999 Marcarea ecologică – Principii directoare. în care o Organizaţie independentă validează produsul şi aprobă acordarea de potrivire ecologică conform regulamentului sistemului.17 Directii de actiune acoperite de ISO14000 Acest regulament se referă la sisteme de certificare voluntară.Marcarea ecologică . practici şi criterii pentru programele de certificare – ghid pentru procedurile de certificare Fig. 64 .Simboluri pentru marcarea ecologică ISO 14023 .• • verificare • ISO 14022 .

Ghidul pentru auditul de mediu. Audit pentru declaratia de mediu Ghidul pentru auditul de mediu. crt. Criterii de calificare pentru auditori interni Ghidul pentru auditul de mediu. specifici pentru industrie Analiza ciclului de viata. Declaratia pe propria raspundere si solicitarea marcarii ecologice. Principii si practici generale Analiza ciclului de viata. Evaluarea impactului de mediu in etapele ciclului de viata Analiza ciclului de viata. Ghid Indicatori ai performantei de mediu. Proceduri de audit. sistemele si tehnicile de aplicare Ghidul pentru auditul de mediu.2 ISO 14011. Standardul ISO 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 ISO 14001 ISO 14002 ISO 14004 ISO 14010 ISO 14011 ISO 14011. Specificatie si ghid de utilizare Sisteme de management de mediu. practici si criterii pentru programele de certificare. Termeni si definitii Ghid pentru includerea aspectelor de mediu in standardele de produs 65 . Principii generale Ghidul pentru auditul de mediu.Metodologii de testare si verificare Marcarea ecologica. Evaluarea imbunatatirii ciclului de viata Managementul de mediu. ghid pentru procedurile de certificare Evaluarea performantelor de mediu. Auditul de conformitate Ghidul pentru auditul de mediu. Managementul programelor de audit Ghid pentru analiza preliminara de mediu Ghid pentru evaluarea de mediu a amplasamentului Principii de baza pentru marcarea ecologica Marcarea ecologoca. Ghid pentru intreprinderi mici si mijlocii Sisteme de management de mediu.3 ISO 14012 ISO 14013 ISO 14014 ISO 14015 ISO 14020 ISO 14021 ISO 14022 ISO 14023 ISO 14024 ISO 14031 ISO 14032 ISO 14040 ISO 14041 ISO 14042 ISO 14043 ISO 14050 ISO 14060 Denumirea Standardului Sisteme de management de mediu. Principii directoare. Auditarea sistemelor de management de mediu. Ghid general privind principiile. Termeni si definitii Simboluri pentru marcarea ecologica Marcarea ecologica . Metodologia analizei Analiza ciclului de viata.Nr.

un inscris care sa insoteasca produsul. elaborarea de standard se afla in faza incipienta.Fig. declaratia data de producatori . in principal . -Tipul III: etichete obtinute prin certificare de terta parte.definirea categoriilor de produse si a criteriilor ecologice pentru fiecare categorie .stabilirea unor proceduri nediscriminatorii din punct de verificare pentru marcarea ecologica. defineste o serie de practici prin care se urmareste sa se asigure marcarii de catre o terta parte credibilitate si caracter nediscriminatoriu . mentionate pe produs sau pe ambalaj . . sunt avute in vedere urmatoarele elemente: .18 Standardele Internationale referitoare la managementul de mediu Exista o diversitate de etichete ecologice voluntare. Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a identificat 3 tipuri de etichete voluntare: -Tipul I : volunatra bazata pe o schema multicriteriala. comercianti sau alte parti interesate va putea avea diferite forme: simboluri grafice . O asemenea declaratie va putea fi facuta si in cadrul mesajelor publicitare referitoare la produs. o terta parte acorda licenta care autorizeaza folosirea etichete ecologice pentru produsele ce indica preferabilitatea de mediu general a produsului in cadrul categoriei de produse bazate pe consideratiile ciclului de viata. astfel incat sa se evite excluderea produselor considerate acceptabile din punct de vedere ecologic in tara de origine. sub categorii ai parametrilor stabiliti de o parte si bazati pe analiza ciclului de viata si verificata de aceasta sau de catre o alta terta 66 .luarea in considerare a cerintelor referitoare la mediu. . . In cazul marcarii ecologice tip II se predeve ca . Proiectul de standard referitor la marcarea ecologica tip I. ale tarii de origine a produsului. -Tipul II:autodeclaratii ecologice informative. Pentru marcarea ecologica tip III.respectarea principilor de baza stabilite pentru toate schemele de marcare ecologica.Acestea sunt programe voluntare care ofera informatii de mediu cantitative asupra produsului.

