UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

MARCAREA ECOLOGICA A PRODUSELOR SI AMBALAJELOR IN UNIUNEA EUROPEANA

COORDONATOR STIINTIFIC: PROF.UNUV. CEZAR MILITARU

Autor :

2007 BUCURESTI
MARCAREA ECOLOGICA A PRODUSELOR SI AMBALAJELOR IN UNIUNEA EUROPEANA 1

Introducere......................................................................................................pag Capitolul1:Calitatea produselor si ambalajelor element central al competitivitati ....................................................................................pag. 1.1Conceptul de calitate ....................................................................pag. 1.2Caracteristici de calitate................................................................ pag. 1.3 Factorii care influenteaza calitatea produselor............................ pag. 1.4Functiile calitatii........................................................................... pag. Capitolul2:Marcarea produselor si ambalajelor.............................................. pag. 2.1Conceptul de marca..................................................................... pag. 2.2Aparitia si dezvoltarea marcii....................................................... pag. 2.3Tipuri de marci..............................................................................pag. 2.4Functile marcii...............................................................................pag. 2.5Marcarea ecologica(ecoeticheta)................................................. pag. Capitolul 3:Cadrul legislativ si institutional privind marcarea si protectia marfurilor in Romania si Uniunea Europeana.................................pag. 3.1 Sistemul national de marcare ecologica produselor..................pag. 3.2Preocupari in Uniunea Europeana privind introducerea unui sistem unitar de marcare ecologica a produselor............................pag. 3.3ISO 14000...................................................................................pag. 3.4Costurile pentru obtinerea marci ecologice(ecoeticheta)..........pag. Capitolul 4:Modalitati de mercare ecologica in Uniunea Europeana comparativ cu Romania..................................................................pag. 4.1Marcarea ecologica in Uniunea Europeana................................pag. 4.2Marcarea ecologica in Romania.................................................pag. 4.3Marca ecologica Lebada Nordica .............................................. pag. 4.4 Marca ecologica Ingerul Albastru................................................pag. Concluzi ..........................................................................................................pag Bibliografie...................................................................................................... pag. Anexe............................................................................................................. pag.

INTRODUCERE:
2

Aderarea la Uniunea Europeana a Romaniei impune standarde stricte privind protectia mediului . Una din masurile pe care tara noastra a trebuit sa le adopte a fost si cea care se refera la stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice. Scopul acordari etichetei ecologice este acela de a promova produsele ecologice, care nu pot afecta mediul pe parcursul intregului ciclulu de viata , astfel incat de resursele mediului inconjurator sa se profitae o perioada cat mai indelungata. Eticheta ecologica este o actiune voluntara, promovearea produselor ecologice contribuie la utilizarea eficenta a resurselor protejand mediul, prin furnizarea catre consumatori a unor infornatii corecte, exacte despre produse. O eticheta ecologica poate sa faca referire la unul sau mai multe criterii, maxim trei, care protejeaza mediul. Eticheta ecologica se acorda anumitor grupe de produse printre care: masini de spalat vase, aparate frigorifice,detergenti pentru vase,detergenti pentru rufe,lacuri si vopsele pentru uz gospodaresc, vopsele de interior,lacuri, masini de spalat rufe,produse textile,incaltaminte etc. Autoritatea competenta care ecorda eticheta ecologica este Mediului si Gospodaririi Apelor ( MMGA). Deoarece etichetele ecologice constituie un atu pentru patrunderea exportatorilor din tarile in curs de dezvoltare pe piata UE, in Uniunea Europeana se utilizeaza ecoetichete in vederea atestarii conformitatii produselor respective cu standardele ecologice in vigoare. In general, produsele etichetate ecologic care provin din tarile in curs de dezvoltare au o pondere scazuta in totalul produselor cu ecoetichete, deoarece majoritatea etichetelor ecologice se aplica produselor pentru care tarile in curs de dezvoltare detin in comertul mondial doar o cota redusa pe piata. Producatorii finali din tarile membre ale UE pot utiliza materii prime care provin din tari in curs de dezvoltare. In cazul in care intentioneaza sa obtina ecoetichete, acestia cer furnizorilor de materii prime din tarile in curs de dezvoltare sa respecte criteriile ecologice. In mai multe tari din UE (de exemplu, in Germania si Belgia), se utilizeaza etichete ecologice obligatorii pentru ambalaje. Obligativitatea etichetarii 3 Ministrul

ambalajelor decurge, in acest caz, din obligatia pe care o au persoanele care raspund de ambalare de a participa la sistemele de colectare a acestora dupa folosire, conform Directivei UE referitoare la ambalaje si reziduurile de ambalaje. In UE exista mai multe sisteme nationale de etichetare ecologica marca ecologica “Blue Angal”, marca ecologica”Der Grune Punkt”, marca ecologica ”Environmental Choice”,marcarea ecologica “Eco-Mark”, ,majoritarea acestor sisteme sunt utilizate in nordul UE (Germania ,Olanda si Tarile Scandinave). Capitolul1

Calitatea produselor si ambalajelor element central al competitivitati
1.1Conceptul de calitate : Conceptul de calitate nu este o inventie a timpurilor moderne ,respectarea standardelor de realizare a produselor este intalnita inca de la fenicieni si egipteni. Conceptul a fost conturat mai bine in evul mediu si imbunatatit de-a lungul timpului, evoluand spre dezvoltarea unui domeniu cu proceduri si metodologii specifice de lucru. Spre deosebire de primele incercari in acest sens, evolutia tehnologiei pune la dispozitia managerilor instrumente eficiente pentru imbunatatirea calitatii managementului intern si mentinerea relatiilor cu partenerii de afaceri. Pe parcursul istoriei omenirii conceptul de "calitate" a suferit diverse modificari, dar indiferent de momentul istoric, prin "calitate" s-a inteles masura in care cei interesati de cineva sau ceva erau satisfacuti (de acel ceva sau cineva), astfel putem vorbi de calitatea unui produs, de calitatea unei persoane, sau calitatea unei organizatii ca masura in care cei interesati de acestea obtin satisfactii in raport cu ele. De asemenea, "calitatea" a fost integrata in conceptele legate de managementul stiintific inca de la aparitia acestuia. Chiar si in managementul stiintific conceptul de "calitate" a suferit diverse modificari, evoluand de la un atribut dat unui produs, la un calificativ de competenta dat organizatiei. Astfel, ca un parcurs natural, in ultima parte a 4

reprezentand calitatea produsului dupa proiectare. estetica. pe masura cresterii si diversificarii cererii de productie. a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic. reprezentand raportul dintre calitatea obtinuta si cea ceruta. aceasta trebuie sa ofere produse sau servicii care: 5 . echipamentul de productie. economicitate. -“calitatea realizata”. vorbindu-se despre: -“calitatea potentiala” . etc. calitatea care rezulta pe baza unui program unitar cuprinzand toate activitatile de control ale calitatii (prevenire. Pentru succesul deplin al unei firme. inainte de asimilarea lui in fabricatie.secolului XX a inceput sa se cristalizeze un domeniu distinct al managementului stiintific managementul calitatii. In activitatea practica. Pe masura dezvoltarii productiei industriale. in care se integreaza gradul de utilitate. la fabricatia produsului respectiv. manopera. acea calitate rezultata in urma verificarii la capatul liniei de productie. notiunea de calitate a produsului a evoluat s-a diversificat. -“calitatea totala” . -“calitatea asigurata” . activitatea de urmarire si control. etc. reprezentand nivelul efectiv al calitatii produselor livrate de furnizor. Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite. masurare si actiune corectiva). Acesta se realizeaza in productie si este determinata de procesul tehnologic. -calitatea livrata. -calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica. -“caliatea partiala” . pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de termeni ca. de exemplu: -calitatea proiectata (calitatea conceptiei) reprezinta masura in care produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire.

o utilitate sau un scop bine definit. 6 . Ce nu poate fi verificat obiectiv ridica semne de intrebare iar semnele de intrebare nu atrag clientii.sa se conformeze standardelor si specificatiilor. in timpul acestora la controlul produselor finite si livrarea acestora. Necesitatea si rolul controlului calitatii: a tine sub control o activitate presupune a o descompune in elemente ale caror rezultate pot fi cuantificate si masurate. -sa fie disponibile la un pret competitive. Controlul calitatii trebuie sa fie prezent in etapele premergatoare proceselor de fabricatie.etc. fiind necesara totodata urmarirea comportarii in exploatare a acestora. indiferent de activitate si functie au atributii si raspunderi pe linia calitatii. -sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii. . defecte. realizat in conformitate.Organizarea controlului se materializeaza intr-un compartiment ale caror atributii Functiile principale ale CTC sunt: 1. -sa fie furnizate la un cost care aduce profit. Ce nu poate fi masurat poate fi planificat. imbunatatit. asigurarea unei eficiente sporite din punct de vedere al tuturor indicatorilor utilizati si realizati.sa satisfaca o necesitate.Functia de control propriu-zis. care consta in executia controlului cu mijloace si metode adecvate: -depistarea cauzelor care au dus la dereglari ce au generat rebuturi. . in conformitate cu planurile de afacere. si nu pentru tot ce fac. sunt platiti pentru ceea ce fac bine. norme si alte reglementari.sa satisfaca asteptarile clientului .. nu doar cei ce lucreaza la un compartiment numit calitate.Toti oamenii firmei de la portari la directorul general. De modul cum este organizat controlul activitatii agentului economic depinde in mod direct si nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea superioara a materiilor prime.Controlul tehnic al calitatii este operatia independenta de operatia de executie propriu-zisa prin care se verifica daca baza tehnico-materiala are caracteristici de calitate prevazute in standarde.Toti membrii unei organizatii. verificat remediat.

Functia de ameliorare a nivelului calitatii care consta in: -cercetarea si analiza reclamatiilor. Ceres.Ed. 7 . identificarea tuturor caracteristicilor unui produs si apoi formarea de grupe tipologice in functie de diferite criterii.M. -efectuarea de studii comparative cu produse similare fabricate in tara si in strainatate. 1 defineste caracteristicile calitatii ca reprezentand orice domensiune . -efectuarea de analize tehnice referitoare la eventualele rebuturi obtinute.fiabilitatea . proprietate chimica sau organoleptica . specifice acopera toate etapele vietii produsului (bucla calitatii).2Caracteristici de calitate: Juran J.care confera produsului atributul de a fi corespunzator pentru utilizare Alte caracteristici sunt:durata de serviciu.Controlul modern al calitatii produselor.. Aprecierea cantitativa a calitatii presupune.-stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea si eliminarea aspectelor negative.F. in primul rand. 1.1985. mentenabilitatea. 2. Calitatea produsului: Caracteristici tehnicofunctionale Tehnice Proprietati mecanice Priprietati electrice Proprietati optice Disponibile(functionale ) Proprietati chimice Fiabilitate Mentenabilitate Mentenanta 1 Vasiliu . Bucuresti.

caracteristicile de calitate se grupeaza in urmatoarele tipologii: a).Caracteristici tehnice Se refera la insusirile valorii de intrebuintare a produsului care confera acestuia potentialul de satisfacere a utilitatilor consumatorilor.Caracteristici de disponibilitate 8 . chimice. Caracteristicile tehnice sunt direct sau indirect masurabile obiectiv. intrinsece structurii materiale a produsului si determinate de conceptia constructiv-functionala a acestuia. Clasificarea caracteristicilor de calitate: A. biologice. Se caracterizeaza in proprietati fizice.1 Ansamblul de caracteristici ce reprezinta calitatea. Caracteristici tehnico-functionale: In raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de utilizare.Caracteristici economice Costul de productie Cheltuieli de exploatare Cheltuieli de transport si depozitare Cheltuieli de mentenanta(intretinere) Cheltuieli de mentenabilitate(restabilire) Durabilitate Proprietati estetice Proprietati psihisenzoriale Proprietati diminsionale Proprietati chimice Proprietati chimice Caracteristici psihosenzoriale Caracteristici sociale Midiu de lucru Ergonomia Protectia consumatorului Ecologia Fig. b). cu o precizie suficienta prin mijloace tehnice.1.

Mentenanţa preventivă este „mentenanţa ce are ca obiect de activitate reducerea probabilităţilor de defectare sau degradare a mijloacelor fixe". pretul. gradul de valorificare a materiilor prime. reparaţii curente. aptitudine definita prin conceptele fundamentale: fiabilitatea. constituite în “planul de exploatare şi reparaţii". prin activităţi se pot înţelege atât operaţiile de întreţinere a utilajelor. Fiabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a-si indeplini functiile fara intrerupere datorita defectiuniilor intr-o perioada de timp specificata si intr-un sistem de conditii de utilizare dat.in scopul cresterii disponibilitatii lor si la construirea bancilor de date privind fiabilitatea .se cunoaste ca fiabilitatea este cea mai buna. mentenabilitatea. Problemele teoretice si practice ale caracteristicilor de disponibilitate trebuie cunoscute atat de furnizorii de produse cu folosinta indelungata cat si de cumparatori cu prilejul contractarii fondului de marfa.Se exprima printr-o serie de indicatori cum sunt: costul de productie. respectiv „mentenanţa realizată prin activităţi de întreţinere.Aceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza functiile utile de-a lungul duratei de viata. Mentenanţa compartimente reprezintă totalitatea cadrul activităţilor unei depuse de specializate din organizaţii pentru asigurarea funcţionării sistemului la un grad cât mai ridicat. Mentenanţa poate fi preventivă sau corectivă. Mentenabilitatea are caracter probabilistic ca si fiabilitatea si masoara sansa ca un produs sa fie repus in functiune intr-un interval specificat de timp. reparaţii curente de gradul 1 (RC1). revizii şi reparaţii capitale.mentenanţa sistematică. randamentul. cheltuielile de menetenanta. (Sisteme de întreţinere şi reparaţii preventive sub forma reparaţiilor planificate de tipul revizii tehnice (RT). mentenanta. in conditiile existente de intretinere si reparatii. Cea mai importantă sarcină a mentenanţei este de a asigura disponibilitatea echipamentelor pe termen lung. gradul 2 9 . Tipurile de mentenanţă preventivă sunt: . pentru utilizarea corecta a produsului.

(RC2).ce se caracterizeaza in indicatori economici ai calitatii: costul de productie care se calculeaza luand in considerare urmatoarele principii: -principiul separarii cheltuielilor care privesc productia de cheltuieli care nu se leaga de fabricatia ori extractia produselor. nefiind legate de activitatea normala de exploatare (de productie). folosind instrumente specifice (analizatoare de uzură. preventive sub forma verificărilor periodice (Vp). Mentenanţa corectivă (curativă. de vibraţii. paliativă) reprezintă ansamblul de activităţi realizate după defectarea mijlocului fix sau după degradarea funcţiei sale în mod neprevăzut. restul chelutielilor si anume cheltuielile exceptionale (extraordinare). . reparaţii capitale (RK). -principiul delimitarii cheltuielilor in timp. cu semnificaţia „mentenanţei realizate prin intermediul urmăririi parametrilor de uzură ai elementelor sau subansamblurilor–cheie ale mijloacelor fixe. precutn si costul subactivitdtii nu se includ in costul producliei. reviziilor parţiale (Rp) şi a reviziilor generale (Rg). 2. includerea cheltuielilor de productie in costuri trebuie efectuata in perioada de gestiune cand are loc fabricatia produselor respective.)". etc. cheltuielile generate de administratie. 10 . cheltuielile de desfacere. urmând ca intervenţiile de mentenanţă să fie realizate înainte de apariţia defectului.in costul productiei se includ numai cheltuielile de exploatare. Caracteristici economice Caracteristicile • economice sunt legate direct de cele tehnicofunctionale. Aceste activităţi constau în localizarea şi diagnosticarea defectelor în intervenţii pentru restabilirea bunei funcţionări.mentenanţa predictivă. Potrivit acestui principiu. de ulei. Sistemul de întreţinere şi reparaţii preventive pe grupe de utilaje prin stabilirea frecvenţei intervenţiilor).Potrivit acestui principiu .

ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva. -principiul delimitarii cheltuielilor privind productia finita. cat este de confortabil (mobilier). fabricatie. arome. • cheltuieli de mentenanta legate de asigurarea si intretinerea functionartii normale a produsului. Potrivit acestui principiu. forma. 3. de cheltuielile neproductive. adica valoarea acestora. In metodologia calculatiei costurilor. moda. acest principiu este valabil pentru intreprinderile a caror productie se prezinta partial la sfarsitul perioadei de gestiune in diverse stadii de transformare. daca polueaza mediul inconjurator etc. ambalare. culoare.in literatura de specilitate se mentioneaza pe langa principiile enuntate mai sus si principiul documentarii sau al fundamentarii calculaliei pe documente justifcate. cheltuielile privind defasurarea activitatii obisnuite a intreprinderii se defalca si se delimiteaza pe procesele principale care le-au ocazionat si anume: aprovizionare. care nu adauga produsului nici un fel de valoare. din care sa rezulte consumurile productive exprimate cantitativ si preturile. . ambalaj. de cheltuielile aferente productiei in curs de executie (neterminate). aspect. Produsele alimentare se caracterizeaza prin proprietalile psiho-senzoriale ca gust. Aceste caracteristici se refera la aspectele exterioare legate de design. Acest principiu are la baza diferentierea necesara din punct de vedere economic a cheltuielilor productive.-principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu. intreaga calculalie a costurilor trebuie sa aiba la baza documente justificative. finisaj. care sunt in acelas timp si creatoare de valoare. 11 . aspirator). usurinta de manipulare. cantitatea si valoarea acesteia find diferita de la o perioada de gestiune la alta. Caracteristici psihosenzoriale: Producatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare variabilitate in timp si spatiu. desen. -principiul delimitarii cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv. desfacere si administrartie. stil. in virtutea acestui principiu general. finisare etc. zgomotul pe care it produc (un frigider.

