Sunteți pe pagina 1din 134

Partea a treia

CONSTRUCT1A $1 CALCULUL
TRANSFORMATOARELOR ELECTR1CE

Cap ito 1 u 1 15. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE


ALE TRANSFORMATOARELOR

Transformatorul electric este un aparat staLic Cll dOlla sau mai multe
infa~urari Cll plate magnetic, cu aj lItorul caruia se schimba valorile marimi-
lor electrice ale puterii in curent alternativ (tensiunea ~i curentul), frecventa
raminind aceea~i .

Functionarea
, transformatorului are la baza fenomenul de inductie , elec-
tromagneticiL Pentru realizarea lInui cuplaj magnetic cit mai sLrins, infa-
~lIriirile sinL a~eza1 e pe un miez feromagn etic. La frecvente mai mari de 10 kHz
transformatorul se realizeaza fara miez feromagnetic.
• In funclie de dl'stinatia Jor, in principal, transformatoarele sint:
de pulere, care alimenteaza anumiti consumatori sau conecteaza
intre ele diferite sisteme energeti ce (In ac easta categorie se inclu d ~i auto-
Lransformalo:trele) ; . •

de masura, pI' in intcrmediul carora se pot masura caracteristicile unui


anumit sislem, de inalta tensiune cau curenti mari, Cll aparatele de masurat
obf~nuile, l ransfomatoare care pol fi incluse ~i in categoria aparatelor elec-
trice. . •

Dinlre aces lea, probleme deosebite ridica transrormatoarele de putere


~i, In special, cele de puteri ~i tensiuni mari, chiar daca tehnologia de fabricatie
a ambelor categorii este asemanatoare. .
TransformaLoal'ele de puteri mici (SN < 1 kVA) au, de regula, racire
natllraia in aer ~i se numesc transformatoare uscate. Cele de puteri mai mari au
racire in ulei, de~i in ultimul timp s-all construit ~i transformatoare uscate
cu puteri de pina la 1 600 kVaA .
• Cele mai imporLante elemente constructive ale transformatoarelor
sinl :
miezul feromagnelic;

inta~llral'ile ;

'_
. schela ;
constl'uclia metalica;

accesoriile.

771
15.1. CONSTRUCTIA

MIEZULUr FEROMAGNETIC

Miezul feromagnetic, denumit in unele lucrari prescurtat miezul magnetic,


reprezinta calea de inchidere a fluxului principal al transformatorului, flux
produs de solenatia de magnetizare a infa~urarii primare care se alimenteaza
de la 0 tensiune alternativa. Este, a~adar, miez pentru flux variabil, fiind
magnetizat ciclic, Cll frecventa tensiunii de alimentare a infa~urarii primare.
La transformaloarele de pulere, utilizate la frecventa industriala, mie-
zul feromagnetic este construit din lole de otel electrolehnic aliat cu siliciu
~i izolate intre ele. Utilizarea tolelor conduce la miqorarea pierderilor prin cu-
renti lurbionari, iar aiierea otelului cu siliciu asigura pierderi relativ reduse,
datorale aUt curenplol' turbionari, cit ~i fenomenului de hislerezis [4].
In etapa actuala, in constructia miezurilor de transformatoare se uti-
lizeaza frecvent tolele din otel electrotehnic laminate la rece, Cll cristale
orientale numite -\>i lole lexlurale, izolate Cll carlit(izolatie ceramicii), care pre-
zinla 0 cre~lere a permeabililatii magnetice in directia laminarii ~i 0 ingllstare
a sllprafetei ciclului histerezis, in acest fel miqorindu-se pierderile de magne-
tizare ~i puterea specifica de magnetizare (deci ~i solenatia de magnetizare).
Pierderile prin histerezis, in cazul cind liniile de cimp au directia para-
lela cu directia de laminare, reprezinUi mai putin de 50 % din cele masurate in
situatia cind liniile de dmp sint perpendiculare pe aceasta, asUel ca, deseori,
pierderile in directii care nu coincid cu directia de laminal'e sint mai mari decit
in cazul tablei laminate la cald [15].
Izolatia ceramicii (carlitul) este 0 acoperire anorganica a tablei, pro-
dusa printr-un tratament de suprafata aUt termic, cit ~i chimic, care pro-
tejeaza tabla atit impotriva ruginii in timpul slociirii, cit ~i contra oxidarii in
timpul recoacerii (Ia cca 800°C).
Tabla laminata la rece cu cri.stale orientate lsi •
schimba Intr-o masura
importanta caracteristicile, ca urmare a modificiirii structurii cristalografice
in "limpul tiiierii, ~tantarii, ludoirii sau lovirii tolelor. De aceea, pentru imbu-
natatirea caliUitii tolelor, a fost necesara introducerea operatiei de recoacere
a lor chiar la fabricile de transformatoare, inaintea impachelarii miezului.
Recoacerea se poate face la miezuri impachetate, la pachete de tole sau,
cel mai des, tola cu tola. Masurind cu aparatul Epstein pierderile specifice la
frecven~a de 50 Hz ~i la inductia de 1,5 T dupa debitarea tolelor de tip M4
~i M5, de exemplu, se obtin PI6 1,12 W / kg ~i respectiv Pu 1,17 W/kg;
du pa recoacerea tola cu tola, la 810°C, a acelora~i pachete, se obtin valorile
PIS 0,89 W / kg ~i, respectiv, PI5 0,97 W /kg.
Din punct de vedere conslructiv, miezul feromagnetic pentru transfor-
matoare se compune din coloanele 1 (fig. 15.1), al carol' numar depinde de tipul
~i de numarul dc faze ale transformaLorlllui ~i jugurile 2, care servesc la inchi-
derea liniilor de cimp magnetic intre coloane.
La lransformatoarele de putere, jugul superior este astfel consLruiL
indt sa se poata demonta sau despacheta, pentru introducerea bobinelor.
ExisLa doua metode de a executa miezurile: cu imbinare prin supra-
punere ~i prin intretesere.
Potrivit primei metode, coloanele ~i jugurile se executa separat, iar dupa
aceasta miezul se asambleaza cu buloane speciale de stringere. Este necesar,
ca, in intrefierul de imbinare care rezulta, sa se prevada garnituri izolante, re-
zistellte la temperatura, cu scopul de a inliitura marirea curentilor turbionari
prin scurtcircuitarea lolelor coloanelor de catre cele doua juguri ~i invers
[13] . .. • -

_______________________~
. _______________________

7~
72~
2 1

I I I I I J I I I •

I 1'1 1
I_I I_, 1
I
1
I
,
I
I_I
J I
,_
I

-- --
1 2

a b
Fig. 15.1. Miezuri de transformatoare trifazate:
a - eu Irei eoloane; b - ell einci coloane.

Conform metodei a doua ' (prin inlre~esere), 0 toUi a coloanei alterneaza


cu 0 toli'i a jugului (fig. 15.2), inlaturlndu-se dezavantajul intrefierului net
parazit al imbinarii prin suprapunere. Se observa insa ca, in zona de imbinare,
liniile de cimp magnetic, pe anumite portiuni (ha~urate fig. 15.3, a), au di-
rectia perpendiculara pe cea a orientarii cristalelor, ceea ce duce la cre~terea
pierderilor in fier ~i a curentului de magnetizare. De aceea, metoda expusa se
practica, in special, In cazul tolelor din tabla netexturata (la miezurile transfor-
matoarelor de mica putere, impachetate din tole profil).
Clnd se folose~te tabla laminatii la rece cu cristale orientate, la transfor-
matoarele de mare putere la care diametrul cercului circumscris coloanelor
depa~e~te 1 m, una din metodele pentru miqorarea pierderilor in colturi este
folosirea constructiei in cadre (fig. 15.3, b), caz in care volumul colturilor in
care directia liniilor de cimp magnetic nu coincide cu directia longitudinala
de laminare se reduce la jumatate. 0 atentie deosebita trebuie acordatii, insa,
dimensionarii ramelor deoarece, la acelea~i solenatii de magnetizare, se poate
ajunge la saturarea excesiva a ramei interioare, care are 0 lungime medie a
liniei de cimp mai mica. .
Pentru tolele din tabla laminata la rece cu cristale orientate, asamblarea
dintre coloane ~i juguri se face, prin te~irea tolelor cum este indicat in figu-
ra 15.4, a... d (pentru colturi) ~i in figura 15.5 (pentru n miez trifazat).
Mod.u l de asamblare prin tesere a tolelor texturate sau Cll cristale orien-
tate, are 0 influenta inse.mnata ~i asupra curentului de magnetizare. Acest

• •

.


a b a • ·b
Fig. 15.2. Straturi de tole consecu- Fig. 15.3. Zonele cu pierdeI'i In fier mMite la tabla
tive (altern In d) la un iniez feromag. sili.cioasa laminatii la rece:
n1ltic pentru UlT transformator trio a - in execufia normala a miezului; b . tn
fazat. • execu fia cu cadre •

.-113
/

on
" - --
f3
-
1 1
1

1
2
2 2
3
4
• a b c d
Fig. 15.4. Modul de asamblare prin te~ire (la eol~uri) a tolelor din tabla laminata la reee
eu cristale orientate:
a /e§ire la 45°; b le$ire la 30°; c le§ire la 45°/90°; d le§ire combinald (drepl-
unghiurile oc $i ~ dill labld laminala 10 cald) .

curent este la un micz asamblat prin tesere sub 1I.n lInghi de 90°, de circa
trei ori mai mare decit in cazul asamblarii unui miez prin tesere sllb un unghi
de 45° [151. Folosirea buloanelor prin tole laminate la rece Cll cristale orien-
tate conduce alit la cre~terea pierderilor in fier (prin curenti turbionari ~i
prin devierea liniilor de cimp magnetic de la c1irecpa de laminare), cit ~i la
marirea consumului de putere reactiva penlru magn~tizare (prin miqorarca
sectiunii efective a fierului).
Rezulta deci ca, la miezurile asamblate prin ~esere din tabla laminata
'la rece cu cristale orientate, trebuie sa se tinda la constructii far a buloane ~i
'la 0 asamblare prin tesere sub un unghi de 45°.
Miezurile feromagnetice ale transformatoarelor se pot clasifica dupa mai
muIte criterii.
• Dupa forma constructi va a coloanci, se deosebesc:
.- miezuri eu seetiunea dreptunghiulara sau patrata, folosite in special la
transformatoarele mici (pina la 5 kVA) ;
miezuri cu seetiunea In lreple (fig. 15.6), urma-
-rindu-se inscrierea sectiunii coloanei intt-un cerc, astfel

- incit coeficientul de umplere cu fier al cercului sa fie
cit mai mare.
• • Dupa modul de racire a miezului, eXlsta :
miezuri compacte - . fara can aIe' (fig. 15.6, a);
a miezuri divizate cu canale (fig. 15.6, b, e),
folosite la transformatoare mari, prin canale circulind
uleiul de racire .
• Dupa forma tolei utilizate, se intilnesc:
miezuri Impaehetate din tole simple (debitate
din benzi);
miezuri zmpaehelate din tole profil (fig. 15.7);

- miezuri feromagneiiee spiralizate.
b La transformatoarele monofazate I}i bifazate cu
Fig. 15.5. Doua straturi miezuri din tole profil, cu puteri sub 3 k V A, tolele co-
succesive de tole ale respunzatoare circuitelor magnetice pot avea 0 mare
Urlui miez trifazat asam- diversitate de forme. tntreprinderile constructoare
blat prin tesere la 45°:
de transfomatoare micj au normalizat 0 parte din
.~ siral par; b -
stral impqr.· _ aceste forme, in
~pecial cel~ care ' se decupeaz~ fara

11'4

••



b
-

-
c
Fig. 15.6. Sectiuni prin coloanele miezurilor de transformator :
a- rara canale de rae ire ; b cu canale longitudinale; c - cu doua canale
longitudinale $i un canal transversal.

• •

.-

-
.
, --
.
,
-
Fig. 15.7 . .Modul de impa{)hetare prill tesere
_ a miezurilor din tole de profil E ~i I. - - •

strat par Strot Impar

de:;;euri, de tip U, I :;;i E, ca de exemplu in figura 15.8. Decuparea acestor


tole nira de:;;euri nu se face din tabla texturata, deoarece nll se poate respecta
principiuJ ca directiile de magnetizare :;;i cele de laminare sa coincida atit la
coloane cit :;;i la juguri, ci din tabla silicioasa laminata la, rece cu cristale neo-
rientate, folosita de obicei la ma:;;inile electrice rotative .
• Dupa Dumarul de .coloane, se deosebesc: -
miezuri cu douii coloane; - -- - . ~

.- miezuri cu lrei co1oane .; •

miezuri cu cinci coloane, intifnite, - de regula, la tiinslormatorul tri-


fazat iIi manta; ' . - ..
miezuri in mania (fig. 15.9). - •


Toia I TOla E
Fig. 15.8. Tole decupate Ura de~euri pentru
- transformatoare mici .

Plan de tdJere fOra •

pierden 10 tola tiP EI


Conftgurntla gronetnc6 a Fig. 15.9. Tola a miezulul de


tolei economlce de tiP EI transformator monofazat In man-
d d
ta.
9
'7
o -~ ¢i • I
v - 'I I
I
I I
g 1 b II

A B A 12
a
Tipul de tola economica EI •

La transformatoarele trifazate, miezurile eu einei eoloane sint folosite


in eazurile dnd utilizarea unui miez eu trei eoloane ar duee la 0 iniHtime mai
mare a transformatorului. 1n eazul transformatoarelor de -mare putere, trans-
formatoarele eu einei coloane sint utilizate pentr-u a nu se depa~i gabaritlrl
de cale ferata. Treeerea de la 0 eonstruetie, cu trei eDloane la una eu cinci co·
loane ~i aceea~i inaltime a miezului, conduce la ere~terea puterii cu 25 35%.
La transformatorul eu co\oane, fiecare coloana poarta una sau mai multe
infa~urari. La acest tip de transformator fluxu\ magnetic prin jug este ega\
eu fluxul prin eoloane. 1n scopul mie~orarii nesimetriei magnetiee, la transfor-
matoarele cu trei eoloane in plan (cu flux fortat), aria seetiunii jugului este
de · 1,05 ... 1,15 od mai mare dec it aria seetiunii eoloanei.

Ll:\.,.transformatorul eu miezul in manta, eoloanele laterale sint libere
~i lndeplinesc rolul unor juguri ; ariile sctiunilor jugului ~i eoloanelor laterale
sint eeva mai mari dedt iumatate din aria sectiunii coloanei care poartli in-
fa~urarile.
•. Dupa
.- fe]u]
.
stringerii miezului, se intilnese:
- - -- miezuri cu slringere mecanica (eu buloane, eu tije sudate etc.) ; -. -
miezuri lipite (cu lac de incleiere). . _ . .

-.
15.2. CONSTRUCTIA I
lNFA~URARILOR I /

~-
Infa!judirile (a se vedea !ji para- -
graful 16.3.3) constiluie una din par- •
tile cele mai importante ale unui trans- •

formator. Transformatorul trebuie cal-


culat !ji executat asHel indt marimile !
sale de baza (pierderile in infa!jurari, ""\ ...
tensiunea de scurtcircuit !ji incalzirile)
sa fie in concordanta cu valorile pre-
scrise de norme. In acela!ji timp, infa-
!jurarile trebuie sa asigure transforma- a b
torului 0 rigiditate dielectrica sufi(}ien- .
la, precum ~i stabilitate dina mica !ji Fig. 15.10. Sensul de depanarc la bobinele
termica mare, astfel incH sa garante- pentru transCormator:
ze bun a functionare a acestuia !ji la su- a dreapta; b sUlnga.
pralensiunile care apar in exploatare.
tn functie de tensiunea ~i puterea transformatorului se determina felul
izolatiei, numarul de spire, curentul !ji deci sectiunea spirelor.
Experienta arata, ca sectiunea unui conductor de cupru nu trebuie sa
depa!jeasca 60 80 mm2, astfel incH, la 0 densitate de 3 4 Ajmm2, curentul
pentru un conductor sa fie de 200 300 A.
tn funct1e de sensul de depanare, bobinele pot fi pe dreapta (fig. 15.10, a)
sau pe stinga (fig. 15.10, b). Sensul bobinarii este esential la realizarea grupei
de conexiuni cerute de beneficiar. Depanarea unei bobine pe dreapta sau pe
stinga se face atunci dnd incepe din stinga, respectiv din dreapta)ablonului
privit din partea tamburului de pe care se desfa!joara sirma.
- Se disting doua tipuri principale de infa!jurari: infa!jurari concentrice
!ji infa!jurari alternate.
t nfa!jurarile de tip concentric se caracterizeaza prin faptul ca bobinele
de inalta tensiune sau scris prescurtat LT. !ji de joasa tensiune sau scris
prescurtat J.T., au inaltimi aproximativ egale, infa!jurarea de inalta tensiune
avind, in mod obi!jnuit, diametrul mai mare deoarece este a!jezata peste -cea
de joasa tensiune, iar infa~urarea de joasa tensiune diametrul mai mic !ji a!je-
zata in imediata apropiere a coloanei miezului feromagnetic, ca in figura 15.11,
a !ji figura 16.17.


I I I I I I I JT
IT

-0 IIIIII I
C ~ JT IT
8
- .s I II II ! I •
JT rr ;T ;T IT
0 0
u u
IT
I

I I I I I I I JT --

a b c
F.g. 15.11. Tipurile principale de tnra~urari:
a - tip concenlrie; b - tip allernal; c tip blindal eu miez In mania $i Infd$arari allernflit!
(la un Iransformalor monofazal). .. _. _ •

171

1n cazul inHi~urarilor de lip alternal, diametrele hobinelor de LT. ~i


de J.T. sint egale; ill schimb, pe inal1imea coloanei transformatorului, bobinele
dc LT. alterneaza Cll cele de .LT. ca n figura 15.11, b.
Aproape in cxclusivilate se folosesc inni~urarile de tip concentric, cele
alternate lItilizindu-se la unele lransformatoare speciale.
Combinapa dintre lnfa~urarea de lip alternaL ~i miezul in manta, care
forme'aza lrans[ormatoare de tip blindal, se yedein figura 15.11, c.
• Dupa forma constructil'ii, in[a~urarile poL Ii; cilincirice, straLificale,
111 giile/i, continlle ~i spiralale.


15.2.1. INFASURARILE
, CILINDRICE
Tnfa~urarea cilinclrica (v. fig. 16.10) reprezinHi 0 spirala cilindridi, ale
direi conductoare all secpunea dreptunghiulara ~i sint in contact strins.
Aceste hobine sint lItilizate, de obicei, la Lrans[ormaloarele de puteri ~i ten-
siuni mici (pina la 1 600 kYA ~i 700 V). La capelcle bobinei se utilizeaza ega-
lizatori de capat din pertinax sau lransformerboard (Lrafoboard). Grosimea
egalizatorului de capat estc aproximaliv egala Cll grosimea fiecarui strat.
Depanarea conducLorului se poaLe [ace pe lal (in majoritatea cazurilor)
sau pe canl, aLunci dnd latura mica a concluctorului este paralela cu axa 10n-
gitudinala a bobinei. tn acesl din urma caz apar pierderi suplimentare, daLorita
refularii cllrenlului, mai mario
tn caZLIlinfa~llrarii cu mai multe condllcloare (fire) in paralel, suprapuse
radial, pentru uniformizarea reparlipei curenlului din concluctoarele in para-
leI, acestea trebuie sa fie transpuse (fig. 15.12).
Numarul total de transpuneri in cazul a "m" conducLoare (fire) in
paralel suprapuse radial, in[a~urate pe lat, este de .. m 1 ". Realizarea transpo-
zi ~iei are urmatoarele efeete;
fiecare dintre conducloarele in paralel ocupa in cimpul de scapari
aceea~i pozitie rezultanta ;
fiecare conductor are 0 aceea~i lungimc ;
egalitatea reaclantelor ~i a rezistentelor
firelor in paraiel (consecinta primelor doua),
ceea ce impiedica aparitia curentului de circu~

1/2 1/2 latie
, dintre fire .
Un caz particular al in[a~urarii cilindrice
il constituie in[a~llrarea in folie, care este uti-
IizaUi la transformatoare cu puteri pina la
2500 kVA ~i lensiuni plna la 10 15 kV. Se
113 1/3 1/3 utilizeaza, in special, folia de aluminiu cu, gro-
simi de la 0,025 mm la 2 mm (ST AS 5681-74).
Infa~urarile din folie se pot realiza monobloc,
latimea foliei fiind egala cu inaltimea total a a
infa~urarii, san din galeti Cll inaltime egala cu
latimea
, foliei.
Un mare avantaj al foliei de aluminiu este
114 1/4 114 1/4 faptul ca.for~ele axiale la scurtcircuit fata de 0

bobina, de aceea~i inaltime, din conductor pr9-


Fig: 15.12. Scliemele de transpu- •

nere a conductoarelor in paralel. filat, scad de aproximatiY 10 ori [29].


77S
~~~ ________________~________________________
FoJosirea foJiei de AI in 1ocu I conductorulu i profiJat clasic presu pune ~i
alte avantaje constructive:
poate fi Jaminata in table Cli grosime constanta garanlata, Cll sllpra-
fata neteda ~i Jucioasa ;
factornl de umplere aJ beozii de AI la iofa~urarea de joasa tcnsiune -
tipul eilindrie - esle mai bun; _
bobinele din folie de Al condu~Ia 0 buna racire, transmiterea caldurii
fadndu-se simetric fata de axa sectiunii Jongitlldinale;
solicitarile izola1iei dinlre spire siot mici in- eomparatie ell bobina
elasica, deoareee inlre dona straturi apare nllmai tensiunea pe spira ~i, in a-
eeJa~i limp, euplajul pulernic capaeitiv dintre spire serve~te unci dislribu1ii
aproximaliY Iiniare a undei de impuls pe lungimea infa~lIrarii. •


15.2.2. INFASURARILE
, STRATIFICATE
.

Infa~urarile slralifieate sint utiJizate, de obieei, la I ransformaloarele


de putere Cll tensiuni pesLe 1 kV (uneJe fabrici consLructoare Ie executa ~i la
lensiuni de 110 kV sau mai mari) 9i se realizeaza din conductoare r@tunde,
eu diametrul pina la 3 3,5 mm, sau din conductoare profilaLe eu sectiuni
pina la 30 mm 2. Aeestea sint infa9urate pe un eilindru izoJanL in stralllri, in
mod eontinuu (direct sau pe pene).
Avantajele infa9urarilor stratifieate cons tau in exeeutie u~oara, eu mare
produetivitate, posibilitati de raeire mai bune, buna rezistenta Ja impuls
de tensiune (lnfa~urarile

sl ratificate se apropie, din punct de vedere al
eomportarii la impuJs, de eele antirezonante). Ecranarile interioara . ~i
exterioara ale aeestor lnfa~urari, Je fae complet antirezonante.
Un dezavantaj al aeestor tipuri de Jnfa~urari i1
eonstituie tensiunea mare lntre straturi, care impune 1
foJosirea, intre straturi, a unoI' izolatii, de hirtie mai
groase, in funetie de tensiunea la care slpt folosite -3
(fig. 15.13). o
00

• •
15.2.3. INFA$URARILE IN GALErI 4

Infa~urarile de LT. (pina la 60 kV), reaJizate eu •

spire muJte ~i eonductoare de sectiune micil, se divizeaza


00
pe ina1time inLr-o serie de bobine mai mici, numite 00
galeti, separate prin canaJe cu distantori sau inele izoJan-
teo Numarul de gaJeti in care se divizeaza infa9urarea
se determina din considerente de tensiune (din acest
punct de vedere prezentind avantaj fata de infa9urariJe
stratificate), de racire ~i, uneori, de rezistenta mecanica. Fig. 15.13. Infii.~u­
rare de tip strati-
1nfa~urariJe in galeti se realizeaza din: condudori fieat :
rotunzi, cu diametre cuprinse intre 0,5 ~i 3 mm ~i/sau 1 cilindru izo-
din conductori profilati de sectiune mica (de la 8 la lani; 2 inele izo-
16 mm2). Modul de legare a galetilor ~i tensiunea dintre lanie de sprijin; 3 -
ei Uig , sint indicate in figura 15.14, a, dnd galetii se izolatii ale spirelor
a~aza normal, sau in figura 15.14, b, dnd fiecare al doilea de capiii; 4 - •
IZO-
galet trebuie intors. lalii intre siraiuri .


Fig. 15.14. Metode de Jegare a galetilor;


a ' galeti neinlor§i,. b {iecare al doilea
• galel Inlors .

Folosind un conductor profilat de sectiune nu prea mare, se pot realiza,


de asemenea, galeti din mai muIte straturi, in mod similar cu cei din conductor
rotund. Un galeL tipic pentru sirma profilata este galetul plan dublu (jumelat)
reprezentat in figura 15.15. .
Intr-un galet dublu, ca ~i la infa~urarile spiral ate, fiecare conductor
este in contact cu uleiul cel putin pe doua . laturi (laturile mici). Galetii dubli
pot fi depanati cu un singur conducLor sau Cll cUeva conductoare in paralel.
in acest din urma caz, la trecerea de la un galet la altul, trebuie executata
transpozitia. Galetii dubli pot fi folositi atit pentru infa~urarile de in alta
tensiune (transformatoare de putere mai mare), cit ~i pentru cele de joasa ten-
siune, galetii fiind legati in paralel sau in serie. tn figura 15.16 sint reprezentate '
legarile galetilor dubli in paralel ~i in serie .


-



a b
- Fig. 15.16. Legarea gaJetilor dub Ii (jumeJati):


a - In paralel,. b - In serie i

7130

15-.2.4. INFA$URARILE CONTINUE
• A
/
Infa~urarile continue se fabridi sub 6 5 4 3 2 1
forma de galet inseriap fara lipituri, motiv
pentru care poarta aceasta denumire. Se
executa din conductori de forma dreptun-
ghiulara ~i slnt specifice tensiunilor rid i-
cate, peste 3 kV. 0 sectiune prin infa~ura­
rea continua cu n 9 galeti, a cite Wg spire
fiecare, este reprezentata in figu ra 15.17 I
I -
......
I <lI
(vezi ~i fig. 16.20). I I 0
I Ol aJ
Modul de realizare a unei infa~lnihi I
I : I
continue, in galeti, esle prezeniat in para- I c'" •
I I
••

graful 16.3.3 B, pct. c ~i figura 1IU H. I I


Galetii slnt separati intre ci fie prin ~

rondele de pre~pan, fie, • eel mai fre'event, .c


prin canale in care cireula uleiul, realizate -+
cu distantoare a~ezale uniform pe periferia
galetu lui (vezi fig. 16.20). - •

Un caz particular II constituie infii-


~urari1e conlinu(' de lip illtr('lesut, adica
Fig. 15.17. tnra~urare de lip continuu.
avind spirele intercalate, ceea ce conduce
la 0 ere~tere a capacitatii longitudinale,

fara a reeurge la ecrane capacitive speciale. La Infa~urarile de inalta tensi-


une ~i anume peste 110 kV tensiune nominalii, rentru reducerea solicitari-
lor la impuls de lensiune, in bobinele continue se ulilizeaza tipuri speciale
de intre~esere, care au cn efect cre~lerea capacitatii serie a bobinei compa-
ratie cu capacitatea spre masa, ceea ee conduce la uniformitatea distributiei
-
ini~iale a tensiunii de impuls, deci la miqorarea solicitarilor datorate aces-
lei distributii
, din zona de intrare a infasurarii.
,
In figura 15.18 slnt arataLe doua lipuri de intre\esere mai utilizate, in
comparatic cu bobina continua normala. 1n figura 15.18, a, este aratata 0
grupa de doi galeti de bobina continua normal a, iar in figura 15.18, b, 0 aceea~i
grupa de cloi gale\i, illsa Cll spirele lnlre~esllte. 1n cazul bobinelor continue
cu doua conducloare in paralel, intre~eserea se realizeaza dupa meloda
Savoisienne, indicata in figul'a 15.18, c.

.'

......
6 5 4 3 2 1

938271- 9' 3' 9 3 8' 2' 8 2 7' ,. 7 1


4':;::-
7 8 9 10 11 12j- 41) 5 11 6 1 -I. 10 I.' 10 5 11 5' 11' 6 12 6' 12

• a b •
C
Fig. 15.18. Tipuri de bobine Inlre~esute :
a grupa de doi galeli normali; b grupii de doi galeli Illlretesll/i dllpii /ipul English
eleclric; c grupo. de doi galeli ell dOlla {ire ill paralel $i Llllrelesuti, dupo. lipul Savoisienlle .

• 781
-


15.2.5. INFASURARILE

SPIRALATE
• •

Infa~urarile de j oasa tensiune ale


transformatoarelor de putere medie ~i
mare au nevoie de spire putine ~i de sec-
tiune mare a conductoarelor, necesitind
Spira 2 un numar de conductoare (fire) in paralel
mai mare dedt ~ase. In aceste conditii,
IIIIIIIIJ Spiro 3 bobina spiralata este 0 bobina cilindrica
la ca.re spirele nu sinL in contact strins,
111111111 I
I ci distantate, iar conductoarele in paralel

I slnt suprapuse radial. 0 sectiune printr-o

. , I
I astfel de bobina va arata identic cu bo-
I
bina continua (fig. 15.17) cu deosebirea
-
ca, in loc de Wg spire pe galel, se inteleg
In Wg conducLoare (fire) in paJ'alel pe
Fig. 15.19. Schema Infii~llriirii spiraJate
Cll 8 conductoare in paraJel. spira, un galeL fiind deci constituit din-
- tr-o singura spira.
Infa~urarea spiralata este tipica pentru lransformatoare care au curenti
de faza mai mari de 1 000 A, fiind folosita aUt la tensiuni joase (sub 1 kV.),
cit ~i la tensiuni medii (plna la 35 kV). In cazul in care numarul de conductoare
in paJ'alel devine foarte mare, acestea se impart in doua, plasindu-se pe doi
-
galeti paraleli ~i bobinindu-se deodata. 0 astfel de infa~urare se nume~te
lnrii~urare dublu spiralatii. '
Conductoarele In paralel din care se compune spira slnt izoiaLe, indoite
pe lat ~i suprapuse radial, unul peste celaialt, cum se arata schematic In figu-
ra 15.19, in care s-au considerat 8 conductoare (fire) in paraleJ. In acest caz,
insa, dupa cum se observa, intre cele 8 conductoare se creeaza diferente de -
lensiune ~i deci curenp de circulatie, care provoaca neajunsuri in functionarea
transformatorului prin marirea pierderilor suplimentare, de~i slnt ai aceluia~i
conductor real. Se impune, deci, pentru egaJizarea parametrilor firelor in pa-
ralel, transpozi/ia acestora, adica schimbarea poziPei pe care 0 ocupa firele
in paralei in timpul depanarii bobinei.
Penlru exemplificare, se considera ca 0 infa~urare cu 8 conducLoare ele-
merrtare in paralel, suprapuse radial, are un total de 16 spire. RezulUi di fiecare
conductor trebuie sa orupe aceea~i pozi~ie in spira pe 0 inal1ime din coloana
corespunza1oare unui numar de 16 /8 2 spire. Acesl. lucru se realizeaza
efectuindll-se, la fiecare doua spire, 0 lrauspunere a conductoarelor, a~a cum
se arata in figura 15.20, din care reies ~i pozipile oClipate de fiecare conductor '
elementar, Modul de realizare a transpo~iPei penlrll ~ase conductoare In para-
lei, suprapuse radial, este indical in figllra 16.16 .

15,3. CONSTRUCTIA

SCHELEI

Prin schela se in~elege ansamblul constructiei care indep\ine~te urmatoa-


rele roluri :
_ stringerea jugurilor miezului magnetic;
- - consolidarea axiala a · infa~urarilor ; •


,
782

1231,5678

'121345678
. '

23456781
231.56781
23456781

7

31.567812
r- -
3 4 5 6 7 B1 2

4
L....
5 _
6 7 8 1 23 •

1.5678123
5678123

• 56 78 1 234
56781231.
56781234
, •

67812345
6781231.5
67812345

8123456
781231.56
78123456
-7_
r-
8 12 3 4 567
81234567
81234567

a b
Fig. 15.20. Inf~urare spiraJalii. eompusii din 16 spil'e
eu 8 eonductoarc in paraJel suprapuse radial:
a secJiune prill lnfMurare (sagetile indica lowl de
iranspllllere b schema trallspUlleriior. •

,----t: •
©
2 •

Fig. 15.21. Schela unui transformator:



1 - console; 2 elemenle de sprijin pe (undu/ cuvel ;
3 liranti; 4 liran!i de suspensie.


consolidarea conexiunilor dintre infa!?urari, a celor de la comutatorul
de reglaj !?i de la izolatoarele de trecere ;
ridicarea intregii purJi decuvabile a transformatorului~ (ansamblul
care se introduce In cuva) in cazurile in care, datoriHi masei mari, aceasta nu
poate fi ridica ta de pe capac.
In figura 15.21 este reprezentata schela unui transformator, care cu-
prinde urmatoarele elemente : 1) profiluri de otel (denumite !?i console) pentru
stringerea jllgurilor ; 2) profiluri de otel Cll sectiune mai mica, care servesc
la sprijinirea partii decuvabile de fundul cuvei (in parLea inferioara) !?i la adap-
tarea tirantilor de sllspensie (in partea superioara); 3) tiranti, fixati intre
console, care servesc la stringerea axiala a infa!?urarilor ; 4) tiranti de sllspensie,
care servesc la fixarea schelei de capac !?i la ridicarea partii decuvabile.
Aceasta constructie a schelei este adoptata, in general, la transforma-
toarele Cll puteri de p ina la 5 000 k V A. La p uteri mai mari se folose!?te un alt
sistem consLrucLiv, tn care lransformatorlll sc reazima pe fundul cllvei.
Pentru a permiLe stringerea inHi!?uriiriior dupa uscare, consola superioara
-
are orificii ovale, prin care trec buloanele destringere a jugului. Aceste or i-
ficii permit, dupa uscarea transformatorului, coborirea nivelului la care slnt
fixate consolele superioare ~i presarea infa~llrarilor cu tirantii.
SLringerea juglllui se mai poate realiza !?i cu ajlltorlll unoI' benzi de fre-
tare din sticla (banda poliglas), terminate la capete cu elemente meta lice, care
string j ugurile peste console, in spatiu I dintre coloane.
Elementele de presare ale bobinelor sint piese metalice sudate de con-
sole !?i filetate, prin care trec !?uruburi speciale care preseaza inele fie metalice,
avind legatura de impamintare ~i intrerllpte pentru a nu constitui spire in
scurtcircuit, fie confectionate din material electroizolant gros, inele prevazute
la capatul superior al bobinei, Presarea adecvata a bobinelor transformatorului

784
cOllsli tuie una din problcmele constructive principale. 0 buna presare a bobi-
nelor trebuie sa garanteze imobilizarea acestora in cazur unoI' scurtcircuite
in retea, in timpul dirora, datorita intensitatii mari de curent care strabate
spirele bobinelor, apar forte, electrodinamice mari.
Presarea bobinelor se poate realiza prin inele de presare eomune pentru
loale bobinele unei faze sau prin intermedinl unor inele de presare separate.
Prima varianta garanteaza a~ezarea corespunzatoare a buloanelor pe
il1elul de presare, care este destul de lat, practica a~atind ca in cazul dnd se
aplidi 0 presinne mare in timpul stringerii infa~urarilor in faza finaHi a mon-
tajului, preeum ~i dupa egalizarea lor la stringerea preliminara (fiecare in-
fa~urare separat), metoda de mai sus asigura simplitate ~i siguranta. Dezavan-
tajul esle ca, in cazul tasarilor inegale ale izolatiilor longitudinale ale bobinelor,
unele dinlre acestea pot sa r1'imina nepresate, deei sa oscileze ell freeventa
care apare in cazul seurtcircuitului.
Presarea prin inele separa te asigura 0 rezistenta mare a infa~urarilor
la fortele eleclrociinarnice, astfel cli aceasti'i metoda poate fi aplicata la trans-
formatoarele cele mai expuse la supraeurenti (transformatoare pentru redre-
so are, de incercare la scurlcircuit elc.) .

15.4. CONSTRUCTIA

METALICA

Conslructia metalioa se executa numai pentru lrans{ormatoarele eu


riicire 111 ulei ~i se refer a la cuva, capac ~i conservator.

40 -
15.4.1. CONSTRUCTIA

CUVEI •

• in Iunclie'de miirimea transfor-


matorului, cuvele din tabUi de otel poL
fi: cu pere!i nelezi, Cll pere!i ondula/i, Cll
levi sudale, cu lire din levi, cu radialoare
cu levi eliplice sau cu panouri ~i cu baterU
de racire sur lale cu aer sau racite cu apii.
Pentrll transformaloarele foarte
mici (Cll puleri pina la 20 kVA), la
care nll este neeesara suprafata de raeire
suplimentara, cllvele sint de tip neted.
Ctlllele cu pere/i din labU! olldlllaiii.
sinl. utilizate la transformatoarele in ulei
cu puteri de la 20 kVA la 1 600 kVA, in
limilele posibilitatilor de eedare calre •
mediu I ambiant a dildurii corespunza-
toare pierderilor din transformalor
(fig. 15.22), avind 0 rezistentii relativ
midi la cre~terea presiunii inlcrioare.
Din acesl moLiv, llscarea sub vid a
l ransforma torn lu i in cuva din tabla eu ~f=205
ondllle nu es'te posibila. •

Fig. 15.22. Forma de ondula utilizata la


Cuvele ctl ,levi l'olunde sau ovale cuvele transformatoarelor (dimensiu-
sint utilizate la transformaloarele ell nile slnt In mm) .

50 - Proiectarea ma~1n1l0r electrlce - cd. 153


785
puteri de la 25 kVA la 10 lVIVA. Aeestea an 0 rezistenta meeaniea mai mare
dedt eele realizate din tabla ondulaUi ~i, la aceea~i eantitate de ulei, au aria
suprafetelor de racire rriai mare.
Date orientative privind grosimile lablelor din care se realizeaza peretii,
fundul ~i capaeul cuvei, se dau In tabelul 15.1.

Tabelul 15.1
Date ell priviJ'c la cuvele eu tevi

1\:u mal' Grosimea [mm]


S,y [k\' A]
rlndlll'i ~cvi
percle fund capac
20 - 50 1 1,5 - 2,0 I :1 4- 5
75 - 200 •
1- 2 20, - ,
25 3- 4 •
5- 6
250 - 500 3- 4 2,5 - 3,5 4- 5 6- 8
630 - 1000 4- 5 :.\,0 - 4,0 5- 6 10
> 1000 5- 0 4,0 5,0 8 10 12
I.
-
- •


Tevile ulilizate au diametrele exterioare in lre 30 mm ~i 50 mm, Cll gro-
simile peretilor cuprinse intre 1 mm ~i 1,5 mm. 'revile rotunde sint, adesea,
ovalizate, pent I'll redu cerea cantitatii de u lei la aceea~i su prafata de ra cire.
AsUel, tevile ell diametrul de 51 mm, dupa ovalizaI'e, au dimensiunile de
72 X 20 mm. - •

Cuvele ell !evile prime direct pe pere!i se pot realiza pina la maximum
~ase rinduri, modul de a~ezare a lor fiind reprezentat In figura 15.23, iar pI'in-
cipalele date privind pozitionarea lor pentI'll 0 racire eficienta sint dale in
tabelul 15.2 [7]. Realizarea cuvelor eu tevile prinse direcL pe pereti necesita
o manopera deslul de mare, fiecare teava fiind, separat, indoita, montata ~i
sudata pe perctele euvei. •

Tab elul 15 .2
Date privind realizarea euvelor eu tevi prinse direct pe pereti.
No1atiile

sint eele din figura 15.23. Dimensiunile sint in mm .

Dimensiuni ~cava ovalii


(0d)
10 51 o 30 72 x 20

R 150 150 188


/ 70 50 50
t. 75 55 100
a, 50 - 80 60 - 100
C m lfl 60 - 120 70 - 130

e. m1 n 70-130 •
80 - 140

Nota:
a, = a, +I p ; (I s = a, J ?
... t p .I
a" = a 1 + (n - 1 )l p ; •

b. = ll ,. - (' c; b._ I 'j / .


-
.
p .
b l/_ ~ = b" I - :2 Ipo

- De aeeea, s-a trecul la cLlvele eLL lire din Jevi (fig. 15.24), care necesita un
numar redus cle orificii in perePi cuvei, iar lirele poL fi realizale sepaJ'at, ca
subansambluri nOl'malizate. Lin'le pot avea doua pina la opt rinduri de tevi
drepte, dislan!ele de montare pe cllva fiind acelea~i ea la ~e\'i (tabelul 15.2) .

786
,

Fig. 15.23. Pozltionarea tevllor pe euv:1.
°2 r .
. . .

u
,
• •

"' •

-

Q

.
.

'<c •

...

, Fig. 15.24. Lire din tevi:


~
• • a- executie normaUl,' b executie adapt ala la
'-1-'-- gabaritul de cale (era/a.
. a 75 75t--

0,

> .
u
I
.0
-
,

£f
. t1 tp
• •
I
,
, •
,

d' •

i~
• •

. I

/" •

- •
J
- 0.


, •
• • •
OJ •

I

~





• I

• •


. .
I

• •

a b

Cuvel-e W l'adiatoal'e din levi ' rolunde sau ovale, sub forma de batel'ii, au'
lnat 0 mare ra~pindire datorita avantajelor tehnologiee de fabrieatie.
tn figurile 15.25 ~i 15.26 sint date doua
modele de radiatoare, iar in tabelele 15.3 ~i

51 30
15.4 slnt prezentate datele de baza ale
aeestor r:adiatoare. Radiatoarele eu tevi drepte
(fig. 15.25) siut formate din doua rinduri de
cite 10revi x 20 mm) !;li se fo.losese la en
trausformatoare
• •
eu puteri de la 100 la 6 300 .
..
kVA. Radiatoarele cu· tevi indoite pot fi sim- •

ple, (fig. 15.26, a)' ~i sint formate din 2 X 16 =


32 de tevi (dona rlnduri a 16 tevi) ~au
duble (fig. 15.26, b), dnd au 2 X 2 X 16 = •
- 64 tevi (patru rincluri a 16 tevi).
Radiatoarele eu tevi, iudoite sint utili-
zate la transformatoare mai mari, de la 2 500
k V A la 63 MV A.
Radiatoarele ell panouri se folosese la
transformatoarele .eu puteri miei, de 1a 63 Fig. 15.25. Radiatoare eu tevi
kVA la 1 GOO kV A, putind avea unn1 pina drepte. Dimensiunile sunt in em;

• 787


l-15x7 •

L
R=15
I I
-n
71 I
,
~
I I
'"
<t5

~,

~
• -
Of!

I •

a b
Fig. 15.26. Radiatoare eu tevi Indoite. Dimensiunile sunt in em .

Tabelul 15.3
Datele de bazli ale radiatoarelol' eu tevi

drepte,
re]lrezentate in figura 15.25
. - L S07'
, GFtR Gu
[em] [m'] [kg] [kg]


71 1,98 52,6 28,6
90 2,60 59,5 31,6

115 • 3,40 68,6 35,6
140 4,20 77,6 39,5
161,5 4,88 83,5 42,9
180 • 5,48 92,3 45,8
200 6,10 99,5 49,0
220 6,75 106,8 52,2
240 7,40 ]14 55,3
- •

Nota: S07' - aria de cOllvectie a ~eviJor; Gp,R - masa fiel'ullli radiatorului; Gu -


masa uleiullli din radiator. Aria de convecpe a celor doua colecloare de ulei se ia Sec:::; 0,4 m'.

la ' ~apte elemente tn paralel, I l5timi de 370 mm sau 520 mm (poz. 5,


fig. 15.27).
Transformaloarele ell puteri peste 10 MVA au, tn general, racire arti-
fieiala eu aer, eonstind in amplasarea, sub radiatoare, a unor ventilatoare
care asigura un debit marit de acr eu sensul de ios in sus. La puteri mari se
preyede exeeutia transformatorului eu eireulatie fortata a uleiului ~i eu raeire
fortatii eu aer (0 baterie separatii de radiatoare cu ventilatoare) sau eu apa
(raeitor separat ell apa). Sub aspectul efieientei racirii, bateriile Tacite eu apa
slnt avantajoase, insa prezinUi difieulHiti de etan~aTe.

788
-'

Tabelul 15.4
DateJe de baza ale radiatoarelor eu tevi indoite,
reprezentate in figura 15.26 •

Hadiator simplu Hadialor dublu


L ,
[em] SeT • GF,R Gu S eT GF,n G"
[m'] • [kg] [kg] [m') [kg) [kg]

188 11,45 205 161 22,9 380 276



200 12,1 215 169 24,15 401 291
228,5 13,55 236 184 27,05 -142 321
248,5 14,55 249 194 29,1 468 341
268,5 15,6 264 201 31,15 499 362
300 17,2 285 219 34,35 540 393
325 18,45 302 232 36,9 575 418
375 21,0 337 258 42 644 469
400 22,3 352 269 44,6 675 492

425 24,6 373 284 47,2 716 521


,

Nola: SeT - aria de convecpe a ~evilor: C"'R - l11asa fierului radiatorului; G" -
masa uleiului din radiator. Aria de convrc\ie a colecloareJor radialorului simplu este S", :::!
:::! 0,72 m', iar a celui dublu S" d:::! 0,66 m'.

In toate aceste cazuri, cuvele transformatoarelor slnt confectionate din


foi de tabla sudate, intarite prin nervuri. Marginea superioara a cuvei se
termina, in general, Cli 0 rama de otel cornier prevazuta cu gauri pentru ~uru-

1

2 •

9 •
3
L. 7--
o
5-

6--_ r '~~
1

• .'

10

• •

Fig. 15.27. Transformator trifazat In ulei (250 kVA ; 20/0,4 kV): ,


1 bu§on umplere; 2 conservaior; 3 izolaior I.T. 4 -
ureche de ridicare; 5 radiator pallou; 6 cdrucior; 7 -
iwlaior J. T.; 8 eticheid §i schemel de cOllexiuni; 9 (iItru
de aer; 10 comuiaior; 11 loca§ iermometru

.
\

789

buri, prin intermediul carora se face imbinarea dintre capacul cuvei ~i cuva.
Pe fundul cuvei (in exteriorul acesteia) se sudeaza, de 'obicei, carucioare cu roti
pentru deplasarea transformatorului. .

15.4.2. CAPACUL CUVEI •

Se executa tot din tabla de otel ~i se prinde de rama cuvei Cll ajutorul
unoI' :;;uruburi. La transformatoarele de mica ~i medie putere leglitura dintre
capac ~i partea decuvabila a transformatorului este de cele mai multe ori ri-
gida, executata cu ajutorul a patru tiranti de suspensie care leaga capacul de .
schelel'e jugului superior (fig. 15.21 ~i fig. 19.4 poz. 9).
. La transformatoarele de greutate mica, pe capac se afla urechile de ricli-
care a partii decuvabile, iar la ocele mai grele se praetica gllri de vizitare in
capac, prin care se introduc cablurile de ridicare a partii . decuvabile, ce se
prind de urechi special sudate pe schela.

15.4.3. CONSERVATORUL •

Conservatorul (poz. 2, fig. 15.27) are rolul de a asigura 0 suprafata de


contact a uleiului cu aerul mai mica decit in cazul lipsei lui, mic~orind astfel
posibilitatea de oxidare a uleiului. De asemenea, conservatorul asigura spatiul
necesar dilatarilor ~i contractarilor uleiului in timpul incalzirii ~i aJ racirii
transformatorului; in plus, uleiul in conservator nu este SUpllS unor variati
de temperatura a~a de mari ca in cuva. Absorbtia de umiditate :;;i imbatrinirea
uleiului sint, in acest caz, mult mai reduse. Conservatorul se utilizeaza la toate
tipurile de- transformatoare cu puteri mai mari de 75 kVA, c.vind 0 singura
camera la transformatoarele cu reglaj in absenta tensiunii :;;i doua. camere
(cealalta servind drept conservator al comutatorului de reglaj), la transform a-
toarele cu reglajul tensiunii sub sarcina.
Unii constructori de transformatoare il considera inutil, in locul con-
servatorului aplicindu-se obi:;;nuit etan~area cuvei, variatiile de volum ale ule.,
iului egalizindu-se printr-un spatiu umplut cu azot sau aero
La transformatoarele de putere mica ~i medie c;.onservatorul se a~aza

~ pe latura mai midi a capaeului, in partea dreaptii cind se prive~te din partea
izolatoarelor de inaltii tensiune. CInd se a~aza in lungul transformatorului,
atunci se a~aza pe partea de joasa tensiune (fig. 15.27). .
La puteri mari ale transformatoarelor, eonservatorul este demontabil
~i se poate a:;;eza separat de transformator. Capaeitatea aproximativn a eon-
servatorului este de 10% din volumul uleiului din transformator.

15.5. ACCESORIILE TRANSFORMATOARELOR


• ·••

Cele mai importante aceesoTii ale transformatoarelorsint (v. fig. 15.27) :


izolaloarele de lrecere, releul de gaze, sllpapa de siguran!a, indicatoarele de
temperatura, comlltatoruz. de reglarea lensillnii $i filtrul de ael'. •

790 •

I

• •
15.5.1. IZOLATOARELE DE TRECERE

Izolatoarele transformatoarelor servesc la trecerea conductoarelor elec-


trice prin capacul cuvei, permitind legarea intrarilor sau i~irilor infa~urarilor
cu reteaua electrica. Se com pun dintr-o parte izolanta, de obicei din portelan .
~i dintr-o parte conductoare de curent (fig. 15.28). Izolatoarele de trecere con-
stituie ultimul element de ' proteq:ie al re~elei ~i, in consecinta, trebuie sa li-
miteze, in anumite cazuri (de exemplu la caderea trasnetului in imediata
apropiere a transformatorului), amplitudinea undei se supratensiune.
Rolul limitator este asigurat de ecJatoarele dispuse direct pe izolatori
Cli tensiuni peste 6 k V (fig. 15.28, b),


16 :-------1
----2
~ _ _- 3

17 •
_---I.
=--_-5
•• _---6·
1 7'
,

• 2 0
8
I

;
~
3 8
4 1
ISl 5
co
6
7 • •
'15
8 16
'/)70 9
9
10
11 1P125 •

_ _ 12

=---13
14

a , b •

Fig. 15.28. Izolatoal'e de tl'ecel'e: .


a de joasa lensiune (U;; ~ 1 kV) ; b de inalla tensiune; 1 lije de 'lrecere; 2 piuUte
de strlngere a conducloarelor ; 3 piulite de slringere a izolatorului ; 4 capac melaUe; 5 -
garnitllrd; 6 $aibil de etan$are; 6' bolt de siguranta; 7 garnitura ; 7' tub izolant;
8 corp izolalor exterior; 9 garniturd; 10 capac cuvd; 117 13' garnituri de eta1l¥lre;
12 corp izolalor interior; 14 guler de strlngere; 15 bride de stringere ; 16 prewn
de slrlngere; 17 eclator; 18 rondele de elan§are.


. 7.91


I

I
l.

(1---r
I ~.,J
\ I

. I
• \ I

-
Fig. 15.29. Cutie de cabluri, In aer:
1 legatura cablu joasa iensiune \penlru palru fire In paralel) ; 2 legalura cablu tna/ta
lensiune; 3 izolalor aer aer penlru cablu de ina/ta lensiune,. 4 mufa fixare cablu,.
5 legare la pamunl,. 6 dispozitiv ac/ionare comuialor prize,. 7 parlea inferioara a
culiei de cablu,. 8 parlea superioflra a culiei de cablu.
,
5 6
5 2 6 1 -
,

- --
- - -
- - -
- - -
I
- I -
- I -
' -,
1 I--
I
I I
-I I -
I· - -~-~
Lr.
- .-
--
- I
f I
I - I I •

- I I I I
I· -I ~
- •
I I
I -- I- I I I I
~I II
1-_-__- -
- - - ,I IJ
... - - •


I I -

• •
-t- -
[0 deb
•Inf-a5urare

a •
b
- Fig. 15.30. Cutie de cabluri, in ulei :
a penlru lensiuni puna la 35 k V . b penlru lensiuni mai mari de 35 k V ,. 1 izolalor
ulei _ . ulei pentru ie$irea tfrn lran.sfo~malor; 2 izolalor ulei ule~ inlermediar (~e Irecere)J
3· ix-olalor pentru cabluri de lensiuni fna/le ,.. 4 legaluri ,. 5 culle de racordare, 6 culle
cablu.
,

111
792 •

-
La valori ale curentului prin Lija izolatorului mai mari de 600 A, pier-
derile in fierlll capaclilui cuvei, provocate de fiuxul magnetic creaL in jnrul
izolatorului, devin mari, ducind la 0 incalzire locala inadmisibila a capaclllui ;
de aceea se imp line uLilizarea, in zona- dinlre izolatori, a I1110r fante care se
umplu cu un material solid nemagnetic.
La curenti mari, dar ~i tensiuni ridicate, ansamblul de izolatoare de
trecere se asambleaza pe placi din material nemagnetic (alama, duraluminiu,
pertinax) care se monteaza apoi pe capacul cuvei. .
tn practica, de regula, deoarece calculul izolatoarelor de trecere estc
desrlll de dificil, tipurile de izolatoare utilizatc In constructia transforma-
toarelor slnt normalizate sau standardizate.
In afara transformatoarelor cu ie~ire prin izolatoare se consLruiesc ~i
transformatoare cu ie~ire prin cabill. In figura 15.29 este reprezentatii 0 ie~ire
prin cabluri, In aer. Se observa ca ie$irile din transformator se fac prin izola-
Loare de trecere obi~nuite, iar racordarea retelelor la transf~rmalor, atit pe ,
.partea de joasa tensiulle
-
cll ~i de inalta tensiune, se face prill cabluri corespun-
zatoare.· , _
Tn figura 15.30 sint reprezentate doua varianLe de ie~iri prill cabluri,
in ulei. In prima variant a cablul dc tensiune corespuntiitoare se leaga direct
la izolatorul de lrecere, iar in cea de a doua varianta, pentru lellsiuni mai
mari, ie~irea cablului se face cu ajutorul unni izolator spt;cial; intregul ansam-
bIn conexiuni este cufundat in nlei de t ransformator.

15.5.2. RELEUL DE GAZE

Releul de gaze estl' uUlIl din aparalcle celc mai raspindi1e in practica
pentrll protectia transformatoarelor, Iiind cunoscul ~i sub numele de releu-l
Buchholz (v. fig. 15.31). -.
Orice neajunsuri ,in fUl1{:ponarea unui transformator (defectarea izola-
tiei dintre spire, defect area miezului etc.) dau na~terc unor centre locale de
temperatura ridicala, provocind in locnl respectiv descompunerea uJeiului
care este insotita de eli min area unor gaze ca produse ale descompullerii.
Releul de gaze este mont at pe conducta de legatura dinire capacul cuvei
~i conservator, fiind prevazut cu doua plutitoare, cel superior (A in fig. 15.31)
coboriml dnd se aduna 0 anumita cantitate (mica) de gaze ~i inchizind In-
treruptorul cu mer cur al unei instalatii de alarma.
tn cazul defectelor importante cantitatea-de gaze crescind, in momentul
evacuarii lor dHre conservator sau dnd viteza de trecere a uleiului prin releu
depa~e~te 0 anumita Iimita, releul comanda deconectarea lransformatorului
alit pe partea de joas'a tensiune, cit ~i pe cea de inalta tensiune (B in fig. 15.31).
Releul mai poate comallda deconectarea transformatorului dnd nivelul
uleiului din transformator a scazut sub nivelul releului.

, ,

15.5.3. SUPAPA DE SIGURANTA-


Supapa de siguranta "Care mai este denumita ~i teava de evacuare,


asigura cuva transformaiorului contra exploziilor (ea urmare a unei presiuni
interioare excesive) ~i contra defectarilor ce produc 0 degajare brusca ~i in
cantiLate mare de gaze.
-
,

793
,
Spre semnal----.\ _ r- Spre intreruptor
, - -
-
A •


0-
o
o
o
gaze._
• -

-
Fig. 15.31. Helell de gaze (Buchhol7.).

Infigura 15.32 se reprezinUi c'2nstructia ullei supape de siguranta eu


membrana din sticla sau din pert;nax ~i a unei supape Cli piston. Grosimea
aeestei membrane se alege corespunzator cu presiunea pe care 0 poaLe suporta
euva. -
Supapa de siguranta se prevede, in general, la transformatoarele eu
pu teri peste 1 000 k VA.

15.5.4. INDICATOARELE DE TEMPERATURA

Transformatoarele mici sil1t inzeslrate, pentrll yei'ificarea lemperaturii


uleililui in stratul superior, ell lermomelre simple, eu merellr. Orifieiul in care
- se mon teaza lermometrul se pre-
- vede CLl 0 teaea etan~a de pro-
teetie, care la monlare se umple
eli ulei.
Termometrele eu eadran

sint eonstruite similar ea un


manometru, acul indicator fiind
;/50
I
legal la loeul de masurare prin-
tr-un tub eapilar cu 0 lungime
/
,
1>150 de citiva
, melri. Cadranul. indiea-
tor se monteaza pc Cllva tran5-

formatorullli, fiincl inzestrat free-
Yent ~i ell contaele penlru semna-
lizarea temperalurii maxime.
I- .240 Transformatoarele ell 0 pu-
tere mai mare de 10 MVA se
a b eehipeaza ell lermometre eu
Fig. 15.32. Supape de siguran~a :
a ell membrana; 1> ell piS/OIl. rezisLenta.
,


794 •

-
,

163

I
,
I I
II
I I,
I' I
II


,I
I I
III I
I I
I I

I
, I

I
I

__ ,_,_ _ __ "_._180~_ _ _ _ _~

Fig. 15.33. Comutalor rolativ de 20 kV /100 A.


15.5.5. COMUTATORUL DE REGLARE A TENSIUNII

Clnd reglarea tensiunii se face in slarea deconeclata de. la retea , a


lransformalorului, comutatorlll are rolul de a modifica nllmarlll de spire
aflate in circuit, ceea ce implica modificarea lensiunii s(>cundare.
- Constructia acestuia depinde de yaloarea lensiunii ~i a curentului no-
minal. Tipul de comutator liniar se folose~le pentru un curent de regim de
60 A ~i pentrll tensiuni pina la 35 kV. Acest comutalor este deslinat transfor-
matoarelor trifazate de putere pina la cca,. 1 600 kVA ~i poate ocupa trei
pozitii, corespunzatoare domeniului de reglaj de ± 5 % .
tn figura ] 5.33 se prezinta, delaliat, constructia unui comutator rotativ,
folosit in prezent In diverse \ari, pentru curenli de ]00 A, cu einci prize de
reglaj ( ± 2 X 2,5 %). .
Actionarea din gre~eala a comutatorlllui rind transformatorul esle
conectat la tensillllea de alimentare, provoaca formarea unui arc pe conlacte,
ducind la distrugerea comuLaLorului. Din acesl moliy transformatoarele se
inzestreaza adeseori cu dispoziti\'e de bloca re, care fae imposihila actionarea
comutatoru lu i lnaintea deschiderii Int reru p l oa relor.
Comlltatoarele pentru reglajul in sarcina al tensiunii transrormatoarelor '
pot fi cu reactanta limitatoare ~i actionare lenta a contactelor ruptorului sau
ell rezistente de limitare ~i aetionare rapida a ruptorului (tip Jansen), iar
manevrarea se face de pe cu\'a, de la distan\a (\Jrintr-un manipulator) sau
automat, in funetie de caderea de tensiune din retea.
Transformatoarele eu reglajul tensiunii in sarcina se pnvad Cll mai multe
prize. De exemplu, se prevad c.u 17 prize de reglaj ( ± 8 X 1,25 % din tensiunea
nominala) pentru transformaLoarele cu tensiunea inalta de 66 kV sau eu
27 de prize de reglaj ( ± 13 X 1,25 % din tensiunea nomina la) pen tru trans-
formatoarele de 220 / 110 kV.

15.5.6. FILTRUL DE AER

Filtrlll de aer este montat pe condueta de legatura dintre conservator


~i mediul ambiant (poz. 9, fig. 15.27), izolind uleiul de influenta atmosferei
(a umiditiitii, a impuritatilor aerului). In etapa aetuala, ca absorbant al umi-
ditatii, se folose~te silieagellll, care In stare uscata este albasil'll, iar sub in- •

fluen~a umiditatii eapata euloarea /'O.~ie. Caracteristieile higroscopiee ale silica-


gelului pot fi regenerate, incalzindu-l l!l 0 temperatura de 400 - 500°C.

• • I

Cap ito 1 u 1 16. CALCULUL ELECTROMAGNETIC •

AL TRANSFORMATORULUI


Se vor trata numai transformatoarele de putere ; trausformatoarele de
masllra prezinta unele particularitati constrllctiYe ~i de calcul specifiee, in
prineipiu iusa caleulul lor este asemanalor. .

796
16.1. DATELE NOMINALE ALE TRANSFORMATORULUI

Dalele nominale conslituie accle date de la care sc porne~te cu dill?-en-


sionarea lransformalorului ~i pe care transformatol'ul lrebuie sa Ie asigure,
dupa fabricape, in functional'c.
Acestea sint :
puterea aparen'ta nominata: SN, in V A sau kVA; ,
tensiunile nominale din primal' ~i secundar: U,Nt U 2N , in V sau kV j
La transformatoarele trifazate aceste tensiuni sint cele de linie (tntre
faze) ;
treplele de reglaj a lensiunii, In % din UN ;
taclorul de pulere al sarcinii : cos <P2 (in special la transformatoarele
miei Cll SN < 1 kVA);
{'reevenja lensillnii de alimenlore : {, In Hz. In cazul il1 care nll se spe-
cifica alta valoare, se in telege f 50 Ilz j
numarul de {a::.e m. Pentrll transformatorul monofazat m 1, iar
pentru cel trifazat m 3;
conexiunile inra~urarilor Y, D, Z ell'. (penlrll inalta lensiul1e) ~i
y, £1, z etc. (pentl'u joasa tensiune) ~i grupa de conexiuni ;
lipul conslnlctiv: cu coloane, in manla etc. ;
sistemul de racire : ell ael', ell 1I1ei (eu cireulatie natural a sall fortala)

ele. ;
alte date: wrenlul de funcjionare In gol 10 , pierderile 'in fier sau ld
{uncjionarea in gol Po ~ P f'''' piercierile eleelrice in lnfa~urari sau de functionare
in scurLcircuit Ja curenLul nominal Pm - Pel> tensiunea de seurtcircuit
UkN etc. '
Nll intotdeauna este obligatorill sa se impuna loate datele de mai sus;
o parte din ele, dad, nu sint impuse in mod special~ se pot alege din standar-
dele in vigoare. .
De asemenea, trebllie mentio-naL faptul ca de obicei, Lransformatoarele
mici (SN < 1 kV A) se consLruiesc ell racire in ael', afara de cazurile cind se
impune un alt mod de racire. Transformatoarele mai mari Insa (SN > 1 kV A)
se construiesc, de obieei, Cll racire cu ulei, daca, intocmai ca in primul caz, -
nu se impllne, in mod special lin alt mod de racire. .

16.2, CALCULUL CIRCUITULUI MAGNETIC •

AL TRANSFORMATORULUI

Dupa eu m s-a men pOlla l (v. paragrafu I 15.1), circuitul magnel ic esle
constituil din coloane pc care se a~aza infa~urarile lransformalorului ~i din
juglll'i, prin care se inchide f1uxul magnelic al eoloanelor. Constructiv, for-
mele seetiunilor coloanei ~i jugului pot Ii dreptunghiulare sau in trepte.
Miezul feromagne1ic Cll sectiunea dreplunghiulara esle mai u~or de exe-
cliLat (prin impachctare dill tole egale), 1nsa bobinele se eOl1slrlliesc mai grell.
mai ales dnd este Yorba de dimensiuni mario
De aceea, de regula, miezlll Cll secplinea dreptunghiulara se folose~te la
Lransformatoarele mici (SN < 1 k V A), care slnt, de obicei, monofazaLe.
La Lransformatoarele ceva mai mari (SN> 1 kVA), se folosesc, mai
frecvent, miezurile feromagnetice cu secpunea in trepte. Dezavantajul a-
cestora consta in faplul ci'i hind din mai multe trepte, lehnologia de imp ache-
tare este ceva mai difieila. De asemenea, nici umplerea cercului (cu diamelrul

797


Dc) nu se poaLe faec perfecL, deoareee ar fi neyoie de un numar de [repte foarle


mare. Tehnologia de fabrieatie lnsa, a bobinclor rotunde, este mai u~oara, iar
rezistenta mecaniea a aeestora la aetiunea fortelor electrodinamiee (la seurt-
eircuite bru~te) mai buna.
Numarul de trepte ~i dimensiunile fiecarei trepte corel ate ~i eu cele ale
jugului, constituie pentru fiecare fabrica elemente normalizate, eu seopul
tipizarii cit mai mult a proeeselor tehnologiee de fabrieatie.
In figura 16.1 slnt reprezentate. de exemplu, dteva forme constructive
de miezuri In trepte ~i dimensiunile fiecarei trepte, astfel indt (pentru nu ma-
rul respeetiv de trepte) sectiunea ocupata de miez (din suprafata cercului cu
diametrul

Dc) sa fie maxima .
Cum s-a mentionat, ca materiale penLru miezurile feromagnetiee de
transformatoare, mai pIes la cele mai Jnari, se folose~te tabla silieioasa lami-
nata la reee, ell cristale orientate, aYlnd grosimea dc 0,28 - 0,35 mm ~i pierde-


0-

a
,....-' Dc j5
...,.,
.t:l Dc
~
.t:l .t:l
Dc W
W N N
.t:l
.t:l .707 Dc
I N
• "
.0
~
.t:l .t:l

I
a b c d

o
03
.,.,
..,
...
.t:l
.0- • M M
..Q
eN
..... N I
• .t:l
N
.0
~
O.9S0Dc
.Q
'"
.t:l I
Dc· P
'. ~


I .Q

• •

D
- •

b2 : ON - b,
eN
N

.0
2
ON. J"R2'---10-2-'-2""1 •
I

I 03" OM-Ib, + q21 ; OM-


f
Fig. 16.1. Dimensiunilc trcplelor miezului magllclic, asHcl Ineat scc~iunea miezului sa fie
• •
maxima:
a- ell 0 lreapld; Ii - ell doua lreple; c Cll Irei lr eple; d - ell palrll lreple; e - ell
cinei lreple; f CLl $ase tr epte.
• •

798
tn fllnc\ie de plllerea nominala SN a
lransformatorului, in V A, rezulta : ,

51 5N [VA], penl[ll transforma-


3- lorul monofazat In manta ~i penLru transfor-
matorul monofazat cu infa~urariJe concen-
4 lrice (dispuse pe 0 coloana) ; •

1 51 - SoY [VA], pentru transforma-


2

torul monofazat cu infa~urarile dispuse pe
doua coloane;

SN
Sl . [VA], pentrll tl'ansforma-

2 3
lorlll trifazat cu infa~lldiriJe pe trei coloane
a (concentrice) ;
• ( - fre(;venta lensiunii de alimen-
_.-:...._ 0
lare) in lIz;
Ct (4: 6) ·10- J . constanLa de
- calcu!. In medie se poate lua C t 5.10- 4 •
A 8
- Dimensiunile geometrice ale coloa-
o --0 nei rezulta din valoarea sectiunii , . neLe a
coloanei, pe baza urmatoarelor rela pi :
b pent ru sectiunea coloanei, in trepte
(fig. 16.2, a, b) .
Fig. 16.3. Transformator monofazuL
In manta cu tole din Intregul :
a Irans(ormalorul (vedere); b -
(16.2)
lola miezului; 1 spaJiu prevuzu/
ill carcasa boblnei penim fmpaclle/a- de unde rezulta, diametrul coloanei : •
rea miezului; 2 lola miezului;
3 bobind primara; 4 bobind
seClllldal'a. D,. = 4 Sc [m) ; (16.2, 0)
1tk m

pentru sectiunea coloanei dreptunghiulare (fig. 16.2, c)


(16.3)
de un de rezulLa ly rind se impunc b, sau invers (orienlaliY se poate lua 1'a-
porlul b/l g 1 ... 1;5),
in care:
kFe> este coeIicienllll de Impacheta1'c al miezului, adidi de lImplere Cll
fier al spapului oCllpal'de loll'. Penlru tolc de 0,35 mm - din tabla silicoasa
laminala In r('cc Cli crislale orienlale ~i izolate cu ('arlit,
kFc - 0,94 ... O,DB. (16.4)
Penlru labia laminaHi In rt'ce Cll crislale l1t'ol'ienlale (grosimc O,S mm)
k Fe 0,95 ; .
km kI.·,k g , t'slc coeficientlll Lolal de umplere al cerclilui cu diame-
lrlll Do Cll fiel' ~i care depinde alit de k Fe cll ~i de coeficicntul geomelric de
lImplere a cercului kg. La rindul lui kg depinde direct de numarul de trepte ale
miezului coloanei, de modul de stringere al acesteia ~i la transformatoarele
eu canale de racire in miez, de largimea acestor canale. In labelul 16.1 estc
dal numarul orientativ de trepte in funcpe de diametrul Dc al coloanei ~i
coeficient u I kg corespullziH or.

800
• •

-
Tabelul 16.1
Numarul orientativ de trepte Ilrr in funclie de diametrul D c
al coloanei ~i coeficientul k. corespunzator, pentru diferite moduri
, de stringere a miezului coloanei
• a) Miez strins ell lnfa~urarea sau prin lip ire eu lac ~i fara canale de raeire

• •

D e [em] < 8 8. \ 9 10-;-.18 20-;-. '30 32-;-.40 •

• • ,

Il Ir 3 4 5 6 7- 8 9-;-.11
kg 0,851 0,877 0,915 0,915-;-.0,92 0,918-;-.0,925 0,915-;-.0,925
.

b) :\Iiez strins ell banda de sliela sau d'c otel (fara a forma spira In seurteireuit) ~i
cu lie canale longiludinnlc
,

• •

D c lem] 20 ",- 26 28 -;- 30 32 -;-. 34 36 -;- 38 40 -;-. 42 45-;-.50


,

11 tr 7 7 8 • 8 10 13
Ilc - - - 1 1 1
k. 0,90 0,91 0,910 0,90 0,910 0,915

C) Miez penlru trnnsformatoarele useate


,
.

D , [eml < 8 8 9-;- 14 16-;-.22 24-;-.26 28-;-.32

Il" 3 4 5- 6 7- 8 7 8
II, - - - 1 2
kg 0,851 0,877 0,915-;-. 0,920 0,930-;-.0,935 0,80 0,820

Nota
Num'i.rul treptelor Iltr ~i al eanah:lor longitudinale Ilc date in tabel pot fi modi-
1)
Cicate din considerente tehnieo-economice ale inlreprinderii eonslruetoare.
2) La eale ~llul faetorului k. s-au lual in considerape ~i eanalele fle, largi de 6 mm
pentru miezurile in ulei ~i de 20 mm pentrll eele in aero
.3) La ll'ansformatoarclc useate, pcnll'U D , ';;; 22 em, strlngerea se face eu Infa~ti­
rarea ~i Cll pene; pentru Dc > 22 em, stringerca se face eu banda de stiela sau de ote!.

Dupa definitivarea ~i rolunjirea dimensiunilor geometrice ale coloanei


(fr, I 9 sall Dc), se recalculeaza valoarea definitiva a sectiunii coloanei cu rela'-
tiile (16.2) sau (16.3), in care se folosesc, de asemenea, ~i valorile exacte
all' coeficienplor kg ~i k pe .
Este indicat ca sectillnca

coloanei sa se determine din dimensiunile
fiecarci lrepte eu relapa
II t r

S" = k pe2 L: atb! [m 2 ], (16.4, a)


i = 1

unde (\' . fig. 16.1 ~i fig. 18.2), at ~i b t reprezinUl latimea ~i respectiv grosimea
.lreptei "i" (Il ln fiind numarul de treple ale cOloanei).
Sec~iuuea (lransversaHi) neta a juguJui se ia egala sau mai mare Cll
circa 10% dedl sec~iunea coloanei, deoarccc jllgurile miezului feromagnetic
al transformatoruilli au conclitii , de dicire mai dificile decit ale coloanelor

51- Proiecta,r ea ma~inllor electrtce - cd, 153 801


(jugul inferior este in par/ea de jos unde nu circula uleiul de racire, lar jugul
superior este In par/ea ele SliS unde uleiul este cald ~i se indreapta spre radiatoa-
rele de racire). Astfel:
pentru miezurile dreptunghiulare, cu eoloane, racite cu aer :
S, 'n. So; (16.S)
- pentru miezurile in manta;

1
S, = - S. ; (16.6)
2

- pentru miezurile in trepte ~i in ulei : • •

(16.7)
- Dimensiunile ueometriee ale jugului pentru valoarea ealculata a
see~iunii, rezulta in fUI1etie de forma sectillnii jugului (in trepte sau dreptun-
ghiulara), similar ea dimensiunile eoloanei, din relatiile (16.2) ~i (16.3).
Teoretic numarul de trepte al seepunii jugului ar trebui sa fie egal cu
eel al sectinii coloanei n Ir'
Dar, deoareee se dore~te ca S, > Sc> atunci numarul de trepte al sec-
tiunii jugului se ia cu una, cel mult eu doua trepte mai mic. Acest lucru
(cre~terea sectiunii jugului Sf) se face in mod uzual prin realizarea ultimei sau
ultimelor doua trepte la latimea treptei anterioare, grosimile bj raminind
aeelea~i ca la coloana.
De exemplu, presupunind ca n tT . 5 (fig. 16.1, t), se ineearea mai intii
jugul eu 4 trepte, facind pe a. a,; daca S 1 calculat cu relatia (16.4, a)
rezultii prea mie (Sj < 1,03 Sc), atunci se maresc ultimele doua trepte facind
a. a, - aa dupa care se recalculeaza Sf' care trebuie sa se incadreze in lim i-
tele date de relatia (16.7).
Ca ~i la coloana, dupa definitivarea ~i rotunjirea dimensiunilor geome-
trice al jugului, se recalculeaza va loa rea definitiva a sectiunii jugului Sf.

16.2.2. DIMENSIUNILE FERESTREI TRANSFORMATORULUI

F ereastra transformatorului (spatiul in care se amplaseaza infa~urarile)


este determinatii de dimensiunile finite ale infa~urarilor ~i distantele de izo-
latie eorespunzatoare, distante care depind, in primul rind, de tensiunile
nominale.
Trebuie men tiunat ca lransformatoarele mici au, 1n general, tensiunile
nominale primare ~i secundare sub 1 000 V ceea ce inseamna ca nu sint nece-
sare anumite distante izolante, impuse, a~a cum se recomanda la tensiuni
peste 1 000 V.
Din aceasla eauza, rezu\ta ca ferestrele transformatoarelor de tensiun i
mici VOl' fi procentual mai mici, decil ferestrele transformatoarelor de aceea~i
putere, dar de tensiuni mai mario
De aceea, la transformatoarele mici, este mai comod ca dimensionarea
latimii fereslrei sa se fadi definitiv dupa stabilirea infa~urarilor. Este ne-
cesar insa in prealabil sa se determine prin cal cuI inaltimea ferestrei in functie
de care rezulta iniiltimea bobinei (v. ~i exemplul de calcul de la' paragraful
19.1).

802 • ., . •
• • •

- •

Tabelul 16. ~

Valorile inducliei magneiice maxime in coloanii Be. a piiturii de curent A ~i a densitiitii de curent J,
pentru transformatoarele cu infli~uriiri din cupru
Categoria •
mlel •
mijIoeii ~ i mari
...

RAcirea eu aer eu ulei


S.\" [kVA) ~1 1-5 5-10 •
10-50 I 50-100 100 - 1000 1 600-10000 >10000

B, [T) 1-1,1 1,2-1,35 1,25-1,4 1,45 - 1,6 1,55 - 1,65 1,65 - 1,7 1,67-1,71 1,68-1,73


-I- •

A [A /em) 80-120 150-180 175-210 200-250 220 - 300 250-400 400-600 500-750

. .
• , -I
J [A /mm") 2,5-3 2,2 - 2,5 2,3-2,7 2,3-3,0 2,4-3,2 2,5-3,3 2,6-3,5 3,2-4,2

Nold:
1. La transformat()arele miei valoarea induetiei magnetiee Be este jndieata pentru eazul eind miezul se eonfeetioneazA din tabla la-
minata Ia reee eu eristale neorientate, eu grosjmea de 0.5 mm ; in eelelalte eazuri se eonsidera tablA laminatii la rece eu crista Ie ori-
entate groasii de 0,3 mm.
2. Pentru transformatoarele In ulei eu infii~uriiri din alumjniu, densitatea de eurent J se ia mai mieii eu 30-40% fata de eea din tabel,
pentru puterea respeetiva, adiea -
- J AI (vl,1) ~ (0,6-0,7) J ou (ol,j)'

3. Pentru transformatoarele mijlocii, cu inf~uriiri din eupru !,Ii riieire eu aer (useate), se reeomandii pentru densitatea de curen~
urmiitoarele limite:
J au (4or) ~ (0,5-0,6) J o • (.I,j). •

pentru eazul In care transformatorul uscat are [nf~uriirile in clasa de izolatie A;




J au (4.,) ~ Ja• (MI.t)'


pentru cazu) In care transformatorul uscat ' are Inf~uriiriJe In cIa sa de izolatie F (prin J o • (.1'1) se Inteleg valorile din tabel),

• ' ,
• •
Deoarece nu se cunosc inca, in aceasUi etapa, dimensiunile infa~urarilor,

se va face 0 dimensionare prealabila a ferestrei, urmind ca dimensiunile defi-
nitive sa fie stabilite dupa calculul infa~urarilor.
inaltimea coloanei (~i a ferestrei) se determina, orienlativ (vezi
fig. 16.2), cu relatia

Lc = _----'S,~ [m] - S, [cm], (16.8)


100 A e1 Ae ,

in care:
S1 are aceea~i semnificatie ca in relatia (16.1), in V A;
A este patura de cUl'ent a transformatorului, in A /cm.
Prin definitie, considerind cazul ca pe {) coloana se aWi 0 singura infa-
~urare (ca la transformalorul monofazal eu infa~urarile pc coloane diferile)

A _ w,1 1 [A /cm]. (16.8, a)
L,
Deoarece nu se cunoa~le inca numarul de spire al infa~urarii primare WI'
pentrll a calcula pe A, se estimeaza inipal valoarea lui A, din tabelul 16.2;
e1 tensiunea electromotoare (t.e.m.) indusa intr-o spira, in V, care se
determina cu relatia :

e1 = 1tJ 2 (<tJ - 4,44(<tJ - 4,44fScBc [V], (16.8, b)


unde:
Be este inductia magnetica in coloana (amplitudinea), in T, care se ia,
preliminar, din tabel u I 16.2;
Se - sectiunea exada a coloanei, obtinuLa Cll relatia (16.4, a)
dupa stabilirea dimensiunilor, in m 2 •
Cum se vede din relatia (16.8, b),
(16.8, c)

reprezinti:i amplitudinea f1uxului magnetic util al transformatorului.


La!imea (erestrei se determina definitiv dupa dimensionarea infa-
§urarilor.
Preliminar insa, dislan!a dinlre coloane (fig. 16.2) se determina cu re-
latiile aproximative :
pent.rll miezlll cu sectiunea coloanei dreptunghiulara
M = rxb [m]; (16.9)

- pent.rll miezuri Cll sectillnea coloanei in trepte (inscrisa in cerclli cu


dia metru I Dc)
M = rxDc [m], (16.9, a)
ill care:
rx :::::; 1,8 ... 2,3, pentrll transformaloarele in ulei, cu infa~urarea din
cupru (in medic se poate lua IX :::::; 2) ;
rx :::::; 2,2 ... 2,6, pentru transformatoarele in ulei, ClI inH'l§urarea din alll-
miniu (in medie se poate Ilia IX :::::; 2,3 2,4).
Penirll iransformatoarele uscat.e (In aer), valorile lui IX se iau mai mari cu
40 - 50% dedt limitele de mai sus, ale transformaloarelor in ulei, adica

lX"er :::::; (1,4 .. . 1,5)lX ll l ei·

804 •
..
Lalimea ferestrei transformatorului (a spatiului in care se introd u c
-
infa~urarile) rezulta astfel (valoare preliminaUi)
,

T = 111 - b (sau Dc) [m] (16.9. b)


- Lungimea medie a j ugurilor magnetiee, pentru fazele marginale
rezulta eu relatiile (Y. fig. 16.2, a ~i b):
• pentru lransformatorul monofazat eu eoloane
Lj ~ M + 0,9Dc [m] ; (16.9, c)
pentru transformatoarele lrifazate eu coloane
Lj ~ 2M + 0,9Dc [m] ; (16.9, d)
pentru transformatorul monofazat in manta (fig. 16.2, c ~i fig.
16.6, c, ~i 16.9, d)
j'i = 2(b

T) [m]. + (16.9, e)
Se recomanda eu aeeste dimensillni ale miezului, 0 verifieare prealabila
a pierderilor in fier eu relatia (16.44).

16.3. CALCULUL INFASURARILOR



TRANSFORMATORULUI
Infa~urarile lransformalorului primara 1 ~i seeundara 2 - pot fi
a~ezate fie pe aeeea~i coloana, prin suprapunere (Ia transformatorlll monofazat
in manta ~i eel trifazat), fie pe eoloane separate (de regula la transformatorul
monofazat eu dOlla eoloane) .
• La transformatoarele mici, bobinele se confectioneaza
, din conductor
rotund cu diametrul maxim pina la 2 2,5 mm sau din conductor profilat
(dreptunghiular cu mvehiile rotunjite) mai ales eele la tensiunea joasa.
Izolatia eonduetorului este fie numai din email tereftalic (ET) eu gro-
sime de 0,06 0,12 mm bilateral, fie din email tereftalic peste care se mai pre-
vad ~i doua straturi din fire de sticla (E2S) cu grosimea bilaterala de 0,4-
0,5 mm pe ambele laturi. Se obtine astfel 0 infa~urare cn izolatia 'i n c1asa F
cu supratemperatura admisa - peste cea a mediului ambiant de 100°C
(v. · ~i tabelele 3.1 ~i 3.3).
Confectionarea bobinei (sau bobinelor) se face prin depanarea conduc-
torului direct pe 0 careasa izolanta (fig. 16.4), earcasa care constit4ie ~i izolatia
fata de masa.
Dupa confectionare, inainte de asamblarea pe miez, bobina se impreg-
neaza eu lac, corespnnzator clasei de izolatie F. .

___ 4
3--

2
- . - _ ._ _ ._-1-

o b
Fig. 16.4. Bobina eu eareasa, pentru transformatoarele mici :
.a bobina eu eareasa; 1 bobina; 2 . carcasa; 3 - clema de ie$ire ; 4 c/emu
de [ntrare; b carcasa con(ec/ionata din strafificate; e carcasii din mase de tUrnare .


805
• La transformatoarele mijlocii §i mari, in general, bobinele se con-
fectioneaza separat (pe ~abloane), izolatia fata de miez fiind constituita ~i ea
separat din cilindri ~i rame izolante circulare (la cele doua capete ale bobine-
lor).
Daca racirea este in aer, atunci se folosesc tot conductoare izolate in
clasa F 'ca ~i la transformatoarele mici.
Daca racirea este in ulei, atunci izolatia conductorului este din 2 : 5
straturi de banda din hirtie infa~urata pe conductor prin suprapunere avind
o grosime totala (pe ambele parti) de 0,25 : 0,5 mm, pentru conductoarele
rotunde ~i de 0,3 -:-0,6 mm pentru cele profilate. Numarul straturilor de hirtie
~i grosimea bilaterala a izolatiei conductoarelor este conform STAS 6163-76..
In constructia infa~uri:irilor transformatoarelor se are in vedere a~a-zisa
"coordonare a izolafiei", care consta din urmatoarele masuri:
primele 5 6% ~i ultimele 5 -6% din spire, se izoleaza suplimentar
(de regula au izolatie dubla fata de restul spirelor) pentru a rezista la supra-
tensiuni;
din motive de utilizare mai rationala a izolatii1or ~i distanteior de
izolatie, dnd infa~urarile transformatorului sint concentrice (una peste alta)
atunci, intotdeauna, la interior (adica linga miezul feromagnetic al coloanei),
se prevede infa~urarea de joasa tensiune, care se va nota cu indice j, iar la
exterior (peste ea) infa~urarea de in alta tensiime, care se va nota cu indice i
(v. fig. 16.7, fig. 16.8 ~i tabelul ,16.3).

,
16.3.1. STABILIREA NUMARULUI DE SPIRE


- Pentru infa§urarea primara

numarul de spire, corespunzator t.e.m. nominale de faza •

... . E,
• •

= nr. intreg; (16.10)


e,
- • •

numarul de spire corespunzator treptei maxime de reglaj a tensiunii


primare (adica reglajul se face in limitele ±k'Llu%) .


(16.10, a)

k'Llu % fiind procentul din tensiunea nominala in limitele in care se face


reglajul tensiunii;
numarul total de spire al infa~urarii primare
(16.10, b)

- Pentru infa§urarea secundara :


in cazul conexiunii stea (y) sau triunghi (d)
E. ,

Wz = -..:.. = nr. mtreg; (16.10, c)

l~06


-, in eazu I conexiun ii zig-zag (z)
2
Wz - f3 E. = nr. I ntreg par (16.10, d)
e,
deoareee inni~;;urarea de faza se compune din · doua semibobine ega Ie, eu cite
w~ wa/2 spire fiecare,
in care: .
C1 este t.e.m. indusa intr-o spira, in V, data de relatia (16.8, b);
E 1 , E2 t.e. m. de faza din primar ~i secundar, in V, date de relatiile:
pentru transformatoarele mici (SN < 1 k V A)
El U1 / ~U[%)Ulf[V];
. 200
(16.11)
Ez - Uz + ~u[%)U'f [V]
/ 200 '

pentru transformaloarele mijlocii ~i mari (SN > 1 kVA)

(16.11, a)

unde:

U 1/ ~i U 2/> sint tensiunile nominale de faza ale infa~urarii pnmare
respectiv ale in'fii~urarii secundare, in V ~i anume:
pentru infa~urarea transformatorului monofazat ,

(16.11, b)
pentru infa~urarea transformatorului trifazat, cu conexiunea stea
(Y, y) sa u zig-zag (z)

U1/ U'N U USN _ (16.11, c)


' ~ 3; 2/ = ~3 ;

pentru infa~urarea transformatorului trifazat, cu eonexiunea tri-


unghi (~ sau D, d)
(16.11, d)
~u(%) este caderea de tensiune, procen- [%] •

tuala, a transformatorului de midi putere.


Orientativ, valoarea lui ~u(%) se ia din 100
figura 16.5. '1 ~~ ~(P
Valorile lui WI ~i W z obtinute eu re- 80 iM
la tiile (16.1 0) ~i (16.10, c ~i d), se rotunj esc
la numere intregi, insa astfel incit raportul 60
de transformare
40
E,
k=
E. 20
u%=f •

sa se mentina in tolerantele indicate in 0 p


STAS 1703 / 1-80. 100 200 300 400 r:J:IJVA


De aceea, dupa rotunjirea la numar Fig. 16.5. Randamentul ~i caderea
de tensiune (In procente) ale trans-
intreg a ul1ui l1umar de spire (de regula wJ)' formatoarelor de putere midi.


• :807

se recalculeazii ceHilalt numar de spire, din raportul de Lransformare k
~i anume (v. ~i exemplul de calcul) :
- pentru conexiunile stea (y) sau triunghi (d), rezultii
Wi = kWj ; (16.11, e)
- pentru conexiunea zig-zag (z), rezultii •

Wi -
.J3
2
kw j (16.11,f)

Valorile definitive ale fluxului magnetic ~i illducpilor maglletice :


- fluxul magnetic uti! (amplitudinea)

E, •
(16.12)
4,44 {w,

• inductia magneticii in coloanii


C1>
Be = [TJ, (16.12, a)
Sc

valoare care trebuie sii fie apropiatii de cea estimatii inipal din tabelul 16.2 ;
inductia magneticii in jugul transformatoarelor Cll coloane

. <l> [T] ; (16.12, b)


S1
inductia magneticii in jugul transformatoarelor in manta

(16.12, c)


t.e.m. int1'-o spirii
(16.12, d)

• ,

16.3.2. SECTIUNILE $1 D1MENS1UN1LE CONDUC'rOARELOR .

Curentii nomillali ai trallsformatorului :


pentru transformatoarele mici (SN < 1 kVA)

(16.13)

pentru transformatoarele mai mari (SN > 1 kVA)

(16.13, a)


III care: •
este 1'andamentul l1'ansformatorului, care se ia orienlativ din fi-
gura· 16.5 ;
m numiirul de faze. Pentru transformatorul monofazat m = 1.
iar· pentru cel trifazat m 3; •

. cos Cfl,1 . 0,9 ... 0,92 deoarece, de obicei, cos Cjl2 = 1, iar miezu I feromag-
..
netic este din lole de cahtate superioadi. · •

808 •
,

o valoare mai exacLa a lui cos <Pt se poate d'e termina cu relapa , •

\
Sl'cp"nill' ~i diml'Jlsiunill' (~onductoare]or :

,
,

S"'t = .
I I [ oJ
mm"; S,,'2 (16.14)
./,
,
III care:
J], J 2 sinl densitatile de curcnL din lnfa~urarea primara ~i secundadl,
in A /mm2 ~i se iau din tabelul 16.2. .
De obicei, in cazul in care condiliile de racire ale infa~urarilor sinl iden-
lice, ~e ia

Daca lnfa~uriirile nu au condi\ ii de racire idenLice, alunci se poate lua


J 1 'I J 2, '

valoarea mai mica avind-o infa~urarea eu conditii mai grele de raeire (eu
grosime mai mare, fara canale elc.).
Pentru valorile sectiunilor obpnule cu relatiile (16.14) se stabilesc di-
mensiunile definitive ale eonduetoarelor din STAS-ul de conductoare.
AsHel, pentru valorile sectiunilor mai miei ea 5 6 mm 2 (Ia 1ransforma-
toarele mici) se alege din STAS 685-74 (vezi anexa 5) sau din STAS 3033-87
(vezi anexa 6) conductor rotund, care de regula, este izolat numai eu email
tereftalic (ET), pentru un strat de email sau ET2, pontru doua straturi de
email), pentru cupru ~i Cll hirtie pentru aluminiu.
Se stabi lese astfel definil iv : •

d, (STAS) , ,

- diametrele > S wI, pentru pl'lmar ;


d', •
,
(16.14,
..
a)
d. (STAS) •

diametrele > s w2, penlru secundar,


d'2

unde:
d , ~i' d 2 slnt diametrele neizolate iar d~, d; diametrele izolaie.
Daca valoarea sectiunii este mai mare ca 6 mm2, atunci din STAS
2873/1-86 (v. anexa 7) sau din STAS 6499/1-74 (Y. anexa 8) se alege un con-
ductor dreptunghiular (profilat), care este izolat cu email tereftalic (tip
PET), pentru un strat de email sau PEY., pentru doua straturi de email
sau email tereftalic peste care se dau ~i doua straturi de fire de sticla (tip PE2S)
pcntru transformatoarele uscate (racite cu aer) ~i izolat cu hirtie pentru trans-
formatoarele cu ulei (de la 2 la 5 straturi 1/2 sau 1/3 suprapus). ,

Se stabile~te, deci, definitiv, un cond~cLor cu dimensiunile:
a X b (neizo[a/) (STAS)
===> Sw· (16.14, b)
a' x b' (izolat)
.,
• • •
Grosimile izolatiilor in functie de care rezulta dimensiunjle conduc-
, r · _ .

toarelor izolate (d' sau a', b') sint indicate ori Itatiy in anexa g' (in pract,ic:i
yalorile exacle sint date de fabriea fllrnizoare de conductori).

809
OBSERVATIE: In lucrarea de falii se considcrii cii (/ cstc dlmensiunea eonductorului
pc grosimea bob'inei, iar b pe iniiltimea bobinei ~i a < h.
eu
valorile definitive, din ST AS, ale sectillnilor
, conductoarelor, se
stabilesc valorile definitive ale densitatilor
, de curenl

1, [A/mm2]; J 2 _ I, [A /mm 2 ] , (16.14, c)


S WI s",.
valori care trebuie sa se Il1cadreze In limitrlr indicale in labellll 16.2.

16.3.3. D1MENS1UN1LE INFASURAR1LOR


,
$1 ALE FERESTRE1 TRANSFORMATORULU1

DlIpa cum s-a aralat (Y. paragraful IG.2.2), Inlre dimensillnile inHi~u­
dirilor, ferestrei~i tel1sillnile transformatorlllui exist a 0 strinsa legatura.

A. Transformatoarele mid

La transformatoarele mici, care au, de regula, tensiuni nominale sub


1 000 V, nu slnt necesare anumite spatii sau distante ell rol izolant intre in-
fa~urari ~i masa miezului sau inire infa~urari, a~a cum se recomanda la cele
de tensiuni inalte (UN > 1 kV), ci se preyad numai izolatiile strict nece-
sare, ale carol' grosimi sint mult mai mici.
De aceea, la transformatoarele mici, a~a cum reiese ~i din figura 16.6,
dimensiunile ferestrei rezulta din ' conditia de a Incapea infa~lIrarile cu carcasa
respectiva. Se observa, in acest caz, ca din erie doua dimensiuni ale ferestrei
(T ~i L c ), pentru dimensionarea definitiva este necesara, initial, numai una
(deobicei L c ), din care rezulta inaltimea bobinei H n, cealalta dimensiune T
rezultind in functie de grosimile a J ~i G 2 ale infa~lIrarilor.
Peniru dimensionarea inf3.§urarilor ~i ferestrei sint necesare urma-
toarele etape:
se determina inaltimea bobinelor
HE Lc 5 mm, (16.15)

L d- _C

, 1
mm
, , ,G.
.c-
r
cl" .\ i"t .J•
I /
.J,
2
_J
, 2
\ T
'W~
b
~
/
,
, - -i \

--
."

a b c
Fig 16.6. Dimensiunile tnfa~urru-ilor ~i miezului transformatoarelor monofazate mici:
a transformator eu doua coloane eu infa$urarile suprapuse ; b transformator eu doua
coioCllte eu Infa~urarile dispuse pe eoloane separate; c - lransformator In mania; 1 -
carcasa b(Jbineior; 2 izo/atia dintre infa$urari

810

considerind ca 2 mm este grosimea carcasei, iar 0,5 mm joc (sus ~i jos) de


asamblare (H B 1,)i L c se iau in mm) ;
se determina numarul de spire pc un slrat ale fiedirei bobine : •
pentru conductorul rotund
lIn
lOn = --',::..; (16.16)
d,
pentru conductorul profilaL
Hn.
W S1 = , (16.16, a)
h'I


in care b~, b; esle latura mare Cll izolapa pe ambele parti a conductorlllui
infa1,)urarii primare, respectiv secundare;
se determina numarul de straLuri ale fiecarei bobine: .
WiT • " UJ'l
n " t -= = nr. l11treg; n ,'2 = -..:.. - nr. intreg, (16.17)

valori carl' se rOlunjesc la numarul inlreg imedial superior;


se determina grosimile bobinelor :
pentru conductorul rotund
,
= n82d~ [mm] ; (1(3.18)
, pentru conductorul profilat :
(16.18, a)
in care a~, a; reprezinta latura midi cu izolatia pe ambele parti a conducto-
rului infa~urarii primare, I'espectiv secundare;
- latimea ferestrei rezu1ta (tinind conl ~i de grosimea de 2 mm a car-
casei) :
pentru ' infa~urarile supra puse (fig. 16.6, a, c)
T 1 + 2 + at + a z + (3 : 5) [mm] ; (16.19)
• pentru infa~urarile separaLe (fig. 16.6, b)

T 2(1 + 2) + al + az + (3 :·5) [mm], ,
(16.19, a)
in care:
1 mm este jocul (pe 0 parte) intre interiorul' carcasei ~i miez ;
2 mm grosimea carcasei;
3 : 5 mm distanta de asamblare (in care se include ~i grosimea izo-
latiei dintre bobine poz. 2).

B. Transformatoarele mijlocii ~i mari


La transformaloarele mijlocii $i mari, care au tensiuni ~i curenti mari
(a se vedea ~i par. 15.2), infa~urarile se pot realiza cu bobine concentrice sau
alternate (cu galeti alternati).
Modul, eel mai frecvent, de a~ezare pe coloane a infii~urarilor concen-
trice (care sint ~i cele mai utilizate) ~i principalele dimensiuni ale lor, este
indicat in figura 16.7.
In figura 16.8 se prezinla detaliat acest mod de a~ezare, indicindu-se
~i distantele de izolare atit intre infii~urari cit ~i fata de eoloanele ~i jugurile
miezul ui feromagnetic, in funetie de care, prin eonstruetia grafid la scar a

811
,


,

,, , '/ ....1 f • • , r f f
l, C.f ( f d f '" ( • - E ; Cn • __ « ' v-i' « t ,,~, ... i ...1_...4 •. -(
. ~~ J_~"T " f f ( 's,' ,e . . .......
'0' w· , . -.-'" .- ,_On .. . -;-.., V /
i,
-. -", . ~ ,
~
i' / /
I

, - 0
~// I•
II YII
~;i
6l~ '"
E
5 (/)- -- .!• .,.,<,/
(/) , I
!,LJ ,!.! I; •
I
(/) • (1') I
,
,
(T')
0
'/1'" I•
T 0
• \'!
, V/
, 1 N
I
, II • V,,' ,.• II
~ I III I
I
,• v' //
t/ /,;:."
:..c.
I
I
, iI
I
I
q
I• Y '
I'
'
'-'
.I
I r/
.
I I ..-; /
/ '
u
--I
0

'i1 III II I II I ~I!IIIIIIIIIII I i MlIllHtl! "I,


I
i
<t>Dm2 I 1

-.JILl • / J I t I I I I III I .illillllItli IIIJI!r;,Fu., I' 1


I
<PDm1 '" "'

I a:: I a '
' .. ,
00 I Ojl I 01
I
all ,-I O.
I • ,
10
• •

L , . .. ,


nf.oott \ Inf, dell •

I T

Fig. 16.7. A~ezarea infii~llriirilor ~i dimcnsiunile Fig. 16.8. Distan\ele de izolare la transformaLorul de lnaltii tensiunc Cll coloane.
lor principale la transf ormatorul cu coloane.
sau prin calcul, se deLel'mina dimensinile consideraLe definiLive Lc ~i T,
ale ferestrei transformatorului (daea, se verifica tensiunile de scurtcircuit _ ~i
incalzirile). Yalorile aeestor distante de izolare necesare, in funetie de Len-
siunile nominale ale infa~lldirilor LransformaLoarelor In ulei ~i useate, slut
indicate in tabelul 16.3.

Tabelul 16.3
Izolatia tip a transformatoarelor cu coloane (fig. 16.8)
a) Distan~cle de izolare pentru transifol'matoareip in ulei, in em

** Intre IT ~i IT
** lntre
, Tnr. fa~a • (lntre bobinele de
(a)* (b)* JT rata de 1111 ez .IT SI IT
de ju g. • IT vecinc)
V.v (In/ ) Uili i.' ,

[kV] [kY J ,
8 1 , S }m '
(1m ) gm } S jr
(I) Sim
(( ) I g Ji (l U gif Sc

1 -
[) 0,3 - 0,4 0, :1 - -
'J - - - -
6
:3 16
22
0,6
0,6
0, :1
0, :1
0,8
1
-2 ,2
.)
0,6
0,8
0,3
0, :1
0,6
0,7
1
1,2
10 28 0,6 0, :1 1 -'J ,5 0,8 o,3 (J,8 0,3 1,5
20 50 0,8 0,4 -
'J :3 1,2 0,4 1 0,4 2
35 80 1,4 0,6 4 6 1,8 0,6 1,6 0,5 4,5
,60 140 1,8 0,8 8,5 11 ,5 3,4 0,8
, 18,0 0,8 9
110 185 20, 1,0 12 15 4,0 1,0 20,0 1,0 12,5

* (a) In STAS 1703 /3-80, 111 loc de V" sc prevcde V m (tensiunea


,
cea mai ridicata
a infii~uriirii - valoare eIicace).
(b) Pentru V", ~i VI" " vezi STAS 1703 /3-80.
• ** Distan\ele fa~a de musa miezullli se delerrnina, pentrll ficcare lnfa~urarc, in Iuncpc
de lcnsiunea nominala V ., a at:esteia. Exemplu:
pcntrll UN ; : S i m - pentru V"i'
urn }, s ; no -
Distall~elc lntre infa~ural'i (a u ~i au) se determina penlru te'n siunea inalla V ,\, i
(1) Distan~a s, serve~te la dimcnsionarca cuvci (vezi fig. 18.4).
OBSERV '\TIE. Toule distan\ele sint indicatc din punct de vederc al izolarii. Pen-
trll scoaterea bo :'nclor ~i pentru ccranele de prolec\ie sc mar esc distan~ele respcctive
ell spaPlII necesar accstora.

Tabelul 16.3 (eontinuare)


b) DistimtC'le de izolarc pentru transformatoarele useatp, in em
,
, rntre IT ~i IT
• 1n 1. rap de In tre .JT
Vj .JT ra~a de mlcz • , (lntre bobinele de
VNrln/l Jj{'
JlI n'
" 51 IT
[kY I [kV J • , IT vccine)

am j I g .. } I ' S 1< S jm , S iln ali I g Ii aj; I gii I Si C


1
3
. :1
10
-
1 ',
17 2
'J 1,5
2,0
1,0 - 1,0
1,0

1,5
6
10
20
28
1 -'-
·
-
· ?
-
1--- ')
0, :3
0,4
4,5
7,0
5,5
8,0 -3,5"
') 5 O,:{
0,4
2,5
4
0,4
0,6
4,5
7,0
15 ,
20
38
50
·
· -
-
1 --- ')
1 --- ')
0,5
0,5
10
12
IJ ,()
1:1,0
:{,8
4
0,5
0,5
4,5
4,5
1
1
10
12

;VOTA.
1) Limita Iluximil. a distan~ei (1m ) , cste indicata din punclul de vedere al racirii.
2) Distan~elc a l< ~i uti din label, slnt considerate minime din punet de vcdere al izolarfi
~iJlll sub aspectlll eirt:lIla~iei aerullli de riicire.
3) Cind illfa~utarea de JT eslc spiralnlii, In U,v = 1 kV sc in am; ~ 2 cm, iar gml =
= 0,4 mm.

813
• •
Se ntrage alenpa di valorile distantelor de izolatie indicate in tabelul
16.3, trebuie corel ate ~i cu 0 serie de masuri constructive, menite sa imbu-
natateasca rigiditatea dielectrica a lor. In figurile 19.2 ~i 19.3 se indica doua
moduri concrete de realizare a acestor izolatii.
Dupa cum se observa di'n figura 19.3, dnd tensiunea nominal~ a unei
infa~urari (sau a ambelor) UN ~ 20 kV, se prevad aUt cilindrii izolanli moi
cu grosimi de 2 : 5 mm, realizati din mai multe straturi de hirtie ~i rasfrinti
la capete, peste infa~urare (pozitia 7), dt ~i ~eibi izolante rasfr'inte cu grosimi
de 2...;-6 mm, confectionate separat din carton electrotehnic (pozitia 8). Aceste
masuri contribuie substantialia 0 buna comportare a distantelor de izolat-ie
prevazute in tabelul 16.3, mai ales la impulsul de tensiune .
.A~a cum s-a a mintit ~i cu m se observa ~i din figurile 16. 7 ~i 16.8, linga
miezul coloanei se afia infa~urarea de joasa tensiune (notata cu indicele j
sau 2), iar peste ea, infa~urarea de Inalta tensiune (notata cu indicele i sau 1).
Suprapunerea Infa~urarilor se poate face fie direct din procesul de fabricatie
al bobinelor sub forma de lnfa~urare monolit (Ia transformatoarele de puteri mai
mici) fie, dnd bobinele slnt fabricate separat, la asamblarea lor pe miezul
magnetic.
Similar ca la transformatoarele mici ~i in cazul Lransfol'matoarelor mijlo-
cii ~i mari, pentru dimensionarea infa~urarilor ~i feres'trei slnt necesare urma-
toarele etape :
se determina inaltimea orientativa a bobinelor (fig. 16.8)
(16.20)
unde S~m se ia din tabelul 16.3.
Dupa cum se observa din figura 16.8, distantele Sjm ~i Slm, pol avea
valori diferite care se iau din tabelul 16.3, in functie de tensiunea nominala a
fiecarei infa~urari, caz in care inaltimile bobinelor de joasa tensiune (j.t.)
~i inalta tensiune (i.t.) difera intre ele (HBJ > H Bl ) situatie intilnita frecvent
dnd tensiunile infa~urarilor difera mult intre ele (zeci de kV), sau sJm ~i Sill.
se pot lua egale la valoarea lui Sim, dnd bobinele rezulta cu inaltimi egale;
pentru dimensiunile stabHite ale conductoarelor izolate se estimeaza \
numarul de spire pe strat ~i numarul de straturi in functie de care se deter-
mina, cu rela~iile mention ate in continuare pentru fiecare tip de infa~urare,
dimensiunile infa~urarii ~i apoi ale ferestrei transformatorului.
In scopul unei corecte conectari a bobinelor din cadrul unei infa~urari,
pentru a se obtine schemele de conexiuni ~i grupa de conexiuni impusa, tre-
buie slabilite conventiile pentru sensurile de infa~urare. In figura 16.9 se -
dau conventiile pentru sensurile de depanare ale bobinelor fata de capatul
(inceputul) acestora, care va forma borna de intrare (vezi ~i fig. 15.10).
In conlinuare se VOl' pr"ezenla perincipalele tipuri constructive de illfa-
~urari, domeniul lor de aplicare ~i modul de determinare al dimensiunilor
(inaltimea ~i grosimea) acestora.
a) Infa~urilriJe cilindrice (fig. 16.10) se utilizeaza penll'u curenti pina
la 800 A si •
tensiuni sub 1 000 V. Se realizeaza cu maximum 8 conductoare
profilate in paralel. Pentru reducerea pierderilor suplimentare datorita refu-
larii curentului. se recomanda en depiinarea conductorului sa se faca pe lat,
fara ca latura mica a sa depa~easca valorile din tabelul 16.4 (dar, de obicei,
sub 4 mm), iar latura mare b sa nu depa~easca, in mod normal, 15 mm.
lnfa~urarile cilindrice cu conductoarele in paralel ale unei cai de curent,
a~ezate alatural pe directia axiala a coloanei (fig. 16.11) se pot realiza intr-un
strat sau doua straturi (fig. 6.10) ~i mai rar in trei sau patru straturi.

814 ,

Fig. 16.9. Conven'\.ii


. privind sensurile de ,depllnare ale bobinelor:
'J. In(a§urare cilindrica Intr-un strat ; b rn(d,urare stratificata ;
c sensurile la gale/ii simpli; d sensul 1(1 gale/ii dubli .

stinga dreapta
a b

Fig. 16.10. Infa~urare cilindricii:
a - fnir-ull slrai ; b In doua slraluri; c - In d.tlua slra/uri eLI
• canal de raciTe a J. intre ele.

. I .- t-. I - I- I .- I I \I I
• •

stT1go dreapto dreapto stinga , •


•I
,
,
C I I I

I I 'I I
I
I I I II I
, , I I I I II I
• • , , I I I I II I
I J I I II I
I
• • • ~ , --, ,, I
I
I
I
I
I
II
II
I
I
, I
I I II I
, •
, I
I
I !! I

stinga cit...,pta

d a b c
TabeZul 16.4
Dimensiunile radiale orientative ale conductoarelor profilate
utilizate la realizarea infa~urarilor cilindrice ~i stratificate
pentru ca factorul kr de majorare a pierderilor in curent alternativ \a 50 Hz.
in aceste conductoare. sa nu depa~easca anumite valori admisibile
(Dimensiunile conductoarelor sint In mm)

tnfa~urari de cuprll Infa~urari de aluminiu


:-.Iu mar u 1 de
• •
straturi al k, mai mic ca ~ k r mal mlc ca:
in fa~ 1I rarii •
1,05 I 1,10 1,15
,
1,20 1,05 1,10 1,15 I 1,20

in vederea asigurarii raeirii, fiecul'e srat trcbuie sa fie in contact Cll


agentul de racire cel putin pe una din parp. Largimile minime ale canalelor
de racire a j a' se aleg, in functie dc putere ~i lensillne lntre 3 : 8 mm.
Infa~urarile Cll conductoarele in paralel ale Llnei cai de curent a~ezate
suprapus radial (Cll straturile puse in paralel) trebuie prevazule eu lranspozi/ii
sau lranspuneri (fig. 16.12). Dad exista m conductoare in paralel suprapuse
radial, atunci slnt necesare m 1 transpuneri uniform distribuite in lungul
infa~W'arii (pentru explicatii privind den u mirea ~i 1'01 ul lranspozitiilor, vezi
mai jos la lnfa~urarile spiralate.). In unele cazuri practice, schemele transpu-
nerilor complete din figura 16.12, a ~i b se l~educ la schemele lranspunerilor
simplificate din figura 16.12, c ~i figura 16.13. In a mbele situatii pentru fiecare
t ranspozitie se mare~te inaltimea bobinei CLl cel putin 0 inaltime h s a spirei.


'/~ ---1-----.:' , , I

. Fig 16.11. 'lnfa~urare cilindricii Cll dOlla condllctoarc in


paralcl, suprapuse axial (a' ~i b' sunt dimensiunilc unui
conductor izolat).

816 ,
-

~.D

II
til
L
til
L


a b c
Fig. 16.12. rnfa~urare cilindrica cu conductoare In paralel suprapuse radial:
a sectiune printr-o bobinii. cu douii. conductoare in paralel ; b schema transpozitiilor
complete pentru trei, respectiv douii. conducioare in paJ'alel; c schema transpunerii sim-
plificate pentru trei conducioare in paralel .

.
• ,
• ,
,
d c b a b c d
-t
a b c d c b a

-
d
c
b
a~

, •

. Fig. 16.13. Schema ~i modul de realizare a transpunerii simplificate in cazul a patru


conductoare in paralel.

Pentru nivelarea partilor frontale ale bobinei la spirele de capat ale stra-
turilor se prevad pene (segmente) circulare pentru egalizare :;;i izolare, pene

decupate dintr-un cilindru izolant sau formate din discuriizolante (fig. 16.14).
In acest scop, 'se pot utiliza :;;i ra:;;inile de tumare. Penele de capat se fixeaza
de spirele marginale ale bobinei Cll banda izolanta .

,,


--------- -

a b .
Fig. 16.14, Pana (sector) penku nivelarea capetelor de bobina:
a forma normala; b desfii.$urata. ~


,
52 - Proiectarea 'l11a~inilor electrice - cd. 153
\,
817
~

. Inaltimea unei- infa~udiri ciliudrice care are W 8 spire pe strat (deter-


minat din couditia obtinerii lui H R in limitele relatiei (16.20» este
(16.21)
unde:
hs este inaltimea manunchiului care formeaza spira (fig. 16.11 ~i •

fig. 16.12);
• nt uumarul transpozitiilor (fig. 16.131;
ke 1,01 1,02 factor care tine seama de abaterile efective ale gro-
simii izolatiei. Cind bobinele se preseaza, fie inainte de impregnare fie, cele
neimpregnate, la montaj, atunci se ia de regula ke r.
Grosimea infa~urarii cilindrice este

(16.21, a)
unde:
ns este numarul de straturi de dimensiuni as (fig. 16.12), a' fiind gro-
simea conductorului izolat (vezi reI. 16.14, b);
na uumarul canalelor axiale alese, de latime a ja ;
aiZ grosimea iDblatiei dintre straturi de 1 X 0,2 mm pre~pan,
pentru tensiuni intre straturi sub 150 V ~i
2 X 0,2 mm sau 1 X 0,5 mm pre~pan, peniru tensiuni pina la 500 V.
La transformatoarele uscate in clasa de izolatie F ~i H, se folse~te ca"
izolati~e intre straturi pinza de sticla de 0,2 - 0,3 mm.
In prima faza a dimensionarii infa~uraI'ii, se pleaca de la inaltimea apro-
ximativa a infa~urarii care rezulta din · inaltimea Le a coloanei, in functie de
distantele de izolare stabilite conform figurii 16.8 ~i tabelului 16.3, de la
uumarul de spire corespunzator unei faze ~i de la sectiunea spirei . In baza
acestor date globale, se determina dimensiunile conductoarelor pentru una din
formele de bobine reprezeniate in figura 16.11 sau figura 16.12, Cll cerintele
specifice lor. .
Sub aspectul realizarii, infa~urarea cilindrica esLe cea mai simpla ~i
mai ieftina dintre toate tipurile de infa~urari utilizate la tensiuni joase.
b) Infa~urarile spit· alate (v. ~i par. 15.2.5) sinL specifice curentilor mari,
peste 200 A ~i tensiuni p ina la 35 k V . .
"
Infa~urarile spiralate se realizeaza cu unul sau mai mulie Inceputuri, '
fiecare inceput (manunchi) avindm conductoare profilate in paralel sup~'apuse
radial (fig. 16.15), iar m E [1 ; 12]. 'Dimensiunile conductoarelor in mm, s1nL
cuprinse in domeniile a E [2; 4], b E [8; 16], iar sectiunile 'conductoarelor
nu trebuie sa depa~easca 40 : 60 mm 2 •
. Intre spire, sau 1ntre manunchiuri care alcatuiesc spire, sint prevazute
canale radiale he intre 5 : 8 mm pentru Lransformatoarele pina la 630 kVA
.. ~i intre 4...:, 7 mm pentru transformatoarele mai mari : la transformatoarele Cll
puteri peste 800 kVA, pentrn diminuarea fortelor axiale, se maresc aceste
canale, in dreptul galetilor de reglaj putind ajunge pina la 15 : 20 mm.
Conductoarele elementare (firele in paralel) fiind . suprapuse radial,
unul peste altul, VOl' avea atlt lungimi cit ~i pozitii in cimpul magnetic de
scapari diferite, adica parameLrii (rezistente ~i reactaute de scap,ari) diferiti.
Acest lucru conduce la aparitia intre firele in par~del, a unui curcnt de circu-
latie ~i deci la pierderi electrice suplimetare importante.
De aceea, pentru uniformizarea lungimilor ~i peiltru a ocupa fiecaTe
conductor in paralel, succesiv aceea~i pozitie in cimpul magnetic de scapari,
ceea ce insemneaza ca firele in paralel v~r avea aceea~i parametri ~i deci nu
VOl' mai apare curentii de circulatie iptre ele, s1nt necesare transjJozijii sau

. . . .
I
8.18

,
,.c'"

.c'" .c'"
1. 2. . ."........_,_ ... m

1.2. .... m
-


• -

'% :::::

-r'\ • - - - --- -
\. • •
,
,,:
a b
Fig. 16.15. tnfii~uriiri spiralate :

a - Cll llll fncepllt; b - Cll dOllU fnceputuri.


t
-

c
b

Fig. 11.6.16. Modul de realizare a transp merllor la infii~urarea spiralatii eu un ineeput


~i ~ase eonductoare In paralel (suprapuse radial) :
a - Lranspuneri pe grupe de conducloare (Lranspunere de grup) ; b Iranspuneri a tuluror
conductoareZor, Zuate CIte unul (Lranspunere simpli{icattl sau tolaM). •
iranspuneri, adidi schimbarea in timpul depanarii (bobinarii) infa~urarii a
ordinei sau poziJiei firelor in paralel intre ele, astfel incit fiecare fir in paralel
a ocupe aceea~i pozitie, 0 anumita inaltime din bobina (aceea~i pentru toate
firele in paralel)6
La infa~urarile cu un inceput, teoretic sint necesare m 1 transpuneri
uniform repartizate pe inaltimea acestora. Deoarece in locurile in care se
fac transpozitiile sint necesare canale mai mari, cum se vede in figura 16.16,
in practica se utilizeaza un sistem simplificat, cu transp ozitii numai in trei
locuri (fig. 16.17). In doua locuri, la ·1/4 ~i la 3/4 din numarul total de spire se

B B ,


,

1 2

• •

grup

x
a b
Fig. 16, t 7. Schema pentru transpuneri simplificate la Infli~u­
rlirile spiralate cu un Inceput:
• •
, a - eu numilr par de condueloare; b - eu numar lmpar
de conducloare.

820 •
••
rac ll'anspozi/ii (ll'anspunel'i) de gI'UP, iar la mijloc, 0 transpunere a tuturor
conductqarelor, luate cite nnnl numita ll'anspunel'e simplificalu sau totala.
Schema transpunerilor este corect realizata daca suma p ozitiilor pc care Ie
ocupa un conductor este aceea~i pentru toate conductoarele din cadrul roa-
nunchiului. Astfel, pentru conductoarele din figura 16.17, a, suma este 14
(conductoru 1 a: 1 + 4 + 3 + 6 14), iar pentru cele din figura 16.17, b,
este 12 (conductorul a: 1 + 4 + 2 + 5 12). Aceea~i suma se gase~te, in
ambele cazuri, ~i pentru eelelalte conductoare: b, c, d etc.
Inaltimea infa~urarii spiralate cu un inceput este
(16.22)
-
unde, in afara notatiilor cunoscute;
n teste numarul locurilor transpozitiilor ; •

kt 0,94 0,96, este factorul de tasare. •


tn cazul din figura 16.17, n t 3 ~i relatia (16.22) devine
HB b'(wj + 4) + kth c(wj + 3) [mm]. (16.22, a)
La inra~urarile cu doua inceputuri, teoretic sint necesare 2 m 1 transpo-
zitii uniforme rcparLizate in lungul infa~urarii.
Numarul tr.anspozitiilor se poate reduce la m 1 daca se fae transpu-
nerile duble. In figura 16.18 se arata pozitia conductoarelor transpuse la 0
infa~urare cu 2m 8 eonductoarein paralel ~i modul cum se realizeaza trans-
punerile simple ~i duble. I
Transpuneriie fiind uniform repartizate in lungul infa~urarii, daca nu-
marui de spire Wj este divizibilla numarul m de conduetoare in paraiel supra-
puse radial, atunci transpunerile se plaseaza pe 0 generatoare a cilindrului.
In caz contrar, ele se plaseaza pe 0 elicoida.
Trebuie mentionat ea infa~urarile cu doua inceputuri nu necesita spatii
su plimentare intre spire in locurile un de se fac transpunerile.
- •

a b b c

a a h
=
...Jf

a •

,
e f
a

h b

b
Fig. 16.J8. Inf~urarea dublu spiralata :
a - eu lranspunere simp/d; b - eu lranspunere dub/d.

• 821
tnaltimca infa~urarilor dublu spiralale, dnd se lasa canal atlt intre
manunchiurile spirei, cit ~iintre spire (fig. 16.15, b) este
Hn 2b'(wj +
1) +
k t h.(2wj 1) [mm], + (16.23)
iar dnd se lasa canal numai intre spire (cele doua manunchiuri fiind ala-
turate)
(16.23, a)
Grosimca infa~urarilor spiralate ell m conducloare suprapuse radial

este

a j = ma' [mm]. (16.23, b)
tn prima etapa a dimensionarii infa~urarii, numarlll de inceputuri al
acesteia se estimeaza in fllnctie de b' rezultat din relatia (16.22 a) in care se
ia k t 1 ~i HJi dat (estimat din Le ~i distantele de izolare v. reI. 16.20) sta-
bilite conform figurii 16.8 ~i tabelului 16.3

b' - 110
- hc WI + 3' [ mm.] (16.24)
wI +4 Wj +4
Daca b' « 15 mm, se aJege infa1;mrarea simplu spiralata . cu un in-
ceput, iar daca 15 < b' « 35 mm se alege infa~urare dublu spiralata cu
doua inceputuri.
rnfa~urarile spiralate au rezistenta mecanica buna, la puteri mari pu-
tindu-se executa u ~or ~i rarirea spirelor pentru realizarea canalelor. Racirea
este de asemenea buna.
Utilizarea infa~lIrarilor spiral ate ca infa~urari de ina Ita tensiune, nu
este potrivita, datoritii dificultaplor care apar la efec-Luarea lipiturilor nect,-
sare prizelor pentru reglarea tensiunii ~i la stabilirea valorilor treptelor de re-
laj impuse', numarul de spire fiind mic.
In privinta pretului de cost, infa~urarea spiralata este mai scumpa clecit
infa~urarea cilinclrica cu concluctoare in paralel, datoritii manoperei necesare
realizarii transpunerilor ~i pentru distantarca spirelor intre ele. Totodata,
factorul de umplere a fereslrei este mai mic.
e) Infa~urarile continue, in ga1eli sint specifice tensiunilor ridicate,
peste 3 kV.
tnfa~urarile continue se realizeaza din conducloare la care dimensiunile
conductoarelor, in mm, sint cuprinse in domeniile a E [1, 2 ; 3] ~i b E [12; 18].
tn figura 16.19 se indica stadiile succesive de realizare a unei infa~urari
continue, in galep. Capatul A se fi~eaza de cadrul pc care se realizeaza bobina,
iar capatul X vine de la tamburul pe care este infa~urat conductorul. Se dea-
pana, de exemplu, 6 spire suprapuse (pozitia. a) care constituie un galei normal,
apoi, in mod analog, inca 6 spire alaturat (pozitia b). Se opre~te ma~ina de
bobinat ~i se fixeaza capatul X (pozitia e), apoi se muta spirele una peste alLa
cum se arata la pozitia d din figura 16.19 pina se ajunge la situatia e. Se
trage galetul linga celalalt, la distanta impusa de distantier cu grosimea he
(situatia f) realizindu-se astfel galelul raslurnat, apoi se contiua depanarea
cu spirele urmatoare realizind un nou galet normal, dupa care se repeta
operatiunile descrise mai inainle pentru realizarea celui de al doilea galet
rasturnat s.a.m.d

.
tnfa~urarea astfel obtinuta cuprinde bobine in forma de disc, numite
galeli, care au trecerile consecutiv in interior, respecliv in. exterior, fara a
tiiia conductorul ~i eliminindu-se lipilurile, de unde ~i denumirea de infa5urare
continua.

8.22

6
5 11
11 •
4 10
"()
3 .9
9
2 8
-A--
i\ --.. -
A -- -,:r;


a

b c
6 7
6 5 8
5 9
4 10 "()
..--___ ...- X
3 9

A --
--
2 8 A --
-- --
--7!:--i -- - -

d e

6 -- 7
.-
-- . ·-x •

5 8
9
l. 9 -• •
3 10
---
.- .-~
10

... A--
--
2 11
12 .--- -
.- A....--

f 9

Fig. 16.19. Stadiile succesive la realizarea unei Infiisurarf
, continue, In galeti.

Galetii Infa~urarilor continue se pot realiza cu un numar iotreg sau frac-


tionar de spire, nu mar care poate diferi la galetii aceleia~i infa~urari, cu con-
dipa ca diametrul exterior al galetilor sa fie practic acela~i. Astfel, galetii
de intrare de la infa~urarile cu tensiuni nominale peste 15 kV, galeti care coo-
tin 3 10 % din numarul de spire, se executa cu izolatie intarita ~i, pentru a
pastra acela~i diamelru cu galepi mijlocii, vor trebui sa aiM un numar de
• ••
spire mal mlC.
Canalele radiale he dintre galeti, se aleg in limitele 4 : 8 mm, valorile
mai mari fiind pentru transformatoare mai mici. Canalele radiale se pot lasa
~i din doi in doi galeli, daca racirea este asigurata (fig. 16.20).

a b
Fig. 16.20. Scheme de principiu pentru a~ezarea gale~ilor la inf1\~u­
rarile continue:

a cu canal dupa {iecare galet; b cu canal dupa fie are doi ga-
leli, aee§tia fiind irolati Illlre ei prin rondele de pre§pan eu grosimea ?)r'
. •

823

2c
ZD
20

a b c

d

e f
Ie 60 1c;
lb 6b 7b
la 6c 70 ,
2e sa 8c
2b 5b II>
20 5c Sa
40 ge
4t- 9b
Sa

9
Fig. 16.21. Stadiile de realizare a unei infil~urari continue, in galeti, cu trei conductoare in para-
leI (se observa ~i realizarea transpozit iilor ).
In cazul curentilor mai mari ~i tensiuni ridicate, dnd nu se poate realiza
o infa~urare spiralata din cauza numarului mare de spire, se pot r.ealiza in fa-
l1urari continue in galeti, cu pina la 4 conductoare in paralel suprapuse ra-
dial. La realizarea unei asemenea infal1urari care llecesiHi transpozi~ii, transpu-
nerile ~e fac, in locurile de trecere de la un galet la altul, cum se vede in figu-
ra 16.21.
lnaltimea bobinelor la infal1urarile cu canale radiale intre toti galetii
(fig. 16.20, a) este
HB ngb' kthc(n g +1) [mm1, (16.25)
iar la infa~urarile cu canale din 2 in 2 galeti (fig. 16.20, b) este •

HB = ngb' kth n.+ 1 c n. 8 r [mm1 ;


2
+ (16'.25, a)
2
grosimea infa~urarilor continue este
at n.npa' [mm1, • (16.26)
in care:
n 9 este numarul de galeti de pe 0 coloana ;
. n. numarul maxim de spire al unui galet;
8 grosimea discurilor izolate dintre doi galet i alaturati
r
(fig. 16.20, b), in mm ;
np numarul de conductoare in paralel, daca este cazul (factorul
de tasare k, 0,94 0,96, are acelea~i valori ca in relat iile
(16.22) ~i (16.22, a».
Izolat ia dintre galetii alaturati se realizeaza din minimum doua rondele
a caror grosime .sa fie cel putin 0,5 mm fie care.

824

Canalele radiale he pol ayea valori diferite, 6 : 8 mm 1a extremitatile
bobinei ~i 4 : 7 mm la mijloc ; rezulta eli la calculul inaltimii bobinei, cu re-
latia (16.25) sau (16.25, a) se va avea in vedere acesL ]ucru, luindl1-se separat
inaltimea tuturor canalelor.
In prima etapa, numarul orientativ de galeti se determina, dupa caz,
din relatiile (16.25) ~i (16.25, a) ~i anume
(16.27)
- •

sau :
, (16.27, a)
2b' + k,h c + i3 r
in care HB se estimeazii initial din relalia (16.20) cu distantele de izolare sta-
bilite conform figurii 16.8 ~i tabelului 16.3, iar valorile pentru celelalLe ele-
mente se aleg in limitele indicate mai sus.
Numarul mediu de spire al galeti10r se eslimeaza luind ea baza numarul
de spire pe faza W i
LV,

- (16.28)
• J1 g

La definitivarea numarului de galeti ~i al numarull1i de spire pentru


fie care tip de galet, trebuie respectate urmatoarele conditii :
spirele de reglaj ~i spirele cu izolatie inLarita lrebuic a~ezate in galeti
separati ;
pe 0 coloana se pol gasi Lrei tip uri de galeti : de capat, normali sau
mijlocii ~i de reglaj. Numarul galetilor normali ~i de capat Lrebuie sa fie cu
sot, iar cel al galetilor de reglaj, ideal ar trebui sa fie un m111tiplu de patru
pentru 0 scoatere u~oara a prizelor ;
numarul de spire corespunzator unui galet poate fi intreg sau frac-
tional'. Cind numarul este fractional', numitorul fractiei trebuie sa fie egal cu
numarul distantoarelor, pentru inlaturarea erorilor Ia obtinerea numarului
total de spire (daca sint 16 distantoare ~i 7 1/4 spire pe galet, se VOl' trece
7 4/16 spire, pentru ca bobinatorul, dupa infa~urarea celor 7 spire, sa mai in-
fa~oare conductorul pina la distantorul al patrulea) ;
dimensiunile radiale ale galetilor sa nu difere ; galepi cu spire mai
putine, dadi nu au aceea~i grosime, VOl' fi adu~i la aceea~i grosime fie prin-
tr-un suport la baza, fie prin introducerea unoI' benzi de carton intre spire,
cum se arata la infa~urarile section ate ;
pentru repartizarea mai 11 ~oiira a spirelol' intre galeti, dimenisunile
canalelor radiale dintre gale!i, se pot lua cu 10 30 % mai mari dec it limiLele
minime indicate mai jos.
lnfa~urarea continua necesitii mai multa manop era ~i este mai costisi-
toare decit infa~urarea cilindi'ica echiyalenta. Dar, datorita rezistentei meca-
nice mari, a comoditatii realizarii prizelor de reglaj, a lipsei lipiturilor intre
galeti, ~i a simplitatii consolidarii axiale ~i radiale, infa~urarea continua este
utilizata pe scara la:r.ga ca infa~urare de inalta tensiune la transformatoarele
cu puterea pe 0 coloana de la 60 kVA in sus ~i 'pentru tensiuni peste 3 kV,
fara limita superioara.
Cind infa~urarea continua esLe utilizaLa ca infa~urare de joasa tensiune,
la transformatoarele eu puterea mai mare de 800 kVA, se poate realiza foarte
simplu rarirea spirelor in dreptul galetilor de reglaj de pe inalta tensiune,
prin marirea canalelor radiale pina la 15 : 20 mm.

825

d) Inia~llfllrile sectionah', numitc ~i jnfa~udhi in naJeti, sinL uLilizate


ea infa~urihi de inalta t.ensiune, pina la 60 kV. Ele se realizeaza din conduc-
t.oare rotunde cu diametre euprinse intre 0,5 ~i 3 mm, san din eonduct.oare
profilate, cu sec11uni de la 8 la 16 mm 2 ~i de forma apropiata de un patrat.
La aceste inra~urari nu sc uLilizeaza eonduetoare in paralel. .
Infa~urarile sectionatc pot fi depanat.e in accla~i sens (fig. 16.22), t.re-
cerea de la ultimul strat al 1l1111i galet la primlll strat al urmatorului, facin-
du-se prin spapul dintre galep.
Pentrll simplificarea legaturilor intrc galeti ~i asigurarea unei izolatii
l11ai bune, se exccuta galeti dl1bli clenlll11ip ~i !lalcli jUlllclali, adica perechi
de cite doi gale~i alaturati, din care lluul estc infa~lIrat la clreatpa iar altul
la stinga (fig. 16.23 ~i fig. 16.24). Cei doi gale}j, lInitari, care formeaza galetul
clublu, pot diferi priu uumaru! de spire, prin izolatia spirelor, izo1atia dintre
straturi ~i, in unele cazuri, chiar prin seepunea conductoarelor. Cu toate aces-
tea, dial11etrul exterior trebllie sa fie praetic acela~i la toli galetii, la galetii

3 3


2 , •

Fig. 16.22. In[ii~urarea In galcti depanap In aeela~i sens (gaJep simpli) :


a schema de legare a gale/i/or ; b ireccrea (Ia e.-tecutie) de la llil galel la alLld.

A Og
1
3I //
2
3
r'
I I
: I I
x L...J
5
r,
I I
2 I i
~J
A B

Fig. 16.23. Sehema de legare a gale- Fig. 16.24. Sec~iune prin doi galeti jumelati :
tHor dubli (jumela~i) (a) ~i sensul 1 cilindru izolanl; 2 conduclor ; 3 izolatie inlre
lor de depiinare (b) : slraluri; 4 izolalia galelului; 5 izolatia inlre ga-
1, 2 galeti j\lmelati; 3 lega- le Iii j umela Ii.
lura inlerioara; 4 legalura exle-
rioara.

826
-

Fig. 16.25. Infa~urarca sectionata (In


galeti) depanata direct pe cilindru izo- 1
Iant:
a eu ga/eli de aeeea$i dimensiune ra-
dia/a (grosime); b - eu galeli de di- 2
mensiuni radiale diferite; 1 - galel;
2 - disc izolanl; 3 - disc izolanl
rasfrdnl ; 4 cilindru izolanl; 5 le- 5 5
galura inlerioara; 6 suport / de com-

pensare. 3
6

a
4

mai subtiri crescindu-se diametrul interior prin suporti de compensare


(fig. 16.25, b - pozitia 6), din material eleclroizolant.
Galetii sinL separati intre ei prin discuri izolante (fig. 16.25) sau dis-
tanto are care asigura canale radiale (fig. 16.26).
Conductoarele se deapana direct pe cilindrii izolanti sau pe pene, per-
mitind circulatia fluidului de racire prin canalele formate. Modnl de executie
al gale1ilor dubli este, in principiu, similar Cll cel al galetilor de la infa;mrarea
continua. Legaturile interioare se
- realizeaza Ia depanare, iar Iegatu-
rile extel'ioare sc executa dupa
montan~a galcplor.

Numarul de galeli In care

1 t rebuie divizata infa;mrarea sc de-
l(']'mina,\inind scama de solicila-
rile tcrmice, dc tensiunea nominala
care revine un ui galet ~i de rezis-
lenta l11ecanica Ia acliunea
__2 electrodinamice axiale. AsHel, pen-
, " fortelo1'

t ru asigurarea racirii Ia 0 grosime


radiala a galetului de 30 : 35 mm,
b inalpmea lui nu t1'ebuic sa depa-
~easca 30 : 35 mm. Sub aspectul
tensiunilor de lucru, se ncomanda
ea tensiunea intre doua sLraturi a
galetilor sa nu depa~easca 200
400 V. Rezistenta , mecanicil. este
foarte buna la galetii realiza~i cu
- conductor d1'eptunghiular; Ia -cei.-
realizati cn conductor rotund, aeeas-
-
Fig. 16.26. A~ezarea distantoarelor Ia infasu-

rarile sectiortate (in galeti) : ta sea de pe masura ce diametrul
a - seefiune longitudina/a $i lransversala; b - eonclnetorului c1epa~e~te 2 mm ~i
nwdu/ de prindere a dislanfoarelor eu pene/e
respective; 1 - dislanfor .. 2- pana .. 3 - cilin- se impune limitarea inaltimii gale-
dru izolanl. Lului la 30 : 40 mm.
-

827
Valori informaLive privind numarul galeplor se dall, in functie de pu-
terea ~i tensiunea de faza a transfOl"lIlatorului, in tahelulI6.5. Distantele
, dintre
galep funetie dr- p1lterea ~i nivelul de izolatie allnfa~urarilor, se iau intre ace-
lea~i limite ca ~i canalele he de la infa~urarea continua, iar izolatia intre stra-
turile galetilor se ia din folie izolanta cu grosimea de 0,4 -;- 0,5 mm' pentru
galetii de la capele ~i cu grosimea de 0,15 - 0,25 mm penlI'u gale~ii mijlocii.

Tabelul 16.5

Numarul orientativ de galeti
• realizati

din conductoare rotunde,
in functie de puterea ~i tensiunea

transformatorului

SN [kVA)
U JN [kV] •
20 - 50 75 125 1160 - 200 250 - 315 400 - 5001630 - 80011000 - 1600.

6 ~i 10 2 2- 6 2- 8 10 12 14 16
15 ~i 20 2 2- 8 2 - 10 12 14 16 18
30 ~i 35 8 10 12 14 16 18 20

La tensiuni nominale mai mari de 15 kV, primii doi galeti de intrare ~i



lIltimii doi galeti ai fiecarei faze se executa cu izolatia spirelor ~i cea dintrc
straturi, intiirita. .
Avind estimat numarul galeplor, se determina parLea din inaltimea
bobinei oClIpaUi .de canalele radiale ~i de grosimile discurilor izolante, dintre
galep (fig. 16.25 ~i fig. 16.26)
(16 29)
unde, iatimea canalelor h e dintre galeti se ia in limitel e 4 : 8 mm, ca la infa-
~urarea continua, iar grosimile aT ale discurilor sau rondelelar izalante se iau
de 1 : 2 mm (2 X 0,5 : 4 X 0,5 mm).
Inaltimea orientativii a tuturor g,aleti1or este
'1:.h; H B - h iz [mm], (16.30)

iar inaltimea medie a unui galet,

(16.30, a)

In acest caz, avind WI spire pe faza, numarul arientativ de spire al unui


galet se determina cu relatia (16.28).
Avind inaljimea galetului ~i diametrul izolat d' (sau inaltimea b') a
canductarulu i, se poate estlma numarul de straturi n81 cu ajutorul carara se
definitiveaza repartitia spirelor pe galeti, fara a se realiza mai mult de 4 ti-
puri de galeti. Inaltimea definitiva a galetului va fi deci
= (w s + l)d' [mm], (16.31)
iar cea a infasurarii
, •

(16.31, a)

unde 'w s este numarul de spire pe un strat al galetului.
Latimile he ale canalelar radiale se aleg in limitele indicate mai sus
rotunjindu-se pentru a se obtine inaltimea totala a infa~urarii de inalta ten-
siune egala cu cea a infa~urarii de j aasa tensi une, .

828
3

1
1 1
___ 2
~2----

- - .- -

• •
a b c d -
Fig. 16.27. Infa~urari stratificate: •

a depanaUi direct pe cilindru


• ; b depanatiJ. pe pene care asiguru canal axial; c ' depanafii
••

pe cilindru $i cu canal axial de racire interior; d depanata pe pene $i cu canal axial de racire
interior; 1 cilindru izolanl; 2 izolaJie intre stratnri; 3 piese de egalizare ; 4 . pene
pentrn realizarea canalelor axiale.

Grosimea galel ului se determina cu relapa


(16.32)
unde grosimea izolatiei cI inLre sl raturi !). se ia de 0,4 : 0,5 mm la gaIetii de
capat (sus ~i jos), de 0.3 mm la galetii vecini ceIor de capat ~i de 0,12 : 0,15 mm
Ia cei mij locii. .
Infa~urarile in galeti dubli all rezistenta mecanica ~i racire buna, dar
tehnologia de fabrica~ie esLc complicata ~i conduc la 0 umplere proasta a fe-
restrei, mai ales cind slnt canale radiale intre toti galetii. Domeniul de aplicare
este limitat numai de dimensiunile conductoarelor.
Infa~urarile in galeti simpli (1nfa~urati in acela~i sens) sint mai simple,
iar legaturile de Lrece,re dintre galetii vecini pot conduce in exploatare la
scurtcircuite.
e) infii~Ul'iiriJe stratilicate sau in mai multe straturi sint utilizate la
transformat')arele de putere cu tensiuni pesLe 1 kV. Ele se realizeaza din con-
ductoare rotunde, cu diametrul pina la 3 : 3,5 mm, sau din conductoare ]1ro-
filate cu sectiuni pina la 30 mm 2 (fig. 16.27).
Infa~urarile stratificate se pot realiza ~i cu 2 : 4 conductoare in paralel,
a~ezate aHliurat in directia axiala, dar strat urile sint conectate numai in serie.
,
Intre straturile infa~urarii, care are w. spire pe strat, se adauga folie
de materiale termoizolante corespunzatoare c1aselor de izolatie, avindu-se
In vedere tensiunea dintre straturi data de relatia ,

(16.33)
In functie de aceasta Lensiune, se stabile~le aUt grosimea izolatiei dintre'
spire, cit ~i lungimea cu care izolatia Lrebuie sa depa~easca bobina pentl'll
inlaturarea conturnarilor (tabelul 1 G. G). La transformatoarele uscate se utili-
zeaza ca izolatie inlre straturi pinza de sLicla de 0,2 : 0,3 mm.
PenLru ImbunaLatirea conditiilor de racirc, se folosesc canale axiale care
divizeaza infa~urarea in doua parti, partea interioara avind· in juru I a 1/3
pina la 2/5 din numarul total de straturi.

829

Tabelul 16.6
fzolatia
• eu hirtie de 0,12 mm intre sh'aturi, pentru inHisul'"arile
• stratificate
(pentru aIte gro,' iimi ale hirtiei se variaza numarul de straturi, asHel ineH
sa se respeete grosimea izolatiei dintre straturi)
• •
-

Tensillnea normaHi Grosimea izolati el Depa~irea
eapatului
intre doua straturi dinLre straturi bobinei de catre izolatla
.
[V] [mm] dintre stratur1
I
[mm]

< 1000 I - 2 X 0,12 1,0
• .

1000 - 2000 - 3 X 0,12 1,6


2001 - 3000 . 4 X 0,12 •
1,6
3001 - 3500- - 5 x O,12 1,6
3501 - 4000 6 X 0,12 . 2,2
4001 - 4500 7 x Q,12 ,
22

4501 - 5000 8 x O,12 2,2
5001 - 5500 9 X 0,12 2,2
. . •

Nola. Pentru transformaLoarele cu puLeri mai marl de 1 000 kVA, izolatia intre stra-
turi 5e alegetot din aces L tabel, dar nu se ia mai pulin de 6 X 0,12 mm, iar depa~irea izo-
latie1 de capat nu sc ia mai mica de 2 mm, chiar daca tensiunile d1ntre straturi sint mai
• •
mtcl.

Uitimea cana1e1or pentrll 0 racire bun a se ia Intre 4 : 7 mm pentru


canale cu 1ungime pina 1a 1 m ~i Intre 6 -:-1 0 mm dnd cana1ele sint mai lungi
d~ 1 m, iar valori orientative pentru grosimea bobinelor se dau In figura 16.28 .

- •

em q[W/m 2
J em q [W/rrr]

2.8 2L.OO
I
2,8 2
2200,
200)

2,1. 2,4

2.6 2,0

~(:)
1,6 1.6
~

12 12-

0,8 0,8---

0,4L-_- ' - - - _ _---L._ _ J 01. - - - - - - - - - ' - - - - - - ' J


2,5 3,0 3,5 4,0 A/mm2 , 1.5 2,0 2,5 3.0 A/mm2

a '.
b
Fig. 16.28. Grosimile orientative ale bobinelor din COl1ductoare profilate, funclie de densi-
tatea de curent din conductor, pentrll diferite valol'i ale densitatii de suprafata q, date de
pierderile produse in acele bobine;
a conductoare de cupru; b - conducloare de aluminiu .

830 •
Inaltimea inHi$marii straUfieate ell conductor rotund, este
lI B = d'(w .,+ 1) [mm], (16.34)
iar grosimea, penlrll eazul din figura 16.27, a ~i b, esle
ai - n sel' + (n $ - l)~$ rmm] (16.35)
~i pentru cazul din figllra 16.27, c ~i d esle
- 2)~$ rmm], (16.35, a)
in care, in afara nolatiilor eunoscute :
n .. esle numarul de sLraluri;
~8 grosimea izolapei dinlre stralurile de condllrioare, in mm,
care se alege din Labelul 16.6.
In cazul infa~urarilor cu conductor profilal, dimensiunile bobinelor se
determina loL cu relatiile (16.34), (1 6.35) ~i (16.35, a), eu singura deosebire
ca diameLrul el' al eonduclorului izolal se inlocllie~le, dupa eaz, eu dimensiu-
nile condllclorului profilaL a' (pentrll grosime) ~i b' (penlI'u inalpme).
La infa~urarile prevazute cu ecran, dimensiunea radiaHi a infa~udirii se
mare~te eu 0 grosime care poate fi intre 0,5 1 mm.
Lu Ind inaltimea bobinei egala sau mai midi cu a infa~uraTii de j oasa
Lensiune, se determina llllm[trul de spire pe slraL w,' , 118 1. Da~a slnt
d'

utilizate condu cLoare profila Le, at unci se Inlocuie~Le el' eu b'.
Numarul de straturi 11 $ = lO t
--'-, se ro t . a d aus, la un numar
' e~te, prill
un]
W8

intreg; se delermina din nou W$ W; ~i apoi HB i (w s + l)d'. Se admit


11 ,
~i siLua~ii dnd pe ultimul sau ultimele doua trei stratllri numarul de spire este
mai mic, dar spirele VOl' fi a~ezale simetric fata de mijloclli bobinei.
' lnfa~urarile stratificate sint utilizate curenL atit la transformaloarelc
de mica pllLere eu spire multe ~i de seepune mica, cit ~i la infa~urarile de
inalla lcnsiune ale transformaloarclor mari, limitarea fiind impusa de rezis-
lenta
, mecanica la fortele
, eleel rodinamiee axiale de scurleircuil.
l11fasurarile
, sLratifieale realizate eu conductor rotund se limiLeaza la
lransformaloarele ell puteri pe 0 coloana pilla la 200 kVA. La puleri mai mari,
se utilizeaza eOllducloare profilaLe.
Infa~urarile stralificalc se eomporta hine la impulsurile de tensiune,
avind 0 reparLine ini~iaHi a gradient ului de polential destul de bllna [13],
[20]. ,
Infa~urarea stratificata este simpla, ~i impliea 0 manopera mai redusa
in raport ClI celelalle lipuri de infa~urari.
f) infa~Ul'al'ile din folie sint utilizate la Lransformatoare cu puleri
plna la 2 500 kVA ~i tensiuni pina la 10 - 15 kV. Se uLilizeaza in speeial folia
de aluminiu, cu grosimi de la 0,025 la 2 mm (STAS 5681-74).
Infa~urarile din folie se pot realiza monobloc, lapmea foliei fiind egala
Cll inalt imea totala a lnfa~urarii san din gale1i eu inal1imea egala cu laHmea
foliei.
Divizarea infa~urarii In galep esle impusa de valoarea curenlului, re-
pecLiv, de grosimea foliei, de lensiunea pe spira, resp eeLiv de modul de izolape
~i uneori de reparLiiia temperaturilor in lungul infa~urarilor, datorita repar-
tipei neuniforme a eurentului pe inal1imea folici, produsa de cimpurile mag-
netice de scapiiri.


831
lzolarea spirelor (lnLre straturile de folie) se face cu hlrtie (telefonidi
sau de cablu), eu Iaeuri sau eu oxizi. Izolarea eu hirtie esle mai simpla inla-
turind posibilitatile de strapungere la eapete prin depa~irea latimii foliei
eu 3 : 5 mm (fig. 16.29) intre care se prevede ~i 0 fl~ie izolanta eu grosimea cit
a foliei, pentru asigurarea inaltimii HB a bobinei (fig. 16.29 poz. 3). 1n
schimb, Ia foliile subtiri, acest sistem de izolare conduce Ia un factor de umplere
prost al ferestrei. Izolarea cu ~aeuri sau oxizi impline ca marginile foliei sa fie
rotunjite ~i bine izolate, iar executarea bobinelor sa se faea eu mai mare
atentie. Dupa exeelltarea bobinelor, indiferent de izolarea spireIor, acestea
sint impregnate cu un lac epoxidic care definjtiveaza izolatia eapetelor bobi-
nelor ~i eonsolideaza bobina.
Realizarea In[a~urarilor din folie nn necesita instalatii speciale in ate-
lierele de bobinaj.
lnfa~urarile din folie sin't rezistente din punet de v~dere mecanic ~i se
racesc bine. Bornele bobinei din folie slnt scoase eel mai frecvent prin doua
bare intre care se gase~te folia sudata frontal pe toata inalpmea ei (fig. 16.29
~i fig. 16.30, a) sau prin indoirea suecesiva a foliei ~i apoi, ie~irea, sudata prin
puncte (fig. 16.30, b).
g) Infa~urarile alternate, numite ~i infa~urari en gale~i alternati, slnt
utilizate atnnci cind se urmare~te 0 tensiune de scurlcircuit mica ~i 0 dimi-
nuare a fortelor electr.o dinamice axiale. Acest tip de infa~urare se mai utilj-
zeaza la transformatoarele in manta ~i la transformatoarele racite cu aer,
cu coloane orizontale.
La infa~urarile alternate, portiuni din infa~urarea de joasa tensiune
alterneaza cu portiuni din cea de tnalta tensiune (fig. 16.31 ~i fig. 16.32).
1n cazul figurii 16.31, solenatiile galetilor de joasa tensiune sint egale cu eele
ale galetilor de ina Ita tensiune, galetii de capat avind cite 0 jumatate din sole-
natia galetilor principali pentru a forma jnfii~urari alternate simetric, cu 0

3
5

Fig. 1a.29. lnfa~urare cilindrica stratificatii din folie de Aluminiu :


, 1 folie; 2 izolatie de M.rtie dinlre slraluri; 3 izolatie egalizare;
4 bare de ie$ire (inlerioare) ; 5 • bare de ie$ire (ex/erioare); 6 canal
de racire.

832
,
l I I I I

I I I
I I I I
-- -- I I I
0 I I 00
I I ,
I I
0 • I I 00
I I
, 0 I I -
,
- 00

I - -- --- 00
0 I
0

I,
• -- -

a b
Fig. 16.30. Forme de realizare a capetelor (ie~irilor) Infilsurilrilor

din folie:

a cu cate doua bare de aluminiu, inlre care se sudeaza (rontal folia; b pnn fndoirea
suceesiva a (oliei $i sudare prin punele.

b •
-----
h/2 hJ " ---
Clp
--- Or
--- h.l2 -----
h, o.

-- h, -
0, hI OJ
) ---- -
hJ ------ --- h/2 ------

• ------- --
------
------

a
Fig. 16.31. Infil~urilri alternate simetric ~i formele corespunz1itoare de variatie a
campului magnetic de scilpilri:
a - eu bobine inlregi; b - eu bobine sectionate $i canale de raeire all sau alJ
fnlre ele .

- - -- -- --
w - - . y - - - -- - - - -- -- - -- -- w 12
-- - -- - - - - - - - - - ----'--'7--- - - ----- --- .- -.
-- ---- --- -

- - -- - --~
- -- - --

w/3
-.......!-'t'-~-- ,-- - - --- - --- f-- -
-------- - --- hJ _~w /2 --- - ------- - --
OJI -,. - - -_ _ - ---------- -~

hi wJ2
- - -- -----

,
a b
Fig. 16.32. Infil~urilri alternate nesimetric ~i formele corespunziitoare de variatie a
campului magnetic de scilpilri:
a joasa lensiune eu un galet mai mull deetll inalla tensiune ; b . joasa $i inalla fensiune
eu aeela$i numar de gale/i.

53 - Proiectarea ma~inilor eieclrice - cd. !53 833


repartitie simetrica a dmpului magnetic de scapari. Uneori, In vederea imbu-
natatirii raciiii, galetii se divid astfel indt intreaga infa~urare este constituitii -

din semigaleti (fig. 16.31, b). Cimpul magnetic fiind nul in canalul dintre semi-
galeti, prezenta acestui canal nu influenteaza valoarea tensiunii de scurtcircuit
care se calculeaza cu acee~~i relatie ca ~i pentru cazul din figura 16.31, a.
In cazul din figura 16.32, galetii de inalta tensiune sint egali intre ei
~i alterneaza cu galetii de joasa tensiune care slnt, de asemenea egali lntre ei,
dar fara a se simetriza solenatiile, formind infa§urihi alternate nesirnetric,
folosite mai rar.
Bobinele lnfa~urarilor de inalia tensiune se pot realiza din conductori
rotunzi sau profila~i, sub forma de galeti jumelati sau sectiuni de bobine con-
tinue in galeti. Bobinele infa~urarii de inalta tensiune se leaga de obicei in
serie entru inlaturarea nesimetriilor.
nfa~urarea de joasa tensiune se formeaza din sectiuni de infa~urari
spiralate sau de infa~urari continue in galeti legate in paralel sau serie-
paralel.
Luihd cazul infa~urarilor alternate simetric cazul utilizat in practica
in baza definitiei lor se poate scrie relatia solenatiilor
1
(16.36)
2

notatiile fiinq cele din figura 16.33 .


. Din relatia (16.36) rezulta •

1 Wi
Ii---"- = 1 I j
[A] (16.36,a)
2 W j 2

w,I ljcap

1n JT I ,
> I •

-1/2 JT
IT IT
I jmij •

wi JT I •

I -
It
IT
r.J!l"J. IT •


Wj JT I
1; I
IT ,
Ijcap IT
1/ 2 JT
/ w-I
1/2JT
,
a - b
Fig. 16.33. Repartitia curentilor la infii~uriirile ;llternate simetric: •

a cu jumalati de gaLeti (de joasa lensiune) La capete ; b - cu gaLeJi


de joasa lensiune egali.

834 •
adidi, valoarea curentului li e al galelului de cap at este egala cu jumatate din
valoarea curentului Ii al galetilor intermediari. tn ipoteza unor densitati
egale de curent, sectiunile conductoarelor vor fi in acela~i raport. .
In concluzic, iipul conslruciiv de Infii~urare se alege In funcfie de cerinfele
de exploalare ~i de producfie penlru Inlregul ll'ansformaior. Tolodata, la toate
tipurile de infa~urari examinate s-au indicat ~i limitele uzuale de utilizare a
acestora in functie de puterea pe coloana, de secpunea spirei, respectiv de
curentul de faza 1ji de tensiunea infa~urarii. 0 recapitulare a domeniilor de
aplicare a tipurilor de infa~urari utilizate la transformatoarele de putere,
este data in tabelul 16.7.
Daca transformatorul prezinta particularitatea de a avea solicitari me-
canice, electrice sau termice ridicate, tipul constructiv de infa~urari adoptat
trebuie sa prezinte avantaje mai mari in acea privinta.
La alegera, apoi dimensionarea infa~ur a rii, trebuie sa se aiba in vedere
posibilitatile de transmisie a caldurii de la infa~urare la agentul de racire.
De aceea, dupa dimensionarea bobinelor, trebuie sa se verifice densitatea de
suprafa~a q a pierderilor, adica pierderile din infa~urare disipate pe unitatea
de suprafata de racire a bobinei, masurate in W 1m2 • La transformatoarele cu
circulatia naturala a uleiului, densitatea de suprafata a pierderilor trebuie
sa nu depa~easca valorile q 1 200 1 400 W 1m2, iar la cele cu circulatie
fortata, q 2000 2200 W 1m2. La transformaloarele uscaLe, valorile lui q
depind de clasa de izolatie a transformalorului ~i de largimea canalelor de
racire; pentru clasa de izolatie F se admite q 300 - 700 W /m 2 •
Schema Ide reglaj a tensiunii transformatorului contribuie ~i ea ·in mare
masura la alegerea tipului construcliv al infa~urarii, mai ales atunci cind
pot apare forte electrodinamice axiale de scurtcircuit periculoase [3].
Avind delerminate numerele de spire ~i secpunile cailor de curent ~i
cunoscind condi pile de realizare ale diferitelor tipuri de infa~urari, in baza
tabelului 16.7 se poate alege, intr-o prima etapa, cite un tip de infa~urare
pentru joasa ~i inalta tensiune.
Plecind de la infa~urarea de joasa tensiune, se determina dimensiunile
geometrice ale ambelor infa~urari, cum slnt: Inaltimile H B, grosimile a i
~i ai' precu m ~i diametrele interioare ~i exterioare ale acestora. Definitivarea
acestor dimensiuni ,amine sa fie confirmata de verifica:r:ea parametrilor de
scurtcircuit ~i a temperaturilor infa~urarilor.
eu acesle dimensiuni, la~imea ferestrei transformatorului in aceasta
etapa, conform figurii 16.8 rezulLa
' (16.37)

I

16.3.4. PRIZELE DE REGLAJ



$1 REDUCEREA SOLENATIILOR

Transformatoarele de putere se echipeaza cu dispozitive care permit


reglajul tensiunii in treple, prin schimbarea nu marului de spire al uneia dintre
infa~urari. Reglarea numarului de spire se efectueaza cind transformatorul
este deconectat de la retea sau cind este in sarcina, in functie de constructia
comutatorului ~i de masurile constructive adoptate in acest sens. I

835
TABELUL 6.7

Sinteza tipurilor de fnfu§ururi ale transformatoarelor de puiere, eu referiri la posibilitatea lor de aplieare

• Dimensiuni
Utilizare Limite de aplicare conductoare Numiir

Nr. maXIm
- [mm]
Tip infa~urare Avantaje Dezavantaje de
crt.

conduetoare
prefe- POSI- curenti tensiuni in paralel
rata• a b
- •
bila [A] [kV]

1 Cilindriea Tehnologie simpla ; Rigiditate mecanicli re- JT IT 60-800 ~1 4-10 6-15 4 •



•,
I,
Racire buna dusli

2 Tip Brusch Tehnologie simplli ; Rigi ditate mecanicli re- JT IT ~1 000 ~35 2-3 12 - 18 4-16
Rlicire buna dusa I

3 Spiralatli Rigiditate mecal1lca• •


Cost ridicat fata de JT - < 200 ~35 2-4 8-16 12 la un
buna; infasurarea

cilindrica Inceput
Izolatie sigura ;
Racire bUna -

I'
4 Continua In galeti Idem Idem

IT JT > 20 > 3 1,2-3 12-18 4

5 Sectionata (In Idem Idem IT - < 50 ~60 00,5-3


galeti) -
2-4 3-6

6 Stratificata Tehnologie simpla Rigiditate mecanica IT JT ~100 > 1 03-3,5


sc3.zuta la conduc- 4

tor rotund
2-5 4- 6
• • ,

7 Infa~urare din Rigiditate mecanica Tehnologia de izolare JT IT 20 - 1000 <15 0,025-2 200- -
folie buna; si

de realizare a co- 1000
Rlicire bun a ; nexiunilor este mai
Comportare bun a la complicatli

impuls de tensiune
I .... -- -
Prizele de reglaj pot fi prevazute in principiu fie la infa~urarea primara,
fic la cea secundaI'a, prin modificarea sau pastrarea solicWirilor magnetice.
La transformatoarele de putere, indiferent de rolul infa~uriirilor ca primare
sau secundare, de regula infa~urarea de in alta tensiune este prevazuta cu re-
glajul numarului de spire, din urmaloarele motive:
- scoaterea prizelor de reglaj este mai u~oara tehnologic, infa~urarea
de inalta tensiune fiind a~ezaia la exterior, iar sectiunea conductoarelor este
mai redusa ;
numarul de spire necesar treptei de reglaj se poate ajusta mai u~or.
fiind mai mare ~i, totodata, permipnd 0 pozitionare mai adecvata pentrll
reducerea fortelor
, axiale ;
comutaiorul de prize este mai simplu, avind contactele ~i bornele
pentru curenti mai mici, chiar daca cresc distantele de izo\ati e.
Reglajul iensiunii la transformatoarele de distributie se face in limitele
standardizate de ± 5%; la unele transformatoare mai mari, pentru diminuarea
fortelor axiale se impart treptele la ± 2 X 2,5 %. In functie de destinatia
transformatorului, se pot utiliza ~i alte irepte de reglaj a tensiunii, cum este
cazul transformaioarelor cu reglaj sub sarcina la care se realizeaza trepte de
forma ± 6 X 1,67% ± 10 % ; ± 6 X 1,5% ± 9 % ; ± 8 X 1,25% =
= ± 10 % ; ± 8 X 1,5% ± 12 % ; ± 9 X 1,78 % ± 16 % etc.
Schemele de principiu pentru reglajul tensiunii sint date in figura 16.34.
Cazul din figura 16.34, a esLe intilnit la infli~urarile stratificate. La in-
fa~urarile stratificate conectate in stea, legatura la borne se scoate, de obicei
de la interior (fig. 16.35), iar prizele de reglaj sint aduse la un comutator de
nul. La conexiunea in triunghi, pozitia stratului de la care se face legaiura la
borna este indiferenia.
La infa~urarile stratificate, prizele de reglaj a~ezate pe ultimul strat
nu produc asimetrii prea mari ~i, in consecinta, nici forte axiale insemnate.
In scopul diminuarii ~i mai mult a nesimetriilor datorate prizeior de
reglaj, se poate utiliza schema din figura 16.36.
Scoaterea prizelor de reglaj de la infa~urarile stratificate se face sub
forma de b\lclii, intiirindu-se izoiatia, a~a cum se aratii in figura 16.37 .

I 1 3

~_ ...... , 3
1
2
....... 3 0,.--_ I 2
<

a b c • d

Fig. 16.34. Scheme pentru reglarea tensiunii in limite
• •
mlCl.


837

-- -

~

A •

r-l ~ I I<?IOIIIII~ I 19121i III c


I I
,... ,... ,... "" ,... I I
II
"I
II I
1I I
I II
" IiI
I I I II I I
II II 1 - I II II I II I I
II I II I I I I
I I1 I II 1
I I 111111 >5,
I .I I I
I I: I
III
1I I
I:I :II II I
I -
dlv.cama~Q
• ,~,I III III I I II I - I I IIII !1\1\ de bumbac
III I II I
I III III
I II I E-- 1I I
I: I I I
III
I 111111 ~2
I II I 1I I 1I 1I I I I
I III I II III'I1 I
I I! I • Iv I 1 IIJel I I t 1I I I ~3
oJ , I
I I
I I ~ - 1I
I ~L.
• - ",," n nn r I
I I
I, Xs a b - d
a b - (

infii~urare
Fig. 16.37. l\1odul de scoatere a prizei la 0
Fig. 16:35. Scoaterea prizelor la infa~uriiri1e Fig. 16.36. Modul de scoatere a pri- de tip stratificat.
zelor de reglaj la infa~uriirile stratifi-
stratificate :
cate, pentru mic~orarea nesimetri-
a infd$urare cu lensiunea pdnd la 10 kV; ilor. •
b fnfd$urare cu lensiunea pdnd la 35 kV
eu ecran electrostatic E legal la borna de linie.

2
3


\ 1

3 3

a b c
Fig. 16.38. Scheme pentru reglarea tensiunii in limite mici:
a fn{a$urare eu 0 eaLe de eurenl; b eu doua eai de curen!
in paraLe! in{a$urale in sensuri opuse ; c eu patru cai de curent
in paraLeL, in{a$urale sueeesiv in sensuri opuse .

uleialo
3 "-
Pre~
Borda dE> a pru

Q b c.
Fig. 16.39. Posibilitiiti de scoatere a prizelor ~i modul lor de izolare :
a la 0 in{a§urare continua in galeli ; b La galefii din conduclor rotund, eu bucla a eondue-
torului ; c ell. banda de cupru lipita .


Schemele din figura 16.34, b, 0 ~i d sint tipice pentru infa~urarile sec-
tionate de tip galeti. Cazul din figura 16.34, c, est~ utilizat numai cind inHi-
~urarea este conecLaUi in sLea ~i se urmare~te reducerea izolatiei comutatorului,

altfel trebuie lasata 0 distanta de izolatie la jumatate din tensiunea de faza.
tn cazurile b, c ~i d din figura 16.34, galetii cu spirele de reglaj sint a~ezati
fie la mijlocul inaltimii infa~urarii, fie repartizati simetric fata de mijloc, la
un sfert de inaltime incepind de la capete, cum se arata in figura 16.38.
La infa~urarile continue sau la cele cu galeti dubli, se recomanda scoa-
terea prizelor de la trecerile exterioare dintre galeti fara lipire, cu bucla din
acela~i conductor (1 fig. 16.39, a). .
Scoaterea prizelor printre galeti (2 fig. 16.39, a) se face cu lipituri
~i 0 izolape core,spunzatoare, marindu-se ~i canalul dintre galeti, daca este
cazu!. Scoaterea prizei din interiorul galetului (3 fig. 16.39, a) nu se practica
decit in cazuri speciale la galeti realizati cu conductor rotund (fig. 16.39, _b
~i c). '
Scoaterea din circuit a galetilor de reglaj provoaca 0 asimetrie in repar-
titia spatiala a solenatiilor, asimetrie care este cauza forteTor electrodinamice
axiale. Aceste forte pot fi miqorate (reduse) prin rarirea spirelor in zonele de
reglaj ~i la cealalta infa~urare care uu este prevazuta cu prize de reglaj.
Aceasta rarire a spirelor la inra~urarea fara prize se face In zonele de
reglaj in a~a fel incit soleua~ia partii rarite sa fie egala cu jumatatea solenatiei
galetilor de reglaj. Astfel, la un reglaj de ± 5%, care ocupa 10% din inaltimea
bobinei, va trebui plasata nUIl).ai 5% din solenatia infa~urarii far a reglaj.
Acest lucru se realizeaza prin cre~terea distantelor intre gale1 i sau spire.
La transformatoarele mari 1)i cu tensiuni inalLe, cu izolatia galetilor de
capat intarita, apare 0 anumita neuniformitate a repartitiei solenatiei 1)i se
impune, in acest caz, 0 rarire corespl1nzatoare ~i a spirelor la Infa~;urarea de
joasa tensiune.
Rarirea spirelor se practica la transformatoarele de plltere, incepind
cu 800 kVA.

16.4. CALCULUL P1IERDERILOR S1



CURENTULUI
DE FUNCTIONARE

IN GOb

tn timpul functionarii in transformator seproduc pierderi atit in infa-


~urari datorita rezistentei electrice, cit 1)i in miez, datoritii curentilor turbio-
nari ~i fenomenului de histerezis, ca urmare a variatiei in timp cu frecvent a f,
a fluxului magnetic. Este important, de asemenea, de determinat curentul
de magnetizare care creeaza solenatia necesara producerii fluxului magnetic.


16.4.1. P1ERDER1LE IN INFA$URAR1

$1 MASELE CONDUCTOARELOR

- Rezistentele infa§lll'arilor pe fad - primara 1 ~i secundara 2 - se


determina cu relatia
w, .• [m'd 1.2 (16.38)
R 1, 2 = P.a. [0], •

• S wl,a

840

III care:
este rezistivitatea maierialului conducLorului din care este
p&
facuUi infa~urarea, la tempera lura convenponala de lucru
.&, in .Qmm2/m.
Pentrll conductoarele din cupru electrolitic moale (CuEm)
PCu1l5" 0,0246 .Qmm2jm, pentru c1asa de izolatie F. la care.& 115°e
(la' transformatoarele in aer -uscate) ;
Pcu75° 0,022 .Qmm 21m, pentru c1asa de izolatie A, la care.& 75°C
(1a transformatoarele in ulci).
Pentru conductoarele din aluminiu:
PA175 0,037 .Qmm2jm (deoarece aluminiul se folose~le, in special,
0

la transformatoarele in ulei);
lmed1, 2 esle lungimea medie a spirci infa~urarii primare, respectiv
infa~.lIrarii secundare, in m, ~i se cletermina din constructia
grafica (la scad.) a infa~urarilor.
De exemplll, pentru transformatoarele mici, Cll miezul drepLunghiular,
rezllita :
pentru infa~urarile suprapuse (fig. 16.6, a, c) :
l,nedl ~ 2(0,5 cm + b + [g + 2a [cm]; 1)
(16.39)
lmea2 ~ 2(0,5 em + b + 19 + 4a 1 + 2a 2) [cm];
pentru infa~urarile separate (fig. 16.6, b): •

lmeal ~ 2(0,5 cm + b + 19 + 2a 1) [cm];


• (16.39, a)
lmed2 ~ 2(0,5 cm + b + 19 + 2a 2) [cm],
un de cei 0,5 cm, tin seama de jocul de asamblare al carcasei pe miez ~i de
grosimea carcasei bobinei care se confectioneaza de regula din stic1otextolit
gros de 1 mm (b, l g, a1 ~i a 2 se introduc in cm, apoi rezultatul se transforma
in m).
-
Pentru transformatoarele mai mari, Cll miezul in trepie, lungimea medie
se determina in functie de diametrul me diu al fiedirei infa~urari..
Astfel,

[med 1, 2 = 1tD m 1,2 [m], (16.39, b)
unde Dm 1,2' sint diametrele medii ale infa~urarii primare, consideratii· de inalta
tel1siune, respectiv secundare, date de relatiile (v. fig. 16.8) ~

Dm2 = Dc + 2a mj + a j [cm];
• (16.39, c)
Dm1 Dc + 2(a mj + aj + aji) + ai [cm];
Swl,2 sectiunea din STAS a conductorului, in mm~.
- Pierderile in infa~urari :
pentru infa~urarea primara 1 ~i secundara 2

- (16.40)
unde: •
k r1 ,2 este factorul de majorare a p,ierderilor in curent alternativ, fata
de cele in curent continuu. Valoarea me die a acestui factor
• este:

ff4i
pentru infa>\iurarile realizate din conductor rotund

kr -
,
1 + 0,8 IX;
r 2
(16.40, a)
p·10'
pentru infa>\iurarile din conductor profilat

k r = 1+1,73IX;
r 2
a4 (m; - 0,2) (16.40, b)
p·10·
• •
~l III care:
. dn. J. bn
(16.40, ~
IXr = k II ,C/.p = \R ,
HB HB
kll coeficientul lui Rogowski ~i se determina cu relatia (16.49, c) ;
n numarul de conductoare pe inaltimea bobinei respective;
m. numarul de conductoare pe grosimea bobinei respective;

p, se introduce in Qmm2 /m, iar dimensiunile in cm.
I
DensitaliJe de suprafala ale pierderilor din infa>\iurari sint :
pentru infa~urarea de j oasa tensiune

(16.41)

pentru infa~urarea de inalta tensiune


,
(16.41, a)
cS rd

unde SWJ ~i Swi sint ariile tutUl'or suprafetelor de racire a infa~uriirilor pe 0


coloana (c, este numiirul de coloane), adicii ale suprafetelor in contact cu agen-
tul de riicire pentru fiecare din cele douii infii~uriiri, in m 2 (din ariile canalelor
de riicire se scad portiunile ocupate de pene ~i distantori care ocupii cam
0; 15 0,20 din ariile canalelor cilindrice). Ariile suprafetelor canalelor radiale
(orizontale) se vor reduce la j umiitate, eficienta lor fiind mic~oratii in cazul
circulatiei naturale a agentului de racire. .
Valorile lui q nu trebuie sa depii~eascii 1 200 W jm 2 1a transformatoarele
cu circulatie naturalii a uleiului >\ii 2000 W j m 2 la cele cu circulatie fortatii
a uleiului.
La lransformatoarele uscale in clasa de izolatie F Iimitele lui q sint cu-
prinse intre 300 700 W j m2 (limitele superioare sint pentru canale cu di-
mensiuni mai mari).
Pierderile tot ale electrice sau pierderile la functionarea in scurt-
circuit la curentii nominali
(16.41, b)
Valoarea obtinuta pentru P kN , trebuie sa fie apropiata de cea impusii
initial prin datele de proiectare (v. par. 16.1). Dacii diferenta este mare, se
reconsiderii situatia, prin schimbarea sectiunii conductoarelor sau dimen-
siunilor infii~uriirilor (abaterile ad mise sint incticate in ST AS 1703/1-80).
- Masele conductoarelor infii~uriirilor primarii. 1 ~i secundara 2
(16.42)

842

A
III care: •

3
Yell! .2 8,9 .10- kg/cms, este masa specifica a cuprului;
YA 11.2 = 2,7 .10- 3
kg/c m 3, este masa specifica a aluminiului;
S 't01.2 - se introduce in cm2;
l,,,edl.2 - se introduce in cm. •


Pentru w! se considera W 17" dat de relatia (16.10, b).

16.4.2. P1ERDER1LE IN FIER $1 CURENTUL DE


FUNCT10NARE IN GOL

M asa neW a {ierului tuturor coloanelor c ~i, respectiv, tuturor juguri-


lor j :
penlru lransformalorul monofazal CLl doua coloane (fig. 16.2, a, c ~i
fig. 16.6, a, b)

• (16.43)
GFej = 25 j L j y1"< [kg] ;
penlru lransformalorul monofazat, In mania (fig. 16.3 !?i fig. 16.6, c)
GFee 5eLeY1"e [kg] ;
(16.43, a)
GFej = 25,(L e + L')YFe [kg];
pentru trans{ormatorul lri{azat cu lrei coloane (fig. 16.2, b)
GFee = 35 eL eY1"e [kg];
(16.43, b)
GFe , 25,L j Y1"e [kg],
in care:
YFe 7,65.10- 3 kg/cm 3 , este masa specifica a fierului tolelor;
Le, L, se introduc in cm;
5 e , 5, se introduc in cm 2 •
PierderiJe in fier, ale transformatorului care reprezinta !?i pierderile
la functionarea in gol se calculeaza cu relatia -

Po ~ P Fe P Fee + P Fe , kpPIO/SO
f 1,3( 2G 2 )
Be Fee+B,GFej [W], (16.44)
• 50

III care:
kp ~ 1,03 ... 1,07 dad sectiunea miezului este in trepte;

kp ~ 1,05 ... 1,15 daca sectiunea miezului este dreptunghiulara;
PIO/SO este cifI:a de pierderi specifice a materialului tolelor, din care
este facut miezul magnetic;
PIO/SO 0,45 W jkg, dad miezul se face din tabla silicioasa laminata
la rece cu cristale orientate !?i grosime de 0,28 0,35 mm;
PIO/SO 2,3 W /kg, daca miezul se face din tabla silicioasa laminata
la rece cu cristale neorientate !?i grosime de 0,5 mm (este
cazul miezurilor in manta !?i din profile E, D, L) ;
Be, B j (vezi relatiile 16.12) se introduc in T.

843
OBSERVATIE. tn practica fabricatiei lransformalo:J.rclor s-a conslatat ca valorile
coeficicntului de majorare a pierderjlor in fier, datorit:1 prelucrarilor prin ~tantare kp, sint
mull mai mari, ajungind pina la kp = 1,2 - 1,25.

- Componenta activu a curentuJui de functionare in gol, se obtine


eu relatia

[A]. (16.45)

Componenta reactiva a curentului de functionare in gol sau curentul


de magnetizare (valoare eficace), se determina din legea circuitului magnetic
aplicata pe un contur r, corespunzator liniei mediane a cimpului magnetic
uti} care parcurge alit coloanele ~i jugurile magnetice, cit ~i intrefierurile
fictive de imbinare dintre acestea.
AsUel, daca nil este nu maru I intrefierurilor de imbinarc parcurse de
conturul r, rezulta:
penlru lransformalorul monofazal Cll doua coloane

[A], (16.46)

cu :
n/j 4, daca miezul este impachetat din tole simple (de profil J) ;
na 2, dad\. miezul este impachetat din tole de profil L etc. ;
pentru transformalorul monofazat in manIa •

lor = J~ = ___
. _ _ _ _ _ _ _ _'--fLo'--_ [A], (16.46, a)
Ii W , •

cu:
na 4, daca miezu I este impacheLat din tole E ~i 1 (fig. 16.6, c) ;
na - 1, daca miezul este impachetat din tole ca in figura 16.3, b;
penlru transformatorul lrifazat cu trei coloane (pentru coloanele ex-
treme)

BI 0"i
H eLe + HI L 1+ na ---'-
J Or = J ~ = ._ _ _ _ _ _ _ _ _fL'--o'--_ [A] (16.46, b)
Ii W ,
(pentru coloana din mijloc nu se mai ia produsul HjL j ),
cu nil 2, pentru miezurile feromagnetice in constructie normala,
in care: •

He, H j sint intensitatile cimpului magnetic in coloana ~i, respectiv,


in jugul miezului feromagnetic, in A/cm. Valorile lor se
iau din curb a de magnetizare B f(H) a tolelor din care
este facut miezul, pentru inductiile magnetice respective
B c ~i B j' Pentru tabla silicioasa laminata la rece cu cris-
tale orientate de 0,28 - 0,35 mm grosime, aceasta curba
este (sub forma de tabe!) indicata in anexa 4, iar pentru
tabla laminata Ia rece cu cristale neorientate de 0,5 mm
grosime; in anexa 2 ;

I
844
se introduc in cm:
este lungimea intrefierului fictiv a rostului de imbinare dintre
tolele coloanelor ~i jugurilor, in m. In cazul miezurilor
din tole cu cristale orientate de 0,35 mm, la 0 imbinare prin

fnire!esere ~i la valori obi~nuite ale inductiei magnetice
maxi me in coloana Be « 1,7 T [25];
at (0,02 0,04) .10- 3 m (valorile mai mici se iau la imbinarea sub un
unghi de 45°),
In cazu I miezurilor din tole cu cristale neorientate
de 0,5 mm grosime, la 0 imbinare prin Inlre!esere sub un
unghi drept ~i valori ale inductiei maxime in coloana
Be « 1,1 T [25] ;
31 « 0,02'10- 3 m (valorile mai mici se iau in caz;ul utilizarii tolelor
profil E, U etc., pentru care numarul rosturilor de imbinare
dintre tole este mai mic) ;
B, este amplitudinea inductiei magnetice in intrefierul fictiv
de imbinare, in T, care se determina din conditia conser-
varii f1uxului magnetic, adica:
BeSe
B;= = Be cos ex,
S,
deoarece sec~iunea de imbinare

cos (X

unde, ex este unghiul de imbinare al lolelor fata de Ofl- ,
zonlala (la imbinarea sub unghi drept, = 0) ; •

flo 4·7t .10-7 Him.


OBSERVATIE. Daca in locul caractel'islicii de magnctizarc D ~ {(H), firma furnizoare
a tablei silicioase utilizatii pentru miezul fcromagnctie, indicii pulerea spccificii de magnetizare
go, in VAr/kg, In diferite induc~ii magnetic( ~i frecvente, atunei lor se detcrminii cu relapa
(16.45), dar in locul lui P Fe se ia puterca reactiya nccesarii magncliziirii miezului Qo, pentru
intreaga masa a act;stuia [41

(16.46, c)
cu :
1.'olJ. =1,05-1,12, pcnlru imbinal'i1c colo"nclor t;U jugurile sub un unghi drept;
kolJ. = 1,25 - 1,30, penlru imbiniifile sub unghiul (X = 45° ± 15°,

- Curentul (total) la funclionarea in gol a trausformatorului (valoare


\
eficace)

[A] ,
(16.47)
sau in procente din curenlul nominal absorbit de transformator

110 [%] _. 1 10
1 00 [ %]. (16.47, a)
IlN

845
Valoarea obtinuta se compara cu cea impusa initial prin datele de pro-
iectare, de care trebuie sa fie apropiaUi. Dadi diferenta este mare se poate
actiona, in sensul apropierii lor, asupra dimensiunilor miezului.
In mod normal, valorile lui 1JO [%] pentru miezul feromagnetie din
tabla silieioasa cu crislale orienlate este sub 1,5 %, iar pentru eel din tabla
silicioasa eu cristale neorientate sub 3 %.

16.5. TENSIUNEA DE SCURTCIRCUIT ,

Componenta aetiv:l a tensiunii de seurtcircuit se determina cu relatia

PeN 100 [%]. (16.48)


SN
Componenta reaetivii a tensiunii de scurtcircuit:
penlru infa~urarile cilindrice ~i concenirice
,

kR 100 [%], (16.49)

in care:
latimea echivalenta a canalului de seapari este (fig. 16.8)
i)' = a '
j,
+ ala +4 a,. + al + a,
3
[em] (16.49, a)

aj",~i a,a, fiind latimile canalelor de racire (fig. 16.10, c ~i fig. 16.27, c) ;
lungimea medie eehivalenta a spirelor celor doua infa~urari

[m]. (16.49, b)

Daca una din infa~urari sau ambele infa~urari nu slnt prevazute eu ca-
nale axiale de racire, atunci in relatiile (16.49, a ~i b) termenii aja sau!~i
a,a se iau egali eu zero;
coeficientul lui Rogowski

1 (16.49, c) ,

" tn cazul dnd eele doua infa~urari a-le transformatorului au solenatiile


nesimetrice (fig. 16.40), alunci in relatia (16.49) se introduce inaltimea HB
cu valoarea eea mai mare (in cm), care de regula este pentru joasa tensiune,
iar corectarea nesimetriilor se face cu faetorul .

(16.49, d)

,
unde:

x = (v. fig. 16.40);



r 3 pentru cazurile din figura 16.40, b ~i c;
r 0,75 pentru eazul din figura 16.40, d.

-846
x
:I:
a' x

N
.,..,.
• aI
--=.l
I I
x

x
cD cD __ I I I
I :r: • cD
I
,
••

0--4
+ x
:r: a a
C::!
.....
b c d
Fig. 16.40. Asimetrii posibile la inra~urarile transformatoarelor .

De asemenea, pentru eazurile din figura 16.40, a ~i d


,
Hx a, - a. (HB - H'B;
)

a,


pentru infa$urarile alternate simeLric (fig. 16.31)

(16.50)

unde (fig. 16.31)

[em] ; (16.50, a)

• -
2a j ,+ h + h,
j
-----"'--'---'--'---'- ; (16.50, b)
2rrb

lmea [m], este ehiar lungimea medie a spirelor eelor doua in-
7tDm
ra~urari (a galetilor);
b grosimea radiala a galetilor (fig. 16.31), in em;
p - numarul de perechi de galeti intregi ai infa~urarilor (1 pereehe '- 1
galct de j.t. + 1 galet de Lt.). De exemplu, in figura 16.31, a ~i b,
rezulta p - 2.
- Tensiunea de scurtcircuit •


(16.50, c)
trebuie sa fie pe dt posibil egala eu eea data prin tema de proieetare, abaterea
trebuind sa se ineadreze in valorile implIse de STAS 1703/1-80 (v. tab. 3.8).
Daea valoarea calculata depa~e~te abaterea admisa, se impun modifi-
cari in dimensionarea 'infa~urarilor, ~tiut fiind faptul ca ponderea cea mai
mare 0 are componenta reactiva.
Se poate astfel actiona, dupa eaz, fie asupra inaltimii bobinei, modifi-
dud dimensiuuile conductoarelor, a caualelor ~i a numarului de spire pe strat,
fie prin schimbarea tipului de infa~urare, daca acest lucru este in concordanta
eu pierderile in infa~urari ~i densitatea de suprafata q a pierderilor.

847

, ,

16.6. -CARACTERISTICILE DE FUNCTIONARE


La un transformator, in special Ia cele de putere utiliiate in retelele de


distributie, este indicat a se predetermina prin calcuI, caracteristicile de func-
tionare in sarcina, dintre care mai importan te sint caracteristicile externe ~i
ale randamentului. ,

16.6.1. CARACTERISTICILE EXTERNE

Caracteristicile exlerne reprezintii variiltia tensiunii secundare U 2,


in functie de variatia curentului secundar 12 , dnd tensiunea primara U I
~i factorul de putere al sarcinii cos tp2' Slnt constanti.
Este important de observat aceste caracteristici pentru diferite valori
ale lui cos tp2 in functie de caracterul sarcinii.
Aceste caracterisLici se pot determina aUL in valori absolute, cit ~i
in procente. Astfel, pornind de la relatia care define~te ciiderea de tensiune
secundara in procente '
-
V 2• - v. 100
V 2•

se obtine, in unitati relative
V. 1 _llua[%l f(~), pentru UI = consLant i?i cos tp2 = constant, (16.51)
Va. 100
•ill care:

~ 12112N' este valoarea relativa a sarcinii secundare;


Llu 2 [%] caderea de tensiune secundara, in procente, da ta de relatia
Ll1l 2 [%] ~(lIka. cos tp2 + Il kr sin tp2) + :o~ (llkrCOS tp2 llka sin tp2)2[%],
. (16.51, a)
unde componentele tensiunii de scurteircuit II Ira i?i II kn sint in procente.
Daca nu se indica prin tema factorul de putere al sarcinii secundare,
atunci caracteristicile se determina pent ru cos tp2 1, cos tp2 0,7 inductiv
i?i cos tp2 0,7 capacitiv.

16.6,2. CARACTERISTICILE RANDA>MENTULUI


Caracteristicile randamentului repreiinLa valorile randamentului trans- ,


formatorului, in funcpe de valoarea relaLiva a sarcinii secundare, dnd ten-
siunea primara UI i?i factorul de pu tere al sarcinii cos tp2 sint constante,
adica .

= constant ~i

cos tp2 = constant, (16.52)


unde, P kN sint pierderile electrice totale in infai?urari Ia sarcina nominala
(v. reI. 16.41, b).
• •

848 •

Cap ito 1 u 1 17. CALCULUL MECANIC


AL TRANSFORMATORULUI

Din puncL de vedere mecanic, elementele componente ale transforma-


torului sint solicitate in primul rind de fortele electrodinamice care apar in
cazul scurtcircuitelor ~i in al doilea rind aUt de fortele necesare stringerii
miezului cit ~i ' de greutatea partii decuvabile (ansamblu miez bobinat ca- +
pacul cuvei cu toate accesoriile peel). •

VERIFICAREA INFASURARILOtt.
1'1.1. ,

LA ACTIUNEA
, .
FORTELOR ELECTRODINAMICE

tn cazul scurtcircuitului, infa~urarile lransformatortllui, reprezinta
. doua sisteme de COllductoare paralele parcurse de curenti in sensuri contrare
(neglij ind curentul de functionare in gol, cele doua solenatii primara 1
~i secundara 2 sint considerate egale in valoare absoluta, dar de sensuri
contrare. Acest lucru rezulLa din ecuatia , solenatiilor
, transformatorului
w1i 10 w1i 1 +
w 2i 2). Deoarece prin infa~urari trec curenti de sens contrar,
rezulta ca intre cele doua infa~urari apar forte de respinge're (v. fig. 17.1).
In schimb, elementel~ aceleia~i infa~urari, fiind parcurse de un curent de
acela~i sens se atrag intre ele formind a~a-zisele forte interioare F t , care tind
sa comprime infa9urarile in directie axiala. __
Fortele electrodinamice de respingere dintre infa~urari (1<\ F 2 ),
a~a cum se indica ~i in figura 17.1, a, se pot descompune in doua componente :
forjele radiale F n care actioneaza asHel indt cauta sa intinda infa-
~urarea exterioara ~i s-o comprime pe cea 'inlerioara (fig. 17.1, b) ;
forfe axiale Fa, care tind sa deplaseze infa1;>urarile in directie axiala,
actionind deci ~i asupra elementelor de consolidare axiala a infa~urarilor.
Cum se observa din figura 17.1, a, fortele axiale dintre infa~udiri apar
nllmai in cazul dnd intre solenatiile celor doua inni~urari exista nesimetrii
axiale (adicii inaltimil~ celor douii solenatii nu sint egale). De aceea, pentru

• • •

,
_ _ _ _ ..L,

.'
a •
b
Fig. 17.1. Fortele electl'Odinamice care aeponeaza asupra Infa~uriirilor · transformatorului:
a cazul general $i descompulleTea (oT/ei in forte radiale $i axiale i b actiullea for/elor radiale
asupra eelOT doua fll{a$urari.

54 - Proiectarea ma~inllor electrice - cd. 153


849

inlaturaiea fortelor axiale sau reducerea lor, se cauUi ea in timpul functi()~
narii transformatorului, aceste nesimetrii (introduse de cele mai multe ori
de treptele de reglaj al tensiunii) sa fie cit mai mici.
Fortele electrodinamice exista ~i in cazurile de functionare normala
la sarcina nominala, dar ele slnt mici ~i de aceea nu slnt luate in considerare.
La scurtcircuit insa aceste forte sint de sute ~i chiar mii de ori mai mari ~i pot
produce avarii transformatorului (ele depind de valoarea maxima adica de
amplitudinea curentului, nu de valoarea eficace).
Curentul de ~oc, la scurtcircuit brusc la bornele secundare (adica eel
mai mare virf al curentului sau cea mai mare amplitudine) este

I ktn = kA lOO,j21 vv [A] (17.1 )


Uk

unde:
kA = 1 + este coeficientul de marire a curentului datorita
e-Ttukal Ukr

componentei aperiodice. Va lorile lui kA pot
fi aproximate ~i In limitele:
kA 1,2 1,3 pentru transformatoarele de putere mica;
kA 1,5 1,7 pentru transformatoarele de putere mare (SN > 10kV A) ;
Uk se introduce in procente [%].
FOl'la radiaHi in cazul Inni~urarilor concentrice este data de relatia [20]
(w,1.",)' im,a,k R
Fr = flo [N]. (17.2)
2HB
Forta interioara care actioneaza in directie axialli asupra fieciirei In-
fa~urari este
8'
- - - F r [N], (17.2, a)
2H8
deci in valoare absoluta, forta Fo din figura 17.2 este
8' . (17.2, b)
Fo I Fi I Fr [N],
2HB
S' fiind dat de relatiile (16.49, a) sau (16.50, a).

I
CD
- x CD
:r:

Fig. 17.2. Explicativii la fortele axiale care actioneazii asupra infa~uriirilor transformatorului.

850

Forta axiala, datoriHi nesimetriei infa1?urarilor (daca inaltimile celot


doua infa1?urari concentrice parcurse de curenti nu slnt egale), se obtine cu
expresia aproximativii.
[N], (17.3)
in care:
x este nesimetria relativa a infii.1?urarilor

x (17.3, u)

X, fiind nesimetria geometrica a infa1?urarilor (v. fig. 17.2).


Efortul unitar la intindere in infa~urarea exterioara (de inalta tensiune)
este
[MPa] • (17.4)

cu SWj,in mm 2 (1 Pa = 1 N/m2; 1 MPa - 1 N/mm2) .


. Aceasta valoare a lui a r nu trebuie sa depa1?easca limitele admisibile
aaltm = 30 60 MPa pentru cupru;
aaltm = 22 30 MPa - pentru aluminiu.
Infa~urareainterioara (de joasa tensiune), este supusa la comprimare;
efortul uniiur se determina tot cu relatia (17.4), in care produsul wjS wi se in-
locuie~te cu produsul wjS wi' Pentru ca solicitarea infa~urarii interioare sa fie
de compresie pura, adica sa nu apara solicitarea la incovoiere pe distanta
dintre doua pene consecutive, trebuie ca numarul de pene Zp, de consolidare
a infa1?urarii interioare de miezul feromagnetic (pe circumferinta acesluia)
sa indeplineasca conditia

1 + (17.5)

in care:
este diametrul mediu al infa~urarii de joasa tensiune
Dim
in figura 16.8), in mm;

a dimensiunea radiala a conductorului de sectiune swi' expn-
mate in mm, respectiv in mm2;
E modulul de elasticitate al materialului conductor, •

E e " = 1,15.10 5 MPa 1?i = 0,99.10 5 MPa .



EAI

EfOl·turile unitare la eompresiune datorate for~elor axiale, indreptate


catre juguri sau la infii.~urarile de tip in galeti indreptate catre mijlocul infa-
~urii.rii, se determina eu relatia

[MPa] (17.6)
in care:
U 1 •2 grosimea inra~urarii 1 sau 2 (pentru care se face verificarea),
in mm;
latimea distan ~orilor din directla axialii. (cei din canalele transver-
sale sau cei frontal i) a infa~urarilor, in mm ; .
numarul distantorilor
• din directia
• axiala.

851
In cazul infa~urarilor de tip eilindric sau slratifieat, se determina ~i
efortul unital' de eompresiune din eadrul infa~urarii (dintre eonductoare)

eu relatia •
[MPa], (17.7)
-
eu [mea l,2 ~i a l ,2 in mm.
Valorile determinate pentru 0"" nu trebuie sa depa~easca limitele admi-
sibile ~i anume : •
O"""am :::::; 20 MPa, pentru transformatoal'ele eu putel'i pina la 6 000 kVA ;
O"aaam 35 40 MPa, pentru transformatoarele mai mario
• •
In transformatoarele cu infa~ul'ari alternate, forta cea mai importanta
care actioneaza asupra infa~udirilor (galetilor) este cea axiala, pentru care se
obtine expresia [20]: . ..

(17.8)

in care semnificatia tel'menilor este aceea~i ca in relatia (16.50) ~i figura 16.31.


Aceasta forta axial a solicita galetii (in special cei de capat, sau cei din
zona de reglaj a tensiunii) la eompresiune, iar pe lungimea dintre doua distan-
toare izolante vecine ~i la incovoiere .

Astfel, dad\. pe lungimea dintre eele doua distantoare vecine, ~aletul


se considera ca 0 grinda incastl'ata la capete (in dreptul distantorilor) ~i in-
carcata uniform pe toata lungimea, atunci momentul maxim de incovoiere
este [15]
1\.1 = [N mm], (17.8, a)

unde lungimea dintre doua distantoare vecine este (v. ~i reI. (17.6»
" -

Efortul unitar la incoyoiere este


0"= 111 [MPa], (17.8, b)


W

un de W este modulul de rezistenta al galetului, in mm S (de exemplu pentru


ab' 3

un galet din conductor profilal W = Wg [mm ]).


6
Efortul unitar la incovoiere nu trebuie sa depa~easea 70 MPa pentru
cupru ~i 15 20 MPa pentru aluminiu .

17.2. CALCULUL MECANIC AL SCHELEI METAUCE

a) Consolele de presare a jugurilor, executate din otel profilat (cel


mai frecvent profilul U) se calculeaza la incovoiere datorita fortei de presare
a jugurilor ~i tot la incovoiere, insa in directie axiala, datorita fortelor electro-
dinamice axiale de scurtcircuit.

852
y
~c

"
A-A"
I

, -!-+--x
L
L. y
a •

x
5
L

b

c
Fig. 17.3. Explicativil la calculul mecanic al schelei mctalice:
a penlru iransformalorul monofazai; b pentru trans(ormatorul trifazat; c detaUu cu
scctiune prin bulonul de sirlillgere ; 1 bu/oll de strlingere ; 2 mall§on (lub) izolanl ; 3 izo-
latie; 4 consola de presare; 5 tirant (se monleaza in spatiul dinlrc fll(a§urari).

Momentul incov'o ietor, corespunzator fortci de presarc a jugurilor


este (v. fig. 17.3):
pent.rll lransformaiol'lll moriofazal
F,L
[N mm] ; (17.9)
8

pentru transformatorul trifazat


- F,L
M y= [N mm] (17.9, a)
32
unde, forta de presare a jugului este

in care:
ps = 0,2
0,6

MPa, este presiunea necesara stringerii tolelor jugului.
Valorile mai mari se iau pentnr cazuri cind stringerea

se face cu buloane care tree ~i prin miez (evident izolate) .
In cazul stringerii numai cu buloane marginale (neizo-
late) se iau limitele inferioare ;
ina1timea jugului, in mm;
distanta dintre buloanele extreme, in mm (fig. 17.3).
Efortul unitar la ineo v oiere datorita presarii

cry = My ::;; 100 MPa, (17.11 )


Wv
unde W y este modulul de rezistenta al profilului dupa axa y y, in mm 8 •

85'3

Verificarea consolelor de presare la incovoiere, datorita fortelor


, axiale
de scurtcircuit se face cu relatia [3]:

~ 200 MPa, (17.11, a)


12W",

unde W"" este modulul de rezistenta al profilului dupa axa x x, in mms.


b) Bu]oane]e de stringere a consolelor de presare se calculeaza la in-
tindere datorita fortei de presare a jugului ~i la incovoiere datorita ridicari-
partii decuvabile (partea care se introduce in cuva, cbmpusa din ansamblu
miez feromagnetic + ansamblu infa~urari + schela metalica); ele trebuie
insa verificate 1}i la incovoiere datoritli fortelor electrodinamice axiale de
scurtcircuit. "')
Efortu] unitar in bulon, datorita fortei de presare ~i greutatii partii
decuvabile, trebuie sa satisfaca I'elatiile :
- .pentru transformatorul monofazat

. a = 0,5 F. + 2,5 Gx ~ 100 MPa; (17.12)


Sb d'

- pentru lransformatorul trifazat

a
=
0,187 F.
S.
+ 2,5 Gx
d'
~ 100 MPa, (17.12, a)

unde (v. 1}i fig. 17.3):


. G este greutatea partii decuvabile, in N;
Fs forta de presare, data de relatia (17.10);
d diametrul bulonului, in mm;
2
aria sectiunii bulonului (la baza filetului) in mm ;
x distanta de la jug la consola (grosimea izolatiei poz. 3),
in mm; de obicei x 3: 5 mm.
Verificarea buloanelor la forta axiala de scurtcircuit [20] :
pentru transformatorul monofazat

a = 4,2Fox, ~ 200 MPa; (17.13)


d'

pentru transformatorul trifazat


-
a = 4,6 Fox ~ 200 MPa. (17.13, a)
d 8•

c) Verificarea la strivire a tubului izolant al bulonului (numai in cazul


dnd buloanele izolate trec prin miez) :
la ridicare, datorita greutatii partii decuvabile

as! = 0,25 G ~ 20 MPa; (17.14)


dUm

unde am, este lungimea man~onului izolant, in mm (fig. 17.3) ;


la scurtcircuit, datorita fortelor axiale:
pentru transformalorul monofazat

=O,42Fo ~ 40 MPa; (17.15)


dUm

854~ _______________________________________________
penlru transformatorul trifazat
0,46 Fo 40 MPa (17.15, a)
a 8 t ( ax) = ' ~
da m
OHSERVATIE. Pentru transforl11atoarele eu nesimetrii axiale ale infii~uriirilor, in
l'elapile (17.13) ~i (17.15) in locul lui Fo se va lua forta F., deterl11inatii eu relatia (17.3).

Cap ito 1 u 1 18. CALCULUL TERMIC


AL TRANSFORMATORULUI

Calculul termic al transformatorului se face in funcpe de modul de di-


cire : cu lllei sau CU aer (uscat).
Simbolizarea sistemelor uzuale de racire a transformatoarelor in ulei
(cele mai folosite) este facuta functie de circulatia uleiului ~i a agentului de
racire care preia caldura de la u lei ~i 0 cedeaza mediului ambiant ~i anume:
NL circulatia naturala a uleiului (N) ~i mi~care libera (L) a aerului
care race9te cuva ;
NS - circulatie naturala a uleiului (N) 9i cuva ventilata prin sufi are (S)
cu acr;
FL circula~ia for~ata a uleiului (F) ~i mi~care libera (L) a aerului
care race~te cuva ; .
FS circulatie for1 ata a uleiului (F) ~i cuva ventilata prin suflare (S)
cu aer;
FA circulatie fortata a uleiului (F) ~i racirea cu apa (A) a uleiului.

18.1. CALCULUL TERMIC


AL INFA~URARILOR RACITE CU ULEI

Cre~terea maxima admisa a temperaturii ' unci infa~urari in raport cu


mediul ambiant este determinala de clasa de izolatie , a transformatorului.
La 0 clasa de izolatie data, caderea de temperatura de la infa~urare la tempe-
ratura standard a mediului ambiant este constanta. Aceasta cadere de tem-
peratura poate fi, intr-o singura treaptii cum este cazul transformatoarelor
uscate in aer, sau in mai multe trepte, cum este cazul transformatoarelor in
ulei (fig. 18.1)

AT ENT IE . In lucrare se l10tcaza eu -& temperatura ~i ell e, caderea de temperatura (-&2 - -&,)
denumitii ~i ln ~alzire sa'l supra/ empera/ura.

Reprezentarea din figura 18.1 a repartitiei temperaturilor ~i caderilor


de temperatura, intr-un transfor.mator cu ulei, clarifica 9i mai mult sensul
valorilor din tabelul 18.1.

855

Tabelul 18.1
ValoriIe medii ale diderilor de temperatura
embu ~i e,nua" in °C
,
Mod de racire embu emuB

,
NL 22-24 48-46
NS 24-26 46-44
FS ~i FA •
28 - 30 42-40
, • ,

Pentru transformatoarele in ulei, izolate in clasa A, la care caderea medie


de temperatura intre infa~urare ~i mediul ambiant este de 70°C, se da in
tabelul 18.1 0 repartitie orientativa a acestei caderi de temperatura in doua
trepte : infa~urare-ulei (6 mbu 62 63 + +(
4 ) ~i ulei-mediul ambiant (61/W et =
= 6u c +
6 ra ), notatiile fiind in concordan~a cu cele din figura 18.1.

ulel •

A. Giderile de temperatura
--- - in infa~urari
-
-
cuva Aceslea dcpind de forma bobine-
- lor ~i a conductoarelor precum ~i de
__ lnfa~urare
grosimea ~i natura malerialelor utili-
-- zate la izolarea conductoarelOl ~i izo-
-
aer
-- larea stbturilor [15].
- Caleulele se lac pentru caderile
de Lemperatura maxime din bobine 8 1,
dar in practica se utilizeaza caderile
medii de temperatura 62 ; intre aceste
caderi de temperatura este relatia

(18.1 )

a) In cazul inra~urarilor eilin-


driec (fig. 16.10) la care fiecare con-
ductor este in contact cu uleiul cel
putin 0 parte, se poate considera ca
.-
·c .-
'-I - temperatura medie a bobinei esle egala
.~
:J
.~
:J
cu cea maxima (fig. 18.1) ~i deci cade-
o .)9' VI' rile de temperaturi, maxima (6 1 ) ~i
J _
,!,;
'0
.1; medie (6 2 ), din interiorul bobinei, sint
CD o nule, adica 81 62 0; caderea de

temperatura a bobinei este, in acest
caz, egala numai cu caderea de tempe-
---:.-- ---'-- ratudi in izolatia conductorului de pe
partea care vine in contact cu agentul
de racire ~i se determina cu relatia
Fig. 18.1. Repartitia caderilor de tempera-
tura de la infa~urare la mediul ambiant, in (18.2)
cazul transformatoarelor in ulei.

856
A

III care:
15 este grosimea izolatiei conductorului, pe 0 parte, in cm; .
A ·i z conductibilitatea termidi a materialului izolant, in W jcm °c,
care se ia din tabelul 18.2 ; .
q densitatea de suprafata a pierderilor in bobina considerata,
in W j m". Valoarea lui q se determina pentru fiecare bobina in
parte (v. relatiile 16.41), insa in relatia (18.2) se introduce
valoarea cea mai maDe. Pierderile in bobina P b de la' numa-
ratorul relatiilor (16.41) slnt:
- pentru cazurile din figura 16.10, ~i b ° •

pentru cazul din figura 16)0, c


notatiile fiind cele de la _paragraful 16.4.1 (v. reI. 16.40).

Tabelul 18.2

Conductibilitatea termidi a principalelor materiale izolante


folosite la transformatoarele In ulei


Material , •
A [WjcmOCl

Banda de bumbac lacuita 0,0027


Banda de pinza bachelizata .
0,0027
Teslitura lacuita 0,0025
Hirtie uscata 0,0012
Hirtie impregnata in lliei 0,0014 •

Hirtie impregnata in lac • 0,0017


Pre~pan 0,0017

Carton impregnat in lac 0,0014
• • ,
.
. . .. .

.Aria suprafetelor de cedare a calduriipentru bobina considerata, se


.1

determina, scazind din ada suprafeteion~ilindric~ aria suprafetelor acoperite


-
de pene, cu luarea in considerare a . latimii 'C1. a penelorpentru fiecare par.te.
Astfel, }5entru 0 parte a bobinei, aria ocupata de .pene Va fi
, •
• ,
Sp1. . ZpHBC1. [m"]. (18.3)

In
eazul bobinelor stratifieate (fig. 16.27) de grosime 0b' OJ sau a j
b)
~iacelor seclionate far3. canale J'adiale (fig. 16.25), valoarea maxima a tem-
peraturii bobinei este la 0,5 a b cind racirea se face pe ambele parti; In acest
caz, caderea maxima de temperatura in bobina se determina cu relatia
• ,

(18.4)

:(pentru galeti ·prin a b se intelege grosimea galetului a g (fig. 16.25).

.85.7
tn cazul dnd bobinele stralificate slnL bobinate direct pe cilindrul izo-
lant ~i au numai 0 singudi suprafata de racire, atunci valoarea maxima a
temperaturii se ana la 0,75 a b fata d canalul de racire, iar caderea maxima
de temperatura In bobina este data e relatia j

(18.4, a)

tn relatiile (18.4) ~i (18.4, a), a b se ia In cm, iar ceilalti termeni slnt :


p pierderile specifice produse Intr-un cm 3 de IJ:.laterial activ din In-
fa~urari, in W I cm , care se determina cu relatiile:
3

pentru conductor rotund -


J'd'
P = ko -10 - 2
[W I cm 3 ] ; (18.5)
(d' + 8,)d' •

pentru conductor profilat

p =kp J'ab ,.1Q - 2[W /cm3], (18.5, lL)


(a' + 8,)b'

in care dimensiunile a, a', b, b' ~i d, d' ale conductoarelor se iau in cm ;


~8 grosimea izolatiei dintre straturi, in cm;
J densitatea de curent, in A /mm2. Constantele de material au pen-
tru cupru valorile ko 1,68 ~i kp 2,14 iar pentru aluminiu, ko 2,71 ~i
kp 3,44 ;
Am conductibilitatea termica medie, in W I cm °C a infa~urarilor
care se determina cu relatiile [15] :
pentru conductor rotund

Am = Ai' d + 28 + 8, [W I cm °C] ; (18.6 )


28 + 8, d ' + 8,

pentru conductor profilat


A ~ A' (a' + 8,)b [W I cm °C], (18.6, a)


m '(28 + 8,)b'

III care:
AA,(28 + 8,)
[W Icrn °C], (18.6, b)
A,28 + A8,
este conductibilitatea termica echivalenta a izolatiei;
A conductibilitatea termica a izolatiei conductorului, in W I cm °C;
A. - conductibilitatea termica a rnaterialului izolant dintre straturi,
in W /crn oC;
d' , a' ~i b' sint dirnensiunile conductoarelor izolate, in crn;
d, a ~i b dirnensiunile conductoarelor neizolate, in crn;
2~ d' d, respectiv 2~ a' a b' b, in crn, este grosimea
bilaterala a izolatiei conductorului.
. tn cazul dnd izolatia dintre straturi ~ 8 nu se considera, in relatiile (18.6),
(18.6, a) ~i (18.6, b) se ia ~ 8 0.
Conductibilitatile
, termice ale rnaterialelor izolante utilizate, A ~i 1.. 8 '
se iau din tabelul 18.2.
c) tn cazul infi1$u],(1rilor spiralate ~i a celor de tipul in gale/i, cu canale
radiale (fig. 16.15, 16. 20 ~i 16.26), la care elernentul de baza spira sau ga-

1t5.B
letul eedeaza cal dura alit prin sllprafetelc yertieale, cit ~i prin eele ori-

zontale, eaderea maxima de temperatura se ealeuleaza eu relat ia


pa~
(18.7)

in care, in afara notatiilor eunoseute, hb este inalpmea galetului in em.


Conduetibilitatea termiea medie in directia radiala Am:t, se determina
eu relatia (18.6), pentru eonducloarele rotunde ~i ell relatia (18.6, a), pentru
eondlletoarele profilate.
Conduetibilitatea termiea medie in direetia axiala Amy se determina eu
aeelea~i relatii, insa in care se sehimba b eu a, a' ell b' ~i b' eu a' .


B. Caderile medii de temperatura


intre suprafata bobinelor ~i mediul de racire

Aeestea se determina pe baza unor relatii semiempirice, reie~ite din


praetiea.
a) tn cazlll infa~urarilor cilindrice sau stratificate raeite eu ulei ~i
realizate din conduetoare profilate sau rotunde, caderea medie de tempera-
lura intre suprafata bobinei ~i ulei se determina eu relatia
(18.8)
in care q este densitatea de suprafata a pierderilor din bobina eonsiderata,
in W 1m2.
Relatia (18.8) este valabila numai daea latimile eanalelor vertieale nu
au valorile mai mici dedt cele indicate in paragraful 16.3.3 punetul B.
b) tn cazlll infa~urarilor spiralate ~i a eelor de tipul in galel-i eu canale
orizontaIe, racite eu ulei ~i realizate din eonduetoare profilate sau rotunde,
eaderea medie de temperatura intre suprafata bobinei ~i ulei, se determina
eu relatia semiempiriea
(18.9)
in care: "

factorul kl depinde de sistemul de raeire al transformatorului ~i are


valorile: kl 1, 0 pentru sistemul NL, kl 0,9 pentru N S ~i kl 0,7
pentru F S (vezi simbolizarile la ineeputul cap. 18) ;
factorul k2 tine seama de posibilitatile de circulatie yertieala a uleiu-
lui ~i are valoarea k2 1,0 pentru suprafetele exterioare de la in alta tensiune
~i k2 1,1 pentru infa~urarile interioare ale joasei tensiuni ;
factorul k3 tine seama de posibilitati1e de CirC1Jlatie ale uleiului in
canalele orizontale ~i se da in tabelul18.3 functie de raportul dintre inaltimea
bobinei (galetului) ~i grosimea radiala a bobinei .

Tabelul 18.3
Valoarea factorului k3 din relatia (18.9) in functie de raportul
dintre inliltimea bobinei (galetului) hb ~i grosimea ei radialli ab
(pentru galet au)

hb/ab 0,07-0,08 0,08-0,09 0,1 0,11-0,12 0,13-0,14 0,15-0,19 2


k. 1,1 1,05 1,0 0,95 0,9 0,85 0,8

"859
c) in toate cazurile studiate, caderile me(lii de temperatura dintre
infa~urare ~i ulei, dat e de rela pa

(18.10)
nu trebuie sa se abata mult de la yalorile indicate In tabelul 18.1. Cre~lerea
e
caderii de temperatura mbu peste limitele din tabel ~i scaderea corespunza-
, toare a caderii de temperatura ulei-mediul ambiant atrage dupa sine 0 dimi-
nuare a posibiJitatii de supraIncarcare a transformatorului ~i, totodata, 0
cre~tere a suprafetelor de cedare a caldurii ditre mediul ambiant ; 0 valoare
mai mica a lui em bu are efecte contrare, dar necesita 0 dimensionare mai larga
a infa~urarilor.

18.2. CAI,CULUL TERMIC AL MIEZULUI RACIT


CU ULEI

Calculul termic al miezullli feromagnetic se limiteaza la estimarea


caderii maxime de temperatura dintre miez ~i ulei, e.,taT!It care are influenta
asupra imbiitrinirii uleiului ~i a izolatiei .dintre tole. Aceas1 a cadere de tempe-
ratura se estimeaza cu relatia semiempiricii [15]


6'
6~' + 1,56;' [OC ], (18.11)

• 0' + O~' t 1,50;'
in care:
0' =

pa'
e~ =
• 8At
pa
e~ = (18.11, a)
2CXCOtlV
• 2

e~' = pb [0C];
BAt

e~' = e~ b [0C], •
a
sint temperaturi fictive de cal cuI, unde:
dimensiunile echivalente a ~i bale sectiunii miezului feromagnetic
(fig. 18.2) se iau In cm;
coeficientul de transmisie prin convectie a caldurii (Xcon!' ~ 100 W/m 2

,oC 0,01 W!cm 2 °C ;


conductibilitaLea lermica longitudillala a pachetului Al ~i cea
transversala fata de tole At, in W!cmOC, se iau din tabelul 18.4;
Tabelul 18.4
Valorile conductibilitatilor termice At ~i At
Material
I Al [Wfem °C] I At [W fern °C]
TabUI laminata la reee izolata eli carlit 0,19-0,21 0,26.- 0,03
Tabla laminata la cald (3 - 4% Si) ~i izolata en lae(2OfLm) 0,20 0,028
Tabla lamiata la eald (1,8-2,3% Si) 0,26-0,3 -
- izolata eli lac 0,043
- izolata eli hirtie . 0,025

a -

----

--AI
II
.D

• •

Fig. 18.2. Dimensiunile eehivalente ale el>loanei (eu seeiiunca neta de


fier So), care paslreaza ~i acclea~i arii de eedare a caldurii prin suprafeteJe
longitudinalc ~i transversale, faia de tole.

pierderile pe Ilnitalea de volum se delermina eu reJatia


p (18.12)
in care:
PF e Slnt pierderile specifice, In VV /kg, corespunzatoare inductiei
magnetice din miez, date de reJatia (vezi ~i reI. 16.44)

P Fe =
. k p PIO/50 (18.12, a)
3 3
YFc = 7 650 kg jm 3
= 7,65 .10- kg /cm ,

iar k Fc are yaJoarea din reJatia (16.4).


Caderea de temperatura Sma "'!1t TIll este limitata prin norme, dar pentnl
a nu conduce la imbatrinirea uJeiuJui in limp, se recomanda sa nu depa-
~easca 30 - 35°C.

18.3. CALCULUL CADERU DE TEMPERATURA


DINTRE PERETELE CUVEI CU ULEf ~I AERUL DIN EXTERIOR

Penlru calculul caderii de temperatura dintre pereteJe cuvei ~i aero era


Slnl necesare stabilirea suprafeteJor de cedare a caldurii prin convectie ~i prin
radiatie. Determinarea acestora nu se poate face dedt prin iteratie, pornind

8tH
de 1a unele date considerale a fi cit mai apropiale de realilate. Apoi, avind
pe Sea, aria suprafetei de radiatie S, ~i aria suprafetei de convec~ie S eD' se pot
scrie relatiile de verificare a evacuarii p'ierderilor din lransformator :
P, ocrS caS, [W];
(18.13)
Pr + P eD = 1,05 (P k + Po) [W]. •

A. Estimarea diderii de temperatura dintre cuva


~i aer Sea

Se determina intr-o prima aproxima pe Cll relatia


(18.14)
•In care:
temperatura nominala a infa~urarii &N este stabilita de clasa de izo-
latie a transformaLorului ~i pentru clasa A, &N , .105°C;
e
caderea de temperatllra 11lbU este data de relatia (18.10), pe baza
elementelor calculate;
e
caderea de lemperatura u e variaza intre 5°C ~i 6°C.
Pentru valorile mention ate in cazul clasei de izolape A ~i ' temperatura
mediului ambiant &" 35°C, relatia (18.14) devine


Sea ~ 65°C - e
mbu rOC]. (18.14, a)
Daca se tine seama de variapa temperaturii uleiului ~i a bobinelor pe
verticala, pentru a nu se depa~i temperatura de lucru corespunzatoare clasei A
de izolatie, se constata ca temperatura maxima a uleiului depa~e~te cu cel
putin 10°C temperatura medie, ~i relatia (18.14, a) trebui e scrisa sub forma
eea ~ 55°C (18.14, b)

B. Aria suprafetei de radiatie a transformatorului

Este definita de figura 18.3 ~i se poate aprecia luind ca baza dimensiu-


nile cuvei ~i anume (fig. 18.4) :
pentru cuvele dreptunghiulare
(18.15)

pentru cuvele ovale


S, . k Se'l) = [2(A (18.15, a)

in care dimensiunile A, B ~i H e'/) (fig. 18.4) sint in cm, iar factorul k are va-
lorile: k 1 pentru cuvele netede; k 1,2 1,5 pentru cuvele eu pereti
ondulati sau cu tevi ~i k 1,5 - 2 pentru euvele Cll ra diatoare (S e'l) est e aria
suprafetei cllyei propriu-zise).

862
..

-
a •

b c
Fig. 18.3. suprafelele ecbivalente de radialie ale cuvelor :
a cuvd cu pereli netezi (S,. = S,) ; b cuvd cu levi; c cuvd cu radia-
toare . Supra(e/ele de radia/ie sunl indicale cu Unie Intrerup/d .

..;.
I •


M M

I •

Il •

• •

J1

IT~ I~ -

L X: ... L ... L
I

• •

, •

A
·

/ / • '\

CD
./
+.L

'Sl.

Fig. 18.4. Dimensiunile cuvei transformatorului In ulei.


-

- •
863
Dimensiunile euvei, penlru transformaloarele in ulei, eu tensiunile no-
minale ale infa~urarii de inalUi tensiune pina la 60 kV, se delermina, conform
figurii 18.4 ell relatii1e : .
A 2,M + Dei + 2s [mm]; 5

B Dei + Sl + h + d l + S3 + S4 + d g [mm] ; (18.16)


Il cv Lc + 211 + Hie + HSj [mm],
j

unde:
valorile distantelor de izolatie SH S2, •.. , S5 (eu semnifieatiile din
fig. 18.4) se aleg din label u I 18.5 (dl> d g sint dimensiunile eonduetoarelor de
legatura) ; eel mai freevenl 8 5 - S3 + S2 + S4 ; .

Tabelul 18.5
Distantele millime de izolatie pentru conductoarele de legatura
ale transformatoarelor in ulei
Dimensiuni, In mm •
UN [kV]
.,:.
6.i
, I d S
I Sk

6 0 <6 15 20

0 e>6 12 17
,

2 >6 10 15

10 0 <6 23 25
0 >6 18 22
2 >6 10 17
15 0 <6 32 33
0 >6 27 30

2 e>6 15 23
20 • 0 <6 40 38
0 >6 35 37
2 >6 22 30
35 2 ;;'10 40 50
4 30 42
6 25 40
60 5 ;;.12 40 55

110 20 75 170

Nota; 6.i este grosimea izola~ici eonduetorului de legiiturii, pe 0 parte; d - dimensi-


unea eonduetorului pc directia Infii~urare-cuvii ; S - distanta de la eonduetorul ncizolat la
euvii sau la infii~urarea proprie; Sk - distanta de la eondnctornl neizolat la grinzile de
stringere sau alte piese legate la piimint, care prezinlii muchii.

distanta H ic de la jug la capacul cuvei se ia in Iunetie de valoarea


tensiunii nominale a infa~urarii de inalta tensiune din tabelul 18.6 ;
Dei est e diametru I exterior al infa~urarii de inalta tensiune.

Tabelul 18.6
Distantele minime de la jUg la capacul cuvei II ),

U [kV] 6 10 20 35* 110**



IIle [mm] 270 300 300 470* 500**

*
Pentru lran'lform'llo'lrele lrifazate ell S.v ~ 1 600 kVA ~i comutatorul de reglaj
prins la eapaeul euvci, se ia IIle = 850 mm. .
** La tcasiunea de 110 kV, bo;-nele de intrarc pcntrn Inaltii lensiunc slnt dispuse Intre
jug ~i peretele cllvei, iar IIle s-a ales numai In funcpe de posibililalea unei bune evacuiiri a
pierderilor din transformator.
,

864 •


C. Aria suprafetei de convectie

- •

ALia suprafetei de convectie se aproximeaza cu relatia

. SeQ =
1,05(P k + Po) (18.17)
256""
, c~

Aria preliminara a elemehtelor de racire Sen ata~ate cuvei proprfu-zise


de a.,r ie Scv din relatiile (18.15) ~i (18.15, a), va fi
(18.18)
Dadi se alege tipul de cuva cu tevi sau cu lire atunci se determina lun-
gimea totala a tevilor ~~ suprafetele lor utilizind datele tevilor folosite.
Daca se utilizeaza tipurile de radiatoare din figura 15.25 ~i figura 15.26,
atunci se face uz de tabelele 15.3 ~i 15.4.
In cazul transformatoarelor mari,, bateriile sint tipizate, avind in vedere
puterea care poate fi evacuata.
Avind ariile Set> Ser ~i SeD se • •.a~aza intr-o prima varianta elementele de

racire aferenLe cuvei, apoi se deterinina pentru acest c·a z Sr ~i SeD'

,
D. Ciiderea de temperatura intre -
cuva .
~laer

Cu ariile Sr ~i SeD determinate mai sus, caderea de temperatura intre


cuva ~i aer va fi
1,05(P k + Po) 0,8 [0e]. (18.19)
2,8S, + 2,5S co
Daca valoarea 6 ea a ie~it prea mare sau prea mica fata de valoarea care
rezulta din relatia (18.14, b), atunci se actioneaza asupra ariei Sen marind-o
sau mic~orind-o. recalculind dupa aceea pe S" SeD ~i Oea.

18.4. DETERMINAREA SUPRATEMPERATURILOR
INFA~URARILOR ~I ULEIULUI, FA'fA DE TEMPERATURA
• MEDIULUI AMBI)ANT, PENTRU TRANSFORMATOARELE
IN ULEI

A. CCiderea de temperaturCi_lntre ulei §i cllvCi .se determina in final cu 0


precizie mai mare utilizind relatia
• •

0,165k 1 (18.20)
Sco

in care kl = 1 pentru racirea naturala ~i kl = 0,9 pentru racirea fortata ell


aer.
B. Supratemperatura stralurilor superioare ale uleiului {afa de aer care
se considera cu 20 % mai mare dedt valoarea medie .
(18.2] )

55 - Proiectarea 'ffia~lnilor electriee, - cd. 153 865


C. SZlpratemperatZlrile bobinelor lnfa$llrarilor fata de medilll ambiant


(aer) vor fi (v. fig. 18.1)

6 ba = 6mb " + 6 + 6ca
11 " ~ itN - ita [DC], (18.22)

unde 105°C pentrn clasa de izolatie A.
itN .
Daca relatiile (18.21) ~i (18.22) nu slnt lndeplinite, se revine, de ase-
menea, la modificarea valorilor lui Sr ~i SeD'

,
18.5. ESTIMAREA INCALZIRII TRANSFORMATORULUI USCAT
(IN AER)

Depa~irea
temperaturii In[a~llrarilor ~i miezullii transformatorulu i
peste temperatura mediullii ambiant (In special pentru transformatoarele
-
mici, in aer) poate fi determinata aproximativ Cll relatia •

eba ~ p. + Po + ~e [0C], (18.23)


, tXO(SI + SF,)
lD care:
oeD 12) .10- 4 W /cm 2°C, este coeficientul mediu de transmitere
(10
a caldurii de pe suprafetele deschise ale infa~urarilor ~i mie-
zului transformatorului;
Sf> S Fe suprafetele deschise (libere) ale infa~urarilor

~i miezului
transformatorului, in cm2;
~e ~ (10 : 15)O C caderea de temperatura de la straturile interioare
ale infa~udirii la cele exLerioare.
Pentru 0 functionare ,:orespunzatoare, trebuie satisfacuLa conditia
(18.23, a)

unde
• v
e adm 100°C, pentru izola~ie de clasa F, este sllpralemperatura ad- •
mlsa.
Penlru transformatoarele uscate de puleri mai mari se va lua oeo
= 6.10- 4 W /cm 2 °C, iar q nu trebuie sa depa~easdi limitele indicale la para-
grafuI16.4.1 (v. relatiile (16.41)!,>i (16.41, a)).

18.6. INCARCAREA TRANSFORMATOARELOR,


LA TEMPERATURI SCAZUTE ALE MEDIULUI AMBIANT

Transformatoarele dimensionate pentru 0 temperatura a mediului


ambiant ita> 20°C, dar care functioneaza la 0 temperatura mai mica, se pot
incarca cu 0 putere mai mare, ell 1 % pentru ficcare grad, sub 20°C. In acelea~i
conditii, la raeirea Cll radiatoarele Yenttlale, pulerea ere~te eu 0,75% pentru .
fieeare grad.
Transformatoarele care au lipul de racire NL ~i sint suflate cu aer,
dcci devin raeit eNS, se pol incarea eu 25 % p ina la 35 % din puterea lor nomi-
nala.
Clnd se urmare~te calculul ullui transformator Cll modul de racire NS,
se tine seama ca valoarea coeficienLului de transmisie a caldurii prin eonvectie
ere~le de 1,7 pina la 1,8 ori, lUCl'll care echiyaleaza eu seaderea ariei suprafe-
lelor racile prin cOllvecpe in acela~i 1'aporl faFi de lipul NL.

866 • . . ~

. . .,• ~. . .' . •
18.7. INFLUEN'fA FACTORILOR EXTERNI'
ASUPRA INCALZIRII TRANSFORMATOARELOR . • •

Factorii externi, cum sint altitudinea locului de montare, v intul , pre-


cipitatii1e atmosferice ~i razele solare, influenteaza temperatura de lucru a
transformatoarelor cu racire naturala. Dar, dintre ace~ti factori, singurul care
are 0 influen ta permanenta este altitudinea locului de montare .
• PenLru ca un transformator cu racire naturala destinat sa functioneze
la 0 altitudine lz, sa-~i poata pastra aceea~i temperatura de lucru, va trebui
ca pierderile evacuate (PI> + •
Po) sa fie luate, in calcule, mai mari, cu valoa-
rea (in procente) [15]

1,2568
. P [% ], (18.24)
M
1--
100 I

In care:
11
= 4,4--- (18.24, a)

1 + Sr
S eQ

unde altitudinea h se ia- in km.


1n cazul utilizarii unui transformaLor normal 1a altitudiI'lca h, rezulta
ca, la sarcina nominala, el va avea 0 temperatura dc lucru mai ~ .~are cu va-
loarea data de relatia (18.24, a) .
• VintuJ, ca ~i preeipitaliiJe atmosferiee de orice natura, au 0 influtmta
favorabila asupra racirii transformatoarelor monLate in aer libel', In schimb,
razele solare pot conduce la 0 cre~terc suplimcntadi a temperaturii trans-
f ormatorului cu 5 -:-10°C ~i chiar mai m1l1t, la transformatoarele mici .



Cap ito 1 u 1 19. EXEMPiLE DE CALCUL
AL TRANSFORMATOARELOR

Exemplele de ca1cul indica succesiunea reala a etapelor dimensionarii


transformatoarelor electrice, facindu-se Lrimiterile corespunzatoare la parti
ale textului, la relatii, tabele, ~i figuri. Totodata, exemplele de cal cui au scopnl
de a verifica relatiife
, de c.alcul cu unitat, ile. de masma indicate in text si
, de
a arata cum se actioneaza penlru obtinerca paramctrilor ceruti ~i cum se 1'0-
tunjesc datele obtinute.
Exemplele de calcul sinL variante care se incadreaza in date1e temei
de proiectare. Optimizarea constructiei unui transformator, la marimilr
daJe, se poate face sub diferite aspecte, cum ar fi greu tatea minima cost
minim a1 materiale10r active' ~i izolante, cost total minim incluzind ~i cos-
turile de fabricatie sau pe eele de exp1oa1are pentru 0 perioada de timp sta-
bilita prin tema etc. Indicatiile euprinse in lucrare, In alegerea diferitilor
factori
- ·in1esnesc acest 1ucru.

867
Algoritmul folosit in exemplefe de ealeul se poate utiliza ~i la proiee-
tarea transformatoarelor utilizind ealeulatoarele eleetroniee.
Trebuie mentionat ea ehiar pentru un proieetant eu, experienta, ga-
sirea unei solutii bune, nu optime, neeesita eompararea mai multor variante
de ealeul pentru aeelea~i marimi impuse; aeest lucru se poate realiza u~or
ell ajutorul calculatoarelor electron ice.

19.1. EXEMPLU DE CALCUL


• . AL UNUI TRANSFORMATOR MONOFAZAT
DE MIC! PUTERE, RACIT CU AER (USCAT) .

Tema. Sa se proiecteze \In transformator monofazat, de mica putere


cu urmatoarele date : ,

SN 100 VA;
U 1N IU2N 22 0 / 16 V; -
f 50 Hz; •

• cos cpa 1;
tipul constructiv : in manta;
sistemul de racire: in aero
Transformatorul va avea in seeundar, incepind de la 12 V, prize din
2 in 2 V, adica: 12, 14 ~i 16 V.

-
A. Calculul circuitului magnetic •

,
Seetiunea eoloanei conform relatiei (16.1) •

, .-
8 1 = 5.10-4 100 = 7,07 ·10-' m 2 = 7,07 eml. (19.1)
r 50

Dimensiunile miezului eoloanei de forma dreptunghiulara, eonside-


rind bll g ~ 1,25 rezulta, conform rclatiei (16.3)'

Sc - kF.bl ll 1,25k F ,l:,
de unde se obtine lungimea pachetului de tole -
,--- ,.----

Sc 7,07 . - =245
---'-_ , em ;
- 1,25·0,95

M/imea coloanei
b ~ 1,2511/ = 1,25 '2,45 - 3,05 eIll.
Prin rotunjire, se stabilese urmatoarele dimensiuni ale eoloanei:
b 3 em;
(19.2)
• 19 = 2,5 cm,
pentru care rezulta sectiunea coloanei
.

Sc = kF.bl g = 0,95'3 '2,57,12 em 2 • (19.2, a)

868 •
Seetiunea jugului, considerind miezul in manta, conform rela-
. tiei (16.6)

1 .712
, = 3, 56 cm 2 . (19.3)
2 •

Fiind un transformator mic, latimea T a ferestrei (fig. 16.6, c) se va deter-


mina dupa dimensionarea infa~urarilor; in prealabil insa se va stabili inaJ-
~imea coloanei ~i deci a bobinei. •

- tnaltimea c'oloanei, conform relatiei (16.8)


L S, 100-
c = 100Ae ,
= - - - - -
100 '80·0,158
= 7,9.10- 2 m = 7,9 cm, •

,
III care:
A = 80 A/cm din tabelul 16.2;
conform relatiei (16 .8, b) este

e1 = 4,44fScB c = 4,44 ·50 ·7,12 .10- 4 .1 = 0,158 V, (19.4)


unde, din tabelul 16.2 se impune B e 1 T, deoarece miezul fiind in manta
din tole profil E ~i J, se utilizeaza tabla silicioasa laminatii la rece cu cristale
neorientate groasa de 0,5 mm.
Prin rotunjire se alege L e 8 cm.

B. Calculul infa~urarilor



• .- T.e.m. din primar ~i din secundar, conform relatii10r (16.11) •

6.u [%]U, = 220 - 10·220 = 209 V ;


E1 = V I -
200 200

= V2 + 6.u r%JU. = 16 + 10·16 . 16,8 V,


200 200
in care, din figura 16.5 s-a luat Llu[ %J = 10 % .
- Numaru] de spire al infa~urarilor, conform relatiilor (16.10) ~i
(16.10, c):
209
= 1 320 spire;
0,158

• 16,8
e, 0,158
106 spire. , •

Pentru celelalte prize de tensiune, corespund urmatoarele numere de


spire in secundaI' : •

pentru 14 V
,
W2 W2 14 = 106 14 :::::; 93 sPJre ; •


16 . 16 .

pentru 12 V
10612~80

W 2" =0<. w2 -12 • •
= ._ spIre.
16 16

• 869


- Valorile definitive ale fJuxului magnetic §i inducpilor magnet icc :


fluxul magnetic util, conform relatiei (16.12)
El 20n
=---'--- = ---- = 0,712.10- 3 Wb; •
4, 44{Wl 4,44· 50 ·1320

inducJia magneticii I'll coloancl, conform rela tiei (1 G.12, a)


3
B = __ =O,712.10- =1 T;
c
SC 7,12'10-'

inductia magnetic(l in jug, conform relatiei (16.12, c)


0,712'10 - '
( B·J . = 1 T. '
2·3,56·10-'

Curenlii nominaJi ai translormatorului, conform relatiilor (16.13):


100·1
= ----- = 0,595 A;
1·220·0,85·0,n
100
= 6,25 A,
1·16

unde s-a con sidera L cos CPl ~ 0,9, Jar "fJ 0,85 din figura 16.5.

SecfiuBile orientative ale conductoarelor, conform relatiilor (16.14)


0,595
SWI = = 0,23 mm2;

2,6

6,25 _ 24 -
SW2 = , mm2 ,
2,6

unde, din tabelul 16.2 s-a luat J 1 J2 2,6 A/mm2, pentru ambele infa~u-
rari, utilizindu-se conductoare din cupru.

- Dimensillnile comluctoarclor se aleg din STAS 68~-74 (anexa 5,
. tabel u 1 5-1 )astfel : •
-
pentru infa~urarea primm'a, conductor rotund izolat Cli un strat de
email tereftalic (ET)
d1 <t>0,56ET

iar din. anexa 9, s-a luat d~ - dt 0,1 mm (pentru a lucra cu acoperire)



rezultind deci

• d~ = 0,66 mm;

pentru infa~urarea secundara, conductor rotund izolat tot cu un


strat de email tereftalic (ET)

= <t>1,8ET ~ S W2 = 2,545 mm 2

~i de asemenea din anexa 9, d; - d2 = 0,1 mm rezultind


-
d~ = 1,9 mm .

870 •


-
ValoriJe definitive (recalcuJate) ale densiHitilor de eurent, conform
relatii10r (16.14, c):
0,595
= 2,42 A/mm2;
S tI' l 0,246
6,25
J .,- = 2,45 A/mm2. •

S 1(' 2 2,545

Dimensiunile infa~urarilor :
znaltimea

bobinelor, conform relaliei (16.15) • •

H b = Lc - 5 mm = 80 - 5 75 mm = 7,5 cm;
numarul de spire pe lin strat conform'relapilor (16.16) :
pentru primar
HB 75
= 113 spire;
d{ • 0,66
,
pentru secundar
75
= 39 spire;
d'I 1,9

numaflll de straillri, conform relatiiJor (16.17):


pentru primar
w, 1320
= 11,7 adica 12 straiuri;
113

pentru secundar

106
2,72 adica 3 straturi;

w,. 39

grosimile bo binelor, conform reJatiilor (16.18):


pentru primal'
a1 = n s 2d; = 12 ·0,66 = 7,9 mm >=:! 8 mm;
pentru secunadar
a2 = n S 2d~ = 3 ·1,9 = 5,7 mm >=:!. 6 mm.
Latimea ferestrei transformatorului (fig. 16.6, c), conform rela'-
tiei (16.19) rezulta
T = 1 +2 +a +a +3 = 1 +2 +8 +6 +3 =
1 2 20 mm. •


-
C. Calculul pierderilor ~i curentului
de function are in gol

- Rezistente1e infa~urarilor, conform reJatiei (16.38) ~vind conductoare


din cupru ~i cIasa de izolatie F : .
pentru infa~urarea primara

= 0,0246 1320-0,152 = 20 .Q;


0,246

871
pentru infa~urarea secundara

= 0,0246 1060· 0,208 0,213 0,


s U' S 2,545
• .

unde conform relatii10r (16.39) lungimile medii sint :


lm eal ~ 2(0,5 + b + 19 ,+ 2a 1) 2(0,5 + 3 + 2,5 + 2 '0,8) = 15,2 cm. =
=0,152 m;


lm ed2 :::::! 2(0,5 + b+ lg + 4a 1 + 2a 2) 2(0,5 + 3 + 2,5 + 4 ·0,8 +
+ 2 '0,6). 20,8 cm 0,208 m.
- Pierderile in . infii§urari, conform relatiei (16.40), considerind
krl ~ kr2 ~ 1: t

pentru infa~urarea primara.


<
1 .20.0,595 2 = 7,1 W;
pentru infa~urarea secundarii
,

pierderile totale in infa~urari


,

= P ell +P e l2 = 7.1 + 8,3 15,4 W.


conductoarelor, infa~urarilor, conform relatiei (16.42)

G.wl Yeus wIWllmedl 8,9.10- 3 ·0,246 .1O~2·1 320 ·15,2 0,44 kg;

' G W2 YeuSw2W2lm ed2 8,9'10- 3 '2,545'10- 2 .106'20,8 0,5 kg.


netii a fieruJui, conform relatiilor (16.43, a):
Gpc c S cL cYPc 7,12·8 '7,65 .10- 3
0,436 kg;
Gpe , = 2S;(Lc + L')YPe 2 '3,56(8 + 10) '7,65 .10- 3
0,98 kg.
unde conform relatiei (16.9, e) ~i figurii 16.6, c
L, 2(b + T) 2(3 + 2) 10 cm.

- Pierderile totale in fier, conform relatiei (16.44)

= 1,03 '2,3 :~ 1.3(p ·0,436 + 1" '0,98) = 3,35 W,

unde PI0/S0 2,3 W Ikg, considerind miezul din tole de tabla silicioasa la-
minat:'i la rere cu cristale neorientate ~i cu grosimea de 0,5 mm. •
- Curentul ·de funetionare in gol :

componenta actiuu, conform relatiei (16.45)
3,35
= 0,0152 A;

1·220

872

componenta reactivii sau curentul de magnetizare, conform relatiei
(16.46, a) •

H eL e + HiLe + L j)+ n BI ~I
fLo
lor = lfL •
"'/2w ,
1
5,02·8 + 5,02(8 + 10) + 4 - - - - · 0,015·10-'
4'11:.10-1
= --------------- = 0,096 A,
.../2'-1 320
•III care, din anexa 2, s-au del erminat : •

,
pentru B e 1 T 5,02 A/cm; •

pentru B j 1 T 5,02 A/cm;


nil 4, fiind un miez de forma indicata in figura 16.6, c;
BI Be 1 T, imbinarile facindu-se sub un unghi drept ;
~ i ;:::j 0,015 10- 3 m, deoarece utilizind tole profil (E, I) numarul rostu-
rilor dc imbinare dintre tole este mai mic ;
cureniul ioial, la functionarea in gol, conform relatiei (16.47)
110 Jl't. +l~r JO,0152 2 + 0,096 2
= 0,0975 A,
\
sau in procente din lIN, conform relatiei (16.47, a)
1'0 100 = 0,0975 100 = 16,5 % , valoarea cam mare insa obi~nuita
liN 0,595
la transformatoarele mici ~i cu miezul feromagnetic din tabla silicioasa cu

cristale neorien tate.
- Randamentul transformatorului, conform relatiei (16.52) la sarcina
nominala (~ 1), in procente
SNCOS<P. 100·1
= ----.:~--!..!~-1 00 = ------ ·100 = 84,5 %
• SN cos <po + p. + P F • 100·1 + 15,4 + 3,35

apropiat de valoarea considerata din figura 16.5 (85 %).

- •

• D. Calculul termic

- Estimarea incaIzirii transformatorului, conform relatiei (18.23)

e
ba ;:::j 15,4 + 3,35 +15 = 70,20C,
10 '10-'(136 +
152)
unde:
- suprafafa liberii a bobinei este

S, ;:::j [2(0,5 + b + I g + 4a + 4a 1 2) 21 g]H B = [2(0,5 + 3 + 2,5 +

+ 4 ·0,8 + 4 '0,6) 2 '2,5] '7,5 = 136 cm 2


~ireprezinta suprafata laterala exterioara a bobinei mai putin partea din

dreptul fere-strei transformatorului (a coloanelor laterale); •

873
-
- supl'afafa libel'a a mieZllllli (suprafata lateraH't + frontaHi, fara cea
inferioara)

= 4(10 + 8) + 2,5(lD + 2·8 +



+ 4 ·1,5)
Se observa ca este satisHicula relapa (18.23, a),
adica

pentru clasa de izolatie P, ceea ce inseamna ca lransformatorul este bine di-


mensionat. •


19.2. EXEMPLU DE CALCUL
A.L UNUI TRANSFORMATOR TRIFAZAT DE PUTERE MEDIE,
• IN ULEI . •

Tema: Sa se proiecteze un lransformator trlfazat de putere medie,


in ulei Cll infa~urari din cupru ~i Cll miezul feromagnetic din tole de tabla
silicioasa laminala la rece cu cristale orientate (cifra de pierderi PIO/50 =
= 0,45 W j kg) cu urmatoarele date:

SN 250 kVA;
Um 10 kV; •

Um 0,4 kV;
m = 3; -

f 50 Hz; •

conexiunea DYn - 5 ;
UK 6%;
reglaj de tensiune ± 5%;
Po 550 W;
Pk 3200 W.
Reglajul tensiunii se face fara sarcina, pe infa~urarea de inalta tensiune.

A. Calculul circuifului magnetic


Sectiunea coloanei, conform relatiei (16.1) •

s, = (4 : 6) .10- 4
83,5 '10'
(16,3 : 24,5)'10- 4 m 2 =
f 50

= 163 : 245 cm2, (19.5)

874
unde, puterea aparenta pe 0 coloana, avind in vedere ea transformatorul va
avea trei eoloane ~i infa~urarile eoneentriee, esle

250
= 83,5 kVA = 83,5 ·10 a VA.
3 •

- Diameb'ul coloanei, considerind seetiuuea eoloanei in trepte, re-


zuILa conform relapei (lG.2, a)

4(1(l3 -7- 245) .10 - = 4


'(15,4 : 18,8) .10- 2 111 =


7tk", 7t·O,875
= 15,4 : 18,8 em, (19.5, a)
unde,
kin = kFekg - 0,95 '0,92 = 0,875, iar
kg 0,92, din tabelul 1G.1, a, pentru un diametru al eoloanei Dc esti-
°
rna l orientativ lut re 1 ~i 18 em, valoal'e obtinu I a mai sus eu relatia (19.5, a).
De asemenea, din acela~i tabel, rezulta orientativ un numal' de, tl'epte
pentru eoloana niT 6; stringerea miezului eoloanei peritru asemenea dia-
metre se face, in mod obi~nu it, prin lip ire eu lac. .
Imbinarea dintre tolele coloanelor ~i jugurilor se face prin znlre!esere,
sub un unghi de 45°.
Latimile treptelor coloanei at> a 2 , •• • a nt , calculate conform indiea~iiIol'
din figura 16.1 sau stabilite de proiectant dupa alte norme de fabrieatie, se
reeomanda sa se rotunjeasea fie din 5 in 5 mm, fie Ia aite valori, astfel ineit
eantitatea de de~euri rezultata din taierea tablei sa fie minima, iar tehnolo-
gia miezului eorespunzatoare.
In eazul de fata se stabile~te
Dc = 160 mm = 16 em, (19.6)
eu urmatoarele latimi ale treptelor (v. fig. 16.1, f):
,
a1 ~ 0,96 ·16 15,35 em, rotunjit a1 15,5 em;
a 2 ~ 0,885 ·16 14,15 em, ~ a2 = f4 em;

a3 ~
0,775 ·16 12,4 em, , > a 3 12,5 em; (19,6. a)
a4 ~ 0,631 ·16 10,1 em, --> a4 10 em;
as ~ 0,465 ·16 7,45 em, --> as 7,5 em;
a6 ~ 0,28 ·16 4,48 em, --> a6 4,5 em.
Din eonstruetia graficii, Ia seara, a seetiunii eoloanei rezulta urmatoa-
rele grosimi ale treptelor (fig. 19.1):
I
b1 18 mm 1,8 em; .
( •
b2 20 mm 2 em;
b 3 = 10 mm = 1 em; (19.6, b)
b4 13 mm 1,3 em;
bs 9 mm 0,9 em;
be 6 mm 0,6 em;
nt,
b 2 ~ bi = 15,2 em.
i=l


B75

• •

r-__________1~5~5---------------

o• •

o
N

co


N =160 •
l,{) •
•II
.D •

se penfru S

Fig. 19.1. Constructia la scara a secpunii coloanei. Partea ha~urata


(din cele 4 colturi) se adauga la S" pentru a rezulta SI > S,.

Seetiunea neta de fier a eoloanei, tezulta eu relatia (16.4, a)


n"
Sc = 2k Fe ~ ajb i = 2 ·0,95(15,5 ·1,8 + 14·2 + 12,5'1 +
i=l

+ 10 '1,3 + 7,5 ·0,9 + 4,5 ·0,6) ~ 173 em 2


• (19.7)
Seeliunea jugului, se determina eonsiderind ea jugul va avea ell

doua trepte mai putin deeiteoloana. Astfel, daea la seetiunea eoloanei se
mai adauga eele patru suprafete ha~urate (v. fig. 19.1 ~i fig. 16.1) se ohtine
. Sj + a.b. + a b, + a (b + bs + bs)]
2k p .[a 1 b1 3 3 4 4 .

= 2 ·0,95[15,5 ·1,8 + 14·2 + 12,5'1 + 10(1,3 + 0,9 + 0,6)] =



• 183 em', I
(19.8)
• v v
eeea ce lllseamna ea
183
• -
SI 1,057
~j
S, 173

sete in limitele indicate de relatia (16.7).
• - l

876 _ _ _ _ _ _ _ _~
,
• •

- tniillimea coloanei, conform relatiei (16.8)


S1 83,5·10'
L e = ---=-- = = 0,366 m ~ 36,5 cm, (19.9)
100 A c, 100·350·6,5

unde, din tabelul 16.2 s-au ales


A = 350 A/cm; •

Be 1,7 T,
iar t.e.m. pe spira conform relatiei (16.8, b) este
f
e1 =4,44fSrB e = 4,44.50.173.10- .1,7 = 6,5 V. 4

- Lalimea ferestrei (valoare orientativa) se determina cu relatia (16.9,b)


T = 1\1 - D c = 32 - 16 = 16 cm, . (19.9, a)
in care, disian~a dinLre coloane, conform relatiei (16.9, a)
,

M = rxD e . 2 ·16 = 32 cm,

,
un de s-a considerat rx ~ 2.
Se mentioneaza ca valorile definitive VOl' fi confirmate dupa a~ezarea
infa~urarilor ~i dupa calculul caracteristicilor transformatorului (P k , Uk .
~i Po).

- Lungimea medie a juguJui magnetic, pentru fazele marginale, con-


form relatiei (16.9, d)
Lj ~ 2M + 0,9De = 2 ·32 + 0,9• ·16 = 78,4 cm. (19.9, b)
Verificarea preaJabiHi (pentru aceste dimensiuni orientative ale mie-
zului) a pierderilor la funclionarea in gol, conform relatiei (16.44) -

,~
= 1,07.0,45 50
50
w, (19.10)
unde: • ,
• •
induc!ia magnetica zn Jug
<D
- 1,7

BeS e Be
Bj - . 1,61 T; -
~I 1,057

SI SI

masa neta a fierului, conform relatiilor (16.43, b):


pentru coloane
G pee 3S eL c.Y Fe - 3 ·173 '36,5 '7,65 .10- 3 145 kg;

pentru juguri
Gpej 2SjL j YFe =2.183.78,4.7,65.10- 3 =219 kg .

Daca pentru kp se ia valoarea rezultata din practica de fabricatie
observatia
, de !a relatia (16.44), atunci (considerind ' kp 1,25) rezulta
) -
Po 475· 1,25 -.1- '556 W, (19.10, a) •

__ 1,07
adica apropiate de valoare impusa pI' in tema, ceea ce inseamna ca dimen-
sionarea miezului, pina in aceasta etapa, este bine facuta.

• • 877

B. Calculul infa~urarilor

. T.e.m. din infa~urarea primara ~i secundara, conform rela-


tiilor (16.11, a):
UiN = 10000 V, infal}urare avind conexiunea D;
U iN 400
231 V, infa~urare avind conexiunea y.
";3 .j3'

- Numarul de spire al infa~urarilor :
pentru znfii~urarea de znaWl iensiune, conform rela pei (16.10), pen-
tru t.e.m. nominala

= 10 000 ~

Wi = 1 538 spIre;

6,5

numarul de spire corespunzator treptei maxime de reglaj .a tensiunii, •

conform relatiei (16.10, a)


Dow, = _k_'t1_u-,-%,,-o Wi = __5_. 1 538 ~ 77 spue

;
100 100
-
numarul total de spire al infa~urlirii primare (de inalta tensiune), .
conform relatiei (16.10, b) -
1 538 + 77 = 1 615 spire; (19.11)

pentru znfii~urarea de joasii lensi une, conform rela1 iei (16.10, c)


231
= 35,53 spire.
6,5

Se rotunje~te w, la numarul intreg apropiat

lV, = 36 spire. (19.12)



Pentru a nu mo.difica raportul de transformare se reealculeaza numarul
de spire al infa~nrarii primare, din conditia men~i!Jerii raportului de trans-
formare, impus prin datele nominale

w,
k • - •

Se obtin astfel, pentru infa~urarea de inalta tensiune, conform relatiei


(16.11, e)
Ei 10000 36 •
Wi kWJ WJ 1558 spIre;
Ei 231
• k't1u% 5 •
DoW i Wt ·1 558 ~ 78 spIre,
100 100

I}i numarul total


.
WiT = WI + Dow. = 1 558 + 78 - 1 636 spire. (19.12, a) .

878

ValoriJe definitive ale flnxului magnetic ~i iilductiilor magnetlee :

-
fluxld magnetic util (maxim), conform relatiei (16.12)
. <I> E, 10 000 ~ 2,9.10-s Wb; . (19.13)
4,44(w, 4,44· 50· 1 558

indue/ia magnetica in coloana, conform relatiei (16.12, a)


'<1> 2,9.10- 0
Be = -- = = 1,676 T, (19.13, a)
S, 173·10-'
induc!ia magneiica in jug, conform relatiei (16.12, b)
<I> 2,9.10- 1
= 1,584 T, (19.13, b)
Sj 183·10-'
valori care se incadreaza in limitele normale ;
t.e.m. lntr-o spira, conform relatiei (16.12, d) •

e1 E, 10 000 6
~,
42 V/ . ~
spIra.
w, 1 558 •

Curentii nominali ai transformatorului, conform relatiilor (16.13, a),


sint:

in infa~urarea de ,nalla tensiune
SN 250·10'
(19.14)
It ~ 8,33 A;

m,U" •
3·10000

in infa~ul'area de joasa tensiune


SN 250·10· •

IJ 360,75 A, (19.14, a)
mjU U 3·231

unde, pentru ambele infal]urari numarul de faze este acelai?i, adica mt = mJ =


=m 3.

SectiuniJe orientative ale conductoarelor, conform relatiilor (16.14) :
pentru inf~urarea ' de inalla tensiune

I, 8,33
Swt = = 3,47
J., 2,4

peniru lnfa~urar-ea de joasa tenslUne


360,75 •

=

131,2 mml,
2,75

unde, s-a considerat cli: infai?urarile nu au aceleal]i conditii de racire, deoarece


infai?urarea de joasa tensiune fiind mai subtire se racei?te mai bine, iar cea de
Inalta tensiune fiind mai groasa I]i cu izolatii intre straturi (se ia infai?urare
stratificata), se racel]te mai greu.
De aceea, in conformitate I]i cu indicatiile din tabelul 16.2 s-a ales •

J, 2,4 A/mm2 I]i J j 2,75 A/mms . .


- Dimensiunile conductoarelor. Dupa cum se impune prin tema,
conductoarele ambelor infai?urari sint din cupru I]i izolate cu hirtie. Se aleg
conductoare ' profilate deoarece, pentru infai?urarea de joasa tensiune, a re-
zultat 0 secliune mare, iar pentru cea de inalta tensiune, dei?i . sectiunea
('ste mica, se obtine 0 a~ezare ~i 0 umplere mai buna a bobineL •

879
• -


Din STAS 2873/1-86 (anexa 7, tabellli 7-1) se stabilesc:
pentru infa~urarea de inalta tensiune
Sirma 0 ~1,8 x2,12 STAS 2873/1-86 (gros. izol. 0,3 mm)=
= 3,45 mm2; (19.15)
pentru znfa~urarea de joasii tensiune se vor lItiliza 4 fire in paralel,
dimensiunile condllctorlllui (firuilli) fiind corelate cu inaltimea H B a bobinei
~i cu numarul de straturi (v. relatiile (19.19) ~i (19.19, a)). Se alege astfel
Sirma O· 4(4,25 x8) STAS 2873/1-86) (gros. izol. 0,36 mm) 4 ·33,1
. 132,4 mm 2 • (19.15, a)
OBSERVAl'IE. Slrma 0, tnseamna conductor de cupru, in stare de ecruisare "moale"
(vezi paragraful 2.2).

Grosimea bilaterala a izolatiei de hirtie a conductorului (0,3 mm pen-


tru Lt. ~i 0,36 mm pentrll j.t.) s-a stabilit conform STAS 6163-76 (anexa 9,
tabelul 9-III).
Rez41tii astfel urmiitoarele ,dimensiuni ale conductoarelor izolate:
pentru infa~urarea de inalta tensiune
a' X b' = 2,1 x 2,42 mm2; (19.16)
pentru jnfa~urarea de j oasa tensiune
a' X b' = 4,61 X 8,36 mm 2 • (19.16, a)
- ValoriJe definitive (recalculate) ale densitllilor de curent, conform
relatiilor (16.14, c)

8,33
• = 2,41 A/mm2;
3,45
(19.17)
-
360,75
= = 2,72 A/mm2.
132,4
. Tipul §i dimensiunile infa~urarilor. In conformitate cu indicatiile
mentionate in paragraful 16.3.3 B ~i tabelul 16.7 pentru puterea ~i tensiunile
impuse prin tema ~i pentl'll curentii calculati, in functie de care au rezultat
forma ~i dimensiunile conductoarelor, se stabilesc urmatoarele tipuri de in-
fa~udiri : ' .
infa~urarea de joasa tensiune, va fi de tip cilindricii, cele 4 conduc-
toare in paralel a~ezindu-se doua alaturate (suprapuse axial) ~i doua supra-
puse radial. Bobina va avea (v. relatiile 19.12 ~i 19.19, a) doua straturi (a
cite doua conductoare suprapuse radial), intre care se prevede un canal de
dicire ala 3 mm (figura 16.10, c, in care insa fiecare strat are cite doua con-
ductoare suprapuse axial ca in figura 16.11 ~i cite doua conductoare su-
prapuse radial, ca in figura 16.12, a).
Nivelarea inaltimii bobinei se face cu ajutorul a doua pene (segmente)
circulare, din carton electrotehnic, de tipul celor indicate in figura 16.14.
znfii~urarea de znalla tensiune, va Ii de tip stratificat, ca in figura 16.27;
insa cu conductor profilat. Bobina va avea un canal axial de racire in partea
interioadi (la 0 distanta cuprinsa intre 1/3 ~i 2 /5 din nu marlll total de stra-
turi) cu latimea aia 5 mm.
Bobina de inalta tensiune se deapana direct peste cea de joasa tensiune,
rezultind 0 infasurare
, monolit. •

880 ~ _____________
' ____~______~.____~~_____________

- 1na1limea bobinelor (orientativa), eonform relatiei (16.20) ~1
figurii 16.8
lIB = Lc - 2s lm = 36,5 - 2 ·2,5 = 31,5 em, (19.18)

unde, din tabelul 16.3 pentru UjN 0,4 kV SI
, U iN 10 kV, s-au stabilit
(v. fig. 16.8):
Slm 2,5 em ; •

ami 0,4 em; (19.18, a)

ail 0,8 em;


ati 0,8 em.
Modul de a~ezare al infa~urarilor ~i izola~iilor folosite este aratat de-
tali at in figura 19.2 (v. mai departe, punetul E).
- Numarul de spire pe un strat:
penlru lnfii$llrarea de joasii tensiune, rezulta din relatia (16.21)

-1 31,5 1
- = 17,65 spire (19.19)
1,672 ·1,01
in care:
hs = 2b' = 2 '8,36 = 16,72 mm = ],672 em (v. fig 16.11);
k. = 1,01 ; •

nt 0, deoarece fiind numai doua eonduetoare (fire) suprapuse radial,


se face 0 singura transpozitie, dupa primul strat ; fiind ~i doua eonductoare
(fire) suprapuse axial, transpunerea se face fara pierderi din inaltimea bobinei
(adica fara spatiu supJimentar) pI' in t1'eeerca (permuta1'ea) eonductoarelor
dintr-lln st1';;lt suprapus axial in celalalt.
Cum s-a mentionat mai sus la stabilirea dimensiunilor eondueLoarelor,
pentrn ca bobina sa aiba doua straturi sc slabile~Le

WS1 = 18 spire/strat. (19.19, a)
Inaltimea bobinei de joasa tensiune, rezulU aSlfel, eu relatia (16.21)
HB1 = (wS1 + l)h s k. + nth s = (18 + 1) ·1,672 ·1,01 ~ 32 cm, (19.20)
ceea ce inseamna ca pentrll jnfa~urarea de joasa tensiune, distanta
, de izo-
latie pina la jugul feromagnetie rezulta (v. fig. 16.8)
Lc - H Bj 36,5 - 32
81m = = . =2,25 em, (19.20, a)
2 2

eeea ce este suficient (din tabelul 16.3 pentru UjN ~ 1 kV, rezulta eli se
poate Ina s1m 2 cm);
pentru lnfii$urarea de inaltii tensiune, numarul de spire pe un strat
rezulta din relatia (16.34), In eare se considera insa , dimensillnile eondue-
toru lui profilat •

HB 31,5
W ,'i = -1- - 1 = 129 spire /strat. (19.21 )
b' 0,242

56 - Prolectarea 'ffia~lnilor electr;ce - cd. 153


881

Numarul de straturi
1 636 ,
= 12,68 straturi,
129 - ,
ceea ce Inseamna ca Infa~urarea de Inalta tensiune va avea 13 straturi din
care 12 straturi cu )29 spire ~i ul timul strat cu 88 spire.
Tensiunea Intre straturi, conform relatiei (16.33)

Us = 2w Si e1 = 2 ·129 ·6,42 ~ 1 656 V, (19.22)


pentru care din tabelul 16.6 rezulta 0 grosime a izolanei dintre straturi
3s = 3 X 0,12 = 0,36 mm, (19.22, a)
izolatia depa~ind capetele bobinei cn 1,6 mm In fiecare parte. •

Grosimea infa~urarilor rezulta :


pentru znfa~w'al'ea de joasa iensiune, conform relatiei (16.21, a)

+ (2 - 1 - 1)3;2 ~ 21,5 mm = 2,15 cm, (19.2~)

unde:
. as = 2a' = 2 ·4,61 = 9,22 mm, este grosimea stratnlui;
pentru znfa~ul'area de znaltii iensiune, conform relatiei (16.35, a)
folosind grosimea a' a concluctorului, In locul lui d'

a.! = n s;a' + a + (n 8 -
ilt 2)3 s = 13"2,1 + 5 + (13 - ?) ·0,36 = 36,26 mm ~

~ 36,5 mm 3,65 cm. (19.23, a)


- Lalimea ferestrei transformatorului, conform relatiei (16.37), rezulta

T 2(a ",j + a j + a ji + a + a i) ii , 2(0,4 + 2,15 + 0,8 + 3,(5) +


+ 0,8 14,8 cm ~ 15 cm, (19.24)
.
fata de 16 cm cit fusese estimata cn relatia (19.9, a).

C. Calculul pierderilor j>i cUl'entul1;i de functionare in . gol



Rezistell!eJe illfa~ural'ilol', pe faza, conform relatiei (16.38) avind


conductoare din cupru ~i clasa de iz olatie A (transformator In ulei) :
pentrll znfii~[uarea de joasa tensiun e
= 0,022' 36· 0 , 597 = 3,57.10- 3 D, (19.25)
132 ,4
In care:
PC U 750 = 0,022 DmmZ jm;
= n·19 = 59,7 cm = 0,597 m, (19.25, a)
unde, diametrul mediu, conform figurii 16.8 ~i relatiei (16.39, c)
Dmz = Dc + 2a mj + a i = 16 + 2 ·0,4 + 2,15 . 18,95 cm ~ 19 cm;

SS2

pentru il1fii.~llrarea de inaltii. tensiune


R, = PC"750 Wil mea i = 0,022 .1 558
,0,83 ~ 8,25 0, (19.26)
o w sw. 3,45 '

in care, conform relatiei (16.39, b)


l me lt i 7tDm l 7t '26,35 = 82,78 cm ~ 0,83 m, (19.26, a)
unde, diametrul mediu, conform figurii 16.8 ~i relatiei (16.39, c)
Dml D c + 2(a m j + a + a j? ) + a
j j 16 + 2(0,4 + 2,15 +

+ 0,8) + 3,65 = 26,35 cm .


- PierdeI"ile in hlla~mari, conform relatiei ,(16.40) :


pentru infii.~urarea de joasii. lensiune

P elj = mkr j R j I~ - 3 ·1,032 ·3,57 .10 - 3


-
'360,75 2
= 1 438,4 W,

(19.27)
un de, factorul de majorare a pierderilor in curent alternativ, conform relatiei
(16.40, b) ~

lc r j = 1'+ 1,73 oc~
r
-----'-
2
a4(m~ - 0,2) =
p·10'
50
1 '+ 1,73.0,84 2 - --
2
= .0,425 4 (4 2 - 0,2) = 1,032 (19.27, a)
0022·10'
in care:

.'
a = 0,425 cm; b = 0,8 cm, sint dimensiunile conductorului de joasa
tensiune ;
P= PC"7.o = 0,022 Omm2 / m;
• kR .bn 0934. 0,8·36 = 0,84 conform relatiei (16.40, c);
rt.p = = , 32
HEj

coeficientul lui Rogowski, conform rel~iei (16.49, c) fiind,

= 1 =1
2,15 + 3,65 + 0,8 = 0,934 ;
7t·32

(19.27, b)
n 2wsJ 2 ·18 36 conductoare pe lnaItimea bobinei, deoarece
conductoarele in paralel slnt cite doua suprapuse axial; .

. ms. 4 deoarece, la cele doua stra.turi ale bobinei, conductoarele in
paralel -sint ~i cite doua suprapuse radial;
penlnz infii.~urarea de inaltii. tensiune
= 1 734,5 W, (19.28)
unde, factorul de majorare a pierderilor in curent alternativ, conform relatiei
(16.40, b) .

k ri ·= 1 + 1, 73 ()(~
r
-----'-
2
a4(m~ - 0,2) =
p ·10'
,
= 1 + 1,73'0,812 50
0,022 ·10'
2
'0,18 4 .(13 2 - 0,2) = 1,01, (19.28, 0)



• 883

in care:
a 0,18 em; b 0,212 em, sint dimensiunile conductorului de
inaltii tensiune;
p
CX
p
= kR bn 0,933 0,212'129 = 0,81 ; (19.28, b)
II 81 31,5
coeficientul lui Rogowski, pentru lim 31,5 em rezultii -
kR 0,933, adicii practie identic cu eel anterior (pentru joasa tensiune);
n W Si 129 eonduetoare pe inaltimea bobinei;
ms n Si 13 eonductoare pe grosimea bobinei.
• - Densitatile de suprafata ale pierderilor in infa~urari:
pentru inra~urarea de joasa iensiune, conform relatiei- (16.41) -
1 438,4
= (19.29)
3·0,61
unde:
c =" m =3 eoloane;
- •
= Of8·7t(Dii + 2Dm2 '-b D e})II BJ + 2·19 + 21,1)-32 •
Sw} Q,8·7t·(16,8 =
• = 6 104 cm 2 ~ 0,61 m2, (19.29, a)
in eare (fig. 16.8):
- 0,8 tine cont q,e reducerea suprafetei de riieire de catre distantori;
Dij Dc +
2a ln j 16 2 '0,4 +
16,8 em este diametrul interior al
infa~uriirii de joasa tensiune ; .
D e; Di ; 2a; + 16,8 2 ·2,15 +
21,1 em este diametrul eXte-
rior al infa~urarii de joasii tensiune ;
pentru infa~urarea de inalUl iensiune, conform relatiei (16.41, a)
1 734,5
= 659 W / m2, (19.30)
,
3·08772
unde:
S tvi 7t[0,8(D ii + 2D;,H) + D ei]li Bi =

= 7t[0,8(22,7 + 2 '25,3) + 30]31,5 8 772 2 ~m



0,8772 m2, (19.30, a)
in care (fig. 16.8):
Di; Dml a i · 26,35 3,65 = 22,7 em, este diametrul interior al
infii~uriirii de inalta tensiune;

D;"l = D ii + 2n;a' + a ia = 22,7 + 2 ·5 ·0,21 + 0,5 = 25,3 em, •

este diametrul mediu al canalului de riicire, care se prevede spre interiorul


grosimii infa~urarii de inallii tensiune la eea. 1 /3 din ai' adica dupii n; 5
straturi din cele 13 st1'a Luri cite are infa~urarea ;
D Ci Dlnl ai +
26,35 3,65 +
30 em, ('ste diametrul exterior al
infa~urarii de inalUi lensiune ; aeeasta suprafa!a este spalalii in intregime de
uleiu I de raeire.
AUL qj cit ~i qi se ineadreaza in Iimilele normale (v. paragraful 16.4.1) .

- Pierderile eJectrice totale, san pierderilc la functionarea in scurt ..


circuit la curentii nominali, eou[or m rei a pei (16.41, b)
P"N = P eu + Pez; = 1 438,4 + 1 734,5 ~ 3173 W, (19.31 )
-
884

yaloare, care se incadreaza in limitele admise conform STAS 1703/7-80,


abaterea trebuind sa fie de +10% din P kN , impuse prin tema (Y. tabelul 3.8).
OBSERVATIE. lnaintc de detcrminarea n;aselor Infa~ura r iltr, a pierderilor ~i cu-
rentului la functionarea In gol, cste recomandabil a sc proceda la verificarca Incadrarii
in limitelc admisibile a lemiunii de scurlcirclIil, adica a yerifica daca dimensiunile stabi-
Ii le pina acum slnt bune san nu.

Compollenta activu a tensiunii de scnrtcircllit, conform relatiei (16.48)

81 n .100 = 1,269%. (19.32)


• 250·10'
Componenta reactiva a tensilloii de scurteircnit, conform rela-
tiei (16.49)

= 2·7t·4·7t·10-J ·50·1 558·8~88·0,7 885.2,98.1.0934.100 = 5 %, (19.32, u)


6,42·82 ' •

u)1de :
conform relatiei (16.49, u).

'>'
o = Uji
+ ala + ala + =0,8 +
0,8 + 0,5 + 2,15 + 8,65 = 2,93 em;
4 3 4 8

conform relatiei (16.49, b)


= 7t 16 + 2.04 + 08 +3,65 + 0,5 + 3(2,15 + 0,3) = 73,35 em = 0,7335 m;
" 2

kH 0,934 (Y. rel. 19.27, b);


conform relatiei (16.49, d)
-
0,0156 2 .32
=1+ ~ 1,
3·2,93·0,934

III care, conform figurii 16.40, c

Hz 0,5
x 0,0156
HB 32
• •
Cll

- 31,5 •= 0,5 cm;


r 3.
- Tensiunea de scurtcirellit, conform relatiei (16.50, c)

= 5.16 %. . (19.33)

885
Deoarece valoarea obtinuta
, nu se incadreaza in abaterile limit a admise
de STAS 1703/1 80, (v. tabelul 3.8) care sint de ±10% din UkN 6%
impus prin tema (valoarea calculata t rebuie sa fie euprinsa intre limitele
5,4 : 6,6 %) se VOl' sehimba dimensiunile eonductoarelor, asHel, inc it fe-
reastra LransformaLorului (deei ~i bobinele) sa rezulLe ell 0 inalpme mai miea
si
, 0 laLime
, mai mare. .
Se reiau deci din nOll elapele de caleul, de la relapile (19.15), toaLe
eonsideratiile ~i expJieatiile anlerioare raminind valabile.
-Dimellsiullile cOllductoarelor :
pentru fnro.~urarea de fnalto. iensitllle se men ,tine aeelasi
, conductor
ea anterior (v. reI. 19.15)
Sirma 0 1,8 X 2,] 2 ST AS 2873 /1-86 (gros. izol. 0,3 mm) = 3,45 mm 2 ;

a' x b' =2,lx2,42 mm2; (19.34)


pentru inro.~urarea de joaso. tensiune (lot cu 4 fire in paralel)
Sirma 0 4(4,75 x 7,1 STAS 2873 /1-86) (gros. izol. 0,36 mm) 4 '32,9 =
- 13],6 mm2; (19.34, a)
a' X b' 5,11 x 7,46 mm 2 •
Valorile definitive ale densitatilor
• de curent :
I, 8,33
Ji 2,41 A/ mm 2 ;
s u'., :1,45
(19.34, b)

Ij 360,75
Jj 2,74 A/mm 2 •
S tl' j 131,6

- Tipul ~i dimensiunile illja~urarilor se stabilesc identic ca ~i in


varianta anterioara.
Inaltimea bobinei de joasa 1ensiune (v. reI. 19.20), va Ii
H Bj (W Sj + 1)hJ'. + nth" (18 + 1) ·1,492 ·1,01 28,63 cm ~
~ 29 em, (19.35)
unde noul lzs (v. reI. 19.19) esle •

lI s 2b' 2 '7,46 = 14,92 mm 1,492 em.


- 'lnaItimea ferestrei, pentru acelea~i distante de izolatie ca in rela-
~iile (19.18, a), rezu\ta din relatia (HU8)
L c = HB + 2s;m = 29 + 2'2,5 = 34 cm,

(19.35, a)
unde s-a considerat s}m S i1l! 2,5 cm, penlru a rezulta bobinele eu aeeea~i
ina1time, de~i se pu lea lua s jill m:;>i m ie (v. reI. ] 9.20, a).
Numo.rul de spire pe En sirai :
pentru lnfo.~urarea de joasa lensiune, ramane aeela~i numar dat de
relatia (19.19, a), adica
w ,, } 18 spire/slrat. (19.36)
Pentru eele w] . 36 spire, rezulta eli bobina va avea toL dOLla slraturi
cu un canal axial a ja 3 mm, intre straturi;
- pentru infa~urarea de fnalla iensiune (v. reI. 19.21)
29
-1 -1 = 118,83 spire/strat.
0,242

-
886

Se stabilese
Wst = 118 spire/strat. (19.36, a)
Num~rul de stra.turi

W i 7' 1 636
= - - - - 13,86, slraLuri,
w. ! 118
,
eeea ee inseamna ea infa~urarca de inalla tensiune va avea
n ' i = 14 straturi, (19.36, b)
din care 13 straturi ell 118 spire ~i ul Limul strat eu 102 spire.
Tensiunea inLre slraLuri (v. rel. 19.22) rezulta
Us = 2w.,;e1 = 2 ·118 ·6,42 ~ 1 515 V, (19.36, c)
rezultind aeeea~i grosime a izolapei dinlre slraturi, ~ s 0,36 mm ell eea
din relatia (19.22, a) ~i aeeea$i depii1}ire a eapetelor bobinei eu 1,6 mm in fie-
care parle.

Grosimea infa~urarilol' rezulta :



penlru inr(l~urarea de joasa lensiune (v. reI. 19.23)

= 2 ·10,22 + 1 ·3 + (2 - 1 - 1)~ ;. = 23,44 mm ~ 2,35 em, (19.37)


unde:
ax 2a' 2·5,11 10,22 mm, esLe noua grosime a straLului;
pentru lnfa~w'area de inall£'1 tensiune (v. reI. 19.23, a)

= 14·2,1 + 5 + (14 - 2)'0,36 = 38,72 mm ~ 3,9 em. (19.37, a)


- Latimea ferestl'ei transformatorului (v. reI. 19.24)
T 2(a"'1+ a + a ji + a;) + ail =
j

= 2(0,4

+ 2,35 + 0,8 + 3,9) + 0,8 = 15,7 em ~ 16 em, (19.38)
adiea valoarea' care fusese estimaLa ell relatia (19.9, a).

D. Reealeularea pierderilor in infa~urari ~i in fier



~i a curentului de functionare in gol

- Rezistentele infa~urarilor pe fad:


pentm inri1~urarea de joasa lensiune (v. reI. 19.25)

Rj = PCU750 _w..:.,.ll_me;.....d..:...1 =0,022 36·0,601 - 3,61.10- 3 n, (10.39)


s wi 131,6

unde:
lmea j = rtD m2 = rt·19,15 = 60,1 em - 0,601 m,
ell
Dm2 - Dc + 2a mj + a j = 16 + 2'0,4 + 2,35 19,15 em;

887
pentm 'intii§urarea de inaliii tenS/llne (v. reI. 19.26)
= 0,022 1558·0,848 = 8,42 n, (10.39, a)
S to' 3,45
unde: •

nD mt = n ·27 = 84,8 em = 0,848 m,



cu
Dm! = Dc + 2(a ln j + aj + aji) + a i 16 + 2(0,4 + 2,35 + 0,8) + 3,9 =
= 27 cm.
- Pierderile in infa§urari:
in 'infii~llrarea de joasa tensillne (v. reI. 19.27)
P eZi = mkrjRjI~ - 3 ·1,01.7 '3,61 .10- 3 '360,75 2 = 1 475,6 W (19.40)
unde, pe baza relatiilor (19.27, a ~i b) :

kri = 1 + 1,73(X~ r
1"10'
50 2
= 1 + 1,73 ·0,8122 - - - .0,475 4 (42 - 0,2) = 1,047 (19.40, a)
0,022 ·10'
si
, in care:

a 0,475 cm; 'b = 0,71 cm;

= 1 _ 2,35 + 3,9 + 0,8 = 0,922; (19.40, b)


rr· 29 •

(Xp = k;' bn = °, 922. 0,71·36


29
= 0,812 ;
HB
'in de 'inalia tensillne (Y. reI. 19.28)
'infii~llI'area

Peli = mkriRJ~ = 3 '1,01'8,42'8,33 2 = 1 770,3 W, (19.41 )


unde, pe baza relatii10r (19.28, a ~i b)

kri=l+l,73(X~
2
r
p·10·
a4(m~ - 0,2) =

= 1 + 1,73 '0,795 2 50 2'0,18 4 (14 2 _ 0,2) ~ 1,01,


0,022 ·10' •

III care: •

a = 0,18 cm; b = 0,212 cm; •

n = Wsi = 118 conductoare/inaltimea bobinei ;


(Xp = kR_bn_ =0,922 0,212·118 0,795;
HB 29
ms = nS! = 14 conductoare pe grosimea bob.inei.
- Pierderile eJectrice totaJe sau pierderile la functionarea in scurt-
circuit la curentii nominali (v. reI. 19.31)

1 475,6 + 1 770,3 ~ 3246 W, (19.42)
valoarea care se incadreaza in limitele admise de STAS 1703/7-80 (v. ta-
belul- 3.8).

888
- DensiHitile de suprafala ale pierderilor din infa~ur3.ri :
penim infa$urarea de joasa iensillne (v. reI. 19.29)
qj P'l l 1475,6 _ 881 W 1m2, (19.43)
cS w ) 3·0,5583

unde (v. reI. 19.29, a)


S wi = 0,8 ·7t(D ij + 2D",~ + D ei)HB = 0,8 ·7t(1G,8 + 2 '19,15 +
+ 21,5) ·29 - 5583 em 2 = 0,5583 m2, (19.43, a)
eu
D ei = Dii + 2aj = 16,8 + 2 '2,35 = 21,5 em;
• •

pentm infa$llrarea de in alia iensillne (Y. reI. 19.30).


P el l 1 770,3
= 715 W 1m , 2
(19.44 )
cS u" 3·0,8245

unde (v. reI. 19.30, a):


Sw; 7t[0,8 (D;; + 2D;'>l) + De;]HB =
= 7t[0,8(23,1 + 2 '25,7) + 30,9]'29 •
8245 em 2 = 0,8245 m2,

III oare:
Dii ' Dml ai 27 3,9 23,1 em;
D;"l D j i + 2n~a' + ata 23,1 + 2·5 ·0,21 + 0,5 25,7 em,
eonsiderind, ea ~i anterior, eanaIul de raeire Ia eea. 1 /3 din ai (spre inte-
rior), adiea dupa n~ 5 straturi din eele 14 straturi cite are infa~urarea de
inalta tensiune ;
Dei = Dml + at = 27 + 3,9 = 30,9 em.
Cum se observa, aUt qj cit ~i qi se ineadreaza in limilele normale indi-
cate Ia paragraful 16.4.1
,
(v. relatiiIe 16.41 ~i 16.41, a). •
- Masele eonduetoarelor infa~ur3.rilor se determina, eu relatia (16.42) :
peniru znfa.$urarea de joasa iensiune

G Wl = YcuSwjwimed j = 3
8,9 .10- '1,316 ·36 ·60,1 = 25,4 kg;
- peniru infa.$urarea de znalia. iensiune

G wi = Ycus wiWtTlmed i = 3
8,9.10- ·0,0345·1 636 '84,8 = 42,6 kg. (19.45, a)
- Dimensiunile definitive ale miezului feromagnetie slnt deei •

(v. fig. 16.2):


Dc 16 em (v. reI. 19.6), eu dimensiunile treptelor conform figurii 19.1,
pentru care au rezultat:
Sc 173 cm2 (v. reI. 19.7);

Sj 183 em (v. reI. 19.8);
2

Lc 34 em (v. reI. 19.35, a);



T 16 em (v. reI. 19.38); •

, M T + Dc 16 + 16 = 32 em;
LJ 2M + 0,9Dc 78,4 em (v. reI. 19.9, b).

889
- Masa neta a fierului, conform relatiilor (16.43, b):
pen Lru coloane
GFce =3SJ-eYFc = 3.173.34.7,65.10- 3 = 135 kg; (19.46)
penLru juguri •

GFej = 2S j L j YFc = 2 ·183 ·78,4 '7,65.10- 3 = 219 kg. (19.46, a)


Pierderile in fier, care reprezinta ~i pierderile la functionarea
, in
gol, conform relatiei (16.44) a se vedea ~i relatia (19.10)

. 50
=.1,07 ·0,45
50
1 3
. (1,676 2 ·135 + 1,581 2 ,219) = 447 W. (19.47)

Dadi pentru lip se folose~te valoarea din practica de fabricatie a trans-


formatoarelor (v. observatia de la relatia 16.44), atllnci (consider/nd kp =
= 1,25) rezulta

Po = 447 1,25 ~ 522 W, (19.47, a)


1,07

valoare care se incadrcaza in Lolcrantele impllse de STAS .1703/1-80


(v. tabelul 3.8).
- Componenta activa a curentullli de fllnctional'e
, in !Jol, conform
relatiei (16.45)
522
= - - - - = 0,0174 A. (19.48)
:3 ·10 000

- Componenta reactiva a cUl'entu]lli de functionare in go], conform


relatiei (16.46, b)

H cL. + H jTJj+ 118 • 8,
lor = I j1. = - - - - - - ; 1_-'.fL...:,o
= __ =

'V 2w,
1,18
2,5·34 + 1.78,4 + 2 '0,25'10-3
4·rr·1O-7 •
0,096 A, (19.48, a)
../2:1658
in care YJ8 2, iar din anexa 4 rezulLa :
pentru Be 1,676 T -~ H e 2,5 A/cm;
pentru B j 1,584 T ;. H J 1 A/ cm;
pentru unghiul de imbinare dintre tolele coloanelor ~i jugurilor
45° rezulta :
~I ~ 0,025 .10- 3 m;

Bj = Be cos rJ.
../2
1,676· 2 1,18 T.
- Clll'entu] (total), la func~ionarea in gol a transformatorului (valoare
eficace), conform relatiei (16.47) "
(,19.48, b)

890
sau In %, conform relapei (16.47, a)
0,0975 100 ~ 1,17%. (19.48, c)
8,33


E. Tensiunea de scurtcircuit

_ Componenta activu a teilsiunii de scurtcircuit, conform relatiei (16.48)


- v. ~i relatia (19.32)
P" 100 _ 3 246 100 = 1,298%. (19.49)
SN 250.10 3

Compollcnta rcacti\'u a rtcnsiunii dc sCUl'tcircuit, conform rela-


tiei (16.49) \". ~i r('la~ia (19.32, a)

-= 2·TC·4·TC·1Q-7·50·1558·8,33·0,747·3,08·1 0,922 ·100 = 5,83%, (19.49, a)


6,42·20
unde :
conform relatiei (lGAH, a) ,
a'
= aji
+ at"' + aia
4
+ at + a,
3
°' 8 + 0,3 +4 0,5 + 2,35 3+ 3,0 =3, 08 cm;

conform relatiei (16.49, b)


7t 16 + 2 '0,4 + 0,8 + 3,9 + 0,5 t- 3(2,35 + 0,3) = 74,7 em = 0,747 m;


=
-
'J

kll 0,922 (v. reI. 19.40, b);


k q ~ 1, deoarece inal timile bobinelor de j oasa ~i inalHi tensiune sin t
aproximativ egale.

Tensiunea de scurtCircuit, conform relatiei (16.50, c) v. ~l re-
latia (19.33) •

U~r = J1,298 2 + 5,83 2


= 5,97 % (19.49, b)
valoare, care se incadreaza in aba Lerile admise de ST AS 1703/1-80 (v. ta-
belul 3.8), care slnt de ± 10 % din U kN'
Rezulta deci ca pentru noile dimensiuni ale conductorului infa~urarii
de joasa tensiune, pentrQ care au rezultat ~i' alte dimensiuni ale infa~urari­
lor ~i ferestrei transformatorului, tensiunea de scurtcircuit s-a inca drat iI:!
limitele admise. Aceste dimensiuni se considera deci ca fiind definitive, bine-
inteles daca ele vor corespunde ~i la verificarile mecanice ~i termice.
In figura 19.2 este reprezentata, la scara, sectiunea transversala prin
infa~urarile transformatorului, din exemplul considerat ,din care reese atit
modul concret de realizare a izolatiilor pentru distantele prevazute, cit ~i
forma constructiva cu dimensiuuile reale ale infa~urarilor.

• 891
I,

m
8

=160

=168 7

<1>De, =309

<1>320 6


o,

8 0=23,5 0, =39 m

,
jugut mOg1etic inferior

Fig. 19.2. Sectiunea transversalil prin infil~urilrile translormatorului trifazat in ulei
de 250 kVA, 10 / 0,4 kV:
1 cilindru izolanl gros de 3 mm; 2 infa~urarea de j.t. ; 3 pana de dislan/a (per-
linax) ; 4 izolajie de carlon gros de 2 mm; 5 in{a§ware de i.1. ; 6 izolatie de ega-
lizare infa$urare de j.l. (trafoboard); 7 izolalie de egalizare fnfc'i$urare de I.t. (trafo-
board) ; 8 inel izolanl eu distantori.

Intreaga infa~urare (j.t. +


Lt.) este realizata din punet de vedere teh-
nologie, sub forma de lnri'i~urare .monolit, adiea infa~urarea de i.t. se deapana
(bobineaza) direct peste infa~urarea de j.t., evident eu prevederea penelor 3
~i izolatiei 4 (fig. 19.2).
-
Spirele de reglaj sint prevazll te la exteriorul infa~urarii de inalta ten-
siune, pe ultimele doua straturi. - -.

892

00

Ul

••

1---8 •

I-- 9(1]

7--" ----,--10
-

-1--11

N
.- -

...:.I=-<.fl~--t- 9(Il)
5--

6--
co

14

iuoj moonehc Ihfe!1or


Fig. 19.3. Sectiune transversalil prin infil~urilrile unui transformator de putere
m;jlocie 200 leVA, 30/0,4 leV:
1 cilindI'Ll izolanl gros de 4 mm; 2 infd§urare de j.l.; 3 izolatie
egalizare fnfii§urare de j.1. ; 4 pene de consolidare §i dislantare din pertinax ;
5 cilindru izolanl gros de 4 mm ; 6 pene consolidare §i dis Ian tare din car-
Ion; 7 cilindru izolanl moale (din slraluri de hart ie, gros de 2 mm); 8 §aibd
riisfrdnld (carton) gros de 2 mm ; 9 infii§urare de U. in doud sectiuni (galet i ) ;
10 egalizalori izolanti i.l.; 11 inel cu distan/ori din carton; 12 dis-
tan/ori; 13 inel izolanl penll'lL egalizare bobinii i.I.; 14 inel izolanl cu
, dislantori.
,

, 893
,

13 1i
n 1

( 6
I "4.19 •

•... '
-~

... 8
--

Fig. 19.4. Ansamblu miez feromagnetie bobinat, eu eapaeul euvei ~i izolatoarclc de treeere ale transformatorului de 250 kVA, 10/0,4 kV:
1 ansamblu miez feromagnelic bobinat (a - miez ; b fnfa$urari); 2 consola de presare, jug superior; 3 consola de pres are jug infe-
rior; 4 buloane de slrangere a consolelor; 5 piese izolante pentru presare bobine; 6 tiranti; 7 talpi izolante sustinere; 18 $uru-
buri cu piulife pen/ru fixare liilpi; 9 liran/i suspensie capac cuua; 10 capac cuua; 11 i:olaloare j.t.; 12 izolaloare r.t.; 13-
comu/alor de reglaj ; 14 dispozitiu acjionare comutator; 15 conexiuni j.t.; 16 legaturi flexibile j.t. ; 17 conexiuni U.; 18 mufe
fixare legcituri j.t.; 19 placi de conexiuni U.
In cazul Lransformatoarelor la care tensiunile nominale ale infa~udirilor
slnt egale sau mai mari ca 20 kV, atunci pentru cre~terea rigiditatii dielec-
trice a distantelor de izolalie indicate in tabelul 16.3, se prevad la acea in-
fa~urare (sau la ambele infa~urari daca ambele Lensiuni ~ 20 kV), masuri
consLructive suplimentare.
AsHel, in figura 19.3, slnt prevazuli la lnfa~urarea de inalta tensiune,
care are UiN 30 kV, aUt cilindrul izolanl moale (poz. 7) cu grosimea de 2 mm,
realizat din mai mulle siraluri de hirtie de 0,06 mm rasfrint partial peste
pm·tea fronlala a Jnfa~urarii, clL ~i ~aiba eleclroizolanill riisfrfnlii (poz. 8)
eu grosimea de 2 mm rasfrinta pe toata partea frontala a infa~urarii ~i confec-
ponata separaL din carton eleclrotehnic.
Se observa, de asemenea, eli. penlru 0 mai rationala utilizare a izolatiei
conductorullli, infa~urarea de lnalta tensillne care este de tip stratificata,
este secponata in 2 gale~i (l1otali cn seepunea I f,li a II-a) ~i de inaltimea Hs
fiecare, clL ~i faptul ca disLanlele de izolare fata de juguri sluL diferite (Sjm =
= 2,25 cm ~i Sim 4,8 cm), ceea ee a eondus ~i la inaltimi diferite ale celor
doua infa~urari (HE; > HBi)'
Acest lucru prezinta unele dezavanLaje sub aspeetul soliciHirilor la
fortele elecLrodinamice axiale, compensaLe Insa de avantajul important al
unei mai bune llmpleri a fereslrei ~i deci la dimensiuni mai mici ale transfor-
matorului.
In figura 19.4 esLe reptezenlat ansamblul miez bobinat al transforma-
lorului cu schela metalidi, capacul cuvei ~i izolatoarele de j.t. ~i i.t., montaLe
pe capac. Sint evidentiate, de asemenea, eonexiunile intre infa~urari, la comu-
tatorul de reglaj al Lensillnii ~i la izolatoare, atit pe parLea de ina Ita tensiune
cit ~i pe cea de joasa tensiune.
In figura 19.5 esLe reprezenLal ansamblul general al transformaLorullii
de 250 kV A, 10/0,4 kV, cu secliune longitudinala '~i transversala.

F. Caracteristicile de func!ionare

Caracteristicile externe se determina Cli relatia (16.51, a) in conditiile


mention ate de relatia (16.51), iar caraclerislica randamenlllilli Cli relatia
(16.52), pentru diferite valori ale lui ~ I2/I2N ~i pentru U1 constant ~i
cos tp2 constant. Rezullatele calculelor sint trecute in tabelul 19.1 eu aju-

Tabelul 19.1
Caracteristicile de functionare ale transformatorului
de 250 kVA ; 10/0,4 kV

~ = I.II.~. 0,05 0,25


° •
0,15 0,50 0,75
..!.
1,00 1,25

COS <p. = 1 1 0,996 0,993 0,99 0,986 0,983


U.
U. O cos <po = 0,7 ind 1 0,987 0,974 0,961 0,949 0,936

cos <p ,= 0,7 cap 1 1,008 1,016 1,024 1,032 1,04


11=1= •
= 1= =1
= 0,959 0,984
1)
cos <P2 1

° •
0,988 0,989 0,987 0,985 0,982

0,942 0,977 0,983


cos <p. = 0,7
° 0,984 0,982 0,970 9,875

895
12 v 9

8
7
• •

10

11
4 t
, 6
3

VI- . '. .
liil'l,I
,....II '"
2--+-+-t-
I
---t- I
... I II -t-n--+
'·,""111'
'I . 1.. ·.1 "

N


l

I

I
\'i-....n

- '. --'- - - -'j


III
0:::::::

Fig. 19.5. Ansamblu general al transrormatorului de 250 kVA, 1010,4 kV:


1 ansamblu parle deeuvabila; I miez feromagnelie; II Infa$urare de j.l.; I I I -
fnfa$urare de U.; IV ansamblu sehelii melaliea; V izolaloare; VI eonexiuni ; 2 -
euva eu radialoare; 3 garnilura capac; 4 $urub fixare capac cuva; 5 robinel de
golire; 6 lermomelru eu cadran; 7 conservator; 8 nivela de ulei; 9 bU$on de
umplere cu ulei ; 10 re/eu de gaze (Buchholz) ; 11 filtru de aer eu silieagel ; 12 supapa
de siguranta .

torul dirora s-au Lrasat caracterisLicile de functionare reprezentate in figu-


ra 19.6. In expresia randamentuilli s-a luat pentru Po, valoarea data de rela-
tia (19.47, a). Din aceasta expresie, se observa ca atit pentru cos Cjl2 inductiv,
cit ~i capacitiv, caracteristica randamentului este aceea~i, depinzind doar de
valoarea lui cos Cjl2, nu ~i de caracLerul sarcinii (inductiv S,aU capacitiv).

896
20
tOS cos~=o,7cap. •

I
1 ~ I
I
~=1
0,95 -1
r
• cos~=o,7ind
Q9

085 •


0,8

o 0,5 0,75 1,0 1,25


1 • -
-- - ---- •

0.9

0,8 l - t - - t - - - - - - ' - - - - - •

I
I

o O,OS 0.25 0.75 1,0 1.25


b
Fig. 19.6. Caracteristicile' de functionare ale transformatorului de 250 kVA, 10/0,4 kV:
a , caracteristicile ext erne ; b - caracleristicile randamenlului.

G. Verificarea soliciHirilor mecanice •

1. Verificarea infa~urariIor Ia aCliunea forlelor electrodinamice ,

Deoarece cele doua infa~urari de j.t. ~i Lt. au acelea~i inaltimi (HBJ ~


~ HIli), iar spirele de reglaj al tensiunii sint repartizate pe intreaga inaltime
a in.fa~urarii de !.t. (gama de reglaj de ±5 %, cuprinde un numar de 2· 78 =
= 156 spire, care corespund ultimului strat de 102 spire ~i inca 54 spire din
penultimul strat), rezulta ca in function area transformatorului nu apar
nesimetrii axiale importanle ale solenatiilor, care sa conduca la forte electro-
dina mice axiale periculoase.
De aceea infa~urarile se VOl' veriIica numai la actiunea fortelor electro-
dina mice radiale. Se face de asemenea ~i 0 verificare la actiunea fortei interi-
oare Fo (fig. 17.2, a). .

57 - Proiectal'ea 'ffia~inilor electrice - cd. 153 897



,

, CurentuJ de ~oc, conform relatiei (17.1) •



I km = k'A 100";21"'j 1 7. 100· J2. 8,33 = 335,5 A. (19.50)
fL. , 5,97

- Forta radialll, conform relatiei (17.2) •

(w,ltm)81mtd, k n
F r = flo -'-..:....;:.;;:;........:;.:.;:.::..:.-- = 4'n .10- 7 . (1558·335,5)8,0,848,0,922 •
2 H8 2'0,29
= 463.10 3 N. .<19.51)

- Forta interioarll, care actioneaza iu directia axiala asupra fiecarei


infaljurari, conform relatiei (17.2, b)
3' 3,08 463 .10 3 ~ 25 .10 3 N.
Fo = ---Fr = (19.51, a)
2H8 2·29

Efortul uuitar la intindere in infaljurarea exterioara (Lt.), conform


relatiei (17.4)
F 463·10'
a r = _ _...:..r_= _ _ _ _ _ _ = 13,7 MPa, (19.52)
2n;w,swj 2 ·n;·1 558'3,45

valoare care este mai mica dedt limitele admisibile (aatlm = 30 60 MPa
pentru infaljurare din cu pru).
Eforturile unitare de compresiune dintre conductoarele infaljura-
rilor (datorita fortei interioare Fo), conform rela~iei (17.7) :
pentru lnfii$urarea de joasii lensiune

25 ·10·
= 2,03 MPa < aaatlm = 20 MPa, (19.53)
601· 20,5


unde:
.a; , a, - ala = 23,5 - 320,5 mm, este grosimea neta a infaljurarii
de j.t. ;

pentru infa$urarea de inalta tensiune

3
F. 25· 10 0,867 MPa < aaatJm = 20 MPa, (19.53, a)
a al _


lm ~a f a', 848·34

unde: •

, •
a j ai aia 39 - 5 34 mm, este grosimea neta a infaljuriirii
de Lt. •

• •


Pentru ca infaljurarea interioara (de jaasa tensiune) sa fie supusa la
solicitarea de comp resiune pura, sc y crifica mai Jntii conditiile impuse de re-
latia (17.5). Astfel, numarul minim de distantoare cu care.trebuie consolidata
infaljurarea de j.t. pe coloana este



191,5
= 2 1 + -....:.....-----
1,75· 463·10'
1,15.10 .36.131,6 5 2· 4,75
2
= 2,53 distantoare. •


898
• •

unde, pozitia eentrului de masa C (fig. 19.7) se determina eu relatiile:


. el 0,5,2BI + hi [mm);
. 2B +h

.' a = el - d [mm] ; (19.54, b)


B - el [mm) .

Pentru profilul UI0 stabilit, rezulta :


1 (BH8 _ bh8) = 1 (50 .100 3 _ 44 .83,58)


6H 6·100

\ (19.55)

unde:
b B _d 50 - 6 = 44 mm;

. h = H - 2t = 100 - 2 ·8,26 ~ 83,5 mm',


1
• W" = --(He~
3e.
- ha 3
+ 2Ie~) --

1
= ---
3'34,5
(100 ,15,5 8
83,5 ·9,5'
,
+ 2 ·8,26 '34,5 8
) 0,946'10' mm'

• (19.55, a)

unde: •

0,5 2B" + hi 2·50' + 83,5'8,26


el 0,5 15,5 mm;
2B + h 2'50+83,5

,
a e1 d 15,5 6 9,5 mm;
ez = B - e1 = 50 - 15,5 34,5 mm. ,

incovoietor, ' eorespunzlitor fortei de presare a jugurilor,


,
conform relatiei (17.9, a)
-•

F.L 3,21'10" 830


M" = 83,2 ·10' Nmm, (19.56)
32 32
in care:

Fs PshjL 0,25 ·155 ·830 = 3,21 ,10' N,
unde: ,

P. 0,25 MPa, deoarece 'stringerea jugului se face eu cite doua buloane


marginale, neizolate care nu tree prin tolele jugului ;

h j = 155 mm (h) = a l din reI. 19.8); - -
• •
• L 830 mm (fig. 19.7, b). •

- Efortul unitar la incovoiere datorita presarii jugului, conform


rela tiei (17.11)

- (1" = Mv = 83,2·10' = 87,9 MPa < 100 MPa. (19.56, a)


Wv 0,946·10'

900
- Efortul unitar la incovoiere dupa axa x x, datorita forte1or
electrodinamice de presare axiala, conform relatiei (17.11, a)
25.10 3 .830
= 42,6 MPa < 200 MPa. (19.56, b)
12·4,06 ·10'

b) Buloanele de stringere a consolelor de presare, se executa din otel


rotund de 020 mm, filetate la capete cu M 20.
Efortul unitar in bulon, datorita fortei de presare ~i greutatii par-
tji decuvabile, conform relatiei (17.12, a) •
cr 0~187 F, + 2,5 Gx 0,187 3,21·1Q4 +
Sb d3 220,3
5000· 3
+ 2,5 20 3
= 31,9 MPa < 100 MPa, (19.57)

unde:
7t·16,75 2
Sb - 220,3 mm 2 (pentru M20, diametrul minim la baza
4
filetului este de 16,75 mm);
x 3 mm;

G + Gmiez + Gw)g = (Gschellt + GFec + G + G W) +
. (Gschellt Fe ,

. + GWi)g = (40 + 135 + 219 + 25,4 + 42,6) ·9,81 = 4532 N. •

Tinind cont ~i de alte elemente asamblate pe partea decuvabila, se con-


sidera ca greutatea total a este .
G ~ 1,1 ·4532 N ~ 5000 N.
Verificarea buloanelor la forta axiala de scurtcircuit (de -
presare
a infa~urarilor Fa), conform relatiei (17.13, a)
4,6 FoX 4,6.25.10 3 • 3
cr = = . = 43,1 MPa < 200 MPa. (19.57, a) •
d' 20'

Verificarea la strivire a izolatiei buionuilli nu se face, deoarece buloa.-


nele de stringere sint in afara miezului ~i nn este nevoie sa fie izolate .

, •


• H. Calculul termic al transformatorului
~

1. Ciiderea de te~peratura dintre infa~urare ~i ulei

a) La Infi1~urarea de joasi1 tensiune, de tip cilindric, temperatura medie


a bobinei se poate considera egala cu cea maxima, ~i deci
-
61 62 O.
Caderea de temperatura in izolatia conductoarelor, ill baza relatiei
118.2) este (v. ~i fig. 18.1)

881. 0,018 .10- 4 ~ 1,130 C, (19.58)


0,0014

. 901
unde:
o
0,018 cm, este grosimea unilateraHi a izolatiei de hirtie a condue- ,

torului de j.t. (pe 0 parte) ;


At. 0,0014 W jcmOC, din tabelul 18.2, pentru hirtie impregnata in ulei.
b) La infa§urarea de inalta tensiune, de tip stratificat, 61 -# 6 2 ~i, pen-
Lru partea blJinei exterioadi a canalului axial, mai groasa, caderea maxima
de temperatura, conform relatiei (18.4) este (v. fig. 18.1)
pag 8·10-'·2,17'
= = = 9,3°C, • (19.58, a)
8A", 8· 5,06.10- 3

III care:
pe baza rela~iei (18.5, a)
J 2ab' 1,41 2 .0,18.0,212
p = k ----- .10- 2 2,14 .10- 2 ~ 8.10- 2 Wjc m 3;
P (a' +
3.)b' (0,21 + 0,036)'0,242
pe baza relatiei (18.6, a)
Am ~ A. (a'+ 3,)b = 1,55 .10-3 (0,21 + 0,036)'0,212 = 5,06 .10- 3 WjcmOC,
, (23 + 3,)b' (0,03 + 0,036)'0,242
Cll conductibitatea termicii echivalenta data de relana (18.6, b)
n,(23 + 3,) 1,4,10-3 ,1,7,10-3(0,03 + 0,036) = 1,55.10- 3 WjcmOC,
A,23 + ,,3, 1,7'10-3 '0,03 + 1,4'10-3 .0,036
unde, din tabelul 18.2 rezulta:
A 1,4 .10- 3 W jcm °C pentru izolatia de hirtie impregnata' in ulei,
a conductorului;
• As 1,7 .10- 3 W jcm °C pentru izolatia dintre straturi, din hirtie
lacuita (impregnata in lac),
iar 20 . a' a b' b 0,3 mm 0,03 em este grosimea bilaterala a
izolatiei de hirtie a conductorului de Lt. ;
grosimea partii exterioare a bobinei de i.t. care are n;' = 9 straturi,
este •

ab n;'a' + (n~' 1)0. 9 ·0,21 + (9 1) ·0,036 2,17 cm.


Caderea medie de. temperatura, conform relatiei (18.1) este
2
3
e J
2 ,1),3 (19.58, b)
3
c) Caderea de temperatura intre suprafata bobinei §i ulei, conform relatiei
(18.8) este :
pentru infa~urarea de j oasa tensiune
6 41 = 0,285q~·6 = 0,285'881 0 . 6 = 16,6°C ; (19.59)
pentru infa~urarea de inalta tensiune
6 41 = 0,285q~,6 = 0,285.715 0 . 6 = 14,7°C. (19.59, a)

d) Caderea

medie de temperatura dintre lnfa§urare $i ulei (v. fig. 18.1)
pentru infa~urarea de inalti\. tensiune, a carei valoare este mai mare dedt ,a

infa~urarii de joasa tensiune, rezultii cu relatia (18.10)

6mbu 62 +6 +6 3 H 6,2 + 1,13 + 14,7 22°C. (19.60)

,902
Cum se observa, aceasUi valoare este apropiata de limitele indicate in
tabelul 18.1, pentru modul de racire de tip NL considerat (v. cap. 18 sim-
bolizarea sistemelor de raci re).
2. Cllderea maxima de temperatura medie intre miez §i ulei, conform
relatiei (18.11)
Do
vmaxfu
= ll'
I]
6~'+ 1,56~' =
1062
,
8,75 + 1,5'11 = 7,47°C, (19.61)
6' + 6;' + 1,56;' 10,62 + 8,75 + 1,5·11

in care, conform relatiilor (18.11, a) :


pa ' 11,5'10-3 .15,5'


6~ = (19.61, a)
8Al 8· 0,2
unde:
conform relatiilor (18.12) ~i (18.12, a)
f 1.3 2

P = PFeYFckFe = k p P10/60 BcYFekFe =


50

= 1,25 ·0,45 . 50 1.3 '1,6762.7,65.10-3 .0,95 ~ 11,5 .10- 3 W /cm 3 ;


50

conform figurii 18.2 ~i figurii 19.1


a a1 15,5 em (v. reI. 19.6, a);
b 2~bi 15,2 em (v. reI. 19.6, b);
din tabel ul 18.4 ,

Al = 0,2 W /cmoC ; •


At 0,03 W /cmoC ; •

pa ll,5·10- 3 ·15,5
6~ 8,9°C, (19.61, b)
2.:x coIJv 2,0,01
unde, 'Cit C01lV ~ 100 W /m 2OC 0,01 W /cm 20C ;
6' 6'1 + ()'4 1,72 + 8,9 10,62°C;
pb' 11,5.10-3 .15,2'
6"1 11°C; (19.61, c)
• 8A, 8·0,()3
b 15
8,9 ,2
()~' ()~ 8,75°C. (19.61, d)
a 15,5

Se obseI=va ca 6maxfu are 0 valoare destu I de mica, deoarece ~i pierderile


in fier .a u 0 valoare mica In comparatie eu pierderile in infa~urari.
• 3. Dimensiunile interioare ale cuvei §i suprafetele de cedare a caldurii.
a) Considerind cuva dreptunghiularii, dimensiunile cuvei, date de re-
latiile (18.16) slnt (v. ~i fig. 18.4):

A 2M + Dei + 2s s 2·32 + 30,9 + 2·3 = 100,9 em ~ 100 em;


(19.62)

+ 0,3 + 2 + 2 + 1 = 41,2 em ~ 41 em; •

• Hev - Le + 2H j + Hjc + H Bj = 34 + 2 '15,5 + 30 + 3 · 98 em, .

903
• •

pe partile laterale ~i unul intr-o Aria de


parte frontala, ca in figura 19.8; 51
daca incalzirile recalculate nu se - ---=-=-th-~~~~-- ...
incadreaza , in limitele admise,
0
I
I 1 2
"- ,,
atunci se revine, marind numarul (Y) I oJ L \
I I
de radiatoare la 6 bucap. I
Aria reala . de convectie E
u
I
I •

A I
, I
(pentru cele 5 radiatoare) rezulta I
- •
I
din relatia (18.18), in care va- N
x iI co

I
loa rea real a a lui S er 5 S~T + - I
co I
. I
Sev + 5S~T =
I
S eo I ., ,po •

2,76 + 5 ·2,38 = 14,66 m2,



I •
I
I
I
5 l. ., ,- .- "
(19.66) _______ J. --------- -"'" .
iar aria de radiatie, conform A+3CX:m
figurii 18.3 ~i figurii 19.8 (cea
Fig. 19.8. Modul de a~ezare a radiatoarelor III jurul
cuprinsa in zona cu linie intre- euvei ~i dimensiunile transversale pentru determi-
rupta) narea ariei de radiatie. Dimensiunile sunt in em.


Sr 2[(A + 30) + (B + 60)]Hev =
= 2[(100 + 30) + (41 + 60)] .98.10- = 2,57 4 m 2• (19.66, a

4. Definitivarea caderilor dc temperatura din transformator


. a) Ciiderea de temperatura de la cuva la aer, conform relatiei (18.19)
. 1,05(P k + Po) 0·8 = 1,05(3 246 + 522) 0·8 =
(19.1}7)
2,8S, + 2,5S co• 2,8·2,57 + 2,5·14,66
b) Ciiderea de temperatura de la ulei la cuva, conform relatiei (18.20) •

• •
euc = 0,165k 1
0.6
= 0,165·1·
1,05(3 246 + 522) 0.6 =
4,74°C.
14,66

(19.67, a)
c) Caderea medie de temperatura de la ulei la aer, in straturile superioare
ale acestuia, conform relatiei (18.. 21)
eMua 1,2(6 uc + e ea) = 1,2(4,74 + 36,6) = 49,6°C < 60°C. (19.67, b)
d) Caderea de temperatura de la bobina La aer, conform relatiei (18 22)

6 ba = 6mbu +6 + ue e elL = 22 + 4,74 + 36,6 = 63,3°C, (19.68)

iar temperatura bobinei .&", pentru valoarea standardizata a temperaturii me-


diului ambiant.&o. 40°C (v. fig. 18.1) .

.&" 6 bo. +'&0. 63,3 + 40 103,3°C < 105°C .&N -cla8a A,

deci transformatorul este bine dimensionat ~i cu 5 radiatoare (105°C este tem-


peratura admisa pentru clasa A de izolatie a transformatbrului in ulei).


In cazul in care ar fi rezultat .&" > 105°C, atunci trebuia marit numarul
de radiatoare de la 5 buditi la 6 bucati.

905