parte calificata. distribuţie (ambalarea produsului şi transportul său de la locul unde a fost produs la utilizator). Întreprinderea poate să-şi focalizeze eforturile pe acele aspecte care reduc/minimizează impactul produsului asupra mediului. procesarea materiilor prime şi asamblarea componentelor pentru obţinerea produsului finit). Prin analiza ciclului de viaţă se identifică acele aspecte particulare ale produsului care au un impact semnificativ asupra mediului. ca si pentru evaluarea metodelor de fabricatie alternative. care a inceput sa functioneze din 1978 si acum acopera peste 4000 de produse. Multe alte programe au fost create la mijlocul anilor ’90 . Scopul acestei analize este identificarea şi cuantificarea tuturor impacturilor de mediu asociate unui produs. Acesta se atinge prin urmărirea traiectoriei naştere-moarte (de la achiziţia de materii prime folosite la fabricarea produsului până la scoaterea sa din uz). utilizare (utilizarea efectivă în gospodării. în diferitele faze ale ciclului său de viaţă: preproducţie (obţinerea materiilor prime necesare. alte întreprinderi sau administraţie publică). Analiza este astfel conceputa inca sa reprezinte un instrument pentru fundamentarea decizilor in elaborarea planurilor strategice ale organizatiei. Perspectiva ciclului de viaţă oferă un cadru sistematic care permite analiza tuturor impacturilor asupra mediului asociate unui produs de-a lungul vieţii sale. Milieuker. din perspectiva exigentelor ecologice pe care trebuie sa le 67 . ofera recomandari privind metodologia acestei analize(ISO 14041) .Prima initiative de acest fel a fost Blue Angal in Germania.European Union Ecolabel. etc Analiza ciclului de viaţă este un instrument pentru identificarea şi analizarea diferitelor impacturi asociate cu stadii particulare din viaţa unui produs. manufacturarea componentelor şi transportul lor la locul de producţie. Green Seal. de la achiziţia de materii prime (naşterea produsului) până la scoaterea sa din uz (moartea produsului). scoatere din uz (sfârşitul vieţii produsului).evaluarea impactului de mediu in etapele ciclului de viata (ISO 14042) si a progreselor inregistrate(ISO 14043). Aceasta permite identificarea modului de reducere a impactului negativ asupra mediului al produsului de-a lungul ciclului său de viaţă. precum Nordic Swan. Standardele definesc principiile generale ale analizei ciclului de viata(ISO 14040) . pentru proectarea proceselor si produselor.

Istoric privind elaborarea standardelor ISO 14000 In anul 1991 Organizatia Internationala de Standardizare ISO a constituit Grupul Strategic Consultativ privind Mediul Inconjurator (Strategic Advisiry Group 6 ISO 14040 . -verificarea existenţei unor studii similare care să permită comparaţii.Analiza ciclului de viaţă – Principii si practici generale. global. -identificarea standardelor de calitate. referitoare la analiza ciclului de viata . -analiza comparată între produsul întreprinderii şi cel al concurenţilor. -stabilirea ţintelor care se doresc a fi atinse. -identificarea tipului de impact: local. -analiza ultimei funcţii de producţie existente şi a modului în care aceasta mai satisface actualele cerinţe. 68 . Ea poate servi. in egela masura. -identificarea obiectului analizei: produs nou sau produs existent. Înainte de demararea procesului de analiză statistică. cu ajutorul metodelor statistice. este ingreunata de complexitatea unei asemenea analize si de lipsa instrumentului metodologic necesar pentru evaluarea impactului de mediu al proceselor si rezultatelor acestora.interpretarea rezultatelor în funcţie de scopul analizei ”6. -stabilirea modului de diseminare a rezultatelor. Definitivarea standardelor ISO 14000 . -analiza principalelor caracteristici de mediu asupra cărora se concentrează întreprinderea. ca baza pentru marcarea ecologica sau pentru stabilirea indicatorilor de evaluare a impactului de mediu. .satisfaca. trebuie urmaţi câţiva paşi preliminari: -formarea echipei de lucru. -evaluarea impacturilor asupra mediului asociate acestor inputuri şi outputuri. regional. Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO) defineşte analiza ciclului de viaţă ca „o tehnică pentru analiza aspectelor de mediu şi a impacturilor potenţiale asociate unui produs prin: -evidenţierea şi inventarierea inputurilor şi outputurilor relevante ale sistemului.

. produsele si serviciile organizatiei ce interactioneaza cu mediul. .on Environment) care sa cerceteze oportunitatea elaborarii unor standarde referitoare la managementul de mediu.Sistemul de management de mediu (Environmental Management Systems). 2. care sa cerceteze oportunitatea elaborarii unor 69 . s-a infiintat Comitetul Tehnic ISO/CT 207 "Managementul de mediu". -Marcare ecologica (Environmental Labelling). asigurand un sistem unitar de referinta in acest domeniu. la recomandarea Strategic Advisiry Group on Environment. . .Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a constituit un Grup Strategic Consultativ privind Mediul Incinjurator (Strategic Advisory Group on Environment). In anul 1991 . In anul 1994 a aparut a doua versiune a standardului "Specificatie pentru sistemele de management de mediu". de Institutul Britanic de Standardizare (British Standards Institution BSI). in care se precizeaza ca in implementarea unui sistem de management de mediu este importanta prevenirea si nu detectarea efectelor negative ale proceselor si rezultatelor acestora asupra mediulu. Pentru armonizarea standardelor existente. In cadrul Comitetului Tehnic ISO 207 sunt infiintate sase subcomitete carora le revine responsabilitatea elaborarii de standarde referitoare la: . Pentru a oferi organizatilor un instrument care sa conduca la imbunatatirea performantei lor de mediu si evaluarea progreselor inregistrate.Evaluarea performantei de mediu (Environmental Performance Evaluation).Analiza ciclului de viata (Life Cycle Assessment). In anul 1992 a fost elaborat primul standard in domeniul managementului de mediu.Termeni si definitii (Terms and Definition). In 1993. intitulat "Specificatie pentru sistemele de management de mediu". precum si faptul ca trebuie luate in consideratie toate procesele. La prima sa reuniune s-a hotarat elaborarea unor standarde internationale de mediu in doua scopuri principale: 1.Audit de mediu (Environmental Auditing). care sa faciliteze comertul international.

va servi analiza ciclului de viata a produselor .la marcarea ecologica si la analiza ciclului de viata a produselor. Taxa maximăse fixează ca fiind echivalentul în lei a 1. 3. 1 1. La recomandarea acestui grup s-a infintat comitetul tehnic TC 207 “Managementul de mediu”. cât şi pentru producătorii şi prestatorii de sevicii din 70 . In cadrul comitetului tehnic TC 207 a fost infintat si un grup de lucru.4Costurile pentru obtinerea marci ecologice(ecoeticheta) Stabilirea taxelor pentru cererile de acordare a etichetei ecologice şi a taxelor anuale: Art. Taxa pentru depunerea cererii se reduce cu 25 % atât pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. Standardele ISO 14000 pot fi grupate pe doua categorii principale: 1)standarde referitoare la sistemele de management de mediu. Orice cerere de acordare a etichetei ecologice este supusă plăţii unei taxe. luandu-se in considerare efectele posibile asupra mediului.standarde referitoare la managementul de mediu.300 euro. 2)standarde referitoare la aspecte de mediu ale produselor si servicilor.in principiu .în funcţie de costurile de procesare acesteia. 2 Taxa minimă se fixează ca fiind echivalentul în lei a 300 euro. Standardele ISO 14000 referitoare la marcarea ecologica a produselor si servicilor au ca scop sa ofere o modalitate recunoscuta international de evaluare a caracteristicilor ecologice ale produselor si de informare a consumatorului privind caracteristicile respective. Cele referitoare la marcarea ecologica sunt proectate pentru a fi utilizate in scopul demonstrarii de catre furnizor a caracteristicilor ecologice ala produselor. pentru “aspecte de mediu in standardele de produse”. a carui prima reunuine s-a desfasurat in anul 1993. 3. in fiecare din etapele acestui ciclu. Ca instrument de evaluare a acestor caracteristici. Standardele ISO14000 referitoare la aspectele de mediu ale produselor si servicilor se refera .