C. care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la nivele inferioare. B. precum si utilizarea acestora asupra mediului natural. componenta chimica. asigurarea calitatii cerute produsului finit. reducandu-se astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa fie semnificativ afectat. rezistenta.Caracteristici ale mijloacelor de munca : durabilitate. soliditate.Caracteristici pentru obiectele de consum individual : gust. greutate. temperatura. consumuri specifice.Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon ( grad de vopsire. caracteristicile se pot grupa astfel: 1. 12 . 3. Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor. 4. 2. precizie de lucru. 4.In perioada contemporana datorita aparitiei unei cantitali tot mai mare de produse si foarte diversificate face ca ponderea acestor caracteristici sa aiba un rol din ce in ce mai mare ajungand pana la situatia de a avea un rol hotarator in alegerea unui produs de pe piata concurentiala. elasticitate. finisajul unei mobile. In functie de destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de consum.Caracteristici ale obiectelor muncii : usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia. D. asupra sigurantei si sanatatii populatiei. grad de cromare).caracteristici de baza (absolut necesare) b).Caracteristici masurabile indirect ( fiabilitatea unui utilaj determinata pe baza probelor de rezistenta la uzura ).Caracteristici de ordin social general Aceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a produselor. caracteristicile se grupeaza astfel: a). forma. rezistenta la rupere si la frecare. Dupa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem: 1. 3.Caracteristici masurabile direct ( greutate.Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon( numarul de defecte pe cm de tesaturi. continutul de substante utile). tabla ). estetica. 2.caracteristici secundare.

2 Factorii calitatii Factorii care influenteaza calitatea produselor: -Organizarea structurilor de productie in functie de cerinte. greutati. -Proiecrarea tehnica . nomele -Ambalarea -Transportul -pastrarea Fig . -Pregatirea tehnica a fabricatiei si organizarea fluxurilor de fabricatie.Caracteristici atributive: care definesc calitatea prin calificative (corespunzator.precun si a factorilor secundari. In functie de modul de exprimare deosebim: 1. necorespunzator ). se poate spune ca aceste caracteristici confera produsului calitatea. care actioneaza in procesul de productie . organizare) -Calitatea profesionala a salariatilor -Asigurarea si controlul calitatii Influenteaza in comert -Standardele. -Organizarea controlului calitatii in unitate.Caracteristici cuantificabile: cote dimensionale. 1. debite.Indiferent de gruparea utilizata. Determina in productie: 13 . tehnologica a produselor in functie de resurse.materialele -Procesul tehnologic(utilaje .3 Factorii care influenteaza calitatea produselor : Calitatea produselor si servicilor se realizeaza prin participarea unor factori principali. rezistenta. care actioneaza in sfera circulatiei marfurilor (producator-comertconsumator). 2. Factorii calitatii care: -Cercetarea si proectarea -Materile prime.E.

-Gestionarea materiilor prime. -Aprovizionarea cu materii prime si materiale conform cerintelor. procesului tehnologic. servici. -Calitatea reparatiilor si a intretinerii fondurilor fixe . pregatirii profesionale a oamenilor. prin intermediul carora sunt dirijati parametrii de calitate. proprietati mecanice. electrice. satisfacerea unei nevoi sau a unor parti din acestea.-Controlul indeplinirii sarcinilor de serviciu. -Nivelul de pregatire a personalului muncitor pentru productie si intretinerea dotarii. . chimice) si caracteristicilor functionale (fiabilitate. -functia economica. -Gradul de organizare a productiei in functie de caracteristicile acesteia. -Planificarea in functie de resurse a productiei si programarea in timp pentru utilizarea integrala a dotarii. 14 . mentenabilitate. optice.4Functiile calitatii: Caracteristicile de calitate ale produselor stau la baza clasificarii functilor calitatii in:-functia tehnica. Functia tchnica: Functia tchnica a calitatii este datorata caracteristicilor tehnice (rezistenta. -Calitatea deciziilor. -Respectarea documentatiei tehnice si tehnologice. -Documentarea in domeniu 1. -Starea tehnica a utilajelor si instalatiilor.Calitatea resurselor materiale si a materiilor prime. piese de schimb) care exprima gradul de utilitate al produsului. Caracteristicile tehnice ale produselor finite isi au originea in calitatea materiilor prime si materialelor. -Organizarea fluxului informational si informatic in unitate. -functia sociala. materialelor si pieselor de schimb. durabilitate. mijjloacelor de productie. Valorile acestor caracteristici sunt prevazute in standarde. -Gradul si nivelul de cunostinte al proiectantilor. mentenanta.

mentenabilitatea si mentenanta) de catre utilizator. In conditiile economies de piata. Noile tehnologii au redus ratele de rebut. de materiale si produse. in timp ce alte forme de automatizare au redus erorile umane de evaluare. Pentru echipamentele si instalatiile din orice domeniu. Caracteristicile functionale specifice produselor de folosinta indelungata.pot fi determinate in laboratoare specializate prin masuratori directe sau indirecte.care se caracterizeaza prin imbunatatirea in continut a fiecarei caracteristici in parte.concretizata prin cresterea in timp a numarului de caracteristici ale produsului -intensiva .extensiva . si stau la baza negocierilor dintre producatori si comercianti . Datorita acestor implicatii economice pentru benficiar caracteristicile de fiabilitate si mentenabilitate reprezinta principalele elemente ale competitivitatii produselor de folosinta indelungata.Nivelul tehnic al produselor face parte din conceptul de calitate si exprima marimea caracteristicilor tehnice. Adica nivelul tehnic este numai unul din multitudinea de parametri care influenteaza calitatea produselor. exprima gradul de satisfacere in timp indelungat a unei nevoi. Procesele de imbunatatirea calitatii produselor. Functia economica Functia economica a calitatii este judecata prin prisma eficientei economice. Raportul dintre nivelul tehnic si calitate este un raport ca de la parte la intreg. la un anumit nivel al costurilor pentru mentinerea in functiune normala a produselor (fiabititatea. O componenta principala a costurilor de productie o reprezinta costul calitatii care reflecta cheltuielile implicate cu obtinerea certa a calitatii 15 . avand un rol hotarator in succesul multor produse pe piata. duc la cresterea eficientei acestora. Obtinerea unei eficiente ridicate presupune ca imbunatatirea calitatii sa fie insotita de diminuarea costurilor de productie. de folosinta indelungata se mai folosete si conceptul de nivel tehnic. Toate acestea duc la atingerea perfectiunii cu un cost mic. functia tchnica are doua directii de evolutie: .

Pentru acestea trebuie sa existe o documentare din standardele SR EN ISO 9000/2001. reprezinta cheltuielile angajate de o organizatie (firma) in scopul obtinerii si pastrarii nivelului de calitate dorit.ceea ce reprezinta costul calitatii cuprinde: -costurile de prevenire a efectelor noncalitatii. -costurile caderilor interne se refera la cheltuielile determinate de produsele care nu sunt conform standardelelor sau normelor tehnologice si care provoaca pierderi pe fluxul tehnologic. -costurile de evaluare sunt costurile ce se fac pentru determinarea valorilor calitative a unui produs/serviciu prin sondaje de opinii ale clientilor.produselor/serviciilor precum si a celor destinate fundamentarii increderii in calitate pe toata durata viatii active a produselor.reprezinta cheltuielile legate de demonstratii si probe cerute de clienti ca dovezi obiective referitoare la calitatea declarata de producator.Acestea sunt necesare pentru a se realize lucruri de calitate de prima data.omolagari ale prototipului. Conform literaturii de specialitate.personal bine pregatit si motivate sa obtina lucruri de calitate.inlocuirea produsului.Remedierile se fac prin cheltuieli de reparatii. -costurile caderilor externe reprezinta cheltuielile determinate de produsele care nu au calitatea corespunzatoare .studii de marketing .pierderi de contracte si poate fi afectata imaginea de marca a intreprinderi.Aici cheltuielile sunt foarte mari care pot consta in:cheltuieli de reparatii.Principalele cheltuieli alocate realizari calitatii .solutii noi de obtinere a produsului. Din aceste influente economice ale calitatii rezulta principiul de baza al strategiei de realizare a calitatii optime care trebiue definite din punct de vedere tehnico-economic prin maximul diferentei dintre calitate si cost(adica calitate mare cost mic).dar care au fost expediate la clienti. costurile calitatii se grupeaza in: •costuri de realizare a calitatii. •costuri de asigurare externa a calitatii. Functia sociala: 16 .incercari.materii prime de calitate .utilaje performante.retehnologizare.

in general aspecte de ordin emotional ce deriva din preferintele beneficiarilo sunt din ce in ce mai exigente si mai diversificate. de munca si a mediului inconjurator. In conceptia moderna notiunea de poluare are o sfera mult mai larga . •Caracteristici ecologice se refera in special la poluare.apei. ergonomice. incaltaminte. ecologice. mai tineri mai putini tineri. covoare. • Caracteristicile ergonomice se refera la raporturile complexe dintre mijlocul de munca si mediul de munca. forma geometrica. caracteristici ale produselor/serviciilor variate.inseamna inputificarea aerului . psihologie. genetica si indeosebi din economie si sociologie. cu nivel de cunostiinte diferite.Cu alte cuvinte. industria textila. decoratiuni interioare. demersurile ergonomiei vizeaza imbunatalirea rezultatelor muncii in concordanta cu optimizarea relatiilor dintre om . ele pot asigura sau nu succesul lor pe piata.Functia sociala a calitatii este determinata de influenta pe care o exercita calitatea produselor/serviciilor asupra conditiilor de viata. etc. atat ca structura cat si calitativ. Aceasta functie este foarte importanta pentru ca la realizarea produselor/serviciilor participa oameni cu calitati si pregatiri profesionale diferite. autoturisme.mijlocul de munca – mediul de munca.solului astfel incat mediul de viata sa devina 17 . Ponderea acestor caracteristici a crescut foarte mult in aprecierea caliti ultimul deceniu in special in domeniile: arhitecturi. mod de prezentare si ambalare. iar benefciarii sunt consumatori care au preferinte deosebite. in lupta cu concurenta. produse alimentare etc. mobila. Calitatea are un continut social prin climatul corespunzator sau mai putin corespunzator asigurat de firma (organizatia) producatoare. Acestea au caracter interdisciplinar opereaza cu concepte din tehnica. In cadrul acestei functii un loc important il ocupa caracteristicile psihosenzoriale. de rolul pe care il joaca caracteristicile produselor/serviciilor asupra calitatii vietii oamenilor si a mediului inconjurator . • Caracteristicile psihosenzoriale se refera la aspectele exterioare determinate de culoare. fiziologie. care isi pun amprenta asupra calitatii produselor. Pentru asemenea produse caracteristicile psiho-senzoriale sunt hotaratoare in luarea deciziilor de cumparare.

deterioreaza bunurile materiale si alte utilitati ale mediului inconjurator2.substante sau a unei energii cu actiune nociva (energia radioactiva.plastic 3% . Orasele au atmosfera poluata .nociv atat datorita unor factori naturali cat si datorita rezidurilor ce se obtin din activitatea oamenilor.diverse 8% . Procentul mediu al deseurilor din Romania /an este de:hartie 52% .efectul de sera) care pun in pericol sanatatea omului.lemn 5 %.corpul uman continand aproximativ 70% apa. Apa este dupa aer.vascoza in impact cu protectia ecosistemelor . cifre. Iosif. in principal.poluarea fonica.sticla 8%. cu imbunatatirea calitatii vietii. In medie . Bucuresti. litere. semnele care pot fi folosite ca marci sunt urmatoarele:cuvinte.metal 8%. 2 Ionescu .fara apa viata nu este posibila.-Muscel si colab. V alorificarea materialelor refolosite . Poluarea aerului reprezinta introducerea in atmosfera direct sau indirect . Capitolul2 Marcarea produselor si ambalajelor 2.Poluarea solului inseama orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata in cadrul ecosistemelor naturale sau create de om. Poluarea apei reprezinta modificarea caracteristicilor fizico-chimice si biologice pe cale naturala sau artificiala .fiecare locuitor al unui oras modern arunca zilnic cel putin 250 g de reziduri solide in apele menajere din care aproximativ 120 g sunt substante solubile. Tehnica.oxizi de azot etc.Ed.alimente 16 %. 1982 18 .1Conceptul de marca Marcile sunt semne distinctive folosite de intreprinderi pentru a deosebi produsele sau serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi. a doua substanta ca importanta pentru om.afecteaza resursele biologice si ecosistemele.cresterea resurselor de materii prime si energie.devenind improprie utilizarii.in mod direct sau indirect .de la arderea incompleta a combustibilitatilor mijloacelor de transport care elimina in aer oxid de carbon.

. el mentioneaza cateva din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o marca de succes: .forma produsului sau ambalajului acestuia.sa fie usor de reprezentat. . Conceptul de "marcă". să aibă semnificaţii la niveluri numeroase.cardinal în publicitate .sa difere de marcile produselor similare (pentru a nu crea confuzie in randul consumatorilor). Aparent. prezentarea sonora sau alte asemenea elemente. -sa fie atractiva in ceea ce priveste aspectul si pronuntia. -sa sugereze cumparatorului caracteristicile si calitatea bunurilor pe care urmeaza sa le cumpere (si care au asociata aceasta marca). dar. perisabile) se propun atenţiei printr-o siglă impusă: orice produs "demn de acest nume" are o marcă (care se substituie uneori numelui obiectului: frigider). combinatii intre aceste elemente. alegerea marcii nu este o problema usoara. puternic concurenţială.una sau mai multe culori. posibilitatea de alegere a marcilor este nelimitata. -sa fie usor de retinut. Evans („How to obtain a patent“). asa cum arata inca din 1930 consilierul in brevete V.reprezentari grafice.Marca atribuita produsului ii confera acestuia o anumita individualitate. Ele trebuie să primească rezonanţe care le individualizează şi să fie înzestrate cu asocieri şi cu imagini. iar funcţia ei secundară e mobilizarea conotaţiilor afective: „În economia noastră. Marcarea ecologice este un procedeu relativ nou. Funcţia mărcii e semnalarea produsului. iar in timp ecomarca va indeplini una din functiile clasice ale marcii. si anume 19 . -sa poata fi fixata cu usurinta pe produsele pe care urmeaza a se utiliza. -sa indeplineasca conditiile legale pentru a putea fi inregistrata si protejata. puţine produse îşi păstrează superioritatea tehnică”. Toate produsele (în afara celor alimentare. dacă vrem să se vândă bine şi să trezească un ataşament afectiv ce se exprimă prin fidelitatea faţă de o marcă.rezumă destul de bine posibilităţile unui "limbaj" al consumului.sa fie usor de pronuntat. specific mai ales tarilor dezvoltate.

cantitatea ambalata. . -elemente de informare privind compozitia produsului ambalat. . Aceste informatii le avem de la descoperirile arheologice care ne semnalizeaza ca la romani erau peste 6000 de semne cu valoare de marca folosite pentru produsele ceramice.etichete litografiate. Formele de marcare sunt: . . a sanatatii si originalitatii produsului in cauza.stampilarea si pirogravarea sunt imprimari în lemn.de indentificare a produsului. in aceste conditii erau doua categorii de marci. 20 . Ca factor care influenteaza calitatea. Aceste semne indicau numele producaton denumirea localitalii de unde provenea produsul.In antichitate erau folosite un numar mare de semne (sigillum) in identificarea produselor. 2.In evul mediu se dezvolta mestesugurile. indicatii de utilizare sau chiar de pastrare.2Aparitia si dezvoltarea marcii Originea marcii trebuie cautata in istorie cu mii de ani in urma. aplicata pe ambalaje din sticla. trezind totodata curiozitatea cumparatorului.folosite de regula la produse zaharoase.banderole litografiate .marca corporatiei.aceea de garantie (de garantare a calitatii. pretul.ambalaje de hârtie superioara (cerata.stantarea . denumirea fabricii sau emblema acesteia.o imprimare codificata aplicata pe ambalaje metalice sau prin cuvinte. care cuprind printr-o grafica estetica si fotografia produsului ambalat.elemente de identificare ca: denumirea produselor. aplicate ambalajelor din acest material. . marcarea contribuie la cresterea valorii produsului.care asigura respectarea regulilor de fabricatie a produselor. . metalizata). Marcarea este factor de calitate cu dublu rol: -de informare pentru consumator: . Continutul marcarii consta în urmatoarele: .

in anul 1266.10. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice.Prin Aranjamentul de la Viena (12.In Tarile Romansti in anul 1879 se admite o lege care proteja marcile romanesti inregistrate. In anul 1891 se constituie Aranjamentul de la Madrid. In tara noastra regimul marcilor a fost legiferat prin Legea nr.-marca individuala .06. a dat o lege prin care o brutarie sa utilizeze un semn distinctiv pentru marcarea painii. Mai tarziu acestea au format Uniunea pentru protectia proprietatii industriale. Orasele care foloseau marcile cu precadere mai mare erau in general orase porturi. Portugalia.care asigura individualizarea unui mestesugar in corporatiei. Asa de exemplu dupa Revolutia Franceza in Franta apare o serie de dispozitii speciale prin care se recunostea dreptul fiecarui producator de a folosi marca pentru produsele sale si sanctionarea celor ce falsificau marfurile cu aceeasi pedeapsa ca si pentru fals in acte private.1973) modificat in 10. Prin Conventia de la Stockholm (1979) se constituie Organizatia Mondiala a Proprietatii Industriale (OMPI) si un birou internafional cu sediul la Geneva.unde comertul era in floare (de exemplu in tari ca Italia. Prin Aranjamentul de la Nisa (15.Regulamentul de 21 . a elaborat Conventia pentru protectia proprietati industriale . care este adoptata si semnata de 11 state in 6 iulie 1884. Apar pe langa marcile producatorilor si marci ale comerciantilor. 28/1967 care a fost abrogata si inlocuita cu Legea nr. pentru a nu fie falsificata. prin care se stabilesc modalitatile de inregistrare internationala a marcilor. In anul 1883. s-au definitivat functiile marcilor si regimul lor juridic prin care se proteja marca. 161/1998. aceasta lege a fost publicate in MO nr. Acesta in anul se transforma in Protocolul de la Madrid.1985 s-a instituit clasificarea internationala a elementelor figurative ale marcilor. Spania. in Romania adera in anul 1920. in special pe mare. Conventia de la Paris. marcile straine erau acceptate cu conditia ca si marcile romanesti sa fie acceptate in tarile respective. Anglia .Pe langa dezvoltarea mestesugurilor se dezvolta si comertul. cadrul Asa de pilda. Parlamentul Angliei.06.1957) s-a instituit clasificarea internationala a produselor si servicilor in scopul inregistrarii marcilor.

04. pantofi (ex. Protectia marcilor si a indicatiilor geografice este asigurata pe teritoriul Romaniei de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. In evolutia utilizarii marcilor. Alba Lux 16 etc.in acelas timp.).: Honda) etc.1998 a fost stabilit prin HG 833/1998.a doua perioada se caracterizeaza prin aparitia marcilor care descriu produsul (ex.3Tipuri de marci Marcile se pot clasifica dupa mai multe criterii: • Dupa destinatie avem:-marci de fabricatie -marci de comert Marca de fabricatie este aplicata de producator pe produsele sale. produse alimentare (ex.marci de vinuri. Intreprinderea producatoare poate utiliza . Alba Lux 15.). iar marca de comert este aplicata de intreprinderea care comercializeaza aceste produse. literatura de specialitate delimiteaza trei perioade: . Pietroasa .: masini de spalat rufe .marca de imprimanta.: Izvorul Minunilor . 3. Frutti Fresh . In prezent exista o gama foarte larga de strategii in stabilirea denumirii marcilor prin combinarea marcii de fabricatie cu cele ale produselor sau prin stabilirea unor relatii intre marci in cadrul gamei sortimentale pe care o realizeaza ex.1998. 4. dr.apa minerala. 5 marca de calculator etc. Mercedes pentru automobile).04.aplicare al Legii nr. publicatain MO nr. fata de produsele respective (ex. Pentium 2. Oekter pentru praf de inghetata). motociclete (ex.: Guban).in prima perioada apar marcile patronimice : ce se caracterizeaza prin atribuirea propriilor nume de catre patron (ex.:Papadopoulos pentru dulciuri. Printre cele mai cunoscute marci de fabrica sunt considerate 22 .: Murfatlar. Dacia – marca de masina.: marcile Ford.Alba Lux. Canon . 84/15. 161/23.suc de fructe) -a treia perioada este reprezentata prin existenta marcilor simbolice capabile sa asigure coincidenta dintre marca utilizata si asteptarile clientului. 2. in masura in care comercializeaza ea insasi produsele pe care le fabrica.marca de fabricatie si de comert. .

Fiat(Fiat punto ) etc. se poate vorbi chiar de o lupta pentru suprematie.marcile de fabrica sunt mai raspandite decat cele de comert. Marketing. Trident. • Dupa obiectul lor avem:-marci de produse -marci de servicii In ceea ce priveste relatia dintre produs si marca.: marcile utilizate de spalatorii. prin combinarea marcii de fabrica cu marcile individuale de produs. Supermegezinele Carrefour din Franta au lansat . sau sunt atasate produselor.vopsitorii etc). Dorati. iar din categoria celor de comert mentionam:Adidas. 1995. Lenor.cu toate ca importanta celor din urma a crescut in ultimi ani . Bliemel. . in cazul unui producator de automobile(de ex. VW-Corrado etc). O asemenea varianta a adoptat . Umsetzungund Steuerung. ieea de a oferi consumatorilor produse fara marca(”Marque libre”). denumite si” produse albe”. Marcile de serviciu sunt de doua categorii: -marci de servicii care se aplica pe produs.marcile:Coca-Cola. Stuttgart. firma producatoare inregistrand o marca pentru fiecare din produsele sale. Kotler. Schaffer Poeschel Verlag. Kodac. pentru a indica pe cel care a prestat serviciul in legatura cu aceste produse ( de ex. Dintre marcile de produs ale acesteia putem mentiona :Ariel. Auflage. Vizir.Toyota. ca de exemplu. pot fi puse in evidenta urmatoarele variante3: -marci individuale de produs.Sony.F. In pararel se remarca si o alta tendinta. intre marcile comerciale si cele ale producatorilor. Potrivit unor opinii. Meister.cum este cazul automabilelor realizate de fitma Volkswagen(VW-Golf. Quelle.:BMW. Analyse. In prezent .in anul 1976. Planung. datorita performantelor aduse in sistemul de distributie a produselor. pag 692.Romarta etc. -marci structurate pe mai multe niveluri. de pilda. firma Procter&Gamble. Pepsi-Cola etc.de exemplu. aceea a comercializarii unor ’’produse fara nume’’.Management. idee preluata ulterior si de alte mari intreprinderi comerciale. Audi etc).. 8. Aldi.Mercedes-Benz. 23 .o singura marca pentru toate produsele firmei:o asemenea varianta intalnim.Pampers etc. 3 Ph.

se stabileste.comercianti sau prestatori de servicii. In anumite cazuri . comerciantului sau intreprinderii prestatoare de servicii. sau pe un obiect care este rezultatul serviciului prestat( de exemplu: aplicarea marci pe biletele eliberate de agentiile de voiaj). marcile sunt:-marci simple -marci compuse 24 . • Din punct de vedere al naturii normelot care le reglementeaza marcile sunt : -marci functionale -marci obligatorii In principiu. In unele cazuri. care face obiectul principal al reglementarii in diferite legisletii. pot aplica marca lor pe produsele din dotare). Exista unele servicii care folosesc marca indirect( de exemplu: hotelurile. de transport (Tarom).marci de servicii care indica .de asigurari (Asirom) . reprezinta categoria obisnuita de marci. Marcile colective apartin unor asoceatii de producarori. pentru unele produse. in functie de natura serviciului. servicii nelegate de anumite produse.. • In functie de titularul dreptului de marca distingem:-marci individuale -marci colective Marcile individuale apartin unor persoane determinate(fizice sau juridice).marcile sunt facultative.in majoritatea tarilor este obligatorie marcarea obiectelor executate din metale pretioase.restaurantele. in diferite moduri. dreptul de a decide aplicarea marcii apartine producatorului . De exemplu . • Dupa compozitia lor . de obicei din motive de interes general . cum ar fi: servicile bancare(Bancorex). marca se aplica pe instrumentele folosite pentru prestatea serviciuli( de exemplu pe mijloacele de tramsport) . Ele sunt destinate pentru a deosebi produsele sau serviciile menbrilor acestor asoceatii de cele apartinamd altor persoane si pentru a geranta calitatea sau originea produselor sau servicilor respective. Legatura dintre marca si servicii poate imbraca formele cele mai diferite. servicii de informare(agentiile de presa) etc. obligatia marcarii lor.

Marcile compuse ( din doua sau mai multe elemente verbale sau figurative) , sunt fregvent folosite , pentru ca asocerea unei pluralitatii de semne permite sa se asigure mai usor carecterul distinctiv al marcii. • In functie de natura lor , deosebim :-marci verbale -marci figurative -marci sonore Mărcile verbale , numite în legislaţia şi doctrina franceză nominale (nominaux) , sunt formate din semne scrise şi constituie o mulţime de cuvinte ce pot fi pronunţate şi scrise. Mărcile figurative sunt reprezentate sub formă de desene, ornamente, simboluri, animale, păsări, combinaţii de culori etc. Legea ţării noastre nu ne indică expres, care sunt elementele figurative . Astfel, considerăm că pot constitui mărci toate semnele distinctive reprezentate grafic în plan sau în relief. Mărcile sonore sunt protejate numai de legislaţia unor ţări. Marca sonoră reprezintă un fragment muzical, o frază muzicală, sunetul produs de un animal care se asociază cu un anumit produs sau serviciu. Aceste mărci trebuie să fie clare, expresive şi caracteristice.Majoritatea legislaţiilor, la care s-a aliniat şi Legea Republicii Moldova, României, Rusiei, nu protejează mărcile sonore fapt ce se explică prin absenţa unei legături directe cu produsul şi de imposibilitatea realizării unui depozit material.Reprezentarea mărcilor sonore poate fi diferită. Un fragment sau o frază muzicală poate avea mai multe reprezentări distincte, una fiind semnalul perceput de organul auditiv sub forma unei melodii sau a altor sunete, a doua poate fi o reproducere grafică a acestui fragment realizat cu ajutorul notelor şi partiturilor muzicale şi nu în ultimul rând această reproducere poate consta într-o oscilogramă, care nu este altceva decât transpunerea electronică a sunetelor muzicale. Mărcile sonore sunt protejate în Franţa, Germania, Danemarca, Finlanda; la nivel regional: în Spania, pentru marca comunitară şi la Oficiul Benelux. 2.4Functile marcii

25

Marca este considerata, in prezent,un element fundamental al strategiei comerciale a inreprinderii, strategie bazata pe diferentierea pe care aceasta o introduce in oferta de produse si servicii. Fiind un mijloc de identificare a produselor unei anumite intreprinderi,marca ofera cumparatorului posibilitatea orientarii sale mai repede spre produsele verificate din punct de vedere al calitatii,apartinand producatorilor care si-au castigat o buna reputatie alaturi de functile considerate clasice – de identificare a produselor si servicilor si de garantare a unui nivel calitativ constant al acestora- in conditiile diferentierii tot mai accentuate a ofertei de marfuri,s-a afirmat si se accentueaza in continuare functia de concurenta a marcii.De la diferentierea produselor unei anumite intreprinderi,prin calitatea sau prezentarea s-a la o diferentiere a marcilor aceleasi intreprinderi , prin multiplicarea modelelor, tipurilor, culorilor etc. Un exemplu bine bine cunoscut este cel al marcilor de automobile. Aceeasi marca (Ford,Peugeot, Fiat , Volkswagan etc) reprezinta un numar din ce in ce mai mare de modele. Dinamismul accentuat al marcilor,sprijinit de publicitate, a determinat aparitia functiei de reclama a marcii. Marca reprezinta o componenta importanta in acea ’’aureola de marketing” care inconjoara produsul si care constituie adesea un element mai puternic chiar decat caracteristicile intrinseci4 Prin forta pe care o dobandeste, marca devine un element autonom al succesului comercial,un bun independent,cu o valoare proprie, utilizat de intreprindere in cadrul strategiilor sale promotionale. In cazul marcilor notorii,valoarea lor poate fi impresionanta, ca marca Coca-Cola de bauturi racoritoare este evaluata la 33,4 bilioana dolari SUA , marca de tigati Marlboro la 39 bilioane dolari SUA. Din avantajele pe care le prezinta marca produselor reiese ca marcile prezinta mai multe functii: -functia comerciala organizatia sau prestatorul de servicii va deveni cunoscut in randul consumatorilor prin marca,care se manifesta ca un simbol
4

C. Florescu., Strategii in conducerea activitatii intreprinderii, Editura Stiintifica si Enciclopedica ,Bucuresti, 1987,pag 231

26

vizual intregii activitati. Fiind un mijloc de individualizare a produselor unui anumit producător, marca permite consumatorului să-şi orienteze alegerea uşor şi rapid spre produsele verificate ce aparţin producătorilor care şi-au căpătat o bună reputaţie. În unele cazuri de produse noi marca ajunge să se identifice cu produsul în asemenea măsură, încât acesta este determinat prin marcă. Aşa se întâmplă când cumpărătorul cere într-un magazin de încălţăminte „adidaşi”. -functia de comunicare: marca are un efect publicitar ,utilizand diverse mijloace publicitare( afise, postere,pliante, reviste, videoclipuri publicitare la redio si tv) unde se cheltuiesc sume imense pentru produsele oferite spre valorificare. In acest mod se incearca creerea unui efect psihologic asupra cumparatorului si un mit in legetura cu o anumita marca . Funcţia de concurenţă şi de organizare a pieţei se transformă într-o funcţie de monopolizare a pieţei, sprijinită pe funcţia de reclamă. Multiplicitatea mărcilor aceleiaşi întreprinderi pentru acelaşi tip de produse („auto-concurenţă”) devine cu timpul o frână a producţiei. Funcţia de monopol a mărcii îşi exercită influenţa şi pe planul structurii cererii, care deseori se orientează spre produse inutile, neadoptate nevoilor reale. Astfel, marca ajunge să falsifice concurenţa. Tendinţele de monopolizare a pieţei e facilitată de dreptul titularului mărcii de a fixa preţul produsului, de a vinde altora marca pentru a fi amplasată pe diferite bunuri. -functia de diferentiere : marca indiferent de categoria careia ii apartine: de origanizatie,comerciala, de produs sau servicii, simpla sau complexa, figurativa sau sonora, individuala sau colectiva serveste la deosebirea produselor(servicilor) , aceasta fiind si funcţia de bază a mărcii . Acest aspect al funcţiei de diferenţiere transformă marca într-un instrument de atragere a clientelei. Marca devine un „reper” al produsului original căutat dobândind rolul de fixare a clientelei; de fidelitate a consumatorului vis-a-vis de un produs. În opinia lui Y. Eminescu funcţia de diferenţiere a mărcii are două aspecte: individualizarea produselor pe piaţă si protejarea producătorului de posibilitatea utilizării mărcii de concurenţii săi.Astfel ,marcile de produs contin unele caracteristici de calitate ce fac

27

diferentierea intre diferite produse ale aceleasi organizatii( de exemplu marcile de bauturi racoritoare Coca-Cola, Fanta,Sprite ale firmei Coca-Cola sunt diferite intre ele dar se deosebesc si de alte bauturi racoritoare ca American Cola,Frutti Fresh produse de firma European Drinks). - functia de garantare a calitatii marca este in postura de simbol al garantiei si al calitatii cu atat mai mult cu cat va desemna produse de varf ca realizare tehnologica.Potrivit funcţiei date marca trebuie să se folosească pentru produsele şi serviciile cu o calitate înaltă care este stabilă. Este important de menţionat, că funcţia de garantare a calităţii nu presupune că folosirea unei anumite mărci stă la baza garanţiei celei mai înalte calităţi a produselor/serviciilor marcate, dar determină faptul, că aceste produse sau servicii trebuie să aibă o calitate, care iniţial, prin acte precedente de consum, i-a format o reputaţie, la care producătorul însuşi trebuie să ţină mult. În anumite domenii, în special la articolele de modă şi parfumerie, unele mărci devin un simbol de calitate, în aşa măsură, încât îşi extind efectele dincolo de domeniul de origine, la obiectele cele mai diferite, cărora le imprimă prestigiul produsului de origine. Exemplul mărcii - Pierre Cardin, Chanel, Paco Rabanne, Hermes sau Yves Saint Laurent este relevant. O caracteristică a perioadei actuale este creşterea importanţei funcţiei de garanţie a calităţii. Important pentru antreprenorii şi comercianţii autohtoni este de a recunoaşte că marca imprimată pe produs reprezintă o carte de vizită a întreprinderii demonstrând o calitate deosebită. - functia de a indica originea sau provenienta produsului aceste marci se folosesc in special pentru produsele agroalimentare ca:branzeturi, cascavaluri, bauturi alcoolice, cafea etc. -functia de reclama ,prin rolul ei de a personaliza un produs sau serviciu ,prin combinatia de semne si culori, prin eleganta si distinctia pe care o poate conferi produsului, mai ales daca si-a capatat o anumita notorietate ,marca indeplineste prin ia insasi functia de reclama. De la mijlocul sec. XX o mare importanţă a căpătat funcţia de reclamă a mărcii, reclama devenind o ramură importantă a economiei ce deserveşte comerţul. Această funcţie a apărut prin detaşarea mărcii de produsul destinat individualizării şi s-a amplificat prin noile 28

locul amplasării reclamei. televiziune în cadrul emisiunilor solicitate. care cerea mult timp pentru a fi realizată şi nu era binevenită. Pentru reclama în ziare este important de a stabili tipul reclamei sub forma unui text sau reprezentare a produsului. aburi care atrag atenţia publicului îndemnându-i pe consumatori săprocure produse ce conţin asemenea mărci. 29 . În opinia lui Casper J. Un rol important a avut reclama scrisă. panouri. La acest tip de reclamă se atribuie instalaţiile tridimensionale: un fier de călcat rufe. XIX.forme de publicitate. pe mijloace de transport. apare ideea amplasării reclamei pe mijloace de transport. ca exemplu: soarele. O importanţă deosebită în ultima perioadă a căpătat reclama efectuată la radio. panouri. apoi a fost folosită reclama vizuală. marca devine un element autonom al succesului comercial. Pe motivul insuficienţei de timp reclama este făcută pe afişe.F. deoarece anume aici se acordă o mare libertate fanteziei persoanei de a scoate în evidenţă marca. afişe. marca. Brock. Reclama ca funcţie a mărcii este cunoscută din sec. stelele. dintr-un accesoriu al produsului devine un bun independent cu o valoare proprie. un ceainic electric de dimensiuni mari care produc anumite efecte: sunete. ţigări. În acest caz informaţia trebuie să fie succintă şi de obicei ea conţine: reprezentarea produsului şi marca. „marca reprezintă legătura dintre consumator şi comerţ” . fapt ce se datorează reclamei. XIX şi constituie o valoare deosebită deoarece atrage atenţia conductorilor mijloacelor de transport. fum. Prin forţa de atracţie pe care o dobândeşte în acest fel. care are menirea de a cuceri consumatorul. reviste. Werkman cel mai bine se memorează mărcile care reprezintă cultura naţională şi au un sens cunoscut. Odată cu stabilirea activităţii economice furtunoase. precum şi a pietonilor. Prin acest tip de reclamă consumatorii memorează cel mai bine produsele. Iniţial a fost utilizată reclama auditivă.Acest tip de reclamă a apărut la sfârşitul sec. O importanţădeosebită are alegerea formei. luna. În opinia lui P. săgeata . Valoarea acestui tip de reclamă depinde de măiestria pictorului. care se efectuează în: ziare. Astfel. Din această cauză simbolurile culturii din Apus până acum sunt populare.

cu ajutorul mărcii. Consumatorii sunt deseori înşelaţi prin izvoarele de informare în care rolul mărcilor este exagerat. intr-document informativ care insoteste produsul si care ofera informatii despre cel putin unul si cel mult trei tipuri de impact asupra mediului .-funcţia de organizare a pieţei. -funcţia de protecţie a consumatorului.5Marcarea ecologica(ecoeticheta) Ce este ecoeticheta : Este un simbol grafic si/sau un text descriptive aplicat pe produs . apoi un grup de produse este comercializat cu succes vreme îndelungată pe diferite pieţe. produsele individualizate prin care îndeplinesc condiţiile de calitate care satisfac consumatorul. fiind un mijloc practic de corelare a cererii cu oferta. marca capătă o anumită notorietate. Prin mecanismul economiei de piaţă (cerere – ofertă) titularii mărcilor dobândesc beneficii considerabile. a succesului în lupta de concurenţă pentru acapararea pieţei şi monopolizarea ei. Ea are ca scop protejarea produselor expuse pe piaţă şi e folosită în lupta împotriva contrafacerilor şi concurenţei neloiale. această funcţie derivă din dreptul exclusiv al titularului mărcii. marca realizează o interacţiune între producţie şi consum. iar comercianţii vor pune pe piaţă acele bunuri pentru care există vânzare. Pe piaţă se vor impune şi vor supravieţui acele mărci. Ecoeticheta reprezinta un sistem voluntar de acordare a etichetei ecologice care isi propune promovarea produselor cu un impact minim asupra maediului pe parcursul intregului lor ciclu de viata si care ofera consumatorilor informati precise .exacte si stabilite pe baza stintifica cu privire la impactul produselor lor asupra mediului. şi atunci ea apare ca un instrument de organizare a pieţei. Cum functioneaza schema de ecoetichetare: 30 . controlul pieţei. ambalaj . Pentru consumator aceiaşi provenienţă implică o calitate constantă a produsului marcat. de asigurare şi ridicare a rentabilităţii producţiei. 2. Atunci când un produs. iar producătorul va căuta să obţină. marca fiind un element de realizare comercială a produselor.

-este transparenta: consumatorul final va recunoaste logu-ul floare ca reprezentand criteriile ce au fost stabilite in concordanta cu ghiduri tehnice si stiintifice cu participarea larga din partea organismelor independente si neutre. incepand cu extractia materilor prime in perioada de pre-productie.Sunt dechise accesului la companiile din intreaga lume . Islanda.Sunt protejate legal de un simbol sau logo. companiilor nu li se cere sa aplice pentru o anumita eticheta ecologica.Ecoeticheta opereaza pe baza unor criterii. comerciant sau furnizor de servicii care indeplineste criteriile pentru un grup de produse si care aplica pentru obtinerea etichetei ecologice poate vinde pe piata Uniunii Europene. O firma care doreste sa obtina o eticheta ecologica cerintele atunci I se acorda eticheta ecologica. producatorul de servicii sau produse sa decida daca aplica sau nu ecologica produsului sau serviciului prestat sau fabricat de acesta. Logo-ul este de asemenea acceptat si in tari precum Norvegia. . pe grupe de produse. eticheta Natura pentru unul sau mai multe din produsele sale sa solicite unui organism component. Exista posibilitatea ca comerciantul. 31 . -este selectiva: eticheta ecologica este acordata numai acelor produse cu un impact minim asupra mediului. -functioneaza printr-o abordare multicriteriala: criterile nu se bazeaza pe un singur parametru . Principalele elemente ale schemei de eco-etichetare: -are o dimensiune europeana: un producator . -este voluntara:schema nu este stabilita pe baza unor standarde ecologice pe care producatorii trebuie sa le respecte. . daca produsul indeplineste voluntara a schemei se traduce prin faptul ca nu creaza bariere comerciale. . distributiei si depozitarea finala. Trasaturi comune a schemelor de ecoetichetare -Determinarea criteriilor ecologice pe baza analizei ciclului de viata a grupelor de produse .ci mai degraba se sprijina pe studii care analizeaza impactul produsului sau serviciului asupra mediului de-a lungul intregului ciclu de viata .Schemele sunt voluntare. de-a lungul productiei.

brosuri . Eticheta ecologica a UE este o schena unica de certificare pentru a ajuta consumatorii sa distinga produsele si serviciile verzi. O marca din aceeasi categorie. care certifica posibilitatea de reciclare usoara. revizuirea periodica.-Nivelurile criteriilor de acordare sunt astfel stabilite pentru a incuraja dezvoltarea produselor si serviciilor ce au un impact minim asupra mediului. Ecoetichetele pot fi folosite şi ca instrument de marketing.sedintele de informare 32 .care nu afecteaza mediul. producerea si utilizarea de produse care au un impact asupra mediului redus. realizat cu finantare Phare Fondul Europa 2004.Schemele de etichetare au doua scopuri furnizeaza consumatorilor informatii de incredere referitoare la impactul produselor asupra mediului si promoveaza . Principalele modalitati de promovare si mediatizare a etichetei ecologica in randul agentilor economici sint: • seminarii de informare – instruire referitoare la aplicarea etichetei ecologice in România. Pentru realizarea seminariilor sunt necesare: . daca este necesar adaptarea grupelor de produse si a criteriilor ecologice tinand cont de dezvoltarea tehnologica si pozitia pe piata. iar procedura de obtinere este destul de complexa. Conditia de baza pentru procesul de acceptare a marcii este implementarea sistemului de management de mediu.cursuri . Se realizează pe baza unor scheme de etichetare adoptate de organizaţia de reglementare a statului (pentru România. o reprezinta cunoscutul „punct verde“ (prezent pe ambalaje sub sigla Der Grunepunkt). Apelor şi Mediului) şi permite o etichetare a produselor care au un impact redus asupra mediului şi sunt mai puţin dăunătoare mediului faţă de alte produse asemănătoare care fac parte din acelaşi grup de produse. semnificaţia acestora fiind aceea că produsul respectiv este unul din cele care generează cel mai mic impact negativ asupra mediului din grupul său de produse. Pădurilor. la sistemul de etichetare ecologica.001. aceasta este Ministerul Agriculturii.Eticheta ecologica este o marca a Uniunii Europene de recunoastere a produselor ecologice. eticheta nu se acorda produselo alimentare si produselot medicale. conform standardului ISO 14.Exista un ghid informativ despre ecoetichetare. pliante.manuale.

etapele necesare pentru obtinerea etichetei ecologice. precum si prezentarea celor mai cunoscute etichete ecologice utilizate in Europa. • Televiziunea este modalitatea cea mai buna pentru a atrage atentia. • crearea de website-uri si promovarea lor in randul agentilor economici. instituteleacreditate recomandate de autoritatea competenta pentru acordarea etichetei ecologice – Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor – pentru realizarea testelor. Mijloacele de mediatizare a etichetei ecologice identificate la nivelul consumatorului sunt: • Prezenta „pe mari suprafete”: promovarea etichetei ecologice in magazine. avantajele etichetei ecologice. Pliantele. brosuri care sa contina toate informatiile necesare agentilor economici. s-a realizat in cadrul studiului efectuat de catre ICIM si cuprinde informatii privind: eticheta ecologica. • Crearea de website-uri este un mijloc de mediatizare care. tinandu-se cont de faptul ca aceasta din urma va fi preluata de tara noastra dupa intrarea in Uniunea Europeana. supermarket-uri sau alte puncte de vanzare care detin produse etichetate. etc. brosuri informative. costurile solicitarii etichetei ecologice si posibilitatile de finantare pentru obtinerea etichetei ecologice. la casele de marcat sau in cadrul raioanelor. desi nu este un mijloc de comunicare la scara larga. o atentie asemanatoare cu 33 . Brosura Eticheta ecologica„– brosura informativa pentru agentii economici”. etc pot fi oferite la intrarea in magazine. aceasta avand avantajul de a obtine. prezentarea pe scurt a etichetei ecologice comunitare. cadrul legislativ existent in Romania in domeniul acordarii etichetei ecologice. Este recomandata crearea unui website care sa cuprinda informatii despre etichetei ecologica din Romania..brosurile informative. prin distribuirea de pliante.suport electronic de instruire • publicarea si distribuirea gratuita a unor brosuri cu informatii despre etichetei ecologica. cat si informatii despre etichetei ecologica comunitara. prin audienta. incercarilor produselor in procesul de evaluare a performantelor acestora.buletin informativ . ofera rezultate incontestabile.

simbol. prezentarea sistemului de acordare a etichetei ecologice in Romania. fise de prezentare a criteriilor de acordare a etichetei ecologice si amotivelor acordarii etichetelor ecologice pentru toate grupurile de produse vizate. etc • Participarea ONG-urilor cu activitate in domeniul protectiei mediului la campania de sensibilizare a populatiei • Participarea scolilor la mediatizarea etichetei ecologice prin cursuri informative: concursuri cu premii. jocuri.“Ghidul consumatorilor” cuprinde urmatoarele informatii: generalitati privind eticheta ecologica in Romania : definitie. • Afisele insotite si de alte tipuri de comunicare. iar pentru mediatizarea etichetei ecologice informarea este cel mai important aspect. In plus. persoane de contact. presa scrisa ofera posibilitatea de a furniza mai multa informatie. motivele alegerii produselor care poarta eticheta ecologica. forma etichetei ecologice. • Publicitatea la radio. • Presa scrisa este o alta modalitate care poate fi utilizata pentru eticheta ecologica . are avantajul sunetului si culorilor. prezentari video. Pentru anul 2005 au fost prevazute numeroase activitati de promovare a etichetei ecologice comunitare: • Franta va organiza manifestatii de promovare a etichetei ecologice pentru detergenti si hartie. • Anunturi publicate in principalele ziare si reviste care apar zilnic. Informatia poate aparea in ziare. etc. • In Finlanda campania de promovare a etichetei ecologice se va desfasura prin intermediul posterelor si afiselor publice 34 . alteinformatii. • Cehia va demara o importanta campanie de informare care se va desfasura pe parcursul a 3 ani.cea existenta in timpul dialogului intre doua persoane fizice. grupurile de produse pentru care se poate acorda eticheta ecologica. reviste dar si in presa specializata. mai ales ca aceasta se adreseaza marelui public. website-uri. informatii utile: cum se poate recunoaste eticheta ecologica pe un produs. fiind astfel mult mai apta sa „atinga” consumatorii. Brosura denumita ‘’Eticheta ecologica ‘’. • In general.

Produsele care poarta eticheta ecologica prezinta. criteriile esentiale de acordare a etichetei ecologice se refera la reducerea potentialului agentilor de racire si de expandare de distrugere a stratului de ozon. cu eticheta ecologica. dar si calitatea produselor. Printre acestea se numara consumul redus de energie. in cadrul campaniei sale de promovare. consumatorii vor deveni ce mai constienti de riscul pe care il reprezinta pentru sanatatea lor utilizarea de substante periculoase prezente inprodusele de consum curent. In tarile europene. Aceasta tendinta se observa in prezent in Italia le detergentii cu eticheta ecologica comunitara si in Franta pentru vopselele etichetate. lacuri si vopsele. Avantajele ecoetichetarii Ecoetichetarea aduce o serie de avantaje si pentru producator. lacurile si vopselele pentru interior. firmele isi pot spori imaginea de marca. Astfel. Produsele care pot primi ecoeticheta Din grupele de produse pentru care se acorda eticheta ecologica fac parte masinile de spalat vase si cele de spalat rufe. campania de promovare se va desfasura prin ctivitati in magazine cu participarea comerciantilor si activitati de informare a conumatorilor. computerele. cât si al comunitatii locale si nationale. • In Portugalia campania de promovare va pune accent pe sectorul turistic. articole de incaltaminte. saltelele de pat. produse textile. • In Italia. producatorul are posibilitatea de a viza piete care in alte conditii sunt inaccesibile si isi creeaza si o imagine buna atât in rândul angajatilor. aparatele frigorifice. comparativ cu cele traditionale. In plus. lampile 35 . detergentii. In plus. grupurile de produse etichetate ecologic si care garanteaza absenta substantelor chimice toxice vor avea un mare succes. incaltamintea. • Olanda va organiza. produsele textile.• Malta a organizat o importanta campanie de promovare a etichetei ecologice comunitare. o serie de avantaje. lipsa/reducerea riscului aparitiei unor reactii alergice la folosirea produsului si folosirea de materiale reciclabile pentru realizarea lui. amelioratorii de sol si substraturi de cultura. saloane comerciale si „ceremonii de incurajare” pentru agentii economicip recum si o „Saptamana a florii”.

cunoscute ca criterii ecologice. produsele trebuie sa indeplineasca un numar de cerinte de mediu stricte. acesta va fi totusi o idee mai ecologic fiindca ar putea duce la reducerea consumului de electricitate. Criterile pentru fiecare grup de produse sunt valabile o perioada de timp. revizuite in general intre 3 . economisirea energiei. poluarea nu va fi oprita. 36 . inscriptie care se gaseste pe unele ambalaje de detergenti. nontixicitatea mediului. hârtia copiativa si cea grafica. acest nou tip de detergenti este mai bun.5 ani. atâta timp cât medicul veterinar nu-l vede. Usor sau greu de suportat. calitatea aerului.electrice. biodiversitate. Un nou program care vizeaza reducerea inpactului asupra mediului este cel al detergentul compactat. ecoetichetele de pe fiecare ambalaj vor diminua si aceasta problema pentru ca producatorul va fi nevoit sa scrie mai multe explicatii decât «biodegradabil». iar pe Ghita il poate sacrifica si fara sa-l asomeze ca sa auda toti vecinii ca se taie porcul si nu o sa stea nici „un european“ sa masoare tuica si vinul din butoi sau câte grame de detergent a pus in masina de spalat. care stie ca. managementul resurselor naturale. nu aruncat pe câmp. a acidifierii aerului. conservarea solului. oltenii va trebui sa invete ca gunoiul trebuie dus la groapa ecologica. zgomot. din punct de vedere al protectiei mediului. „Cu toate ca. prevenirea incalzirii globale. a distrugerii stratului de ozon si a toxicitatii umane. normele UE nu sperie olteanul de rând. cu peste 5%. iar cei care au poluat mediul va trebui sa plateasca pentru noxele pe care le emit in aer. poate sa ii mai dea câte o biciusca animalului neastâmparat.Pentru a fi acordata eticheta ecologica . In plus. protectia stratului de ozon. reducerea deseurilor. Desi detergentul compactat va polua apa la fel de mult ca si cel din prezent. Dupa aderare insa. Aceste criterii sunt definite in relatia cu unul sau mai multe aspecte de mediu ale grupurilor de prosuse in concordanta cu calitatea apei.

