P. 1
Marcarea Ecologica a Produselor si Ambalajelor in Uniunea Europeana

Marcarea Ecologica a Produselor si Ambalajelor in Uniunea Europeana

|Views: 2,123|Likes:
Published by Cornelia Tuchilus

More info:

Published by: Cornelia Tuchilus on Feb 10, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/28/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

MARCAREA ECOLOGICA A PRODUSELOR SI AMBALAJELOR IN UNIUNEA EUROPEANA

COORDONATOR STIINTIFIC: PROF.UNUV. CEZAR MILITARU

Autor :

2007 BUCURESTI
MARCAREA ECOLOGICA A PRODUSELOR SI AMBALAJELOR IN UNIUNEA EUROPEANA 1

Introducere......................................................................................................pag Capitolul1:Calitatea produselor si ambalajelor element central al competitivitati ....................................................................................pag. 1.1Conceptul de calitate ....................................................................pag. 1.2Caracteristici de calitate................................................................ pag. 1.3 Factorii care influenteaza calitatea produselor............................ pag. 1.4Functiile calitatii........................................................................... pag. Capitolul2:Marcarea produselor si ambalajelor.............................................. pag. 2.1Conceptul de marca..................................................................... pag. 2.2Aparitia si dezvoltarea marcii....................................................... pag. 2.3Tipuri de marci..............................................................................pag. 2.4Functile marcii...............................................................................pag. 2.5Marcarea ecologica(ecoeticheta)................................................. pag. Capitolul 3:Cadrul legislativ si institutional privind marcarea si protectia marfurilor in Romania si Uniunea Europeana.................................pag. 3.1 Sistemul national de marcare ecologica produselor..................pag. 3.2Preocupari in Uniunea Europeana privind introducerea unui sistem unitar de marcare ecologica a produselor............................pag. 3.3ISO 14000...................................................................................pag. 3.4Costurile pentru obtinerea marci ecologice(ecoeticheta)..........pag. Capitolul 4:Modalitati de mercare ecologica in Uniunea Europeana comparativ cu Romania..................................................................pag. 4.1Marcarea ecologica in Uniunea Europeana................................pag. 4.2Marcarea ecologica in Romania.................................................pag. 4.3Marca ecologica Lebada Nordica .............................................. pag. 4.4 Marca ecologica Ingerul Albastru................................................pag. Concluzi ..........................................................................................................pag Bibliografie...................................................................................................... pag. Anexe............................................................................................................. pag.

INTRODUCERE:
2

Aderarea la Uniunea Europeana a Romaniei impune standarde stricte privind protectia mediului . Una din masurile pe care tara noastra a trebuit sa le adopte a fost si cea care se refera la stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice. Scopul acordari etichetei ecologice este acela de a promova produsele ecologice, care nu pot afecta mediul pe parcursul intregului ciclulu de viata , astfel incat de resursele mediului inconjurator sa se profitae o perioada cat mai indelungata. Eticheta ecologica este o actiune voluntara, promovearea produselor ecologice contribuie la utilizarea eficenta a resurselor protejand mediul, prin furnizarea catre consumatori a unor infornatii corecte, exacte despre produse. O eticheta ecologica poate sa faca referire la unul sau mai multe criterii, maxim trei, care protejeaza mediul. Eticheta ecologica se acorda anumitor grupe de produse printre care: masini de spalat vase, aparate frigorifice,detergenti pentru vase,detergenti pentru rufe,lacuri si vopsele pentru uz gospodaresc, vopsele de interior,lacuri, masini de spalat rufe,produse textile,incaltaminte etc. Autoritatea competenta care ecorda eticheta ecologica este Mediului si Gospodaririi Apelor ( MMGA). Deoarece etichetele ecologice constituie un atu pentru patrunderea exportatorilor din tarile in curs de dezvoltare pe piata UE, in Uniunea Europeana se utilizeaza ecoetichete in vederea atestarii conformitatii produselor respective cu standardele ecologice in vigoare. In general, produsele etichetate ecologic care provin din tarile in curs de dezvoltare au o pondere scazuta in totalul produselor cu ecoetichete, deoarece majoritatea etichetelor ecologice se aplica produselor pentru care tarile in curs de dezvoltare detin in comertul mondial doar o cota redusa pe piata. Producatorii finali din tarile membre ale UE pot utiliza materii prime care provin din tari in curs de dezvoltare. In cazul in care intentioneaza sa obtina ecoetichete, acestia cer furnizorilor de materii prime din tarile in curs de dezvoltare sa respecte criteriile ecologice. In mai multe tari din UE (de exemplu, in Germania si Belgia), se utilizeaza etichete ecologice obligatorii pentru ambalaje. Obligativitatea etichetarii 3 Ministrul

ambalajelor decurge, in acest caz, din obligatia pe care o au persoanele care raspund de ambalare de a participa la sistemele de colectare a acestora dupa folosire, conform Directivei UE referitoare la ambalaje si reziduurile de ambalaje. In UE exista mai multe sisteme nationale de etichetare ecologica marca ecologica “Blue Angal”, marca ecologica”Der Grune Punkt”, marca ecologica ”Environmental Choice”,marcarea ecologica “Eco-Mark”, ,majoritarea acestor sisteme sunt utilizate in nordul UE (Germania ,Olanda si Tarile Scandinave). Capitolul1

Calitatea produselor si ambalajelor element central al competitivitati
1.1Conceptul de calitate : Conceptul de calitate nu este o inventie a timpurilor moderne ,respectarea standardelor de realizare a produselor este intalnita inca de la fenicieni si egipteni. Conceptul a fost conturat mai bine in evul mediu si imbunatatit de-a lungul timpului, evoluand spre dezvoltarea unui domeniu cu proceduri si metodologii specifice de lucru. Spre deosebire de primele incercari in acest sens, evolutia tehnologiei pune la dispozitia managerilor instrumente eficiente pentru imbunatatirea calitatii managementului intern si mentinerea relatiilor cu partenerii de afaceri. Pe parcursul istoriei omenirii conceptul de "calitate" a suferit diverse modificari, dar indiferent de momentul istoric, prin "calitate" s-a inteles masura in care cei interesati de cineva sau ceva erau satisfacuti (de acel ceva sau cineva), astfel putem vorbi de calitatea unui produs, de calitatea unei persoane, sau calitatea unei organizatii ca masura in care cei interesati de acestea obtin satisfactii in raport cu ele. De asemenea, "calitatea" a fost integrata in conceptele legate de managementul stiintific inca de la aparitia acestuia. Chiar si in managementul stiintific conceptul de "calitate" a suferit diverse modificari, evoluand de la un atribut dat unui produs, la un calificativ de competenta dat organizatiei. Astfel, ca un parcurs natural, in ultima parte a 4

manopera. Acesta se realizeaza in productie si este determinata de procesul tehnologic.secolului XX a inceput sa se cristalizeze un domeniu distinct al managementului stiintific managementul calitatii. aceasta trebuie sa ofere produse sau servicii care: 5 . la fabricatia produsului respectiv. Pentru succesul deplin al unei firme. acea calitate rezultata in urma verificarii la capatul liniei de productie. etc. economicitate. reprezentand calitatea produsului dupa proiectare. -“calitatea realizata”. notiunea de calitate a produsului a evoluat s-a diversificat. echipamentul de productie. Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite. reprezentand raportul dintre calitatea obtinuta si cea ceruta. etc. reprezentand nivelul efectiv al calitatii produselor livrate de furnizor. Pe masura dezvoltarii productiei industriale. de exemplu: -calitatea proiectata (calitatea conceptiei) reprezinta masura in care produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire. estetica. -calitatea livrata. in care se integreaza gradul de utilitate. In activitatea practica. -“caliatea partiala” . -calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica. -“calitatea totala” . -“calitatea asigurata” . pe masura cresterii si diversificarii cererii de productie. a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic. inainte de asimilarea lui in fabricatie. masurare si actiune corectiva). activitatea de urmarire si control. pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de termeni ca. vorbindu-se despre: -“calitatea potentiala” . calitatea care rezulta pe baza unui program unitar cuprinzand toate activitatile de control ale calitatii (prevenire.

Organizarea controlului se materializeaza intr-un compartiment ale caror atributii Functiile principale ale CTC sunt: 1.Toti membrii unei organizatii. realizat in conformitate. norme si alte reglementari. Ce nu poate fi masurat poate fi planificat. Necesitatea si rolul controlului calitatii: a tine sub control o activitate presupune a o descompune in elemente ale caror rezultate pot fi cuantificate si masurate.sa satisfaca asteptarile clientului . sunt platiti pentru ceea ce fac bine. defecte.Functia de control propriu-zis. 6 . care consta in executia controlului cu mijloace si metode adecvate: -depistarea cauzelor care au dus la dereglari ce au generat rebuturi. . nu doar cei ce lucreaza la un compartiment numit calitate. verificat remediat. -sa fie furnizate la un cost care aduce profit. in conformitate cu planurile de afacere. fiind necesara totodata urmarirea comportarii in exploatare a acestora. -sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii. indiferent de activitate si functie au atributii si raspunderi pe linia calitatii.Toti oamenii firmei de la portari la directorul general.Controlul tehnic al calitatii este operatia independenta de operatia de executie propriu-zisa prin care se verifica daca baza tehnico-materiala are caracteristici de calitate prevazute in standarde. o utilitate sau un scop bine definit. Ce nu poate fi verificat obiectiv ridica semne de intrebare iar semnele de intrebare nu atrag clientii.sa se conformeze standardelor si specificatiilor. .. imbunatatit. in timpul acestora la controlul produselor finite si livrarea acestora. De modul cum este organizat controlul activitatii agentului economic depinde in mod direct si nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea superioara a materiilor prime. si nu pentru tot ce fac. asigurarea unei eficiente sporite din punct de vedere al tuturor indicatorilor utilizati si realizati.etc. Controlul calitatii trebuie sa fie prezent in etapele premergatoare proceselor de fabricatie. -sa fie disponibile la un pret competitive.sa satisfaca o necesitate.

1 defineste caracteristicile calitatii ca reprezentand orice domensiune .2Caracteristici de calitate: Juran J.-stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea si eliminarea aspectelor negative. Calitatea produsului: Caracteristici tehnicofunctionale Tehnice Proprietati mecanice Priprietati electrice Proprietati optice Disponibile(functionale ) Proprietati chimice Fiabilitate Mentenabilitate Mentenanta 1 Vasiliu . 1. Bucuresti. identificarea tuturor caracteristicilor unui produs si apoi formarea de grupe tipologice in functie de diferite criterii. mentenabilitatea.Controlul modern al calitatii produselor. 7 . -efectuarea de studii comparative cu produse similare fabricate in tara si in strainatate.care confera produsului atributul de a fi corespunzator pentru utilizare Alte caracteristici sunt:durata de serviciu.Ed.F. 2..1985.fiabilitatea . Ceres. specifice acopera toate etapele vietii produsului (bucla calitatii). -efectuarea de analize tehnice referitoare la eventualele rebuturi obtinute. proprietate chimica sau organoleptica .M. Aprecierea cantitativa a calitatii presupune.Functia de ameliorare a nivelului calitatii care consta in: -cercetarea si analiza reclamatiilor. in primul rand.

Caracteristici tehnico-functionale: In raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de utilizare. Se caracterizeaza in proprietati fizice.Caracteristici tehnice Se refera la insusirile valorii de intrebuintare a produsului care confera acestuia potentialul de satisfacere a utilitatilor consumatorilor.1 Ansamblul de caracteristici ce reprezinta calitatea. intrinsece structurii materiale a produsului si determinate de conceptia constructiv-functionala a acestuia. caracteristicile de calitate se grupeaza in urmatoarele tipologii: a). chimice.Caracteristici economice Costul de productie Cheltuieli de exploatare Cheltuieli de transport si depozitare Cheltuieli de mentenanta(intretinere) Cheltuieli de mentenabilitate(restabilire) Durabilitate Proprietati estetice Proprietati psihisenzoriale Proprietati diminsionale Proprietati chimice Proprietati chimice Caracteristici psihosenzoriale Caracteristici sociale Midiu de lucru Ergonomia Protectia consumatorului Ecologia Fig.1. Clasificarea caracteristicilor de calitate: A. Caracteristicile tehnice sunt direct sau indirect masurabile obiectiv. cu o precizie suficienta prin mijloace tehnice. b). biologice.Caracteristici de disponibilitate 8 .

mentenabilitatea. Tipurile de mentenanţă preventivă sunt: . constituite în “planul de exploatare şi reparaţii". pentru utilizarea corecta a produsului.Se exprima printr-o serie de indicatori cum sunt: costul de productie. Mentenabilitatea are caracter probabilistic ca si fiabilitatea si masoara sansa ca un produs sa fie repus in functiune intr-un interval specificat de timp.mentenanţa sistematică. respectiv „mentenanţa realizată prin activităţi de întreţinere. Cea mai importantă sarcină a mentenanţei este de a asigura disponibilitatea echipamentelor pe termen lung. gradul 2 9 .in scopul cresterii disponibilitatii lor si la construirea bancilor de date privind fiabilitatea . cheltuielile de menetenanta. gradul de valorificare a materiilor prime. Mentenanţa compartimente reprezintă totalitatea cadrul activităţilor unei depuse de specializate din organizaţii pentru asigurarea funcţionării sistemului la un grad cât mai ridicat. (Sisteme de întreţinere şi reparaţii preventive sub forma reparaţiilor planificate de tipul revizii tehnice (RT). Mentenanţa preventivă este „mentenanţa ce are ca obiect de activitate reducerea probabilităţilor de defectare sau degradare a mijloacelor fixe". prin activităţi se pot înţelege atât operaţiile de întreţinere a utilajelor. aptitudine definita prin conceptele fundamentale: fiabilitatea. Problemele teoretice si practice ale caracteristicilor de disponibilitate trebuie cunoscute atat de furnizorii de produse cu folosinta indelungata cat si de cumparatori cu prilejul contractarii fondului de marfa.se cunoaste ca fiabilitatea este cea mai buna. revizii şi reparaţii capitale. reparaţii curente. Fiabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a-si indeplini functiile fara intrerupere datorita defectiuniilor intr-o perioada de timp specificata si intr-un sistem de conditii de utilizare dat. reparaţii curente de gradul 1 (RC1). randamentul. in conditiile existente de intretinere si reparatii. Mentenanţa poate fi preventivă sau corectivă.Aceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza functiile utile de-a lungul duratei de viata. pretul. mentenanta.

urmând ca intervenţiile de mentenanţă să fie realizate înainte de apariţia defectului. Aceste activităţi constau în localizarea şi diagnosticarea defectelor în intervenţii pentru restabilirea bunei funcţionări. paliativă) reprezintă ansamblul de activităţi realizate după defectarea mijlocului fix sau după degradarea funcţiei sale în mod neprevăzut. Caracteristici economice Caracteristicile • economice sunt legate direct de cele tehnicofunctionale. cheltuielile generate de administratie.mentenanţa predictivă. includerea cheltuielilor de productie in costuri trebuie efectuata in perioada de gestiune cand are loc fabricatia produselor respective. 2.)". Mentenanţa corectivă (curativă. .ce se caracterizeaza in indicatori economici ai calitatii: costul de productie care se calculeaza luand in considerare urmatoarele principii: -principiul separarii cheltuielilor care privesc productia de cheltuieli care nu se leaga de fabricatia ori extractia produselor.in costul productiei se includ numai cheltuielile de exploatare. de ulei. cheltuielile de desfacere. preventive sub forma verificărilor periodice (Vp). precutn si costul subactivitdtii nu se includ in costul producliei. cu semnificaţia „mentenanţei realizate prin intermediul urmăririi parametrilor de uzură ai elementelor sau subansamblurilor–cheie ale mijloacelor fixe. reparaţii capitale (RK). folosind instrumente specifice (analizatoare de uzură. restul chelutielilor si anume cheltuielile exceptionale (extraordinare). reviziilor parţiale (Rp) şi a reviziilor generale (Rg). etc. Potrivit acestui principiu.(RC2). 10 . de vibraţii. -principiul delimitarii cheltuielilor in timp. nefiind legate de activitatea normala de exploatare (de productie). Sistemul de întreţinere şi reparaţii preventive pe grupe de utilaje prin stabilirea frecvenţei intervenţiilor).Potrivit acestui principiu .

intreaga calculalie a costurilor trebuie sa aiba la baza documente justificative. -principiul delimitarii cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv. Caracteristici psihosenzoriale: Producatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare variabilitate in timp si spatiu. adica valoarea acestora. care nu adauga produsului nici un fel de valoare. -principiul delimitarii cheltuielilor privind productia finita. moda. cantitatea si valoarea acesteia find diferita de la o perioada de gestiune la alta. cat este de confortabil (mobilier). forma. de cheltuielile aferente productiei in curs de executie (neterminate). care sunt in acelas timp si creatoare de valoare. Aceste caracteristici se refera la aspectele exterioare legate de design. aspirator). desfacere si administrartie. din care sa rezulte consumurile productive exprimate cantitativ si preturile. usurinta de manipulare. finisaj. acest principiu este valabil pentru intreprinderile a caror productie se prezinta partial la sfarsitul perioadei de gestiune in diverse stadii de transformare. Acest principiu are la baza diferentierea necesara din punct de vedere economic a cheltuielilor productive. . ambalare. 11 . daca polueaza mediul inconjurator etc. Potrivit acestui principiu. fabricatie. ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva. 3. ambalaj. In metodologia calculatiei costurilor.in literatura de specilitate se mentioneaza pe langa principiile enuntate mai sus si principiul documentarii sau al fundamentarii calculaliei pe documente justifcate. in virtutea acestui principiu general. de cheltuielile neproductive. arome. aspect. Produsele alimentare se caracterizeaza prin proprietalile psiho-senzoriale ca gust. cheltuielile privind defasurarea activitatii obisnuite a intreprinderii se defalca si se delimiteaza pe procesele principale care le-au ocazionat si anume: aprovizionare. zgomotul pe care it produc (un frigider. stil. • cheltuieli de mentenanta legate de asigurarea si intretinerea functionartii normale a produsului. desen. culoare.-principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu. finisare etc.

Caracteristici masurabile direct ( greutate. B.caracteristici de baza (absolut necesare) b). finisajul unei mobile. reducandu-se astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa fie semnificativ afectat. componenta chimica. care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la nivele inferioare. Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor.Caracteristici pentru obiectele de consum individual : gust. caracteristicile se pot grupa astfel: 1.Caracteristici masurabile indirect ( fiabilitatea unui utilaj determinata pe baza probelor de rezistenta la uzura ).Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon( numarul de defecte pe cm de tesaturi. In functie de destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de consum.In perioada contemporana datorita aparitiei unei cantitali tot mai mare de produse si foarte diversificate face ca ponderea acestor caracteristici sa aiba un rol din ce in ce mai mare ajungand pana la situatia de a avea un rol hotarator in alegerea unui produs de pe piata concurentiala. grad de cromare). asupra sigurantei si sanatatii populatiei. precum si utilizarea acestora asupra mediului natural. soliditate. rezistenta. 4. consumuri specifice. 3. elasticitate. continutul de substante utile). 4. rezistenta la rupere si la frecare. 2. asigurarea calitatii cerute produsului finit.Caracteristici ale mijloacelor de munca : durabilitate. 12 . 3. caracteristicile se grupeaza astfel: a). greutate.Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon ( grad de vopsire. C.caracteristici secundare. estetica. precizie de lucru. D. 2.Caracteristici de ordin social general Aceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a produselor. temperatura.Caracteristici ale obiectelor muncii : usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia. tabla ). forma. Dupa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem: 1.

-Proiecrarea tehnica . 2. rezistenta. 1. nomele -Ambalarea -Transportul -pastrarea Fig . organizare) -Calitatea profesionala a salariatilor -Asigurarea si controlul calitatii Influenteaza in comert -Standardele. greutati.precun si a factorilor secundari. care actioneaza in sfera circulatiei marfurilor (producator-comertconsumator).Caracteristici cuantificabile: cote dimensionale.materialele -Procesul tehnologic(utilaje . -Pregatirea tehnica a fabricatiei si organizarea fluxurilor de fabricatie. Determina in productie: 13 . -Organizarea controlului calitatii in unitate. tehnologica a produselor in functie de resurse.Indiferent de gruparea utilizata. se poate spune ca aceste caracteristici confera produsului calitatea. debite. care actioneaza in procesul de productie .Caracteristici atributive: care definesc calitatea prin calificative (corespunzator. Factorii calitatii care: -Cercetarea si proectarea -Materile prime.3 Factorii care influenteaza calitatea produselor : Calitatea produselor si servicilor se realizeaza prin participarea unor factori principali. In functie de modul de exprimare deosebim: 1. necorespunzator ).2 Factorii calitatii Factorii care influenteaza calitatea produselor: -Organizarea structurilor de productie in functie de cerinte.E.

-Organizarea fluxului informational si informatic in unitate. prin intermediul carora sunt dirijati parametrii de calitate. -functia sociala.Calitatea resurselor materiale si a materiilor prime. materialelor si pieselor de schimb. mentenanta. Caracteristicile tehnice ale produselor finite isi au originea in calitatea materiilor prime si materialelor. piese de schimb) care exprima gradul de utilitate al produsului. durabilitate. -Gradul de organizare a productiei in functie de caracteristicile acesteia. -Calitatea reparatiilor si a intretinerii fondurilor fixe . procesului tehnologic. . chimice) si caracteristicilor functionale (fiabilitate.-Controlul indeplinirii sarcinilor de serviciu. -Nivelul de pregatire a personalului muncitor pentru productie si intretinerea dotarii. -Gradul si nivelul de cunostinte al proiectantilor. -Aprovizionarea cu materii prime si materiale conform cerintelor. Valorile acestor caracteristici sunt prevazute in standarde. -Calitatea deciziilor. Functia tchnica: Functia tchnica a calitatii este datorata caracteristicilor tehnice (rezistenta. servici.4Functiile calitatii: Caracteristicile de calitate ale produselor stau la baza clasificarii functilor calitatii in:-functia tehnica. pregatirii profesionale a oamenilor. satisfacerea unei nevoi sau a unor parti din acestea. optice. -Starea tehnica a utilajelor si instalatiilor. -Gestionarea materiilor prime. mijjloacelor de productie. -Planificarea in functie de resurse a productiei si programarea in timp pentru utilizarea integrala a dotarii. -Documentarea in domeniu 1. proprietati mecanice. -Respectarea documentatiei tehnice si tehnologice. -functia economica. mentenabilitate. 14 . electrice.

avand un rol hotarator in succesul multor produse pe piata. O componenta principala a costurilor de productie o reprezinta costul calitatii care reflecta cheltuielile implicate cu obtinerea certa a calitatii 15 . Noile tehnologii au redus ratele de rebut.extensiva . si stau la baza negocierilor dintre producatori si comercianti . Procesele de imbunatatirea calitatii produselor. Raportul dintre nivelul tehnic si calitate este un raport ca de la parte la intreg. de materiale si produse. de folosinta indelungata se mai folosete si conceptul de nivel tehnic. Datorita acestor implicatii economice pentru benficiar caracteristicile de fiabilitate si mentenabilitate reprezinta principalele elemente ale competitivitatii produselor de folosinta indelungata. exprima gradul de satisfacere in timp indelungat a unei nevoi. in timp ce alte forme de automatizare au redus erorile umane de evaluare.concretizata prin cresterea in timp a numarului de caracteristici ale produsului -intensiva . duc la cresterea eficientei acestora.care se caracterizeaza prin imbunatatirea in continut a fiecarei caracteristici in parte. Pentru echipamentele si instalatiile din orice domeniu.pot fi determinate in laboratoare specializate prin masuratori directe sau indirecte. Caracteristicile functionale specifice produselor de folosinta indelungata. Adica nivelul tehnic este numai unul din multitudinea de parametri care influenteaza calitatea produselor. Toate acestea duc la atingerea perfectiunii cu un cost mic. mentenabilitatea si mentenanta) de catre utilizator. Obtinerea unei eficiente ridicate presupune ca imbunatatirea calitatii sa fie insotita de diminuarea costurilor de productie. Functia economica Functia economica a calitatii este judecata prin prisma eficientei economice. la un anumit nivel al costurilor pentru mentinerea in functiune normala a produselor (fiabititatea. functia tchnica are doua directii de evolutie: .Nivelul tehnic al produselor face parte din conceptul de calitate si exprima marimea caracteristicilor tehnice. In conditiile economies de piata.

solutii noi de obtinere a produsului. Din aceste influente economice ale calitatii rezulta principiul de baza al strategiei de realizare a calitatii optime care trebiue definite din punct de vedere tehnico-economic prin maximul diferentei dintre calitate si cost(adica calitate mare cost mic).Remedierile se fac prin cheltuieli de reparatii.pierderi de contracte si poate fi afectata imaginea de marca a intreprinderi. -costurile caderilor externe reprezinta cheltuielile determinate de produsele care nu au calitatea corespunzatoare .ceea ce reprezinta costul calitatii cuprinde: -costurile de prevenire a efectelor noncalitatii.studii de marketing . -costurile caderilor interne se refera la cheltuielile determinate de produsele care nu sunt conform standardelelor sau normelor tehnologice si care provoaca pierderi pe fluxul tehnologic. reprezinta cheltuielile angajate de o organizatie (firma) in scopul obtinerii si pastrarii nivelului de calitate dorit.personal bine pregatit si motivate sa obtina lucruri de calitate. Conform literaturii de specialitate.Aici cheltuielile sunt foarte mari care pot consta in:cheltuieli de reparatii. -costurile de evaluare sunt costurile ce se fac pentru determinarea valorilor calitative a unui produs/serviciu prin sondaje de opinii ale clientilor.reprezinta cheltuielile legate de demonstratii si probe cerute de clienti ca dovezi obiective referitoare la calitatea declarata de producator.utilaje performante.retehnologizare.inlocuirea produsului.omolagari ale prototipului.incercari. •costuri de asigurare externa a calitatii.materii prime de calitate . Functia sociala: 16 . costurile calitatii se grupeaza in: •costuri de realizare a calitatii.produselor/serviciilor precum si a celor destinate fundamentarii increderii in calitate pe toata durata viatii active a produselor.Acestea sunt necesare pentru a se realize lucruri de calitate de prima data.Principalele cheltuieli alocate realizari calitatii .Pentru acestea trebuie sa existe o documentare din standardele SR EN ISO 9000/2001.dar care au fost expediate la clienti.

iar benefciarii sunt consumatori care au preferinte deosebite. • Caracteristicile ergonomice se refera la raporturile complexe dintre mijlocul de munca si mediul de munca. forma geometrica. Calitatea are un continut social prin climatul corespunzator sau mai putin corespunzator asigurat de firma (organizatia) producatoare. • Caracteristicile psihosenzoriale se refera la aspectele exterioare determinate de culoare. de munca si a mediului inconjurator. In conceptia moderna notiunea de poluare are o sfera mult mai larga . cu nivel de cunostiinte diferite. mai tineri mai putini tineri. ele pot asigura sau nu succesul lor pe piata. fiziologie. atat ca structura cat si calitativ. care isi pun amprenta asupra calitatii produselor.Cu alte cuvinte. ecologice. •Caracteristici ecologice se refera in special la poluare. ergonomice. produse alimentare etc.Functia sociala a calitatii este determinata de influenta pe care o exercita calitatea produselor/serviciilor asupra conditiilor de viata. Acestea au caracter interdisciplinar opereaza cu concepte din tehnica. in general aspecte de ordin emotional ce deriva din preferintele beneficiarilo sunt din ce in ce mai exigente si mai diversificate. decoratiuni interioare.apei.solului astfel incat mediul de viata sa devina 17 .inseamna inputificarea aerului . etc. demersurile ergonomiei vizeaza imbunatalirea rezultatelor muncii in concordanta cu optimizarea relatiilor dintre om . de rolul pe care il joaca caracteristicile produselor/serviciilor asupra calitatii vietii oamenilor si a mediului inconjurator . psihologie. Pentru asemenea produse caracteristicile psiho-senzoriale sunt hotaratoare in luarea deciziilor de cumparare. Ponderea acestor caracteristici a crescut foarte mult in aprecierea caliti ultimul deceniu in special in domeniile: arhitecturi. industria textila. mod de prezentare si ambalare. Aceasta functie este foarte importanta pentru ca la realizarea produselor/serviciilor participa oameni cu calitati si pregatiri profesionale diferite. mobila. incaltaminte. covoare. in lupta cu concurenta. autoturisme.mijlocul de munca – mediul de munca. genetica si indeosebi din economie si sociologie. In cadrul acestei functii un loc important il ocupa caracteristicile psihosenzoriale. caracteristici ale produselor/serviciilor variate.

litere.cresterea resurselor de materii prime si energie.Ed.fiecare locuitor al unui oras modern arunca zilnic cel putin 250 g de reziduri solide in apele menajere din care aproximativ 120 g sunt substante solubile. Poluarea aerului reprezinta introducerea in atmosfera direct sau indirect . Procentul mediu al deseurilor din Romania /an este de:hartie 52% . in principal.metal 8%.Poluarea solului inseama orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata in cadrul ecosistemelor naturale sau create de om.fara apa viata nu este posibila. Capitolul2 Marcarea produselor si ambalajelor 2.lemn 5 %.nociv atat datorita unor factori naturali cat si datorita rezidurilor ce se obtin din activitatea oamenilor. Bucuresti.oxizi de azot etc. cifre. Orasele au atmosfera poluata .afecteaza resursele biologice si ecosistemele. 2 Ionescu .sticla 8%.efectul de sera) care pun in pericol sanatatea omului.-Muscel si colab. Iosif. In medie . Tehnica. semnele care pot fi folosite ca marci sunt urmatoarele:cuvinte.devenind improprie utilizarii.poluarea fonica.deterioreaza bunurile materiale si alte utilitati ale mediului inconjurator2.substante sau a unei energii cu actiune nociva (energia radioactiva.in mod direct sau indirect . V alorificarea materialelor refolosite . Poluarea apei reprezinta modificarea caracteristicilor fizico-chimice si biologice pe cale naturala sau artificiala .alimente 16 %. Apa este dupa aer.vascoza in impact cu protectia ecosistemelor . cu imbunatatirea calitatii vietii.plastic 3% .de la arderea incompleta a combustibilitatilor mijloacelor de transport care elimina in aer oxid de carbon.diverse 8% .1Conceptul de marca Marcile sunt semne distinctive folosite de intreprinderi pentru a deosebi produsele sau serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi. a doua substanta ca importanta pentru om. 1982 18 .corpul uman continand aproximativ 70% apa.

. Funcţia mărcii e semnalarea produsului. . -sa fie usor de retinut. să aibă semnificaţii la niveluri numeroase. el mentioneaza cateva din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o marca de succes: .rezumă destul de bine posibilităţile unui "limbaj" al consumului. Toate produsele (în afara celor alimentare. Aparent. puternic concurenţială. prezentarea sonora sau alte asemenea elemente. dacă vrem să se vândă bine şi să trezească un ataşament afectiv ce se exprimă prin fidelitatea faţă de o marcă.forma produsului sau ambalajului acestuia.sa fie usor de pronuntat. Marcarea ecologice este un procedeu relativ nou. posibilitatea de alegere a marcilor este nelimitata. alegerea marcii nu este o problema usoara.Marca atribuita produsului ii confera acestuia o anumita individualitate. iar funcţia ei secundară e mobilizarea conotaţiilor afective: „În economia noastră. Evans („How to obtain a patent“). dar. asa cum arata inca din 1930 consilierul in brevete V. perisabile) se propun atenţiei printr-o siglă impusă: orice produs "demn de acest nume" are o marcă (care se substituie uneori numelui obiectului: frigider). si anume 19 .una sau mai multe culori.reprezentari grafice. -sa poata fi fixata cu usurinta pe produsele pe care urmeaza a se utiliza. -sa indeplineasca conditiile legale pentru a putea fi inregistrata si protejata. Ele trebuie să primească rezonanţe care le individualizează şi să fie înzestrate cu asocieri şi cu imagini. specific mai ales tarilor dezvoltate. puţine produse îşi păstrează superioritatea tehnică”. iar in timp ecomarca va indeplini una din functiile clasice ale marcii. combinatii intre aceste elemente. Conceptul de "marcă". -sa fie atractiva in ceea ce priveste aspectul si pronuntia.sa fie usor de reprezentat. -sa sugereze cumparatorului caracteristicile si calitatea bunurilor pe care urmeaza sa le cumpere (si care au asociata aceasta marca).sa difere de marcile produselor similare (pentru a nu crea confuzie in randul consumatorilor).cardinal în publicitate .

folosite de regula la produse zaharoase.care asigura respectarea regulilor de fabricatie a produselor. -elemente de informare privind compozitia produsului ambalat. indicatii de utilizare sau chiar de pastrare. . Ca factor care influenteaza calitatea.o imprimare codificata aplicata pe ambalaje metalice sau prin cuvinte. . Continutul marcarii consta în urmatoarele: . . trezind totodata curiozitatea cumparatorului. denumirea fabricii sau emblema acesteia. . a sanatatii si originalitatii produsului in cauza. aplicate ambalajelor din acest material. Formele de marcare sunt: .banderole litografiate .ambalaje de hârtie superioara (cerata. care cuprind printr-o grafica estetica si fotografia produsului ambalat.stantarea .elemente de identificare ca: denumirea produselor.In antichitate erau folosite un numar mare de semne (sigillum) in identificarea produselor. 2. 20 . Marcarea este factor de calitate cu dublu rol: -de informare pentru consumator: . pretul.etichete litografiate. Aceste semne indicau numele producaton denumirea localitalii de unde provenea produsul.marca corporatiei. marcarea contribuie la cresterea valorii produsului.2Aparitia si dezvoltarea marcii Originea marcii trebuie cautata in istorie cu mii de ani in urma.de indentificare a produsului.aceea de garantie (de garantare a calitatii. Aceste informatii le avem de la descoperirile arheologice care ne semnalizeaza ca la romani erau peste 6000 de semne cu valoare de marca folosite pentru produsele ceramice. cantitatea ambalata.In evul mediu se dezvolta mestesugurile. . aplicata pe ambalaje din sticla. in aceste conditii erau doua categorii de marci.stampilarea si pirogravarea sunt imprimari în lemn. metalizata).

care asigura individualizarea unui mestesugar in corporatiei. Asa de exemplu dupa Revolutia Franceza in Franta apare o serie de dispozitii speciale prin care se recunostea dreptul fiecarui producator de a folosi marca pentru produsele sale si sanctionarea celor ce falsificau marfurile cu aceeasi pedeapsa ca si pentru fals in acte private. a elaborat Conventia pentru protectia proprietati industriale .1957) s-a instituit clasificarea internationala a produselor si servicilor in scopul inregistrarii marcilor. in special pe mare. a dat o lege prin care o brutarie sa utilizeze un semn distinctiv pentru marcarea painii. cadrul Asa de pilda. Prin Conventia de la Stockholm (1979) se constituie Organizatia Mondiala a Proprietatii Industriale (OMPI) si un birou internafional cu sediul la Geneva. Conventia de la Paris. 28/1967 care a fost abrogata si inlocuita cu Legea nr.10. prin care se stabilesc modalitatile de inregistrare internationala a marcilor.-marca individuala .1973) modificat in 10. marcile straine erau acceptate cu conditia ca si marcile romanesti sa fie acceptate in tarile respective. Acesta in anul se transforma in Protocolul de la Madrid. Prin Aranjamentul de la Nisa (15. in anul 1266.unde comertul era in floare (de exemplu in tari ca Italia. Spania.Regulamentul de 21 . Apar pe langa marcile producatorilor si marci ale comerciantilor.06. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice.06. Portugalia. pentru a nu fie falsificata.Prin Aranjamentul de la Viena (12. aceasta lege a fost publicate in MO nr. In anul 1891 se constituie Aranjamentul de la Madrid. In anul 1883. In tara noastra regimul marcilor a fost legiferat prin Legea nr. s-au definitivat functiile marcilor si regimul lor juridic prin care se proteja marca. 161/1998. Parlamentul Angliei.1985 s-a instituit clasificarea internationala a elementelor figurative ale marcilor. care este adoptata si semnata de 11 state in 6 iulie 1884. Mai tarziu acestea au format Uniunea pentru protectia proprietatii industriale.Pe langa dezvoltarea mestesugurilor se dezvolta si comertul. in Romania adera in anul 1920.In Tarile Romansti in anul 1879 se admite o lege care proteja marcile romanesti inregistrate. Orasele care foloseau marcile cu precadere mai mare erau in general orase porturi. Anglia .

Mercedes pentru automobile).: masini de spalat rufe . In prezent exista o gama foarte larga de strategii in stabilirea denumirii marcilor prin combinarea marcii de fabricatie cu cele ale produselor sau prin stabilirea unor relatii intre marci in cadrul gamei sortimentale pe care o realizeaza ex. . Alba Lux 15.1998.04. Printre cele mai cunoscute marci de fabrica sunt considerate 22 .a doua perioada se caracterizeaza prin aparitia marcilor care descriu produsul (ex. 3. literatura de specialitate delimiteaza trei perioade: . Intreprinderea producatoare poate utiliza . dr.04. 84/15.marca de imprimanta.3Tipuri de marci Marcile se pot clasifica dupa mai multe criterii: • Dupa destinatie avem:-marci de fabricatie -marci de comert Marca de fabricatie este aplicata de producator pe produsele sale. pantofi (ex. fata de produsele respective (ex.apa minerala. 161/23. publicatain MO nr. 4.suc de fructe) -a treia perioada este reprezentata prin existenta marcilor simbolice capabile sa asigure coincidenta dintre marca utilizata si asteptarile clientului.: Murfatlar. Dacia – marca de masina. Oekter pentru praf de inghetata). motociclete (ex.: Guban). Frutti Fresh .:Papadopoulos pentru dulciuri.in acelas timp. 5 marca de calculator etc. Canon .). Pentium 2. in masura in care comercializeaza ea insasi produsele pe care le fabrica. Protectia marcilor si a indicatiilor geografice este asigurata pe teritoriul Romaniei de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.: Izvorul Minunilor .in prima perioada apar marcile patronimice : ce se caracterizeaza prin atribuirea propriilor nume de catre patron (ex.: marcile Ford. In evolutia utilizarii marcilor.marca de fabricatie si de comert. Pietroasa . Alba Lux 16 etc. 2.marci de vinuri.: Honda) etc. iar marca de comert este aplicata de intreprinderea care comercializeaza aceste produse. produse alimentare (ex.1998 a fost stabilit prin HG 833/1998.Alba Lux.aplicare al Legii nr.).

Kodac. Umsetzungund Steuerung. Quelle. Stuttgart. denumite si” produse albe”.o singura marca pentru toate produsele firmei:o asemenea varianta intalnim.:BMW.Toyota. Trident. 3 Ph. Meister.cum este cazul automabilelor realizate de fitma Volkswagen(VW-Golf. idee preluata ulterior si de alte mari intreprinderi comerciale.marcile:Coca-Cola. Dintre marcile de produs ale acesteia putem mentiona :Ariel.. Auflage. firma producatoare inregistrand o marca pentru fiecare din produsele sale. Vizir. Bliemel. ieea de a oferi consumatorilor produse fara marca(”Marque libre”). VW-Corrado etc). datorita performantelor aduse in sistemul de distributie a produselor. -marci structurate pe mai multe niveluri. 23 . Audi etc). Pepsi-Cola etc. de pilda. intre marcile comerciale si cele ale producatorilor. Planung.Mercedes-Benz.marcile de fabrica sunt mai raspandite decat cele de comert.Management.F. • Dupa obiectul lor avem:-marci de produse -marci de servicii In ceea ce priveste relatia dintre produs si marca. Kotler. pot fi puse in evidenta urmatoarele variante3: -marci individuale de produs. Dorati. iar din categoria celor de comert mentionam:Adidas.Sony. in cazul unui producator de automobile(de ex. sau sunt atasate produselor. O asemenea varianta a adoptat . Supermegezinele Carrefour din Franta au lansat .Romarta etc. 1995. Aldi.: marcile utilizate de spalatorii.vopsitorii etc). Schaffer Poeschel Verlag. Lenor.in anul 1976. prin combinarea marcii de fabrica cu marcile individuale de produs. ca de exemplu. Analyse.cu toate ca importanta celor din urma a crescut in ultimi ani . se poate vorbi chiar de o lupta pentru suprematie. Potrivit unor opinii. In pararel se remarca si o alta tendinta. firma Procter&Gamble.de exemplu. aceea a comercializarii unor ’’produse fara nume’’.Fiat(Fiat punto ) etc. Marketing. . 8. Marcile de serviciu sunt de doua categorii: -marci de servicii care se aplica pe produs. In prezent .Pampers etc. pentru a indica pe cel care a prestat serviciul in legatura cu aceste produse ( de ex. pag 692.

in functie de natura serviciului. reprezinta categoria obisnuita de marci. se stabileste. marcile sunt:-marci simple -marci compuse 24 . marca se aplica pe instrumentele folosite pentru prestatea serviciuli( de exemplu pe mijloacele de tramsport) . obligatia marcarii lor. servicii nelegate de anumite produse. de transport (Tarom). pot aplica marca lor pe produsele din dotare). de obicei din motive de interes general . care face obiectul principal al reglementarii in diferite legisletii. • In functie de titularul dreptului de marca distingem:-marci individuale -marci colective Marcile individuale apartin unor persoane determinate(fizice sau juridice).restaurantele.comercianti sau prestatori de servicii. • Din punct de vedere al naturii normelot care le reglementeaza marcile sunt : -marci functionale -marci obligatorii In principiu. sau pe un obiect care este rezultatul serviciului prestat( de exemplu: aplicarea marci pe biletele eliberate de agentiile de voiaj). dreptul de a decide aplicarea marcii apartine producatorului .. Ele sunt destinate pentru a deosebi produsele sau serviciile menbrilor acestor asoceatii de cele apartinamd altor persoane si pentru a geranta calitatea sau originea produselor sau servicilor respective.in majoritatea tarilor este obligatorie marcarea obiectelor executate din metale pretioase. comerciantului sau intreprinderii prestatoare de servicii. Exista unele servicii care folosesc marca indirect( de exemplu: hotelurile. • Dupa compozitia lor . In unele cazuri. In anumite cazuri . in diferite moduri. servicii de informare(agentiile de presa) etc. pentru unele produse.marci de servicii care indica .de asigurari (Asirom) . Marcile colective apartin unor asoceatii de producarori.marcile sunt facultative. De exemplu . Legatura dintre marca si servicii poate imbraca formele cele mai diferite. cum ar fi: servicile bancare(Bancorex).

Marcile compuse ( din doua sau mai multe elemente verbale sau figurative) , sunt fregvent folosite , pentru ca asocerea unei pluralitatii de semne permite sa se asigure mai usor carecterul distinctiv al marcii. • In functie de natura lor , deosebim :-marci verbale -marci figurative -marci sonore Mărcile verbale , numite în legislaţia şi doctrina franceză nominale (nominaux) , sunt formate din semne scrise şi constituie o mulţime de cuvinte ce pot fi pronunţate şi scrise. Mărcile figurative sunt reprezentate sub formă de desene, ornamente, simboluri, animale, păsări, combinaţii de culori etc. Legea ţării noastre nu ne indică expres, care sunt elementele figurative . Astfel, considerăm că pot constitui mărci toate semnele distinctive reprezentate grafic în plan sau în relief. Mărcile sonore sunt protejate numai de legislaţia unor ţări. Marca sonoră reprezintă un fragment muzical, o frază muzicală, sunetul produs de un animal care se asociază cu un anumit produs sau serviciu. Aceste mărci trebuie să fie clare, expresive şi caracteristice.Majoritatea legislaţiilor, la care s-a aliniat şi Legea Republicii Moldova, României, Rusiei, nu protejează mărcile sonore fapt ce se explică prin absenţa unei legături directe cu produsul şi de imposibilitatea realizării unui depozit material.Reprezentarea mărcilor sonore poate fi diferită. Un fragment sau o frază muzicală poate avea mai multe reprezentări distincte, una fiind semnalul perceput de organul auditiv sub forma unei melodii sau a altor sunete, a doua poate fi o reproducere grafică a acestui fragment realizat cu ajutorul notelor şi partiturilor muzicale şi nu în ultimul rând această reproducere poate consta într-o oscilogramă, care nu este altceva decât transpunerea electronică a sunetelor muzicale. Mărcile sonore sunt protejate în Franţa, Germania, Danemarca, Finlanda; la nivel regional: în Spania, pentru marca comunitară şi la Oficiul Benelux. 2.4Functile marcii

25

Marca este considerata, in prezent,un element fundamental al strategiei comerciale a inreprinderii, strategie bazata pe diferentierea pe care aceasta o introduce in oferta de produse si servicii. Fiind un mijloc de identificare a produselor unei anumite intreprinderi,marca ofera cumparatorului posibilitatea orientarii sale mai repede spre produsele verificate din punct de vedere al calitatii,apartinand producatorilor care si-au castigat o buna reputatie alaturi de functile considerate clasice – de identificare a produselor si servicilor si de garantare a unui nivel calitativ constant al acestora- in conditiile diferentierii tot mai accentuate a ofertei de marfuri,s-a afirmat si se accentueaza in continuare functia de concurenta a marcii.De la diferentierea produselor unei anumite intreprinderi,prin calitatea sau prezentarea s-a la o diferentiere a marcilor aceleasi intreprinderi , prin multiplicarea modelelor, tipurilor, culorilor etc. Un exemplu bine bine cunoscut este cel al marcilor de automobile. Aceeasi marca (Ford,Peugeot, Fiat , Volkswagan etc) reprezinta un numar din ce in ce mai mare de modele. Dinamismul accentuat al marcilor,sprijinit de publicitate, a determinat aparitia functiei de reclama a marcii. Marca reprezinta o componenta importanta in acea ’’aureola de marketing” care inconjoara produsul si care constituie adesea un element mai puternic chiar decat caracteristicile intrinseci4 Prin forta pe care o dobandeste, marca devine un element autonom al succesului comercial,un bun independent,cu o valoare proprie, utilizat de intreprindere in cadrul strategiilor sale promotionale. In cazul marcilor notorii,valoarea lor poate fi impresionanta, ca marca Coca-Cola de bauturi racoritoare este evaluata la 33,4 bilioana dolari SUA , marca de tigati Marlboro la 39 bilioane dolari SUA. Din avantajele pe care le prezinta marca produselor reiese ca marcile prezinta mai multe functii: -functia comerciala organizatia sau prestatorul de servicii va deveni cunoscut in randul consumatorilor prin marca,care se manifesta ca un simbol
4

C. Florescu., Strategii in conducerea activitatii intreprinderii, Editura Stiintifica si Enciclopedica ,Bucuresti, 1987,pag 231

26

vizual intregii activitati. Fiind un mijloc de individualizare a produselor unui anumit producător, marca permite consumatorului să-şi orienteze alegerea uşor şi rapid spre produsele verificate ce aparţin producătorilor care şi-au căpătat o bună reputaţie. În unele cazuri de produse noi marca ajunge să se identifice cu produsul în asemenea măsură, încât acesta este determinat prin marcă. Aşa se întâmplă când cumpărătorul cere într-un magazin de încălţăminte „adidaşi”. -functia de comunicare: marca are un efect publicitar ,utilizand diverse mijloace publicitare( afise, postere,pliante, reviste, videoclipuri publicitare la redio si tv) unde se cheltuiesc sume imense pentru produsele oferite spre valorificare. In acest mod se incearca creerea unui efect psihologic asupra cumparatorului si un mit in legetura cu o anumita marca . Funcţia de concurenţă şi de organizare a pieţei se transformă într-o funcţie de monopolizare a pieţei, sprijinită pe funcţia de reclamă. Multiplicitatea mărcilor aceleiaşi întreprinderi pentru acelaşi tip de produse („auto-concurenţă”) devine cu timpul o frână a producţiei. Funcţia de monopol a mărcii îşi exercită influenţa şi pe planul structurii cererii, care deseori se orientează spre produse inutile, neadoptate nevoilor reale. Astfel, marca ajunge să falsifice concurenţa. Tendinţele de monopolizare a pieţei e facilitată de dreptul titularului mărcii de a fixa preţul produsului, de a vinde altora marca pentru a fi amplasată pe diferite bunuri. -functia de diferentiere : marca indiferent de categoria careia ii apartine: de origanizatie,comerciala, de produs sau servicii, simpla sau complexa, figurativa sau sonora, individuala sau colectiva serveste la deosebirea produselor(servicilor) , aceasta fiind si funcţia de bază a mărcii . Acest aspect al funcţiei de diferenţiere transformă marca într-un instrument de atragere a clientelei. Marca devine un „reper” al produsului original căutat dobândind rolul de fixare a clientelei; de fidelitate a consumatorului vis-a-vis de un produs. În opinia lui Y. Eminescu funcţia de diferenţiere a mărcii are două aspecte: individualizarea produselor pe piaţă si protejarea producătorului de posibilitatea utilizării mărcii de concurenţii săi.Astfel ,marcile de produs contin unele caracteristici de calitate ce fac

27

diferentierea intre diferite produse ale aceleasi organizatii( de exemplu marcile de bauturi racoritoare Coca-Cola, Fanta,Sprite ale firmei Coca-Cola sunt diferite intre ele dar se deosebesc si de alte bauturi racoritoare ca American Cola,Frutti Fresh produse de firma European Drinks). - functia de garantare a calitatii marca este in postura de simbol al garantiei si al calitatii cu atat mai mult cu cat va desemna produse de varf ca realizare tehnologica.Potrivit funcţiei date marca trebuie să se folosească pentru produsele şi serviciile cu o calitate înaltă care este stabilă. Este important de menţionat, că funcţia de garantare a calităţii nu presupune că folosirea unei anumite mărci stă la baza garanţiei celei mai înalte calităţi a produselor/serviciilor marcate, dar determină faptul, că aceste produse sau servicii trebuie să aibă o calitate, care iniţial, prin acte precedente de consum, i-a format o reputaţie, la care producătorul însuşi trebuie să ţină mult. În anumite domenii, în special la articolele de modă şi parfumerie, unele mărci devin un simbol de calitate, în aşa măsură, încât îşi extind efectele dincolo de domeniul de origine, la obiectele cele mai diferite, cărora le imprimă prestigiul produsului de origine. Exemplul mărcii - Pierre Cardin, Chanel, Paco Rabanne, Hermes sau Yves Saint Laurent este relevant. O caracteristică a perioadei actuale este creşterea importanţei funcţiei de garanţie a calităţii. Important pentru antreprenorii şi comercianţii autohtoni este de a recunoaşte că marca imprimată pe produs reprezintă o carte de vizită a întreprinderii demonstrând o calitate deosebită. - functia de a indica originea sau provenienta produsului aceste marci se folosesc in special pentru produsele agroalimentare ca:branzeturi, cascavaluri, bauturi alcoolice, cafea etc. -functia de reclama ,prin rolul ei de a personaliza un produs sau serviciu ,prin combinatia de semne si culori, prin eleganta si distinctia pe care o poate conferi produsului, mai ales daca si-a capatat o anumita notorietate ,marca indeplineste prin ia insasi functia de reclama. De la mijlocul sec. XX o mare importanţă a căpătat funcţia de reclamă a mărcii, reclama devenind o ramură importantă a economiei ce deserveşte comerţul. Această funcţie a apărut prin detaşarea mărcii de produsul destinat individualizării şi s-a amplificat prin noile 28

stelele. fapt ce se datorează reclamei. Prin acest tip de reclamă consumatorii memorează cel mai bine produsele. Iniţial a fost utilizată reclama auditivă. O importanţădeosebită are alegerea formei. marca. care cerea mult timp pentru a fi realizată şi nu era binevenită.Acest tip de reclamă a apărut la sfârşitul sec. În acest caz informaţia trebuie să fie succintă şi de obicei ea conţine: reprezentarea produsului şi marca. afişe. luna. Un rol important a avut reclama scrisă. panouri. reviste. marca devine un element autonom al succesului comercial. În opinia lui Casper J. Valoarea acestui tip de reclamă depinde de măiestria pictorului. ţigări. locul amplasării reclamei. În opinia lui P. precum şi a pietonilor. aburi care atrag atenţia publicului îndemnându-i pe consumatori săprocure produse ce conţin asemenea mărci. televiziune în cadrul emisiunilor solicitate. dintr-un accesoriu al produsului devine un bun independent cu o valoare proprie. Brock. ca exemplu: soarele. Pe motivul insuficienţei de timp reclama este făcută pe afişe. apare ideea amplasării reclamei pe mijloace de transport. O importanţă deosebită în ultima perioadă a căpătat reclama efectuată la radio. panouri. Werkman cel mai bine se memorează mărcile care reprezintă cultura naţională şi au un sens cunoscut. deoarece anume aici se acordă o mare libertate fanteziei persoanei de a scoate în evidenţă marca. săgeata . Prin forţa de atracţie pe care o dobândeşte în acest fel. un ceainic electric de dimensiuni mari care produc anumite efecte: sunete. Din această cauză simbolurile culturii din Apus până acum sunt populare.F. La acest tip de reclamă se atribuie instalaţiile tridimensionale: un fier de călcat rufe. pe mijloace de transport. Reclama ca funcţie a mărcii este cunoscută din sec. Pentru reclama în ziare este important de a stabili tipul reclamei sub forma unui text sau reprezentare a produsului. Odată cu stabilirea activităţii economice furtunoase. fum. apoi a fost folosită reclama vizuală. XIX şi constituie o valoare deosebită deoarece atrage atenţia conductorilor mijloacelor de transport. 29 . XIX. „marca reprezintă legătura dintre consumator şi comerţ” . care se efectuează în: ziare. Astfel. care are menirea de a cuceri consumatorul.forme de publicitate.

controlul pieţei. Ecoeticheta reprezinta un sistem voluntar de acordare a etichetei ecologice care isi propune promovarea produselor cu un impact minim asupra maediului pe parcursul intregului lor ciclu de viata si care ofera consumatorilor informati precise . de asigurare şi ridicare a rentabilităţii producţiei. Consumatorii sunt deseori înşelaţi prin izvoarele de informare în care rolul mărcilor este exagerat. marca fiind un element de realizare comercială a produselor. a succesului în lupta de concurenţă pentru acapararea pieţei şi monopolizarea ei. -funcţia de protecţie a consumatorului.-funcţia de organizare a pieţei. produsele individualizate prin care îndeplinesc condiţiile de calitate care satisfac consumatorul. şi atunci ea apare ca un instrument de organizare a pieţei. Atunci când un produs. Ea are ca scop protejarea produselor expuse pe piaţă şi e folosită în lupta împotriva contrafacerilor şi concurenţei neloiale. ambalaj . marca capătă o anumită notorietate. această funcţie derivă din dreptul exclusiv al titularului mărcii. Cum functioneaza schema de ecoetichetare: 30 . Pentru consumator aceiaşi provenienţă implică o calitate constantă a produsului marcat. 2. fiind un mijloc practic de corelare a cererii cu oferta. Pe piaţă se vor impune şi vor supravieţui acele mărci. cu ajutorul mărcii. iar comercianţii vor pune pe piaţă acele bunuri pentru care există vânzare.5Marcarea ecologica(ecoeticheta) Ce este ecoeticheta : Este un simbol grafic si/sau un text descriptive aplicat pe produs .exacte si stabilite pe baza stintifica cu privire la impactul produselor lor asupra mediului. Prin mecanismul economiei de piaţă (cerere – ofertă) titularii mărcilor dobândesc beneficii considerabile. marca realizează o interacţiune între producţie şi consum. iar producătorul va căuta să obţină. apoi un grup de produse este comercializat cu succes vreme îndelungată pe diferite pieţe. intr-document informativ care insoteste produsul si care ofera informatii despre cel putin unul si cel mult trei tipuri de impact asupra mediului .

-este selectiva: eticheta ecologica este acordata numai acelor produse cu un impact minim asupra mediului. 31 .Ecoeticheta opereaza pe baza unor criterii. . incepand cu extractia materilor prime in perioada de pre-productie.Sunt protejate legal de un simbol sau logo. Logo-ul este de asemenea acceptat si in tari precum Norvegia.Schemele sunt voluntare. distributiei si depozitarea finala. comerciant sau furnizor de servicii care indeplineste criteriile pentru un grup de produse si care aplica pentru obtinerea etichetei ecologice poate vinde pe piata Uniunii Europene. O firma care doreste sa obtina o eticheta ecologica cerintele atunci I se acorda eticheta ecologica. de-a lungul productiei. -este transparenta: consumatorul final va recunoaste logu-ul floare ca reprezentand criteriile ce au fost stabilite in concordanta cu ghiduri tehnice si stiintifice cu participarea larga din partea organismelor independente si neutre. companiilor nu li se cere sa aplice pentru o anumita eticheta ecologica. Trasaturi comune a schemelor de ecoetichetare -Determinarea criteriilor ecologice pe baza analizei ciclului de viata a grupelor de produse . pe grupe de produse. . eticheta Natura pentru unul sau mai multe din produsele sale sa solicite unui organism component.Sunt dechise accesului la companiile din intreaga lume . Exista posibilitatea ca comerciantul. daca produsul indeplineste voluntara a schemei se traduce prin faptul ca nu creaza bariere comerciale.ci mai degraba se sprijina pe studii care analizeaza impactul produsului sau serviciului asupra mediului de-a lungul intregului ciclu de viata . producatorul de servicii sau produse sa decida daca aplica sau nu ecologica produsului sau serviciului prestat sau fabricat de acesta. Islanda. -este voluntara:schema nu este stabilita pe baza unor standarde ecologice pe care producatorii trebuie sa le respecte. . Principalele elemente ale schemei de eco-etichetare: -are o dimensiune europeana: un producator . -functioneaza printr-o abordare multicriteriala: criterile nu se bazeaza pe un singur parametru .

la sistemul de etichetare ecologica. daca este necesar adaptarea grupelor de produse si a criteriilor ecologice tinand cont de dezvoltarea tehnologica si pozitia pe piata.Eticheta ecologica este o marca a Uniunii Europene de recunoastere a produselor ecologice. pliante. Conditia de baza pentru procesul de acceptare a marcii este implementarea sistemului de management de mediu. O marca din aceeasi categorie. Se realizează pe baza unor scheme de etichetare adoptate de organizaţia de reglementare a statului (pentru România. Eticheta ecologica a UE este o schena unica de certificare pentru a ajuta consumatorii sa distinga produsele si serviciile verzi.Exista un ghid informativ despre ecoetichetare. producerea si utilizarea de produse care au un impact asupra mediului redus. o reprezinta cunoscutul „punct verde“ (prezent pe ambalaje sub sigla Der Grunepunkt). aceasta este Ministerul Agriculturii. semnificaţia acestora fiind aceea că produsul respectiv este unul din cele care generează cel mai mic impact negativ asupra mediului din grupul său de produse. iar procedura de obtinere este destul de complexa. Pădurilor.Schemele de etichetare au doua scopuri furnizeaza consumatorilor informatii de incredere referitoare la impactul produselor asupra mediului si promoveaza .001. Ecoetichetele pot fi folosite şi ca instrument de marketing. Principalele modalitati de promovare si mediatizare a etichetei ecologica in randul agentilor economici sint: • seminarii de informare – instruire referitoare la aplicarea etichetei ecologice in România.care nu afecteaza mediul. Pentru realizarea seminariilor sunt necesare: .sedintele de informare 32 . conform standardului ISO 14.-Nivelurile criteriilor de acordare sunt astfel stabilite pentru a incuraja dezvoltarea produselor si serviciilor ce au un impact minim asupra mediului. brosuri . revizuirea periodica. Apelor şi Mediului) şi permite o etichetare a produselor care au un impact redus asupra mediului şi sunt mai puţin dăunătoare mediului faţă de alte produse asemănătoare care fac parte din acelaşi grup de produse. eticheta nu se acorda produselo alimentare si produselot medicale.manuale. realizat cu finantare Phare Fondul Europa 2004.cursuri . care certifica posibilitatea de reciclare usoara.

suport electronic de instruire • publicarea si distribuirea gratuita a unor brosuri cu informatii despre etichetei ecologica. costurile solicitarii etichetei ecologice si posibilitatile de finantare pentru obtinerea etichetei ecologice. etapele necesare pentru obtinerea etichetei ecologice. • Crearea de website-uri este un mijloc de mediatizare care. brosuri care sa contina toate informatiile necesare agentilor economici.. la casele de marcat sau in cadrul raioanelor. Este recomandata crearea unui website care sa cuprinda informatii despre etichetei ecologica din Romania. etc pot fi oferite la intrarea in magazine.buletin informativ . • crearea de website-uri si promovarea lor in randul agentilor economici. avantajele etichetei ecologice. cadrul legislativ existent in Romania in domeniul acordarii etichetei ecologice. • Televiziunea este modalitatea cea mai buna pentru a atrage atentia. Mijloacele de mediatizare a etichetei ecologice identificate la nivelul consumatorului sunt: • Prezenta „pe mari suprafete”: promovarea etichetei ecologice in magazine. aceasta avand avantajul de a obtine. tinandu-se cont de faptul ca aceasta din urma va fi preluata de tara noastra dupa intrarea in Uniunea Europeana. incercarilor produselor in procesul de evaluare a performantelor acestora. prin audienta. desi nu este un mijloc de comunicare la scara larga.brosurile informative. brosuri informative. precum si prezentarea celor mai cunoscute etichete ecologice utilizate in Europa. prezentarea pe scurt a etichetei ecologice comunitare. s-a realizat in cadrul studiului efectuat de catre ICIM si cuprinde informatii privind: eticheta ecologica. supermarket-uri sau alte puncte de vanzare care detin produse etichetate. Brosura Eticheta ecologica„– brosura informativa pentru agentii economici”. Pliantele. o atentie asemanatoare cu 33 . cat si informatii despre etichetei ecologica comunitara. etc. ofera rezultate incontestabile. prin distribuirea de pliante. instituteleacreditate recomandate de autoritatea competenta pentru acordarea etichetei ecologice – Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor – pentru realizarea testelor.

• Anunturi publicate in principalele ziare si reviste care apar zilnic.cea existenta in timpul dialogului intre doua persoane fizice. • In Finlanda campania de promovare a etichetei ecologice se va desfasura prin intermediul posterelor si afiselor publice 34 . are avantajul sunetului si culorilor. prezentarea sistemului de acordare a etichetei ecologice in Romania. informatii utile: cum se poate recunoaste eticheta ecologica pe un produs. etc. persoane de contact. etc • Participarea ONG-urilor cu activitate in domeniul protectiei mediului la campania de sensibilizare a populatiei • Participarea scolilor la mediatizarea etichetei ecologice prin cursuri informative: concursuri cu premii. • Afisele insotite si de alte tipuri de comunicare. prezentari video. grupurile de produse pentru care se poate acorda eticheta ecologica. In plus. • Presa scrisa este o alta modalitate care poate fi utilizata pentru eticheta ecologica . motivele alegerii produselor care poarta eticheta ecologica. mai ales ca aceasta se adreseaza marelui public. reviste dar si in presa specializata. jocuri. Brosura denumita ‘’Eticheta ecologica ‘’. • In general. • Cehia va demara o importanta campanie de informare care se va desfasura pe parcursul a 3 ani. fise de prezentare a criteriilor de acordare a etichetei ecologice si amotivelor acordarii etichetelor ecologice pentru toate grupurile de produse vizate. Informatia poate aparea in ziare. simbol. Pentru anul 2005 au fost prevazute numeroase activitati de promovare a etichetei ecologice comunitare: • Franta va organiza manifestatii de promovare a etichetei ecologice pentru detergenti si hartie. website-uri. • Publicitatea la radio. iar pentru mediatizarea etichetei ecologice informarea este cel mai important aspect. presa scrisa ofera posibilitatea de a furniza mai multa informatie. forma etichetei ecologice.“Ghidul consumatorilor” cuprinde urmatoarele informatii: generalitati privind eticheta ecologica in Romania : definitie. alteinformatii. fiind astfel mult mai apta sa „atinga” consumatorii.

consumatorii vor deveni ce mai constienti de riscul pe care il reprezinta pentru sanatatea lor utilizarea de substante periculoase prezente inprodusele de consum curent. aparatele frigorifice. comparativ cu cele traditionale. computerele. lacuri si vopsele. o serie de avantaje. producatorul are posibilitatea de a viza piete care in alte conditii sunt inaccesibile si isi creeaza si o imagine buna atât in rândul angajatilor. detergentii. cât si al comunitatii locale si nationale. amelioratorii de sol si substraturi de cultura. incaltamintea. lipsa/reducerea riscului aparitiei unor reactii alergice la folosirea produsului si folosirea de materiale reciclabile pentru realizarea lui. In tarile europene. dar si calitatea produselor. Aceasta tendinta se observa in prezent in Italia le detergentii cu eticheta ecologica comunitara si in Franta pentru vopselele etichetate. • Olanda va organiza. lacurile si vopselele pentru interior. • In Italia. saltelele de pat. In plus. articole de incaltaminte. Printre acestea se numara consumul redus de energie. produse textile. produsele textile. Avantajele ecoetichetarii Ecoetichetarea aduce o serie de avantaje si pentru producator. grupurile de produse etichetate ecologic si care garanteaza absenta substantelor chimice toxice vor avea un mare succes. cu eticheta ecologica. lampile 35 . criteriile esentiale de acordare a etichetei ecologice se refera la reducerea potentialului agentilor de racire si de expandare de distrugere a stratului de ozon. • In Portugalia campania de promovare va pune accent pe sectorul turistic. Produsele care pot primi ecoeticheta Din grupele de produse pentru care se acorda eticheta ecologica fac parte masinile de spalat vase si cele de spalat rufe. in cadrul campaniei sale de promovare.Produsele care poarta eticheta ecologica prezinta. In plus. Astfel. saloane comerciale si „ceremonii de incurajare” pentru agentii economicip recum si o „Saptamana a florii”. firmele isi pot spori imaginea de marca.• Malta a organizat o importanta campanie de promovare a etichetei ecologice comunitare. campania de promovare se va desfasura prin ctivitati in magazine cu participarea comerciantilor si activitati de informare a conumatorilor.

5 ani. acesta va fi totusi o idee mai ecologic fiindca ar putea duce la reducerea consumului de electricitate. Un nou program care vizeaza reducerea inpactului asupra mediului este cel al detergentul compactat. Aceste criterii sunt definite in relatia cu unul sau mai multe aspecte de mediu ale grupurilor de prosuse in concordanta cu calitatea apei. protectia stratului de ozon. ecoetichetele de pe fiecare ambalaj vor diminua si aceasta problema pentru ca producatorul va fi nevoit sa scrie mai multe explicatii decât «biodegradabil». cu peste 5%. zgomot. 36 . iar cei care au poluat mediul va trebui sa plateasca pentru noxele pe care le emit in aer. prevenirea incalzirii globale. poluarea nu va fi oprita. reducerea deseurilor. poate sa ii mai dea câte o biciusca animalului neastâmparat. Desi detergentul compactat va polua apa la fel de mult ca si cel din prezent. conservarea solului. managementul resurselor naturale. iar pe Ghita il poate sacrifica si fara sa-l asomeze ca sa auda toti vecinii ca se taie porcul si nu o sa stea nici „un european“ sa masoare tuica si vinul din butoi sau câte grame de detergent a pus in masina de spalat. economisirea energiei. Usor sau greu de suportat. normele UE nu sperie olteanul de rând. revizuite in general intre 3 .Pentru a fi acordata eticheta ecologica . a distrugerii stratului de ozon si a toxicitatii umane. nu aruncat pe câmp. nontixicitatea mediului. Dupa aderare insa. calitatea aerului.electrice. oltenii va trebui sa invete ca gunoiul trebuie dus la groapa ecologica. care stie ca. Criterile pentru fiecare grup de produse sunt valabile o perioada de timp. atâta timp cât medicul veterinar nu-l vede. din punct de vedere al protectiei mediului. inscriptie care se gaseste pe unele ambalaje de detergenti. cunoscute ca criterii ecologice. „Cu toate ca. In plus. hârtia copiativa si cea grafica. produsele trebuie sa indeplineasca un numar de cerinte de mediu stricte. a acidifierii aerului. biodiversitate. acest nou tip de detergenti este mai bun.

de asemenea. Eticheta trebuie să fie ataşată 37 . Pe etichetă trebuie. instrucţiuni de folosire şi păstrare.1. încălţămintea pentru jucării şi încălţămintea la producerea căreia s-au folosit substanţe şi preparate chimice periculoase. unul dintre vânzători trebuie să ofere clientului explicaţii despre aceste simboluri. excepţie făcând încălţămintea second-hand (Conform HG 329/2001 sunt interzise importul. adresa producătorului. Un alt exemplu cu privire la acordarea etichetei ecologice este etichetarea încălţămintei:reglementările din acest domeniu se aplică tuturor produselor care sunt destinate să protejeze şi să acopere piciorul. dăunătoare sănătăţii şi interzise comercializării. ce intră în vigoare de la 1 ianuarie 2007). distribuirea gratuită a încălţămintei folosite (abrogată de HG nr.Fig. ţara de origine. fie prin exprimare în cuvinte. Acest lucru poate fi făcut fie prin folosirea unor pictograme (simboluri). încălţămintea de protecţie.822/2005. comercializarea. căptuşeală şi talpa încălţămintei. mărimea. Pictogramele trebuie să fie suficient de mari astfel încât să poată fi văzute şi înţelese. să se indice materialul principal din care este confecţionată partea de deasupra.3 Grupe de produse care pot primi eticheta ecologica. Dacă sunt utilizate pictogramele. Eticheta trebuie să conţină numele şi/sau firma producătorului.

38 . acolo unde este cazul. alte materiale. textile etc. a căptuşelii şi acoperişului de branţ şi.4 Identificarea fetei . Persoana care vinde cu amănuntul poate lua informaţii despre compoziţia materialului direct de la producător sau importator. de asemenea pantoful (ambi sau un singur pantof) trebuie sa aiba atasat simbolul sau o bucata de material din materialele sau materialul utilizat. a tălpii exterioare a pantofului. Persoana care vinde cu amănuntul are responsabilitatea de a se asigura că încălţămintea pe care o comercializează este etichetată corect şi în conformitate cu reglementările în vigoare şi. şi. respectiv. dar trebuie să apară. Materialele utilizate la confecţionarea încălţămintei pot fi piei cu faţa naturală.captuseli si a talpi la pantofi Producătorul sau importatorul este responsabil pentru asigurarea etichetărea încălţămintei şi pentru corectitudinea marcajelor. Pictogramele de mai jos ajută la identificarea feţei.la cel puţin unul din pantofii dintr-o pereche. şi pe pantof. piei cu faţa corectată. de asemenea. trebuie să furnizeze o notă explicativă pentru afişarea pictogramelor.respectiv. Fig. Poate fi pe ambalaj.

Fig. -garantarea rezistentei la miscare in timpul spalarii si uscarii.imbracaminte. 39 . asternuturi de pat. -utilizarea limitata a substantelor daunatoare mediului(in special asupra mediului acvatic. asupra sanatatii).5 Eticheta ecologica europeana pe grupuri de produse Criteriile generale pentru grupa de produse “produse textile. textile de interior”: -reducerea consumului de apa sau a poluarii aerului in procesul de productie a fibrelor.

cum ar fi: -companiile de marketing sa se bazeze pe utilizarea etichetei ecologice . De asemenea. bauturilor. medicamentelor si aparaturii medicale. Firmele din afara UE sunt interesate in special de posibile dezvoltari viitoare . Daca criterile sunt prelungite . udare. cancerigene si nici bunurilor fabricate prin procedee daunatoare pentru om sau pentru mediu si/sau care pot dauna consumatorului in conditii normale de utilizare. 40 . -reduceri de TVA pentru produsele ecoetichetate Produsele care nu pot primi ecoeticheta Eticheta ecologica nu se acorda produselor alimentare. eticheta ecologica nu poate fi acordata substantelor si preparatelor clasificate ca fiind toxice. frecare la uscare si expunerea la soare. spalare. -boicotarea de catre organizatile de protectie a consumatorilor a produselor care nu au o eticheta ecologica. in situatia in care trebuie reinoite contractele.-garantarea rezistentei culorilor la transpiratie. eicheta ecologica poate fi utilizata de la data acordarii pana la sfarsitul perioadei de valabilitate a criteriului. Criterile de acordare a etichetei ecologice pentru un grup de produse sunt valabile o perioada de 3-5 ani in conformitate cu Decizia Comisiei pentru un grup relevant de produse. daunatoare mediului. Criterile ecologice sunt revazute inainte de expirare si pot fi revizuite. atat timp cat criterile raman valide. automat si contractul este reinoit. Producatorii din tarile in curs de dezvoltare critica schemele de ecoetichetare din UE pe motiv ca pot sa reduca sansele de acces pe piata.

6 Eticheta ecologica comunitara /tara 10 martie 2005 Tara/nr.Fig. Etichete ecologice atribiute –total 235 Capitolul 3 41 .

Hotarari guvernamentale cu privire la marcarea ecologica : Acesta hotarare este aplicabila la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana privind sistenul revizuit de acordare a etichetei ecologice: Art. Art.4 42 . nu doar de fabricant. Astfel.2 Prezenta hotarare stabileste procedura pentru acordarea etichetei ecologice.Cadrul legislativ siinstitutional privind marcarea si protectia marfurilor in Romania si Uniunea Europeana Aderarea României la Uniunea Europeana impune o serie de standarde privind protectia mediului. aceasta stabilind criteriile de acordare atfel consumatorii vor fi siguri ca un produs care are aceasta eticheta raspunde criteriilor ecologice si de performanta definite conform legislatiei in vigoare si este in permanenta controlat. denumit in continuare Regulament. Art.1: Romania va aplica de la data aderarii in Uniunea Europeana Regulamentul Consiliului nr. Pentru fiecare grup de produse pentru care se acorda eticheta exista o legislatie specifica.3 Scopul introducerii etichetei ecologice a produselor este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului. dar si de autoritatea competenta. publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr L 237/1 din 21 septembrie 2000. Art. una dintre masurile pe care tara noastra a trebuit sa le adopte se refera la stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice in România exista un cadru legislativ specific privind stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice si a conditiilor de utilizare a acestora. pe parcursul intregului lor ciclu de viata . 1980/2000/CEE privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare. in comparatie cu alte produse apartinand aceluias grup de produse.

Atr. Art.pe langa Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor s-a infintat Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice . importa . comercializeaza produse cu impact redus asupra mediului. -eticheta ecologica: un simbol grafic si/sau un scurt text descriptiv aplicat pe produs. distribuirea. 6 Procedura de acordare a etichetei ecologice se aplica fara a aduce atingere cerintelor de protectie a mediului sau a altor cerintelor in conformitate cu legislatia in viguare aplicabile in diferite faze ale ciclului de viata a produsului . cu rol in luarea decizilor privind acordarea etichetelor ecologice. Art. intr-o bronsura sau in alt document informativ care insoteste produsul si care ofera informatii despre reducerea a cel putin unul si cel mult trei tipuri de impact asupra mediului. urmatorii termeni se definesc astfel: -operator economic: orice persoana fizica sau juridica ce produce. 7 Autoritatea competenta pentru acordarea etichetei ecologice este Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor. un reprezentatnt al 43 . -produs: bunuri si/sau servicile. 8 .5 Eticheta ecologica se acorda la cerere. ambalaj. .In sensul prezentei hotarari. -consumator: persoana fizica sau juridica ce cumpara. -ciclul de viata al unui produs: alegerea materilor prime. -grup de produse:bunuri si/sau servicile care se folosesc in scopuri similare si care sunt echivalente in ceea de priveste utilizarea si perceperea lor de catre consumator. fabricarea.Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice este formata din 3 reprezentanti ai Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor . dupa caz. inclusiv conceperea si proectarea. Art. organ consultativ .dobandeste. consumul si utilizarea pana la eliminarea/distrugerea acestuia dupa folosire. utilizeaza sau consuma produse.

10 . 11 .in cazul in care aceste modificari afecteaza respectarea criterilor pe baza carora s-a acordat eticheta ecologica. . 12 -Autoritatea competentă consultă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor pentru a evalua gradul de eficienţă cu care eticheta ecologică. 9 Solicitarile pentru acordarea etichetei ecologice pentru produsele introduse pe piata se inainteaza autoritatii competente de catre operatorii economici – producatori . 3 reprezentanti ai instituiilor de cercetare . numiti prin ordin ai Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor in termen de 6 luni de la data publicarii prezentei hotarari pe baza nominalizarilor primite de la ministarele . . Art. prestatori de servicii sau comercianti. chiar daca aceste modificari nu afecteaza respectarea criteriilor pe baza carora s-a acordat eticheta ecologica. un reprezentat al Autoritatii Nationale pentru protectia Consumatoriilor. Art. 44 . un reprezentant al cadrelor Universitare. .autoritatea competenta primeste solicitarea si decide asupra acordarii etichetei ecologice pe baza rezultatelor procesului de de evaluare a performantelor produsului.institutiile si organizatiile nonguvernamentale implicate. importatori. 3 reprezentanti ai oraganizatiilor nonguvernamentale .Regulamentul de oraganizare si functionare al Comisiei Nationale penrtu Acordarea Etichetei Ecologice va fi eliberat de catre membri acesteia si va fi aprobat prin ordin al Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor in termen de 3 luni de la data infintarii comisiei. 2 reprezentanti ai patronatelor .solicitantul raspunde pentru exactitatea si corectitudinea datelor si informatiilor furnizate autoritariilor competente.autoritatea competenta trebuie sa informeze in cazul modificarii caracteristicilor produsului. Art.participarea in cadrul sedintelor reprezinta sarcina de serviciu si nu este remunerata. Art. un reprezentant al Garzii Nationale de Mediu.\ .Ministrului Industriei si Comertului.

b) şi d). sau de Garda Naţională de Mediu.După acordarea dreptului de utilizare a etichetei ecologice autoritatea competentă încheie cu solicitantul un contract privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice.000 lei. răspunde nevoilor de informare ale consumatorilor.Constituie contravenţii săvârşirea următoarelor fapte5: a) nerespectarea de către operatorul economic a contractului privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice.Sumele încasate pentru acordarea etichetei ecologice prin aplicarea taxelor se fac venit la Fondul de Mediu. . 14 -Fiecare solicitare pentru acordarea etichetei ecologice unui produs este supusă plăţii unei sume ce reprezintă taxa pentru procesarea solicitării respective.Regimul taxelor pentru solicitarea acordării etichetei ecologice şi a taxelor anuale este prevăzut în anexa nr. 45 . 5 Contravenţiile prevăzute in cadrul acestui aliniat se sancţionează cu amendă de la 5. b) introducerea pe piaţă a produselor care poartă eticheta ecologică fără să fi fost acordat dreptul de a purta această etichetă. 2 Art. pentru prevederile aliniatului lit. -Pe baza acestei evaluări autoritatea competentă propune modificările corespunzătoare cu privire la informaţiile care urmează să fie incluse în etichet ecologica. încheiat cu autoritatea competentă. e) şi f).000 lei la 100. . Art. a). pentru prevederile aliniatului lit. 13 .1. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de personalul împuternicit de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Art. c) refuzul operatorului economic de a prezenta contractul referitor la condiţiile de utilizare a etichetei ecologice la cererea organului de control. -Contractul-cadru privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice este prevăzut în anexa nr.prin datele prevăzute de aceasta. 15 . c).

17 La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. (numele complet al ministrului mediului şi gospodăririi apelor). aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr..189/28 februarie 2002 .... având sediul înregistrat în România . sediul social........ (adresa completă)........ Art. cod unic de înregistrare……….. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.. Partea I..... 26 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr... 12... 166 din 8 martie 2002..deschis la ……………. (numele complet al beneficiarului).... denumit în continuare beneficiarul.... publicată în Monitorul Oficial al României. 1980/2000/CEE privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare ... de la data aderării... cu modificările şi completările ulterioare..... ...... Art... reprezentat de către . în calitate de Autoritate Competentă.. Bd Libertăţii nr.... nr. 180/2002.d) publicitatea falsă sau înşelătoare ori utilizarea oricărei etichete care poate fi confundată cu eticheta ecologică... cu sediul în municipiul Bucureşti.... sectorul 5... reprezentat de 46 . e) prezentarea de către operatorul economic de date inexacte privind rezultatele procesului de evaluare a performanţelor produsului. Prezenta hotărâre creează cadrul juridic necesar aplicării directe. f) introducerea pe eticheta ecologică a altor menţiuni decât a celor prevăzute în prezentul Regulament.. CONTRACT CADRU referitor la condiţiile de utilizare a etichetei ecologice Prezentul contract se semnează între: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.... Art.... cont bancar nr…………….. 16 Dispoziţiile referitoare la contravenţiile prevăzute la art.... şi . L 237/1 din 21 septembrie 2000.. a Regulamentului Consiliului nr.... 18 Prezenta hotărâre intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.. publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.......

pe durata prezentului contract.. Anexa care conţine specificaţiile trebuie modificată în consecinţă. să informeze Autoritatea Competentă asupra acestor modificări printr-o scrisoare recomandată.. 47 .. tuturor condiţiilor de utilizare şi dispoziţiilor care figurează în prezentul contract. Contractul poate fi extins la o gamă de produse mai vastă decât cea prevăzută iniţial pe baza acordului Autorităţii Competente.4... Art.. în calitate de (producător/importator... Autoritatea Competentă poate verifica dacă aceste condiţii sunt îndeplinite. cu condiţia ca produsele adăugate gamei să aparţină aceleiaşi categorii de produse şi ca acestea să corespundă criteriilor aplicabile acestei categorii. Nici o nouă cerere nu trebuie să fie introdusă pentru modificarea caracteristicilor produselor care nu au influenţă din punct de vedere al conformităţii cu criteriile. Autoritatea Competentă acordă beneficiarului dreptul de a utiliza eticheta ecologică pentru produsele care corespund descrierii ce figurează în specificaţiile produselor.. Autoritatea Competentă poate efectua verificările considerate oportune. 1.. 1. Eticheta ecologică trebuie să fie utilizată numai sub forma şi în culoarea prevăzute în specificaţiile privind eticheta ecologică furnizate de către Autoritatea Competentă şi anexate prezentului contract şi trebuie să fie vizibilă..(numele complet al reprezentantului). cu toate acestea.. (referinţă completă) şi anexate prezentului contract. şi conforme criteriilor privind categoriile de produse corespunzătoare aplicabile pentru perioada …...... precum şi criteriilor aferente categoriei de produse şi specificaţiilor privind eticheta ecologică. 1.2.3.. Dreptul de utilizare a etichetei ecologice nu se poate extinde şi asupra utilizării etichetei ecologice în calitate de componentă a denumirii comerciale a produsului vizat...1.. publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene din …. comerciant). anexate. 1 Drepturi si obligatii: 1.. Beneficiarul trebuie... adoptate de către Comisia Comunităţilor Europene la …...către ..... (data). care figurează în anexele prezentului contract şi care sunt în vigoare pe perioada avută în vedere.. prestator de servicii. Beneficiarul trebuie să se asigure că produsul căruia trebuie să i se acorde eticheta rămâne conform.

2. 2 Publicitatea: 2. Participarea la sistemul etichetării ecologice se face fără a se aduce atingere cerinţelor de mediu sau reglementărilor impuse de dreptul comunitar sau intern care se aplică diferitelor stadii ale duratei de utilizare a unui bun şi.1.5. în special în domeniul publicităţii. Beneficiarul trebuie să evite orice publicitate eronată sau înşelătoare. pot proceda la orice verificări necesare pentru a controla dacă beneficiarul continuă să respecte criteriile aferente categoriei de produse şi condiţiile de utilizare. în sensul alin. 3 Controlul calitatii: 3. În temeiul prezentului contract. după caz. 3. 2. 1 şi în anexa prezentului contract. Autoritatea Competentă. pot. precum şi dispoziţiile prezentului contract.2. inclusiv autorităţile publice abilitatenu pot divulga şi nici utiliza în alte scopuri decât în cele referitoare la prezentul 48 . în orice moment rezonabil şi fără preaviz. iar beneficiarul este obligat să i le furnizeze. orice invocare sau utilizare a oricărei etichete sau mărci aplicate.1.1. a unui serviciu. beneficiarul este răspunzător de utilizarea etichetei ecologice în ceea ce priveşte produsul. inclusiv autorităţile publice abilitate în acest scop. În acest scop. Autoritatea Competentă poate solicita toate documentele relevante pentru a dovedi că aceste condiţii sunt respectate. Autoritatea Competentă. în special art. Art. 1980/2000. Beneficarul suportă cheltuielile pentru controlul conformităţii până la o sumă rezonabilă.2. să solicite accesul în sediile beneficiarilor sau în orice parte a acestora din urmă. efectuate de către Autoritatea Competentă conform dispoziţiilor prezentului articol. Art. Art.1.3. 3. 7. În plus. 4 Confidentialitatea: 4. care poate crea confuzii cu eticheta ecologică sau poate dăuna integrităţii sale. (1) din prezentul articol.3. Cu excepţia cazurilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. inclusiv autorităţile publice abilitate în acest scop. Beneficiarul se angajază să folosească eticheta ecologică numai în ceea ce priveşte produsul menţionat la art. Autoritatea Competentă. iar beneficiarul este obligat să îi asigure acest acces.

Autoritatea Competentă. Beneficiarul nu poate include eticheta ecologică în nici o garanţie de calitate sau conformitate a produsului menţionat la art. Art. 9. Autoritatea Competentă. 6 Limitele responsabilitatii si despagubirea: 6. 1. Art. Dacă Autoritatea Competentă consideră că beneficiarul a încălcat una dintre condiţiile de utilizare sau dintre dispoziţiile prezentului contract. iar Autoritatea Competentă nu este informată despre aceasta.3. 6. pentru a-lîmpiedica să continue să utilizeze această etichetă.2. nu pot fi făcute responsabile de pierderile sau daunele eventuale suferite de către beneficiar din cauza acordării sau utilizării etichetei ecologice. 5 Suspendarea si retragerea: 5.1. Autoritatea Competentă ia toate măsurile rezonabile pentru a proteja documentele care îi sunt încredinţate împotriva falsificării şi deturnărilor. La sfârşitul acestei perioade. În plus. de exemplu în ceea ce priveşte publicitatea. 5.1. 49 .2.1.2. inclusiv autorităţile publice abilitate. Autoritatea Competentă ia toate măsurile raţionale pentru a proteja documentele care îi sunt încredinţate împotriva distrugerii materiale pe durata unei perioade de cel puţin trei ani socotiţi de la data expirării prezentului contract.inclusiv măsurile prevăzute la art.1 – 3. 4. inclusiv autorităţile publice abilitate. Autoritatea Competentă poate distruge documentele. acesta trebuie să informeze Autoritatea Competentă în această privinţă şi să se abţină de la utilizarea etichetei ecologice până când aceste condiţii de utilizare sau dispoziţii nu sunt respectate.3. 3 din prezentul contract 4. Dacă beneficiarul îşi dă seama că nu îndeplineşte condiţiile de utilizare sau că nu respectă dispoziţiile art. nu pot fi făcute responsabile de pierderile sau daunele eventuale suferite de către un terţ din cauza acordării sau utilizării etichetei ecologice. 6. Autoritatea Competentă are dreptul să suspende sau să retragă autorizaţia de utilizare a etichetei ecologice eliberată beneficiarului şi să ia măsurile necesare.contract informaţiile de care ei au avut cunoştinţă în cursul evaluării unui produs în vederea acordării etichetei ecologice sau în cursul controlului de conformitate efectuat conform dispoziţiilor art.

1.2. Art. Utilizarea etichetei ecologice este condiţionată de plata tuturor redevenţelor corespunzătoare în timp util.1. (data şi referinţele complete) şi anexate prezentului contract. 9. la prima dintre cele două scadenţe. nici o restituire. fie de către Autoritatea Competentă. fără a aduce 50 . inclusiv autorităţile publice abilitate trebuie să le sufere din cauza utilizării cu bună credinţă de către Autoritatea Competentă a informaţiilor sau documentaţiei furnizate de către titular.4. totală sau parţială. daune sau răspunderi pe care Autoritatea Competentă.2.1 nu trebuie să aducă atingere drepturilor sau obligaţiilor Autorităţii Competente incluse la art. Art. furnizate de către Autoritatea Competentă la …. 8.2. 5. inclusiv în caz de reclamaţie prezentată de către un terţ. Autoritatea Competentă poate informa beneficiarul despre toate reclamaţiile formulate împotriva produsului căruia îi este acordată eticheta ecologică şi poate cere beneficiarul să le răspundă. prezentul contract se aplică începând cu data semnării sale până la (…) sau până la data expirării criteriilor pentru categoria de produse. 8. În cazul nerespectării de către beneficiar a uneia dintre condiţiile de utilizare sau dispoziţiile prezentului contract în sensul pct.1.4.3 şi 9. Orice răspuns oferit de către beneficiar în temeiul unei cereri redactate în conformitate cu pct. Beneficiarul se angajează să plătească Autorităţii Competente una sau mai multe redevenţe pentru utilizarea etichetei ecologice pe produsul vizat la punctul 1. Autoritatea Competentă poate considera această infracţiune ca dându-i dreptul. 9.6. 7 Redeventile: 7. 8 Reclamatiie 8. a redevenţelor nu va fi acordată beneficiarului. Autoritatea Competentă poate să nu dezvăluie beneficiarului identitatea reclamantului.. 9 Durata contractului si legile aplicabile: 9. Art.2. 3 şi 5. Cu excepţia cazurilor prevăzute la punctele 9. Beneficiarul despăgubeşte Autoritatea Competentă. conform regulilor referitoare la redevenţe în vigoare la semnarea contractului. fie de către beneficiar. 7.2. Dacă contractul este suspendat sau reziliat înainte de expirarea sa.1 pentru perioada de utilizare fixată în prezentul contract. în caz de pierderi.

5. perioadă care va fi hotărâtă de către Autoritatea Competentă.5.specificaţiile produsului. 1980/2000 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iulie 2000 privind elaborarea unui sistem comunitar revizuit de acordare a etichetei ecologice . prin scrisoare recomandată adresată beneficiarului. cu cel puţin trei luni înainte. având data care figurează la pct. până la şase luni după expirarea contractului pe stocurile fabricate înainte de data expirării. Dacă validitatea criteriilor privind categoria de produse menţionate la pct.2. care sunt deţinute de către beneficiar sau de către alţi agenţi. 1.un exemplar al Regulamentului (CE) nr. Următoarele anexe fac parte integrantă din prezentul contract: . Această ultimă dispoziţie nu se aplică în cazul în care contractul a fost reziliat din motivele prevăzute la pct. 9. 9. 9. respectând un preaviz de trei luni. 51 .atingere dispoziţiilor pct. prin scrisoare recomandată adresată Autorităţii Competente. Beneficiarul poate pune capăt contractului. locurile de fabricare şi/sau numerele de înregistrare ale licenţei etichetei ecologice.4. beneficiarul nu mai poate utiliza eticheta ecologică pentru produsul indicat la pct. Eticheta ecologică poate fi afişată.1. În lipsa unei reglementări prin bună înţelegere. litigiile dintre Autoritatea Competentă şi beneficiar sau reclamaţiile formulate de către una dintre părţi împotriva alteia în cadrul prezentului contract sunt supuse legislaţiei în vigoare în statul membru sau în regiunea unde îşi are sediul Autoritatea Competentă şi jurisdicţiei tribunalelor statului membru sau regiunii în care se găseşte Autoritatea Competentă.3. La expirarea prezentului contract. Autoritatea Competentă informează beneficiarul. 1.1 şi în anexa prezentului contract pentru etichetare şi nici în scopuri publicitare. cuprinzând cel puţin menţiunea detaliată a numelor şi/sau a numerelor de referinţă interne ale fabricantului. 9. de a înceta contractul. 9.6. că contractul este în mod automat reînnoit pentru durata de validitate a criteriilor referitoare la categoria de produse.1 este prelungită fără modificări pentru o perioadă dată şi dacă Autoritatea Competentă nu a dat niciun aviz scris de reziliere cu cel puţin trei luni înainte de expirarea validităţii criteriilor referitoare la categoria de produse şi a prezentului contract. 9.2. cu toate acestea.

la data de ....in colaborare cu FEA. ...Redactat în ... la data de . pe intregul sau ciclu de viata... Produsul respectiv este in prealabil examinat si evaluat de catre Institutul pentru securitatea produsului si marcarea (Institute for Product Safety and Labelling-RAL) ........ Autoritatea competentă..... 52 ...... cu negru pe fond alb...inca din anul 1978.....denumit ’’Blue Angel’’... Acest sistem este patronat de Agentia Federala a Mediului(German Federal Environment Agency -FEA).... a fost introdus in Germania ........... realizate de Organizatia consumatorilor pentru testarea calitatii(Consumer Quality Test Organization).. inclusiv ale procesului de fabricatie. 3... fiind supus si unei testari independente ..... (privind criteriile referitoare la categoria de produse)...specificaţiile etichetei ecologice.....un exemplar al Hotărârii Guvernului nr…. Produsul trebuie ..... Cu prilejul acestei analize sa iau in considerare implicatiile posibile ale produsului asupra mediului........... in acelas timp..... astfel incat sa poata fi inscris in catalogul ’’Blue Angel’’ si sa poata obtine marca de produs ecologic.. Beneficiar Reprezentant .... Semnătura legalizată......... sau cu alb pe fond negru: Redactat în ....... indicând în mod expres că eticheta trebuie să fie imprimată în două culori (verde pantone 347 şi albastru pantone 279).1 Sistemul national de marcare ecologica produselor Primul sistem de marcare ecologica a produselor . sa corespunda cerintelor privind indeplinirea functilor sale de baza in utilizarea si cerintelor de securitate..ca raspuns la intensificarea preocuparilor ecologice ale consumatorilor ...... stampila beneficiarului.Semnătura legalizată... Reprezentant ........... Ştampila autorităţii competente ....... care decide daca un produs indeplineste conditiile de performanta ecologica stabilite ...

fiind insotita de prezentarea motivelor pentru care produsul este considerat compatibil cu mediul inconjurator. produse chimice de uz casnic.7 Marca ecologica “Blue Angal” Germania Decizia finala este luata de juriul pentru marcare ecologica (Environmental Label Jury) din cadrul FEA. 53 . pe baza unui contract de trei ani. in Germania a fost introdusa si o marca ecologica pentru ambalaje “Der Grune Punkt” . produse care nu contin clorofluocarboni . Toate ambalajele destinate colectarii prin acest sistem sunt prevazute cu marca “Der Grune Punkt”. infintat in anul 1990. decide care este . sistemul are ca scop finantarea si gestionarea colectarii si reciclarii ambalajelor.apoi. acumulatori auto. incheiat cu RAL. Pana in prezent . de o serie de tari printre care Danemarca.in cadrul asa numitului “Duales System”. Marcarea respectiva este reprezentata pe eticheta produsului . data publicitatii. in conditiile achitarii unor taxe anuale relativ scazute.au fost stabilite criterii de performanta ecologica pentru circa 3600 de produse . printre care : produse realizate din materiale reciclate. Intreprinderile solicitante obtin dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic. Sistemul german de marcare ecologica a produselor a fost preluat .Olanda. ulterior.Franta si Marea Britanie. impreuna cu RAL.grupate in 64 de categorii. cu integrarea consumatorului in procedura de colectare stabilita de industrie. produse peliculogene cu efect poluant scazut etc.Fig.

luand in considerare intregul ciclu de viata al produsullui . materiale de constructii din celuloza reciclata si ulei lubrifiant reciclat.pentru a fi acceptate in cadrul sistemului de colectare “Duales System”. In prezent .ceea ce inseamna ca ambalajele respective trebuie sa fie reciclabile sau corespunzatoare pentru incinerare. au fost luate in considerare trei catrgorii de produse si anume produse obtinute din materiale plastice reciclate.precum si opiniile consumatorilor referitoare la produsul respectiv. Intr-o prima etapa. In anul 1988 a fost introdus un sistem de marcare ecologica a produselor in Canada . 54 .exista stabilite criterii de performanta ecologica pentru 18 caregorii de produse.Fig. dreptul de aplicare a marcii ecologice se acorda pe baza unor criterii foarte strictre .9 Marca ecologica”Environmental Choice Canada” Prin acest sisten.denumit “Environmental Choise”.8 Marca ecologica”Der Grune Punkt” Se prevede ca .ambalajele din impact sa fie prevazute obligatoriu cu marca “Der GrtinePunkt”. Fig.

in anul 1989. din cadrul Agentiei Mediului(Environment Agency of Japon) Fig.in domenii specifice.au fost luate in considerare unele produse de uz casnic. un organism independent.ambalajele tip aerosol etc. in conditiile achitarii taxelor corespunzatoare.Intreprinderile solicitante suporta cheltuielile pentru testarea produselor in cauza si o taxa pentru dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic. 55 . de testarea acceptabilitatii ecologice a produselor. Coordonarea acestui sistem de marcare ecologica este asigurata de Consiliul pentru problemele mediului inonjurator (Environmental Choise Board).10 Marcarea ecologica “Eco-Mark Japonia” Dreptul de aplicare a marcii ecologice “Eco-Mark” se acorda intreprinderilor . Tot in anul 1989 a fost stabilit un sistem de marcare ecologica a produselor . constituit de Ministrul Federal al Mediului (Federal Minister of the Environment). coordonat de Oficiul Eco-Mark. In Japonia a fost introdus un sistem de marcare ecologica a produselor . printre care cele obtinute din materiale plastice reciclabile . Acest Consiliu a mandatat Asoceatia Canadiana de Standardizare (CSA) sa se ocupe .comun pentru toate tarile europene nordice (Norvegia.Suedia. In prima etapa .Finlanda si Islanda) sistem coordonat de un Consiliu(Nordic Council).pe baza unui contract pe doi ani. pana in prezent au fost stabilite criterii de performanta ecologica pentru 22 de categorii de produse (circa 400 de produse).

a fost introdus.pe baza unui contract incheiat pe trei ani. In Marea Britanie. de asemenea.Intr-un recent raport al “Enveronmentul Data Service ” din Marea Britanie . denumit Consiliul Marii Britanii pentru ecomarcarea (UK Eco-labelling Board). in anul 1991. de natura s-o determine sa realizeze cat mai multe produse “curate ”. asemanator sistemului german “Blue Angel”. Se considera ca acest sistem se bazeaza pe cele mai avansate tehnice de analiza a ciclului de viata a produselor.2Preocupari introducerea produselor 56 unui in sistem Uniunea unitar Europeana privind a de marcare ecologica .se apreciaza ca marca de produs ecologic stimuleaza constiinta ecologica a consumatorului si exercita asupra industriei o presiune considerabila. autorizatia obtinuta fiind recunoscuta si in celelalte tari.Fig.11 Marcarea ecologica in Tarile Nordice Decizia privind acordarea dreptului de aplicare a marcii ecologice se ia la nivel national. prin echipa de experti constituite in acest scop. introducerea unui sistem de marcare ecologica .asiguransuse o supraveghere foarte stricta a respectarii conditiilor. guvernul a hotarat. un sistem de marcare ecologica a produselor. 3.Pentru operationalizarea sistemului s-a hotarat constituirea unui consiliu al expertilor. In Franta . nepoluate. In acest scop a fost infiintat Grupul National Consultativ pentru marcarea ecologica (National Advisory Group on Environmental Labelling-NAGEL) .pentru bunurile de consum. Dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic se acorda intreprinderilor solicitante .

comertului. Prin acest sistem se urmareste promovarea produselor care au un impact ambiental mai redus . dreptul de aplicare a marcii fiind acordat de un comitet national . Produsele in cauza trebuie sa fie conforme reglementarilor din UE referitoare la productia vietii. poluarea si degradarea solului.In procesul stabilirii criteriilor ecologice. contaminarea apei si a aerului . sunt implicate comitetele nationale de atribuire a marcii de produs ecologic . Criteriile de performanta ecologica . specifice diferitelor categorii de prdsuse. aplicabile sunt specifice fiecarei categorii de produse.nivelul zgomotelor . 880 a Consiliului UE din 23 martie 1992 . mai mult sau mai putin compatibile din punct de vedere al criteriilor care au stat la baza lor .In conditiile proliferarii unor sisteme nationale de marca ecologica a produselor. In fiecare din aceste etape se recomanda sa fie luate in considerare urmatoarele aspecte ecologice : impactul ambiental al deseurilor rezultate .Sistemul este aplicabil tuturor produselor . forumul consultiv de la Bruxelles. in etapa post–utilizarii. consumul de energie si de resurse naturale . care regrupeaza reprezentanti ai industriei. Analiza include si impactul ambalajului asupra mediului. a devenit necesara elaborarea unui cadru legislative armonizat si in acest domeniu. in etapele mentionate. sanatatii si la protectia mediului inconjurator.Sistemul comunitar de marca ecologica este conceput ca un sistem voluntar . privind caracteristicile ecologice ale produselor care se comercializeaza pe piata comunitara. din etapa conceptiei-proiectarii . fiind stabilite pe baza analizei intregului ciclu de viata. De asemenea . care introduce un sistem comunitar de marca ecologica. inclusiv celor importate in UE din tarile terte.efectul asupra ecosistemelor. pana la reintegrarea in natura sau valorificarea lor . se are in vedere asigurarea unei informari corecte a consumatorului din tarile member ale UE .Un prim pas s-a facut prin Reglementarea ( CEE) nr. desemnt in acest scop . organizatiilor ecologice un comitet de 57 . in fiecare din tarile UE. pe intregul lor ciclu de viata.

sunt examinate si se decide care criterii ecologice trebuie definite si aplicate. produsele prezentate de organismele nationale competente. In UE s-au adoptat marci ecologice si pentru produse si ambalaje reciclabile. specifice fiecarei grupe de produse. Fig.astfel. se face de catre conitetele nationale de atribuire a marcii. pentru cele reciclabile se pun marcile din figura nr. format din specialisti din fiecare tara membra in UE. 13 in cazul ca produsul sau ambalajul contine hartie sau carton reciclat utilizat. organizatiilor ecologice si de un comitet de reglementare.In cadrul acestui proces.reglementare. 58 . forumul consultativ de la Bruxelles care cuprinde reprezentanti ai industriei. Criteriile sunt traduse in termini tehnici de organismul national competent si sunt adoptate de Comitetul de reglementare. organizatiile consumatorilor.12 Marci care indica absenta freonului Stabilirea criteriilor ecologice. alcatuit din reprezentanti ai tarilor UE. comertului.

detergenti. hartie.Fig. Semnificatia marcii este impactul redus al produsului sau ambalajului acestuia asupra mediului.14 Marci de tip info-media Marca ecologica europeana este cea mai importanat si se aplica pe produse textile. vopsele. produse electrocasnice si electrice etc. Acest tip de eco-eticheta este present pe un numar din ce in ce mai mare de produse. cu exceptia unor aerosoli medicali.a caror ambalaje prezinta exploziile . putand fi aplicat atat de producator . 59 .dar si de distribuitor. incepand cu faza de proectare si pana la faza postconsum.se face cu marci prin care se atrage atentia consumatorilor ca produsul respective nu contine freoni(CFC).In unele state s-au introdus marcaje ce prezinta consumatorului unele caracteristici de mediu ala produsului ambalat .13 Marcarea produselor sau ambalajelor reciclabile Marcarea ecologica a aerosolilor . Din 1995 s-a interzis folosirea freonilor in aerosoli. Fig.

dupa care producatorul trebuie sa-si reinoiasca cererea.El nu se refera doar la ambalaje .trebuie sa conduca la urmatoarele beneficii: -cresterea puterii consumatorilor. -cresterea posibilitatii consumatorilor de a face alegeri pe baza unor infirmatii precise.Fig.15 Marca ecologica europeana Dreptul de aplicare a acestei marci se obtine greu.care sa stimuleze imbunatatirile de mediu. Perioada pentru care este atribuita este de trei ani.deci sa fie clare si verificate. pe internet etc. a testelor la care sunt supuse produselor respective. Aceste declarati de mediu. datorita exigentelor ecologice stabilite de organismele comunitare. Standardele ISO 14021 cuprind patru elemente”cheie”” 60 .aparut la sfarsitul anului 1999. este primul accord international in probleme care trateaza etichetarea la scara globala. Marcarea ecologica face obiectul standardelor Standardul ISO 14021”Declaratii si etichetare de mediu”. in viziunea ISO 14021 .ci la toate declaratile de mediu. -declaratile sa nu induca in eroare . aplicate voluntar pe produse sau facute publice prin reclama.

-cerinte pentru evaluarea si verificarea declaratilor de mediu. 189 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice din 28 februarie 2002.166/08/03/2002. 61 . pentru ca declaratile trebuie verificate inainte de a fi publicate.728/2000/EEC referitoare la stabilirea tarifelor pentru solicitarea taxelor anuale pentru etichetare ecologica a fost elaborata Hotararea Guvernamentala nr. sa nu induca in eroare sau sa conduca la greseli de interpretare sa sa fie verificate. Ele trebuie sa fie clare. In Romania prin transpunerea Regulamentului nr.1980/2000/EEC privind stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice . deoarece multe declaratii de mediu pentru produse nu se fac folosind cuvinte si simboluri.-cerinte de baza. a Deciziei nr. publicata in Monitorul Oficial nr. care se aplica tuturor declaratilor de mediu. 729/2000/EEC privind contractul cadru referitor la conditile de utilizare a etchetei ecologice si a Deciziei nr. -cerinte specifice pentru anumite declaratii. intrucat se stie ca unele declaratii de mediu sunt mai fregvent folosite decat altele. -utilizarea simbolurilor.

prestatori de servicii comercianti) trebuie sa parcurga urmatoarele etape: -solicitarea etichetei ecologice la Ministrul Mediului siGospodaririi Apelor care reprezinta autoritatea competenta. -realizarea incercarilor pe produse de catre industrile specializate recomandate de Ministrul Mediului siGospodaririi Apelor si/sau de catre alte institute care detin laboratoare acreditate.16 Sistemul unitar de acordare a etichetei ecologice in Romania Pentru obtinerea etichetei ecologice agentii economici(fabricanti. importatori. -evaluarea performantelor produsului de catre autoritatea competenta(Ministrul Mediului siGospodaririi Apelor) care colaboreaza cu Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice in luarea decizilor 62 .Fig.

analiza preliminara si evaluarea de mediu a amplasamentelor organizatiei.3ISO 14000 Standardele ISO 14000 sunt standarde generale referitoare la sistemele de management de mediu destinate pentru tinerea sub control a impactului proceselor organizatiei in ansamblu. 3. Scopul regulamentului este ca problamaţile ecologice să nu ducă în eroare. • ISO 14021:1999 Marcarea ecologică – Declaraţia pe propria răspundere şi solicitarea marcării ecologice. asupra mediului. -acordarea etichetei ecologice . care pot fi implementate de o organizatie in scopuri interne sau externe. Standardele Internaţionale referitoare la marcarea ecologica a produselor si ambalajelor in Uniunea Europeana: • ISO 14020:1998 Principii de bază pentru marcarea ecologică Acest regulament conţine principii de bază referitoare la precizia proclamaţiei. 63 . Eticheta de tipul II este acea proclamaţie care organizează şi asumă fără a consula o a treia parte.Acest contract este prevazut in Hotrarea Guvernamentala 189/2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice. la controlabilitatea ei.proclamaţii ecologice utilizând simboluri şi figuri. evaluarea performantei de mediu. ofera instrumente necesare pentru evaluarea conformitatii sistemului de management de mediu cu referentialul ales.privind acordarea etichetei ecologice si cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului in vederea evaluarii gradului de eficenta cu care eticheta ecologica raspunde nevoilor de informare a consumatorului. Acest regulament se ocupă de proclamaţii naturale cu text. la obiectivitate şi conţinutul clar (limpede).autoritatea competenta incheie cu solicitantul un contract prin care se stabilesc conditiile de utilizare a acesteia. precum şi cu metodele de analiză şi verificare şi apariţii noi de regulamente. Aceste standarde definesc modele de sisteme de management de mediu. Dupa acordarea dreptului de utilizare a etichetei ecologice .

17 Directii de actiune acoperite de ISO14000 Acest regulament se referă la sisteme de certificare voluntară.Metodologii de testare şi ISO 14024:1999 Marcarea ecologică – Principii directoare. în care o Organizaţie independentă validează produsul şi aprobă acordarea de potrivire ecologică conform regulamentului sistemului.Marcarea ecologică . practici şi criterii pentru programele de certificare – ghid pentru procedurile de certificare Fig.• • verificare • ISO 14022 . 64 .Simboluri pentru marcarea ecologică ISO 14023 .

Ghid Indicatori ai performantei de mediu. Specificatie si ghid de utilizare Sisteme de management de mediu. Ghidul pentru auditul de mediu.Metodologii de testare si verificare Marcarea ecologica. crt. Evaluarea impactului de mediu in etapele ciclului de viata Analiza ciclului de viata. Standardul ISO 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 ISO 14001 ISO 14002 ISO 14004 ISO 14010 ISO 14011 ISO 14011. Principii directoare. Auditarea sistemelor de management de mediu. Audit pentru declaratia de mediu Ghidul pentru auditul de mediu.Nr. Principii generale Ghidul pentru auditul de mediu. Managementul programelor de audit Ghid pentru analiza preliminara de mediu Ghid pentru evaluarea de mediu a amplasamentului Principii de baza pentru marcarea ecologica Marcarea ecologoca. Proceduri de audit. Termeni si definitii Ghid pentru includerea aspectelor de mediu in standardele de produs 65 . practici si criterii pentru programele de certificare. Auditul de conformitate Ghidul pentru auditul de mediu. sistemele si tehnicile de aplicare Ghidul pentru auditul de mediu. Metodologia analizei Analiza ciclului de viata.3 ISO 14012 ISO 14013 ISO 14014 ISO 14015 ISO 14020 ISO 14021 ISO 14022 ISO 14023 ISO 14024 ISO 14031 ISO 14032 ISO 14040 ISO 14041 ISO 14042 ISO 14043 ISO 14050 ISO 14060 Denumirea Standardului Sisteme de management de mediu. specifici pentru industrie Analiza ciclului de viata. ghid pentru procedurile de certificare Evaluarea performantelor de mediu. Declaratia pe propria raspundere si solicitarea marcarii ecologice. Evaluarea imbunatatirii ciclului de viata Managementul de mediu. Principii si practici generale Analiza ciclului de viata. Termeni si definitii Simboluri pentru marcarea ecologica Marcarea ecologica . Criterii de calificare pentru auditori interni Ghidul pentru auditul de mediu. Ghid pentru intreprinderi mici si mijlocii Sisteme de management de mediu.2 ISO 14011. Ghid general privind principiile.

-Tipul II:autodeclaratii ecologice informative. . un inscris care sa insoteasca produsul. comercianti sau alte parti interesate va putea avea diferite forme: simboluri grafice . sub categorii ai parametrilor stabiliti de o parte si bazati pe analiza ciclului de viata si verificata de aceasta sau de catre o alta terta 66 .18 Standardele Internationale referitoare la managementul de mediu Exista o diversitate de etichete ecologice voluntare.respectarea principilor de baza stabilite pentru toate schemele de marcare ecologica. declaratia data de producatori . mentionate pe produs sau pe ambalaj . astfel incat sa se evite excluderea produselor considerate acceptabile din punct de vedere ecologic in tara de origine. Pentru marcarea ecologica tip III. Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a identificat 3 tipuri de etichete voluntare: -Tipul I : volunatra bazata pe o schema multicriteriala. sunt avute in vedere urmatoarele elemente: . -Tipul III: etichete obtinute prin certificare de terta parte. o terta parte acorda licenta care autorizeaza folosirea etichete ecologice pentru produsele ce indica preferabilitatea de mediu general a produsului in cadrul categoriei de produse bazate pe consideratiile ciclului de viata. . ale tarii de origine a produsului. defineste o serie de practici prin care se urmareste sa se asigure marcarii de catre o terta parte credibilitate si caracter nediscriminatoriu . elaborarea de standard se afla in faza incipienta. in principal .luarea in considerare a cerintelor referitoare la mediu. O asemenea declaratie va putea fi facuta si in cadrul mesajelor publicitare referitoare la produs. .stabilirea unor proceduri nediscriminatorii din punct de verificare pentru marcarea ecologica.Acestea sunt programe voluntare care ofera informatii de mediu cantitative asupra produsului.definirea categoriilor de produse si a criteriilor ecologice pentru fiecare categorie .Fig. In cazul marcarii ecologice tip II se predeve ca . Proiectul de standard referitor la marcarea ecologica tip I.

distribuţie (ambalarea produsului şi transportul său de la locul unde a fost produs la utilizator). care a inceput sa functioneze din 1978 si acum acopera peste 4000 de produse. Acesta se atinge prin urmărirea traiectoriei naştere-moarte (de la achiziţia de materii prime folosite la fabricarea produsului până la scoaterea sa din uz). de la achiziţia de materii prime (naşterea produsului) până la scoaterea sa din uz (moartea produsului). în diferitele faze ale ciclului său de viaţă: preproducţie (obţinerea materiilor prime necesare. scoatere din uz (sfârşitul vieţii produsului). Prin analiza ciclului de viaţă se identifică acele aspecte particulare ale produsului care au un impact semnificativ asupra mediului. utilizare (utilizarea efectivă în gospodării. precum Nordic Swan. Analiza este astfel conceputa inca sa reprezinte un instrument pentru fundamentarea decizilor in elaborarea planurilor strategice ale organizatiei. Standardele definesc principiile generale ale analizei ciclului de viata(ISO 14040) . Multe alte programe au fost create la mijlocul anilor ’90 . Aceasta permite identificarea modului de reducere a impactului negativ asupra mediului al produsului de-a lungul ciclului său de viaţă. pentru proectarea proceselor si produselor.evaluarea impactului de mediu in etapele ciclului de viata (ISO 14042) si a progreselor inregistrate(ISO 14043). din perspectiva exigentelor ecologice pe care trebuie sa le 67 .Prima initiative de acest fel a fost Blue Angal in Germania. Întreprinderea poate să-şi focalizeze eforturile pe acele aspecte care reduc/minimizează impactul produsului asupra mediului. manufacturarea componentelor şi transportul lor la locul de producţie. ca si pentru evaluarea metodelor de fabricatie alternative. Scopul acestei analize este identificarea şi cuantificarea tuturor impacturilor de mediu asociate unui produs. procesarea materiilor prime şi asamblarea componentelor pentru obţinerea produsului finit). ofera recomandari privind metodologia acestei analize(ISO 14041) . alte întreprinderi sau administraţie publică). etc Analiza ciclului de viaţă este un instrument pentru identificarea şi analizarea diferitelor impacturi asociate cu stadii particulare din viaţa unui produs. Perspectiva ciclului de viaţă oferă un cadru sistematic care permite analiza tuturor impacturilor asupra mediului asociate unui produs de-a lungul vieţii sale. Milieuker. Green Seal.parte calificata.European Union Ecolabel.

Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO) defineşte analiza ciclului de viaţă ca „o tehnică pentru analiza aspectelor de mediu şi a impacturilor potenţiale asociate unui produs prin: -evidenţierea şi inventarierea inputurilor şi outputurilor relevante ale sistemului. cu ajutorul metodelor statistice. -stabilirea modului de diseminare a rezultatelor. -identificarea standardelor de calitate. -evaluarea impacturilor asupra mediului asociate acestor inputuri şi outputuri. -analiza comparată între produsul întreprinderii şi cel al concurenţilor.satisfaca. -identificarea obiectului analizei: produs nou sau produs existent. este ingreunata de complexitatea unei asemenea analize si de lipsa instrumentului metodologic necesar pentru evaluarea impactului de mediu al proceselor si rezultatelor acestora. Definitivarea standardelor ISO 14000 . -stabilirea ţintelor care se doresc a fi atinse. trebuie urmaţi câţiva paşi preliminari: -formarea echipei de lucru. Ea poate servi. in egela masura. -identificarea tipului de impact: local. -analiza principalelor caracteristici de mediu asupra cărora se concentrează întreprinderea. 68 . global. Istoric privind elaborarea standardelor ISO 14000 In anul 1991 Organizatia Internationala de Standardizare ISO a constituit Grupul Strategic Consultativ privind Mediul Inconjurator (Strategic Advisiry Group 6 ISO 14040 . . regional.interpretarea rezultatelor în funcţie de scopul analizei ”6. -analiza ultimei funcţii de producţie existente şi a modului în care aceasta mai satisface actualele cerinţe. Înainte de demararea procesului de analiză statistică. ca baza pentru marcarea ecologica sau pentru stabilirea indicatorilor de evaluare a impactului de mediu. referitoare la analiza ciclului de viata .Analiza ciclului de viaţă – Principii si practici generale. -verificarea existenţei unor studii similare care să permită comparaţii.

-Marcare ecologica (Environmental Labelling). care sa faciliteze comertul international. . . intitulat "Specificatie pentru sistemele de management de mediu".Analiza ciclului de viata (Life Cycle Assessment). produsele si serviciile organizatiei ce interactioneaza cu mediul. La prima sa reuniune s-a hotarat elaborarea unor standarde internationale de mediu in doua scopuri principale: 1. Pentru a oferi organizatilor un instrument care sa conduca la imbunatatirea performantei lor de mediu si evaluarea progreselor inregistrate. la recomandarea Strategic Advisiry Group on Environment. Pentru armonizarea standardelor existente.Sistemul de management de mediu (Environmental Management Systems). precum si faptul ca trebuie luate in consideratie toate procesele. 2. In 1993. . In cadrul Comitetului Tehnic ISO 207 sunt infiintate sase subcomitete carora le revine responsabilitatea elaborarii de standarde referitoare la: .Termeni si definitii (Terms and Definition). . In anul 1992 a fost elaborat primul standard in domeniul managementului de mediu. de Institutul Britanic de Standardizare (British Standards Institution BSI). asigurand un sistem unitar de referinta in acest domeniu. s-a infiintat Comitetul Tehnic ISO/CT 207 "Managementul de mediu".on Environment) care sa cerceteze oportunitatea elaborarii unor standarde referitoare la managementul de mediu. in care se precizeaza ca in implementarea unui sistem de management de mediu este importanta prevenirea si nu detectarea efectelor negative ale proceselor si rezultatelor acestora asupra mediulu. care sa cerceteze oportunitatea elaborarii unor 69 . In anul 1994 a aparut a doua versiune a standardului "Specificatie pentru sistemele de management de mediu".Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a constituit un Grup Strategic Consultativ privind Mediul Incinjurator (Strategic Advisory Group on Environment).Audit de mediu (Environmental Auditing).Evaluarea performantei de mediu (Environmental Performance Evaluation). In anul 1991 .

In cadrul comitetului tehnic TC 207 a fost infintat si un grup de lucru.la marcarea ecologica si la analiza ciclului de viata a produselor. Standardele ISO14000 referitoare la aspectele de mediu ale produselor si servicilor se refera . in fiecare din etapele acestui ciclu.4Costurile pentru obtinerea marci ecologice(ecoeticheta) Stabilirea taxelor pentru cererile de acordare a etichetei ecologice şi a taxelor anuale: Art. luandu-se in considerare efectele posibile asupra mediului. va servi analiza ciclului de viata a produselor . Standardele ISO 14000 pot fi grupate pe doua categorii principale: 1)standarde referitoare la sistemele de management de mediu. Orice cerere de acordare a etichetei ecologice este supusă plăţii unei taxe.in principiu . Taxa maximăse fixează ca fiind echivalentul în lei a 1. 1 1. 2)standarde referitoare la aspecte de mediu ale produselor si servicilor. Standardele ISO 14000 referitoare la marcarea ecologica a produselor si servicilor au ca scop sa ofere o modalitate recunoscuta international de evaluare a caracteristicilor ecologice ale produselor si de informare a consumatorului privind caracteristicile respective. 3.300 euro. 2 Taxa minimă se fixează ca fiind echivalentul în lei a 300 euro.standarde referitoare la managementul de mediu. cât şi pentru producătorii şi prestatorii de sevicii din 70 . a carui prima reunuine s-a desfasurat in anul 1993. 3.în funcţie de costurile de procesare acesteia. pentru “aspecte de mediu in standardele de produse”. La recomandarea acestui grup s-a infintat comitetul tehnic TC 207 “Managementul de mediu”. Taxa pentru depunerea cererii se reduce cu 25 % atât pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. Cele referitoare la marcarea ecologica sunt proectate pentru a fi utilizate in scopul demonstrarii de catre furnizor a caracteristicilor ecologice ala produselor. Ca instrument de evaluare a acestor caracteristici.

000 euro pe grupă de produse şi pe aplicant. Orice operator economic care a obţinut eticheta ecologică plăteşte autorităţii competente o taxă anuală pentru utilizarea acesteia. 50/2004 privind Stabilirea procedurii de organizare şi coordonare a schemelor de management de mediu şi audit – EMAS în vederea participării voluntare aorganizaţiilor la aceste scheme cu modificările ulterioare sau ale standardului român SR EN ISO 14001:2005. Acestea se bazează pe preţul de livrare. Taxa anuală se reduce cu 25 % pentru atât pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. Taxa anuală se reduce cu 15 % pentru operatorii economici înregistraţi conform Ordinului ministrului agriculturii. Taxa anuală se plăteşte începând cu ziua în care a fost acordată eticheta ecologică operatorului economic. dacă produsul pentru care s-a acordat statutul ecologic este un bun. Taxa anuală este egală cu 0. 5. apelor şi mediului nr. 7.15 % din volumul anual al vânzărilor produsului care a obţinut eticheta ecologică în cadrul Comunităţii. 2 1. dacă este vorba despre servicii. Cele două reduceri sunt cumulative şi se aplică atât taxei minime cât şi celei maxime. cât şi pentru producătorii şi prestatorii de sevicii din ţările în curs de dezvoltare. Această reducere se supune condiţiei caoperatorul economic să se angajeze explicit prin politica sa de mediu să asigure întreaga conformitate a produselor sale etichetate ecologic cu criteriile etichetării ecologice pe întreaga durată a valabilităţii contractului şi că acest angajament să fie de comun acord înscris în obiectivele ecologice detaliate. Cifrele care indică volumul anual al vânzărilor se bazează pe preţul de fabrică. Taxa anuală maximă se fixează ca fiind echivalentul în lei a 25.ţările în curs de dezvoltare. Operatorii economici certificaţi conform normei SR EN ISO 14001:2005 au obligaţia să demonstreze în fiecare an respectarea acestui angajament. 2. pădurilor. Taxa anuală minimă se fixează ca fiind echivalentul în lei a 500 euro pe grupă de produse şi pe solicitant. Art. 4. 3. Operatorii economici recunoscuţi în cadrul sistemului comunitar de audit şi 71 . Cele două reduceri sunt cumulative. 6.

Urmatorul tabel ofera cateva preturi estimative .mai mari decat preturile produselor/servicilor traditionale similare.stabilite cu ocazia noi decizie adoptata de Comisia Europeana la sfarsitul anului 2000. cu privire la taxa de aplicare si anuala pentru aplicarea si utilizarea etichetei ecologica : 72 .EMAS au obligaţia să furnizeze în fiecare an o copie a declaraţiei ecologice anuale verificate. 9. Autoritatea competentă poate acorda reduceri maxime de 25 % primilor trei operatori economici din fiecare stat membru care obţin eticheta ecologică pentru o grupă dată de produse. Aceste modificări trebuie să fieprevăzute explicit în hotărârile de Guvern privind stabilirea criteriilor ecologice pentru acea grupă de produse. 3 Taxele pentru depunerea cererilor şi taxele anuale nu includ costurile încercărilor şi verificărilor necesare pentru produsele care fac obiectul cererilor. Autoritatea competentă poate acorda o reducere de până la 30 %. cât şi taxei maxime.in toate situatile . Produsele rezultând din transformarea sau încorporarea semiproduselor care au făcut deja obiectul plăţii unei taxe anuale sunt supuse plăţii unei taxe corespunzând vânzărilor anuale ale produsului după ce s-au dedus costurile totale actualizate ale acestor semi-produse. de asemenea. 8. Toate reducerile menţionate anterior sunt cumulative şi se aplică atât taxei minime. o altă etichetă ecologică în conformitate cu cerinţele generale ale standardului SR EN ISO 14024. fără a depăşi în total 50 %. 10. Costurile acestor încercări şi verificări se suportă de către operatorii economici.management ecologic . Preturile produselor si servicilor ecologice sunt. 11. a grupelor de produse care pot beneficia de eticheta ecologică a Uniunii Europene conform procedurii prevăzute în Regulament pot determina modificări în modul de aplicare a costurilor şi taxelor pentru o grupă de produse. Art. în cazul în care produsului respectiv i s-a acordat. Aceste texe nu include costuri de testare si verificare pe care aplicantii vor trebui sa le realizeze. Art. 4 Adoptarea sau reexaminarea. la nivelul Comunităţii.

indiferent de numarul de produse care vor beneficia de aceasta eticheta.Fig. tariful se reduce cu 25%“. Pentru atestarea calitatilor mentionate este necesar ajutorul unei firme specializate.19 Taxa de aplicare si taxa anuala pentru eticheta ecologica In România. la nivelul UE. fie la un consum redus de energie si folosirea materialelor reciclabile in compozitie (la produsele de uz casnic). Avantajele produselor cu ecoeticheta. costurile pentru obtinerea si afisarea etichetei ecologice sunt ceva mai mari (taxa de procesare . 73 . In cazul intreprinderilor mici si mijlocii. IMM-urile beneficiaza.15% din volumul anual al vânzarilor produsului pe piata UE). Agentii economici din Dolj (producatori. La cele cinci milioane de lei se adauga costurile legate de testarea si verificarea produselor.Potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Craiova.300 de euro. la care se adauga 0. De reducere (15%) beneficiaza si companiile care au implementat sistemul de management de mediu certificat pe baza ISO 14001. de o reducere de 25%. de asemenea. fie la lipsa unor reactii alergice la utilizarea produsului (in cazul alimentelor sau al cosmeticelor). distribuitori. Obtinerea etichetei ecologice este supusa unor taxe si tarife de cinci milioane de lei (cheltuieli pentru procesarea solicitarii de obtinere a etichetarii ecologice).1.300 . prestatori de servicii) interesati de obtinerea eco-etichetei trebuie sa se adreseze ministerului. autoritatea care acorda eticheta ecologica este Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA).

Finantarea este nerambursabila pentru 50% din valoarea proiectelor implementate (65% pentru IMM-uri). Capitolul 4 Modalitati de mercare ecologica in Uniunea Europeana comparativ cu Romania 4. fondurile disponibile fiind de 130 de miliarde lei.este o schema unica de certificare pentru a ajuta consumatorii sa distinga produsele si serviciile verzi. mai adauga cateva sute de euro pe lista cheltuielilor. Programul de crestere a competitivitat ii produselor industriale. taxele de procesare a cererilor finale.001).500 de euro si sa obtina o finantare temporara de la banca de 6.000 de euro. In fine. dupa care primeste inapoi jumatate din bani de la minister. dar se reduc pana la 5.500 de euro. De exemplu. pentru obtinerea ecoetichetei. La aceste sume se adauga cele pentru investitii in echipamente si cele cu taxele propriu-zise de obtinere a certificarii. finantarea publica este de 65%. exista un program de finantare pentru acoperirea acestor costuri. Daca finantarea este rambursabila ( 50% ) asta inseamna ca beneficiarul cheltuie intreaga suma necesara pentru obtinerea certificarii necesare ecoetichetarii. trebuie sa contribuie net cu 3.1Marcarea ecologica in Uniunea Europeana Eticheta ecologica a Uniuni Europene (Floarea Europeana). finantat de Ministerul Economiei si Comertului (MEC). Eticheta ecologica comunitara nu se acorda pentru alimente si produse medicale. Incepand cu anul in curs. sprijina opt tipuri de activitati din industria prelucratoare. daca o firma are nevoie de 10. Este o schema facultativa.000 de euro in anumite cazuri pentru microintreprinderi (inclusiv implementarea standardului ISO 14. Pentru IMMuri. care nu afecteaza mediul.Costurile totale pot ajunge la 20.a fost creata de Comisia Europeana in 1993 . conceputa sa incurajeze afaceristi sa 74 .000 de euro pentru firmele mari.

comercializeze bunuri si servicii care au un impact redus asupra mediului iar consumatorii europeni . acesata este obligatorie in cazul vanzarii de produse in Europa. sa le identifice usor. Eticheta ecologica europeana are un „pasaport ” care autorizeaza libera circulatie a produselor pe teritoriul european. Liechtenstein si Islanda. avantajul principal al acesteia este dimensiunea sa europeana. precum si in cazul exporturilor de produse catre europa.20 Marca ecologica europeana 75 . Schema de eticheta ecologica europeana are 2 tinte: -de a oferi consumatorilor o evaluare de incredere si independenta a impactului asupra mediului a produselor. Floarea se poate gasi in toata Euripa precum si in Norvegia. Fig. produsele care au atribuita eticheta ecologica de catre un stat membru al Uniuni Europene poate fi folosit in toate celelalte state membre. Toate statele Uniuni Europene au adoptat eticheta ecologica .inclusiv cumparatorii publici si privati. -de a promova productia si utilizarea produselor care au un impact redus asupra mediului.

fondul trebuie sa aibe obligatoriul culoarea alba. Componentele R si O trebuie sa aibe aceasi dimensiune pe verticala care nu trebuie sa fie mai mica de 3 mm.diametrele celor 6 cercuri trebuie sa aibe aceasi dimensiune care nu trebuie sa fie mai mica de 5 mm. Fig.sub forma de cercuri.2Marcarea ecologica in Romania Scopul introducerii etichete ecologice este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului . Schema etichetei ecologice din Romania cuprinde doua rubrici: -ribrica 1cuprinde simbolul etichetei ecologice.in comparatie cu alte produse apartinand aceluias grup de produse.20 Marca ecologica din Romania Eticheta ecologica este realizata de catre Imprimeria Nationala si prezinta urmatoarele elemente de securizare: 76 . Acesta este o floare pe fond alb cu 6 petale. colorate alternativ in rosu.pe parcursul intregului lor ciclu de viata . -rubrica 2 cuprinde textul descriptiv . Lungimea simbolului este de 40 de mm iar latimea de 30 de mm.in centru fiind scrise initialele „RO”. galben si albastru.care va fi scris integral cu negru cu font Times New Roman 12. si frunze colorate in verde.4.

criteriile sunt revizuire in mod repetat. Consiliul Nordic al Ministrilor Consumatiei a introdus acest sistem de etichetare ecologic a produselor. Aceasta eticheta se regaseste cel mai des pe produsele de hartie. • autodistrugere la rupere. Lebada Nordica atesta ca un produs respecta mediul. Lebada ia in considerare impactul produsului asupra mediului de la stadiul de materie prima pana la deseu – deci pe parcursul intregului ciclu de viata a produsului. dupa care criteriile sunt revizuite iar firma trebuie sa solicite o noua licenta. produsele de intretinere a automobilelor si produsele de curatire a textilelor. reprezentant peste 1100 de produse pentru care se considera ca etichetare ecologica este necesara si va fi benefica.generate de un soft. 4.Finlanda. 77 . generate dupa modele matematice calculate dupa formule speciale.3Marca ecologica Lebada nordica Lebada Nordica este eticheta ecologica nordica oficiala. Ca si ingerul Albastru. Un produs care poarta Lebada Nordica indeplineste standarde de mediu ridicate. Logo-ul demonstreaza ca un product este o buna alegere din punct de vedere ecologic. Simbolul verde este valabil pentru aproximativ 44 de grupuri de produse. De asemenea Lebada stabileste criteriile referitoare la calitate si performanta. comun pentru Suedia. Produsul trebuie sa prezinte caracteristici cel putin la fel de bune ca si alte produse similare. Norvegia si Islanda. Firmele care solicita o licenta pentru a folosi eticheta Lebada trebuie sa furnizeze rezultate de la teste independente pentru a dovedi ca aceste criterii au fost indeplinite. Pentru a se asigura ca un produs etichetat cu Lebada este mereu in varf din punct de vedere ecologic. • contine modele grafice constituite din curbe aparent intamplatoare. • cerneluri speciale de mare securitate.• este autocolanta. In 1989. fiind la fel de performant ca si celelalte produse destinate aceleiasi folosinte. Eticheta este de obicei valabila trei ani.

Juriul de atribuire a etichetei ecologice si Institutul de Asigurare a Calitatii si Etichetare ecologica . Produsul etichetat ecologic este reevaluat la fiecare 2-3 ani. Ingerul Albastru apare mai des pe produsele de hartie. Beneficii pentru industrie. lacuri si vopsele. Ingerul Albastru ajuta consumatorii sa economiseasca bani pentru ca hotarasc sa cumpere bunuri de calitate exceptionala si cu durata lunga de viata . Poti folosi Ingerul Albastru ca instrument de marketing modern in comunicare si astfel da produsului tau un avantaj competitiv. comert si firme de mestesuguri : Ingerul Albastru ofera industriei. dar si pe produse care consuma benzina sau gaz. Povestea de succesa Ingerului Albastru continua de aproape 25 de ani.4 Marca ecologica Ingerul Albastru Ingerul Albastru a fost lansat in Germania prin Agentia Federala de Mediu. ei pot creste considerabil potentialulpietei competitive pentru produsele si serviciile lor.sau prin simpla economie de energie. Ingerul Albastru furnizeaza in mare masura ceea ce consumatorii doresc. De exemplu. Peste 4000 de produse si servicii de la aproximativ 710 utilizatori de etichete din Germania si strainatate sunt indreptatite sa poarte Ingerul Albastru. Ingerul Albastru este diferit. comertului si firmelor de mestesuguri posibilitatea sa–si documenteze competenta de mediu intr-un mod simplu si ieftinpentru toti.4. Utilizand eticheta ecologica . Concluzi Bibliografie 78 . Sistemul de etichetare ecologica include 80 de categorii de produse. Beneficii pentru consumatori : Beneficiile Ingerului Albastru pentru consumatori sunt evidente: ele acorda indumare practica pentru a-i ajuta considerabil in selectarea si decizia a ceea ce sa cumpere.

79 .1 Fig.3 Grupe de produse care pot primi eticheta ecologica.Anexe Anexa nr.

5 Eticheta ecologica europeana pe grupuri de produse 80 .Anexa nr.2 Fig.

3 Fig.Anexa nr.6 Eticheta ecologica comunitara /tara 10 martie 2005 81 .

4 Fig.Tara/nr. Etichete ecologice atribiute –total 235 Anexa nr.16 Sistemul unitar de acordare a etichetei ecologice in Romania 82 .

17 Directii de actiune acoperite de ISO14000 Aneza nr.Anexa nr.4 Fig.5 83 .

Tipuri de ecoetichete existente in lume: INDIA -Ecomark COREEA DE SUD –Cleaner and Greener ZIMBABWE-Enviroment 2000 AUSTRALIA-Environmental Choice CANADA-Environmental Choice 84 .

Environmental Choice CANADA-Global Ecolabelling Network FILIPINE-Green Choice HONG KONG-Green Label ISRAEL.NOUA ZEELANDA.Green Label 85 .

Green Seal BRAZILIA-Qualidade Ambiental 86 .Green Label TAIWAN.Green Label THAILANDA.Green Msrk SUA.SINGAPORE.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->