Taxa anuală este egală cu 0. Taxa anuală minimă se fixează ca fiind echivalentul în lei a 500 euro pe grupă de produse şi pe solicitant.000 euro pe grupă de produse şi pe aplicant. 2 1.ţările în curs de dezvoltare.15 % din volumul anual al vânzărilor produsului care a obţinut eticheta ecologică în cadrul Comunităţii. pădurilor. 3. dacă produsul pentru care s-a acordat statutul ecologic este un bun. 7. Acestea se bazează pe preţul de livrare. Taxa anuală se reduce cu 15 % pentru operatorii economici înregistraţi conform Ordinului ministrului agriculturii. Cele două reduceri sunt cumulative şi se aplică atât taxei minime cât şi celei maxime. Orice operator economic care a obţinut eticheta ecologică plăteşte autorităţii competente o taxă anuală pentru utilizarea acesteia. Această reducere se supune condiţiei caoperatorul economic să se angajeze explicit prin politica sa de mediu să asigure întreaga conformitate a produselor sale etichetate ecologic cu criteriile etichetării ecologice pe întreaga durată a valabilităţii contractului şi că acest angajament să fie de comun acord înscris în obiectivele ecologice detaliate. cât şi pentru producătorii şi prestatorii de sevicii din ţările în curs de dezvoltare. Taxa anuală se reduce cu 25 % pentru atât pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. 2. 50/2004 privind Stabilirea procedurii de organizare şi coordonare a schemelor de management de mediu şi audit – EMAS în vederea participării voluntare aorganizaţiilor la aceste scheme cu modificările ulterioare sau ale standardului român SR EN ISO 14001:2005. Cifrele care indică volumul anual al vânzărilor se bazează pe preţul de fabrică. 4. Cele două reduceri sunt cumulative. Art. Operatorii economici certificaţi conform normei SR EN ISO 14001:2005 au obligaţia să demonstreze în fiecare an respectarea acestui angajament. Operatorii economici recunoscuţi în cadrul sistemului comunitar de audit şi 71 . 5. 6. dacă este vorba despre servicii. apelor şi mediului nr. Taxa anuală se plăteşte începând cu ziua în care a fost acordată eticheta ecologică operatorului economic. Taxa anuală maximă se fixează ca fiind echivalentul în lei a 25.

11. a grupelor de produse care pot beneficia de eticheta ecologică a Uniunii Europene conform procedurii prevăzute în Regulament pot determina modificări în modul de aplicare a costurilor şi taxelor pentru o grupă de produse. Art. fără a depăşi în total 50 %.in toate situatile . cu privire la taxa de aplicare si anuala pentru aplicarea si utilizarea etichetei ecologica : 72 . în cazul în care produsului respectiv i s-a acordat. Aceste texe nu include costuri de testare si verificare pe care aplicantii vor trebui sa le realizeze. Art. Produsele rezultând din transformarea sau încorporarea semiproduselor care au făcut deja obiectul plăţii unei taxe anuale sunt supuse plăţii unei taxe corespunzând vânzărilor anuale ale produsului după ce s-au dedus costurile totale actualizate ale acestor semi-produse. Urmatorul tabel ofera cateva preturi estimative . de asemenea. Aceste modificări trebuie să fieprevăzute explicit în hotărârile de Guvern privind stabilirea criteriilor ecologice pentru acea grupă de produse.EMAS au obligaţia să furnizeze în fiecare an o copie a declaraţiei ecologice anuale verificate.management ecologic . 9. Toate reducerile menţionate anterior sunt cumulative şi se aplică atât taxei minime. cât şi taxei maxime.mai mari decat preturile produselor/servicilor traditionale similare. 10. 4 Adoptarea sau reexaminarea.stabilite cu ocazia noi decizie adoptata de Comisia Europeana la sfarsitul anului 2000. o altă etichetă ecologică în conformitate cu cerinţele generale ale standardului SR EN ISO 14024. Costurile acestor încercări şi verificări se suportă de către operatorii economici. 3 Taxele pentru depunerea cererilor şi taxele anuale nu includ costurile încercărilor şi verificărilor necesare pentru produsele care fac obiectul cererilor. 8. Autoritatea competentă poate acorda o reducere de până la 30 %. la nivelul Comunităţii. Autoritatea competentă poate acorda reduceri maxime de 25 % primilor trei operatori economici din fiecare stat membru care obţin eticheta ecologică pentru o grupă dată de produse. Preturile produselor si servicilor ecologice sunt.

indiferent de numarul de produse care vor beneficia de aceasta eticheta.19 Taxa de aplicare si taxa anuala pentru eticheta ecologica In România.1. prestatori de servicii) interesati de obtinerea eco-etichetei trebuie sa se adreseze ministerului. autoritatea care acorda eticheta ecologica este Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA). la care se adauga 0. De reducere (15%) beneficiaza si companiile care au implementat sistemul de management de mediu certificat pe baza ISO 14001.300 . de o reducere de 25%. IMM-urile beneficiaza. distribuitori. tariful se reduce cu 25%“. Pentru atestarea calitatilor mentionate este necesar ajutorul unei firme specializate. In cazul intreprinderilor mici si mijlocii. 73 . Avantajele produselor cu ecoeticheta.Potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Craiova. fie la un consum redus de energie si folosirea materialelor reciclabile in compozitie (la produsele de uz casnic).300 de euro. Agentii economici din Dolj (producatori.15% din volumul anual al vânzarilor produsului pe piata UE). fie la lipsa unor reactii alergice la utilizarea produsului (in cazul alimentelor sau al cosmeticelor). de asemenea.Fig. la nivelul UE. costurile pentru obtinerea si afisarea etichetei ecologice sunt ceva mai mari (taxa de procesare . La cele cinci milioane de lei se adauga costurile legate de testarea si verificarea produselor. Obtinerea etichetei ecologice este supusa unor taxe si tarife de cinci milioane de lei (cheltuieli pentru procesarea solicitarii de obtinere a etichetarii ecologice).

500 de euro si sa obtina o finantare temporara de la banca de 6. Eticheta ecologica comunitara nu se acorda pentru alimente si produse medicale. Capitolul 4 Modalitati de mercare ecologica in Uniunea Europeana comparativ cu Romania 4. In fine. Pentru IMMuri. exista un program de finantare pentru acoperirea acestor costuri. Incepand cu anul in curs. taxele de procesare a cererilor finale. La aceste sume se adauga cele pentru investitii in echipamente si cele cu taxele propriu-zise de obtinere a certificarii. Finantarea este nerambursabila pentru 50% din valoarea proiectelor implementate (65% pentru IMM-uri). trebuie sa contribuie net cu 3. conceputa sa incurajeze afaceristi sa 74 .1Marcarea ecologica in Uniunea Europeana Eticheta ecologica a Uniuni Europene (Floarea Europeana). dupa care primeste inapoi jumatate din bani de la minister.este o schema unica de certificare pentru a ajuta consumatorii sa distinga produsele si serviciile verzi. Programul de crestere a competitivitat ii produselor industriale.000 de euro. De exemplu.500 de euro. care nu afecteaza mediul. Este o schema facultativa.001). finantat de Ministerul Economiei si Comertului (MEC).000 de euro in anumite cazuri pentru microintreprinderi (inclusiv implementarea standardului ISO 14.a fost creata de Comisia Europeana in 1993 . sprijina opt tipuri de activitati din industria prelucratoare. pentru obtinerea ecoetichetei. dar se reduc pana la 5. Daca finantarea este rambursabila ( 50% ) asta inseamna ca beneficiarul cheltuie intreaga suma necesara pentru obtinerea certificarii necesare ecoetichetarii.000 de euro pentru firmele mari. finantarea publica este de 65%. fondurile disponibile fiind de 130 de miliarde lei. daca o firma are nevoie de 10.Costurile totale pot ajunge la 20. mai adauga cateva sute de euro pe lista cheltuielilor.

Toate statele Uniuni Europene au adoptat eticheta ecologica . acesata este obligatorie in cazul vanzarii de produse in Europa. Eticheta ecologica europeana are un „pasaport ” care autorizeaza libera circulatie a produselor pe teritoriul european.comercializeze bunuri si servicii care au un impact redus asupra mediului iar consumatorii europeni . precum si in cazul exporturilor de produse catre europa. Fig. Schema de eticheta ecologica europeana are 2 tinte: -de a oferi consumatorilor o evaluare de incredere si independenta a impactului asupra mediului a produselor. Liechtenstein si Islanda.20 Marca ecologica europeana 75 . produsele care au atribuita eticheta ecologica de catre un stat membru al Uniuni Europene poate fi folosit in toate celelalte state membre. sa le identifice usor. Floarea se poate gasi in toata Euripa precum si in Norvegia. -de a promova productia si utilizarea produselor care au un impact redus asupra mediului. avantajul principal al acesteia este dimensiunea sa europeana.inclusiv cumparatorii publici si privati.

in centru fiind scrise initialele „RO”. si frunze colorate in verde. Componentele R si O trebuie sa aibe aceasi dimensiune pe verticala care nu trebuie sa fie mai mica de 3 mm. fondul trebuie sa aibe obligatoriul culoarea alba.pe parcursul intregului lor ciclu de viata .sub forma de cercuri. -rubrica 2 cuprinde textul descriptiv . colorate alternativ in rosu.care va fi scris integral cu negru cu font Times New Roman 12. Schema etichetei ecologice din Romania cuprinde doua rubrici: -ribrica 1cuprinde simbolul etichetei ecologice.4. galben si albastru.in comparatie cu alte produse apartinand aceluias grup de produse.diametrele celor 6 cercuri trebuie sa aibe aceasi dimensiune care nu trebuie sa fie mai mica de 5 mm.20 Marca ecologica din Romania Eticheta ecologica este realizata de catre Imprimeria Nationala si prezinta urmatoarele elemente de securizare: 76 . Acesta este o floare pe fond alb cu 6 petale.2Marcarea ecologica in Romania Scopul introducerii etichete ecologice este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului . Lungimea simbolului este de 40 de mm iar latimea de 30 de mm. Fig.

Pentru a se asigura ca un produs etichetat cu Lebada este mereu in varf din punct de vedere ecologic. Produsul trebuie sa prezinte caracteristici cel putin la fel de bune ca si alte produse similare. • contine modele grafice constituite din curbe aparent intamplatoare. Simbolul verde este valabil pentru aproximativ 44 de grupuri de produse. Firmele care solicita o licenta pentru a folosi eticheta Lebada trebuie sa furnizeze rezultate de la teste independente pentru a dovedi ca aceste criterii au fost indeplinite. Lebada ia in considerare impactul produsului asupra mediului de la stadiul de materie prima pana la deseu – deci pe parcursul intregului ciclu de viata a produsului.3Marca ecologica Lebada nordica Lebada Nordica este eticheta ecologica nordica oficiala. Norvegia si Islanda. Eticheta este de obicei valabila trei ani. 77 . De asemenea Lebada stabileste criteriile referitoare la calitate si performanta. generate dupa modele matematice calculate dupa formule speciale.• este autocolanta. Ca si ingerul Albastru. Logo-ul demonstreaza ca un product este o buna alegere din punct de vedere ecologic. produsele de intretinere a automobilelor si produsele de curatire a textilelor. In 1989.Finlanda. dupa care criteriile sunt revizuite iar firma trebuie sa solicite o noua licenta. Aceasta eticheta se regaseste cel mai des pe produsele de hartie. Consiliul Nordic al Ministrilor Consumatiei a introdus acest sistem de etichetare ecologic a produselor. comun pentru Suedia. Un produs care poarta Lebada Nordica indeplineste standarde de mediu ridicate. • autodistrugere la rupere. criteriile sunt revizuire in mod repetat. fiind la fel de performant ca si celelalte produse destinate aceleiasi folosinte.generate de un soft. • cerneluri speciale de mare securitate. reprezentant peste 1100 de produse pentru care se considera ca etichetare ecologica este necesara si va fi benefica. 4. Lebada Nordica atesta ca un produs respecta mediul.

Poti folosi Ingerul Albastru ca instrument de marketing modern in comunicare si astfel da produsului tau un avantaj competitiv. Peste 4000 de produse si servicii de la aproximativ 710 utilizatori de etichete din Germania si strainatate sunt indreptatite sa poarte Ingerul Albastru. Povestea de succesa Ingerului Albastru continua de aproape 25 de ani. dar si pe produse care consuma benzina sau gaz. Ingerul Albastru este diferit. Ingerul Albastru apare mai des pe produsele de hartie.4. ei pot creste considerabil potentialulpietei competitive pentru produsele si serviciile lor. Beneficii pentru industrie. Produsul etichetat ecologic este reevaluat la fiecare 2-3 ani. Ingerul Albastru furnizeaza in mare masura ceea ce consumatorii doresc. Ingerul Albastru ajuta consumatorii sa economiseasca bani pentru ca hotarasc sa cumpere bunuri de calitate exceptionala si cu durata lunga de viata . Sistemul de etichetare ecologica include 80 de categorii de produse.sau prin simpla economie de energie. Juriul de atribuire a etichetei ecologice si Institutul de Asigurare a Calitatii si Etichetare ecologica . Utilizand eticheta ecologica .4 Marca ecologica Ingerul Albastru Ingerul Albastru a fost lansat in Germania prin Agentia Federala de Mediu. Beneficii pentru consumatori : Beneficiile Ingerului Albastru pentru consumatori sunt evidente: ele acorda indumare practica pentru a-i ajuta considerabil in selectarea si decizia a ceea ce sa cumpere. De exemplu. lacuri si vopsele. comertului si firmelor de mestesuguri posibilitatea sa–si documenteze competenta de mediu intr-un mod simplu si ieftinpentru toti. Concluzi Bibliografie 78 . comert si firme de mestesuguri : Ingerul Albastru ofera industriei.

79 .3 Grupe de produse care pot primi eticheta ecologica.1 Fig.Anexe Anexa nr.

Anexa nr.5 Eticheta ecologica europeana pe grupuri de produse 80 .2 Fig.

6 Eticheta ecologica comunitara /tara 10 martie 2005 81 .3 Fig.Anexa nr.

Etichete ecologice atribiute –total 235 Anexa nr.Tara/nr.16 Sistemul unitar de acordare a etichetei ecologice in Romania 82 .4 Fig.

17 Directii de actiune acoperite de ISO14000 Aneza nr.Anexa nr.4 Fig.5 83 .

Tipuri de ecoetichete existente in lume: INDIA -Ecomark COREEA DE SUD –Cleaner and Greener ZIMBABWE-Enviroment 2000 AUSTRALIA-Environmental Choice CANADA-Environmental Choice 84 .

Green Label 85 .Environmental Choice CANADA-Global Ecolabelling Network FILIPINE-Green Choice HONG KONG-Green Label ISRAEL.NOUA ZEELANDA.

Green Msrk SUA.Green Label TAIWAN.Green Label THAILANDA.Green Seal BRAZILIA-Qualidade Ambiental 86 .SINGAPORE.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful