Tinerii liberali, nr.

16, Costesti
Site-uri utile:
http://www.tnlcostesti.xhost.ro
http://arges.tnl.ro
http://2012.tnl.ro

Desi exista Dragobetele,

tinerii au adoptat foarte
usor ziua indragostitilor
de Sf. Valentin. Sunt sigur
ca prea putini stiu daca
sunt intrebati cine este
acesta. De aceea citind
acest paragraf ve-ti afla ca
Valentin ii ajuta pe cres-
tini. El a fost prins si bagat
in inchisoare, unde a de-
venit un propovaduitor.
Tocmai de aceea a fost
condamnat la moarte la
data de 14 februarie-269.
In timpul cat a stat in in-
chisoare el trimitea mesaje
de imbarbatare prietenilor
spunandu-le “Amintiti-va
de Valentin” si “Va
Te iubesc ... Bancuri
iubesc”. pag. 2 pag. 5
Caseta tehnica:
Dan Serban - redactor sef
Colaboratori: Modelul hetairelor Cu Bizonu’ in ...
Marian Lazar
pag. 3 tintirim
VIZITATI-NE
PE pag. 6

Gala Premiilor T.N.L. Bizonisme ...3

editia a VI-a pag. 7
pag. 3

Matriarhatus 100 de
redivivus curiozitati
pag. 4 pag. 8

1
 Te iubesc ... spus in mai multe limbi

Africana - Ek is lief vir jou! Ungara - Szeretlek!

Albaneza - Te dua! Islandeza - Eg elska thig!
Araba - Ohiboke (el ei), Nohiboka (ea lui Indoneza - Saya cinta padamu!
sau el lui) Irlandeza - t'a gr'a agam dhuit!
Armeana - Yes kez si'rumem! Italiana - Ti amo!
Basca - Maite zaitut! Japoneza - Kimi o ai shiteru!
Bosniaca - Volim te! Koreana - Dangsinul saranghee yo!
Bulgara - Obiceam te! Latina - Te amo!
Catalana - T'estimo! Malaeziana - Saya cintamu!
Sarbo-croata - Volim te! Mandarina - Wo ai ni!
Ceha - Miluji tev! Norvegiana - Jeg elsker deg!
Daneza - Jeg elsker dig! Poloneza - Kocham ciebie!
Olandeza - Ik hou van je! Portugheza - Eu te amo!
Engleza - I love You! Rusa - Ya tyebya lyublyu!
Esperanto - Mi amas vin! Sanskrita - twayi snihyaami
Estona - Mina armastan sind! Sarba - Volim te!
Filipineza - Iniibig kita! Slovaca - Lubim ta!
Finlandeza - (Md) rakastan sua! Slovena - Ljubim te!
Franceza - Je t'aime! Spaniola - Te amo!
Germana - Ich liebe dich! Swahili - Nakupenda!
Greaca - S'ayapo! Suedeza - Jag dlskar dig!
Hawaiiana - Aloha wau ia 'oe! Turca - Seni seviyorum!
Ebraica - Anee ohev otakh (el ei), Anee Ucrainiana - Ya tebe kokhayu!
ohevet otkha (ea lui), Anee ohev otkha (el Galeza - Rwy'n dy garu di!
lui), Anee ohevet otakh (ea ei) Yiddish - Kh'hob dikh lib!
Zulu - Ngiyakuthanda!
Prezent in toate limbile lumii actuale sau pierdute in timp, cuvantul a iubi are o istorie lunga si
bogata. Inca de la inceputurile omenirii acest cuvant a avut si are un loc plin de mister in inima fiecaruia
dintre noi.
S-au scris foarte multe cartii despre subiect, una dintre cele mai vechi fiind “Iliada” lui Homer.
Chiar daca nu se vorbeste prea mult, focul iubirii dintre Paris si Elena a fost cel care aprins cetatea Troiei
iar mai apoi imaginatia unor mari scriitori si poeti ca Shakespeare, Ghoete, Voltaire, Eminescu si multi
altii, care au surprins sublimul pur al iubirii in operele lor si au explorat noi drumuri ascunse privirii.
Dar oare iubirea este un sentiment pur, inocent, etern? Hai sa ne gandim. De exemplu Casa Nova,
senzatia secolului al XVI-lea, era un om care iubea cu adevarat sau doar o masina manierata de facut
sex? Oare daca am face o comparatie n-ar fi echivalentul personajului Charlie Harper din serialul “Doi
barbati si jumatate”?
Cele 3.700 de pagini din autobiografia intitulata “Histoire de ma vie” n-au reusit sa dea un raspuns
acestei intrebari.
Idealizata de poeti, dar imperfecta in realitate, iubirea este si va fi acel strop de apa pe care fiinta
noastra intotdeauna va dori sa-l soarba.
Sub stindardul imperfectiunii si a diferitelor obstacole care stau in calea acestui sentiment va
transmit tuturor mesajul: iubeste si sa pretuieste.

2
 Modelul hetairelor
Indiferent de regimul politic, comunism sau
democratie, monarhie sau oligarhie, politica a ramas
aceeasi din antichitate pana in prezent. Este practi-
cata de toate categoriile sociale indiferent de pre-
gatire, fie ca sunt initiati, fie ca sunt mai putin
initiati. Cert este ca oriunde in lume se intalnesc ex-
emple fericite sau mai putin fericite. De astfel, o
carte scrisa acum aproximativ 500 de ani de catre
Machiavelli, intitulata “Principele”, imortalizeaza si
descifreaza mecanismele pe baza carora func-
tioneaza si se aplica “principiile” politicii.
De la oamenii bine pregatiti pana la cei slab
sau chiar deloc pregatiti sfaturile lui Machiavelli
bazate pe exemple atat pozitive cat si negative din is-
torie se aplica cu succes in zilele noastre. Astfel ca
putem vorbi de oameni politici care au lasat urme
adanci in istoria Romaniei.
As vrea incep cu Nicolae Ceausescu, cizmarul
de la Scornicesti, mult regretatul presedinte comu-
nist. Daca analizam comportamentul sau vom con-
stata faptul ca acesta s-a folosit de toate mijloacele
necesare pentru a ajunge in cele din urma in fruntea
statului roman, acest drum poate fi numit modelul
hetairelor.
Sunt sigur ca va intrebati, “dar ce legatura
are acest lucru cu hetairele?”. Inainte de a face
conexiunea, as vrea sa mentionez ca desi prostitutia
este recunoscuta ca cea mai veche meserie din lume,
eu adaug alaturi de aceasta politica. Chiar daca ea
are la origine cuvantul “polis” din care deriva multe
alte cuvinte pe care le folosim azi, sensul sau a fost
denaturat inca de la origini. Setea de putere, corup-
tia, avantajele materiale, parvenirea, manipularea
maselor, ridicarea si caderea sunt cuvinte asociate
politicii si au caracterizat conducerea regimului
Ceausescu si nu numai, ultimul fiind de multe ori
uitat.
Asemenea hetairelor, in prezent vedetele si di-
vele de azi, majoritatea politicienilor isi contureaza o
de Dan Serban
imagine, un brand si urmaresc un singur lucru: in-
teresele personale. Statul pentru cei mai mult dintre
reprezentanti a devenit mai mult o afacere prof-
itabila, asa cum este industria actuala pentru hetaire.
Adevaratele valori sunt transformate si folosite
nu pentru ceea ce reprezinta ci pentru atingerea pro-
priilor scopuri. Individualismul si utilitarismul si-au
atins apogeul. De aceea, eu cred ca Ceausescu a fost
pionierul crearii unui model de succes in Romania,
urmat de contemporanii sai dupa ce au ales sa-l
ucida ca sa-i ofere multimii furioase “capul lui
Motoc”.
Hetairele mioritice, educate in spiritul turmei,
au ales sa copieze si sa faca ceea ce vad la altii si
unori inainte de a ajunge la acest lucru, pentru ca
sunt lipsite de personalitate proprie, isi arata com-
portamentul necioplit.
Inchei prin al nominaliza pe zoon-ul politikon,
in carne si oase, Traian Basescu. Pentru mine este
continuatorul modelului hetair creat de Ceausescu: o
mana forte, corupta, feroce, care si-a pus odraslele si
acolitii in functii nedemne pentru competenta lor.
Majoritatea hetairelor si politicienilor nu sunt
decat o gramada de ursuza de carne fara principii si
inalte valori cu aceleasi carateristici asociate mai sus
politicii.

Gala Premiilor T.N.L.

Sambata de la orele 17:00, tinerii liberali sunt invitati sa paricipe la singurul eveni-
ment politic de acest gen dedicat lor.
Editia a VI-a a Galei se va desfasura ca si in anii trecuti la Palatul Parlamentului. Sunt asteptati tineri
din toate organizatiile judetene pentru a-si sustine nominalizarile.
Daca anul trecut, T.N.L. Arges a a castigat premiul la cea mai buna actiune de campanie cu proiectul
“Pune mana si voteaza”, anul acesta va participa cu actiunea “P.N.L. 135 de ani”. Sa le uram mult succes!

3
 Matriarhatus redivivus
Războiul între sexe nu mai este de multă vreme
o noutate, dar, aflându-ne în preajma zilei de 14 febru-
arie, nu puteam rata momentul 
Umila mea părere de şoarece de bibliotecă, e că
întreaga discuţie s-a iscat pornind de la o supoziţie is-
torică îndoielnică: matriarhatul a existat în vremuri
imemoriabile şi a fost succedat şi înlocuit de patriarhat
(citat din memorie, Manualele de istorie pentru clasele
V–VIII). Polemica îşi are sorgintea în descoperirea
unor vase şi statuete vechi de n mii de ani, care
reprezentau femei supraponderale şi cu sâni quintalo-
generoşi. Şi cum vorba lui George Hora „Dacă cineva,
descoperă ceva / Cercetătorii vin clar, din America”
(Americandream), specialiştii din Lumea Nouă au
lansat ideea că femeile conduceau atunci societatea
umană! Acuma … parol monşer! dacă sexul slab era on
top, se realizau statuete cu … pardon de expresie …
ruşinica bărbătească, nu?! Ceva la superlativ în arie:
lungime x lăţime x înălţime. Dar, dacă pe vremea aceea
nu era cunoscută şi utilizată scrierea, nu avem dovezi
contrare irefutabile.
E exact aşa cum, într-un viitor semi-îndepărtat, episo-
dul Pompei s-ar repeta în toată România. Apoi, arhe-
ologii ulteriori evenimentului, ar escava zona Strehaia
şi-ar descoperi palatele cu turnuleţe. Şi-ntr-un moment
de senilitate intelectuală, ar lansa teoria că în zona
carpato-danubiano-pontică domina ţigănismul şi
manelismul (Doamne-fereşte, bat în lemn, fac semnul
crucii şi scuip în sânul femeii!). Iată o temă de gândit.
Succesiunea gândurilor mă poartă pe meleagul
conflictului intersexual. Aşadar, pe temeiul teoriei (nu
axiomei, sic!), sexul slab a trecut la atac, pentru a-şi
cere „drepturile” pierdute-n negura timpului. Şi răbdă-
toare din fire, femeile au atacat concentrat, susţinut şi
întins pe mai multe generaţii. Şi Istoria ne citează mai
multe asalturi:
1 – metrosexualitatea – cea mai eficientă armă în
acest conflict. De ceva vreme, se poartă masculul zilnic
bărbierit, frezat, pensat, epilat, depilat, cu tanga şi blugi
mulaţi, efeminat şi bârfitor, fără onoare şi fidelitate. Şi
pentru că a prins la public, acţiunea asta a dat naştere
unei noi categorii de oameni: bărbaţii floarţe sau băr-
bat-femeie bine. Acum, în mileniul III, avem deci 6 ast-
fel de categorii: bărbatul, muierea (din lat. mulier; sp.
mujer; port. mulher; it. moglie); poponarul / po-
ponăriţa; deviaţii psihico-sexuali; transexualul (femeie-
bărbat bine) şi metrosexualul (bărbat-femeie bine)
2 – mişcarea pentru egalitate în drepturi (pe toţi
Zeii, cât umor negru aveţi în voi!!!). – Dragele mele, v-
am mai explicat eu teoria cu „frâiele puterii” (v. nr. tre-
cute). Şi mişcarea a dat roade (aşa … şi?)
3 – contaminarea vieţii cotidiene cu sărbători
femin’adulatoare: 1 Martie, 8 Martie, Ziua Îndră-
gostiţilor, Aniversarea căsătoriei. – Oare vehemenţa pe
4
acest subiect, nu denotă nesiguranţă? – Oare o femeie
trebuie să primească flori şi cadouri, doar la zile mari?
Dovediţi-vă demne de atenţii şi nu mai vociferaţi atâta
la zilele astea mari, precum urechiaţii la ore fixe. Căci,
în modul ăsta, nici că veţi primi ceva de Valentine’s
Day!
4 – mişcarea pentru modificarea legii salice.
Buun. – Şi cine se află în umbra coroanei cu meşe? –
Aud?! Şi mişcarea aceasta a avut rezultate (aşa … şi?)
5 – cutumizarea căsătoriei. Aici e loc de
polemici, dar nu e timp. – Oare la ce foloseşte singură-
tatea-n doi? Cică: instinctul de siguranţă, protecţie,
căminul şi patul cald. „De multe ori se ajunge, de multe
ori nu se ajunge / Dar …” Eu aş recomanda lectura cla-
sicilor antici: Homer, Cassius Dio sau Petculescu, la ar-
ticolele despre triburile care trăiau în comun, creşteau
copiii la un loc şi împărţeau totul. – Ah! ce vremuri 
6 – obligativitatea purtării de inele de logodnă şi
a verighetelor. – Distinse podărese, un cerc din metal
pe deget, opreşte doar circulaţia sangvină, nicidecum
zborul gândului spre alte odăi. Dar ideea izvorăşte din
mentalitatea că o verighetă sau un copil îl leagă pe băr-
bat de-o femeie. Da, dacă e slab de îngeri, l-aţi priponit!
dacă nu e, v-aţi stigmatizat. Sit tibi terra levis …
7 – denigrarea fostului partener. Cea mai veche,
mai înjositoare şi mai murdară modalitate de luptă pa-
triotică. Indiferent de aspectul fizic, comportament
intim, bani investiţi în c* ei şi prestanţe sexuale, în
urma despărţirii, textul femeii rămâne acelaşi: „– Cine
dragă? prostu’ ăla! Nici nu ştiu cum am putut să stau
atâta timp lângă un urât. După ce că era gras, chel şi
impotent, nici măcar în oraş la un suc nu mă scotea!!!
Da dragă …” Risipă de cuvinte şi jigniri multiple şi ne-
fondate. Întrebaţi un hombre despre ex-a. „ – Cine mă?
Aia! Dă-o dracu’ de c* …” Scurt, concis, exhaustiv şi
pertinent. Jignire? Pentru cine?! O femeie de casă, cu
capul pe umeri, te miroase de la prima întâlnire şi ştie
că veţi rămâne sau nu o viaţă împreună.
Închei aici, pentru că simt încruntarea multor
sprâncene pensate. Vă urez de Valentine’s Day, să
rămâneţi cu ochii în soare!
Nu c-ar fi şi prima dată când se întâmplă …
Semnat: ultimul Neaderthal-en
 Din diversele preocupari ale tinerilor liberali
Bancuri
Un tip soseste la birou cu un ochi umflat.
- Te-ai lovit undeva? il intraba un coleg.
- Nu! Stii…sotia mea…
- Bine dar stiam ca sotia ta e plecata la mama ei?
- Si eu stiam la fel…
A fost odata ca niciodata un baiat care a cerut in
casatorie o fata.
Fata a spus “- Nu”.
Si baiatul a trait fericit pana la adanci batraneti.
Copilul catre tata:
- Taticule, eu de la cine am luat inteligenta?
- De la maica-ta, ca eu inca o mai am pe a mea!
Doi mosi stateau pe o banca:
- Auzi , o vezi pe tipa aia? moare dupa mine!
- Da de unde stii?
- Doar n-o sa moara inaintea mea…
Un ascultător:
- Există vreo asemănare între istorie şi sutien ?
Radio Erevan :
- Desigur ! Una foarte mare ! Ambele de-
formează realitatea!
− Eu, ieri, in padure, am strans 3 cosuri cu ciu-
perci pentru mama soacra…
− Si daca sunt otravitoare?
− Cum adica “daca”?
O femeie suna disperata la medicul veterinar:
- Dom’ doctor, pisica mea a baut benzina! Apoi
s-a invartit ca nebuna prin casa vreo trei ore si
acum sta pe canapea si nu se mai misca deloc.
- Ce s-a intamplat? Sta medicul, se gandeste,
apoi raspunde calm:
- Doamna, cred ca a ramas fara benzina!
EA : Suntem împreună de aproape douazeci de
ani. Avem şi doi copii. Nu crezi că ar trebui să ne
căsătorim?
EL : Poate că da, dar cine ne mai ia la varsta
noastră ?
- Fiica dumneavoastră, zice doctorul, are o
nevroză. I-aş recomanda multă distracţie.
- De ce gen?
- De genul masculin!
Ion si Gheorghe ies de la biserica.
Ion se intreaba daca e bine sa fumeze in timp ce
se roaga.
Gheorghe raspunde :
- De ce nu intrebi preotul?
Se duce Ion si-l intreaba:
- Sfintia ta, pot sa fumez cand ma rog?
Preotul spune:
- Nu, fiule nu se poate. E o lipsa de respect pen-
tru religia noastra.
Ion se intoarce la prietenul lui si-i spune ce i-a
spus preotul.
Gheorghe spune:
- Nu ma mira. Ai pus intrebarea gresit. Ia sa in-
cerc si eu.
- Sfintia ta, pot sa ma rog in timp ce fumez ?
Preotul raspunde :
- Bineinteles fiule. Bineinteles.
Unul isi intalneste un prieten care era bandajat
peste tot, plin de vanatai, un picior rupt si avea
ochii negri.
- Da’ ce-ai patit? Ai ajuns sub un TIR?
- Nu… e din cauza noului meu hobby.
- Ce hobby?
- In fiecare noapte, pe la 3, sun la intamplare
numere de telefon si zic “Fraiere, ia ghici, cine
sunt?”
- Si?
- Saptamana asta au ghicit 4.
La ora de romana. Profesoara ii spune unui elev:
- Conjuga-mi si mie verbul “a merge”!
Elevul incepe:
- Eu merg… Tu mergi… El merge…
- Mai repede, ca vine pauza!
- Eu fug! Tu fugi! El fuge!
5
 Cu Bizonu’ in … tintirim
-episodul 6-
Ieri am trecut pe la tine să-ţi urez „La Mulţi Ani!” şi să-ţi doresc ca toate dorinţele tale să se materializeze.
Tuns periuţă, bărbierit proaspăt, cum numai la zile mari mă vedeai şi îmbrăcat tot numai la roşu – cum îţi
plăcea ţie –, strângeam nervos buchetul de flori cumpărat înainte şi mă stresa gândul că era pentru a treia oară în
viaţa mea de câine, când mă vedea lumea c-un snop de flori în mână.
Tu îmi zâmbeai din poză şi căldura ochilor tăi m-a cuprins pe loc. Încet, dar sigur, noianul amintirilor s-a
prăvălit peste mine şi o dulce amărăciune şi-a făcut simţită prezenţa.
Îmi amintesc de copilăria noastră, când treceai prin faţa porţii mele cu un ghiozdan mai mare ca tine, grăbită şi
speriată că vei întârzia la ore. Micuţă, delicată, toată numai un zâmbet, oacheşă şi apetisantă, te conduceam cu
privirea până la colţ. Ca un măgar bătrân ce eram, jinduiam după tine cu poftă, de parcă eram un pedofil psihopat.
Apoi ai crescut, ghiozdanul imens a ieşit din peisaj, dar graba ta a rămas. De acum te conduceam la şcoală iar
programul mi-l făceam după al tău. Tu îmi zâmbeai nevinovat şi sufletul meu se umplea de fericire.
Anii treceau şi iată că a venit şi clipa în care ţi-am cerut prietenia. „– Aha!” ai zis atunci. „De-aia veneai mereu
să mă iei de la şcoală! Ce proastă sunt! şi eu care credeam că eşti doar un prieten mai mare care mă apără de rele.
Măgarule!”
Venite de la altcineva, cuvintele astea cereau o pereche de palme. Dar pe tine nu puteam fi supărat.
Şi lucrurile evoluau încet şi frumos. Chiar dacă eu nu îţi eram mereu fidel, tu aşteptai răbdătoare, să-mi treacă
nebunia şi să mă întorc la tine. Ursuleţul-cadou agăţat de uşa şifonierului, stătea o vreme cu spatele şi ştiam că eşti
furioasă. După un timp, se întorcea miraculos şi simţeam că trebuie să pun capăt aventurii şi să revin în braţele
tale. Apoi am plecat la facultate şi teama te-a cuprins, un pic cam tare zic eu. Certurile se înmulţeau şi liniştea din
cuplu s-a spulberat.
De atunci, fiecare din noi a mers pe drumul lui, dar, indiferent de vreme şi de vremuri, vara ştiam că era an-
otimpul nostru. Ziua ta, Sf. Măria, apoi ziua mea … doar prilejuri de a ne reîntâlni, de a discuta, de a reînnnoda
firul rupt anterior.
Apoi venea un alt an universitar, iar infidelităţi, iar certuri, iar se rupea filmul. Dar, niciodată pentru tot-
deauna.
Destinul ne juca mereu feste: când eram eu singur, tu erai cuplată; când te eliberai tu, eu eram cel încătuşat. Şi
amândoi sufeream în tăcere, dar cu inima plină de speranţă că venea vara noastră.
Îmi amintesc cum, într-una dintre zilele caniculare, întrebată fiind de o rudă, unde te duceai, ai răspuns senină
dar hotărâtă: „– Mă duc să mă întâlnesc cu fostul meu prieten, actualul amant şi viitorul soţ”. Şi nu ştiai că mă-
garul bătrân era în spatele tău, urmărindu-te din priviri, ca un psihopat îndrăgostit.
Ah, motănica mea!
„– Îţi mai aduci aminte, câte nopţi am ascultat noi sunetul ploii, stând pe tocul uşii de la balcon? De câte ori ne
prindea mama ta în focuri şi ne vedea pe amândoi roşii la faţă, obosiţi, dar cu ochii scânteind de plăcere? De câte
ori ţi-am văzut ochişorii blânzi, înecaţi în lacrimi, când îţi spuneam că te părăsesc din nou? Şi oare de câte ori,
aceiaşi ochişori vroiau să pară duri când mă întorceam spăşit, dar nu puteau să ascundă acea bucurie liniştitoare?!”
„– Ştiam că te vei întoarce, Puiuţul meu”, ziceai. „Câtă vreme e colegutza ta prin preajmă, te aduce ea cu pi-
cioarele pe pământ. Amândouă ştim că doar lângă mine găseşti liniştea de care ai nevoie, nu-i aşa!?”
„– Da, asta aşa e! Şi … merde! stai că mă podidesc lacrimile”. Acum vine vara şi trebuia să începem iarăşi dansul
nostru de împerechere, cu aceleaşi vizite nevinovate şi cu noi telefoane fals îngrijorate de situaţia ta şcolară etc.
etc.
Dar cineva de-acolo de sus, te-a luat de lângă mine şi inima mea e cuprinsă de regrete. Cică, doar o dată-n viaţă
ţi-e permis să iubeşti! Da, iubire, cred că asta a fost între noi, chiar dacă nu ţi-am spus de foarte multe ori, cât de
mult te iubesc! Mereu ziceam ori Je t’aime! ori Seni sevioyorum! dar foarte rar Te iubesc!
Dar, nu era nevoie de cuvinte. Ochii îmi erau oglinda sufletului şi tu citeai în ei, ca într-o carte deschisă. Însă
paginile ei sunt acum goale şi lipsa de orientare devine apăsătoare pentru mine. Ştiu, ai să zici că am să te uit, că
am să cunosc pe altcineva, că voi avea o familie fericită, că vei deveni o amintire.
Poate că aşa va fi, dar eu te simt încă aproape de mine; adorm cu tine în gând şi mă trezesc cu mirosul tău pe
pernă. Te văd în fiecare maxi-taxi ce trece pe lângă mine şi casa răsună câteodată de râsetele tale.
Ai să zici că am înnebunit. Nebun am fost o viaţă! de ce m-aş vindeca acum! Fără tine … totul e-o deşertăci-
une!!!
Jean-Michel François, viconte de Biz on U
Reacţii: aidatoriilamine@yahoo.com

6
 Bizonisme (... 3)
În ’88 m-a luat cu vaporul şi m-a dus în Franţa. La cei 7 ani ai mei, am traversat Pacificul, apoi
Canalul Panama, Atlanticul şi apoi, printre Coloanele lui Hercule – Mediterana. Pe pământ gallic am pus
piciorul în micuţul port Théoule-sur-Mer, cel mai apropiat de moşia mamei din La Napoule. Acolo n-am
stat decât o lună de zile, pentru ca apoi să plec la internatul Gimnaziului Militar din Nice. Stând într-un
dormitor de campanie, cu alţi 12 indivizi, simţeam deseori că turbez. Mă acomodam cu greu în noua
mea comunitate, unde singurele momente de linişte deplină erau cele de somn.
De-aia iubeam permisiile, când veneam acasă. Drumul lung mie mi se părea şi mai lung şi număram
nervos staţiile de pe traseu: Villefranche-sur-Mer → Saint-Laurent-du-Var → Cros de Cagnes → Biot → Val-
lauris → Cannes → La Bocca → La Napoule.
Ajuns la conac, dormeam neîntors o zi şi-o noapte, mai stătea o zi la taclale cu mama şi-apoi îmi luam
bagajele şi fugeam la gară. Urma iarăşi drumul lung, alte săptămâni de stres şi-ntr-un final, bucuria unor
alte permisii.
Câteodată, la conac, îl regăseam pe tata, venit să-şi găsească inspiraţia pentru un nou roman de succes.
Deşi era mereu trist, se chinuia să zâmbească-n preajma fiului său şi să-l felicite pentru notele obţinute.
Stătea o vreme cu noi în bibliotecă, apoi se scuza şi se retrăgea în biroul lui de lucru. Uşa stătea mereu
închisă, dar prin lemnul subţiat de carii, se auzea ţăcănitul sacadat al maşinii de scris.
Ţăcănit care ’ntr-o seară a amuţit subit. Mama, speriată de ce era mai rău şi-a aruncat pe covor lucrul
de mână şi s-a năpustit la uşă. Mişcarea neaşteptată şi violentă, m-a şocat, ţintuindu-mă-n jilţ. Nici
măcar ţipetele disperate ale mamei şi chemările ei înecate-n lacrimi, nu m-au putut urni din loc.
Într-un final, adunându-mi puterile, m-am ridicatşi-am păşit şovăielnic spre birou. Pe hol, am simţit
că ceva rău se întâmplase şi-am simţit cum o menghină nevăzută mă strângea sub centură, îndoindu-mă
de durere. Prin uşadeschisă, mi-am văzut mama stând în genunchi şi strângând la piept, piciorul drept al
soţului ei, pe care-l iubise atâţia ani. Soţ care acum nu-i răspundea la chemări şi stătea prăbuşit în scaun,
cu o mână la inimă şi cu cealaltă peste un teanc de hârtii, lângă maşina de scris. Pe birou stăteau manu-
scrisele trilogiei lui de succes: „Jean-Jacques – Lupul Mării”, „Insula Mântuirii” şi „Scara Uitării”. Printre
degetele lipsite de vlagă, puteam citi titlul cărţii aflate-n lucru: „Ouakanka – Fiul Ploii”.
Privirile-mi tremurânde i-au străbătut apoi pieptul, urcând spre obrajii acoperiţi de o barbă mare,
deasă, dar atent îngrijită. Deasupra ei, tronau ochii albaştrii ca cerul senin din zilele de vară, umbriţi
acum de un amalgam de trăiri intense.
Din privirea-i pierdută, citeam nedumerire, spaimă, durere, dar şi mai mult, tristeţea lucrului neîm-
plinit.
Aveam doar 14 ani, strungăreaţă şi uniformă de proaspăt absolvent de gimnaziu …
…

Asculta
Radio Impact Number One
un radio pe gustul tau

clik pe imagine pentru a asculta cea mai buna muzica din

TOP 40

7
 100 de curiozitati despre lumea in care traim

80. Ati considerat vreodata ca proiectul romanesc "laptele si cornul" are prea multe hibe? Intr-o
scoala din Virginia, SUA, elevii cu varste intre 7 si 10 ani au fost serviti, in cadrul unui proiect asemana-
tor, cu cockteiluri margaritas. In urma scandalului de proportii care s-a iscat, a reiesit ca distribuitorii
produselor confundasera limonada cu celebrele cockteiluri.

81. In Anglia este interzis prin lege ca vanzatoarele din magazine sa isi serveasca topless clientii. Ex-
ceptie fac doar magazinele de pesti exotici din Liverpool.

82. Doar o singura persoana din 2 miliarde va atinge varsta de 116 ani.

83. Februarie 1865 este singura luna din istorie in care nu a fost inregistrata luna plina.

84. In fiecare an, mai multi oameni sunt ucisi de magari decat in accidente aviatice.

85. Numele original al Bancii Americii a fost Banca Italiei.

86. Cea mai mare piata de desfacere pentru limuzinele BMW 760Li este China. Pretul unei astfel de
masini poate urca pana la 200.000 de dolari, mai mult decat castiga majoritatea cetatenilor chinezi intr-o
viata.

87. In fiecare an, 60 de milioane de litri de petrol si ulei sunt deversate in rauri si fluvii pana in
oceane. Cantitatea o depaseseste pe cea pierduta de petrolierul Exxon Valdez in anul 1989 (unul dintre
cele mai mari dezastre ecologice din istorie). Statistica se refera numai la Statele Unite ale Americii.

88. Michael Jordan, celebrul baschetbalist american, castiga anual din reclamele pentru compania
Nike mai mult decat toti muncitorii din fabricile Nike, luati la un loc, din Malaezia.

89. Cele mai mari nave transoceanice platesc cate 250.000 de dolari de fiecare data cand strabat
Canalul Panama. Trebuie spus ca o treime din economia acestui stat este sustinuta de acest canal.

90. Un singur avion Boeing 767 este format din nu mai putin de 3.100.000 de piese diferite.