1. Un alt exemplu cu privire la acordarea etichetei ecologice este etichetarea încălţămintei:reglementările din acest domeniu se aplică tuturor produselor care sunt destinate să protejeze şi să acopere piciorul. mărimea. unul dintre vânzători trebuie să ofere clientului explicaţii despre aceste simboluri. căptuşeală şi talpa încălţămintei. ce intră în vigoare de la 1 ianuarie 2007).Fig. încălţămintea de protecţie. Dacă sunt utilizate pictogramele. excepţie făcând încălţămintea second-hand (Conform HG 329/2001 sunt interzise importul. adresa producătorului. de asemenea. Pictogramele trebuie să fie suficient de mari astfel încât să poată fi văzute şi înţelese. Eticheta trebuie să fie ataşată 37 . Acest lucru poate fi făcut fie prin folosirea unor pictograme (simboluri). ţara de origine.3 Grupe de produse care pot primi eticheta ecologica.822/2005. Eticheta trebuie să conţină numele şi/sau firma producătorului. încălţămintea pentru jucării şi încălţămintea la producerea căreia s-au folosit substanţe şi preparate chimice periculoase. instrucţiuni de folosire şi păstrare. Pe etichetă trebuie. fie prin exprimare în cuvinte. comercializarea. distribuirea gratuită a încălţămintei folosite (abrogată de HG nr. să se indice materialul principal din care este confecţionată partea de deasupra. dăunătoare sănătăţii şi interzise comercializării.

de asemenea. a tălpii exterioare a pantofului.la cel puţin unul din pantofii dintr-o pereche. piei cu faţa corectată. şi. de asemenea pantoful (ambi sau un singur pantof) trebuie sa aiba atasat simbolul sau o bucata de material din materialele sau materialul utilizat.respectiv. a căptuşelii şi acoperişului de branţ şi.4 Identificarea fetei . respectiv. Fig. acolo unde este cazul. Materialele utilizate la confecţionarea încălţămintei pot fi piei cu faţa naturală.captuseli si a talpi la pantofi Producătorul sau importatorul este responsabil pentru asigurarea etichetărea încălţămintei şi pentru corectitudinea marcajelor. Persoana care vinde cu amănuntul poate lua informaţii despre compoziţia materialului direct de la producător sau importator. dar trebuie să apară. 38 . trebuie să furnizeze o notă explicativă pentru afişarea pictogramelor. textile etc. Persoana care vinde cu amănuntul are responsabilitatea de a se asigura că încălţămintea pe care o comercializează este etichetată corect şi în conformitate cu reglementările în vigoare şi. Poate fi pe ambalaj. şi pe pantof. Pictogramele de mai jos ajută la identificarea feţei. alte materiale.

-garantarea rezistentei la miscare in timpul spalarii si uscarii.imbracaminte. textile de interior”: -reducerea consumului de apa sau a poluarii aerului in procesul de productie a fibrelor. 39 .5 Eticheta ecologica europeana pe grupuri de produse Criteriile generale pentru grupa de produse “produse textile.Fig. asupra sanatatii). -utilizarea limitata a substantelor daunatoare mediului(in special asupra mediului acvatic. asternuturi de pat.

eicheta ecologica poate fi utilizata de la data acordarii pana la sfarsitul perioadei de valabilitate a criteriului. daunatoare mediului. medicamentelor si aparaturii medicale. bauturilor. Criterile de acordare a etichetei ecologice pentru un grup de produse sunt valabile o perioada de 3-5 ani in conformitate cu Decizia Comisiei pentru un grup relevant de produse. spalare. Daca criterile sunt prelungite . De asemenea. frecare la uscare si expunerea la soare. udare. -reduceri de TVA pentru produsele ecoetichetate Produsele care nu pot primi ecoeticheta Eticheta ecologica nu se acorda produselor alimentare. Firmele din afara UE sunt interesate in special de posibile dezvoltari viitoare . cancerigene si nici bunurilor fabricate prin procedee daunatoare pentru om sau pentru mediu si/sau care pot dauna consumatorului in conditii normale de utilizare. cum ar fi: -companiile de marketing sa se bazeze pe utilizarea etichetei ecologice . Criterile ecologice sunt revazute inainte de expirare si pot fi revizuite. eticheta ecologica nu poate fi acordata substantelor si preparatelor clasificate ca fiind toxice. automat si contractul este reinoit. atat timp cat criterile raman valide. -boicotarea de catre organizatile de protectie a consumatorilor a produselor care nu au o eticheta ecologica.-garantarea rezistentei culorilor la transpiratie. in situatia in care trebuie reinoite contractele. Producatorii din tarile in curs de dezvoltare critica schemele de ecoetichetare din UE pe motiv ca pot sa reduca sansele de acces pe piata. 40 .

Fig.6 Eticheta ecologica comunitara /tara 10 martie 2005 Tara/nr. Etichete ecologice atribiute –total 235 Capitolul 3 41 .

1980/2000/CEE privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare. aceasta stabilind criteriile de acordare atfel consumatorii vor fi siguri ca un produs care are aceasta eticheta raspunde criteriilor ecologice si de performanta definite conform legislatiei in vigoare si este in permanenta controlat. Hotarari guvernamentale cu privire la marcarea ecologica : Acesta hotarare este aplicabila la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana privind sistenul revizuit de acordare a etichetei ecologice: Art. publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr L 237/1 din 21 septembrie 2000.2 Prezenta hotarare stabileste procedura pentru acordarea etichetei ecologice. nu doar de fabricant. Astfel. Pentru fiecare grup de produse pentru care se acorda eticheta exista o legislatie specifica. in comparatie cu alte produse apartinand aceluias grup de produse. Art. denumit in continuare Regulament. pe parcursul intregului lor ciclu de viata .1: Romania va aplica de la data aderarii in Uniunea Europeana Regulamentul Consiliului nr. dar si de autoritatea competenta. una dintre masurile pe care tara noastra a trebuit sa le adopte se refera la stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice in România exista un cadru legislativ specific privind stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice si a conditiilor de utilizare a acestora. Art.4 42 .3 Scopul introducerii etichetei ecologice a produselor este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului. Art.Cadrul legislativ siinstitutional privind marcarea si protectia marfurilor in Romania si Uniunea Europeana Aderarea României la Uniunea Europeana impune o serie de standarde privind protectia mediului.

intr-o bronsura sau in alt document informativ care insoteste produsul si care ofera informatii despre reducerea a cel putin unul si cel mult trei tipuri de impact asupra mediului. comercializeaza produse cu impact redus asupra mediului. Art. -eticheta ecologica: un simbol grafic si/sau un scurt text descriptiv aplicat pe produs.In sensul prezentei hotarari. importa . 6 Procedura de acordare a etichetei ecologice se aplica fara a aduce atingere cerintelor de protectie a mediului sau a altor cerintelor in conformitate cu legislatia in viguare aplicabile in diferite faze ale ciclului de viata a produsului . ambalaj.dobandeste.pe langa Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor s-a infintat Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice . cu rol in luarea decizilor privind acordarea etichetelor ecologice. utilizeaza sau consuma produse. consumul si utilizarea pana la eliminarea/distrugerea acestuia dupa folosire. un reprezentatnt al 43 .Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice este formata din 3 reprezentanti ai Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor . -consumator: persoana fizica sau juridica ce cumpara. . distribuirea. 8 . -produs: bunuri si/sau servicile. Art. organ consultativ . Art.5 Eticheta ecologica se acorda la cerere. inclusiv conceperea si proectarea. Atr. -grup de produse:bunuri si/sau servicile care se folosesc in scopuri similare si care sunt echivalente in ceea de priveste utilizarea si perceperea lor de catre consumator. fabricarea. dupa caz. -ciclul de viata al unui produs: alegerea materilor prime. urmatorii termeni se definesc astfel: -operator economic: orice persoana fizica sau juridica ce produce. 7 Autoritatea competenta pentru acordarea etichetei ecologice este Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor.

3 reprezentanti ai instituiilor de cercetare . un reprezentant al Garzii Nationale de Mediu. 3 reprezentanti ai oraganizatiilor nonguvernamentale .Ministrului Industriei si Comertului.\ . numiti prin ordin ai Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor in termen de 6 luni de la data publicarii prezentei hotarari pe baza nominalizarilor primite de la ministarele . 44 . Art.Regulamentul de oraganizare si functionare al Comisiei Nationale penrtu Acordarea Etichetei Ecologice va fi eliberat de catre membri acesteia si va fi aprobat prin ordin al Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor in termen de 3 luni de la data infintarii comisiei.solicitantul raspunde pentru exactitatea si corectitudinea datelor si informatiilor furnizate autoritariilor competente. Art. un reprezentat al Autoritatii Nationale pentru protectia Consumatoriilor. 11 . 9 Solicitarile pentru acordarea etichetei ecologice pentru produsele introduse pe piata se inainteaza autoritatii competente de catre operatorii economici – producatori . . Art. . un reprezentant al cadrelor Universitare. chiar daca aceste modificari nu afecteaza respectarea criteriilor pe baza carora s-a acordat eticheta ecologica. Art.in cazul in care aceste modificari afecteaza respectarea criterilor pe baza carora s-a acordat eticheta ecologica. importatori. prestatori de servicii sau comercianti.participarea in cadrul sedintelor reprezinta sarcina de serviciu si nu este remunerata.autoritatea competenta primeste solicitarea si decide asupra acordarii etichetei ecologice pe baza rezultatelor procesului de de evaluare a performantelor produsului. 10 . .autoritatea competenta trebuie sa informeze in cazul modificarii caracteristicilor produsului.institutiile si organizatiile nonguvernamentale implicate. 12 -Autoritatea competentă consultă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor pentru a evalua gradul de eficienţă cu care eticheta ecologică. 2 reprezentanti ai patronatelor .

-Contractul-cadru privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice este prevăzut în anexa nr. c) refuzul operatorului economic de a prezenta contractul referitor la condiţiile de utilizare a etichetei ecologice la cererea organului de control. b) introducerea pe piaţă a produselor care poartă eticheta ecologică fără să fi fost acordat dreptul de a purta această etichetă. .Sumele încasate pentru acordarea etichetei ecologice prin aplicarea taxelor se fac venit la Fondul de Mediu. 5 Contravenţiile prevăzute in cadrul acestui aliniat se sancţionează cu amendă de la 5. Art. 45 . răspunde nevoilor de informare ale consumatorilor.Regimul taxelor pentru solicitarea acordării etichetei ecologice şi a taxelor anuale este prevăzut în anexa nr. b) şi d).1. 15 . încheiat cu autoritatea competentă. e) şi f). Art.000 lei la 100.000 lei. . a). pentru prevederile aliniatului lit.După acordarea dreptului de utilizare a etichetei ecologice autoritatea competentă încheie cu solicitantul un contract privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice. c). 14 -Fiecare solicitare pentru acordarea etichetei ecologice unui produs este supusă plăţii unei sume ce reprezintă taxa pentru procesarea solicitării respective.prin datele prevăzute de aceasta.Constituie contravenţii săvârşirea următoarelor fapte5: a) nerespectarea de către operatorul economic a contractului privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice. -Pe baza acestei evaluări autoritatea competentă propune modificările corespunzătoare cu privire la informaţiile care urmează să fie incluse în etichet ecologica. 13 . sau de Garda Naţională de Mediu. 2 Art. pentru prevederile aliniatului lit. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de personalul împuternicit de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

. 180/2002.. a Regulamentului Consiliului nr. 12.. cont bancar nr……………... 26 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.. 18 Prezenta hotărâre intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.. şi .. cod unic de înregistrare……….d) publicitatea falsă sau înşelătoare ori utilizarea oricărei etichete care poate fi confundată cu eticheta ecologică.......... aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.. Partea I.. cu sediul în municipiul Bucureşti... e) prezentarea de către operatorul economic de date inexacte privind rezultatele procesului de evaluare a performanţelor produsului.. CONTRACT CADRU referitor la condiţiile de utilizare a etichetei ecologice Prezentul contract se semnează între: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.. reprezentat de 46 .. Art. având sediul înregistrat în România . (numele complet al beneficiarului)..... Art. (adresa completă).. L 237/1 din 21 septembrie 2000.. (numele complet al ministrului mediului şi gospodăririi apelor)... f) introducerea pe eticheta ecologică a altor menţiuni decât a celor prevăzute în prezentul Regulament..... Bd Libertăţii nr.. cu modificările şi completările ulterioare... reprezentat de către .. sediul social... .. 1980/2000/CEE privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare . în calitate de Autoritate Competentă. Art............... 166 din 8 martie 2002... publicată în Monitorul Oficial al României.... de la data aderării..deschis la ……………... denumit în continuare beneficiarul. 17 La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr.... nr...189/28 februarie 2002 .. publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr...... 16 Dispoziţiile referitoare la contravenţiile prevăzute la art. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor... sectorul 5... Prezenta hotărâre creează cadrul juridic necesar aplicării directe....

.. să informeze Autoritatea Competentă asupra acestor modificări printr-o scrisoare recomandată..către ..1. Autoritatea Competentă acordă beneficiarului dreptul de a utiliza eticheta ecologică pentru produsele care corespund descrierii ce figurează în specificaţiile produselor... Beneficiarul trebuie să se asigure că produsul căruia trebuie să i se acorde eticheta rămâne conform. publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene din ….2. cu condiţia ca produsele adăugate gamei să aparţină aceleiaşi categorii de produse şi ca acestea să corespundă criteriilor aplicabile acestei categorii..(numele complet al reprezentantului). pe durata prezentului contract. precum şi criteriilor aferente categoriei de produse şi specificaţiilor privind eticheta ecologică. (data)..... Art. (referinţă completă) şi anexate prezentului contract. Contractul poate fi extins la o gamă de produse mai vastă decât cea prevăzută iniţial pe baza acordului Autorităţii Competente. 1. şi conforme criteriilor privind categoriile de produse corespunzătoare aplicabile pentru perioada …. anexate.. 47 . Dreptul de utilizare a etichetei ecologice nu se poate extinde şi asupra utilizării etichetei ecologice în calitate de componentă a denumirii comerciale a produsului vizat... Beneficiarul trebuie.. comerciant). cu toate acestea. tuturor condiţiilor de utilizare şi dispoziţiilor care figurează în prezentul contract.. care figurează în anexele prezentului contract şi care sunt în vigoare pe perioada avută în vedere. Eticheta ecologică trebuie să fie utilizată numai sub forma şi în culoarea prevăzute în specificaţiile privind eticheta ecologică furnizate de către Autoritatea Competentă şi anexate prezentului contract şi trebuie să fie vizibilă.... adoptate de către Comisia Comunităţilor Europene la …. Anexa care conţine specificaţiile trebuie modificată în consecinţă. în calitate de (producător/importator...3. Autoritatea Competentă poate efectua verificările considerate oportune. Nici o nouă cerere nu trebuie să fie introdusă pentru modificarea caracteristicilor produselor care nu au influenţă din punct de vedere al conformităţii cu criteriile... 1. 1.4..... Autoritatea Competentă poate verifica dacă aceste condiţii sunt îndeplinite... 1 Drepturi si obligatii: 1. prestator de servicii...

în sensul alin. 1 şi în anexa prezentului contract. 3. în special art. iar beneficiarul este obligat să i le furnizeze. 7.5.2. efectuate de către Autoritatea Competentă conform dispoziţiilor prezentului articol. 2. 3.1.3. Art. Beneficiarul se angajază să folosească eticheta ecologică numai în ceea ce priveşte produsul menţionat la art. Art. 4 Confidentialitatea: 4. după caz.1. care poate crea confuzii cu eticheta ecologică sau poate dăuna integrităţii sale. 2.1. pot proceda la orice verificări necesare pentru a controla dacă beneficiarul continuă să respecte criteriile aferente categoriei de produse şi condiţiile de utilizare. pot. În plus. a unui serviciu. În acest scop. Participarea la sistemul etichetării ecologice se face fără a se aduce atingere cerinţelor de mediu sau reglementărilor impuse de dreptul comunitar sau intern care se aplică diferitelor stadii ale duratei de utilizare a unui bun şi.1. Autoritatea Competentă. beneficiarul este răspunzător de utilizarea etichetei ecologice în ceea ce priveşte produsul. 2 Publicitatea: 2. Autoritatea Competentă. inclusiv autorităţile publice abilitatenu pot divulga şi nici utiliza în alte scopuri decât în cele referitoare la prezentul 48 . (1) din prezentul articol. în special în domeniul publicităţii. inclusiv autorităţile publice abilitate în acest scop.3. Beneficiarul trebuie să evite orice publicitate eronată sau înşelătoare. În temeiul prezentului contract. orice invocare sau utilizare a oricărei etichete sau mărci aplicate. Autoritatea Competentă poate solicita toate documentele relevante pentru a dovedi că aceste condiţii sunt respectate. Cu excepţia cazurilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. să solicite accesul în sediile beneficiarilor sau în orice parte a acestora din urmă. Art. inclusiv autorităţile publice abilitate în acest scop. Beneficarul suportă cheltuielile pentru controlul conformităţii până la o sumă rezonabilă. precum şi dispoziţiile prezentului contract.2. în orice moment rezonabil şi fără preaviz. iar beneficiarul este obligat să îi asigure acest acces. 3 Controlul calitatii: 3. 1980/2000. Autoritatea Competentă.

La sfârşitul acestei perioade. 5 Suspendarea si retragerea: 5. pentru a-lîmpiedica să continue să utilizeze această etichetă. Autoritatea Competentă. iar Autoritatea Competentă nu este informată despre aceasta.contract informaţiile de care ei au avut cunoştinţă în cursul evaluării unui produs în vederea acordării etichetei ecologice sau în cursul controlului de conformitate efectuat conform dispoziţiilor art. 6 Limitele responsabilitatii si despagubirea: 6. nu pot fi făcute responsabile de pierderile sau daunele eventuale suferite de către beneficiar din cauza acordării sau utilizării etichetei ecologice.2. inclusiv autorităţile publice abilitate.1.3. 49 . 6. Dacă Autoritatea Competentă consideră că beneficiarul a încălcat una dintre condiţiile de utilizare sau dintre dispoziţiile prezentului contract. 1. Autoritatea Competentă ia toate măsurile raţionale pentru a proteja documentele care îi sunt încredinţate împotriva distrugerii materiale pe durata unei perioade de cel puţin trei ani socotiţi de la data expirării prezentului contract. 4. Art. Beneficiarul nu poate include eticheta ecologică în nici o garanţie de calitate sau conformitate a produsului menţionat la art. Art.1.3.2. 5. de exemplu în ceea ce priveşte publicitatea. Autoritatea Competentă. Autoritatea Competentă poate distruge documentele. Dacă beneficiarul îşi dă seama că nu îndeplineşte condiţiile de utilizare sau că nu respectă dispoziţiile art. În plus. Autoritatea Competentă are dreptul să suspende sau să retragă autorizaţia de utilizare a etichetei ecologice eliberată beneficiarului şi să ia măsurile necesare. 6. 9. Autoritatea Competentă ia toate măsurile rezonabile pentru a proteja documentele care îi sunt încredinţate împotriva falsificării şi deturnărilor. inclusiv autorităţile publice abilitate. 3 din prezentul contract 4. acesta trebuie să informeze Autoritatea Competentă în această privinţă şi să se abţină de la utilizarea etichetei ecologice până când aceste condiţii de utilizare sau dispoziţii nu sunt respectate.1 – 3. nu pot fi făcute responsabile de pierderile sau daunele eventuale suferite de către un terţ din cauza acordării sau utilizării etichetei ecologice.2.1.inclusiv măsurile prevăzute la art.

Autoritatea Competentă poate considera această infracţiune ca dându-i dreptul. 8.2. la prima dintre cele două scadenţe. fără a aduce 50 .2.4.2. 9 Durata contractului si legile aplicabile: 9.3 şi 9. (data şi referinţele complete) şi anexate prezentului contract.2.1 nu trebuie să aducă atingere drepturilor sau obligaţiilor Autorităţii Competente incluse la art. inclusiv autorităţile publice abilitate trebuie să le sufere din cauza utilizării cu bună credinţă de către Autoritatea Competentă a informaţiilor sau documentaţiei furnizate de către titular. 5. Autoritatea Competentă poate să nu dezvăluie beneficiarului identitatea reclamantului. 8 Reclamatiie 8. 8. Beneficiarul se angajează să plătească Autorităţii Competente una sau mai multe redevenţe pentru utilizarea etichetei ecologice pe produsul vizat la punctul 1.2. furnizate de către Autoritatea Competentă la …. conform regulilor referitoare la redevenţe în vigoare la semnarea contractului. daune sau răspunderi pe care Autoritatea Competentă. În cazul nerespectării de către beneficiar a uneia dintre condiţiile de utilizare sau dispoziţiile prezentului contract în sensul pct. 9. inclusiv în caz de reclamaţie prezentată de către un terţ. în caz de pierderi.1. prezentul contract se aplică începând cu data semnării sale până la (…) sau până la data expirării criteriilor pentru categoria de produse. a redevenţelor nu va fi acordată beneficiarului..1 pentru perioada de utilizare fixată în prezentul contract. Art.1. fie de către beneficiar. Utilizarea etichetei ecologice este condiţionată de plata tuturor redevenţelor corespunzătoare în timp util. 3 şi 5. 7.6. Art. Dacă contractul este suspendat sau reziliat înainte de expirarea sa. Art. Beneficiarul despăgubeşte Autoritatea Competentă. nici o restituire. Autoritatea Competentă poate informa beneficiarul despre toate reclamaţiile formulate împotriva produsului căruia îi este acordată eticheta ecologică şi poate cere beneficiarul să le răspundă. Cu excepţia cazurilor prevăzute la punctele 9. fie de către Autoritatea Competentă.1. 9. Orice răspuns oferit de către beneficiar în temeiul unei cereri redactate în conformitate cu pct. totală sau parţială.4. 7 Redeventile: 7.

un exemplar al Regulamentului (CE) nr. având data care figurează la pct. locurile de fabricare şi/sau numerele de înregistrare ale licenţei etichetei ecologice.4.5. 9. 51 .1 este prelungită fără modificări pentru o perioadă dată şi dacă Autoritatea Competentă nu a dat niciun aviz scris de reziliere cu cel puţin trei luni înainte de expirarea validităţii criteriilor referitoare la categoria de produse şi a prezentului contract.2. 5.1. Autoritatea Competentă informează beneficiarul. prin scrisoare recomandată adresată beneficiarului. cu toate acestea. că contractul este în mod automat reînnoit pentru durata de validitate a criteriilor referitoare la categoria de produse.specificaţiile produsului. de a înceta contractul. 9. La expirarea prezentului contract. Eticheta ecologică poate fi afişată. Această ultimă dispoziţie nu se aplică în cazul în care contractul a fost reziliat din motivele prevăzute la pct. Dacă validitatea criteriilor privind categoria de produse menţionate la pct. Beneficiarul poate pune capăt contractului. cuprinzând cel puţin menţiunea detaliată a numelor şi/sau a numerelor de referinţă interne ale fabricantului.6.1 şi în anexa prezentului contract pentru etichetare şi nici în scopuri publicitare. 1. beneficiarul nu mai poate utiliza eticheta ecologică pentru produsul indicat la pct. 1. 9.2. 1980/2000 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iulie 2000 privind elaborarea unui sistem comunitar revizuit de acordare a etichetei ecologice . litigiile dintre Autoritatea Competentă şi beneficiar sau reclamaţiile formulate de către una dintre părţi împotriva alteia în cadrul prezentului contract sunt supuse legislaţiei în vigoare în statul membru sau în regiunea unde îşi are sediul Autoritatea Competentă şi jurisdicţiei tribunalelor statului membru sau regiunii în care se găseşte Autoritatea Competentă. care sunt deţinute de către beneficiar sau de către alţi agenţi. 9. respectând un preaviz de trei luni. 9. perioadă care va fi hotărâtă de către Autoritatea Competentă. până la şase luni după expirarea contractului pe stocurile fabricate înainte de data expirării.atingere dispoziţiilor pct. În lipsa unei reglementări prin bună înţelegere. cu cel puţin trei luni înainte. prin scrisoare recomandată adresată Autorităţii Competente.3. Următoarele anexe fac parte integrantă din prezentul contract: . 9.

.... .. pe intregul sau ciclu de viata. Produsul trebuie ...... 3....... astfel incat sa poata fi inscris in catalogul ’’Blue Angel’’ si sa poata obtine marca de produs ecologic....in colaborare cu FEA... (privind criteriile referitoare la categoria de produse). Semnătura legalizată... cu negru pe fond alb..... inclusiv ale procesului de fabricatie.. in acelas timp......... la data de .. a fost introdus in Germania ..........inca din anul 1978.. stampila beneficiarului.Redactat în . indicând în mod expres că eticheta trebuie să fie imprimată în două culori (verde pantone 347 şi albastru pantone 279)....ca raspuns la intensificarea preocuparilor ecologice ale consumatorilor ... Ştampila autorităţii competente ......... sau cu alb pe fond negru: Redactat în .specificaţiile etichetei ecologice. Reprezentant . Produsul respectiv este in prealabil examinat si evaluat de catre Institutul pentru securitatea produsului si marcarea (Institute for Product Safety and Labelling-RAL) ............. Beneficiar Reprezentant ..... Acest sistem este patronat de Agentia Federala a Mediului(German Federal Environment Agency -FEA).....un exemplar al Hotărârii Guvernului nr…...... realizate de Organizatia consumatorilor pentru testarea calitatii(Consumer Quality Test Organization).Semnătura legalizată. 52 ..... Cu prilejul acestei analize sa iau in considerare implicatiile posibile ale produsului asupra mediului.....1 Sistemul national de marcare ecologica produselor Primul sistem de marcare ecologica a produselor ...... sa corespunda cerintelor privind indeplinirea functilor sale de baza in utilizarea si cerintelor de securitate... care decide daca un produs indeplineste conditiile de performanta ecologica stabilite .........denumit ’’Blue Angel’’.... la data de .... fiind supus si unei testari independente .... Autoritatea competentă.....

produse peliculogene cu efect poluant scazut etc. cu integrarea consumatorului in procedura de colectare stabilita de industrie. decide care este .Olanda. 53 .Franta si Marea Britanie. sistemul are ca scop finantarea si gestionarea colectarii si reciclarii ambalajelor.apoi. data publicitatii. in Germania a fost introdusa si o marca ecologica pentru ambalaje “Der Grune Punkt” .Fig. impreuna cu RAL. pe baza unui contract de trei ani.au fost stabilite criterii de performanta ecologica pentru circa 3600 de produse . produse chimice de uz casnic. Sistemul german de marcare ecologica a produselor a fost preluat .7 Marca ecologica “Blue Angal” Germania Decizia finala este luata de juriul pentru marcare ecologica (Environmental Label Jury) din cadrul FEA. in conditiile achitarii unor taxe anuale relativ scazute. Toate ambalajele destinate colectarii prin acest sistem sunt prevazute cu marca “Der Grune Punkt”.in cadrul asa numitului “Duales System”. printre care : produse realizate din materiale reciclate. incheiat cu RAL.grupate in 64 de categorii. Marcarea respectiva este reprezentata pe eticheta produsului . Pana in prezent . de o serie de tari printre care Danemarca. fiind insotita de prezentarea motivelor pentru care produsul este considerat compatibil cu mediul inconjurator. Intreprinderile solicitante obtin dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic. infintat in anul 1990. produse care nu contin clorofluocarboni . acumulatori auto. ulterior.

au fost luate in considerare trei catrgorii de produse si anume produse obtinute din materiale plastice reciclate.exista stabilite criterii de performanta ecologica pentru 18 caregorii de produse. In anul 1988 a fost introdus un sistem de marcare ecologica a produselor in Canada . Fig. 54 . Intr-o prima etapa.9 Marca ecologica”Environmental Choice Canada” Prin acest sisten.ambalajele din impact sa fie prevazute obligatoriu cu marca “Der GrtinePunkt”. In prezent .pentru a fi acceptate in cadrul sistemului de colectare “Duales System”.luand in considerare intregul ciclu de viata al produsullui .denumit “Environmental Choise”.precum si opiniile consumatorilor referitoare la produsul respectiv. dreptul de aplicare a marcii ecologice se acorda pe baza unor criterii foarte strictre .ceea ce inseamna ca ambalajele respective trebuie sa fie reciclabile sau corespunzatoare pentru incinerare.8 Marca ecologica”Der Grune Punkt” Se prevede ca .Fig. materiale de constructii din celuloza reciclata si ulei lubrifiant reciclat.

ambalajele tip aerosol etc.Finlanda si Islanda) sistem coordonat de un Consiliu(Nordic Council). In Japonia a fost introdus un sistem de marcare ecologica a produselor .Intreprinderile solicitante suporta cheltuielile pentru testarea produselor in cauza si o taxa pentru dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic. in conditiile achitarii taxelor corespunzatoare.comun pentru toate tarile europene nordice (Norvegia.in anul 1989.au fost luate in considerare unele produse de uz casnic. Coordonarea acestui sistem de marcare ecologica este asigurata de Consiliul pentru problemele mediului inonjurator (Environmental Choise Board).pe baza unui contract pe doi ani. un organism independent. Tot in anul 1989 a fost stabilit un sistem de marcare ecologica a produselor . din cadrul Agentiei Mediului(Environment Agency of Japon) Fig.Suedia. pana in prezent au fost stabilite criterii de performanta ecologica pentru 22 de categorii de produse (circa 400 de produse). printre care cele obtinute din materiale plastice reciclabile .10 Marcarea ecologica “Eco-Mark Japonia” Dreptul de aplicare a marcii ecologice “Eco-Mark” se acorda intreprinderilor . In prima etapa . 55 . coordonat de Oficiul Eco-Mark. constituit de Ministrul Federal al Mediului (Federal Minister of the Environment).in domenii specifice. de testarea acceptabilitatii ecologice a produselor. Acest Consiliu a mandatat Asoceatia Canadiana de Standardizare (CSA) sa se ocupe .

un sistem de marcare ecologica a produselor.pentru bunurile de consum. In Marea Britanie. In acest scop a fost infiintat Grupul National Consultativ pentru marcarea ecologica (National Advisory Group on Environmental Labelling-NAGEL) .2Preocupari introducerea produselor 56 unui in sistem Uniunea unitar Europeana privind a de marcare ecologica . prin echipa de experti constituite in acest scop. in anul 1991. In Franta . Dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic se acorda intreprinderilor solicitante .Fig. introducerea unui sistem de marcare ecologica . de asemenea.asiguransuse o supraveghere foarte stricta a respectarii conditiilor. denumit Consiliul Marii Britanii pentru ecomarcarea (UK Eco-labelling Board). autorizatia obtinuta fiind recunoscuta si in celelalte tari. 3. guvernul a hotarat.11 Marcarea ecologica in Tarile Nordice Decizia privind acordarea dreptului de aplicare a marcii ecologice se ia la nivel national. Se considera ca acest sistem se bazeaza pe cele mai avansate tehnice de analiza a ciclului de viata a produselor. de natura s-o determine sa realizeze cat mai multe produse “curate ”. nepoluate.Intr-un recent raport al “Enveronmentul Data Service ” din Marea Britanie .Pentru operationalizarea sistemului s-a hotarat constituirea unui consiliu al expertilor. asemanator sistemului german “Blue Angel”.se apreciaza ca marca de produs ecologic stimuleaza constiinta ecologica a consumatorului si exercita asupra industriei o presiune considerabila.a fost introdus.pe baza unui contract incheiat pe trei ani.

In procesul stabilirii criteriilor ecologice. mai mult sau mai putin compatibile din punct de vedere al criteriilor care au stat la baza lor . se are in vedere asigurarea unei informari corecte a consumatorului din tarile member ale UE . care introduce un sistem comunitar de marca ecologica. Prin acest sistem se urmareste promovarea produselor care au un impact ambiental mai redus . in etapele mentionate. fiind stabilite pe baza analizei intregului ciclu de viata. pana la reintegrarea in natura sau valorificarea lor . in etapa post–utilizarii. privind caracteristicile ecologice ale produselor care se comercializeaza pe piata comunitara. comertului.nivelul zgomotelor . in fiecare din tarile UE. dreptul de aplicare a marcii fiind acordat de un comitet national . care regrupeaza reprezentanti ai industriei.efectul asupra ecosistemelor. pe intregul lor ciclu de viata. consumul de energie si de resurse naturale . poluarea si degradarea solului. sanatatii si la protectia mediului inconjurator. aplicabile sunt specifice fiecarei categorii de produse. Produsele in cauza trebuie sa fie conforme reglementarilor din UE referitoare la productia vietii.In conditiile proliferarii unor sisteme nationale de marca ecologica a produselor. forumul consultiv de la Bruxelles. Criteriile de performanta ecologica . specifice diferitelor categorii de prdsuse. a devenit necesara elaborarea unui cadru legislative armonizat si in acest domeniu. In fiecare din aceste etape se recomanda sa fie luate in considerare urmatoarele aspecte ecologice : impactul ambiental al deseurilor rezultate . Analiza include si impactul ambalajului asupra mediului.Sistemul este aplicabil tuturor produselor . din etapa conceptiei-proiectarii . desemnt in acest scop .Sistemul comunitar de marca ecologica este conceput ca un sistem voluntar . 880 a Consiliului UE din 23 martie 1992 . sunt implicate comitetele nationale de atribuire a marcii de produs ecologic .Un prim pas s-a facut prin Reglementarea ( CEE) nr. organizatiilor ecologice un comitet de 57 . inclusiv celor importate in UE din tarile terte. contaminarea apei si a aerului . De asemenea .

In cadrul acestui proces. specifice fiecarei grupe de produse. organizatiile consumatorilor.12 Marci care indica absenta freonului Stabilirea criteriilor ecologice. format din specialisti din fiecare tara membra in UE. forumul consultativ de la Bruxelles care cuprinde reprezentanti ai industriei. 58 . Criteriile sunt traduse in termini tehnici de organismul national competent si sunt adoptate de Comitetul de reglementare. se face de catre conitetele nationale de atribuire a marcii. organizatiilor ecologice si de un comitet de reglementare. pentru cele reciclabile se pun marcile din figura nr. sunt examinate si se decide care criterii ecologice trebuie definite si aplicate. 13 in cazul ca produsul sau ambalajul contine hartie sau carton reciclat utilizat. alcatuit din reprezentanti ai tarilor UE. produsele prezentate de organismele nationale competente. comertului. Fig.reglementare. In UE s-au adoptat marci ecologice si pentru produse si ambalaje reciclabile.astfel.

Fig. produse electrocasnice si electrice etc. cu exceptia unor aerosoli medicali. 59 . putand fi aplicat atat de producator . Semnificatia marcii este impactul redus al produsului sau ambalajului acestuia asupra mediului. hartie.a caror ambalaje prezinta exploziile .dar si de distribuitor.In unele state s-au introdus marcaje ce prezinta consumatorului unele caracteristici de mediu ala produsului ambalat . Acest tip de eco-eticheta este present pe un numar din ce in ce mai mare de produse.13 Marcarea produselor sau ambalajelor reciclabile Marcarea ecologica a aerosolilor .Fig. Din 1995 s-a interzis folosirea freonilor in aerosoli. vopsele.se face cu marci prin care se atrage atentia consumatorilor ca produsul respective nu contine freoni(CFC). detergenti.14 Marci de tip info-media Marca ecologica europeana este cea mai importanat si se aplica pe produse textile. incepand cu faza de proectare si pana la faza postconsum.

Aceste declarati de mediu.ci la toate declaratile de mediu.Fig. -cresterea posibilitatii consumatorilor de a face alegeri pe baza unor infirmatii precise.aparut la sfarsitul anului 1999. Standardele ISO 14021 cuprind patru elemente”cheie”” 60 .deci sa fie clare si verificate. aplicate voluntar pe produse sau facute publice prin reclama. pe internet etc. Perioada pentru care este atribuita este de trei ani. datorita exigentelor ecologice stabilite de organismele comunitare.El nu se refera doar la ambalaje . este primul accord international in probleme care trateaza etichetarea la scara globala.care sa stimuleze imbunatatirile de mediu. -declaratile sa nu induca in eroare . in viziunea ISO 14021 .15 Marca ecologica europeana Dreptul de aplicare a acestei marci se obtine greu. a testelor la care sunt supuse produselor respective. dupa care producatorul trebuie sa-si reinoiasca cererea.trebuie sa conduca la urmatoarele beneficii: -cresterea puterii consumatorilor. Marcarea ecologica face obiectul standardelor Standardul ISO 14021”Declaratii si etichetare de mediu”.

a Deciziei nr. -utilizarea simbolurilor. 729/2000/EEC privind contractul cadru referitor la conditile de utilizare a etchetei ecologice si a Deciziei nr.1980/2000/EEC privind stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice .-cerinte de baza. In Romania prin transpunerea Regulamentului nr. publicata in Monitorul Oficial nr. -cerinte pentru evaluarea si verificarea declaratilor de mediu. pentru ca declaratile trebuie verificate inainte de a fi publicate. care se aplica tuturor declaratilor de mediu. 61 . 189 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice din 28 februarie 2002. -cerinte specifice pentru anumite declaratii. deoarece multe declaratii de mediu pentru produse nu se fac folosind cuvinte si simboluri. sa nu induca in eroare sau sa conduca la greseli de interpretare sa sa fie verificate.728/2000/EEC referitoare la stabilirea tarifelor pentru solicitarea taxelor anuale pentru etichetare ecologica a fost elaborata Hotararea Guvernamentala nr. intrucat se stie ca unele declaratii de mediu sunt mai fregvent folosite decat altele. Ele trebuie sa fie clare.166/08/03/2002.

-evaluarea performantelor produsului de catre autoritatea competenta(Ministrul Mediului siGospodaririi Apelor) care colaboreaza cu Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice in luarea decizilor 62 . prestatori de servicii comercianti) trebuie sa parcurga urmatoarele etape: -solicitarea etichetei ecologice la Ministrul Mediului siGospodaririi Apelor care reprezinta autoritatea competenta. importatori.16 Sistemul unitar de acordare a etichetei ecologice in Romania Pentru obtinerea etichetei ecologice agentii economici(fabricanti. -realizarea incercarilor pe produse de catre industrile specializate recomandate de Ministrul Mediului siGospodaririi Apelor si/sau de catre alte institute care detin laboratoare acreditate.Fig.

• ISO 14021:1999 Marcarea ecologică – Declaraţia pe propria răspundere şi solicitarea marcării ecologice.privind acordarea etichetei ecologice si cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului in vederea evaluarii gradului de eficenta cu care eticheta ecologica raspunde nevoilor de informare a consumatorului. analiza preliminara si evaluarea de mediu a amplasamentelor organizatiei. Scopul regulamentului este ca problamaţile ecologice să nu ducă în eroare.proclamaţii ecologice utilizând simboluri şi figuri. Eticheta de tipul II este acea proclamaţie care organizează şi asumă fără a consula o a treia parte. Acest regulament se ocupă de proclamaţii naturale cu text. 3. precum şi cu metodele de analiză şi verificare şi apariţii noi de regulamente. asupra mediului. care pot fi implementate de o organizatie in scopuri interne sau externe. evaluarea performantei de mediu. la controlabilitatea ei. ofera instrumente necesare pentru evaluarea conformitatii sistemului de management de mediu cu referentialul ales. Aceste standarde definesc modele de sisteme de management de mediu. 63 . Dupa acordarea dreptului de utilizare a etichetei ecologice .Acest contract este prevazut in Hotrarea Guvernamentala 189/2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice. Standardele Internaţionale referitoare la marcarea ecologica a produselor si ambalajelor in Uniunea Europeana: • ISO 14020:1998 Principii de bază pentru marcarea ecologică Acest regulament conţine principii de bază referitoare la precizia proclamaţiei. -acordarea etichetei ecologice .3ISO 14000 Standardele ISO 14000 sunt standarde generale referitoare la sistemele de management de mediu destinate pentru tinerea sub control a impactului proceselor organizatiei in ansamblu.autoritatea competenta incheie cu solicitantul un contract prin care se stabilesc conditiile de utilizare a acesteia. la obiectivitate şi conţinutul clar (limpede).

în care o Organizaţie independentă validează produsul şi aprobă acordarea de potrivire ecologică conform regulamentului sistemului.Simboluri pentru marcarea ecologică ISO 14023 . 64 .Metodologii de testare şi ISO 14024:1999 Marcarea ecologică – Principii directoare. practici şi criterii pentru programele de certificare – ghid pentru procedurile de certificare Fig.• • verificare • ISO 14022 .17 Directii de actiune acoperite de ISO14000 Acest regulament se referă la sisteme de certificare voluntară.Marcarea ecologică .

Nr. Auditul de conformitate Ghidul pentru auditul de mediu. Metodologia analizei Analiza ciclului de viata. Ghid pentru intreprinderi mici si mijlocii Sisteme de management de mediu. Ghidul pentru auditul de mediu. Criterii de calificare pentru auditori interni Ghidul pentru auditul de mediu. Audit pentru declaratia de mediu Ghidul pentru auditul de mediu. specifici pentru industrie Analiza ciclului de viata. ghid pentru procedurile de certificare Evaluarea performantelor de mediu. sistemele si tehnicile de aplicare Ghidul pentru auditul de mediu. crt.Metodologii de testare si verificare Marcarea ecologica. Ghid general privind principiile. Auditarea sistemelor de management de mediu. Managementul programelor de audit Ghid pentru analiza preliminara de mediu Ghid pentru evaluarea de mediu a amplasamentului Principii de baza pentru marcarea ecologica Marcarea ecologoca.3 ISO 14012 ISO 14013 ISO 14014 ISO 14015 ISO 14020 ISO 14021 ISO 14022 ISO 14023 ISO 14024 ISO 14031 ISO 14032 ISO 14040 ISO 14041 ISO 14042 ISO 14043 ISO 14050 ISO 14060 Denumirea Standardului Sisteme de management de mediu. Specificatie si ghid de utilizare Sisteme de management de mediu. Termeni si definitii Ghid pentru includerea aspectelor de mediu in standardele de produs 65 . Ghid Indicatori ai performantei de mediu. Proceduri de audit. Principii si practici generale Analiza ciclului de viata. Declaratia pe propria raspundere si solicitarea marcarii ecologice. Evaluarea impactului de mediu in etapele ciclului de viata Analiza ciclului de viata. practici si criterii pentru programele de certificare. Principii directoare. Termeni si definitii Simboluri pentru marcarea ecologica Marcarea ecologica .2 ISO 14011. Evaluarea imbunatatirii ciclului de viata Managementul de mediu. Principii generale Ghidul pentru auditul de mediu. Standardul ISO 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 ISO 14001 ISO 14002 ISO 14004 ISO 14010 ISO 14011 ISO 14011.

comercianti sau alte parti interesate va putea avea diferite forme: simboluri grafice .stabilirea unor proceduri nediscriminatorii din punct de verificare pentru marcarea ecologica. In cazul marcarii ecologice tip II se predeve ca .respectarea principilor de baza stabilite pentru toate schemele de marcare ecologica. Proiectul de standard referitor la marcarea ecologica tip I. . sunt avute in vedere urmatoarele elemente: . elaborarea de standard se afla in faza incipienta. mentionate pe produs sau pe ambalaj . in principal .definirea categoriilor de produse si a criteriilor ecologice pentru fiecare categorie . ale tarii de origine a produsului. . un inscris care sa insoteasca produsul.Fig.Acestea sunt programe voluntare care ofera informatii de mediu cantitative asupra produsului. -Tipul II:autodeclaratii ecologice informative. declaratia data de producatori . -Tipul III: etichete obtinute prin certificare de terta parte. o terta parte acorda licenta care autorizeaza folosirea etichete ecologice pentru produsele ce indica preferabilitatea de mediu general a produsului in cadrul categoriei de produse bazate pe consideratiile ciclului de viata. astfel incat sa se evite excluderea produselor considerate acceptabile din punct de vedere ecologic in tara de origine.luarea in considerare a cerintelor referitoare la mediu. Pentru marcarea ecologica tip III.18 Standardele Internationale referitoare la managementul de mediu Exista o diversitate de etichete ecologice voluntare. sub categorii ai parametrilor stabiliti de o parte si bazati pe analiza ciclului de viata si verificata de aceasta sau de catre o alta terta 66 . O asemenea declaratie va putea fi facuta si in cadrul mesajelor publicitare referitoare la produs. defineste o serie de practici prin care se urmareste sa se asigure marcarii de catre o terta parte credibilitate si caracter nediscriminatoriu . . Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a identificat 3 tipuri de etichete voluntare: -Tipul I : volunatra bazata pe o schema multicriteriala.

etc Analiza ciclului de viaţă este un instrument pentru identificarea şi analizarea diferitelor impacturi asociate cu stadii particulare din viaţa unui produs. manufacturarea componentelor şi transportul lor la locul de producţie. Perspectiva ciclului de viaţă oferă un cadru sistematic care permite analiza tuturor impacturilor asupra mediului asociate unui produs de-a lungul vieţii sale. Milieuker. Green Seal. care a inceput sa functioneze din 1978 si acum acopera peste 4000 de produse. procesarea materiilor prime şi asamblarea componentelor pentru obţinerea produsului finit). scoatere din uz (sfârşitul vieţii produsului). ca si pentru evaluarea metodelor de fabricatie alternative.European Union Ecolabel. ofera recomandari privind metodologia acestei analize(ISO 14041) . pentru proectarea proceselor si produselor. alte întreprinderi sau administraţie publică). Întreprinderea poate să-şi focalizeze eforturile pe acele aspecte care reduc/minimizează impactul produsului asupra mediului. Aceasta permite identificarea modului de reducere a impactului negativ asupra mediului al produsului de-a lungul ciclului său de viaţă. de la achiziţia de materii prime (naşterea produsului) până la scoaterea sa din uz (moartea produsului). Analiza este astfel conceputa inca sa reprezinte un instrument pentru fundamentarea decizilor in elaborarea planurilor strategice ale organizatiei. Scopul acestei analize este identificarea şi cuantificarea tuturor impacturilor de mediu asociate unui produs. din perspectiva exigentelor ecologice pe care trebuie sa le 67 . Multe alte programe au fost create la mijlocul anilor ’90 . Prin analiza ciclului de viaţă se identifică acele aspecte particulare ale produsului care au un impact semnificativ asupra mediului. precum Nordic Swan.parte calificata.evaluarea impactului de mediu in etapele ciclului de viata (ISO 14042) si a progreselor inregistrate(ISO 14043). distribuţie (ambalarea produsului şi transportul său de la locul unde a fost produs la utilizator). utilizare (utilizarea efectivă în gospodării.Prima initiative de acest fel a fost Blue Angal in Germania. în diferitele faze ale ciclului său de viaţă: preproducţie (obţinerea materiilor prime necesare. Acesta se atinge prin urmărirea traiectoriei naştere-moarte (de la achiziţia de materii prime folosite la fabricarea produsului până la scoaterea sa din uz). Standardele definesc principiile generale ale analizei ciclului de viata(ISO 14040) .

-analiza principalelor caracteristici de mediu asupra cărora se concentrează întreprinderea.interpretarea rezultatelor în funcţie de scopul analizei ”6. trebuie urmaţi câţiva paşi preliminari: -formarea echipei de lucru. -verificarea existenţei unor studii similare care să permită comparaţii. ca baza pentru marcarea ecologica sau pentru stabilirea indicatorilor de evaluare a impactului de mediu. in egela masura. cu ajutorul metodelor statistice. -stabilirea ţintelor care se doresc a fi atinse.Analiza ciclului de viaţă – Principii si practici generale. Înainte de demararea procesului de analiză statistică. -identificarea tipului de impact: local. referitoare la analiza ciclului de viata . regional. -identificarea standardelor de calitate. -identificarea obiectului analizei: produs nou sau produs existent. Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO) defineşte analiza ciclului de viaţă ca „o tehnică pentru analiza aspectelor de mediu şi a impacturilor potenţiale asociate unui produs prin: -evidenţierea şi inventarierea inputurilor şi outputurilor relevante ale sistemului. global. este ingreunata de complexitatea unei asemenea analize si de lipsa instrumentului metodologic necesar pentru evaluarea impactului de mediu al proceselor si rezultatelor acestora. -analiza ultimei funcţii de producţie existente şi a modului în care aceasta mai satisface actualele cerinţe. . -stabilirea modului de diseminare a rezultatelor. -analiza comparată între produsul întreprinderii şi cel al concurenţilor. Istoric privind elaborarea standardelor ISO 14000 In anul 1991 Organizatia Internationala de Standardizare ISO a constituit Grupul Strategic Consultativ privind Mediul Inconjurator (Strategic Advisiry Group 6 ISO 14040 . 68 . Ea poate servi.satisfaca. -evaluarea impacturilor asupra mediului asociate acestor inputuri şi outputuri. Definitivarea standardelor ISO 14000 .

. care sa faciliteze comertul international.Evaluarea performantei de mediu (Environmental Performance Evaluation). . care sa cerceteze oportunitatea elaborarii unor 69 . de Institutul Britanic de Standardizare (British Standards Institution BSI). . Pentru a oferi organizatilor un instrument care sa conduca la imbunatatirea performantei lor de mediu si evaluarea progreselor inregistrate. la recomandarea Strategic Advisiry Group on Environment. asigurand un sistem unitar de referinta in acest domeniu. In anul 1991 . in care se precizeaza ca in implementarea unui sistem de management de mediu este importanta prevenirea si nu detectarea efectelor negative ale proceselor si rezultatelor acestora asupra mediulu. produsele si serviciile organizatiei ce interactioneaza cu mediul.Audit de mediu (Environmental Auditing).on Environment) care sa cerceteze oportunitatea elaborarii unor standarde referitoare la managementul de mediu.Termeni si definitii (Terms and Definition). In 1993. s-a infiintat Comitetul Tehnic ISO/CT 207 "Managementul de mediu".Analiza ciclului de viata (Life Cycle Assessment). intitulat "Specificatie pentru sistemele de management de mediu". In cadrul Comitetului Tehnic ISO 207 sunt infiintate sase subcomitete carora le revine responsabilitatea elaborarii de standarde referitoare la: .Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a constituit un Grup Strategic Consultativ privind Mediul Incinjurator (Strategic Advisory Group on Environment). La prima sa reuniune s-a hotarat elaborarea unor standarde internationale de mediu in doua scopuri principale: 1. In anul 1994 a aparut a doua versiune a standardului "Specificatie pentru sistemele de management de mediu". In anul 1992 a fost elaborat primul standard in domeniul managementului de mediu. 2. .Sistemul de management de mediu (Environmental Management Systems). precum si faptul ca trebuie luate in consideratie toate procesele. Pentru armonizarea standardelor existente. -Marcare ecologica (Environmental Labelling).

cât şi pentru producătorii şi prestatorii de sevicii din 70 .4Costurile pentru obtinerea marci ecologice(ecoeticheta) Stabilirea taxelor pentru cererile de acordare a etichetei ecologice şi a taxelor anuale: Art. Standardele ISO 14000 pot fi grupate pe doua categorii principale: 1)standarde referitoare la sistemele de management de mediu. 3. Cele referitoare la marcarea ecologica sunt proectate pentru a fi utilizate in scopul demonstrarii de catre furnizor a caracteristicilor ecologice ala produselor. In cadrul comitetului tehnic TC 207 a fost infintat si un grup de lucru. Standardele ISO 14000 referitoare la marcarea ecologica a produselor si servicilor au ca scop sa ofere o modalitate recunoscuta international de evaluare a caracteristicilor ecologice ale produselor si de informare a consumatorului privind caracteristicile respective. Taxa pentru depunerea cererii se reduce cu 25 % atât pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.in principiu .în funcţie de costurile de procesare acesteia. 3.la marcarea ecologica si la analiza ciclului de viata a produselor. luandu-se in considerare efectele posibile asupra mediului. La recomandarea acestui grup s-a infintat comitetul tehnic TC 207 “Managementul de mediu”. 2)standarde referitoare la aspecte de mediu ale produselor si servicilor.300 euro. 2 Taxa minimă se fixează ca fiind echivalentul în lei a 300 euro.standarde referitoare la managementul de mediu. Taxa maximăse fixează ca fiind echivalentul în lei a 1. va servi analiza ciclului de viata a produselor . Standardele ISO14000 referitoare la aspectele de mediu ale produselor si servicilor se refera . a carui prima reunuine s-a desfasurat in anul 1993. in fiecare din etapele acestui ciclu. 1 1. Orice cerere de acordare a etichetei ecologice este supusă plăţii unei taxe. pentru “aspecte de mediu in standardele de produse”. Ca instrument de evaluare a acestor caracteristici.

15 % din volumul anual al vânzărilor produsului care a obţinut eticheta ecologică în cadrul Comunităţii. Art. Taxa anuală se reduce cu 15 % pentru operatorii economici înregistraţi conform Ordinului ministrului agriculturii. Acestea se bazează pe preţul de livrare. 6. 7. Această reducere se supune condiţiei caoperatorul economic să se angajeze explicit prin politica sa de mediu să asigure întreaga conformitate a produselor sale etichetate ecologic cu criteriile etichetării ecologice pe întreaga durată a valabilităţii contractului şi că acest angajament să fie de comun acord înscris în obiectivele ecologice detaliate. 5. Taxa anuală minimă se fixează ca fiind echivalentul în lei a 500 euro pe grupă de produse şi pe solicitant. 50/2004 privind Stabilirea procedurii de organizare şi coordonare a schemelor de management de mediu şi audit – EMAS în vederea participării voluntare aorganizaţiilor la aceste scheme cu modificările ulterioare sau ale standardului român SR EN ISO 14001:2005. Cifrele care indică volumul anual al vânzărilor se bazează pe preţul de fabrică.000 euro pe grupă de produse şi pe aplicant. Taxa anuală maximă se fixează ca fiind echivalentul în lei a 25. Operatorii economici recunoscuţi în cadrul sistemului comunitar de audit şi 71 . dacă produsul pentru care s-a acordat statutul ecologic este un bun. 2. Operatorii economici certificaţi conform normei SR EN ISO 14001:2005 au obligaţia să demonstreze în fiecare an respectarea acestui angajament.ţările în curs de dezvoltare. 3. Cele două reduceri sunt cumulative. Taxa anuală este egală cu 0. Cele două reduceri sunt cumulative şi se aplică atât taxei minime cât şi celei maxime. Orice operator economic care a obţinut eticheta ecologică plăteşte autorităţii competente o taxă anuală pentru utilizarea acesteia. cât şi pentru producătorii şi prestatorii de sevicii din ţările în curs de dezvoltare. Taxa anuală se plăteşte începând cu ziua în care a fost acordată eticheta ecologică operatorului economic. apelor şi mediului nr. pădurilor. 4. 2 1. Taxa anuală se reduce cu 25 % pentru atât pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. dacă este vorba despre servicii.

EMAS au obligaţia să furnizeze în fiecare an o copie a declaraţiei ecologice anuale verificate. 4 Adoptarea sau reexaminarea.mai mari decat preturile produselor/servicilor traditionale similare. Art. o altă etichetă ecologică în conformitate cu cerinţele generale ale standardului SR EN ISO 14024. Preturile produselor si servicilor ecologice sunt. cât şi taxei maxime. 9. 3 Taxele pentru depunerea cererilor şi taxele anuale nu includ costurile încercărilor şi verificărilor necesare pentru produsele care fac obiectul cererilor.management ecologic . Produsele rezultând din transformarea sau încorporarea semiproduselor care au făcut deja obiectul plăţii unei taxe anuale sunt supuse plăţii unei taxe corespunzând vânzărilor anuale ale produsului după ce s-au dedus costurile totale actualizate ale acestor semi-produse.in toate situatile . cu privire la taxa de aplicare si anuala pentru aplicarea si utilizarea etichetei ecologica : 72 . Autoritatea competentă poate acorda o reducere de până la 30 %. Art. 11. la nivelul Comunităţii. Toate reducerile menţionate anterior sunt cumulative şi se aplică atât taxei minime. Autoritatea competentă poate acorda reduceri maxime de 25 % primilor trei operatori economici din fiecare stat membru care obţin eticheta ecologică pentru o grupă dată de produse. Costurile acestor încercări şi verificări se suportă de către operatorii economici. a grupelor de produse care pot beneficia de eticheta ecologică a Uniunii Europene conform procedurii prevăzute în Regulament pot determina modificări în modul de aplicare a costurilor şi taxelor pentru o grupă de produse. 10.stabilite cu ocazia noi decizie adoptata de Comisia Europeana la sfarsitul anului 2000. în cazul în care produsului respectiv i s-a acordat. de asemenea. fără a depăşi în total 50 %. Aceste texe nu include costuri de testare si verificare pe care aplicantii vor trebui sa le realizeze. Aceste modificări trebuie să fieprevăzute explicit în hotărârile de Guvern privind stabilirea criteriilor ecologice pentru acea grupă de produse. 8. Urmatorul tabel ofera cateva preturi estimative .

de asemenea. autoritatea care acorda eticheta ecologica este Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA). de o reducere de 25%. IMM-urile beneficiaza. indiferent de numarul de produse care vor beneficia de aceasta eticheta.300 . prestatori de servicii) interesati de obtinerea eco-etichetei trebuie sa se adreseze ministerului.Potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Craiova.19 Taxa de aplicare si taxa anuala pentru eticheta ecologica In România. tariful se reduce cu 25%“.15% din volumul anual al vânzarilor produsului pe piata UE). La cele cinci milioane de lei se adauga costurile legate de testarea si verificarea produselor. Obtinerea etichetei ecologice este supusa unor taxe si tarife de cinci milioane de lei (cheltuieli pentru procesarea solicitarii de obtinere a etichetarii ecologice). Avantajele produselor cu ecoeticheta. fie la lipsa unor reactii alergice la utilizarea produsului (in cazul alimentelor sau al cosmeticelor). Pentru atestarea calitatilor mentionate este necesar ajutorul unei firme specializate. In cazul intreprinderilor mici si mijlocii. fie la un consum redus de energie si folosirea materialelor reciclabile in compozitie (la produsele de uz casnic). costurile pentru obtinerea si afisarea etichetei ecologice sunt ceva mai mari (taxa de procesare .300 de euro. la care se adauga 0.1. 73 .Fig. la nivelul UE. De reducere (15%) beneficiaza si companiile care au implementat sistemul de management de mediu certificat pe baza ISO 14001. distribuitori. Agentii economici din Dolj (producatori.

sprijina opt tipuri de activitati din industria prelucratoare. mai adauga cateva sute de euro pe lista cheltuielilor. Pentru IMMuri. dupa care primeste inapoi jumatate din bani de la minister.000 de euro pentru firmele mari. De exemplu. dar se reduc pana la 5. La aceste sume se adauga cele pentru investitii in echipamente si cele cu taxele propriu-zise de obtinere a certificarii. In fine.este o schema unica de certificare pentru a ajuta consumatorii sa distinga produsele si serviciile verzi. finantat de Ministerul Economiei si Comertului (MEC). Incepand cu anul in curs. Eticheta ecologica comunitara nu se acorda pentru alimente si produse medicale.000 de euro.000 de euro in anumite cazuri pentru microintreprinderi (inclusiv implementarea standardului ISO 14.a fost creata de Comisia Europeana in 1993 . fondurile disponibile fiind de 130 de miliarde lei. Finantarea este nerambursabila pentru 50% din valoarea proiectelor implementate (65% pentru IMM-uri).Costurile totale pot ajunge la 20. Daca finantarea este rambursabila ( 50% ) asta inseamna ca beneficiarul cheltuie intreaga suma necesara pentru obtinerea certificarii necesare ecoetichetarii. Programul de crestere a competitivitat ii produselor industriale. finantarea publica este de 65%. conceputa sa incurajeze afaceristi sa 74 .500 de euro. daca o firma are nevoie de 10. exista un program de finantare pentru acoperirea acestor costuri. Capitolul 4 Modalitati de mercare ecologica in Uniunea Europeana comparativ cu Romania 4.500 de euro si sa obtina o finantare temporara de la banca de 6. care nu afecteaza mediul. pentru obtinerea ecoetichetei.001). trebuie sa contribuie net cu 3. taxele de procesare a cererilor finale.1Marcarea ecologica in Uniunea Europeana Eticheta ecologica a Uniuni Europene (Floarea Europeana). Este o schema facultativa.

Toate statele Uniuni Europene au adoptat eticheta ecologica . Eticheta ecologica europeana are un „pasaport ” care autorizeaza libera circulatie a produselor pe teritoriul european.comercializeze bunuri si servicii care au un impact redus asupra mediului iar consumatorii europeni .20 Marca ecologica europeana 75 . precum si in cazul exporturilor de produse catre europa. sa le identifice usor. produsele care au atribuita eticheta ecologica de catre un stat membru al Uniuni Europene poate fi folosit in toate celelalte state membre. avantajul principal al acesteia este dimensiunea sa europeana. Schema de eticheta ecologica europeana are 2 tinte: -de a oferi consumatorilor o evaluare de incredere si independenta a impactului asupra mediului a produselor. Fig. Liechtenstein si Islanda. acesata este obligatorie in cazul vanzarii de produse in Europa. Floarea se poate gasi in toata Euripa precum si in Norvegia.inclusiv cumparatorii publici si privati. -de a promova productia si utilizarea produselor care au un impact redus asupra mediului.

Fig.care va fi scris integral cu negru cu font Times New Roman 12.in centru fiind scrise initialele „RO”. si frunze colorate in verde.2Marcarea ecologica in Romania Scopul introducerii etichete ecologice este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului .4. fondul trebuie sa aibe obligatoriul culoarea alba. -rubrica 2 cuprinde textul descriptiv . Componentele R si O trebuie sa aibe aceasi dimensiune pe verticala care nu trebuie sa fie mai mica de 3 mm.sub forma de cercuri. Lungimea simbolului este de 40 de mm iar latimea de 30 de mm. Acesta este o floare pe fond alb cu 6 petale.pe parcursul intregului lor ciclu de viata . Schema etichetei ecologice din Romania cuprinde doua rubrici: -ribrica 1cuprinde simbolul etichetei ecologice.in comparatie cu alte produse apartinand aceluias grup de produse. colorate alternativ in rosu.20 Marca ecologica din Romania Eticheta ecologica este realizata de catre Imprimeria Nationala si prezinta urmatoarele elemente de securizare: 76 . galben si albastru.diametrele celor 6 cercuri trebuie sa aibe aceasi dimensiune care nu trebuie sa fie mai mica de 5 mm.

Pentru a se asigura ca un produs etichetat cu Lebada este mereu in varf din punct de vedere ecologic. Un produs care poarta Lebada Nordica indeplineste standarde de mediu ridicate. generate dupa modele matematice calculate dupa formule speciale. criteriile sunt revizuire in mod repetat. 77 . Simbolul verde este valabil pentru aproximativ 44 de grupuri de produse. Lebada ia in considerare impactul produsului asupra mediului de la stadiul de materie prima pana la deseu – deci pe parcursul intregului ciclu de viata a produsului. dupa care criteriile sunt revizuite iar firma trebuie sa solicite o noua licenta. • autodistrugere la rupere. reprezentant peste 1100 de produse pentru care se considera ca etichetare ecologica este necesara si va fi benefica. • contine modele grafice constituite din curbe aparent intamplatoare. In 1989.3Marca ecologica Lebada nordica Lebada Nordica este eticheta ecologica nordica oficiala. • cerneluri speciale de mare securitate. comun pentru Suedia. Aceasta eticheta se regaseste cel mai des pe produsele de hartie. 4. Lebada Nordica atesta ca un produs respecta mediul. Firmele care solicita o licenta pentru a folosi eticheta Lebada trebuie sa furnizeze rezultate de la teste independente pentru a dovedi ca aceste criterii au fost indeplinite. Norvegia si Islanda. Logo-ul demonstreaza ca un product este o buna alegere din punct de vedere ecologic. Eticheta este de obicei valabila trei ani. De asemenea Lebada stabileste criteriile referitoare la calitate si performanta.Finlanda.generate de un soft. Consiliul Nordic al Ministrilor Consumatiei a introdus acest sistem de etichetare ecologic a produselor.• este autocolanta. fiind la fel de performant ca si celelalte produse destinate aceleiasi folosinte. Produsul trebuie sa prezinte caracteristici cel putin la fel de bune ca si alte produse similare. Ca si ingerul Albastru. produsele de intretinere a automobilelor si produsele de curatire a textilelor.

4. Sistemul de etichetare ecologica include 80 de categorii de produse. comertului si firmelor de mestesuguri posibilitatea sa–si documenteze competenta de mediu intr-un mod simplu si ieftinpentru toti. Ingerul Albastru furnizeaza in mare masura ceea ce consumatorii doresc. dar si pe produse care consuma benzina sau gaz.4 Marca ecologica Ingerul Albastru Ingerul Albastru a fost lansat in Germania prin Agentia Federala de Mediu. De exemplu. comert si firme de mestesuguri : Ingerul Albastru ofera industriei. Juriul de atribuire a etichetei ecologice si Institutul de Asigurare a Calitatii si Etichetare ecologica . Poti folosi Ingerul Albastru ca instrument de marketing modern in comunicare si astfel da produsului tau un avantaj competitiv. ei pot creste considerabil potentialulpietei competitive pentru produsele si serviciile lor. Peste 4000 de produse si servicii de la aproximativ 710 utilizatori de etichete din Germania si strainatate sunt indreptatite sa poarte Ingerul Albastru. Concluzi Bibliografie 78 . Utilizand eticheta ecologica . Povestea de succesa Ingerului Albastru continua de aproape 25 de ani.sau prin simpla economie de energie. Ingerul Albastru ajuta consumatorii sa economiseasca bani pentru ca hotarasc sa cumpere bunuri de calitate exceptionala si cu durata lunga de viata . Ingerul Albastru apare mai des pe produsele de hartie. lacuri si vopsele. Beneficii pentru industrie. Beneficii pentru consumatori : Beneficiile Ingerului Albastru pentru consumatori sunt evidente: ele acorda indumare practica pentru a-i ajuta considerabil in selectarea si decizia a ceea ce sa cumpere. Ingerul Albastru este diferit. Produsul etichetat ecologic este reevaluat la fiecare 2-3 ani.

3 Grupe de produse care pot primi eticheta ecologica.Anexe Anexa nr. 79 .1 Fig.

Anexa nr.5 Eticheta ecologica europeana pe grupuri de produse 80 .2 Fig.

3 Fig.6 Eticheta ecologica comunitara /tara 10 martie 2005 81 .Anexa nr.

Tara/nr.4 Fig.16 Sistemul unitar de acordare a etichetei ecologice in Romania 82 . Etichete ecologice atribiute –total 235 Anexa nr.

5 83 .Anexa nr.4 Fig.17 Directii de actiune acoperite de ISO14000 Aneza nr.

Tipuri de ecoetichete existente in lume: INDIA -Ecomark COREEA DE SUD –Cleaner and Greener ZIMBABWE-Enviroment 2000 AUSTRALIA-Environmental Choice CANADA-Environmental Choice 84 .

Green Label 85 .NOUA ZEELANDA.Environmental Choice CANADA-Global Ecolabelling Network FILIPINE-Green Choice HONG KONG-Green Label ISRAEL.

Green Label TAIWAN.Green Label THAILANDA.Green Msrk SUA.Green Seal BRAZILIA-Qualidade Ambiental 86 .SINGAPORE.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful