www.forum.ush.

ro editata by ggk1o
3 60° long E (pag 7)
Europa si Tarile U.E. 1 2009/2010 9) În Europa, distanţa maximă de la vest la est este de
MULTIPLE CHOICE aproximativ:
1) In raport cu celelalte continente, în funcţie de 1 8500 km
suprafaţa totală, Europa ocupă: 2 4800 km
1 primul loc 3 5600 km (pag 7)
2 ultimul loc 10) Forma continentului european:
3 locul al şaselea (pag 7) 1 nu se încadrează în nici una din figurile geometrice
4 locul al treilea 2 se poate încadra într-un pătrat
Suprafata continentelor 3 se poate încadra într-un hexagon
Nr. Crt. Continent Suprafata (mil. km2)
1 Asia 44,38 11) Europa este limitată spre nord de:
2 Africa 30,30 1 Oceanul Artic (pag 7)
3 America de Nord 24,40 2 Groenlanda
4 America de Sud 17,84
5 Antarctica 13,17
3 Oceanul Atlantic
Europa este limitata spre nord de Oceanul Arctic, la vest de Oceanul
6 Europa 10,03
Atlantic iar la sud, marea depresiune a Marii Mediterane o separa de
7 Australia si Oceania 8,94
Africa.
2) In raport cu celelalte continente, după numărul de 12) Europa este limitată spre sud de:
locuitori, Europa ocupă: 1 Marea Caspică
1 primul loc 2 Oceanul Artic
2 ultimul loc 3 Marea Mediterană (pag 7)
3 locul al şaselea 13) Limita estică a Europei urmăreşte de la nord la
4 locul al doilea (pag 7) sud:
Ca numar de locuitori este al doilea dupa Asia.
1 Râul Volga
3) Europa este situată:
2 Munţii Ural – Râul Ural – Marea Caspică (pag 8)
1 în emisfera sudică
3 Râul Dvina de Nord – Pod. Valdai
2 în ambele emisfere Limita estica a Europei urmareste (de la nord la sud) Muntii Ural, raul
3 în emisfera nordică (pag 7) Ural, Marea Caspica, depresiunea Kuma-Manici (la poalele Muntilor
4 de-a lungul ecuatorului Caucaz, Marea Neagra si Marea Marmara.
Latitudinal, continentul european este situat in emisfera boreala, intre 360 14) Ţărmul cu riass apare:
si 710 latitudine nordica. Distanţa dintre Capul Nord şi Capul Matapan 1 în Norvegia
fiind de circa 3900 km.
2 în Spania (pag 13)
4) Distanţa dintre Capul Nord şi Capul Matapan este
3 în Suedia
de: Tarmul cu riass apare in vestul Arhipeleagului Britanic si nord-vestul
1 circa 10 000 km Peninsulei Iberice (provincia Galicia). Acest tip de tarm favorizeaza
2 circa 2 900 km dezvoltarea porturilor (Vigo, Pontevedra).
3 circa 4 900 km 15) Ţărmul cu riass apare:
4 circa 3 900 km (pag 7) 1 în sudul Pen. Balcanice
5) Longitudinal Europa se întinde pe: 2 în Pen. Crimeea
1 75° (pag 7) 3 în NV Pen. Iberice (pag 13)
2 30° 16) Ţărmul dalmatic apare:
3 65° 1 în vestul Irlandei
4 58° 2 în estul Mării Adriatice (pag 13)
Longitudinal, aceasta se intinde pe 750, intre Capul Roca (100 longitudine 3 în sudul Franţei
vestica) si Muntii Urali (650 longitudime estica); distanta maxima de la Un tip de tarm foarte pitoresc este cel dalmatic, intalnit in estul Marii
vest la est este de aproximativ 5600 km. Adriatice. Tarmul inalt, muntos a fost invadat de ape, formandu-se sisteme
6) Capul Roca este situat: de insule, canale, golfuri.
1 de-a lungul meridianului de 0° 17) Ţărmul dalmatic apare:
2 la vest de meridianul de 0° (pag 7) 1 în Polonia
3 la est de meridianul de 0° 2 în estul Spaniei
7) Capul Roca este situat: 3 în Croaţia
1 la 10° long. V (pag 7) 18) Ţărmul cu fiorduri apare:
2 la 10° long. E 1 în Polonia
3 la 20° long. V 2 în Norvegia (pag 12)
8) Munţii Ural sunt situaţi la aproximativ: 3 în Finlanda
Putin mai spre sud – pe litoralul atlantic din vestul Norvegiei, nord-vestul
1 75° long. E Scotiei – sunt prezente tarmurile cu fiorduri, formate sub actiunea
2 45° long. E eroziva a ghetii calotei glaciare.

www.forum.ush.ro editata by ggk1o 1

 www.forum.ush.ro editata by ggk1o
19) Ţărmul cu fiorduri apare: al Senei, şi, în partea vestică, în Normandia de Jos, care cuprinde şi
peninsula Cotentin.
1 în SE Pen. Scandinave
28) Ţărmurile Pen. Cotentin sunt udate de apele:
2 în Pen. Bretagne
1 Marii Nordului
3 în vestul Pen. Scandinave (pag 12)
2 Golfului Biscaya
20) Insulele Lipari prezintă:
3 Mării Mânecii
1 ţărm jos
4 Mării Baltice
2 ţărm cu lagune şi cordoane litorale
29) Pen. Medoc este situată în:
3 ţărm vulcanic (pag 13)
Insulele Lipare (Marea Tireniana, in nordul Siciliei) prezinta ca
1 Vestul Franţei
particularitate tarmul vulcanic. 2 Estul Spaniei
21) Blocul continental propriu-zis ocupă aproximativ: 3 Nordul Franţei
1 jumătate din suprafaţa totală 4 Sudul Italiei
2 65% din suprafaţa totală (pag 9) 30) Pen. Istria aparţine:
3 90% din suprafaţa totală 1 Greciei
4 35% din suprafaţa totală 2 Spaniei
Blocul continental propriu-zis ocupă aproximativ 65% din suprafaţa 3 Bulgariei
totală.
4 Croaţiei
22) Masivitatea cea mai pronunţată o prezintă:
31) Din suprafaţa totală a continentului european
1 Europa Sudică
sistemul de insule însumează aproximativ:
2 Europa Vestică
1 28%
3 Europa Estică (pag 9)
2 18%
4 Europa Nordică
Masivitatea cea mai pronunţată o prezintă Europa de Est. 3 10%
23) Sistemul de peninsule reprezintă circa: 4 8% (pag 9)
Sistemul de insule insumeaza aproximativ 8% din suprafata continentului.
1 50% din suprafaţa continentului
32) Insulele Franz Josef, Swalbard, Jan Mayen fac
2 37% din suprafaţa continentului
parte din cadrul insulelor:
3 17% din suprafaţa continentului
1 Baltice
4 27% din suprafaţa continentului (pag 9)
Sistemul de peninsule reprezintă circa 27% din suprafaţa continentului. 2 de climă caldă
24) În nordul continentului, spre Oc. Artic se află: 3 Ionice
1 Pen. Medoc 4 de climă rece (pag 11)
Insule de clima rece: Islanda, Jan Mayer, Arhipeleagul Svalbard
2 Pen. Cornwall (Spitsberg, Barents, Edge, Ursilor), Franz Iosef, Novaia Zemlea, Vaigaci,
3 Pen. Kanin (pag 9) Kolguev, etc.
4 Pen. Iutlanda 33) Insulele Franz Josef, Swalbard, Jan Mayen sunt
Peninsule importante sunt: situate în:
- Kanin si Kola spre Oceanul Arctic;
- Scandinavia, Iutlanda, Cotentin, Bretania, Iberica spre Oceanul 1 Oc. Atlantic
Atlantic (intre Capul Nord si Stramtoarea Gibraltar); 2 Oc. Artic
- Italica (Salentina, Calabria) si Balcanica ( Istria, Calcidica, Peloponez) 3 Golful Biscaya
spre Marea Mediterana;
- Crimeea spre Marea Neagra. 4 Marea Nordului
25) Pen. Kola este situată: 34) Ce insulã este situatã la nord de paralela de 60° lat.
1 între Marea Barents şi Marea Albă N?
2 în Marea Norvegiei 1 Orkney
3 în Marea Baltică 2 Gotland
4 între Marea Peciora şi Marea Baltică 3 Hebride
26) Pen. Cornwall este situată în: 4 Feroe
1 NV Angliei 35) Ce insulă este situată la nord de paralela de 60° lat.
2 NV Franţei N?
3 Danemarca 1 Frisice
4 SV Angliei 2 Seeland
27) Pen. Cotentin este situată în: 3 Gotland (Marea Baltica)
1 NV Angliei 4 Aland (golful Botnic)
2 Sudul Franţei Insulele Aland sunt o provincie autonomă, demilitarizată şi unilinguală a
Finlandei şi un grup de insule. Insulele Åland sunt situate la intrarea în
3 Italia Golful Botnic, centrate gravitaţional la aproximativ 40 de km de coasta
4 NV Franţei Suediei, şi la 25 de km faţă de coasta Finlandei
Normandia este o regiune istorică în nordul Franţei, divizată
administrativ azi în Normandia de Sus, la nord de Paris, pe cursul inferior

www.forum.ush.ro editata by ggk1o 2

 www.forum.ush.ro editata by ggk1o
36) Ce insulă este situată la nord de paralela de 60° lat. 3 Golful Taranto
N? 4 Golful Lion
1 Channel Golful Taranto aparţine Marii Mediterane. Golful se găseşte între
Peninsula Salentina şi Calabria.
2 Oland
43) Insulele Pitiuze fac parte din :
3 Shetland (U.K.)
1 Insulele Ionice
4 Lipari
2 Arhipelagul Britanic
37) Ce insulă este situată la nord de paralela de 70° lat.
3 Insulele Ciclade
N?
4 Insulele Baleare (pag 17 sau 48)
1 Islanda Arhipeleagul Insulele Baleare cu principalele insule:
2 Normande - Menorca, Mallorca, Cabrera si
3 Novaia Zemlea - Insulele Pitiuze – Ibiza si Formentera.
Adancimile maxime in acest sector depasesc 2500 m
4 Feroe 44) Insulele Ciclade sunt situate în:
38) Ce insulă este situată la nord de paralela de 70° lat. 1 Marea Ligurică
N? 2 Marea Egee
1 Islanda 3 Marea Tireniană
2 Saaremaa 4 Marea Marmara
3 Jan Mayen (Norvegia) Cicladele (greacă Κυκλάδες) sunt un grup de insule, aparţinând Greciei,
4 Feroe aflate în Marea Egee la sud-est de Grecia continentală.
39) Insulele Frisice sunt situate în: 45) Insula Thasos este situată în:
1 Marea Norvegiei 1 Marea Ionică
2 Marea Mânecii 2 Marea Adriatică
3 Marea Nordului 3 Marea Tireniană
4 Golful Biscaya 4 Marea Egee
Insulele Frisice de Vest (Olanda) si Imsulele Frisice de Est (Germania). 46) Insula Zakynthos este situată în:
40) Între Pen. Bretagne şi Pen. Cotentin se află: 1 Marea Ionică
1 Golful Finic 2 Marea Egee
2 Golful St. Malo (pag 16) 3 Marea Marmara
3 Golful Biscaya 4 Golful Salonic
4 Golful Lion 47) Golful Cadiz este situat în:
In Franta intre Peninsula Bretagne (Bretania) si Peninsula Cotentin 1 SE Pen. Iberice
(Normandia) se afla Golful Saint-Malo.
41) Între Pen. Bretagne şi Pen. Cotentin se află 2 NV Pen. Iberice
1 Insulele Lipari 3 Estul Italiei
2 Insulele Spitzbergen 4 SV Pen. Iberice
3 Insulele Aland 48) Golful Botnic reprezintă:
4 Insulele Channel (pag 16) 1 o parte a Mării Nordului
2 cea mai nordică parte a Mării Baltice (pag 16)
3 cea mai estică parte a Mării Baltice
4 cea mai adâncă parte a Mării Baltice
Marea Baltica. Este o mare cu numeroase golfuri:
- Botnic – spre Sud;
- Finic, Riga – spre Est;
- Kursk, Gdansk – spre Sud-Est;
- Pomeraniei, Lubeck, Kiel – spre Sud;
- Hanö – spre Vest
49) Golful Finic reprezintă:
1 cea mai sudică parte a Mării Nordului
2 mai nordică parte a Mării Baltice
3 cea mai estică parte a Mării Baltice (pag 16)
4 cea mai adâncă parte a Mării Nordului
50) Marea Nordului se caracterizează prin:
1 adâncimi mari
2 adâncimi mici (pag 15)
Marea Nordului, aflata in sud-vestul Peninsulei Scandinave, are adancimi
42) Între Pen. Calabria şi Pen. Salentina se află: foarte mici (preponderent 300 – 400 m adancime), valori de 300 – 400
1 Golful Napoli adancime fiind foarte rare.
2 Golful Policastro

www.forum.ush.ro editata by ggk1o 3

 www.forum.ush.ro editata by ggk1o
3 prin prezenţa insulelor cu ţărm vulcanic 1 adâncimi scăzute
4 prezenţa aisbergurilor 2 ape foarte reci
51) Pen. Medoc, este scăldată de apele: 3 mari bogăţii de hidrocarburi
1 Golfului Lion 4 adâncimi foarte mari (pag 17)
2 Mării Mânecii Marea Ionica (sud-estul Italiei, vestul si sud-vestul Greciei) unde apar
cele mai mari adancimi ale Mediteranei (4000 – 5000 m).
3 Golfului Biscaya
4 Mării Baltice Marea Mediterana (mare intercontinentala situata intre Europa, Asia si
52) Insula Stromboli sunt situate în: Africa) se imparte in trei bazine principale:
- Bazinul Vestic (Marea Balearelor, Marea Galica, Golful Lion, Marea
1 Marea Ionică Ligurica);
2 Marea Tireniană - Bazinul Central ( Marea Tireniana, Marea Adriatica, Marea Ionica);
- Bazinul Estic (este situat la est de linia ce uneste Peninsula Pelopones –
3 Marea Ligurică Grecia cu Peninsula Barca – Africa, Libia)(Marea Egee).
4 Marea Egee 56) În NE continentului european se află:
1 Marea Norvegiei
2 Marea Peciora
3 Marea Nordului
4 Marea Caspică
57) În SE continentului eruopean se află:
1 Marea Ligurică
2 Marea Mânecii
3 Marea Caspică
4 Golful Cadiz
58) În sudul Pen. Kola se află situată:
1 Marea Barents
2 Marea Albă
3 Marea Peciora
4 Marea Norvegiei
59) Golful Finic desparte:
1 Suedia la vest de Finlanda la est
2 Lituania de Letonia
53) Insulele Lipari sunt situate mai aproape de insula: 3 Norvegia de Danemarca
1 Mallorca 4 Finlanda la nord de Estonia la sud
2 Sardinia 60) Golful Bristol este situat:
3 Sicilia 1 în vestul Angliei
4 Corsica 2 în vestul Scoţiei
54) Insula Elba este situată în: 3 în estul Angliei
1 Marea Ionică 4 în nordul Scoţiei
2 Marea Ligurică 61) Marea Ligurică udă ţărmurile:
3 Marea Tireniană 1 Italiei
4 Marea Egee 2 Spaniei şi Franţei
3 Italiei şi Croaţiei
4 Greciei
62) Marea Azov este legată de Marea Neagră prin
strâmtoarea:
1 Bosfor
2 Messina
3 Dardanele
4 Kerci
63) Marea Nordului este legată de Marea Mânecii prin
strâmtoarea:
1 Bonifacio
2 Kerci
3 Calais (pag 16)
55) Marea Ionică se caracterizează prin: 4 Gibraltar

www.forum.ush.ro editata by ggk1o 4

 www.forum.ush.ro editata by ggk1o
64) Marea Baltică este legată de Marea Nordului prin: 2 Munţii Pirinei
1 Strâmtoarea Otranto 3 Munţii Hibini (pag 21)
2 Str. Calais Datorita timpului foarte lung scurt de la formare, relieful Europei
precambriene apare sub forma de podisuri, campii, coline si foarte rar de
3 Canalul Korinthos multi – Muntii Hibini (1191 m) din Peninsula Kola.
4 Canalul Kiel (pag 142) 74) Selectaţi unităţile precambriene:
Un canal deosebit de important este Canalul Kiel, care leaga Marea
Nordului de Marea Baltica, taind peninsula Iutlanda.
1 Pod. Elveţiei
65) Strâmtoarea Skagerrak desparte: 2 Pod. Finlandei (pag 21)
1 Norvegia de Danemarca 3 Pod. Ardeni
Dintre podisuri suprapuse ariei precambriene se remarca: Podisul
2 Norvegia de Islanda Norrland, Podisul Finlandei, Podisul Valdai, Podisul Volhino-Podolic,
3 Pen. Kanin de Pen. Kola Podisul Central-Rus, Podisul Volgai.
4 Irlanda de Anglia 75) Selectaţi unităţile precambriene:
66) Strâmtoarea Kattegat desparte: 1 Pod. Valdai (pag 21)
1 Germania de Danemarca 2 Pod. Lorenei
2 Finlanda de Rusia 3 Pod. Wales
3 Polonia de Suedia 76) Selectaţi unităţile precambriene:
4 Danemarca de Suedia 1 Colinele Timan (pag 21)
67) Marea Adriatică este legată de Marea Ionică prin: 2 Colinele Gatine
1 Strâmtoarea Messina 3 Colinele Ceho-Morave
2 Strâmtoarea Bonifacio Colinele mai reprezentative sunt: Colinele de Nord, Timan – in nord,
Obscii Sirt – in centru, Ergheni – in sud, dominand Campia Caspica.
3 Strâmtoarea Otranto 77) Selectaţi unităţile precambriene:
4 Strâmtoarea Sicilia 1 Pod. Lublin
68) Strâmtoarea Otranto desparte: 2 Pod. Austriei
1 Italia de Croaţia 3 Pod. Central Rus (pag 21)
2 Italia de Albania 78) Cutările caledonice apar în principal în:
3 Italia de Sicilia 1 Pen. Italică
4 Grecia de Turcia 2 Pen. Scandinavică (pag 21)
69) Insulele Corsica şi Sardinia sunt despărţite prin 3 Pen. Balcanică
strâmtoarea: Muntii formati datorita cutarilor caledonice se dezvolta in:
1 Gibraltar - partea de nord-vest a Scutului Baltic;
- in vestul Peninsulei Scandinavice (Norvegia) si in,
2 Otranto - Arhipelagul Britanic (Scotia, Anglia, nordul Tarii Galilor, Irlanda de
3 Bonifacio Nord-Est).
4 Messina 79) Cutări caledonice apar în:
70) Cele mai vechi uscaturi de pe continentul european 1 Anglia (pag 21)
se întâlnesc în: 2 Franţa
1 vestul Europei 3 Elveţia
2 nordul Europei (pag 19) 80) Selectaţi unităţile de relief caledonice:
3 sudul Europei 1 M-ţii Scandinaviei (pag 21)
Unitatea europeana de platforma cuprinde: 2 M-ţii Apenini
- subunitatea precambriana;
- subunitatea caledonica; 3 M-ţii Pindului
- subunitatea hercinica. Unitati caledonice reprezentative sunt: Muntii Scandinaviei, Muntii
Subunitatea precambriana corespunde celor mai vechi uscaturi europene. Scotiei (de Nord – Caledonici, Centrale – Grampian, de Sud), Muntii
Se intalnesc in nordul Europei, constituind Scutul Baltic si Platforma Cheviot, Muntii Penini, partea nordica si centrala a Muntilor Cambrian si
Rusa (la sfarsitul proterozoicului formau o singura unitate, Feno- a Podisului Wales, Muntii Irlandei de Nord.
Sarmatia). 81) Selectaţi unităţile de relief caledonice:
71) Cele mai vechi uscaturi constituie: 1 M-ţii Jura
1 Bazinul Londrei 2 M-ţii Grampiani (pag 21)
2 Masivul Armorican 3 M-ţii Tatra
3 Scutul Baltic (pag 19) 82) Selectaţi unităţile de relief caledonice:
72) Platforma Rusă face parte din: 1 Pod. Wales (pag 21)
1 cutările hercinice 2 Pod. Volhino-Podolic
2 Europa precambriană (pag 19) 3 Pod. Auvergne
3 Unitatea europeană de geosinclinal
73) Selectaţi unităţile precambriene:
1 Masivul Central Francez

www.forum.ush.ro editata by ggk1o 5

 www.forum.ush.ro editata by ggk1o
83) Selectaţi unităţile de relief caledonice: 90) Selectaţi unităţi de relief – hercinice:
1 M-ţii Vosgi 1 M-ţii Apenini
2 M-ţii Beskizi 2 M-ţii Cehiei (pag 23)
3 M-ţii Pennini (pag 21) 3 M-ţii Crimeei
84) Selectaţi unităţile de relief caledonice: 91) Selectaţi unităţi de relief – hercinice:
1 M-ţii Sudeţi 1 M-ţii Pădurea Turingiei (pag 23)
2 M-ţii Scoţiei de Nord (pag 21) 2 M-ţii Pădurea Craiului
3 M-ţii Pădurea Neagră 3 M-ţii Tatra
85) În Europa, cutările hercinice formează aliniamente 92) Selectaţi unităţi de relief – hercinice:
pe direcţiile: 1 Bazinul Acvitaniei (pag 23)
1 vest - est, de la Atlantic la Marea Neagră (pag 23) 2 Bazinul Vienei
2 NV - SE, de la Marea Mânecii la Marea Adriatică 3 Câmpia Panonică
3 NE - SV, de la Marea Baltică la Marea Ligurică Pe cuvertura sedimentara a bazinelor s-au format podisuri, piemonturi,
In Europa, cutarile hercinice se desfasoara pe doua directii: campii in care o larga extindere o are relieful structural (cueste, suprafete
- est-vest, de la Atlantic pana la Marea Neagra si, structurale, vai consecvente, subsecvente si obsecvente, depresiuni in
- nord-sud, de la Oceanul Arctic la Marea Caspica (sistemul Muntilor principal subsecvente).
Ural– prin care are loc sudarea platformei est-europene cu Scutul Mai importante sunt: Bazinul Parisului, Bazinul Acvitaniei, Bazinul
Siberian). Turingiei, Bazinul Weserului, Bazinul Suabo-Franconian.
86) Selectaţi unităţi de relief – hercinice1: 93) Selectaţi unităţi de relief – hercinice:
1 M-ţii Cambrieni (unitati caledonice) 1 Masivul Armorican (pag 23)
2 M-ţii Pirinei (pag 25) 2 Pod. Piemont
3 M-ţii Penini (unitati caledonice) 3 Depres. Vardar
Europa hercinica este numita si “Mezoeuropa”, datorita pozitiei 94) Selectaţi unităţi de relief – hercinice:
geografice in centrul Europei – intre subunitatea caledonica si cea alpina 1 Masivul Şistos Renan (pag 23)
– si succesiuni temporale pe scara timpului geologic (in cadrul ciclurilor
orogenice). 2 Pod. Karst
Nuclee hercinice se intalnesc si incorporate in cadrul sistemului alpin – 3 Câmpia Albaniei
cum este cazul in Pirineii Orientali, sau dispuse intre lanturile alpine –
Meseta Spaniola – intre Pirinei si Cordiliera Betica – in Peninsula Iberica;
95) Sistemul alpin 2 se mai numeşte şi:
Muntii Rodopi, Rila, Pirin – in Peninsula Balcanica. 1 Unitatea europeană de platformă
87) Selectaţi unităţi de relief – hercinice: 2 Unitatea europeană de geosinclinal (pag 25)
1 M-ţii Carpaţi 3 Feno-Sarmaţia
2 M-ţii Hibini Unitati structurale ale Europei:
1 )- Unitatea de platforma (Paleoeuropa):
3 M-ţii Irlandei de Sud (pag 23) 1.1.) - Subunitatea precambriana;
In Europa Vestica insulara unitatile hercinice ocupa suprafete restranse: a) - Scutul Baltic;
sudul Irlandei – Muntii Kerry, sudul Tarii Galilor si Peninsula Cornwall. b) - Platforma Rusa;
88) Selectaţi unităţi de relief – hercinice: 1.2.) - Subunitatea caledonica;
a) - vestul Peninsulei Scandinave (Norvegia);
1 M-ţii Vosgi (pag 23) b.) - Arhipeleagul Britanic;
2 M-ţii Dinarici 1.3.) - Subunitatea hercinica ;
3 M-ţii Scandinavici a) – V-E, de la Alalntic la Marea Neagra(Mezoeuropa);
Pe continent, in Europa Vestica si Centrala se evidentiaza doua a1) Europa Vestica insulara;
aliniamente ale unitatilor de relief hercinic: a2 Europa continentala Vestica si Centrala;
- aliniamentul intern – la contactul cu Alpii [Masivul Central Francez, I) - aliniamentul intern (la contactul cu Alpii);
Muntii Vosgi si Muntii Padurea Neagra situati de o parte si de alta a II) - aliniamentul extern (spre Campia Nord-Europeana)
Rinului, Patrulaterul Ceh (Boemiei) format din: Muntii Metaliferi, Muntii b) – N-S, de la O. Arctic la M. Caspica( Muntii Ural);
Sudeti, Muntii Padurea Cehiei, Muntii Sumava si Colinele Ceho-Morave 2) - Unitatea de orogen alpin (Europa alpina, Neoeuropa)
(intre aceste subunitati este cuprins Podisul Boemiei)]; 96) Sistemul alpin ocupă mare parte din peninsula:
- aliniamentul extern spre Campia Nord-Europeana [Masivul Armorican 1 Crimeea (pag 25)
(cu sectorul Breton, sectorul Normand si Colinele Gâtine), Masivul Sistos
Renan. Masivul Sistos Renan se continua spre nord-vest cu Podisul Ardeni, 2 Cornwall
iar in nord-est cu Muntii Harz si apoi cu Muntii Padurea Turingiei si 3 Kanin
Padurea Franconiei. Pe teritoriul Poloniei, regiunea hercinica se Unitatea europeana de orogen alpin cuprinde partea sudica a
suprapune Podisului Lublin si Podisului Poloniei Mici (Malopolska), de continentului incluzand si peninsulele de la Atlantic la Marea Neagra.
aici afundandu-se si aparand la zi in regiunea nord-dobrogeana]. Principalele unitati de relief ale regiunii sunt: Muntii Pirinei, Alpi,
89) Selectaţi unităţi de relief – hercinice: Carpati, Apenini Dinarici, Balcani, Crimeei, Caucaz, incluzand
depresiunile inchise intre culmile acestor munti: Campia Padului,
1 Masivul Central Francez (pag 23) Depresiunea Panonica si Depresiunea Transilvaniei.
2 Col. Timan
3 M-ţii Caucaz

2
Cel mai important eveniment al cuaternarului a fost, totusi, instalarea
1
In Permian are loc realizarea supercontinentului Pangeea. glaciatiunii.

www.forum.ush.ro editata by ggk1o 6

 www.forum.ush.ro editata by ggk1o
97) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin: Regimul hidrologic:
1) Regimul hidrologic simplu:
1 M-ţii Pirinei (pag 25) a) tipul nordic;
2 M-ţii Ural b) tipul atlantic (vestic);
3 M-ţii Scandinaviei c) tipul central european;
d) tipul alpin;
98) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin: e) tipul mediteranean (sudic);
1 M-ţii Balcani (pag 25) f) tipul est european (continental);
2) Regimul hidrologic complex:
2 M-ţii Pennini
110) Din punct de vedere al regimului de scurgere
3 M-ţii Grampiani
râurile: Peciora, Mezen, Onega sunt de tip:
99) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin:
1 atlantic
1 Depres. Transilvaniei (pag 25)
2 nordic (pag 73)
2 Depres. Scoţiei Centrale
3 mediteranean
3 Depres. York Cele mai importante rauri apartinand tipul nordic sunt: Peciora
100) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin: (Federatia Rusa – se varsa in Marea Peciora), Dvina de Nord (Federatia
1 M-ţii Dinarici Rusa – Marea Alba), Mezen (Federatia Rusa – Marea Alba).
2 Masiv. Armorican 111) Din punct de vedere al regimului de scurgere
3 Pod. Wales râurile: Tamisa, Escaut, Meuse sunt de tip:
101) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin: 1 nordic
1 Bazinul Acvitaniei 2 atlantic (pag 74)
2 Depres. Panonică (pag 25) 3 central european
Rauri reprezentative pentru tipul atlantic (nordic) sunt: Sena (se varsa in
3 Depres. Coblenz Marea Manecii – oras principal Paris), Loire (Golful Biscaya – oras
102) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin: principal Nantes), Garonne (Golful Biscaya – oras principal Bordeaux),
1 M-ţii Pădurea Turingiei Tamisa (Marea Nordului – oras principal Londra), Ems (Marea Nordului,
Belgia – Olanda), Meuse – Maas (Marea Nordului, Belgia – Olanda –
2 M-ţii Pindului 3 (pag 26 – harta, 50) orase principale Liege, Maastricht).
3 M-ţii Jura 112) Din punct de vedere al regimului de scurgere
103) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin: râurile: Iller, Inn, Mur sunt de tip:
1 Depres. Londrei 1 alpin (pag 75)
2 Depres. Padului (pag 25, 47) 2 atlantic
3 Depres. Scoţiei Centrale 3 nordic
104) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin: Rauri reprezentative pentru tipul alpin sunt: Iller (Germania), Lech
(Austria, Germania), Issar (Germania – oras principal Műnchen), Inn
1 Col. Suabo-Francofone (Austria, Germania – oras principal Innsbruk), Enns (Austria) – afluienti
2 Col. Gatine ai Dunarii; Mur (Austria) – afluient al Dravei.
3 Col. Bavariei 113) Din punct de vedere al regimului de scurgere
105) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin: râurile: Elba, Vistula, Neman sunt de tip:
1 Câmpia Tisei 1 complex
2 Câmpia Scoţiei de Est 2 est european
3 Câmpia Suomenselkä 3 central european (pag 75)
106) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin: Rauri cu regim hidrologic de tip central-european sunt: Weser (Marea
Nordului, Germania – oras principal Bremen); Elba (Marea Nordului,
1 Pod. Elveţiei (pag 42) Germania – oras principal Hamburg); Odra – Oder (Marea Baltica,
2 Pod. Smöland Germania, Polonia – oras principal Szczecin).
3 Pod. Norrland 114) Din punct de vedere al regimului de scurgere
107) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin: râurile: Volga, Don, Ural sunt de tip:
1 Depres. Scoţiei Centrale 1 nordic
2 Depres. Bratislavei 2 est european (pag 77)
3 M-ţii Jura 3 sudic
108) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin: Se remarca urmatoarele rauri cu regim hidrologic est-european
(continental): Volga (Marea Caspica), Nipru (Marea Neagra – oras
1 Câmpia Alföld principal Kiev), Nistru (Marea Neagra), Prut (Dunare), Don (Marea Azov
2 Câmpia Oslo – oras principal Rostov pe Don).
3 Câmpia Lacurilor 115) Din punct de vedere al regimului de scurgere
109) Selectaţi unităţi de relief, ale sistemului alpin: râurile: Arno, Tibru, Ebru sunt de tip:
1 M-ţii Albaniei de Nord (pag 26 - harta) 1 mediteranean (pag 76) sau sudic
2 M-ţii Scoţiei de Nord 2 atlantic
3 M-ţii Vosgi 3 central european
Principale rauri care apartin tipul mediteranean (sudic) sunt:
Guadalaviar (Golful Valencia), Ebru (Golful s. Jorse – oras principal
3
Muntii Pindului – extins pe teritoriul Albaniei, Macedoniei, Greciei. Zaragoza), Arno (Marea Ligurica – oras principal Pisa), Tibru (Marea

www.forum.ush.ro editata by ggk1o 7

 www.forum.ush.ro editata by ggk1o
Tireniana – oras principal Roma), Vardar (Marea Egee – Macedonia, 1 Toulouse
Albania), Marita (Marea Egee – Bulgaria, Grecia, Turcia), Drin (Marea
Adriatica – Albania), Aspropotamos (Marea Ionica – Grecia), Pinios 2 Toulon
(Marea Egee – Grecia, Golful Salonic). 3 Narbonne
116) Din punct de vedere al regimului de scurgere 128) Râul Loara străbate:
râurile: Adiger, Vardar, Mariţa sunt de tip: 1 M-ţii Vosgi
1 nordic 2 Pod. Lorenei
2 central european 3 Masivul Armorican
3 sudic (pag 76) sau mediteranean 129) Pe râul Loara se află oraşul:
117) Râul Severn străbate: 1 Troyes
1 NE – Angliei 2 Tarbes
2 E – Germaniei 3 Tours (pag 74) (si Nantes)
3 SV – Angliei (pag 73) (Golful Bristol) 130) Direcţia generală de scurgere a râului Loara este:
118) Râul Tess străbate: 1 Nord - Sud
1 NE – Angliei 2 Est – Vest (se varsa in Golful Biscaya)
2 N – Scoţiei 3 Nord Est - Sud Vest
3 SE – Franţei 131) Pe râul Loara se află oraşul:
119) Râul Tamisa se varsă în: 1 Nantes (pag 74)
1 Marea Irlandei 2 Bordeaux
2 Golful Bristol 3 Lyon
3 Marea Nordului (pag 73) 132) Râul Rhone se varsă prin:
120) Râul Severn se varsă în: 1 lac
1 Marea Mânecii 2 estuar
2 Golful Bristol (pag 73) 3 deltă (pag 78)
3 Marea Irlandei Rhônul (Elvetia, Franta). Izvoreste din Alpi din ghetarul cu acelasi nume.
Este cel mai mare fluviu al Europei care se varsa in Marea Mediterana.
121) Râul Sena se varsă în: La varsare formeaza o delta, in prezent amenajata si utilizata agricol.
1 Marea Mânecii (pag 73) Principalele orase de pe valea Rhônului sunt: Lyon, Valence, Avignon,
2 Marea Nordului Arles.
3 Oceanul Atlantic 133) Izvoarele râului Rhone se află în:
122) Râul Sena are direcţia de curgere: 1 Germania
1 Nord Est - Sud Vest 2 Elveţia (pag 78)
2 Vest - Est 3 Italia
3 Sud Est - Nord Vest 134) Cel mai important oraş din punct de vedere
123) Pe râul Sena se află oraşul: economic şi demografic, de pe râul Rhone este:
1 Tours 1 Lyon (pag 78)
2 Rouen (si Paris) 2 Marsilia
3 Toulon 3 Nisa
124) Râul Garonne străbate: 135) Pe râul Rhone se află oraşul:
1 Bazinul Parisului 1 Perpignan
2 Bazinul Acvitaniei 4 (pag 74) (Golful Biscaya) 2 Limoges
3 Masivul Armorican 3 Avignon (pag 78)
125) Râul Garonne se varsă în: 136) Râul Ebro străbate:
1 Golful Lion 1 SV Italiei
2 Golful St. Malo 2 NE Spaniei
3 Golful Biscaya (pag 74) (oras principal Bordeaux) 3 NV Italiei
126) Pe râul Garonne se află oraşul: 137) Râul Ebro se varsă în :
1 Nantes 1 Marea Mediterană
2 Bordeaux (pag 74) 2 Oceanul Atlantic
3 Lyon 3 Marea Baltică
127) Pe râul Garonne se află oraşul: 138) Râul Ebro se varsă prin:
1 deltă
2 estuar
4
In partea de sud-vest a Frantei, cuprinsa intre Masivul Armorican, 3 lagună
Masivul Central , Muntii Pirinei si larg deschisa catre Oceanul Atlantic, se
intinde una din marile regiuni fizico-geografice ale Frantei, Acvitania.
Campia Acvitaniei de forma unei vaste palnii deschise catre golful Biscaya.

www.forum.ush.ro editata by ggk1o 8

 www.forum.ush.ro editata by ggk1o
139) Pe râul Ebro se află oraşul: 2 Bazinul Acvitaniei
1 Valencia 3 Câmpia Portugaliei
2 Nancy 149) Pe râul Tejo se află oraşul:
3 Zaragoza (pag 76) 1 Badajos
140) Râul Guadalquivir străbate: 2 Lisabona
1 sud-vestul Spaniei 3 Leon
2 nordul Portugaliei 150) Râul Douro străbate:
3 sud-estul Spaniei 1 sudul Portugaliei
Raul Guadalquivir strabate Campia Andaluziei (S-V Spaniei), trece prin 2 nordul Franţei
orasul Sevilla si se varsa in Golful Cadiz.
3 nordul Portugaliei
141) Râul Guadalquivir străbate:
151) Râul Douro7 se varsă în:
1 Câmpia Portugaliei
1 Oc. Atlantic
2 Câmpia Andaluziei
2 Golful Setubal
3 Câmpia Midlands
3 Golful Valencia
142) Râul Guadalquivir se varsă în:
152) Pe râul Douro se află oraşul:
1 Golful Lion
1 Porto
2 Golful Valencia
2 Lisabone
3 Golful Cadiz
3 Valencia
143) Pe râul Guadalquivir se află oraşul: Duero (portugheză: Douro) strabate nordul Portugaliei (directia E-V), se
1 Malaga varsa in Oceanul Atlantic in dreptul orasului Porto.
2 Cadiz 153) Râul Pad8 străbate:
3 Sevilla 1 sudul Italiei
144) Direcţia generală de scurgere a râului Duero5 2 vestul Spaniei
este: 3 nordul Italiei
1 Nord - Sud 154) Râul Arno9 se varsă în:
2 Est – Vest 1 Marea Ionică
3 Vest - Est 2 Marea Ligurică
145) Direcţia generală de scurgere a râului Tajo6 este: 3 Marea Egee
1 Est – Vest Raul Arno – principalele localitati traversate: Florenta, Pisa (loc de
varsare).
2 Vest - Est
155) Oraşul Roma este străbătut de râul:
3 Sud – Nord
Raul Tejo strabate centrul Portugaliei si anume Campia Portugaliei
1 Arno
(directia E-V),, se varsa in Oceanul Atlantic, printr-un estuar in dreptul 2 Tibru10
orasului Lisabona. 3 Tigru
146) Râul Tejo străbate: 156) Rinul se varsă în:
1 Estul Greciei 1 Marea Mânecii
2 Centrul Portugaliei 2 Marea Baltică
3 Nordul Spaniei 3 Marea Nordului
147) Râul Tejo, se varsă în: 157) Rinul se varsă în mare pe teritoriul:
1 Marea Mediterană 1 Germaniei
2 Oc. Atlantic 2 Olandei
3 Golful Biscaya 3 Franţei
148) Râul Tejo, străbate:
1 Câmpia Muzakia

5
Duero (portugheză: Douro) este un râu cu lungimea de 897 km, situată în
nord-vestul Spaniei şi nordul Portugaliei. El are un bazin hidrologic de
colectare a apelor care se întinde pe o suprafaţă de 98.400 km², pe cursul
lui se află mai multe braje. După ce a traversat oraşele Soria, şi Zamora,
Porto, la oraşul Porto (Portugalia) se varsă în Atlantic. De la graniţa dintre
Spania şi Portugalia valea lui (Alto Douro) este o regiune renumită unde se
produce vinul de Porto şi care a fost declarat în anul 2001 patrimoniu
mondial UNESCO.
6 10
Râul Tajo (Taho) din ( grecescul 'tajo'= crăpătură. Latină: Tagus; în
portugheză :Tejo). Este râul cel mai lung din peninsula Iberică. Bazinul
hidrografic este cel mai populat, atât în Spania cât şi în Portugalia faţă de
alte bazine hidrografice. Alimentat de mulţi afluenţi, fluviul ajunge în final,
la Lisabona şi se varsă printr-un estuar vast în Oceanul Atlantic.
7
Duero (portugheză: Douro)
8
Râul Pad izvorăşte din Alpii Cotici în apropiere de graniţa italo -
franceză şi se varsă în apropiere de Veneţia in Marea Adriatică având o
lungime de 652 km fiind fluviul cel mai lung din Italia.
9
Arno este un râu din Italia centrală care traversează regiunea Toscana.
Tibrul este cel de-al treilea râu ca lungime din Italia având 406 km, el
izvorăşte din munţii Apenini şi se varsă în Marea Tireniană. Tibrul este
cunoscut şi pentru faptul că străbate Roma, aceasta fiind fondată pe
malurile sale la aproximativ 25 de km de gura de vărsare în Marea
Tireniană.

www.forum.ush.ro editata by ggk1o 9

 www.forum.ush.ro editata by ggk1o
158) Rinul, izvorăşte de pe teritoriul: 2 Marea Nordului
1 Italiei 3 Marea Mânecii
2 Germaniei Caracteristicile morfologice ale cursului fluviului Dunarea permit
identificarea a trei sectoare:
3 Elveţiei - Dunarea alpina (pana la Viena);
159) Care din următoarele râuri se varsă în Rin? - Dunarea panonica (Viena – Bazias);
1 Ems - Dunarea pontica (Bazias – Sulina);

2 Neckar 168) Dunărea12 are printre afluenţi şi:

3 Ohre 1 Râul Iller (pag 81)
160) Care din următoarele râuri este afluent al 2 Râul Mosel
Rinului? 3 Râul Weser
1 Ruhr 169) Care dintre râurile următoare este afluent al
2 Adige Dunării:
3 Isere 1 Râul Nahe
161) Care din următoarele râuri este afluent al 2 Râul Leine
Rinului? 3 Râul Isar (pag 81)
1 Piave 170) Care dintre râurile următoare este afluent al
2 Mosel Dunării:
3 Durance 1 Râul Meuse
162) Pe Rin se află oraşul: 2 Râul Riss
1 München 3 Râul Oder
2 Berlin 171) Care dintre râurile următoare este afluent al
3 Köln Dunării:
163) Pe Rin se află oraşul: 1 Drava din Alpi (pag 81)
1 Lyon 2 Mariţa
2 Nürnberg 3 Warta
3 Düsseldorf 172) Care dintre râurile următoare este afluent al
164) Pe Rin se află oraşul: Dunării:
1 Amsterdam 1 Vistula
2 Duisburg 2 Sava din Alpi (pag 81)
3 Freiburg 3 Tess
165) Pe Rin11 se află oraşul: 173) Care dintre râurile următoare este afluent al
1 Mainz Dunării:
2 Innsbruck 1 Onega
3 Leipzig 2 Severn
166) Pe Elba se află oraşul: 3 Morava Ceha (pag 81)
1 Frankfurt 174) Care dintre râurile următoare este afluent al
2 Hamburg Dunării:
3 Stuttgart 1 Don
167) Elba se varsă în: 2 Iskar (pag 83)
1 Marea Baltică 3 Guadianna

11
Afluenţi Rinului: Thur, Töss, Glatt, Aare, Reuss, Lorze, Kleine Emme,
Schächen, Limmat, Reppisch, Sihl, Saane, Surb, Zulg, Rotache, Birs,
Birsig, Ill, Moder, Sauer, Lauter (Wieslauter), Queich, Speyerbach,
Rehbach, Isenach, Eckbach, Eisbach, Pfrimm, Selz, Nahe, Mosel, Nette,
Brohlbach, Ahr, Erft, Albula (Hinterrhein), Plessur, Landquart, Ill,
Dornbirner Ach, Bregenzer Ach, Argen, Schussen, Radolfzeller Aach,
parţial: Donau (Dunărea), Wutach, Alb, Murg, Wehra, Dürrenbach, Wiese,
Elz, Kinzig, Rench, Murg, Federbach, Alb, Pfinz, Kraichbach, Leimbach,
Neckar, Weschnitz, Modau, Main, Wisper, Lahn, Saynbach, Wied, Sieg,
Strunde, Wupper, Düssel, Angerbach, Dickelsbach, Ruhr, Emscher, Lippe.
Localităţi traversate de Rin: Basel, Straßburg, Karlsruhe, Mannheim,
Ludwigshafen, Wiesbaden, Mainz, Koblenz, Bonn, Köln, Leverkusen,
Düsseldorf, Neuss, Krefeld, Duisburg, Nimwegen, Arnheim,
Rotterdam,Konstanz, Schaffhausen, Speyer, Worms, Bingen, Neuwied,
Andernach, Bad Honnef, Königswinter, Bornheim, Niederkassel,
Wesseling, Dormagen, Lampertheim, Monheim, Wesel, Xanten, Emmerich
am Rhein
12
Dunarea are peste 300 de afluenti directi, dintre care cei mai importanti
sunt:
Cursul superior al Dunarii sau sectorul aplin: Günz, Mindel, Riss, Iller,
Lech, Isar, Würm, Inn
Cursul mijlociu al Dunarii sau sectorul panonic: Drava, Sava, Morava,
Tisa. Din Carpatii Padurosi primeste o serie de afluenti (Bela Tisa,
Teresva, Tereblia, Rika, Borshava, Bodrog), însa cei mai numerosi si
mai mari coboara din Carpatii Orientali si Occidentali (Viseu, Iza, Tur,
Somes, Crisuri, Mures, Bega). Tot în sectorul mijlociu, Dunarea mai
primeste apele Timisului, Carasului, Nerei si Moravei.
Cursul inferior sau sectorul carpato-balcanic cu urmatorii afluenti: pe
partea stânga (care nu sunt importanti ca debite, desi au originea în
Carpati): Jiul, Oltul, Argesul, Ialomita. Ultimii afluenti importanti ai
Dunarii sunt Siretul si Prutul. Alte rauri: Nera izvoraste din Muntii
Semenic, Cerna coboara din Muntii Godeanu., Iskar (Bulgaria),

www.forum.ush.ro editata by ggk1o 10

 www.forum.ush.ro editata by ggk1o
175) Care dintre râurile următoare este afluent al 181) Volga se varsă prin:
Dunării: 1 estuar
1 Arno 2 deltă (pag 78)
2 Traun13 3 liman
3 Peciora 182) Pe Volga este situat oraşul:
Dunarea este al doilea rau ca lungime (2850 km) din Europa, dupa Volga. 1 Minsk
Principalele localităţi traversate de Dunare.
Germania (Ulm, Ingolstadt, Regensburg, Passau); 2 Astrahan
Austria (Linz, Krems, Viena); 3 Moscova
Slovacia (Bratislava, Komárno); 183) Pe Volga este situat oraşul
Ungaria (Komárom, Esztergom, Visegrád, Budapesta, Baja);
Croaţia (Vukovar); 1 Saratov
Serbia (Bačka Palanka, Novi Sad, Belgrad Smederevo); 2 Sankt Petersburg
România (Moldova Nouă, Orşova Drobeta-Turnu Severin, Calafat
Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Feteşti,
3 Sevastopol
Cernavodă, Hârşova, Brăila, Galaţi, Tulcea, Sulina); 184) Râul Ural se varsă în:
Bulgaria (Vidin, Lom, Oryahovo, Nikopol, Svishtov, Ruse, Silistra); 1 Marea Barents
Ucraina (Izmail);
2 Marea Peciora
176) Dunărea trece prin oraşul:
3 Marea Caspică
1 Passau
185) Râul Mezen se varsă în:
2 Poznan
1 Marea Caspică
3 Potsdam
2 Marea Albă
177) Dunărea trece prin oraşul:
3 Marea Peciora
1 Linz Oraşul Mezen este situat nu departe de vărsarea râului Mezen în Marea
2 Cracovia Albă prin golful Mezen.
3 Kosice 186) Râul Don se varsă în:
178) Dunărea trece prin oraşul: 1 Marea Azov
1 Varna 2 Marea Caspică
2 Silistra 3 Marea Egee
3 Plovdiv Zone biopedoclimatice:
1) Zona biopedoclimatica polara si subpolara;
179) Dunărea trece prin oraşul: 2) Zona biopedoclimatica temperata;
1 Novi Sad a) Subzona biopedoclimatica temperata boreala (rece);
2 Hamburg b) Subzona climei temperate a padurilor de foioase;
c) Subzona temperata de stepa;
3 Plevna 3) Zona biopedoclimatica mediteraneana;
187) Zona biopedoclimatică mediteraneeană cuprinde:
1 Grecia (pag 69)
2 Elveţia
3 Ucraina
Zona biopedoclimatica mediteraneana cuprinde insulele si litoralul Marii
Mediterane (spaniol, francez, italian, etc.), o mare parte a Peninsulei
Iberice, jumatatea sudica a Italiei, vestul Regiunii Dinarice (litoralul
adriatic al Peninsulei Balcanice), Grecia.
188) Zona biopedoclimatică mediteraneeană cuprinde:
1 Insulele: Sardinia, Corsica, Sicilia (pag 69)
2 Insulele Frisice
3 Insulele Channel
189) Zona biopedoclimatică mediteraneeană cuprinde:
1 o parte a Peninsulei Iberice (pag 69)
2 o parte a peninsuli Kola
3 o parte a Peninsulei Bretagne
190) Zona biopedoclimatică mediteraneeană cuprinde:
180) Volga se varsă în: 1 jumătatea sudică a Germaniei
1 Marea Baltică 2 estul Germaniei
2 Marea Nordului 3 jumătatea sudică a Italiei (pag 69)
3 Marea Caspică (pag 77)

13
Traun este un afluent cu o lungime de 153 km, de pe versantul drept al
Dunării. Râul este situat în Steiermark, Austria Superioară, pe cursul său
mijlociu

www.forum.ush.ro editata by ggk1o 11

 www.forum.ush.ro editata by ggk1o
191) Specific zonei biopedoclimatice mediteraneene
sunt:
1 tufişurile de gariga (pag 69)
2 pădurile de conifere
3 pădurile de fag
Vegetatia zonei biopedoclimatice mediteraneane este reprezentata prin
tufarisuri denumite diferit in functie de regiuni: gariga (sudul Frantei),
maquis (Corsica), frigana (Grecia), tomillares (Spania).
192) Zona biopedoclimatică mediteraneeană cuprinde:
1 păduri boreale
2 frigana
3 savana
193) Pădurile de conifere sunt specifice:
1 zonei biopedoclimatice polare şi subpolare
2 zonei biopedoclimatice mediteraneene
3 subzonei biopedoclimatice temperată-rece
194) Pădurile de amestec foioase cu conifere sunt
specifice în zona latitudinală:
1 60-70° lat. Nordică
2 50-60° lat. Nordică (pag 67)
3 40-50° lat. Nordică
Intre 50-60° latitudine nordică apar padurile de amestec, foioase cu pin si
molid.
195) Scoţia prezintă o vegetaţie specifică de tipul:
1 păduri „mangrove”
2 „tomillares”
3 tufişuri „heide”
196) Specific zonei biopedoclimatice mediteraneene
sunt:
1 Păduri de mangrove
2 Tufişurile de „tomillares” (pag 69) (Spania)
3 Tufişurile „heide”
197) Zona biopedoclimatică mediteraneeană cuprinde:
1 Insulele Sardinia, Corsica, Baleare (pag 69)
2 Insulele Hebride
3 Insulele Orkney
198) Subzona temperată de stepă este specifică:
1 Poloniei
2 Croaţiei
3 Rusiei (pag 69)
Subzona temperata de stepa se diferentiaza in:
- stepa umeda cu iarna rece din sudul Campiei Ruse.
- stepa uscata cu iarna rece in nordul Marii Negre.
- stepa semidesertica cu iarna rece in jurul Marii Caspice.
199) Subzona temperată de stepă este specifică:
1 Ucrainei (pag 69) in nordul Marii Negre.
2 Albaniei
3 Cehiei
200) Specifice zonei de stepă sunt speciile:
1 Stejar, fag, carpen
2 Ledum, vaccinium
3 Stipa, bromus, festuca (pag 69)
Vegetatia subzonei temperate de stepa apare sub forma unor asociatii
ierboase cu predominarea gramineelor. Se diferentiaza: stepa cu negara,
cu negara si paius, cu graminee, cu pelin si musetel. Specii frecvent
intalnite sunt: Stipa, Festuca, Bromus, Koeleria, Poa, Elymus, Artemisia.

www.forum.ush.ro editata by ggk1o 12

 www.forum.ush.ro editata by ggk1o
Intrebari suplimentare

Intrebare date de prof, care se va regasi in grila de examinare din sesiunea de iarna:

1 ce unitate joasa de relief este strabatuta de raul Glomma? (nu stiu sigur daca se scrie cu doi de M)

R - campia oslo

ce tara are peste 50 /70 mil loc?

Ce tara are cel mai mare nr. de locuitori? Bosnia-Hertegovina,Macedonia,Slovenia,Muntenegru.

Ras.corect:Bosnia-Hertegovina.

Unde se varsa raul Arno?

Ras. Marea Ligurica

Un rau numi aduc aminte care se varsa in M.Caspica,(gresit) M.Alba, M.Barentz

. Natalitatea cea mai scazuta este in:

Bulgaria-Ucraina
Norvagia- Suedia(gresit)
Germania-Franta

Care sunt lacurile circumbaltice ?

Unde se afla Lacul Thun

ce tara are o populatie de aproximativ 10 mil locuitori?bulgaria,elvetia(gresit)

www.forum.ush.ro editata by ggk1o 13