UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

MARCAREA ECOLOGICA A PRODUSELOR SI AMBALAJELOR IN UNIUNEA EUROPEANA

COORDONATOR STIINTIFIC: PROF.UNUV. CEZAR MILITARU

Autor :

2007 BUCURESTI
MARCAREA ECOLOGICA A PRODUSELOR SI AMBALAJELOR IN UNIUNEA EUROPEANA 1

Introducere......................................................................................................pag Capitolul1:Calitatea produselor si ambalajelor element central al competitivitati ....................................................................................pag. 1.1Conceptul de calitate ....................................................................pag. 1.2Caracteristici de calitate................................................................ pag. 1.3 Factorii care influenteaza calitatea produselor............................ pag. 1.4Functiile calitatii........................................................................... pag. Capitolul2:Marcarea produselor si ambalajelor.............................................. pag. 2.1Conceptul de marca..................................................................... pag. 2.2Aparitia si dezvoltarea marcii....................................................... pag. 2.3Tipuri de marci..............................................................................pag. 2.4Functile marcii...............................................................................pag. 2.5Marcarea ecologica(ecoeticheta)................................................. pag. Capitolul 3:Cadrul legislativ si institutional privind marcarea si protectia marfurilor in Romania si Uniunea Europeana.................................pag. 3.1 Sistemul national de marcare ecologica produselor..................pag. 3.2Preocupari in Uniunea Europeana privind introducerea unui sistem unitar de marcare ecologica a produselor............................pag. 3.3ISO 14000...................................................................................pag. 3.4Costurile pentru obtinerea marci ecologice(ecoeticheta)..........pag. Capitolul 4:Modalitati de mercare ecologica in Uniunea Europeana comparativ cu Romania..................................................................pag. 4.1Marcarea ecologica in Uniunea Europeana................................pag. 4.2Marcarea ecologica in Romania.................................................pag. 4.3Marca ecologica Lebada Nordica .............................................. pag. 4.4 Marca ecologica Ingerul Albastru................................................pag. Concluzi ..........................................................................................................pag Bibliografie...................................................................................................... pag. Anexe............................................................................................................. pag.

INTRODUCERE:
2

Aderarea la Uniunea Europeana a Romaniei impune standarde stricte privind protectia mediului . Una din masurile pe care tara noastra a trebuit sa le adopte a fost si cea care se refera la stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice. Scopul acordari etichetei ecologice este acela de a promova produsele ecologice, care nu pot afecta mediul pe parcursul intregului ciclulu de viata , astfel incat de resursele mediului inconjurator sa se profitae o perioada cat mai indelungata. Eticheta ecologica este o actiune voluntara, promovearea produselor ecologice contribuie la utilizarea eficenta a resurselor protejand mediul, prin furnizarea catre consumatori a unor infornatii corecte, exacte despre produse. O eticheta ecologica poate sa faca referire la unul sau mai multe criterii, maxim trei, care protejeaza mediul. Eticheta ecologica se acorda anumitor grupe de produse printre care: masini de spalat vase, aparate frigorifice,detergenti pentru vase,detergenti pentru rufe,lacuri si vopsele pentru uz gospodaresc, vopsele de interior,lacuri, masini de spalat rufe,produse textile,incaltaminte etc. Autoritatea competenta care ecorda eticheta ecologica este Mediului si Gospodaririi Apelor ( MMGA). Deoarece etichetele ecologice constituie un atu pentru patrunderea exportatorilor din tarile in curs de dezvoltare pe piata UE, in Uniunea Europeana se utilizeaza ecoetichete in vederea atestarii conformitatii produselor respective cu standardele ecologice in vigoare. In general, produsele etichetate ecologic care provin din tarile in curs de dezvoltare au o pondere scazuta in totalul produselor cu ecoetichete, deoarece majoritatea etichetelor ecologice se aplica produselor pentru care tarile in curs de dezvoltare detin in comertul mondial doar o cota redusa pe piata. Producatorii finali din tarile membre ale UE pot utiliza materii prime care provin din tari in curs de dezvoltare. In cazul in care intentioneaza sa obtina ecoetichete, acestia cer furnizorilor de materii prime din tarile in curs de dezvoltare sa respecte criteriile ecologice. In mai multe tari din UE (de exemplu, in Germania si Belgia), se utilizeaza etichete ecologice obligatorii pentru ambalaje. Obligativitatea etichetarii 3 Ministrul

ambalajelor decurge, in acest caz, din obligatia pe care o au persoanele care raspund de ambalare de a participa la sistemele de colectare a acestora dupa folosire, conform Directivei UE referitoare la ambalaje si reziduurile de ambalaje. In UE exista mai multe sisteme nationale de etichetare ecologica marca ecologica “Blue Angal”, marca ecologica”Der Grune Punkt”, marca ecologica ”Environmental Choice”,marcarea ecologica “Eco-Mark”, ,majoritarea acestor sisteme sunt utilizate in nordul UE (Germania ,Olanda si Tarile Scandinave). Capitolul1

Calitatea produselor si ambalajelor element central al competitivitati
1.1Conceptul de calitate : Conceptul de calitate nu este o inventie a timpurilor moderne ,respectarea standardelor de realizare a produselor este intalnita inca de la fenicieni si egipteni. Conceptul a fost conturat mai bine in evul mediu si imbunatatit de-a lungul timpului, evoluand spre dezvoltarea unui domeniu cu proceduri si metodologii specifice de lucru. Spre deosebire de primele incercari in acest sens, evolutia tehnologiei pune la dispozitia managerilor instrumente eficiente pentru imbunatatirea calitatii managementului intern si mentinerea relatiilor cu partenerii de afaceri. Pe parcursul istoriei omenirii conceptul de "calitate" a suferit diverse modificari, dar indiferent de momentul istoric, prin "calitate" s-a inteles masura in care cei interesati de cineva sau ceva erau satisfacuti (de acel ceva sau cineva), astfel putem vorbi de calitatea unui produs, de calitatea unei persoane, sau calitatea unei organizatii ca masura in care cei interesati de acestea obtin satisfactii in raport cu ele. De asemenea, "calitatea" a fost integrata in conceptele legate de managementul stiintific inca de la aparitia acestuia. Chiar si in managementul stiintific conceptul de "calitate" a suferit diverse modificari, evoluand de la un atribut dat unui produs, la un calificativ de competenta dat organizatiei. Astfel, ca un parcurs natural, in ultima parte a 4

a unor procedee tehnologice rationale si optime din punct de vedere economic. -calitatea livrata. echipamentul de productie. vorbindu-se despre: -“calitatea potentiala” . de exemplu: -calitatea proiectata (calitatea conceptiei) reprezinta masura in care produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire. masurare si actiune corectiva). pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de termeni ca. estetica. economicitate. aceasta trebuie sa ofere produse sau servicii care: 5 . manopera. reprezentand raportul dintre calitatea obtinuta si cea ceruta. pe masura cresterii si diversificarii cererii de productie. Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau serviciu care ii confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite. Pe masura dezvoltarii productiei industriale. acea calitate rezultata in urma verificarii la capatul liniei de productie. inainte de asimilarea lui in fabricatie. In activitatea practica.secolului XX a inceput sa se cristalizeze un domeniu distinct al managementului stiintific managementul calitatii. activitatea de urmarire si control. notiunea de calitate a produsului a evoluat s-a diversificat. in care se integreaza gradul de utilitate. -“calitatea totala” . Acesta se realizeaza in productie si este determinata de procesul tehnologic. -calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia tehnica. Pentru succesul deplin al unei firme. -“calitatea realizata”. la fabricatia produsului respectiv. -“caliatea partiala” . -“calitatea asigurata” . etc. calitatea care rezulta pe baza unui program unitar cuprinzand toate activitatile de control ale calitatii (prevenire. etc. reprezentand nivelul efectiv al calitatii produselor livrate de furnizor. reprezentand calitatea produsului dupa proiectare.

. in timpul acestora la controlul produselor finite si livrarea acestora. imbunatatit. -sa fie disponibile la un pret competitive.Toti membrii unei organizatii. -sa se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii. fiind necesara totodata urmarirea comportarii in exploatare a acestora. realizat in conformitate.Organizarea controlului se materializeaza intr-un compartiment ale caror atributii Functiile principale ale CTC sunt: 1. sunt platiti pentru ceea ce fac bine. 6 .sa se conformeze standardelor si specificatiilor.sa satisfaca asteptarile clientului .Toti oamenii firmei de la portari la directorul general. o utilitate sau un scop bine definit.Functia de control propriu-zis. Ce nu poate fi masurat poate fi planificat.. in conformitate cu planurile de afacere. Ce nu poate fi verificat obiectiv ridica semne de intrebare iar semnele de intrebare nu atrag clientii. asigurarea unei eficiente sporite din punct de vedere al tuturor indicatorilor utilizati si realizati. .etc. nu doar cei ce lucreaza la un compartiment numit calitate. care consta in executia controlului cu mijloace si metode adecvate: -depistarea cauzelor care au dus la dereglari ce au generat rebuturi. defecte. Necesitatea si rolul controlului calitatii: a tine sub control o activitate presupune a o descompune in elemente ale caror rezultate pot fi cuantificate si masurate.Controlul tehnic al calitatii este operatia independenta de operatia de executie propriu-zisa prin care se verifica daca baza tehnico-materiala are caracteristici de calitate prevazute in standarde. De modul cum este organizat controlul activitatii agentului economic depinde in mod direct si nemijlocit cresterea rentabilitatii si valorificarea superioara a materiilor prime. verificat remediat. -sa fie furnizate la un cost care aduce profit. indiferent de activitate si functie au atributii si raspunderi pe linia calitatii. norme si alte reglementari.sa satisfaca o necesitate. Controlul calitatii trebuie sa fie prezent in etapele premergatoare proceselor de fabricatie. si nu pentru tot ce fac.

2Caracteristici de calitate: Juran J.care confera produsului atributul de a fi corespunzator pentru utilizare Alte caracteristici sunt:durata de serviciu. 7 .-stabilirea masurilor necesare pentru prevenirea si eliminarea aspectelor negative. specifice acopera toate etapele vietii produsului (bucla calitatii). Ceres. in primul rand. Calitatea produsului: Caracteristici tehnicofunctionale Tehnice Proprietati mecanice Priprietati electrice Proprietati optice Disponibile(functionale ) Proprietati chimice Fiabilitate Mentenabilitate Mentenanta 1 Vasiliu .Functia de ameliorare a nivelului calitatii care consta in: -cercetarea si analiza reclamatiilor. mentenabilitatea. 2.fiabilitatea .. Aprecierea cantitativa a calitatii presupune.1985.Controlul modern al calitatii produselor.F. -efectuarea de analize tehnice referitoare la eventualele rebuturi obtinute. -efectuarea de studii comparative cu produse similare fabricate in tara si in strainatate. 1 defineste caracteristicile calitatii ca reprezentand orice domensiune . identificarea tuturor caracteristicilor unui produs si apoi formarea de grupe tipologice in functie de diferite criterii. Bucuresti.Ed. proprietate chimica sau organoleptica .M. 1.

Clasificarea caracteristicilor de calitate: A.Caracteristici economice Costul de productie Cheltuieli de exploatare Cheltuieli de transport si depozitare Cheltuieli de mentenanta(intretinere) Cheltuieli de mentenabilitate(restabilire) Durabilitate Proprietati estetice Proprietati psihisenzoriale Proprietati diminsionale Proprietati chimice Proprietati chimice Caracteristici psihosenzoriale Caracteristici sociale Midiu de lucru Ergonomia Protectia consumatorului Ecologia Fig. intrinsece structurii materiale a produsului si determinate de conceptia constructiv-functionala a acestuia. biologice. cu o precizie suficienta prin mijloace tehnice. Caracteristicile tehnice sunt direct sau indirect masurabile obiectiv. Se caracterizeaza in proprietati fizice. chimice. b).Caracteristici de disponibilitate 8 . caracteristicile de calitate se grupeaza in urmatoarele tipologii: a).Caracteristici tehnice Se refera la insusirile valorii de intrebuintare a produsului care confera acestuia potentialul de satisfacere a utilitatilor consumatorilor.1.1 Ansamblul de caracteristici ce reprezinta calitatea. Caracteristici tehnico-functionale: In raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de utilizare.

Mentenabilitatea are caracter probabilistic ca si fiabilitatea si masoara sansa ca un produs sa fie repus in functiune intr-un interval specificat de timp. Mentenanţa compartimente reprezintă totalitatea cadrul activităţilor unei depuse de specializate din organizaţii pentru asigurarea funcţionării sistemului la un grad cât mai ridicat. pentru utilizarea corecta a produsului.se cunoaste ca fiabilitatea este cea mai buna. Problemele teoretice si practice ale caracteristicilor de disponibilitate trebuie cunoscute atat de furnizorii de produse cu folosinta indelungata cat si de cumparatori cu prilejul contractarii fondului de marfa. Fiabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a-si indeplini functiile fara intrerupere datorita defectiuniilor intr-o perioada de timp specificata si intr-un sistem de conditii de utilizare dat.Se exprima printr-o serie de indicatori cum sunt: costul de productie. in conditiile existente de intretinere si reparatii. randamentul. (Sisteme de întreţinere şi reparaţii preventive sub forma reparaţiilor planificate de tipul revizii tehnice (RT).in scopul cresterii disponibilitatii lor si la construirea bancilor de date privind fiabilitatea . aptitudine definita prin conceptele fundamentale: fiabilitatea. mentenanta. cheltuielile de menetenanta. reparaţii curente. mentenabilitatea. Cea mai importantă sarcină a mentenanţei este de a asigura disponibilitatea echipamentelor pe termen lung. revizii şi reparaţii capitale. respectiv „mentenanţa realizată prin activităţi de întreţinere. Mentenanţa preventivă este „mentenanţa ce are ca obiect de activitate reducerea probabilităţilor de defectare sau degradare a mijloacelor fixe". Mentenanţa poate fi preventivă sau corectivă. Tipurile de mentenanţă preventivă sunt: . reparaţii curente de gradul 1 (RC1).mentenanţa sistematică. prin activităţi se pot înţelege atât operaţiile de întreţinere a utilajelor.Aceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza functiile utile de-a lungul duratei de viata. constituite în “planul de exploatare şi reparaţii". gradul de valorificare a materiilor prime. pretul. gradul 2 9 .

ce se caracterizeaza in indicatori economici ai calitatii: costul de productie care se calculeaza luand in considerare urmatoarele principii: -principiul separarii cheltuielilor care privesc productia de cheltuieli care nu se leaga de fabricatia ori extractia produselor. 10 . reparaţii capitale (RK).Potrivit acestui principiu . de ulei. Aceste activităţi constau în localizarea şi diagnosticarea defectelor în intervenţii pentru restabilirea bunei funcţionări. paliativă) reprezintă ansamblul de activităţi realizate după defectarea mijlocului fix sau după degradarea funcţiei sale în mod neprevăzut. reviziilor parţiale (Rp) şi a reviziilor generale (Rg). preventive sub forma verificărilor periodice (Vp). Caracteristici economice Caracteristicile • economice sunt legate direct de cele tehnicofunctionale. 2. urmând ca intervenţiile de mentenanţă să fie realizate înainte de apariţia defectului. cu semnificaţia „mentenanţei realizate prin intermediul urmăririi parametrilor de uzură ai elementelor sau subansamblurilor–cheie ale mijloacelor fixe. includerea cheltuielilor de productie in costuri trebuie efectuata in perioada de gestiune cand are loc fabricatia produselor respective. Sistemul de întreţinere şi reparaţii preventive pe grupe de utilaje prin stabilirea frecvenţei intervenţiilor).in costul productiei se includ numai cheltuielile de exploatare. . restul chelutielilor si anume cheltuielile exceptionale (extraordinare). Mentenanţa corectivă (curativă. de vibraţii. -principiul delimitarii cheltuielilor in timp. cheltuielile de desfacere. cheltuielile generate de administratie. nefiind legate de activitatea normala de exploatare (de productie). etc. folosind instrumente specifice (analizatoare de uzură. precutn si costul subactivitdtii nu se includ in costul producliei.)". Potrivit acestui principiu.(RC2).mentenanţa predictivă.

care sunt in acelas timp si creatoare de valoare. aspirator). ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiectiva. culoare. usurinta de manipulare. de cheltuielile neproductive. Aceste caracteristici se refera la aspectele exterioare legate de design. Caracteristici psihosenzoriale: Producatorii trebuie sa aiba in vedere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare variabilitate in timp si spatiu. de cheltuielile aferente productiei in curs de executie (neterminate). -principiul delimitarii cheltuielilor privind productia finita. Potrivit acestui principiu. -principiul delimitarii cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv. 3. intreaga calculalie a costurilor trebuie sa aiba la baza documente justificative. acest principiu este valabil pentru intreprinderile a caror productie se prezinta partial la sfarsitul perioadei de gestiune in diverse stadii de transformare. cantitatea si valoarea acesteia find diferita de la o perioada de gestiune la alta.in literatura de specilitate se mentioneaza pe langa principiile enuntate mai sus si principiul documentarii sau al fundamentarii calculaliei pe documente justifcate. daca polueaza mediul inconjurator etc. care nu adauga produsului nici un fel de valoare. fabricatie.-principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu. forma. • cheltuieli de mentenanta legate de asigurarea si intretinerea functionartii normale a produsului. finisare etc. Acest principiu are la baza diferentierea necesara din punct de vedere economic a cheltuielilor productive. din care sa rezulte consumurile productive exprimate cantitativ si preturile. . 11 . aspect. adica valoarea acestora. desen. cheltuielile privind defasurarea activitatii obisnuite a intreprinderii se defalca si se delimiteaza pe procesele principale care le-au ocazionat si anume: aprovizionare. desfacere si administrartie. cat este de confortabil (mobilier). ambalaj. zgomotul pe care it produc (un frigider. in virtutea acestui principiu general. ambalare. arome. stil. finisaj. Produsele alimentare se caracterizeaza prin proprietalile psiho-senzoriale ca gust. In metodologia calculatiei costurilor. moda.

rezistenta la rupere si la frecare. estetica.Caracteristici ale mijloacelor de munca : durabilitate. 4. 3.Caracteristici comparabile subiectiv cu mostra etalon ( grad de vopsire. 2. asupra sigurantei si sanatatii populatiei. forma.Caracteristici masurabile indirect ( fiabilitatea unui utilaj determinata pe baza probelor de rezistenta la uzura ). D. 3. Dupa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem: 1. reducandu-se astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa fie semnificativ afectat. componenta chimica.In perioada contemporana datorita aparitiei unei cantitali tot mai mare de produse si foarte diversificate face ca ponderea acestor caracteristici sa aiba un rol din ce in ce mai mare ajungand pana la situatia de a avea un rol hotarator in alegerea unui produs de pe piata concurentiala. grad de cromare). greutate.Caracteristici ale obiectelor muncii : usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia. rezistenta. asigurarea calitatii cerute produsului finit. precum si utilizarea acestora asupra mediului natural. 2.Caracteristici comparabile obiectiv cu mostra etalon( numarul de defecte pe cm de tesaturi. Dupa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor. consumuri specifice. care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la nivele inferioare.caracteristici secundare. 4. 12 .Caracteristici masurabile direct ( greutate. B.caracteristici de baza (absolut necesare) b). elasticitate. caracteristicile se grupeaza astfel: a). precizie de lucru.Caracteristici de ordin social general Aceste caracteristici vizeaza efectele pe care le au sistemele tehnologice de realizare a produselor. soliditate. tabla ). continutul de substante utile).Caracteristici pentru obiectele de consum individual : gust. finisajul unei mobile. In functie de destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de consum. C. caracteristicile se pot grupa astfel: 1. temperatura.

rezistenta.precun si a factorilor secundari. 2. se poate spune ca aceste caracteristici confera produsului calitatea.E.materialele -Procesul tehnologic(utilaje .3 Factorii care influenteaza calitatea produselor : Calitatea produselor si servicilor se realizeaza prin participarea unor factori principali.Caracteristici cuantificabile: cote dimensionale. Factorii calitatii care: -Cercetarea si proectarea -Materile prime. nomele -Ambalarea -Transportul -pastrarea Fig . -Pregatirea tehnica a fabricatiei si organizarea fluxurilor de fabricatie. -Proiecrarea tehnica .Indiferent de gruparea utilizata. greutati. care actioneaza in sfera circulatiei marfurilor (producator-comertconsumator). necorespunzator ). debite. In functie de modul de exprimare deosebim: 1. Determina in productie: 13 .2 Factorii calitatii Factorii care influenteaza calitatea produselor: -Organizarea structurilor de productie in functie de cerinte. 1. -Organizarea controlului calitatii in unitate.Caracteristici atributive: care definesc calitatea prin calificative (corespunzator. tehnologica a produselor in functie de resurse. care actioneaza in procesul de productie . organizare) -Calitatea profesionala a salariatilor -Asigurarea si controlul calitatii Influenteaza in comert -Standardele.

-functia sociala. -Respectarea documentatiei tehnice si tehnologice. pregatirii profesionale a oamenilor. -Aprovizionarea cu materii prime si materiale conform cerintelor. mijjloacelor de productie. mentenanta. mentenabilitate. -Gestionarea materiilor prime. optice. Caracteristicile tehnice ale produselor finite isi au originea in calitatea materiilor prime si materialelor. Valorile acestor caracteristici sunt prevazute in standarde. -functia economica. -Gradul si nivelul de cunostinte al proiectantilor. procesului tehnologic.4Functiile calitatii: Caracteristicile de calitate ale produselor stau la baza clasificarii functilor calitatii in:-functia tehnica. proprietati mecanice. durabilitate. Functia tchnica: Functia tchnica a calitatii este datorata caracteristicilor tehnice (rezistenta. chimice) si caracteristicilor functionale (fiabilitate. -Planificarea in functie de resurse a productiei si programarea in timp pentru utilizarea integrala a dotarii. . satisfacerea unei nevoi sau a unor parti din acestea. -Calitatea deciziilor. 14 . -Nivelul de pregatire a personalului muncitor pentru productie si intretinerea dotarii. piese de schimb) care exprima gradul de utilitate al produsului.Calitatea resurselor materiale si a materiilor prime. materialelor si pieselor de schimb. -Organizarea fluxului informational si informatic in unitate. -Documentarea in domeniu 1. electrice. servici. -Starea tehnica a utilajelor si instalatiilor. -Calitatea reparatiilor si a intretinerii fondurilor fixe . -Gradul de organizare a productiei in functie de caracteristicile acesteia.-Controlul indeplinirii sarcinilor de serviciu. prin intermediul carora sunt dirijati parametrii de calitate.

de materiale si produse. Procesele de imbunatatirea calitatii produselor. Raportul dintre nivelul tehnic si calitate este un raport ca de la parte la intreg. duc la cresterea eficientei acestora. exprima gradul de satisfacere in timp indelungat a unei nevoi. Noile tehnologii au redus ratele de rebut. la un anumit nivel al costurilor pentru mentinerea in functiune normala a produselor (fiabititatea. Pentru echipamentele si instalatiile din orice domeniu. O componenta principala a costurilor de productie o reprezinta costul calitatii care reflecta cheltuielile implicate cu obtinerea certa a calitatii 15 .concretizata prin cresterea in timp a numarului de caracteristici ale produsului -intensiva .pot fi determinate in laboratoare specializate prin masuratori directe sau indirecte. Obtinerea unei eficiente ridicate presupune ca imbunatatirea calitatii sa fie insotita de diminuarea costurilor de productie.care se caracterizeaza prin imbunatatirea in continut a fiecarei caracteristici in parte.extensiva . in timp ce alte forme de automatizare au redus erorile umane de evaluare. Functia economica Functia economica a calitatii este judecata prin prisma eficientei economice. Caracteristicile functionale specifice produselor de folosinta indelungata. Adica nivelul tehnic este numai unul din multitudinea de parametri care influenteaza calitatea produselor. functia tchnica are doua directii de evolutie: . Datorita acestor implicatii economice pentru benficiar caracteristicile de fiabilitate si mentenabilitate reprezinta principalele elemente ale competitivitatii produselor de folosinta indelungata. de folosinta indelungata se mai folosete si conceptul de nivel tehnic.Nivelul tehnic al produselor face parte din conceptul de calitate si exprima marimea caracteristicilor tehnice. avand un rol hotarator in succesul multor produse pe piata. In conditiile economies de piata. si stau la baza negocierilor dintre producatori si comercianti . Toate acestea duc la atingerea perfectiunii cu un cost mic. mentenabilitatea si mentenanta) de catre utilizator.

produselor/serviciilor precum si a celor destinate fundamentarii increderii in calitate pe toata durata viatii active a produselor. Conform literaturii de specialitate. Din aceste influente economice ale calitatii rezulta principiul de baza al strategiei de realizare a calitatii optime care trebiue definite din punct de vedere tehnico-economic prin maximul diferentei dintre calitate si cost(adica calitate mare cost mic).omolagari ale prototipului.personal bine pregatit si motivate sa obtina lucruri de calitate. •costuri de asigurare externa a calitatii.ceea ce reprezinta costul calitatii cuprinde: -costurile de prevenire a efectelor noncalitatii. reprezinta cheltuielile angajate de o organizatie (firma) in scopul obtinerii si pastrarii nivelului de calitate dorit.Principalele cheltuieli alocate realizari calitatii .pierderi de contracte si poate fi afectata imaginea de marca a intreprinderi.utilaje performante. costurile calitatii se grupeaza in: •costuri de realizare a calitatii.solutii noi de obtinere a produsului.retehnologizare.inlocuirea produsului. -costurile caderilor externe reprezinta cheltuielile determinate de produsele care nu au calitatea corespunzatoare .studii de marketing .Acestea sunt necesare pentru a se realize lucruri de calitate de prima data. Functia sociala: 16 . -costurile caderilor interne se refera la cheltuielile determinate de produsele care nu sunt conform standardelelor sau normelor tehnologice si care provoaca pierderi pe fluxul tehnologic.incercari. -costurile de evaluare sunt costurile ce se fac pentru determinarea valorilor calitative a unui produs/serviciu prin sondaje de opinii ale clientilor.reprezinta cheltuielile legate de demonstratii si probe cerute de clienti ca dovezi obiective referitoare la calitatea declarata de producator.Pentru acestea trebuie sa existe o documentare din standardele SR EN ISO 9000/2001.materii prime de calitate .dar care au fost expediate la clienti.Remedierile se fac prin cheltuieli de reparatii.Aici cheltuielile sunt foarte mari care pot consta in:cheltuieli de reparatii.

industria textila. • Caracteristicile ergonomice se refera la raporturile complexe dintre mijlocul de munca si mediul de munca.Cu alte cuvinte. atat ca structura cat si calitativ. In cadrul acestei functii un loc important il ocupa caracteristicile psihosenzoriale. mobila. cu nivel de cunostiinte diferite.mijlocul de munca – mediul de munca. mod de prezentare si ambalare. Aceasta functie este foarte importanta pentru ca la realizarea produselor/serviciilor participa oameni cu calitati si pregatiri profesionale diferite. caracteristici ale produselor/serviciilor variate. ecologice. etc. Ponderea acestor caracteristici a crescut foarte mult in aprecierea caliti ultimul deceniu in special in domeniile: arhitecturi. fiziologie. ergonomice. Calitatea are un continut social prin climatul corespunzator sau mai putin corespunzator asigurat de firma (organizatia) producatoare. forma geometrica.inseamna inputificarea aerului . In conceptia moderna notiunea de poluare are o sfera mult mai larga . de rolul pe care il joaca caracteristicile produselor/serviciilor asupra calitatii vietii oamenilor si a mediului inconjurator . •Caracteristici ecologice se refera in special la poluare. iar benefciarii sunt consumatori care au preferinte deosebite.Functia sociala a calitatii este determinata de influenta pe care o exercita calitatea produselor/serviciilor asupra conditiilor de viata. autoturisme. ele pot asigura sau nu succesul lor pe piata. in lupta cu concurenta. Pentru asemenea produse caracteristicile psiho-senzoriale sunt hotaratoare in luarea deciziilor de cumparare.solului astfel incat mediul de viata sa devina 17 . covoare. mai tineri mai putini tineri. de munca si a mediului inconjurator. • Caracteristicile psihosenzoriale se refera la aspectele exterioare determinate de culoare. in general aspecte de ordin emotional ce deriva din preferintele beneficiarilo sunt din ce in ce mai exigente si mai diversificate. psihologie. genetica si indeosebi din economie si sociologie. decoratiuni interioare. Acestea au caracter interdisciplinar opereaza cu concepte din tehnica. care isi pun amprenta asupra calitatii produselor.apei. produse alimentare etc. incaltaminte. demersurile ergonomiei vizeaza imbunatalirea rezultatelor muncii in concordanta cu optimizarea relatiilor dintre om .

in principal. Apa este dupa aer.vascoza in impact cu protectia ecosistemelor .alimente 16 %.fara apa viata nu este posibila.-Muscel si colab. a doua substanta ca importanta pentru om. Bucuresti.deterioreaza bunurile materiale si alte utilitati ale mediului inconjurator2.sticla 8%.fiecare locuitor al unui oras modern arunca zilnic cel putin 250 g de reziduri solide in apele menajere din care aproximativ 120 g sunt substante solubile. V alorificarea materialelor refolosite .Ed.substante sau a unei energii cu actiune nociva (energia radioactiva. In medie .de la arderea incompleta a combustibilitatilor mijloacelor de transport care elimina in aer oxid de carbon.poluarea fonica. 2 Ionescu .cresterea resurselor de materii prime si energie.oxizi de azot etc.plastic 3% . 1982 18 .metal 8%.Poluarea solului inseama orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata in cadrul ecosistemelor naturale sau create de om. Poluarea aerului reprezinta introducerea in atmosfera direct sau indirect . Capitolul2 Marcarea produselor si ambalajelor 2.devenind improprie utilizarii. Poluarea apei reprezinta modificarea caracteristicilor fizico-chimice si biologice pe cale naturala sau artificiala . Procentul mediu al deseurilor din Romania /an este de:hartie 52% .nociv atat datorita unor factori naturali cat si datorita rezidurilor ce se obtin din activitatea oamenilor.in mod direct sau indirect .1Conceptul de marca Marcile sunt semne distinctive folosite de intreprinderi pentru a deosebi produsele sau serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi.afecteaza resursele biologice si ecosistemele. Tehnica.lemn 5 %. Iosif.diverse 8% . semnele care pot fi folosite ca marci sunt urmatoarele:cuvinte.corpul uman continand aproximativ 70% apa. Orasele au atmosfera poluata .efectul de sera) care pun in pericol sanatatea omului. cifre. cu imbunatatirea calitatii vietii. litere.

el mentioneaza cateva din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o marca de succes: . -sa sugereze cumparatorului caracteristicile si calitatea bunurilor pe care urmeaza sa le cumpere (si care au asociata aceasta marca). combinatii intre aceste elemente. Conceptul de "marcă". prezentarea sonora sau alte asemenea elemente.sa difere de marcile produselor similare (pentru a nu crea confuzie in randul consumatorilor). posibilitatea de alegere a marcilor este nelimitata. Aparent. Toate produsele (în afara celor alimentare. specific mai ales tarilor dezvoltate.cardinal în publicitate . perisabile) se propun atenţiei printr-o siglă impusă: orice produs "demn de acest nume" are o marcă (care se substituie uneori numelui obiectului: frigider).una sau mai multe culori.sa fie usor de reprezentat. . Marcarea ecologice este un procedeu relativ nou. .sa fie usor de pronuntat. iar funcţia ei secundară e mobilizarea conotaţiilor afective: „În economia noastră. si anume 19 . alegerea marcii nu este o problema usoara. puternic concurenţială. Ele trebuie să primească rezonanţe care le individualizează şi să fie înzestrate cu asocieri şi cu imagini. dacă vrem să se vândă bine şi să trezească un ataşament afectiv ce se exprimă prin fidelitatea faţă de o marcă. dar.Marca atribuita produsului ii confera acestuia o anumita individualitate.reprezentari grafice. puţine produse îşi păstrează superioritatea tehnică”. -sa poata fi fixata cu usurinta pe produsele pe care urmeaza a se utiliza. -sa indeplineasca conditiile legale pentru a putea fi inregistrata si protejata. să aibă semnificaţii la niveluri numeroase. asa cum arata inca din 1930 consilierul in brevete V. Funcţia mărcii e semnalarea produsului. -sa fie atractiva in ceea ce priveste aspectul si pronuntia. -sa fie usor de retinut.rezumă destul de bine posibilităţile unui "limbaj" al consumului. iar in timp ecomarca va indeplini una din functiile clasice ale marcii. Evans („How to obtain a patent“).forma produsului sau ambalajului acestuia.

in aceste conditii erau doua categorii de marci. . trezind totodata curiozitatea cumparatorului. Aceste informatii le avem de la descoperirile arheologice care ne semnalizeaza ca la romani erau peste 6000 de semne cu valoare de marca folosite pentru produsele ceramice.banderole litografiate .care asigura respectarea regulilor de fabricatie a produselor. 2. aplicata pe ambalaje din sticla. Ca factor care influenteaza calitatea. aplicate ambalajelor din acest material. metalizata). pretul. -elemente de informare privind compozitia produsului ambalat. . indicatii de utilizare sau chiar de pastrare. Formele de marcare sunt: .folosite de regula la produse zaharoase. Marcarea este factor de calitate cu dublu rol: -de informare pentru consumator: .o imprimare codificata aplicata pe ambalaje metalice sau prin cuvinte. Aceste semne indicau numele producaton denumirea localitalii de unde provenea produsul. a sanatatii si originalitatii produsului in cauza.2Aparitia si dezvoltarea marcii Originea marcii trebuie cautata in istorie cu mii de ani in urma. . cantitatea ambalata. care cuprind printr-o grafica estetica si fotografia produsului ambalat. . 20 .In antichitate erau folosite un numar mare de semne (sigillum) in identificarea produselor.ambalaje de hârtie superioara (cerata. denumirea fabricii sau emblema acesteia.elemente de identificare ca: denumirea produselor.aceea de garantie (de garantare a calitatii. Continutul marcarii consta în urmatoarele: .In evul mediu se dezvolta mestesugurile.stampilarea si pirogravarea sunt imprimari în lemn. marcarea contribuie la cresterea valorii produsului.marca corporatiei.de indentificare a produsului.etichete litografiate. .stantarea .

in Romania adera in anul 1920. Mai tarziu acestea au format Uniunea pentru protectia proprietatii industriale. In tara noastra regimul marcilor a fost legiferat prin Legea nr. Acesta in anul se transforma in Protocolul de la Madrid. Spania. Prin Conventia de la Stockholm (1979) se constituie Organizatia Mondiala a Proprietatii Industriale (OMPI) si un birou internafional cu sediul la Geneva.care asigura individualizarea unui mestesugar in corporatiei. Apar pe langa marcile producatorilor si marci ale comerciantilor. In anul 1891 se constituie Aranjamentul de la Madrid. 161/1998. in special pe mare. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice. Anglia .1985 s-a instituit clasificarea internationala a elementelor figurative ale marcilor. In anul 1883. Portugalia. a dat o lege prin care o brutarie sa utilizeze un semn distinctiv pentru marcarea painii. aceasta lege a fost publicate in MO nr. pentru a nu fie falsificata. Orasele care foloseau marcile cu precadere mai mare erau in general orase porturi.1957) s-a instituit clasificarea internationala a produselor si servicilor in scopul inregistrarii marcilor. care este adoptata si semnata de 11 state in 6 iulie 1884.Regulamentul de 21 . Asa de exemplu dupa Revolutia Franceza in Franta apare o serie de dispozitii speciale prin care se recunostea dreptul fiecarui producator de a folosi marca pentru produsele sale si sanctionarea celor ce falsificau marfurile cu aceeasi pedeapsa ca si pentru fals in acte private.Pe langa dezvoltarea mestesugurilor se dezvolta si comertul. Prin Aranjamentul de la Nisa (15.1973) modificat in 10.06.Prin Aranjamentul de la Viena (12. prin care se stabilesc modalitatile de inregistrare internationala a marcilor. Conventia de la Paris.06.-marca individuala .10. 28/1967 care a fost abrogata si inlocuita cu Legea nr. a elaborat Conventia pentru protectia proprietati industriale .In Tarile Romansti in anul 1879 se admite o lege care proteja marcile romanesti inregistrate.unde comertul era in floare (de exemplu in tari ca Italia. cadrul Asa de pilda. Parlamentul Angliei. marcile straine erau acceptate cu conditia ca si marcile romanesti sa fie acceptate in tarile respective. s-au definitivat functiile marcilor si regimul lor juridic prin care se proteja marca. in anul 1266.

apa minerala. Intreprinderea producatoare poate utiliza .marci de vinuri.1998. Dacia – marca de masina. Canon . Printre cele mai cunoscute marci de fabrica sunt considerate 22 . Alba Lux 15.: Murfatlar.marca de imprimanta.: marcile Ford. In evolutia utilizarii marcilor. 2. iar marca de comert este aplicata de intreprinderea care comercializeaza aceste produse.aplicare al Legii nr. Protectia marcilor si a indicatiilor geografice este asigurata pe teritoriul Romaniei de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.:Papadopoulos pentru dulciuri.04.: Izvorul Minunilor . Alba Lux 16 etc. Oekter pentru praf de inghetata).in acelas timp. Mercedes pentru automobile). Pietroasa .: Guban).). pantofi (ex. fata de produsele respective (ex.: masini de spalat rufe . dr. in masura in care comercializeaza ea insasi produsele pe care le fabrica. Pentium 2. motociclete (ex. literatura de specialitate delimiteaza trei perioade: .1998 a fost stabilit prin HG 833/1998. In prezent exista o gama foarte larga de strategii in stabilirea denumirii marcilor prin combinarea marcii de fabricatie cu cele ale produselor sau prin stabilirea unor relatii intre marci in cadrul gamei sortimentale pe care o realizeaza ex.Alba Lux.marca de fabricatie si de comert.3Tipuri de marci Marcile se pot clasifica dupa mai multe criterii: • Dupa destinatie avem:-marci de fabricatie -marci de comert Marca de fabricatie este aplicata de producator pe produsele sale. 161/23.: Honda) etc. 3. 5 marca de calculator etc. 84/15. produse alimentare (ex.in prima perioada apar marcile patronimice : ce se caracterizeaza prin atribuirea propriilor nume de catre patron (ex. . Frutti Fresh .).04.suc de fructe) -a treia perioada este reprezentata prin existenta marcilor simbolice capabile sa asigure coincidenta dintre marca utilizata si asteptarile clientului. 4.a doua perioada se caracterizeaza prin aparitia marcilor care descriu produsul (ex. publicatain MO nr.

Management. Dintre marcile de produs ale acesteia putem mentiona :Ariel. Lenor. Potrivit unor opinii.marcile:Coca-Cola. Audi etc).cum este cazul automabilelor realizate de fitma Volkswagen(VW-Golf. prin combinarea marcii de fabrica cu marcile individuale de produs.Fiat(Fiat punto ) etc.:BMW. ieea de a oferi consumatorilor produse fara marca(”Marque libre”).Romarta etc.: marcile utilizate de spalatorii. Stuttgart..Sony. sau sunt atasate produselor. denumite si” produse albe”. Marcile de serviciu sunt de doua categorii: -marci de servicii care se aplica pe produs.de exemplu. se poate vorbi chiar de o lupta pentru suprematie.Pampers etc. Bliemel. datorita performantelor aduse in sistemul de distributie a produselor. Supermegezinele Carrefour din Franta au lansat . Marketing. 3 Ph. Planung. ca de exemplu. Schaffer Poeschel Verlag. 23 . Aldi. • Dupa obiectul lor avem:-marci de produse -marci de servicii In ceea ce priveste relatia dintre produs si marca.vopsitorii etc).Toyota. 8. O asemenea varianta a adoptat . pag 692.o singura marca pentru toate produsele firmei:o asemenea varianta intalnim. Auflage. In pararel se remarca si o alta tendinta. Meister.F. Quelle. de pilda. iar din categoria celor de comert mentionam:Adidas. Kotler. in cazul unui producator de automobile(de ex.Mercedes-Benz. Dorati. VW-Corrado etc). firma producatoare inregistrand o marca pentru fiecare din produsele sale. . Kodac. aceea a comercializarii unor ’’produse fara nume’’. firma Procter&Gamble.in anul 1976. Pepsi-Cola etc. Trident. pentru a indica pe cel care a prestat serviciul in legatura cu aceste produse ( de ex. idee preluata ulterior si de alte mari intreprinderi comerciale.marcile de fabrica sunt mai raspandite decat cele de comert. Vizir. -marci structurate pe mai multe niveluri. In prezent . Umsetzungund Steuerung. intre marcile comerciale si cele ale producatorilor. 1995.cu toate ca importanta celor din urma a crescut in ultimi ani . pot fi puse in evidenta urmatoarele variante3: -marci individuale de produs. Analyse.

in majoritatea tarilor este obligatorie marcarea obiectelor executate din metale pretioase. pot aplica marca lor pe produsele din dotare). cum ar fi: servicile bancare(Bancorex). In unele cazuri. Marcile colective apartin unor asoceatii de producarori. Ele sunt destinate pentru a deosebi produsele sau serviciile menbrilor acestor asoceatii de cele apartinamd altor persoane si pentru a geranta calitatea sau originea produselor sau servicilor respective. comerciantului sau intreprinderii prestatoare de servicii. servicii de informare(agentiile de presa) etc. de obicei din motive de interes general . in diferite moduri. in functie de natura serviciului.restaurantele. dreptul de a decide aplicarea marcii apartine producatorului . • In functie de titularul dreptului de marca distingem:-marci individuale -marci colective Marcile individuale apartin unor persoane determinate(fizice sau juridice). marcile sunt:-marci simple -marci compuse 24 . Legatura dintre marca si servicii poate imbraca formele cele mai diferite. servicii nelegate de anumite produse.de asigurari (Asirom) . reprezinta categoria obisnuita de marci. marca se aplica pe instrumentele folosite pentru prestatea serviciuli( de exemplu pe mijloacele de tramsport) . care face obiectul principal al reglementarii in diferite legisletii..comercianti sau prestatori de servicii. de transport (Tarom). In anumite cazuri .marci de servicii care indica . sau pe un obiect care este rezultatul serviciului prestat( de exemplu: aplicarea marci pe biletele eliberate de agentiile de voiaj). obligatia marcarii lor.marcile sunt facultative. De exemplu . se stabileste. • Dupa compozitia lor . Exista unele servicii care folosesc marca indirect( de exemplu: hotelurile. pentru unele produse. • Din punct de vedere al naturii normelot care le reglementeaza marcile sunt : -marci functionale -marci obligatorii In principiu.

Marcile compuse ( din doua sau mai multe elemente verbale sau figurative) , sunt fregvent folosite , pentru ca asocerea unei pluralitatii de semne permite sa se asigure mai usor carecterul distinctiv al marcii. • In functie de natura lor , deosebim :-marci verbale -marci figurative -marci sonore Mărcile verbale , numite în legislaţia şi doctrina franceză nominale (nominaux) , sunt formate din semne scrise şi constituie o mulţime de cuvinte ce pot fi pronunţate şi scrise. Mărcile figurative sunt reprezentate sub formă de desene, ornamente, simboluri, animale, păsări, combinaţii de culori etc. Legea ţării noastre nu ne indică expres, care sunt elementele figurative . Astfel, considerăm că pot constitui mărci toate semnele distinctive reprezentate grafic în plan sau în relief. Mărcile sonore sunt protejate numai de legislaţia unor ţări. Marca sonoră reprezintă un fragment muzical, o frază muzicală, sunetul produs de un animal care se asociază cu un anumit produs sau serviciu. Aceste mărci trebuie să fie clare, expresive şi caracteristice.Majoritatea legislaţiilor, la care s-a aliniat şi Legea Republicii Moldova, României, Rusiei, nu protejează mărcile sonore fapt ce se explică prin absenţa unei legături directe cu produsul şi de imposibilitatea realizării unui depozit material.Reprezentarea mărcilor sonore poate fi diferită. Un fragment sau o frază muzicală poate avea mai multe reprezentări distincte, una fiind semnalul perceput de organul auditiv sub forma unei melodii sau a altor sunete, a doua poate fi o reproducere grafică a acestui fragment realizat cu ajutorul notelor şi partiturilor muzicale şi nu în ultimul rând această reproducere poate consta într-o oscilogramă, care nu este altceva decât transpunerea electronică a sunetelor muzicale. Mărcile sonore sunt protejate în Franţa, Germania, Danemarca, Finlanda; la nivel regional: în Spania, pentru marca comunitară şi la Oficiul Benelux. 2.4Functile marcii

25

Marca este considerata, in prezent,un element fundamental al strategiei comerciale a inreprinderii, strategie bazata pe diferentierea pe care aceasta o introduce in oferta de produse si servicii. Fiind un mijloc de identificare a produselor unei anumite intreprinderi,marca ofera cumparatorului posibilitatea orientarii sale mai repede spre produsele verificate din punct de vedere al calitatii,apartinand producatorilor care si-au castigat o buna reputatie alaturi de functile considerate clasice – de identificare a produselor si servicilor si de garantare a unui nivel calitativ constant al acestora- in conditiile diferentierii tot mai accentuate a ofertei de marfuri,s-a afirmat si se accentueaza in continuare functia de concurenta a marcii.De la diferentierea produselor unei anumite intreprinderi,prin calitatea sau prezentarea s-a la o diferentiere a marcilor aceleasi intreprinderi , prin multiplicarea modelelor, tipurilor, culorilor etc. Un exemplu bine bine cunoscut este cel al marcilor de automobile. Aceeasi marca (Ford,Peugeot, Fiat , Volkswagan etc) reprezinta un numar din ce in ce mai mare de modele. Dinamismul accentuat al marcilor,sprijinit de publicitate, a determinat aparitia functiei de reclama a marcii. Marca reprezinta o componenta importanta in acea ’’aureola de marketing” care inconjoara produsul si care constituie adesea un element mai puternic chiar decat caracteristicile intrinseci4 Prin forta pe care o dobandeste, marca devine un element autonom al succesului comercial,un bun independent,cu o valoare proprie, utilizat de intreprindere in cadrul strategiilor sale promotionale. In cazul marcilor notorii,valoarea lor poate fi impresionanta, ca marca Coca-Cola de bauturi racoritoare este evaluata la 33,4 bilioana dolari SUA , marca de tigati Marlboro la 39 bilioane dolari SUA. Din avantajele pe care le prezinta marca produselor reiese ca marcile prezinta mai multe functii: -functia comerciala organizatia sau prestatorul de servicii va deveni cunoscut in randul consumatorilor prin marca,care se manifesta ca un simbol
4

C. Florescu., Strategii in conducerea activitatii intreprinderii, Editura Stiintifica si Enciclopedica ,Bucuresti, 1987,pag 231

26

vizual intregii activitati. Fiind un mijloc de individualizare a produselor unui anumit producător, marca permite consumatorului să-şi orienteze alegerea uşor şi rapid spre produsele verificate ce aparţin producătorilor care şi-au căpătat o bună reputaţie. În unele cazuri de produse noi marca ajunge să se identifice cu produsul în asemenea măsură, încât acesta este determinat prin marcă. Aşa se întâmplă când cumpărătorul cere într-un magazin de încălţăminte „adidaşi”. -functia de comunicare: marca are un efect publicitar ,utilizand diverse mijloace publicitare( afise, postere,pliante, reviste, videoclipuri publicitare la redio si tv) unde se cheltuiesc sume imense pentru produsele oferite spre valorificare. In acest mod se incearca creerea unui efect psihologic asupra cumparatorului si un mit in legetura cu o anumita marca . Funcţia de concurenţă şi de organizare a pieţei se transformă într-o funcţie de monopolizare a pieţei, sprijinită pe funcţia de reclamă. Multiplicitatea mărcilor aceleiaşi întreprinderi pentru acelaşi tip de produse („auto-concurenţă”) devine cu timpul o frână a producţiei. Funcţia de monopol a mărcii îşi exercită influenţa şi pe planul structurii cererii, care deseori se orientează spre produse inutile, neadoptate nevoilor reale. Astfel, marca ajunge să falsifice concurenţa. Tendinţele de monopolizare a pieţei e facilitată de dreptul titularului mărcii de a fixa preţul produsului, de a vinde altora marca pentru a fi amplasată pe diferite bunuri. -functia de diferentiere : marca indiferent de categoria careia ii apartine: de origanizatie,comerciala, de produs sau servicii, simpla sau complexa, figurativa sau sonora, individuala sau colectiva serveste la deosebirea produselor(servicilor) , aceasta fiind si funcţia de bază a mărcii . Acest aspect al funcţiei de diferenţiere transformă marca într-un instrument de atragere a clientelei. Marca devine un „reper” al produsului original căutat dobândind rolul de fixare a clientelei; de fidelitate a consumatorului vis-a-vis de un produs. În opinia lui Y. Eminescu funcţia de diferenţiere a mărcii are două aspecte: individualizarea produselor pe piaţă si protejarea producătorului de posibilitatea utilizării mărcii de concurenţii săi.Astfel ,marcile de produs contin unele caracteristici de calitate ce fac

27

diferentierea intre diferite produse ale aceleasi organizatii( de exemplu marcile de bauturi racoritoare Coca-Cola, Fanta,Sprite ale firmei Coca-Cola sunt diferite intre ele dar se deosebesc si de alte bauturi racoritoare ca American Cola,Frutti Fresh produse de firma European Drinks). - functia de garantare a calitatii marca este in postura de simbol al garantiei si al calitatii cu atat mai mult cu cat va desemna produse de varf ca realizare tehnologica.Potrivit funcţiei date marca trebuie să se folosească pentru produsele şi serviciile cu o calitate înaltă care este stabilă. Este important de menţionat, că funcţia de garantare a calităţii nu presupune că folosirea unei anumite mărci stă la baza garanţiei celei mai înalte calităţi a produselor/serviciilor marcate, dar determină faptul, că aceste produse sau servicii trebuie să aibă o calitate, care iniţial, prin acte precedente de consum, i-a format o reputaţie, la care producătorul însuşi trebuie să ţină mult. În anumite domenii, în special la articolele de modă şi parfumerie, unele mărci devin un simbol de calitate, în aşa măsură, încât îşi extind efectele dincolo de domeniul de origine, la obiectele cele mai diferite, cărora le imprimă prestigiul produsului de origine. Exemplul mărcii - Pierre Cardin, Chanel, Paco Rabanne, Hermes sau Yves Saint Laurent este relevant. O caracteristică a perioadei actuale este creşterea importanţei funcţiei de garanţie a calităţii. Important pentru antreprenorii şi comercianţii autohtoni este de a recunoaşte că marca imprimată pe produs reprezintă o carte de vizită a întreprinderii demonstrând o calitate deosebită. - functia de a indica originea sau provenienta produsului aceste marci se folosesc in special pentru produsele agroalimentare ca:branzeturi, cascavaluri, bauturi alcoolice, cafea etc. -functia de reclama ,prin rolul ei de a personaliza un produs sau serviciu ,prin combinatia de semne si culori, prin eleganta si distinctia pe care o poate conferi produsului, mai ales daca si-a capatat o anumita notorietate ,marca indeplineste prin ia insasi functia de reclama. De la mijlocul sec. XX o mare importanţă a căpătat funcţia de reclamă a mărcii, reclama devenind o ramură importantă a economiei ce deserveşte comerţul. Această funcţie a apărut prin detaşarea mărcii de produsul destinat individualizării şi s-a amplificat prin noile 28

29 . panouri. ţigări. fum. În opinia lui Casper J. La acest tip de reclamă se atribuie instalaţiile tridimensionale: un fier de călcat rufe. ca exemplu: soarele. care cerea mult timp pentru a fi realizată şi nu era binevenită. stelele. Valoarea acestui tip de reclamă depinde de măiestria pictorului. care are menirea de a cuceri consumatorul. marca devine un element autonom al succesului comercial. „marca reprezintă legătura dintre consumator şi comerţ” . Pentru reclama în ziare este important de a stabili tipul reclamei sub forma unui text sau reprezentare a produsului. locul amplasării reclamei. apoi a fost folosită reclama vizuală. O importanţă deosebită în ultima perioadă a căpătat reclama efectuată la radio. Pe motivul insuficienţei de timp reclama este făcută pe afişe. Un rol important a avut reclama scrisă. dintr-un accesoriu al produsului devine un bun independent cu o valoare proprie. Prin acest tip de reclamă consumatorii memorează cel mai bine produsele. reviste. panouri. fapt ce se datorează reclamei. XIX. În opinia lui P. televiziune în cadrul emisiunilor solicitate. afişe. Din această cauză simbolurile culturii din Apus până acum sunt populare. care se efectuează în: ziare. Iniţial a fost utilizată reclama auditivă. Brock. un ceainic electric de dimensiuni mari care produc anumite efecte: sunete.Acest tip de reclamă a apărut la sfârşitul sec. marca. În acest caz informaţia trebuie să fie succintă şi de obicei ea conţine: reprezentarea produsului şi marca. pe mijloace de transport.forme de publicitate.F. săgeata . Odată cu stabilirea activităţii economice furtunoase. aburi care atrag atenţia publicului îndemnându-i pe consumatori săprocure produse ce conţin asemenea mărci. Werkman cel mai bine se memorează mărcile care reprezintă cultura naţională şi au un sens cunoscut. apare ideea amplasării reclamei pe mijloace de transport. O importanţădeosebită are alegerea formei. Reclama ca funcţie a mărcii este cunoscută din sec. luna. XIX şi constituie o valoare deosebită deoarece atrage atenţia conductorilor mijloacelor de transport. precum şi a pietonilor. Prin forţa de atracţie pe care o dobândeşte în acest fel. Astfel. deoarece anume aici se acordă o mare libertate fanteziei persoanei de a scoate în evidenţă marca.

2. iar comercianţii vor pune pe piaţă acele bunuri pentru care există vânzare. produsele individualizate prin care îndeplinesc condiţiile de calitate care satisfac consumatorul. controlul pieţei. Ecoeticheta reprezinta un sistem voluntar de acordare a etichetei ecologice care isi propune promovarea produselor cu un impact minim asupra maediului pe parcursul intregului lor ciclu de viata si care ofera consumatorilor informati precise . fiind un mijloc practic de corelare a cererii cu oferta.5Marcarea ecologica(ecoeticheta) Ce este ecoeticheta : Este un simbol grafic si/sau un text descriptive aplicat pe produs . Pe piaţă se vor impune şi vor supravieţui acele mărci. Prin mecanismul economiei de piaţă (cerere – ofertă) titularii mărcilor dobândesc beneficii considerabile. de asigurare şi ridicare a rentabilităţii producţiei. ambalaj . -funcţia de protecţie a consumatorului. şi atunci ea apare ca un instrument de organizare a pieţei. Ea are ca scop protejarea produselor expuse pe piaţă şi e folosită în lupta împotriva contrafacerilor şi concurenţei neloiale. cu ajutorul mărcii. Cum functioneaza schema de ecoetichetare: 30 . Atunci când un produs. iar producătorul va căuta să obţină. a succesului în lupta de concurenţă pentru acapararea pieţei şi monopolizarea ei. intr-document informativ care insoteste produsul si care ofera informatii despre cel putin unul si cel mult trei tipuri de impact asupra mediului . marca fiind un element de realizare comercială a produselor. apoi un grup de produse este comercializat cu succes vreme îndelungată pe diferite pieţe. această funcţie derivă din dreptul exclusiv al titularului mărcii. marca realizează o interacţiune între producţie şi consum. Consumatorii sunt deseori înşelaţi prin izvoarele de informare în care rolul mărcilor este exagerat. marca capătă o anumită notorietate. Pentru consumator aceiaşi provenienţă implică o calitate constantă a produsului marcat.exacte si stabilite pe baza stintifica cu privire la impactul produselor lor asupra mediului.-funcţia de organizare a pieţei.

Schemele sunt voluntare. .Ecoeticheta opereaza pe baza unor criterii. Logo-ul este de asemenea acceptat si in tari precum Norvegia. O firma care doreste sa obtina o eticheta ecologica cerintele atunci I se acorda eticheta ecologica. -este voluntara:schema nu este stabilita pe baza unor standarde ecologice pe care producatorii trebuie sa le respecte. incepand cu extractia materilor prime in perioada de pre-productie. companiilor nu li se cere sa aplice pentru o anumita eticheta ecologica.Sunt dechise accesului la companiile din intreaga lume . 31 .Sunt protejate legal de un simbol sau logo. Exista posibilitatea ca comerciantul. comerciant sau furnizor de servicii care indeplineste criteriile pentru un grup de produse si care aplica pentru obtinerea etichetei ecologice poate vinde pe piata Uniunii Europene. Islanda. . Principalele elemente ale schemei de eco-etichetare: -are o dimensiune europeana: un producator . distributiei si depozitarea finala. de-a lungul productiei.ci mai degraba se sprijina pe studii care analizeaza impactul produsului sau serviciului asupra mediului de-a lungul intregului ciclu de viata . -este transparenta: consumatorul final va recunoaste logu-ul floare ca reprezentand criteriile ce au fost stabilite in concordanta cu ghiduri tehnice si stiintifice cu participarea larga din partea organismelor independente si neutre. pe grupe de produse. producatorul de servicii sau produse sa decida daca aplica sau nu ecologica produsului sau serviciului prestat sau fabricat de acesta. Trasaturi comune a schemelor de ecoetichetare -Determinarea criteriilor ecologice pe baza analizei ciclului de viata a grupelor de produse . eticheta Natura pentru unul sau mai multe din produsele sale sa solicite unui organism component. -functioneaza printr-o abordare multicriteriala: criterile nu se bazeaza pe un singur parametru . . -este selectiva: eticheta ecologica este acordata numai acelor produse cu un impact minim asupra mediului. daca produsul indeplineste voluntara a schemei se traduce prin faptul ca nu creaza bariere comerciale.

realizat cu finantare Phare Fondul Europa 2004. Conditia de baza pentru procesul de acceptare a marcii este implementarea sistemului de management de mediu.care nu afecteaza mediul. eticheta nu se acorda produselo alimentare si produselot medicale. Apelor şi Mediului) şi permite o etichetare a produselor care au un impact redus asupra mediului şi sunt mai puţin dăunătoare mediului faţă de alte produse asemănătoare care fac parte din acelaşi grup de produse. Eticheta ecologica a UE este o schena unica de certificare pentru a ajuta consumatorii sa distinga produsele si serviciile verzi.Schemele de etichetare au doua scopuri furnizeaza consumatorilor informatii de incredere referitoare la impactul produselor asupra mediului si promoveaza . aceasta este Ministerul Agriculturii. pliante. semnificaţia acestora fiind aceea că produsul respectiv este unul din cele care generează cel mai mic impact negativ asupra mediului din grupul său de produse. conform standardului ISO 14. producerea si utilizarea de produse care au un impact asupra mediului redus.manuale. Pădurilor. Principalele modalitati de promovare si mediatizare a etichetei ecologica in randul agentilor economici sint: • seminarii de informare – instruire referitoare la aplicarea etichetei ecologice in România. brosuri .-Nivelurile criteriilor de acordare sunt astfel stabilite pentru a incuraja dezvoltarea produselor si serviciilor ce au un impact minim asupra mediului. O marca din aceeasi categorie.001. Se realizează pe baza unor scheme de etichetare adoptate de organizaţia de reglementare a statului (pentru România. Ecoetichetele pot fi folosite şi ca instrument de marketing.sedintele de informare 32 . o reprezinta cunoscutul „punct verde“ (prezent pe ambalaje sub sigla Der Grunepunkt). care certifica posibilitatea de reciclare usoara. daca este necesar adaptarea grupelor de produse si a criteriilor ecologice tinand cont de dezvoltarea tehnologica si pozitia pe piata. la sistemul de etichetare ecologica. Pentru realizarea seminariilor sunt necesare: .Eticheta ecologica este o marca a Uniunii Europene de recunoastere a produselor ecologice.Exista un ghid informativ despre ecoetichetare.cursuri . revizuirea periodica. iar procedura de obtinere este destul de complexa.

brosuri informative. costurile solicitarii etichetei ecologice si posibilitatile de finantare pentru obtinerea etichetei ecologice. brosuri care sa contina toate informatiile necesare agentilor economici. Mijloacele de mediatizare a etichetei ecologice identificate la nivelul consumatorului sunt: • Prezenta „pe mari suprafete”: promovarea etichetei ecologice in magazine. cat si informatii despre etichetei ecologica comunitara. instituteleacreditate recomandate de autoritatea competenta pentru acordarea etichetei ecologice – Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor – pentru realizarea testelor. prin distribuirea de pliante. etc pot fi oferite la intrarea in magazine. desi nu este un mijloc de comunicare la scara larga. tinandu-se cont de faptul ca aceasta din urma va fi preluata de tara noastra dupa intrarea in Uniunea Europeana. • Crearea de website-uri este un mijloc de mediatizare care. ofera rezultate incontestabile. precum si prezentarea celor mai cunoscute etichete ecologice utilizate in Europa. prezentarea pe scurt a etichetei ecologice comunitare. Brosura Eticheta ecologica„– brosura informativa pentru agentii economici”. • crearea de website-uri si promovarea lor in randul agentilor economici.buletin informativ . la casele de marcat sau in cadrul raioanelor. etapele necesare pentru obtinerea etichetei ecologice. Este recomandata crearea unui website care sa cuprinda informatii despre etichetei ecologica din Romania. incercarilor produselor in procesul de evaluare a performantelor acestora.suport electronic de instruire • publicarea si distribuirea gratuita a unor brosuri cu informatii despre etichetei ecologica. o atentie asemanatoare cu 33 . Pliantele. supermarket-uri sau alte puncte de vanzare care detin produse etichetate. etc. avantajele etichetei ecologice.brosurile informative. aceasta avand avantajul de a obtine. prin audienta.. cadrul legislativ existent in Romania in domeniul acordarii etichetei ecologice. • Televiziunea este modalitatea cea mai buna pentru a atrage atentia. s-a realizat in cadrul studiului efectuat de catre ICIM si cuprinde informatii privind: eticheta ecologica.

• Afisele insotite si de alte tipuri de comunicare. iar pentru mediatizarea etichetei ecologice informarea este cel mai important aspect. motivele alegerii produselor care poarta eticheta ecologica. Informatia poate aparea in ziare. alteinformatii. • Anunturi publicate in principalele ziare si reviste care apar zilnic. informatii utile: cum se poate recunoaste eticheta ecologica pe un produs. etc. • Presa scrisa este o alta modalitate care poate fi utilizata pentru eticheta ecologica . simbol. • Publicitatea la radio. grupurile de produse pentru care se poate acorda eticheta ecologica. jocuri.“Ghidul consumatorilor” cuprinde urmatoarele informatii: generalitati privind eticheta ecologica in Romania : definitie. prezentarea sistemului de acordare a etichetei ecologice in Romania. prezentari video. Pentru anul 2005 au fost prevazute numeroase activitati de promovare a etichetei ecologice comunitare: • Franta va organiza manifestatii de promovare a etichetei ecologice pentru detergenti si hartie. reviste dar si in presa specializata. • In general. Brosura denumita ‘’Eticheta ecologica ‘’. are avantajul sunetului si culorilor. In plus. forma etichetei ecologice. • Cehia va demara o importanta campanie de informare care se va desfasura pe parcursul a 3 ani. presa scrisa ofera posibilitatea de a furniza mai multa informatie. etc • Participarea ONG-urilor cu activitate in domeniul protectiei mediului la campania de sensibilizare a populatiei • Participarea scolilor la mediatizarea etichetei ecologice prin cursuri informative: concursuri cu premii. persoane de contact. website-uri. fise de prezentare a criteriilor de acordare a etichetei ecologice si amotivelor acordarii etichetelor ecologice pentru toate grupurile de produse vizate. • In Finlanda campania de promovare a etichetei ecologice se va desfasura prin intermediul posterelor si afiselor publice 34 . mai ales ca aceasta se adreseaza marelui public. fiind astfel mult mai apta sa „atinga” consumatorii.cea existenta in timpul dialogului intre doua persoane fizice.

• Olanda va organiza. saloane comerciale si „ceremonii de incurajare” pentru agentii economicip recum si o „Saptamana a florii”. grupurile de produse etichetate ecologic si care garanteaza absenta substantelor chimice toxice vor avea un mare succes. cu eticheta ecologica. aparatele frigorifice. criteriile esentiale de acordare a etichetei ecologice se refera la reducerea potentialului agentilor de racire si de expandare de distrugere a stratului de ozon. in cadrul campaniei sale de promovare. lipsa/reducerea riscului aparitiei unor reactii alergice la folosirea produsului si folosirea de materiale reciclabile pentru realizarea lui. In tarile europene. incaltamintea. • In Portugalia campania de promovare va pune accent pe sectorul turistic. articole de incaltaminte. saltelele de pat. lacuri si vopsele. Avantajele ecoetichetarii Ecoetichetarea aduce o serie de avantaje si pentru producator. dar si calitatea produselor. o serie de avantaje. Aceasta tendinta se observa in prezent in Italia le detergentii cu eticheta ecologica comunitara si in Franta pentru vopselele etichetate. Astfel. • In Italia. Produsele care pot primi ecoeticheta Din grupele de produse pentru care se acorda eticheta ecologica fac parte masinile de spalat vase si cele de spalat rufe.• Malta a organizat o importanta campanie de promovare a etichetei ecologice comunitare. comparativ cu cele traditionale. consumatorii vor deveni ce mai constienti de riscul pe care il reprezinta pentru sanatatea lor utilizarea de substante periculoase prezente inprodusele de consum curent. produsele textile. produse textile. lampile 35 . computerele.Produsele care poarta eticheta ecologica prezinta. campania de promovare se va desfasura prin ctivitati in magazine cu participarea comerciantilor si activitati de informare a conumatorilor. Printre acestea se numara consumul redus de energie. In plus. producatorul are posibilitatea de a viza piete care in alte conditii sunt inaccesibile si isi creeaza si o imagine buna atât in rândul angajatilor. amelioratorii de sol si substraturi de cultura. firmele isi pot spori imaginea de marca. detergentii. lacurile si vopselele pentru interior. In plus. cât si al comunitatii locale si nationale.

cunoscute ca criterii ecologice. biodiversitate. normele UE nu sperie olteanul de rând. nontixicitatea mediului. prevenirea incalzirii globale. zgomot. care stie ca. poate sa ii mai dea câte o biciusca animalului neastâmparat.5 ani. ecoetichetele de pe fiecare ambalaj vor diminua si aceasta problema pentru ca producatorul va fi nevoit sa scrie mai multe explicatii decât «biodegradabil». inscriptie care se gaseste pe unele ambalaje de detergenti. Dupa aderare insa.electrice.Pentru a fi acordata eticheta ecologica . revizuite in general intre 3 . hârtia copiativa si cea grafica. a distrugerii stratului de ozon si a toxicitatii umane. Criterile pentru fiecare grup de produse sunt valabile o perioada de timp. conservarea solului. reducerea deseurilor. a acidifierii aerului. Un nou program care vizeaza reducerea inpactului asupra mediului este cel al detergentul compactat. nu aruncat pe câmp. acest nou tip de detergenti este mai bun. Aceste criterii sunt definite in relatia cu unul sau mai multe aspecte de mediu ale grupurilor de prosuse in concordanta cu calitatea apei. cu peste 5%. Usor sau greu de suportat. iar pe Ghita il poate sacrifica si fara sa-l asomeze ca sa auda toti vecinii ca se taie porcul si nu o sa stea nici „un european“ sa masoare tuica si vinul din butoi sau câte grame de detergent a pus in masina de spalat. 36 . din punct de vedere al protectiei mediului. In plus. Desi detergentul compactat va polua apa la fel de mult ca si cel din prezent. iar cei care au poluat mediul va trebui sa plateasca pentru noxele pe care le emit in aer. atâta timp cât medicul veterinar nu-l vede. poluarea nu va fi oprita. produsele trebuie sa indeplineasca un numar de cerinte de mediu stricte. protectia stratului de ozon. economisirea energiei. managementul resurselor naturale. acesta va fi totusi o idee mai ecologic fiindca ar putea duce la reducerea consumului de electricitate. calitatea aerului. „Cu toate ca. oltenii va trebui sa invete ca gunoiul trebuie dus la groapa ecologica.

încălţămintea de protecţie. căptuşeală şi talpa încălţămintei. excepţie făcând încălţămintea second-hand (Conform HG 329/2001 sunt interzise importul. ţara de origine. să se indice materialul principal din care este confecţionată partea de deasupra. ce intră în vigoare de la 1 ianuarie 2007).Fig.1. comercializarea. unul dintre vânzători trebuie să ofere clientului explicaţii despre aceste simboluri. Eticheta trebuie să conţină numele şi/sau firma producătorului. Dacă sunt utilizate pictogramele. încălţămintea pentru jucării şi încălţămintea la producerea căreia s-au folosit substanţe şi preparate chimice periculoase. Un alt exemplu cu privire la acordarea etichetei ecologice este etichetarea încălţămintei:reglementările din acest domeniu se aplică tuturor produselor care sunt destinate să protejeze şi să acopere piciorul. distribuirea gratuită a încălţămintei folosite (abrogată de HG nr.3 Grupe de produse care pot primi eticheta ecologica. Pe etichetă trebuie. dăunătoare sănătăţii şi interzise comercializării. adresa producătorului. instrucţiuni de folosire şi păstrare. Pictogramele trebuie să fie suficient de mari astfel încât să poată fi văzute şi înţelese. Eticheta trebuie să fie ataşată 37 . mărimea. fie prin exprimare în cuvinte.822/2005. Acest lucru poate fi făcut fie prin folosirea unor pictograme (simboluri). de asemenea.

şi.captuseli si a talpi la pantofi Producătorul sau importatorul este responsabil pentru asigurarea etichetărea încălţămintei şi pentru corectitudinea marcajelor. a căptuşelii şi acoperişului de branţ şi. alte materiale. Persoana care vinde cu amănuntul are responsabilitatea de a se asigura că încălţămintea pe care o comercializează este etichetată corect şi în conformitate cu reglementările în vigoare şi. şi pe pantof.4 Identificarea fetei . dar trebuie să apară. textile etc. 38 . Pictogramele de mai jos ajută la identificarea feţei. Persoana care vinde cu amănuntul poate lua informaţii despre compoziţia materialului direct de la producător sau importator.respectiv. Fig. respectiv. de asemenea. trebuie să furnizeze o notă explicativă pentru afişarea pictogramelor. Poate fi pe ambalaj. piei cu faţa corectată.la cel puţin unul din pantofii dintr-o pereche. de asemenea pantoful (ambi sau un singur pantof) trebuie sa aiba atasat simbolul sau o bucata de material din materialele sau materialul utilizat. a tălpii exterioare a pantofului. acolo unde este cazul. Materialele utilizate la confecţionarea încălţămintei pot fi piei cu faţa naturală.

5 Eticheta ecologica europeana pe grupuri de produse Criteriile generale pentru grupa de produse “produse textile. 39 .imbracaminte. asupra sanatatii). textile de interior”: -reducerea consumului de apa sau a poluarii aerului in procesul de productie a fibrelor. -garantarea rezistentei la miscare in timpul spalarii si uscarii. -utilizarea limitata a substantelor daunatoare mediului(in special asupra mediului acvatic.Fig. asternuturi de pat.

-garantarea rezistentei culorilor la transpiratie. Criterile de acordare a etichetei ecologice pentru un grup de produse sunt valabile o perioada de 3-5 ani in conformitate cu Decizia Comisiei pentru un grup relevant de produse. Daca criterile sunt prelungite . -reduceri de TVA pentru produsele ecoetichetate Produsele care nu pot primi ecoeticheta Eticheta ecologica nu se acorda produselor alimentare. medicamentelor si aparaturii medicale. eicheta ecologica poate fi utilizata de la data acordarii pana la sfarsitul perioadei de valabilitate a criteriului. De asemenea. 40 . atat timp cat criterile raman valide. bauturilor. -boicotarea de catre organizatile de protectie a consumatorilor a produselor care nu au o eticheta ecologica. Producatorii din tarile in curs de dezvoltare critica schemele de ecoetichetare din UE pe motiv ca pot sa reduca sansele de acces pe piata. cancerigene si nici bunurilor fabricate prin procedee daunatoare pentru om sau pentru mediu si/sau care pot dauna consumatorului in conditii normale de utilizare. daunatoare mediului. udare. eticheta ecologica nu poate fi acordata substantelor si preparatelor clasificate ca fiind toxice. automat si contractul este reinoit. frecare la uscare si expunerea la soare. Criterile ecologice sunt revazute inainte de expirare si pot fi revizuite. Firmele din afara UE sunt interesate in special de posibile dezvoltari viitoare . spalare. in situatia in care trebuie reinoite contractele. cum ar fi: -companiile de marketing sa se bazeze pe utilizarea etichetei ecologice .

Etichete ecologice atribiute –total 235 Capitolul 3 41 .6 Eticheta ecologica comunitara /tara 10 martie 2005 Tara/nr.Fig.

aceasta stabilind criteriile de acordare atfel consumatorii vor fi siguri ca un produs care are aceasta eticheta raspunde criteriilor ecologice si de performanta definite conform legislatiei in vigoare si este in permanenta controlat. una dintre masurile pe care tara noastra a trebuit sa le adopte se refera la stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice in România exista un cadru legislativ specific privind stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice si a conditiilor de utilizare a acestora. dar si de autoritatea competenta.4 42 . publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr L 237/1 din 21 septembrie 2000. 1980/2000/CEE privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare.2 Prezenta hotarare stabileste procedura pentru acordarea etichetei ecologice.3 Scopul introducerii etichetei ecologice a produselor este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului.Cadrul legislativ siinstitutional privind marcarea si protectia marfurilor in Romania si Uniunea Europeana Aderarea României la Uniunea Europeana impune o serie de standarde privind protectia mediului.1: Romania va aplica de la data aderarii in Uniunea Europeana Regulamentul Consiliului nr. Hotarari guvernamentale cu privire la marcarea ecologica : Acesta hotarare este aplicabila la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana privind sistenul revizuit de acordare a etichetei ecologice: Art. Art. denumit in continuare Regulament. Pentru fiecare grup de produse pentru care se acorda eticheta exista o legislatie specifica. Art. Astfel. Art. nu doar de fabricant. in comparatie cu alte produse apartinand aceluias grup de produse. pe parcursul intregului lor ciclu de viata .

-ciclul de viata al unui produs: alegerea materilor prime.dobandeste. Art. -produs: bunuri si/sau servicile. dupa caz. inclusiv conceperea si proectarea. fabricarea. . consumul si utilizarea pana la eliminarea/distrugerea acestuia dupa folosire. -eticheta ecologica: un simbol grafic si/sau un scurt text descriptiv aplicat pe produs.5 Eticheta ecologica se acorda la cerere. 8 . 7 Autoritatea competenta pentru acordarea etichetei ecologice este Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor. comercializeaza produse cu impact redus asupra mediului. distribuirea. Art. importa . cu rol in luarea decizilor privind acordarea etichetelor ecologice. 6 Procedura de acordare a etichetei ecologice se aplica fara a aduce atingere cerintelor de protectie a mediului sau a altor cerintelor in conformitate cu legislatia in viguare aplicabile in diferite faze ale ciclului de viata a produsului . Art. -grup de produse:bunuri si/sau servicile care se folosesc in scopuri similare si care sunt echivalente in ceea de priveste utilizarea si perceperea lor de catre consumator. organ consultativ .In sensul prezentei hotarari. urmatorii termeni se definesc astfel: -operator economic: orice persoana fizica sau juridica ce produce. utilizeaza sau consuma produse.Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice este formata din 3 reprezentanti ai Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor . ambalaj. intr-o bronsura sau in alt document informativ care insoteste produsul si care ofera informatii despre reducerea a cel putin unul si cel mult trei tipuri de impact asupra mediului. un reprezentatnt al 43 . Atr.pe langa Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor s-a infintat Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice . -consumator: persoana fizica sau juridica ce cumpara.

in cazul in care aceste modificari afecteaza respectarea criterilor pe baza carora s-a acordat eticheta ecologica.participarea in cadrul sedintelor reprezinta sarcina de serviciu si nu este remunerata. un reprezentant al cadrelor Universitare. 44 . un reprezentat al Autoritatii Nationale pentru protectia Consumatoriilor. . 9 Solicitarile pentru acordarea etichetei ecologice pentru produsele introduse pe piata se inainteaza autoritatii competente de catre operatorii economici – producatori . Art.Ministrului Industriei si Comertului. 12 -Autoritatea competentă consultă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor pentru a evalua gradul de eficienţă cu care eticheta ecologică. 3 reprezentanti ai instituiilor de cercetare . Art. Art. 3 reprezentanti ai oraganizatiilor nonguvernamentale . 2 reprezentanti ai patronatelor .solicitantul raspunde pentru exactitatea si corectitudinea datelor si informatiilor furnizate autoritariilor competente.autoritatea competenta primeste solicitarea si decide asupra acordarii etichetei ecologice pe baza rezultatelor procesului de de evaluare a performantelor produsului.institutiile si organizatiile nonguvernamentale implicate.autoritatea competenta trebuie sa informeze in cazul modificarii caracteristicilor produsului.\ .Regulamentul de oraganizare si functionare al Comisiei Nationale penrtu Acordarea Etichetei Ecologice va fi eliberat de catre membri acesteia si va fi aprobat prin ordin al Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor in termen de 3 luni de la data infintarii comisiei. . importatori. un reprezentant al Garzii Nationale de Mediu. . chiar daca aceste modificari nu afecteaza respectarea criteriilor pe baza carora s-a acordat eticheta ecologica. Art. prestatori de servicii sau comercianti. 11 . numiti prin ordin ai Ministrul Mediului Si Gospodaririi Apelor in termen de 6 luni de la data publicarii prezentei hotarari pe baza nominalizarilor primite de la ministarele . 10 .

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de personalul împuternicit de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. c) refuzul operatorului economic de a prezenta contractul referitor la condiţiile de utilizare a etichetei ecologice la cererea organului de control. Art. -Pe baza acestei evaluări autoritatea competentă propune modificările corespunzătoare cu privire la informaţiile care urmează să fie incluse în etichet ecologica.Constituie contravenţii săvârşirea următoarelor fapte5: a) nerespectarea de către operatorul economic a contractului privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice. 2 Art. 45 . a). pentru prevederile aliniatului lit. 14 -Fiecare solicitare pentru acordarea etichetei ecologice unui produs este supusă plăţii unei sume ce reprezintă taxa pentru procesarea solicitării respective. b) şi d). 5 Contravenţiile prevăzute in cadrul acestui aliniat se sancţionează cu amendă de la 5. sau de Garda Naţională de Mediu. 15 . c). . e) şi f).prin datele prevăzute de aceasta.După acordarea dreptului de utilizare a etichetei ecologice autoritatea competentă încheie cu solicitantul un contract privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice. -Contractul-cadru privind condiţiile de utilizare a etichetei ecologice este prevăzut în anexa nr.000 lei. pentru prevederile aliniatului lit.000 lei la 100. răspunde nevoilor de informare ale consumatorilor.Sumele încasate pentru acordarea etichetei ecologice prin aplicarea taxelor se fac venit la Fondul de Mediu.Regimul taxelor pentru solicitarea acordării etichetei ecologice şi a taxelor anuale este prevăzut în anexa nr. Art. 13 . b) introducerea pe piaţă a produselor care poartă eticheta ecologică fără să fi fost acordat dreptul de a purta această etichetă.1. încheiat cu autoritatea competentă. .

cu modificările şi completările ulterioare.. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. şi .... 166 din 8 martie 2002. a Regulamentului Consiliului nr.. cont bancar nr……………. reprezentat de către .. Art. L 237/1 din 21 septembrie 2000.... reprezentat de 46 ... având sediul înregistrat în România ... 26 se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.... nr.. în calitate de Autoritate Competentă........d) publicitatea falsă sau înşelătoare ori utilizarea oricărei etichete care poate fi confundată cu eticheta ecologică. 180/2002... sediul social. 1980/2000/CEE privind sistemul revizuit de acordare a etichetei ecologice comunitare ...... 16 Dispoziţiile referitoare la contravenţiile prevăzute la art... . cu sediul în municipiul Bucureşti...... denumit în continuare beneficiarul. publicată în Monitorul Oficial al României.deschis la ……………... de la data aderării.. Prezenta hotărâre creează cadrul juridic necesar aplicării directe. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr..... (adresa completă). 18 Prezenta hotărâre intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană. sectorul 5. e) prezentarea de către operatorul economic de date inexacte privind rezultatele procesului de evaluare a performanţelor produsului... CONTRACT CADRU referitor la condiţiile de utilizare a etichetei ecologice Prezentul contract se semnează între: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Art.. 17 La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. Bd Libertăţii nr... Art.. Partea I............189/28 februarie 2002 .. cod unic de înregistrare………... publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr... f) introducerea pe eticheta ecologică a altor menţiuni decât a celor prevăzute în prezentul Regulament.. 12.. (numele complet al ministrului mediului şi gospodăririi apelor).......... (numele complet al beneficiarului)......

. şi conforme criteriilor privind categoriile de produse corespunzătoare aplicabile pentru perioada ….. Contractul poate fi extins la o gamă de produse mai vastă decât cea prevăzută iniţial pe baza acordului Autorităţii Competente... (data)... anexate.. Nici o nouă cerere nu trebuie să fie introdusă pentru modificarea caracteristicilor produselor care nu au influenţă din punct de vedere al conformităţii cu criteriile.... Beneficiarul trebuie să se asigure că produsul căruia trebuie să i se acorde eticheta rămâne conform. tuturor condiţiilor de utilizare şi dispoziţiilor care figurează în prezentul contract. 1.. Beneficiarul trebuie.(numele complet al reprezentantului). adoptate de către Comisia Comunităţilor Europene la ….. cu condiţia ca produsele adăugate gamei să aparţină aceleiaşi categorii de produse şi ca acestea să corespundă criteriilor aplicabile acestei categorii.. cu toate acestea.. Dreptul de utilizare a etichetei ecologice nu se poate extinde şi asupra utilizării etichetei ecologice în calitate de componentă a denumirii comerciale a produsului vizat. care figurează în anexele prezentului contract şi care sunt în vigoare pe perioada avută în vedere.. comerciant).2. Eticheta ecologică trebuie să fie utilizată numai sub forma şi în culoarea prevăzute în specificaţiile privind eticheta ecologică furnizate de către Autoritatea Competentă şi anexate prezentului contract şi trebuie să fie vizibilă.. Autoritatea Competentă acordă beneficiarului dreptul de a utiliza eticheta ecologică pentru produsele care corespund descrierii ce figurează în specificaţiile produselor.3. pe durata prezentului contract. 1.. precum şi criteriilor aferente categoriei de produse şi specificaţiilor privind eticheta ecologică.... (referinţă completă) şi anexate prezentului contract.. 1 Drepturi si obligatii: 1.... Autoritatea Competentă poate efectua verificările considerate oportune. Art. în calitate de (producător/importator.. să informeze Autoritatea Competentă asupra acestor modificări printr-o scrisoare recomandată... publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene din ….. Autoritatea Competentă poate verifica dacă aceste condiţii sunt îndeplinite. prestator de servicii..1. Anexa care conţine specificaţiile trebuie modificată în consecinţă.către . 47 .4.. 1..

3. beneficiarul este răspunzător de utilizarea etichetei ecologice în ceea ce priveşte produsul. efectuate de către Autoritatea Competentă conform dispoziţiilor prezentului articol.1. 1 şi în anexa prezentului contract. 2. Autoritatea Competentă. (1) din prezentul articol. Art. inclusiv autorităţile publice abilitatenu pot divulga şi nici utiliza în alte scopuri decât în cele referitoare la prezentul 48 . iar beneficiarul este obligat să îi asigure acest acces.3. 7. în special în domeniul publicităţii. orice invocare sau utilizare a oricărei etichete sau mărci aplicate.1. inclusiv autorităţile publice abilitate în acest scop. Participarea la sistemul etichetării ecologice se face fără a se aduce atingere cerinţelor de mediu sau reglementărilor impuse de dreptul comunitar sau intern care se aplică diferitelor stadii ale duratei de utilizare a unui bun şi. Art. pot. inclusiv autorităţile publice abilitate în acest scop. Beneficarul suportă cheltuielile pentru controlul conformităţii până la o sumă rezonabilă.1. Art. a unui serviciu. Beneficiarul se angajază să folosească eticheta ecologică numai în ceea ce priveşte produsul menţionat la art.3. 2 Publicitatea: 2. Autoritatea Competentă. Cu excepţia cazurilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 3 Controlul calitatii: 3. să solicite accesul în sediile beneficiarilor sau în orice parte a acestora din urmă. iar beneficiarul este obligat să i le furnizeze.1. 4 Confidentialitatea: 4. în orice moment rezonabil şi fără preaviz. Autoritatea Competentă. după caz. pot proceda la orice verificări necesare pentru a controla dacă beneficiarul continuă să respecte criteriile aferente categoriei de produse şi condiţiile de utilizare.2. în special art.2. 2. În acest scop. Autoritatea Competentă poate solicita toate documentele relevante pentru a dovedi că aceste condiţii sunt respectate. în sensul alin. În temeiul prezentului contract.5. care poate crea confuzii cu eticheta ecologică sau poate dăuna integrităţii sale. Beneficiarul trebuie să evite orice publicitate eronată sau înşelătoare. 1980/2000. precum şi dispoziţiile prezentului contract. 3. În plus.

inclusiv autorităţile publice abilitate.2. Art. Beneficiarul nu poate include eticheta ecologică în nici o garanţie de calitate sau conformitate a produsului menţionat la art. La sfârşitul acestei perioade. Autoritatea Competentă are dreptul să suspende sau să retragă autorizaţia de utilizare a etichetei ecologice eliberată beneficiarului şi să ia măsurile necesare. Autoritatea Competentă. 49 . 1. Art.1 – 3.1.inclusiv măsurile prevăzute la art. Autoritatea Competentă. 6 Limitele responsabilitatii si despagubirea: 6.1. 6. Autoritatea Competentă poate distruge documentele.3. 3 din prezentul contract 4. acesta trebuie să informeze Autoritatea Competentă în această privinţă şi să se abţină de la utilizarea etichetei ecologice până când aceste condiţii de utilizare sau dispoziţii nu sunt respectate. 6. pentru a-lîmpiedica să continue să utilizeze această etichetă. Autoritatea Competentă ia toate măsurile rezonabile pentru a proteja documentele care îi sunt încredinţate împotriva falsificării şi deturnărilor. 5 Suspendarea si retragerea: 5.3. Dacă Autoritatea Competentă consideră că beneficiarul a încălcat una dintre condiţiile de utilizare sau dintre dispoziţiile prezentului contract. 4.contract informaţiile de care ei au avut cunoştinţă în cursul evaluării unui produs în vederea acordării etichetei ecologice sau în cursul controlului de conformitate efectuat conform dispoziţiilor art. iar Autoritatea Competentă nu este informată despre aceasta.2. nu pot fi făcute responsabile de pierderile sau daunele eventuale suferite de către un terţ din cauza acordării sau utilizării etichetei ecologice. 9. inclusiv autorităţile publice abilitate. nu pot fi făcute responsabile de pierderile sau daunele eventuale suferite de către beneficiar din cauza acordării sau utilizării etichetei ecologice. Autoritatea Competentă ia toate măsurile raţionale pentru a proteja documentele care îi sunt încredinţate împotriva distrugerii materiale pe durata unei perioade de cel puţin trei ani socotiţi de la data expirării prezentului contract. În plus. de exemplu în ceea ce priveşte publicitatea. 5. Dacă beneficiarul îşi dă seama că nu îndeplineşte condiţiile de utilizare sau că nu respectă dispoziţiile art.2.1.

9 Durata contractului si legile aplicabile: 9. Dacă contractul este suspendat sau reziliat înainte de expirarea sa. daune sau răspunderi pe care Autoritatea Competentă. 9. În cazul nerespectării de către beneficiar a uneia dintre condiţiile de utilizare sau dispoziţiile prezentului contract în sensul pct.1. fie de către beneficiar.4. fără a aduce 50 . Autoritatea Competentă poate considera această infracţiune ca dându-i dreptul. Cu excepţia cazurilor prevăzute la punctele 9.2. inclusiv în caz de reclamaţie prezentată de către un terţ. 8. furnizate de către Autoritatea Competentă la ….4. inclusiv autorităţile publice abilitate trebuie să le sufere din cauza utilizării cu bună credinţă de către Autoritatea Competentă a informaţiilor sau documentaţiei furnizate de către titular. Art.1 nu trebuie să aducă atingere drepturilor sau obligaţiilor Autorităţii Competente incluse la art. a redevenţelor nu va fi acordată beneficiarului. Orice răspuns oferit de către beneficiar în temeiul unei cereri redactate în conformitate cu pct. Art. prezentul contract se aplică începând cu data semnării sale până la (…) sau până la data expirării criteriilor pentru categoria de produse. în caz de pierderi. 8 Reclamatiie 8. 8.2. 5.1. nici o restituire. 7 Redeventile: 7.6. 3 şi 5. Autoritatea Competentă poate să nu dezvăluie beneficiarului identitatea reclamantului. Utilizarea etichetei ecologice este condiţionată de plata tuturor redevenţelor corespunzătoare în timp util.. totală sau parţială. (data şi referinţele complete) şi anexate prezentului contract. fie de către Autoritatea Competentă. Beneficiarul se angajează să plătească Autorităţii Competente una sau mai multe redevenţe pentru utilizarea etichetei ecologice pe produsul vizat la punctul 1. 9.2. conform regulilor referitoare la redevenţe în vigoare la semnarea contractului. Autoritatea Competentă poate informa beneficiarul despre toate reclamaţiile formulate împotriva produsului căruia îi este acordată eticheta ecologică şi poate cere beneficiarul să le răspundă.1. Art. Beneficiarul despăgubeşte Autoritatea Competentă. 7.3 şi 9.2.1 pentru perioada de utilizare fixată în prezentul contract. la prima dintre cele două scadenţe.2.

1. 1. La expirarea prezentului contract.3.2. 51 . Eticheta ecologică poate fi afişată.atingere dispoziţiilor pct. Dacă validitatea criteriilor privind categoria de produse menţionate la pct. beneficiarul nu mai poate utiliza eticheta ecologică pentru produsul indicat la pct. 1980/2000 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iulie 2000 privind elaborarea unui sistem comunitar revizuit de acordare a etichetei ecologice . 9. respectând un preaviz de trei luni. 9. locurile de fabricare şi/sau numerele de înregistrare ale licenţei etichetei ecologice. 9. litigiile dintre Autoritatea Competentă şi beneficiar sau reclamaţiile formulate de către una dintre părţi împotriva alteia în cadrul prezentului contract sunt supuse legislaţiei în vigoare în statul membru sau în regiunea unde îşi are sediul Autoritatea Competentă şi jurisdicţiei tribunalelor statului membru sau regiunii în care se găseşte Autoritatea Competentă. de a înceta contractul. cu toate acestea.6. perioadă care va fi hotărâtă de către Autoritatea Competentă. Autoritatea Competentă informează beneficiarul. 9. 1. până la şase luni după expirarea contractului pe stocurile fabricate înainte de data expirării. cu cel puţin trei luni înainte.1 este prelungită fără modificări pentru o perioadă dată şi dacă Autoritatea Competentă nu a dat niciun aviz scris de reziliere cu cel puţin trei luni înainte de expirarea validităţii criteriilor referitoare la categoria de produse şi a prezentului contract. care sunt deţinute de către beneficiar sau de către alţi agenţi. prin scrisoare recomandată adresată Autorităţii Competente. că contractul este în mod automat reînnoit pentru durata de validitate a criteriilor referitoare la categoria de produse.2. Următoarele anexe fac parte integrantă din prezentul contract: . 9. În lipsa unei reglementări prin bună înţelegere. cuprinzând cel puţin menţiunea detaliată a numelor şi/sau a numerelor de referinţă interne ale fabricantului. Această ultimă dispoziţie nu se aplică în cazul în care contractul a fost reziliat din motivele prevăzute la pct. prin scrisoare recomandată adresată beneficiarului.specificaţiile produsului.un exemplar al Regulamentului (CE) nr. 5.5.4. având data care figurează la pct. Beneficiarul poate pune capăt contractului.1 şi în anexa prezentului contract pentru etichetare şi nici în scopuri publicitare. 9.

denumit ’’Blue Angel’’.. indicând în mod expres că eticheta trebuie să fie imprimată în două culori (verde pantone 347 şi albastru pantone 279)..... inclusiv ale procesului de fabricatie.. care decide daca un produs indeplineste conditiile de performanta ecologica stabilite ...... Produsul respectiv este in prealabil examinat si evaluat de catre Institutul pentru securitatea produsului si marcarea (Institute for Product Safety and Labelling-RAL) ..specificaţiile etichetei ecologice.. stampila beneficiarului..... Semnătura legalizată.......... sau cu alb pe fond negru: Redactat în ........... .... Cu prilejul acestei analize sa iau in considerare implicatiile posibile ale produsului asupra mediului......... sa corespunda cerintelor privind indeplinirea functilor sale de baza in utilizarea si cerintelor de securitate... fiind supus si unei testari independente .... a fost introdus in Germania .inca din anul 1978.. cu negru pe fond alb....un exemplar al Hotărârii Guvernului nr…. Autoritatea competentă. Acest sistem este patronat de Agentia Federala a Mediului(German Federal Environment Agency -FEA).. pe intregul sau ciclu de viata. in acelas timp....... 3.. astfel incat sa poata fi inscris in catalogul ’’Blue Angel’’ si sa poata obtine marca de produs ecologic. Beneficiar Reprezentant .Redactat în ...........1 Sistemul national de marcare ecologica produselor Primul sistem de marcare ecologica a produselor .. Ştampila autorităţii competente .... Reprezentant .. Produsul trebuie .....ca raspuns la intensificarea preocuparilor ecologice ale consumatorilor ......... la data de .in colaborare cu FEA.. 52 .........Semnătura legalizată..... realizate de Organizatia consumatorilor pentru testarea calitatii(Consumer Quality Test Organization).. la data de .. (privind criteriile referitoare la categoria de produse)................

Sistemul german de marcare ecologica a produselor a fost preluat . decide care este . produse care nu contin clorofluocarboni . pe baza unui contract de trei ani. Intreprinderile solicitante obtin dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic.apoi. Pana in prezent . produse chimice de uz casnic. printre care : produse realizate din materiale reciclate. data publicitatii. 53 . infintat in anul 1990. cu integrarea consumatorului in procedura de colectare stabilita de industrie.Olanda.7 Marca ecologica “Blue Angal” Germania Decizia finala este luata de juriul pentru marcare ecologica (Environmental Label Jury) din cadrul FEA. Toate ambalajele destinate colectarii prin acest sistem sunt prevazute cu marca “Der Grune Punkt”.Fig.au fost stabilite criterii de performanta ecologica pentru circa 3600 de produse . in Germania a fost introdusa si o marca ecologica pentru ambalaje “Der Grune Punkt” . ulterior. de o serie de tari printre care Danemarca. incheiat cu RAL. impreuna cu RAL. in conditiile achitarii unor taxe anuale relativ scazute.Franta si Marea Britanie. produse peliculogene cu efect poluant scazut etc.grupate in 64 de categorii. fiind insotita de prezentarea motivelor pentru care produsul este considerat compatibil cu mediul inconjurator. Marcarea respectiva este reprezentata pe eticheta produsului . acumulatori auto.in cadrul asa numitului “Duales System”. sistemul are ca scop finantarea si gestionarea colectarii si reciclarii ambalajelor.

denumit “Environmental Choise”. Fig. In prezent .precum si opiniile consumatorilor referitoare la produsul respectiv.pentru a fi acceptate in cadrul sistemului de colectare “Duales System”. au fost luate in considerare trei catrgorii de produse si anume produse obtinute din materiale plastice reciclate. In anul 1988 a fost introdus un sistem de marcare ecologica a produselor in Canada .8 Marca ecologica”Der Grune Punkt” Se prevede ca .ceea ce inseamna ca ambalajele respective trebuie sa fie reciclabile sau corespunzatoare pentru incinerare.ambalajele din impact sa fie prevazute obligatoriu cu marca “Der GrtinePunkt”.luand in considerare intregul ciclu de viata al produsullui .exista stabilite criterii de performanta ecologica pentru 18 caregorii de produse.9 Marca ecologica”Environmental Choice Canada” Prin acest sisten. materiale de constructii din celuloza reciclata si ulei lubrifiant reciclat.Fig. dreptul de aplicare a marcii ecologice se acorda pe baza unor criterii foarte strictre . 54 . Intr-o prima etapa.

Coordonarea acestui sistem de marcare ecologica este asigurata de Consiliul pentru problemele mediului inonjurator (Environmental Choise Board).comun pentru toate tarile europene nordice (Norvegia. In prima etapa . coordonat de Oficiul Eco-Mark.ambalajele tip aerosol etc. de testarea acceptabilitatii ecologice a produselor. un organism independent. constituit de Ministrul Federal al Mediului (Federal Minister of the Environment).Intreprinderile solicitante suporta cheltuielile pentru testarea produselor in cauza si o taxa pentru dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic.10 Marcarea ecologica “Eco-Mark Japonia” Dreptul de aplicare a marcii ecologice “Eco-Mark” se acorda intreprinderilor . printre care cele obtinute din materiale plastice reciclabile .in domenii specifice.pe baza unui contract pe doi ani.Finlanda si Islanda) sistem coordonat de un Consiliu(Nordic Council).in anul 1989.Suedia. Tot in anul 1989 a fost stabilit un sistem de marcare ecologica a produselor . In Japonia a fost introdus un sistem de marcare ecologica a produselor . Acest Consiliu a mandatat Asoceatia Canadiana de Standardizare (CSA) sa se ocupe . din cadrul Agentiei Mediului(Environment Agency of Japon) Fig. in conditiile achitarii taxelor corespunzatoare. 55 .au fost luate in considerare unele produse de uz casnic. pana in prezent au fost stabilite criterii de performanta ecologica pentru 22 de categorii de produse (circa 400 de produse).

un sistem de marcare ecologica a produselor.asiguransuse o supraveghere foarte stricta a respectarii conditiilor.2Preocupari introducerea produselor 56 unui in sistem Uniunea unitar Europeana privind a de marcare ecologica . In Franta .Pentru operationalizarea sistemului s-a hotarat constituirea unui consiliu al expertilor. asemanator sistemului german “Blue Angel”. de natura s-o determine sa realizeze cat mai multe produse “curate ”.Fig. autorizatia obtinuta fiind recunoscuta si in celelalte tari. nepoluate. prin echipa de experti constituite in acest scop. de asemenea. guvernul a hotarat. In acest scop a fost infiintat Grupul National Consultativ pentru marcarea ecologica (National Advisory Group on Environmental Labelling-NAGEL) . 3.se apreciaza ca marca de produs ecologic stimuleaza constiinta ecologica a consumatorului si exercita asupra industriei o presiune considerabila. Dreptul de aplicare a marcii de produs ecologic se acorda intreprinderilor solicitante .pentru bunurile de consum.a fost introdus.pe baza unui contract incheiat pe trei ani. denumit Consiliul Marii Britanii pentru ecomarcarea (UK Eco-labelling Board).Intr-un recent raport al “Enveronmentul Data Service ” din Marea Britanie . In Marea Britanie. introducerea unui sistem de marcare ecologica . in anul 1991. Se considera ca acest sistem se bazeaza pe cele mai avansate tehnice de analiza a ciclului de viata a produselor.11 Marcarea ecologica in Tarile Nordice Decizia privind acordarea dreptului de aplicare a marcii ecologice se ia la nivel national.

Criteriile de performanta ecologica . se are in vedere asigurarea unei informari corecte a consumatorului din tarile member ale UE .nivelul zgomotelor . care introduce un sistem comunitar de marca ecologica. consumul de energie si de resurse naturale . organizatiilor ecologice un comitet de 57 . comertului. sunt implicate comitetele nationale de atribuire a marcii de produs ecologic . Prin acest sistem se urmareste promovarea produselor care au un impact ambiental mai redus . care regrupeaza reprezentanti ai industriei.In conditiile proliferarii unor sisteme nationale de marca ecologica a produselor.In procesul stabilirii criteriilor ecologice. inclusiv celor importate in UE din tarile terte. contaminarea apei si a aerului . poluarea si degradarea solului. forumul consultiv de la Bruxelles.Sistemul comunitar de marca ecologica este conceput ca un sistem voluntar . din etapa conceptiei-proiectarii . mai mult sau mai putin compatibile din punct de vedere al criteriilor care au stat la baza lor . privind caracteristicile ecologice ale produselor care se comercializeaza pe piata comunitara.Un prim pas s-a facut prin Reglementarea ( CEE) nr. a devenit necesara elaborarea unui cadru legislative armonizat si in acest domeniu.Sistemul este aplicabil tuturor produselor . In fiecare din aceste etape se recomanda sa fie luate in considerare urmatoarele aspecte ecologice : impactul ambiental al deseurilor rezultate . Produsele in cauza trebuie sa fie conforme reglementarilor din UE referitoare la productia vietii. dreptul de aplicare a marcii fiind acordat de un comitet national . in etapa post–utilizarii. pe intregul lor ciclu de viata. pana la reintegrarea in natura sau valorificarea lor . De asemenea . fiind stabilite pe baza analizei intregului ciclu de viata.efectul asupra ecosistemelor. specifice diferitelor categorii de prdsuse. in etapele mentionate. sanatatii si la protectia mediului inconjurator. aplicabile sunt specifice fiecarei categorii de produse. in fiecare din tarile UE. 880 a Consiliului UE din 23 martie 1992 . desemnt in acest scop . Analiza include si impactul ambalajului asupra mediului.

Fig. Criteriile sunt traduse in termini tehnici de organismul national competent si sunt adoptate de Comitetul de reglementare. sunt examinate si se decide care criterii ecologice trebuie definite si aplicate. specifice fiecarei grupe de produse. In UE s-au adoptat marci ecologice si pentru produse si ambalaje reciclabile. pentru cele reciclabile se pun marcile din figura nr. organizatiilor ecologice si de un comitet de reglementare. se face de catre conitetele nationale de atribuire a marcii. produsele prezentate de organismele nationale competente.reglementare. comertului. organizatiile consumatorilor. forumul consultativ de la Bruxelles care cuprinde reprezentanti ai industriei. 13 in cazul ca produsul sau ambalajul contine hartie sau carton reciclat utilizat. format din specialisti din fiecare tara membra in UE. alcatuit din reprezentanti ai tarilor UE. 58 .astfel.12 Marci care indica absenta freonului Stabilirea criteriilor ecologice.In cadrul acestui proces.

detergenti.14 Marci de tip info-media Marca ecologica europeana este cea mai importanat si se aplica pe produse textile. cu exceptia unor aerosoli medicali. Fig.Fig. Semnificatia marcii este impactul redus al produsului sau ambalajului acestuia asupra mediului.se face cu marci prin care se atrage atentia consumatorilor ca produsul respective nu contine freoni(CFC). hartie. produse electrocasnice si electrice etc. 59 .In unele state s-au introdus marcaje ce prezinta consumatorului unele caracteristici de mediu ala produsului ambalat . putand fi aplicat atat de producator . Acest tip de eco-eticheta este present pe un numar din ce in ce mai mare de produse. vopsele. incepand cu faza de proectare si pana la faza postconsum. Din 1995 s-a interzis folosirea freonilor in aerosoli.dar si de distribuitor.a caror ambalaje prezinta exploziile .13 Marcarea produselor sau ambalajelor reciclabile Marcarea ecologica a aerosolilor .

ci la toate declaratile de mediu.Fig. Standardele ISO 14021 cuprind patru elemente”cheie”” 60 . in viziunea ISO 14021 . dupa care producatorul trebuie sa-si reinoiasca cererea. aplicate voluntar pe produse sau facute publice prin reclama.El nu se refera doar la ambalaje . Perioada pentru care este atribuita este de trei ani.15 Marca ecologica europeana Dreptul de aplicare a acestei marci se obtine greu.aparut la sfarsitul anului 1999.trebuie sa conduca la urmatoarele beneficii: -cresterea puterii consumatorilor. Marcarea ecologica face obiectul standardelor Standardul ISO 14021”Declaratii si etichetare de mediu”.care sa stimuleze imbunatatirile de mediu.deci sa fie clare si verificate. -declaratile sa nu induca in eroare . Aceste declarati de mediu. pe internet etc. este primul accord international in probleme care trateaza etichetarea la scara globala. -cresterea posibilitatii consumatorilor de a face alegeri pe baza unor infirmatii precise. a testelor la care sunt supuse produselor respective. datorita exigentelor ecologice stabilite de organismele comunitare.

sa nu induca in eroare sau sa conduca la greseli de interpretare sa sa fie verificate. pentru ca declaratile trebuie verificate inainte de a fi publicate. 189 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice din 28 februarie 2002. -cerinte pentru evaluarea si verificarea declaratilor de mediu.1980/2000/EEC privind stabilirea unei proceduri de acordare a etichetei ecologice . publicata in Monitorul Oficial nr. -utilizarea simbolurilor.166/08/03/2002. 61 .-cerinte de baza.728/2000/EEC referitoare la stabilirea tarifelor pentru solicitarea taxelor anuale pentru etichetare ecologica a fost elaborata Hotararea Guvernamentala nr. In Romania prin transpunerea Regulamentului nr. deoarece multe declaratii de mediu pentru produse nu se fac folosind cuvinte si simboluri. 729/2000/EEC privind contractul cadru referitor la conditile de utilizare a etchetei ecologice si a Deciziei nr. Ele trebuie sa fie clare. a Deciziei nr. intrucat se stie ca unele declaratii de mediu sunt mai fregvent folosite decat altele. -cerinte specifice pentru anumite declaratii. care se aplica tuturor declaratilor de mediu.

importatori. prestatori de servicii comercianti) trebuie sa parcurga urmatoarele etape: -solicitarea etichetei ecologice la Ministrul Mediului siGospodaririi Apelor care reprezinta autoritatea competenta. -realizarea incercarilor pe produse de catre industrile specializate recomandate de Ministrul Mediului siGospodaririi Apelor si/sau de catre alte institute care detin laboratoare acreditate.Fig. -evaluarea performantelor produsului de catre autoritatea competenta(Ministrul Mediului siGospodaririi Apelor) care colaboreaza cu Comisia Nationala pentru Acordarea Etichetei Ecologice in luarea decizilor 62 .16 Sistemul unitar de acordare a etichetei ecologice in Romania Pentru obtinerea etichetei ecologice agentii economici(fabricanti.

3ISO 14000 Standardele ISO 14000 sunt standarde generale referitoare la sistemele de management de mediu destinate pentru tinerea sub control a impactului proceselor organizatiei in ansamblu. la obiectivitate şi conţinutul clar (limpede). care pot fi implementate de o organizatie in scopuri interne sau externe. la controlabilitatea ei. analiza preliminara si evaluarea de mediu a amplasamentelor organizatiei. 63 . Standardele Internaţionale referitoare la marcarea ecologica a produselor si ambalajelor in Uniunea Europeana: • ISO 14020:1998 Principii de bază pentru marcarea ecologică Acest regulament conţine principii de bază referitoare la precizia proclamaţiei.autoritatea competenta incheie cu solicitantul un contract prin care se stabilesc conditiile de utilizare a acesteia. evaluarea performantei de mediu. ofera instrumente necesare pentru evaluarea conformitatii sistemului de management de mediu cu referentialul ales.privind acordarea etichetei ecologice si cu Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului in vederea evaluarii gradului de eficenta cu care eticheta ecologica raspunde nevoilor de informare a consumatorului. 3. -acordarea etichetei ecologice . Eticheta de tipul II este acea proclamaţie care organizează şi asumă fără a consula o a treia parte.Acest contract este prevazut in Hotrarea Guvernamentala 189/2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice. • ISO 14021:1999 Marcarea ecologică – Declaraţia pe propria răspundere şi solicitarea marcării ecologice. Acest regulament se ocupă de proclamaţii naturale cu text. Aceste standarde definesc modele de sisteme de management de mediu. asupra mediului. Scopul regulamentului este ca problamaţile ecologice să nu ducă în eroare. Dupa acordarea dreptului de utilizare a etichetei ecologice . precum şi cu metodele de analiză şi verificare şi apariţii noi de regulamente.proclamaţii ecologice utilizând simboluri şi figuri.

practici şi criterii pentru programele de certificare – ghid pentru procedurile de certificare Fig. în care o Organizaţie independentă validează produsul şi aprobă acordarea de potrivire ecologică conform regulamentului sistemului.• • verificare • ISO 14022 .17 Directii de actiune acoperite de ISO14000 Acest regulament se referă la sisteme de certificare voluntară.Simboluri pentru marcarea ecologică ISO 14023 .Metodologii de testare şi ISO 14024:1999 Marcarea ecologică – Principii directoare.Marcarea ecologică . 64 .

Metodologia analizei Analiza ciclului de viata. Termeni si definitii Simboluri pentru marcarea ecologica Marcarea ecologica . Auditarea sistemelor de management de mediu. Ghidul pentru auditul de mediu. Principii directoare. Ghid general privind principiile. Principii si practici generale Analiza ciclului de viata. Declaratia pe propria raspundere si solicitarea marcarii ecologice. Ghid pentru intreprinderi mici si mijlocii Sisteme de management de mediu. Auditul de conformitate Ghidul pentru auditul de mediu. sistemele si tehnicile de aplicare Ghidul pentru auditul de mediu. practici si criterii pentru programele de certificare. Evaluarea imbunatatirii ciclului de viata Managementul de mediu.3 ISO 14012 ISO 14013 ISO 14014 ISO 14015 ISO 14020 ISO 14021 ISO 14022 ISO 14023 ISO 14024 ISO 14031 ISO 14032 ISO 14040 ISO 14041 ISO 14042 ISO 14043 ISO 14050 ISO 14060 Denumirea Standardului Sisteme de management de mediu. Proceduri de audit.Metodologii de testare si verificare Marcarea ecologica. crt.Nr.2 ISO 14011. ghid pentru procedurile de certificare Evaluarea performantelor de mediu. Specificatie si ghid de utilizare Sisteme de management de mediu. Standardul ISO 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 ISO 14001 ISO 14002 ISO 14004 ISO 14010 ISO 14011 ISO 14011. Audit pentru declaratia de mediu Ghidul pentru auditul de mediu. Ghid Indicatori ai performantei de mediu. Evaluarea impactului de mediu in etapele ciclului de viata Analiza ciclului de viata. Termeni si definitii Ghid pentru includerea aspectelor de mediu in standardele de produs 65 . Principii generale Ghidul pentru auditul de mediu. Managementul programelor de audit Ghid pentru analiza preliminara de mediu Ghid pentru evaluarea de mediu a amplasamentului Principii de baza pentru marcarea ecologica Marcarea ecologoca. specifici pentru industrie Analiza ciclului de viata. Criterii de calificare pentru auditori interni Ghidul pentru auditul de mediu.

.Acestea sunt programe voluntare care ofera informatii de mediu cantitative asupra produsului. Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a identificat 3 tipuri de etichete voluntare: -Tipul I : volunatra bazata pe o schema multicriteriala.stabilirea unor proceduri nediscriminatorii din punct de verificare pentru marcarea ecologica. Pentru marcarea ecologica tip III. in principal . un inscris care sa insoteasca produsul. -Tipul II:autodeclaratii ecologice informative. mentionate pe produs sau pe ambalaj .definirea categoriilor de produse si a criteriilor ecologice pentru fiecare categorie .luarea in considerare a cerintelor referitoare la mediu. astfel incat sa se evite excluderea produselor considerate acceptabile din punct de vedere ecologic in tara de origine.respectarea principilor de baza stabilite pentru toate schemele de marcare ecologica.18 Standardele Internationale referitoare la managementul de mediu Exista o diversitate de etichete ecologice voluntare. -Tipul III: etichete obtinute prin certificare de terta parte. In cazul marcarii ecologice tip II se predeve ca . declaratia data de producatori . . o terta parte acorda licenta care autorizeaza folosirea etichete ecologice pentru produsele ce indica preferabilitatea de mediu general a produsului in cadrul categoriei de produse bazate pe consideratiile ciclului de viata. sunt avute in vedere urmatoarele elemente: . sub categorii ai parametrilor stabiliti de o parte si bazati pe analiza ciclului de viata si verificata de aceasta sau de catre o alta terta 66 . elaborarea de standard se afla in faza incipienta. . comercianti sau alte parti interesate va putea avea diferite forme: simboluri grafice . ale tarii de origine a produsului. O asemenea declaratie va putea fi facuta si in cadrul mesajelor publicitare referitoare la produs.Fig. Proiectul de standard referitor la marcarea ecologica tip I. defineste o serie de practici prin care se urmareste sa se asigure marcarii de catre o terta parte credibilitate si caracter nediscriminatoriu .

Perspectiva ciclului de viaţă oferă un cadru sistematic care permite analiza tuturor impacturilor asupra mediului asociate unui produs de-a lungul vieţii sale. ca si pentru evaluarea metodelor de fabricatie alternative.European Union Ecolabel. din perspectiva exigentelor ecologice pe care trebuie sa le 67 . utilizare (utilizarea efectivă în gospodării. Prin analiza ciclului de viaţă se identifică acele aspecte particulare ale produsului care au un impact semnificativ asupra mediului. etc Analiza ciclului de viaţă este un instrument pentru identificarea şi analizarea diferitelor impacturi asociate cu stadii particulare din viaţa unui produs. ofera recomandari privind metodologia acestei analize(ISO 14041) . pentru proectarea proceselor si produselor. Analiza este astfel conceputa inca sa reprezinte un instrument pentru fundamentarea decizilor in elaborarea planurilor strategice ale organizatiei. manufacturarea componentelor şi transportul lor la locul de producţie. Milieuker. alte întreprinderi sau administraţie publică). distribuţie (ambalarea produsului şi transportul său de la locul unde a fost produs la utilizator). precum Nordic Swan. care a inceput sa functioneze din 1978 si acum acopera peste 4000 de produse. procesarea materiilor prime şi asamblarea componentelor pentru obţinerea produsului finit). în diferitele faze ale ciclului său de viaţă: preproducţie (obţinerea materiilor prime necesare. Scopul acestei analize este identificarea şi cuantificarea tuturor impacturilor de mediu asociate unui produs. Multe alte programe au fost create la mijlocul anilor ’90 . Acesta se atinge prin urmărirea traiectoriei naştere-moarte (de la achiziţia de materii prime folosite la fabricarea produsului până la scoaterea sa din uz).parte calificata. Întreprinderea poate să-şi focalizeze eforturile pe acele aspecte care reduc/minimizează impactul produsului asupra mediului. Standardele definesc principiile generale ale analizei ciclului de viata(ISO 14040) .Prima initiative de acest fel a fost Blue Angal in Germania. scoatere din uz (sfârşitul vieţii produsului). Aceasta permite identificarea modului de reducere a impactului negativ asupra mediului al produsului de-a lungul ciclului său de viaţă. Green Seal.evaluarea impactului de mediu in etapele ciclului de viata (ISO 14042) si a progreselor inregistrate(ISO 14043). de la achiziţia de materii prime (naşterea produsului) până la scoaterea sa din uz (moartea produsului).

-analiza comparată între produsul întreprinderii şi cel al concurenţilor. -identificarea tipului de impact: local.Analiza ciclului de viaţă – Principii si practici generale. -analiza principalelor caracteristici de mediu asupra cărora se concentrează întreprinderea. referitoare la analiza ciclului de viata . regional. . -verificarea existenţei unor studii similare care să permită comparaţii.interpretarea rezultatelor în funcţie de scopul analizei ”6. -analiza ultimei funcţii de producţie existente şi a modului în care aceasta mai satisface actualele cerinţe. este ingreunata de complexitatea unei asemenea analize si de lipsa instrumentului metodologic necesar pentru evaluarea impactului de mediu al proceselor si rezultatelor acestora. -identificarea obiectului analizei: produs nou sau produs existent. Istoric privind elaborarea standardelor ISO 14000 In anul 1991 Organizatia Internationala de Standardizare ISO a constituit Grupul Strategic Consultativ privind Mediul Inconjurator (Strategic Advisiry Group 6 ISO 14040 . -stabilirea modului de diseminare a rezultatelor. trebuie urmaţi câţiva paşi preliminari: -formarea echipei de lucru. Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO) defineşte analiza ciclului de viaţă ca „o tehnică pentru analiza aspectelor de mediu şi a impacturilor potenţiale asociate unui produs prin: -evidenţierea şi inventarierea inputurilor şi outputurilor relevante ale sistemului. -identificarea standardelor de calitate. Ea poate servi. 68 . -stabilirea ţintelor care se doresc a fi atinse. Definitivarea standardelor ISO 14000 . ca baza pentru marcarea ecologica sau pentru stabilirea indicatorilor de evaluare a impactului de mediu. -evaluarea impacturilor asupra mediului asociate acestor inputuri şi outputuri. global. cu ajutorul metodelor statistice.satisfaca. Înainte de demararea procesului de analiză statistică. in egela masura.

In 1993. in care se precizeaza ca in implementarea unui sistem de management de mediu este importanta prevenirea si nu detectarea efectelor negative ale proceselor si rezultatelor acestora asupra mediulu.Evaluarea performantei de mediu (Environmental Performance Evaluation). . precum si faptul ca trebuie luate in consideratie toate procesele.Audit de mediu (Environmental Auditing).Sistemul de management de mediu (Environmental Management Systems). produsele si serviciile organizatiei ce interactioneaza cu mediul. La prima sa reuniune s-a hotarat elaborarea unor standarde internationale de mediu in doua scopuri principale: 1. 2. .Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) a constituit un Grup Strategic Consultativ privind Mediul Incinjurator (Strategic Advisory Group on Environment). In anul 1991 . -Marcare ecologica (Environmental Labelling). de Institutul Britanic de Standardizare (British Standards Institution BSI). la recomandarea Strategic Advisiry Group on Environment. intitulat "Specificatie pentru sistemele de management de mediu". In cadrul Comitetului Tehnic ISO 207 sunt infiintate sase subcomitete carora le revine responsabilitatea elaborarii de standarde referitoare la: .Analiza ciclului de viata (Life Cycle Assessment). s-a infiintat Comitetul Tehnic ISO/CT 207 "Managementul de mediu".Termeni si definitii (Terms and Definition). In anul 1994 a aparut a doua versiune a standardului "Specificatie pentru sistemele de management de mediu". asigurand un sistem unitar de referinta in acest domeniu. Pentru armonizarea standardelor existente.on Environment) care sa cerceteze oportunitatea elaborarii unor standarde referitoare la managementul de mediu. In anul 1992 a fost elaborat primul standard in domeniul managementului de mediu. . care sa cerceteze oportunitatea elaborarii unor 69 . care sa faciliteze comertul international. . Pentru a oferi organizatilor un instrument care sa conduca la imbunatatirea performantei lor de mediu si evaluarea progreselor inregistrate.

Standardele ISO 14000 pot fi grupate pe doua categorii principale: 1)standarde referitoare la sistemele de management de mediu. Ca instrument de evaluare a acestor caracteristici. 2 Taxa minimă se fixează ca fiind echivalentul în lei a 300 euro. Orice cerere de acordare a etichetei ecologice este supusă plăţii unei taxe. 3.la marcarea ecologica si la analiza ciclului de viata a produselor. pentru “aspecte de mediu in standardele de produse”. Standardele ISO 14000 referitoare la marcarea ecologica a produselor si servicilor au ca scop sa ofere o modalitate recunoscuta international de evaluare a caracteristicilor ecologice ale produselor si de informare a consumatorului privind caracteristicile respective. Standardele ISO14000 referitoare la aspectele de mediu ale produselor si servicilor se refera . Taxa maximăse fixează ca fiind echivalentul în lei a 1. a carui prima reunuine s-a desfasurat in anul 1993.4Costurile pentru obtinerea marci ecologice(ecoeticheta) Stabilirea taxelor pentru cererile de acordare a etichetei ecologice şi a taxelor anuale: Art. in fiecare din etapele acestui ciclu. La recomandarea acestui grup s-a infintat comitetul tehnic TC 207 “Managementul de mediu”.in principiu . 2)standarde referitoare la aspecte de mediu ale produselor si servicilor. luandu-se in considerare efectele posibile asupra mediului. cât şi pentru producătorii şi prestatorii de sevicii din 70 .300 euro. In cadrul comitetului tehnic TC 207 a fost infintat si un grup de lucru.în funcţie de costurile de procesare acesteia. Taxa pentru depunerea cererii se reduce cu 25 % atât pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.standarde referitoare la managementul de mediu. 3. Cele referitoare la marcarea ecologica sunt proectate pentru a fi utilizate in scopul demonstrarii de catre furnizor a caracteristicilor ecologice ala produselor. 1 1. va servi analiza ciclului de viata a produselor .

Taxa anuală maximă se fixează ca fiind echivalentul în lei a 25. dacă produsul pentru care s-a acordat statutul ecologic este un bun. Art. 4. 6. 3. Taxa anuală se reduce cu 15 % pentru operatorii economici înregistraţi conform Ordinului ministrului agriculturii.ţările în curs de dezvoltare. Această reducere se supune condiţiei caoperatorul economic să se angajeze explicit prin politica sa de mediu să asigure întreaga conformitate a produselor sale etichetate ecologic cu criteriile etichetării ecologice pe întreaga durată a valabilităţii contractului şi că acest angajament să fie de comun acord înscris în obiectivele ecologice detaliate. 2. Taxa anuală se plăteşte începând cu ziua în care a fost acordată eticheta ecologică operatorului economic. Cifrele care indică volumul anual al vânzărilor se bazează pe preţul de fabrică. Cele două reduceri sunt cumulative.15 % din volumul anual al vânzărilor produsului care a obţinut eticheta ecologică în cadrul Comunităţii. Operatorii economici certificaţi conform normei SR EN ISO 14001:2005 au obligaţia să demonstreze în fiecare an respectarea acestui angajament. Orice operator economic care a obţinut eticheta ecologică plăteşte autorităţii competente o taxă anuală pentru utilizarea acesteia. Taxa anuală se reduce cu 25 % pentru atât pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. Cele două reduceri sunt cumulative şi se aplică atât taxei minime cât şi celei maxime. pădurilor. cât şi pentru producătorii şi prestatorii de sevicii din ţările în curs de dezvoltare.000 euro pe grupă de produse şi pe aplicant. Taxa anuală este egală cu 0. dacă este vorba despre servicii. Acestea se bazează pe preţul de livrare. 7. apelor şi mediului nr. 5. Taxa anuală minimă se fixează ca fiind echivalentul în lei a 500 euro pe grupă de produse şi pe solicitant. Operatorii economici recunoscuţi în cadrul sistemului comunitar de audit şi 71 . 2 1. 50/2004 privind Stabilirea procedurii de organizare şi coordonare a schemelor de management de mediu şi audit – EMAS în vederea participării voluntare aorganizaţiilor la aceste scheme cu modificările ulterioare sau ale standardului român SR EN ISO 14001:2005.

mai mari decat preturile produselor/servicilor traditionale similare. a grupelor de produse care pot beneficia de eticheta ecologică a Uniunii Europene conform procedurii prevăzute în Regulament pot determina modificări în modul de aplicare a costurilor şi taxelor pentru o grupă de produse. Art. în cazul în care produsului respectiv i s-a acordat.management ecologic . Art.EMAS au obligaţia să furnizeze în fiecare an o copie a declaraţiei ecologice anuale verificate. Produsele rezultând din transformarea sau încorporarea semiproduselor care au făcut deja obiectul plăţii unei taxe anuale sunt supuse plăţii unei taxe corespunzând vânzărilor anuale ale produsului după ce s-au dedus costurile totale actualizate ale acestor semi-produse.in toate situatile . Toate reducerile menţionate anterior sunt cumulative şi se aplică atât taxei minime. 10.stabilite cu ocazia noi decizie adoptata de Comisia Europeana la sfarsitul anului 2000. la nivelul Comunităţii. o altă etichetă ecologică în conformitate cu cerinţele generale ale standardului SR EN ISO 14024. 4 Adoptarea sau reexaminarea. 9. Preturile produselor si servicilor ecologice sunt. Aceste texe nu include costuri de testare si verificare pe care aplicantii vor trebui sa le realizeze. cât şi taxei maxime. Costurile acestor încercări şi verificări se suportă de către operatorii economici. cu privire la taxa de aplicare si anuala pentru aplicarea si utilizarea etichetei ecologica : 72 . 3 Taxele pentru depunerea cererilor şi taxele anuale nu includ costurile încercărilor şi verificărilor necesare pentru produsele care fac obiectul cererilor. Aceste modificări trebuie să fieprevăzute explicit în hotărârile de Guvern privind stabilirea criteriilor ecologice pentru acea grupă de produse. Autoritatea competentă poate acorda reduceri maxime de 25 % primilor trei operatori economici din fiecare stat membru care obţin eticheta ecologică pentru o grupă dată de produse. Urmatorul tabel ofera cateva preturi estimative . 8. fără a depăşi în total 50 %. 11. de asemenea. Autoritatea competentă poate acorda o reducere de până la 30 %.

1. la care se adauga 0. distribuitori. autoritatea care acorda eticheta ecologica este Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA). tariful se reduce cu 25%“. de asemenea. Agentii economici din Dolj (producatori.300 de euro. De reducere (15%) beneficiaza si companiile care au implementat sistemul de management de mediu certificat pe baza ISO 14001.Fig. fie la un consum redus de energie si folosirea materialelor reciclabile in compozitie (la produsele de uz casnic).15% din volumul anual al vânzarilor produsului pe piata UE). Obtinerea etichetei ecologice este supusa unor taxe si tarife de cinci milioane de lei (cheltuieli pentru procesarea solicitarii de obtinere a etichetarii ecologice). fie la lipsa unor reactii alergice la utilizarea produsului (in cazul alimentelor sau al cosmeticelor). 73 . La cele cinci milioane de lei se adauga costurile legate de testarea si verificarea produselor. Avantajele produselor cu ecoeticheta. IMM-urile beneficiaza. In cazul intreprinderilor mici si mijlocii. prestatori de servicii) interesati de obtinerea eco-etichetei trebuie sa se adreseze ministerului. de o reducere de 25%.Potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Craiova.300 . la nivelul UE.19 Taxa de aplicare si taxa anuala pentru eticheta ecologica In România. indiferent de numarul de produse care vor beneficia de aceasta eticheta. costurile pentru obtinerea si afisarea etichetei ecologice sunt ceva mai mari (taxa de procesare . Pentru atestarea calitatilor mentionate este necesar ajutorul unei firme specializate.

dupa care primeste inapoi jumatate din bani de la minister.500 de euro. Finantarea este nerambursabila pentru 50% din valoarea proiectelor implementate (65% pentru IMM-uri). trebuie sa contribuie net cu 3. La aceste sume se adauga cele pentru investitii in echipamente si cele cu taxele propriu-zise de obtinere a certificarii. De exemplu. mai adauga cateva sute de euro pe lista cheltuielilor. dar se reduc pana la 5. Pentru IMMuri. conceputa sa incurajeze afaceristi sa 74 .000 de euro pentru firmele mari.este o schema unica de certificare pentru a ajuta consumatorii sa distinga produsele si serviciile verzi. pentru obtinerea ecoetichetei.a fost creata de Comisia Europeana in 1993 . finantarea publica este de 65%.Costurile totale pot ajunge la 20. finantat de Ministerul Economiei si Comertului (MEC).000 de euro.500 de euro si sa obtina o finantare temporara de la banca de 6.000 de euro in anumite cazuri pentru microintreprinderi (inclusiv implementarea standardului ISO 14. Programul de crestere a competitivitat ii produselor industriale. Capitolul 4 Modalitati de mercare ecologica in Uniunea Europeana comparativ cu Romania 4. Incepand cu anul in curs. care nu afecteaza mediul.001). Este o schema facultativa. daca o firma are nevoie de 10.1Marcarea ecologica in Uniunea Europeana Eticheta ecologica a Uniuni Europene (Floarea Europeana). Daca finantarea este rambursabila ( 50% ) asta inseamna ca beneficiarul cheltuie intreaga suma necesara pentru obtinerea certificarii necesare ecoetichetarii. Eticheta ecologica comunitara nu se acorda pentru alimente si produse medicale. taxele de procesare a cererilor finale. exista un program de finantare pentru acoperirea acestor costuri. In fine. sprijina opt tipuri de activitati din industria prelucratoare. fondurile disponibile fiind de 130 de miliarde lei.

comercializeze bunuri si servicii care au un impact redus asupra mediului iar consumatorii europeni .inclusiv cumparatorii publici si privati. -de a promova productia si utilizarea produselor care au un impact redus asupra mediului. Liechtenstein si Islanda. Toate statele Uniuni Europene au adoptat eticheta ecologica . Eticheta ecologica europeana are un „pasaport ” care autorizeaza libera circulatie a produselor pe teritoriul european. sa le identifice usor. produsele care au atribuita eticheta ecologica de catre un stat membru al Uniuni Europene poate fi folosit in toate celelalte state membre. precum si in cazul exporturilor de produse catre europa. Floarea se poate gasi in toata Euripa precum si in Norvegia. Fig. acesata este obligatorie in cazul vanzarii de produse in Europa. avantajul principal al acesteia este dimensiunea sa europeana. Schema de eticheta ecologica europeana are 2 tinte: -de a oferi consumatorilor o evaluare de incredere si independenta a impactului asupra mediului a produselor.20 Marca ecologica europeana 75 .

4. Acesta este o floare pe fond alb cu 6 petale. Lungimea simbolului este de 40 de mm iar latimea de 30 de mm.in centru fiind scrise initialele „RO”. Componentele R si O trebuie sa aibe aceasi dimensiune pe verticala care nu trebuie sa fie mai mica de 3 mm.in comparatie cu alte produse apartinand aceluias grup de produse.diametrele celor 6 cercuri trebuie sa aibe aceasi dimensiune care nu trebuie sa fie mai mica de 5 mm.20 Marca ecologica din Romania Eticheta ecologica este realizata de catre Imprimeria Nationala si prezinta urmatoarele elemente de securizare: 76 .sub forma de cercuri. Schema etichetei ecologice din Romania cuprinde doua rubrici: -ribrica 1cuprinde simbolul etichetei ecologice. galben si albastru. -rubrica 2 cuprinde textul descriptiv . si frunze colorate in verde.2Marcarea ecologica in Romania Scopul introducerii etichete ecologice este de a promova produsele care au un impact redus asupra mediului . colorate alternativ in rosu. fondul trebuie sa aibe obligatoriul culoarea alba.pe parcursul intregului lor ciclu de viata . Fig.care va fi scris integral cu negru cu font Times New Roman 12.

Lebada ia in considerare impactul produsului asupra mediului de la stadiul de materie prima pana la deseu – deci pe parcursul intregului ciclu de viata a produsului. comun pentru Suedia. Eticheta este de obicei valabila trei ani. • autodistrugere la rupere. Firmele care solicita o licenta pentru a folosi eticheta Lebada trebuie sa furnizeze rezultate de la teste independente pentru a dovedi ca aceste criterii au fost indeplinite. De asemenea Lebada stabileste criteriile referitoare la calitate si performanta.Finlanda. Simbolul verde este valabil pentru aproximativ 44 de grupuri de produse. Logo-ul demonstreaza ca un product este o buna alegere din punct de vedere ecologic. reprezentant peste 1100 de produse pentru care se considera ca etichetare ecologica este necesara si va fi benefica. • cerneluri speciale de mare securitate. Un produs care poarta Lebada Nordica indeplineste standarde de mediu ridicate. 4. Lebada Nordica atesta ca un produs respecta mediul. 77 . fiind la fel de performant ca si celelalte produse destinate aceleiasi folosinte. Produsul trebuie sa prezinte caracteristici cel putin la fel de bune ca si alte produse similare. Pentru a se asigura ca un produs etichetat cu Lebada este mereu in varf din punct de vedere ecologic. Consiliul Nordic al Ministrilor Consumatiei a introdus acest sistem de etichetare ecologic a produselor. Ca si ingerul Albastru. In 1989. produsele de intretinere a automobilelor si produsele de curatire a textilelor.• este autocolanta. criteriile sunt revizuire in mod repetat.generate de un soft. Norvegia si Islanda. dupa care criteriile sunt revizuite iar firma trebuie sa solicite o noua licenta. generate dupa modele matematice calculate dupa formule speciale. • contine modele grafice constituite din curbe aparent intamplatoare. Aceasta eticheta se regaseste cel mai des pe produsele de hartie.3Marca ecologica Lebada nordica Lebada Nordica este eticheta ecologica nordica oficiala.

Concluzi Bibliografie 78 . De exemplu. Povestea de succesa Ingerului Albastru continua de aproape 25 de ani. Ingerul Albastru este diferit. Ingerul Albastru apare mai des pe produsele de hartie. Ingerul Albastru furnizeaza in mare masura ceea ce consumatorii doresc. Sistemul de etichetare ecologica include 80 de categorii de produse. ei pot creste considerabil potentialulpietei competitive pentru produsele si serviciile lor. Beneficii pentru consumatori : Beneficiile Ingerului Albastru pentru consumatori sunt evidente: ele acorda indumare practica pentru a-i ajuta considerabil in selectarea si decizia a ceea ce sa cumpere. Poti folosi Ingerul Albastru ca instrument de marketing modern in comunicare si astfel da produsului tau un avantaj competitiv.4. Beneficii pentru industrie.sau prin simpla economie de energie. Juriul de atribuire a etichetei ecologice si Institutul de Asigurare a Calitatii si Etichetare ecologica . Produsul etichetat ecologic este reevaluat la fiecare 2-3 ani. lacuri si vopsele. Ingerul Albastru ajuta consumatorii sa economiseasca bani pentru ca hotarasc sa cumpere bunuri de calitate exceptionala si cu durata lunga de viata .4 Marca ecologica Ingerul Albastru Ingerul Albastru a fost lansat in Germania prin Agentia Federala de Mediu. comertului si firmelor de mestesuguri posibilitatea sa–si documenteze competenta de mediu intr-un mod simplu si ieftinpentru toti. Utilizand eticheta ecologica . dar si pe produse care consuma benzina sau gaz. comert si firme de mestesuguri : Ingerul Albastru ofera industriei. Peste 4000 de produse si servicii de la aproximativ 710 utilizatori de etichete din Germania si strainatate sunt indreptatite sa poarte Ingerul Albastru.

1 Fig. 79 .3 Grupe de produse care pot primi eticheta ecologica.Anexe Anexa nr.

2 Fig.5 Eticheta ecologica europeana pe grupuri de produse 80 .Anexa nr.

Anexa nr.3 Fig.6 Eticheta ecologica comunitara /tara 10 martie 2005 81 .

Etichete ecologice atribiute –total 235 Anexa nr.16 Sistemul unitar de acordare a etichetei ecologice in Romania 82 .Tara/nr.4 Fig.

Anexa nr.5 83 .17 Directii de actiune acoperite de ISO14000 Aneza nr.4 Fig.

Tipuri de ecoetichete existente in lume: INDIA -Ecomark COREEA DE SUD –Cleaner and Greener ZIMBABWE-Enviroment 2000 AUSTRALIA-Environmental Choice CANADA-Environmental Choice 84 .

NOUA ZEELANDA.Green Label 85 .Environmental Choice CANADA-Global Ecolabelling Network FILIPINE-Green Choice HONG KONG-Green Label ISRAEL.

Green Label TAIWAN.Green Msrk SUA.Green Seal BRAZILIA-Qualidade Ambiental 86 .Green Label THAILANDA.SINGAPORE.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful