UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

CATEDRA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

APROBAT
Consiliul Facultăţii ......................
din ............................

CURRICULUM
AL STAGIILOR DE PRACTICĂ DE SPECIALITATE
(Cibernetică şi informatică economică)
Ciclul I Licenţa

AUTORI: Prodan N., dr., conf. univ.

Brăilă A., dr., conf. univ.
Platon V., dr., conf. univ.
Chişinău – 2009

2
 I. PRELIMINARII
Stagiile practicii de iniţiere în specialitate constituie o parte integrantă a procesului de formare
profesională iniţială. Fiind un element al procesului educaţional şi principalul liant dintre procesul
de învăţămînt şi activitatea profesională, asigură formarea competenţelor profesionale şi
acumularea experienţei privitor la organizarea şi realizarea activităţilor în domeniul profesional,
contribuie la integrarea efectivă a studenţilor în activitatea unitaţilor social-economice.
Stagiiile practicii de iniţiere în specialitate reprezintă un element esenţial în cadrul socializării
profesionale a studenţilor. Succesul absolvenţilor pe piaţa muncii va depinde, în bună măsura, de
gradul în care aceştia vor cunoaşte specificul activităţii profesionale.
Pe parcursul efectuării practicii de iniţiere în specialitate studenţii fac cunoştinţă cu structura
întreprinderii, cu organizarea sistemului informaţional (SIF), sistemului de gestiune (SG) a unităţii
economice(UE), a sectoarelor ei. O mare atenţie se acordă documentelor primare privind
organizarea SIF.
Stagiile practicii de iniţiere în specialitate au scopul pregătirii specialistului cu o calificare
corespunzătoare şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice acumulate în procesul de studii la USM
precum şi de a însuşi practica exploatării SIF în una din entităţile economice.
Obiectivele stagiului de practică, de obicei, constituie o extensie a programului curricular al
unei discipline de studii şi au ca finalitate formarea unor abilităţi / competenţe ce vor contribui la
obţinerea calificărilor profesionale.
Stagiile de practică de specialitate reprezintă un element esenţial şi în cadrul socializării
profesionale a studenţilor. Succesul absolvenţilor pe piaţa muncii va depinde, în mare măsura, de
gradul în care aceştia vor cunoaşte specificul activităţii profesionale.
Curricumulul practicii de specialitate a fost elaborat în baza curricumulelor disciplinelor
academice, considerate fundamentale pentru specialitatea “ Cibernetică şi informatică economică
”. Modificările ce vor surveni pe viitor în procesul de pregătire a specialiştilor de înaltă calificare
la specialitatea dată vor impune completarea şi perfecţionarea curricumulului practicii de
specialitate.
Stagiile practicii de specialitate au scopul pregătirii specialistului cu o calificare
corespunzătoare şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice acumulate în procesul de studii la USM
precum şi de a însuşi practica organizării Sistemelor informaţionale (SIF) şi sistemului de
Gestiune (SG) în una din entităţile economice.
Stagiiile de practică de licenţă constituie o parte integrantă a procesului de formare
profesională. Fiind un element al procesului educaţional şi principalul liant dintre procesul de
învăţămînt şi activitatea profesională, asigură formarea competenţelor profesionale şi acumularea
experienţei privitor la organizarea şi realizarea activităţilor în domeniul profesional.
Stagiile de practică de licenţă reprezintă un element esenţial şi în cadrul socializării
profesionale a studenţilor. Succesul absolvenţilor pe piaţa muncii va depinde, în bună măsura, de
gradul în care aceştia vor cunoaşte specificul activităţii profesionale.
Stagiile practicii de licenţă au scopul pregătirii specialistului cu o calificare corespunzătoare
şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice acumulate în procesul de studii la USM precum şi de a
însuşi practica organizării Sistemelor informaţionale (SIF) în una din entităţile economice.
În timpul aflării la practica de licenţă, studentul colectează şi sistematizează materiale
necesare pentru elaborarea tezei de licenţă. Teza de licenţă este considerată drept o etapă finală a
pregătirii profesionale şi se elaborează la ultimul an de studii la facultate. Aceasta reprezintă prin
sine o cercetare definitivată, executată în mod de sine stătător asupra unui subiect, care conţine
elemente de noutate ştiinţifică, precum şi să dispună şi de însemnătate practică

II. OBIECTIVELE GENERALE ALE STAGIILOR DE PRACTICĂ

1. Consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice în domeniul SIF,SG a priceperilor
şi deprinderilor formate în cadrul activităţilor didactice din sala de curs;

3
2. Formarea deprinderilor profesionale în procesul de producţie prin aplicarea metodelor
eficiente de muncă;
3. Cunoaşterea normelor de conduită profesională şi a valorilor spirituale specifice
profesiei pentru care a optat;
4. Cunoaşterea bazei tehnologice ale SIF,SG, a metodologiei de soluţionare a
problemelor profesionale;
5. Cunoaşterea actelor normative care reglementează activitatea profesională;
6. Familiarizarea cu principiile de organizare a contabilităţii la toate sectoarele;
7. Cunoaşterea specificului activităţii instituţiilor în cadrul cărora se desfăşoară practica;
8. Determinarea specificului activităţii profesionale din diverse perspective: socială,
juridică, psihofizică, tehnică, tehnologică, economică, igienică;
9. Utilizarea instrumentelor manageriale pentru conducerea şi realizarea flexibilă a
activităţilor practice;
10. Identificarea tehnologiilor moderne în cadrul procesului de soluţionare a problemelor
de informatizare şi gestiune;
11. Proiectarea şi organizarea proceselor tehnologice/de producţie în cadrul entităţii
economice;
12. Studierea posibilităţilor de perfecţionare a organizării SIF,SG la întreprinderile
respective;
13. Colaborarea cu toţi factorii implicaţi în activitatea profesională;
14. Formarea unei gândiri creative şi a capacităţilor decizionale respective în domeniul
informatizării.
15. Consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice în domeniul SIF, ciberneticii
economice (CE), a priceperilor şi deprinderilor formate în cadrul activităţilor didactice din
sala de curs;
16. Formarea deprinderilor profesionale în procesul de producţie prin aplicarea metodelor
eficiente de muncă;
17. Cunoaşterea normelor de conduită profesională şi a valorilor spirituale specifice
profesiei contabile pentru care a optat;
18. Cunoaşterea bazei tehnologice ale profesiei de contabil, a metodologiei de soluţionare
a problemelor profesionale;
19. Cunoaşterea actelor normative care reglementează activitatea profesională de
contabilitate;
20. Familiarizarea cu principiile de organizare a SIF, SG la toate sectoarele;
21. Cunoaşterea specificului activităţii instituţiilor în cadrul cărora se desfăşoară
activitatea profesională;
22. Determinarea specificului activităţii profesionale din economie;
23. Utilizarea instrumentelor manageriale pentru conducerea şi realizarea flexibilă a
activităţilor practice;
24. Testarea tehnologiilor moderne în cadrul procesului de soluţionare a problemelor de
contabilitate;
25. Proiectarea şi organizarea proceselor tehnologice/de producţie în cadrul entităţii
economice;
26. Studierea posibilităţilor de perfecţionare a organizării contabilităţii la întreprinderile
respective;
27. Colaborarea cu toţi factorii implicaţi în activitatea profesională;
28. Formarea unei gândiri creatoare şi a capacităţilor decizionale respective în domeniul
contabilităţii.
29. Acumularea materialelor, testarea ideilor privind elaborarea tezei de licenţă.
30. Consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice în domeniul tehnologiilor
informaţionale şi ciberneticii, a abilităţilor şi deprinderilor formate în cadrul activităţilor
didactice din sala de curs;

4
 31. Formarea deprinderilor profesionale în procesul de producţie prin aplicarea metodelor
eficiente de muncă;
32. Cunoaşterea normelor de conduită profesională şi a valorilor spirituale specifice
profesiei pentru care a optat;
33. Cunoaşterea bazei tehnologice ale profesiei, a metodologiei de soluţionare a
problemelor profesionale;
34. Cunoaşterea actelor normative care reglementează activitatea profesională în domeniu;
35. Familiarizarea cu principiile de organizare a SIF, sistemelor de gestiune (SG) la toate
sectoarele;
36. Cunoaşterea specificului activităţii instituţiilor în cadrul cărora se desfăşoară
activitatea profesională;
37. Determinarea specificului activităţii profesionale din economie;
38. Utilizarea instrumentelor manageriale pentru conducerea şi realizarea flexibilă a
activităţilor practice;
39. Testarea tehnologiilor moderne în cadrul procesului de soluţionare a problemelor de
modelare, gestionare a UE;
40. Proiectarea şi organizarea proceselor tehnologice/de producţie în cadrul entităţii
economice;
41. Studierea posibilităţilor de perfecţionare a organizării SIF, SG la întreprinderile
respective;
42. Colaborarea cu toţi factorii implicaţi în activitatea profesională;
43. Formarea unei gândiri creatoare şi a capacităţilor decizionale respective în domeniul
tehnologiilor informaţionale şi cibernetică.

?III. ADMINISTRAREA STAGIILOR DE PRACTICĂ

Semes Nr. Evaluarea

Tipul stagiului Perioada Responsabil
trul ore Credite Forma
Practica de iniţiere în admis/ Prodan Nicolae
IV 3 săptămâni 90 3
specialitate respins Brăilă Alexandru

IV. DESCRIEREA STAGIILOR DE PRACTICĂ

4.1 Practica de iniţiere în specialitate

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ A PRACTICII DE INIŢIERE ÎN SPECIALITATE

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

• Să definească principiile fundamentale ale SIF,SG.
• Să cunoască structura unui SIF.
• Să enumere elementele structurale ale unui SIF,SG.
• Să cunoască modul de funcţionare a unui SIF.
• Să identifice sarcinile, rolul puse în faţa SIF, SG.
• Să precizeze aspectele specifice ale activităţii întreprinderii – bază de practică.
La nivel de aplicare:
• Să enumere obiectivele şi funcţiile SIF,SG.
• Să stabilească componenţa Raportului Financiar al entităţii economice.
• Să identifice schema de organizare a SIF,SG la o întreprindere concretă.
• Să colecteze şi să analizeze date practice privind problema studiată.

5
 • Să estimeze eficienţa SIF organizat la întreprindere.

La nivel de integrare:
• Să identifice principiile fundamentale ale organizării SIF,SG la întreprinderea
concretă..
• Să determine rolul documentului ca putător de bază al informaţiei.
• Să determine principiul de întocmire a documentului în cazul aplicării tehnicii electronice
de calcul de prelucrare a informaţiei.
• Să determine regulile şi cerinţele necesare pentru asigurarea valorii juridice integrale a
documentelor.
• Să determine avantajele,dezavantajele sistemelor informaţionale utilizate la întreprindere.
• Să întocmească nomenclatorul actelor normative care reglementează bazele juridice,
economice şi organizatorice ale SIF utilizat.
• Să dezvăluie prevederile de bază conţinute în actele normative care reglementează ţinerea
contabilităţii.

CONŢINUTURI
În scopul organizării calitative a practicii, catedra numeşte coordonatorii ştiinţifici ai
practicii de iniţiere în specialitate din rândurile profesorilor. Numirea coordonatorilor ştiinţifici se
înfăptuieşte prin procesul verbal al şedinţei catedrei.
Înainte de începerea practicii, coordonatorul ştiinţific de la catedră consultă studenţii,
făcându-le cunoştinţă cu scopul şi sarcinile practicii, durata şi cerinţele principale, precum şi cu
darea de seamă necesară a fi perfectată de studenţi la sfârşitul practicii.
Pe parcursul practicii, coordonatorul ştiinţific asigură ajutorul consultativ şi metodic al
studenţilor, organizând convorbiri (consultaţii) cu ei privind practica de iniţiere în specialitate.
Coordonatorul ştiinţific, după posibilităţi, vizitează la întreprindere studentul-practicant, ceea ce
majorează eficienţa controlului asupra desfăşurării practicii la întreprindere.

Coordonatorul de la catedra de specialitate:

- va participa la repartizarea studenţilor-stagiari în entităţile economice ce
constituie baza de efectuare a practicii;

- va cere administraţiei entităţile economice de a asigura condiţii de efectuare a

practicii de iniţiere în specialitate;
- va stabili relaţii cu îndrumătorul din entităţile economice şi, în comun, vor
elabora programul practicii de iniţiere în specialitate;
- va urmări respectarea termenelor şi realizarea obiectivelor practicii;
- va asigura colaborarea studentului-stagiar cu administraţia entităţii
economice;
- va acorda studentului-stagiar ajutorul metodic necesar;
- va verifica disciplina şi respectarea normelor securităţii muncii de către
studentul-stagiar;
- va evalua, împreună cu specialistul îndrumător din entităţile economice,
realizarea stagiului de practică de către studentul-stagiar;
- va participa la rezolvarea, în caz de necesitate, a problemelor cu care,
eventual, se va confrunta studentul în cadrul practicii;
- va organiza seminarul de instructaj pentru a furniza informaţii studenţilor
despre obiectivele şi modalitatea de desfăşurare a practicii de iniţiere în specialitate.

6
 Conducătorul practicii de la întreprindere este în drept:
- să contribuie la alcătuirea planului tematic-calendaristic al practicii;
- să organizeze studierea regulilor tehnicii securităţii şi protecţiei muncii şi să
efectueze instrucţiuni respective;
- să organizeze o excursie prin întreprindere, să facă cunoştinţă studenţilor cu
regulamentul intern şi particularităţile organizării muncii lucrătorilor întreprinderii şi
funcţionarilor de secţii;
- să atragă studenţii la consfătuirile de lucru din întreprindere;
- să controleze îndeplinirea de către studenţi a regulamentului intern şi în cazul
încălcării să ia măsurile corespunzătoare;
- zilnic să verifice îndeplinirea programului practicii şi mersul întocmirii dării
de seamă;
- sistematic să controleze calitatea însuşirii materialului, înregistrând
rezultatele în zilnicul practicii;
- la sfârşitul practicii să scrie avizul cu privire la îndeplinirea programei
practicii de către student, indicând calităţile acesteia.
Avizul este confirmat prin semnătura conducătorului întreprinderii şi ştampila ei.

Studentul-stagiar are dreptul:

- să cunoască obiectivele stagiului de practică şi modalităţile de realizare;
- să se implice activ în elaboraea unui program individual de activitate în dependenţă
de nevoile de formare profesională;
- să propună sugestii vizînd organizarea şi efectuarea stagiilor de practică;
- să aleagă bazele de efectuare a stagiului de practică din numărul unităţilor cu care
sînt încheiate contracte de colaborare;
- să beneficieze de condiţii corespunzătoare la locul de desfăşurare a stagiului de
practică (resurse materiale, informaţionale etc.);
- să beneficieze de ajutor metodic şi îndrumare din partea administraţiei entităţii
economice în care a fost repartizat la practică, a mentorilor din partea agentului economic
de aplicaţie, a colaboratorilor Secţiei Dezvoltare curriculară şi evaluare, a coordonatorului
practicii de specialitate la facultate, a coordonatorului de la catedrele de specialitate;
- să realizeze numai sarcinile şi dispoziţiile incluse în programul de practică elaborat
de catedrele de specialitate şi aprobat de consiliul profesoral al facultăţii respective;
- să beneficieze de prelungirea termenului de realizare a practicii de iniţiere în
specialitate în cazul în care se invocă motive întemeiate ce au creat impedimente în
realizarea prevederilor actualului regulament. În acest caz studentul-stagiar va solicita,
printr-un demers adresat decanatului, prelungirea practicii, indicînd motivul, iar decanatul,
cu acordul Secţiei Dezvoltare curriculară şi evaluare, va emite un ordin suplimentar.
Studentul-stagiar este obligat:
- să efectueze stagiul de practică în strictă conformitate cu prevederile
documentelor reglatorii ale acestei activităţi, realizînd obiectivele în limitele termenului
stabilit. În caz de ne-realizare a prevederilor regulamentului fără un motiv argumentat,
printr-un demers al decanatului, practica de iniţiere în specialitate va fi repetată fără
întreruperea procesului de învăţămînt la universitate;
- să efectueze practica de iniţiere în specialitate în unitatea de practică în care a fost
repartizat conform ordinului emis de către decanat. Dacă se încalcă prevederile
regulamentului fără un motiv argumentat, atunci printr-un demers al decanatului, practica
de iniţiere în specialitate va fi repetată fără întreruperea procesului de învăţămînt la
universitate;
- să execute dispoziţiile şi recomandările coordonatorilor stagiului de practică;

7
 - să respecte regulamentul de organizare internă şi condiţiile de securitate a muncii,
conform cerinţelor specifice instituţiei-bază de practică.

Programa practicii de iniţiere în specialitate trebuie să includă următoarele teme:

Nr.
Denumirea temelor
crt.
1. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii întreprinderii
1.1. Forma organizatorico-juridică a întreprinderii
1.2. Sfera de producere a întreprinderii
1.3. Structura organizatorică a întreprinderii
1.4. Structura administrativă a întreprinderii

Organizarea SIF,SG la întreprindere.

2.

2.1. Fundamentele teoretice ale SIF

2.2. Documentele reglatoare de la întreprindere, centrale privind SIF.
2.3. Structura organizatorică şi de conducere
SARCINI
În proiectul de specialitate este efectuată analiza structurii întreprinderii, organizarea
sistemului informaţional (SIF), sistemului de gestiune (SG) a unităţii economice(UE), a sectoarelor
ei. O mare atenţie se acordă documentelor primare privind organizarea SIF.El se elaborează în baza
matrialelor practice acumulate din activitatea unei întreprinderi concrete, ca rezulattal efectuării
practicii de iniţiere.
Se va acorda o deosebită atenţie culegerii şi prelucrării materialului practic, depistării
avantajelor şi dezavantajelor SIF (SG)aplicat.
În cadrul practicii de iniţiere în specialitate se va face cunoştinţă la o întreprindere sau în
laboratoarele USM cu unul sau cîteva limbaje de programare: VB-6, C++, Java, HTML, SQL,
ş.a.
Se va crea un program pentru SITE sau o bază de date în limbajele studiate.
Se va organiza accesul la Internet şi se va cerceta sursa informaţională, baza de date pentru
stocarea informaţiei economice.
Se va crea o bază de date în sistemul My SQL, sau alt sistem.
Fiecare student primeşte sarcina individuală, care este realizată pe parcursul practicii de
iniţiere, ca în final să fie elaborat un proiect.

REZULTATE
Întocmirea proiectului

8
 Proiectul se elaborează pe parcursul desfăşurării practicii, iar după expirarea acesteia este
prezentat pentru control şi confirmare conducătorului practicii din partea întreprinderii, apoi la
catedră, unde va fi aprobată de coordonatorul ştiinţific.
În proiect trebuie să fie oglindite detaliat toate capitolele respective, de asemenea el
trebuie să conţină calcule şi material concret despre activitatea întreprinderii, referiri la legislaţia
în vigoare, regulamente, instrucţiuni.

Conţinutul Raportului trebuie să fie redat prin următoarele compartimente:

Proiectul de specialitate la anul II va cuprinde două-trei capitole. În primul capitol se vor
prezenta fundamentele teoretice ale SIF sau SI, a modelului economico-matematic studiat -
aplicat la întreprindere. Se descrie, eventual, structura organizaţională a întreprinderii, sfera de
producere.
Capitolul II pentru proiectele din domeniul informaticii va conţine descrierea structurii SIF,
analiza caracteristicilor acestuia. Proiectele din domeniul ciberneticii economice vor conţine în
capitolul II aplicaţia modelelor economico-matematice descrise în capitolul I
Capitolul III va include calcule numerice în baza modelelor economico-matematice
(descrise anterior) şi a algoritmilor elaboraţi de student sau produs informaţional existent
(WINQSB,QM,EVIEWS etc.).

La fiecare compartiment al dării de seamă se anexează actele respective. De asemenea, sunt

incluse documentele şi materialele ce confirmă lucrul individual al studentului-practicant.
După ce coordonatorul ştiinţific controlează darea de seamă, studentului i se permite
susţinerea practicii. Susţinerea practicii are loc la catedra „Contabilitate şi Informatică
Economică”, în baza unei comisii speciale.

Perfectarea proiectului
Conţinutul trebuie să fie expus în limbaj literar, textul trebuie să fie cules la computer sau
scris de mână clar, vizibil. Este interzisă reducerea cuvintelor în afara celor oficial admise.
Proiuectul trebuie să fie elaborat sub următoarele forme:
• manuscris;
• imprimată (format 12, intervalul - 1,5);
El se perfectează pe foi de format A4. Limitele chenarului sunt: din stânga – 2,5 cm, din
dreapta – 1 cm, de sus şi jos – 2 cm.
Numerotarea paginilor şi compartimentelor. Numerotarea paginilor se efectuează cu cifre
arabe. Numărul se pune în colţul drept de jos, formatul 10. Foaia de titlu se include în numerotare,
nu se pune doar numărul de pagină. Anexele, de asemenea, se includ în numerotarea generală.
Denumirile subcompartimentelor, Introducerea, Încheierea, Cuprinsul, Bibliografia, Anexele
se plasează la mijlocul rândului. Fiecare compartiment se recomandă să fie început pe pagină
nouă.
Tabele şi alte materiale grafice. Informaţia în cifre se recomandă să fie indicată în tabele.
Tabelul trebuie să fie plasat nemijlocit după textul în care se numeşte pentru prima dată sau pe
pagina următoare.
La toate tabelele şi materialul grafic trebuie să fie făcute trimiteri în text. Fiecare tabel
trebuie să aibă denumirea sa, care se plasează mai jos de cuvântul „Tabel”; toate tabelele se
numerotează şi se indică sursa în baza căreia este făcut.
Tabelele în text se numerotează în partea dreaptă (fără simbolul „nr."). Numerele tabelelor
se atribuie în ordine crescândă în cadrul fiecărui capitol. De exemplu, capitolul 2, tabelul 1,
numărul se atribuie – Tabelul 2.1. Denumirea tabelelor reflectă conţinutul generalizat al datelor
prezentate în tabel. În mod obligatoriu este necesar de reflectat unităţile de măsură. Dacă tabelul
este prezentat pe două sau mai multe pagini, pe prima pagină se indică denumirea coloanelor
respective şi numerotarea acestora, iar pe fiecare pagină următoare se va menţiona „Continuarea

9
tabelului". Denumirea coloanelor nu se repetă, ci se indică doar numărul acestora. Schemele şi
diagramele se numerotează cu cifre arabe amplasate sub ele.
Formulele matematice se numerotează în cadrul fiecărui paragraf cu cifre arabe în modul
următor: prima parte a numărului coincide cu numărul paragrafului, iar a doua corespunde
numărului de ordine al formulei în cadrul paragrafului. Semnificaţia simbolurilor utilizate se
prezintă sub formulă în ordinea în care ele urmează. Explicaţia la fiecare simbol se face într-o
poziţie nouă, prima începând cu cuvântul „unde".
În raportul de practică unităţile de măsură principale se indică fără prescurtări, de exemplu 5
mii lei, 100 mii decalitri etc.
Toate cuvintele în raport se descriu deplin, în afară de abreviaturile semnificaţia cărora este
bine cunoscută (kg, m, etc). Noţiunile care se repetă pot fi înscrise folosind abreviaturile
respective, de exemplu, Societatea pe acţiuni (S.A.), Standardele Naţionale de Contabilitate
(S.N.C.). În acest scop se procedează astfel: prima denumire, în mod obligatoriu, se scrie deplin,
iar în paranteze - abreviatura. Întrebuinţarea ulterioară a noţiunii respective în raport va fi prin
abreviere.
Raportul de practică în mod obligatoriu se semnează de către student şi conducătorul
ştiinţific cu indicarea datei.
Pe pagina următoare după partea textuală a tezei se prezintă bibliografia.
Lista manualelor, monografiilor, broşurilor se expune, în mod obligatoriu, în ordinea
alfabetică cu indicarea numelui şi prenumelui autorului, denumirii lucrării, locului şi denumirii
editurii, anului editării şi numărului de pagini.
Fiecare element al sursei bibliografice trebuie separat de elementul următor printr-un semn de
punctuaţie (punct, liniuţă etc).
Exemplu. „Contabilitate financiară"/ aut. A. Nederiţa, V. Bucur, V. Ţurcanu....; ASEM - Ed. a
I-a , revăz. şi completată.- Chişinău, ACAP, 2003- 640 p.
Anexele la raportul de practică se perfectează ca o continuare a lucrării. Fiecare anexă începe
pe o pagină nouă, în colţul din dreapta de sus indicându-se cuvântul „Anexa" şi numărul ei (de
exemplu, Anexa 1). Fiecare anexă va fi întitulată reieşind din conţinutul ei.

EVALUAREA
Darea de seamă, avizată pozitiv de conducătorul practicii din cadrul catedrei, trebuie
susţinută, conform graficului stabilit de către coordonatorul practicii de la facultate, în faţă
comisiei desemnate de către catedra „Contabilitate şi Informatică economică”.
Practica de iniţiere în specialitate se finalizează prin evaluare.
Evaluarea stagiilor de practică se realizează pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestora,
dar şi la finalizarea lor în baza obiectivelor activităţii studentului-stagiar, determinate de funcţia
exercitată în instituţia desemnată ca bază de practică.
Evaluarea curentă, pe durata practicii, se efectuează de către coordonatorul practicii de la
catedra de specialitate împreună cu reprezentantul bazei de practică.
În aprecierea rezultatelor practicii de iniţiere în specialitate se va ţine cont de:
- organizarea şi realizarea eficientă a lucrărilor practice programate;
- nivelul şi calitatea executării sau coordonării operaţiunilor consemnate în
programul practicii de iniţiere în specialitate;
- participarea activă la diverse proiecte de dezvoltare a entităţii economice de
efectuare a stagiului de practică la care a fost repartizat studentul-stagiar;
- logica întocmirii raportului cu privire la efectuarea practicii de iniţiere în
specialitate;
- comportamentul profesional al studentului-stagiar în cadrul entităţii economice în
perioada realizării stagiului de practică.
IV.2 Practica de specialitate
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ A PRACTICII DE SPECIALITATE

10
 La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
• Să definească principiile fundamentale ale SIF, SG.
• Să identifice metodele de calcul a uzurii mijloacelor fixe.
• Să determine modul de organizare a SIF, SG.
• Să recunoască suporturile teoretice ale SIF, SG aplicate la întreprindere
• Să determine rolul şi sarcinile puse în faţa SIF, SG.
• Să identifice modelele clasice aplicate în organizarea activităţii economice.
• Să identifice specificul activităţii intreprinderii unde îşi desfăşoară practica studentul.
La nivel de aplicare:
- Să determine modul de evaluare a SIF, SG.
- Să contabilizeze intrările şi ieşirile mijloacelor fixe la întreprindere.
- Să estimeze uzura mijloacelor tehnice utilizate.
- Să determine eficienţa SIF, SG aplicate la UE.
Să aplice cunoştinţele , deprinderile obţinute în practica de exploatare a SIF, SG.
Să obţină deprinderi de conlucrare cu colaboratori din diverse subdiviziuni.
Să ia decizii privind soluţionarea problemelor de diferit caracter (organizatoric, conceptual ...).
Să aplice metodologiile studiate pentru desfăşurarea activităţii UE.

La nivel de integrare:
- Să identifice principiile fundamentale ale organizării SIF, SG.
- Să identifice şi să propună pentru implementare metode, modele eficiente.
Să însuşească metodologia de analiză şi proiectare cu aplicaţii privind componentele
informatice a subdiviziunolor întreprinderii.
Să estimeze gradul de asigurare a diferitor structuri cu sisteme informatice.
Să facă propuneri argumentate privind perfecţionarea SIF, SG.
CONŢINUTURI

În scopul organizării calitative a practicii, catedra numeşte coordonatori ştiinţifici ai

practicii de specialitate din rândurile profesorilor. Numirea coordonatorilor ştiinţifici se
înfăptuieşte prin procesul verbal al şedinţei catedrei şi dispoziţia (ordinul) decanatului facultăţii.
Înainte de începerea practicii, coordonatorul ştiinţific de la catedră consultă studenţii,
făcându-le cunoştinţă cu scopul şi sarcinile practicii, durata şi cerinţele principale, completarea
jurnalului de practică, precum şi cu darea de seamă necesară a fi perfectată de studenţi la sfârşitul
practicii.
Pe parcursul practicii, coordonatorul ştiinţific asigură ajutorul consultativ şi metodic al
studenţilor, organizând convorbiri (consultaţii) cu ei privind practica de specialitate şi întocmirea
jurnalului practicii. Fiecare consultaţie se înregistrează în jurnalul de practică al studentului.
Coordonatorul ştiinţific, după posibilităţi, vizitează studentul-practicant, ceea ce majorează
eficienţa controlului asupra desfăşurării practicii la întreprindere.

Coordonatorul practicii de specialitate în cadrul facultăţii:

- va verifica activitatea coordonatorului de la catedra de specialitate şi a studentului-
stagiar;
- va verifica condiţiile de desfăşurare a practicii de specialitate în entităţile economice;
- va solicita prelungirea termenului de efectuare a practicii de specialitate, în cazul
nerealizării obiectivelor studentul-stagiar;
- va asigura, de comun acord cu Secţia Dezvoltare curriculară şi evaluare, condiţiile de
realizare a practicii de specialitate;
- va repartiza, împreună cu decanatul facultăţii, studenţii în unităţile desemnate ca bază
de practică;

11
 - va organiza conferinţa de totalizare a rezultatelor practicii de specialitate şi evaluarea
finală a activităţii studentului-stagiar realizată pe parcursul practicii.

Coordonatorul de la catedra de specialitate:

- va cere administraţiei entităţii economice de a asigura condiţii de efectuare a
practicii de specialitate;
- va stabili relaţii cu îndrumătorul (mentorul) din entităţile economice şi, în
comun, vor elabora programul practicii de specialitate;
- va participa la repartizarea studenţilor-stagiari în entităţile economice ce
constituie baza de efectuare a practicii;
- va urmări respectarea termenelor şi realizarea obiectivelor practicii;
- va asigura colaborarea studentului-stagiar cu administraţia entităţile
economice de practică;
- va acorda studentului-stagiar ajutorul metodic necesar;
- va verifica disciplina şi respectarea normelor securităţii muncii de către
studentul-stagiar;
- va evalua, împreună cu specialistul îndrumător din entităţile economice,
realizarea stagiului de practică de către studentul-stagiar;
- va participa la rezolvarea, în caz de necesitate, a problemelor cu care,
eventual, se va confrunta studentul în cadrul practicii;
- va realiza seminarul de instructaj pentru a furniza informaţii studenţilor
despre obiectivele şi modalitatea de desfăşurare a practicii de specialitate.

Conducătorul practicii de la întreprindere este împuternicit:

- să contribuie la alcătuirea planului tematic-calendaristic al practicii;
- să organizeze studierea regulilor tehnicii securităţii şi protecţiei muncii şi să
efectueze instrucţiuni respective;
- să organizeze o excursie prin întreprindere, să facă cunoştinţă studenţilor cu
regulamentul intern şi particularităţile organizării muncii lucrătorilor întreprinderii şi
funcţionarilor de secţii;
- să atragă studenţii la consfătuirile de lucru din întreprindere;
- să controleze îndeplinirea de către studenţi a regulamentului intern şi în cazul
încălcării să ia măsurile corespunzătoare;
- zilnic să verifice îndeplinirea programului practicii şi mersul întocmirii dării
de seamă;
- sistematic să controleze calitatea însuşirii materialului, înregistrând
rezultatele în zilnicul practicii;
- la sfârşitul practicii să scrie avizul cu privire la îndeplinirea programului
practicii de către student, indicând calităţile acesteia.
Avizul este confirmat prin semnătura conducătorului întreprinderii şi ştampila ei.

Studentul-stagiar are dreptul:

- să cunoască obiectivele stagiului de practică şi modalităţile de realizare;
- să se implice activ în elaboraea unui program individual de activitate în dependenţă
de nevoile de formare profesională;
- să propună sugestii vizînd organizarea şi efectuarea stagiilor de practică;
- să aleagă bazele de efectuare a stagiului de practică din numărul unităţilor cu care
sînt încheiate contracte de colaborare;
- să beneficieze de condiţii corespunzătoare la locul de desfăşurare a stagiului de
practică (resurse materiale, informaţionale etc.);

12
 - să beneficieze de ajutor metodic şi îndrumare din partea administraţiei entităţii
economice în care a fost repartizat la practică, a mentorilor din partea agentului economic
de aplicaţie, a colaboratorilor Secţiei Dezvoltare curriculară şi evaluare, a coordonatorului
practicii de specialitate la facultate, a coordonatorului de la catedrele de specialitate;
- să realizeze numai sarcinile şi dispoziţiile incluse în programul de practică elaborat
de catedrele de specialitate şi aprobat de consiliul profesoral al facultăţii respective;
- să beneficieze de prelungirea termenului de realizare a practicii de specialitate în
cazul în care se invocă motive întemeiate ce au creat impedimente în realizarea
prevederilor actualului regulament. În acest caz studentul-stagiar va solicita, printr-un
demers adresat decanatului, prelungirea practicii, indicînd motivul, iar decanatul, cu
acordul Secţiei Dezvoltare curriculară şi evaluare, va emite un ordin suplimentar.

Studentul-stagiar este obligat:

- să efectueze stagiul de practică în strictă conformitate cu prevederile
documentelor reglatorii ale acestei activităţi, realizînd obiectivele în limitele termenului
stabilit. În caz de ne-realizare a prevederilor regulamentului fără un motiv argumentat,
printr-un demers al decanatului, practica de specialitate va fi repetată fără întreruperea
procesului de învăţămînt la universitate;
- să efectueze practica de specialitate în unitatea de practică în care a fost repartizat
conform ordinului emis de către decanat. Dacă se încalcă prevederile regulamentului fără
un motiv argumentat, atunci printr-un demers al decanatului, practica de specialitate va fi
repetată fără întreruperea procesului de învăţămînt la universitate;
- să execute dispoziţiile şi recomandările coordonatorilor stagiului de practică;
- să respecte regulamentul de organizare internă şi condiţiile de securitate a muncii,
conform cerinţelor specifice instituţiei-bază de practică.
Schimbarea bazei de practică fără consimţămîntul factorilor de decizie este strict interzisă.
Modificările în ordinul de repartizare a studenţilor-stagiari se efectuează printr-un demers al
coordonatorului practicii de specialitate de la facultate, semnat de către decanul facultăţii.

SARCINI
Teza de licenţă se elaborează, de regulă, în baza materialelor practice din activitatea unei
întreprinderi concrete. Ca urmare, culegerea unor astfel de materiale are o importanţă deosebită,
determinând, în mare parte, rezultatele finale ale tezei.
Anticipat studentul se familiarizează cu tehnologia de fabricare a produselor şi de prestare a
serviciilor, cu organizarea procesului de producţie şi de gestiune. Particularităţile acestora
determină principiile de organizare a SIF, SG la întreprindere.
O atenţie deosebită în procesul de culegere şi prelucrare a materialului practic se va acorda
depistării avantajelor şi dezavantajelor organizării SIF, SG, modului în care acestea asigură
gestionarea întreprinderii şi a subdiviziunilor structurale cu informaţii complete şi operative. Acest
aspect este important deoarece, în final, vor fi formulate propuneri concrete privind perfecţionarea
contabilităţii, analizei activităţii economico-financiare la întreprinderea respectivă.
Se va ţine cont şi de faptul că în proiectul tezei de licenţă studentul expune particularităţile
evidenţei contabile în condiţiile formei de contabilitate pe care o aplică întreprinderea, menţionând
cazurile de nerespectare a cerinţelor actelor normative.

13
 Programa practicii de specialitate trebuie să includă următoarele teme:
i. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii
întreprinderii.
1.1 Profilul unităţii economice.
1.2 Analiza sistemului de organizare şi gestionare a SIF, SG.
1.3 Specificul activităţii de bază
1.4 Tendinţa privind evoluţia unităţii economice.
ii. Studiul activităţii întreprinderii.
2.1 Expunerea subactivităţilor efectuate.
2.2 Structura sistemului de gestionare a activităţii UE.
3.1 Studiul sistemului informaţional existent, corespunderea lui
activităţii în cauză.
3.2.Propuneri fundamentate privind perfecţionarea SIF, SG.
4.Descrierea rezultatelor obţinute de student pe parcursul desfăşurării
practicii.
În compartimentul 1 se vor analiza următoarele.
Forma organizatorico-juridică a întreprinderii. Istoria fondării întreprinderii. Structura
organizatorică a întreprinderii. Structura administrativă a întreprinderii. Organizarea activităţii
muncii personalului de administraţie şi salarizarea lui. Sfera de producere a întreprinderii.
Resursele de muncă ale întreprinderii.
Constatarea rezultatului financiar al întreprinderii şi a felurilor de producţie fabricată,
aplicarea indicatorilor principali la întocmirea bugetului întreprinderii din anul curent, conţinutul
schemei organizaţionale a întreprinderii, determinarea particularităţilor tehnologice ale producţiei,
alţi factori care concretizează structura organizaţională a SIF, SG.
Studierea acestui material prevede excursii prin secţii, depozite, birouri de servicii etc.
Structura propusă va fi modificată dacă cercetările şin de cibernetica economică. Spre
exemplu, compartimentul 3 va conţine studiul metodelor de soluţionare a problemelor economice
respective în UE. Compartimentul 4 va conţine descrierea rezultatelor obţinute şi din punct de
vedere al aspectului cibernetic. Vor fi identificate modelele aplicate din modelarea economico-
matematică, dar şi sistemele informaţionale respective.
Compartimentele consacrate analizei activităţii economico-financiare a întreprinderii necesită
respectarea unor anumite cerinţe. Astfel, analiza va avea drept scop evaluarea situaţiei financiare şi
patrimoniale sau a altor parametri ai activităţii întreprinderii, determinarea influenţei factorilor respectivi
asupra modificării indicatorilor rezultativi, stabilirea rezervelor interne de creştere a acestor indicatori pe
viitor. Structura şi conţinutul capitolului aferent analizei activităţii economico-financiare depinde de tema
tezei de licenţă.
Analiza eficienţei proiectului propus va conţine cheltuielile pentru elaborarea şi implimentarea
produselor, exploatarea acestora şi contribuţiile lor în îmbunătăţirea funcţionării SI, SG. Cheltuielile ţin şi
de achiziţionarea echipamentului, pregătirii personalului, întreţinerea produselor ş.a. Aprecierea eficienţei
economice ţine de sporirea profitului, reducerea costului producţiei, reducerii numărului de personal,
creşterea veridicităţii, securităţii informaţiei, îmbunataţirea condiţiilor de muncă [ ].

REZULTATE

Întocmirea raportului
Darea de seamă (Raportul) a rezultatelor practicii se alcătuieşte pe fiecare capitol aparte. Ea
se elaborează pe parcursul desfăşurării practicii, iar după expirarea acesteia este prezentată pentru

14
control şi confirmare conducătorului practicii din partea întreprinderii, apoi la catedră, unde va fi
aprobată de coordonatorul ştiinţific.
În darea de seamă trebuie să fie oglindite detaliat toate capitolele respective, de asemenea
ea trebuie să conţină calcule şi material concret despre activitatea întreprinderii, referiri la
legislaţia în vigoare, regulamente, instrucţiuni.
Raportul trebuie să conţină:
• foaia de titlu (anexa 1);
• ordinul întreprinderii despre admiterea studentului la practică cu indicarea
conducătorului din partea întreprinderii;
• planul tematico-calendaristic al practicii de specialitate cu notiţe despre
îndeplinirea lui;
• conţinutul propriu-zis;
• jurnalul de practică;
• avizul conducătorului practicii din partea întreprinderii (semnătura căruia este
confirmată prin ştampilă).

Completarea jurnalului de practică

Jurnalul de practică se completează obligatoriu. În coloana „Conţinutul lucrului rezumativ
…” se reflectă ceea ce s-a făcut în corespundere cu planul elaborat înainte de practică. Aici se
includ rezultatele principale de studiere a punctelor din ghidul dat.

Conţinutul Raportului trebuie să fie redat prin următoarele compartimente:

1. Introducere;
2. Capitolul I. Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii
întreprinderii;
3. Capitolul II Situaţia la întreprindere privind organizarea SIF,SG.
- Capitolul III. Corespunderea SIF,SG activităţii în cauză. Propuneri privind
modificarea şi perfecţionarea lor.
4.Încheiere;
5. Bibliografie;
6. Anexe.
La fiecare compartiment al dării de seamă se anexează actele respective. De asemenea, sunt
incluse documentele şi materialele ce confirmă lucrul individual al studentului-practicant, ceea ce
se ia în consideraţie la nota generală.
După ce coordonatorul ştiinţific controlează darea de seamă, studentului i se permite
susţinerea practicii. Susţinerea practicii are loc la catedra „Contabilitate şi Informatică
Economică”, în baza unei comisii speciale. Nota primită se trece în carnetul de note al studentului.

Perfectarea dării de seamă

Conţinutul dării de seamă trebuie să fie expus în limbaj literar, textul trebuie să fie cules la
computer sau scris de mână clar, vizibil. Este interzisă reducerea cuvintelor în afara celor oficial
admise.
Darea de seamă trebuie să fie elaborată sub următoarele forme:
• manuscris;
• imprimată (format 12, intervalul - 1,5);
Darea de seamă se perfectează pe foi de format A4. Limitele chenarului sunt: din stânga –
2,5 cm, din dreapta – 1 cm, de sus şi jos – 2 cm.
Darea de seamă trebuie să fie în forma de broşură.

15
 Numerotarea paginilor şi compartimentelor. Numerotarea paginilor se efectuează cu cifre
arabe. Numărul se pune în colţul drept de jos, formatul 10. Foaia de titlu se include în numerotare,
nu se pune doar numărul de pagină. Anexele, de asemenea, se includ în numerotarea generală.
Denumirile subcompartimentelor, Introducerea, Încheierea, Cuprinsul, Bibliografia, Anexele
se plasează la mijlocul rândului. Fiecare compartiment se recomandă să fie început pe pagină
nouă.
Tabele şi alte materiale grafice. Informaţia în cifre se recomandă să fie indicată în tabele.
Tabelul trebuie să fie plasat nemijlocit după textul în care se numeşte pentru prima dată sau pe
pagina următoare.
La toate tabelele şi materialul grafic trebuie să fie făcute trimiteri în text. Fiecare tabel
trebuie să aibă denumirea sa, care se plasează mai jos de cuvântul „Tabel”; toate tabelele se
numerotează şi se indică sursa în baza căreia este făcut.
Tabelele în text se numerotează în partea dreaptă (fără simbolul „nr."). Numerele tabelelor
se atribuie în ordine crescândă în cadrul fiecărui capitol. De exemplu, capitolul 2, tabelul 1,
numărul se atribuie – Tabelul 2.1. Denumirea tabelelor reflectă conţinutul generalizat al datelor
prezentate în tabel. În mod obligatoriu este necesar de reflectat unităţile de măsură. Dacă tabelul
este prezentat pe două sau mai multe pagini, pe prima pagină se indică denumirea coloanelor
respective şi numerotarea acestora, iar pe fiecare pagină următoare se va menţiona „Continuarea
tabelului". Denumirea coloanelor nu se repetă, ci se indică doar numărul acestora. Schemele şi
diagramele se numerotează cu cifre arabe amplasate sub ele.
Formulele matematice se numerotează în cadrul fiecărui paragraf cu cifre arabe în modul
următor: prima parte a numărului coincide cu numărul paragrafului, iar a doua corespunde
numărului de ordine al formulei în cadrul paragrafului. Semnificaţia simbolurilor utilizate se
prezintă sub formulă în ordinea în care ele urmează. Explicaţia la fiecare simbol se face într-o
poziţie nouă, prima începând cu cuvântul „unde".
În raportul de practică unităţile de măsură principale se indică fără prescurtări, de exemplu 5
mii lei, 100 mii decalitri etc.
Toate cuvintele în raport se descriu deplin, în afară de abreviaturile semnificaţia cărora este
bine cunoscută (kg, m, etc). Noţiunile care se repetă pot fi înscrise folosind abreviaturile
respective, de exemplu, Societatea pe acţiuni (S.A.), Standardele Naţionale de Contabilitate
(S.N.C.). În acest scop se procedează astfel: prima denumire, în mod obligatoriu, se scrie deplin,
iar în paranteze - abreviatura. Întrebuinţarea ulterioară a noţiunii respective în raport va fi prin
abreviere.
Raportul de practică în mod obligatoriu se semnează de către student şi conducătorul ştiinţific
cu indicarea datei.
Pe pagina următoare după partea textuală a tezei se prezintă bibliografia, în care sursele
bibliografice se grupează astfel (anexa 2):
1. Acte legislative şi normative (legile Republicii Moldova, hotărârile Guvernului Republicii
Moldova, regulamentele), materialele instructive şi metodice, culegeri statistice.
2. Literatura de specialitate (manuale, monografii, broşuri).
3. Ediţii periodice (reviste, culegeri de articole etc).
Lista manualelor, monografiilor, broşurilor se expune, în mod obligatoriu, în ordinea
alfabetică cu indicarea numelui şi prenumelui autorului, denumirii lucrării, locului şi denumirii
editurii, anului editării şi numărului de pagini.
Fiecare element al sursei bibliografice trebuie separat de elementul următor printr-un semn de
punctuaţie (punct, liniuţă etc).
Exemplu. „Contabilitate financiară"/ aut. A. Nederiţa, V. Bucur, V. Ţurcanu....; ASEM - Ed. a
I-a , revăz. şi completată.- Chişinău, ACAP, 2003- 640 p.
În cazul în care drept sursă bibliografică serveşte un articol dintr-o revistă, descrierea va
include numele şi prenumele autorului, denumirea articolului şi revistei, anul editării, numărului
revistei şi numerele paginilor pe care este expus articolul.

16
 Exemplu. Ion Sturzu, Ala Litovcenco. Aspecte fiscale noi privind stimularea înfiinţării
planurilor viticole - taxa pentru revitalizarea viticulturii // Contabilitate şi audit, 2006, nr. 7, p. 21-
23.
Anexele la raportul de practică se perfectează ca o continuare a lucrării. Fiecare anexă începe
pe o pagină nouă, în colţul din dreapta de sus indicându-se cuvântul „Anexa" şi numărul ei (de
exemplu, Anexa 1). Fiecare anexă va fi întitulată reieşind din conţinutul ei.

EVALUAREA

Darea de seamă, avizată pozitiv de conducătorul practicii din cadrul catedrei, trebuie
susţinută, conform graficului stabilit de către coordonatorul practicii de la facultate, în faţă
comisiei desemnate de către Consiliul facultăţii “Ştiinţe Economice” al USM. Stagiile de
specialitate se creditează distinct şi se finalizează prin evaluare – cu notă.
Studenţii care nu vor susţine pozitiv darea de seamă a practicii de specialitate nu vor fi
admişi la examenele de stat şi la susţinerea tezei de licenţă.
Evaluarea stagiilor de practică se realizează pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestora,
dar şi la finalizarea lor în baza obiectivelor activităţii studentului-stagiar, determinate de funcţia
exercitată în instituţia desemnată ca bază de practică.
Evaluarea curentă, pe durata practicii, se efectuează de către coordonatorul practicii de la
catedra de specialitate împreună cu reprezentantul bazei de practică.
În aprecierea rezultatelor practicii de specialitate se va ţine cont de:
- organizarea şi realizarea eficientă a lucrărilor practice programate;
- nivelul şi calitatea executării sau coordonării operaţiunilor consemnate în
programul practicii de specialitate;
- participarea activă la diverse proiecte de dezvoltare a entităţii economice de
efectuare a stagiului de practică la care a fost repartizat studentul-stagiar;
- logica întocmirii raportului cu privire la efectuarea practicii de specialitate;
- comportamentul profesional al studentului-stagiar în cadrul entităţii economice în
perioada realizării stagiului de practică.
Evaluarea finală a practicii de specialitate va fi efectuată de către o comisie constituită din:
1) coordonatorul practicii în cadrul facultăţii;
2) coordonatorul practicii de la catedra de specialitate;
3) reprezentantul instituţiei desemnată bază de practică (după posibilitate).

Studenţii care sînt angajaţi şi au experienţă de muncă, corespunzătoare domeniului de

specializare, vor fi eliberaţi de la practica de specialitate dacă până la începutul acesteia vor
prezenta decanatului copia carnetului de muncă şi a ordinului de angajare. Evaluarea practicii se
va face în baza următoarelor documente:
1. raportul cu privire la activitatea concretă pe care a desfăşurat-o studentul la locul de muncă,
în care va descrie specificul activităţii instituţiei angajatoare;
2. referinţă cu privire la activitatea studentului angajat, semnată de administraţia întreprinderii
angajatoare;
Studenţii care sînt angajaţi în alte domenii profesionale, ce nu corespund profilului de
specializare, realizează practica de specialitate conform planului de învăţămînt, fără întreruperea
activităţii de muncă. Evaluarea practicii se va face în baza următoarelor produse:
1. raportul cu privire la practica de specialitate, care să conţină informaţii despre activitatea
concretă pe care a desfăşurat-o studentul-stagiar, descrierea succintă a specificului activităţii
entităţii economice, concluzii şi sugestii de realizare a stagiului de practică;
2. agenda practicii de specialitate în care studentul-stagiar va înscrie observaţii asupra
activităţii entităţii economice;
3. referinţă cu privire la activitatea studentului-stagiar, semnată de reprezentantul unităţii de
practică ce a realizat funcţia de mentor (îndrumător);

17
 Studenţii care nu sînt angajaţi şi nu desfăşoară o activitate profesională realizează practica de
specialitate conform planului de învăţămînt şi prezintă următoarele produse pentru evaluarea stagiului:
4. raportul cu privire la practica de specialitate, care să conţină informaţii despre activitatea
concretă pe care a desfăşurat-o studentul-stagiar, descrierea succintă a specificului activităţii
entităţii economice, concluzii şi sugestii de realizare a stagiului de practică;
5. agenda practicii de specialitate în care studentul-stagiar va înscrie observaţii asupra
activităţii entităţii economice;
6. referinţă cu privire la activitatea studentului-stagiar, semnată de reprezentantul unităţii de
practică ce a realizat funcţia de mentor (îndrumător).
IV.3 Practica de licenţă
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ A PRACTICII DE LICENŢĂ

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

• să identifice compartimentele teoretice aferente temei tezei de licenţă alese;
• să selecteze actele legislative şi normativ-instructive, diverse regulamente, instrucţiuni,
indicaţii metodice aferente problemelor abordate în teya de licenţă.
• să analizeze nivelul de computerizare a proceselor de prelucrare a informaţiei
economice la UE;
• să acumuleze cunoştinţele necesare pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice ulterioare
în diferite domenii ale SIF, SG, analizei activităţii economico-financiare.

La nivel de aplicare:
• să analizeze modul de organizare a SIF, SG şi activităţii economico-financiare la o
întreprindere concretă;
• să prelucreze datele statistice din activitatea unei întreprinderi concrete pentru a face
concluzii proprii;
• să selecteze şi să analizeze materialele teoretice şi practice pe problema cercetată;
• să evalueze eficienţa SIF, SG aplicate la UE.

La nivel de integrare:
• să sistematizeze opiniile diferitor autori privind problemele abordate în teză şi
formularea propunerilor proprii ale studentului;
• să elaborareze recomandări privind perfecţionarea SIF, SG, efectuarea analizei
economico-financiare.

CONŢINUTURI

În scopul organizării calitative a practicii, catedra numeşte coordonatorii ştiinţifici ai

practicii de licenţă din rândurile profesorilor. Numirea coordonatorilor ştiinţifici se înfăptuieşte
prin procesul verbal al şedinţei catedrei şi dispoziţia (ordinul) decanatului facultăţii economice.
Înainte de începerea practicii, coordonatorul ştiinţific de la catedră consultă studenţii,
făcându-le cunoştinţă cu scopul şi sarcinile practicii, durata şi cerinţele principale, completarea
jurnalului de practică, precum şi cu darea de seamă necesară a fi perfectată de studenţi la sfârşitul
practicii.
Pe parcursul practicii, coordonatorul ştiinţific asigură ajutorul consultativ şi metodic al
studenţilor, organizând convorbiri (consultaţii) cu ei privind practica de licenţă şi întocmirea
jurnalului practicii. Fiecare consultaţie se înregistrează în jurnalul de practică al studentului.

18
Coordonatorul ştiinţific, după posibilităţi, vizitează studentul-practicant, ceea ce majorează
eficienţa controlului asupra desfăşurării practicii la întreprindere.

Coordonatorul practicii de licenţă în cadrul facultăţii:

- va verifica activitatea coordonatorului de la catedra de specialitate şi a studentului-
stagiar;
- va verifica condiţiile de desfăşurare a practicii de licenţă în entităţile economice;
- va lua măsuri pentru realizarea obiectivelor preconizate de cătrestudentul-stagiar;
- va asigura, de comun acord cu Secţa Dezvoltare curriculară şi evaluare, condiţiile de
realizare a practicii de licenţă;
- va repartiza, împreună cu decanatul facultăţii, studenţii în unităţile desemnate ca bază
de practică;
- va organiza conferinţa de totalizare a rezultatelor practicii de licenţă şi evaluarea finală
a activităţii studentului-stagiar realizată pe parcursul practicii.

Coordonatorul de la catedra de specialitate:

- va cere administraţiei entităţii economice de a asigura condiţii de efectuare a
practicii de licenţă (în conformitate cu contractul);
- va stabili relaţii cu îndrumătorul din entităţile economice şi, în comun, vor
elabora programul practicii de licenţă;
- va participa la repartizarea studenţilor-stagiari în entităţile economice ce
constituie baza de efectuare a practicii;
- va urmări respectarea termenelor şi realizarea obiectivelor practicii;
- va asigura colaborarea studentului-stagiar cu administraţia entităţile
economice de practică;
- va acorda studentului-stagiar ajutorul metodic necesar;
- va verifica disciplina şi respectarea normelor securităţii muncii de către
studentul-stagiar;
- va evalua, împreună cu specialistul îndrumător din entităţile economice,
realizarea stagiului de practică de către studentul-stagiar;
- va participa la rezolvarea, în caz de necesitate, a problemelor cu care,
eventual, se va confrunta studentul în cadrul practicii;
- va realiza seminarul de instructaj pentru a furniza informaţii studenţilor
despre obiectivele şi modalitatea de desfăşurare a practicii de licenţă.

Conducătorul practicii de la întreprindere este împuternicit:

- să contribuie la alcătuirea planului tematic-calendaristic al practicii;
- să organizeze studierea regulilor tehnicii securităţii şi protecţiei muncii şi să
efectueze instrucţiuni respective;
- să organizeze o excursie prin întreprindere, să facă cunoştinţă studenţilor cu
regulamentul intern şi particularităţile organizării muncii lucrătorilor întreprinderii şi
funcţionarilor de secţii;
- să atragă studenţii la consfătuirile de lucru din întreprindere;
- să controleze îndeplinirea de către studenţi a regulamentului intern şi în cazul
încălcării să ia măsurile corespunzătoare;
- zilnic să verifice îndeplinirea programului practicii şi mersul întocmirii dării
de seamă;
- sistematic să controleze calitatea însuşirii materialului, înregistrând
rezultatele în zilnicul practicii;
- la sfârşitul practicii să scrie avizul cu privire la îndeplinirea programei
practicii de către student, indicând calităţile acestuia.
Avizul este confirmat prin semnătura conducătorului întreprinderii şi ştampila ei.
19
 Studentul-stagiar are dreptul:
- să aleagă bazele de efectuare a stagiului de practică din numărul unităţilor cu care
sînt încheiate contracte de colaborare;
- să cunoască obiectivele stagiului de practică şi modalităţile de realizare;
- să se implice activ în elaboraea unui program individual de activitate în dependenţă
de nevoile de formare profesională;
- să propună sugestii vizînd organizarea şi efectuarea stagiilor de practică;
- să beneficieze de condiţii corespunzătoare la locul de desfăşurare a stagiului de
practică (resurse materiale, informaţionale etc.);
- să beneficieze de ajutor metodic şi îndrumare din partea administraţiei entităţii
economice în care a fost repartizat la practică, a mentorilor din partea agentului economic,
a colaboratorilor Secţiei Dezvoltare curriculară şi evaluare, a coordonatorului practicii de
licenţă la facultate, a coordonatorului de la catedrele de specialitate;
- să realizeze numai sarcinile şi dispoziţiile incluse în programul de practică elaborat
de catedrele de specialitate şi aprobat de consiliul profesoral al facultăţii respective;
- să beneficieze de prelungirea termenului de realizare a practicii de licenţă în cazul în
care se invocă motive întemeiate ce au creat impedimente în realizarea prevederilor
actualului regulament. În acest caz studentul-stagiar va solicita, printr-un demers adresat
decanatului, prelungirea practicii, indicînd motivul, iar decanatul, cu acordul Secţiei
Dezvoltare curriculară şi evaluare, va emite un ordin suplimentar.

Studentul-stagiar este obligat:

- să efectueze stagiul de practică în strictă conformitate cu prevederile
documentelor reglatorii ale acestei activităţi, realizînd obiectivele în limitele termenului
stabilit. În caz de ne-realizare a prevederilor regulamentului fără un motiv argumentat,
printr-un demers al decanatului, practica de licenţă va fi repetată fără întreruperea
procesului de învăţămînt la universitate;
- să efectueze practica de licenţă în unitatea de practică în care a fost repartizat
conform ordinului emis de către decanat. Dacă se încalcă prevederile regulamentului fără
un motiv argumentat, atunci printr-un demers al decanatului, practica de licenţă va fi
repetată fără întreruperea procesului de învăţămînt la universitate;
- să execute dispoziţiile şi recomandările coordonatorilor stagiului de practică;
- să respecte regulamentul de organizare internă şi condiţiile de securitate a muncii,
conform cerinţelor specifice instituţiei-bază de practică.
Schimbarea bazei de practică fără consimţămîntul factorilor de decizie este strict interzisă.
Modificările în ordinul de repartizare a studenţilor-stagiari se efectuează printr-un demers al
coordonatorului practicii de licenţă de la facultate, semnat de către decanul facultăţii.

Ca rezultat a efectuării practicii de licenţă, studentul va elabora proiectul tezei de licenţă în

baza „Indicaţiilor metodice privind elaborarea şi susţinerea tezei de licenţă pentru studenţii
specialităţii "Cibernetica şi informatica economică”.
Elementele structurale ale proiectului tezei de licenţă, elaborate ca rezultat a efectuării
practicii de licenţă sunt următoarele:
1. Foaia de titlu.
2. Cuprinsul (cu indicarea primelor pagini ale tuturor elementelor tezei).
3. Introducerea.
4. Partea de bază – 2-3 capitole.
5. Încheierea.
6. Bibliografia.
7. Anexele.
La rândul său, fiecare capitol va cuprinde, cel puţin, două paragrafe.
20
 În „Introducere" (4-5 pagini) se argumentează actualitatea temei alese, se apreciază nivelul
de studiere a temei în literatura de specialitate, se formulează scopurile şi sarcinile pe care şi le
propune spre realizare autorul în procesul elaborării proiectului tezei de licenţă. În mod obligatoriu
se prezintă o scurtă caracteristică a unităţii economice materialele căreia servesc drept bază pentru
elaborarea tezei. În special se oglindesc aspectele activităţii unităţii economice care influenţează
modul de organizare a SIF,SG : constituirea întreprinderii, capacitatea acesteia, specializarea, gradul
de asigurare cu forţă de muncă, indicatorii principali ai dezvoltării economice în ultimii trei ani,
indicatorii eficienţei economice. Caracterizând indicatorii economico-financiari de bază ai activităţii
întreprinderii, este necesar de menţionat volumul şi costul vânzărilor, valoarea adăugată, numărul
mediu scriptic al salariaţilor, randamentul mijloacelor fixe, productivitatea muncii, profitul brut,
profitabilitatea, rentabilitatea etc.
Proiectul tezei de licenţă poate să includă fie trei capitole consacrate SIF, SG, fie două capitole
consacrate SIF; SG şi unul – analizei economico-financiare, sau fundamentelor teoretice respective.
Astfel, în primul capitol accentul se va pune pe caracteristica generală a SI la întreprindere, modelele
aplicate pentru organizarea activităţii întreprinderii, componenţa, recunoaşterea şi evaluarea acestora. Totodată
capitolul va cuprinde fundamentele teoretice, caracteristica legislaţiei şi a actelor normative în vigoare
aferente temei tezei.
De exemplu, capitolele tezei în domeniul informaticii economice ar putea fi consacrate: 1. Analizei
SIF existent, inclusiv fundamentarea lui teoretică. 2.Proiectării de ansamblu a SIF preconizat. 3.Proiectării
în detalii a SIF preconizat. 4. Analizei eficienţei SIF proiectat.
Teza de licenţă în domeniul ciberneticii economice ar putea să includă compartimentele. 1. Esenţa
economică a problemei cercetatre.2. Analiza modelelor matematice, cibernetice aplicate, căile de
perfecţionare a lor. 3. Modelele perfecţionate (rezultat al cercetării),algoritmii de realizare.4.Asigurarea
informaţională pentru implementarea modelelor propuse. 5.Analiza efectului economic, calitativ a aplicării
modelelor, algoritmilor, metodelor propuse.
Orice situaţie aferentă SIF,SG examinate în teză studentul o studiază(la întreprindere), o supune unei
examinări critice evidenţiind părţile pozitive şi/sau negative, formulând propuneri (recomandări) orientate
spre înlăturarea neajunsurilor depistate.
Propunerile autorului trebuie să fie determinate de necesitatea înlăturării neajunsurilor şi abaterilor
depistate.
Materialul practic folosit în teză trebuie să fie comentat şi corelat. Comentariile şi legătura reciprocă
dintre etapele respective de generalizare a informaţiei se fac în baza situaţiei reale cu trimiterea obligatorie
la anexa corespunzătoare.
Capitolele consacrate analizei activităţii economico-financiare a întreprinderii necesită respectarea unor
anumite cerinţe. Astfel, analiza va avea drept scop evaluarea situaţiei financiare şi patrimoniale sau a altor
parametri ai activităţii întreprinderii, determinarea influenţei factorilor respectivi asupra modificării
indicatorilor rezultativi, stabilirea rezervelor interne de creştere a acestor indicatori pe viitor. Structura şi
conţinutul capitolului aferent analizei activităţii economico-financiare depinde de tema tezei de licenţă.
Analiza eficienţei proiectului propus va conţine cheltuielile pentru elaborarea şi implimentarea
produselor, exploatarea acestora şi contribuţiile lor în îmbunătăţirea funcţionării SI, SG. Cheltuielile ţin şi

21
de achiziţionarea echipamentului, pregătirii personalului, întreţinerea produselor ş.a. Aprecierea eficienţei
economice ţine de sporirea profitului, reducerea costului producţiei, reducerii numărului de personal,
creşterea veridicităţii, securităţii informaţiei, îmbunataţirea condiţiilor de muncă [ ].
Toate capitolele şi paragrafele tezei trebuie corelate între ele. La sfârşitul fiecărui capitol se
recomandă o trecere logică la subiectul care urmează a fi examinat în capitolul ulterior.
Încheierea se va expune pe 2-3 pagini şi va conţine trei părţi.
În prima parte autorul apreciază starea generală a domeniului abordat la întreprindere (pînă la 0,5
pagini). Succint se menţionează documentele primare şi centralizatoare.
În baza materialului din capitolul analitic se indică rezultatele obţinute pe parcursul efectuării analizei
la tema dată.
In a doua parte a încheierii se evidenţiază toate neajunsurile, lacunele, erorile, dezavantajele
menţionate în textul tezei privind problemele studiate.
Partea a treia a încheierii cuprinde concluziile şi propunerile autorului, orientate spre înlăturarea
părţilor negative şi perfecţionarea SIF, SG (analizei economico-financiare). Astfel de concluzii şi propuneri
trebuie să rezulte de partea textuală a tezei în aşa mod asigurându-se legătura dintre partea textuală şi
încheiere. Dacă în textul tezei nu au fost evidenţiate neajunsurile, concluziile şi propunerile prezentate în
încheiere, aceasta din urmă nu va corespunde conţinutului tezei. Concomitent, se evaluează avantajele
propunerilor formulate de autor. Uneori, în acest scop, autorul poate apela la diferite calcule, grafice, tabele.
In baza materialelor din capitolul privind analiza economico-financiară autorul determină mărimea
rezervelor interne depistate şi formulează propuneri privind valorificarea acestora.
Planul-model al unor teze de licenţă, în dependenţă de temă, este prezentat în anexa 4 la indicaţiile
metodice.
Anexele la teză vor include documentele primare, rapoartele financiare şi alte rapoarte, diferite calcule etc.
Trimiterea în text la anexe se face prin indicarea numărului lor fără simbolul „nr.".

SARCINI
Proiectul tezei de licenţă se elaborează, în mod obligatoriu, în baza materialelor practice din
activitatea unei întreprinderi concrete, ca rezultat a efectuării practicii de licenţă. Ca urmare,
culegerea unor astfel de materiale are o importanţă deosebită, determinând, în mare parte,
rezultatele finale ale elaborării tezei.
Anticipat studentul se familiarizează cu tehnologia de fabricare a produselor şi de prestare a
serviciilor, cu organizarea procesului de producţie şi de gestiune. Particularităţile acestora
determină principiile de organizare a SIF, SG la întreprindere.
O atenţie deosebită în procesul de culegere şi prelucrare a materialului practic se va acorda
depistării avantajelor şi dezavantajelor organizării SIF, SG, modului în care acestea asigură
gestionarea întreprinderii şi a subdiviziunilor structurale cu informaţii complete şi operative. Acest
aspect este important deoarece, în final, vor fi formulate propuneri concrete privind perfecţionarea
contabilităţii, analizei activităţii economico-financiare la întreprinderea respectivă.
Se va ţine cont şi de faptul că în proiectul tezei de licenţă studentul expune particularităţile
evidenţei contabile în condiţiile formei de contabilitate pe care o aplică întreprinderea, menţionând
cazurile de nerespectare a cerinţelor actelor normative.

REZULTATE

22
 Ca rezultat a efectuării practicii de licenţă, studentul va elabora proiectul tezei de licenţă în
baza „Indicaţiilor metodice privind elaborarea şi susţinerea tezei de licenţă pentru studenţii
specialităţii "Cibernetică şi Informatică Economică”.
Elementele obligatorie ale prezentării proiectului tezei de licenţă sînt următoarele:
1. coperta;
2. foaia de titlu;
3. cuprinsul;
4. expunerea textuală a tezei (pe capitole şi paragrafe);
5. bibliografia;
6. anexele.
La fiecare compartiment al proiectului tezei de licenţă se anexează actele respective. De
asemenea, sunt incluse documentele şi materialele ce confirmă lucrul individual al studentului-
practicant.
După ce coordonatorul ştiinţific controlează proiectul tezei de licenţă, studentului i se
permite susţinerea lui. Susţinerea proiectului are loc la catedra „Contabilitate şi Informatică
Economică”, în faţa unei comisii speciale.

Perfectarea proiectului tezei de licenţă

Conţinutul proiectului tezei de licenţă trebuie să fie expus în limbaj literar, textul trebuie să
fie cules la computer sau scris de mână clar, vizibil. Este interzisă reducerea cuvintelor în afara
celor oficial admise.
Proiectul tezei de licenţă trebuie să fie elaborat sub următoarele forme:
• manuscris;
• imprimată (format 12, intervalul - 1,5);
Proiectul tezei de licenţă se perfectează pe foi de format A4. Limitele chenarului sunt: din
stânga – 2,5 cm, din dreapta – 1 cm, de sus şi jos – 2 cm.
Proiectul tezei de licenţă trebuie să fie în forma de broşură.
Numerotarea paginilor şi compartimentelor. Numerotarea paginilor se efectuează cu cifre
arabe. Numărul se pune în colţul drept de jos, formatul 10. Foaia de titlu se include în numerotare,
nu se pune doar numărul de pagină. Anexele, de asemenea, se includ în numerotarea generală.
Denumirile subcompartimentelor, Introducerea, Încheierea, Cuprinsul, Bibliografia, Anexele
se plasează la mijlocul rândului. Fiecare compartiment se recomandă să fie început pe pagină
nouă.
Tabele şi alte materiale grafice. Informaţia în cifre se recomandă să fie indicată în tabele.
Tabelul trebuie să fie plasat nemijlocit după textul în care se numeşte pentru prima dată sau pe
pagina următoare.
La toate tabelele şi materialul grafic trebuie să fie făcute trimiteri în text. Fiecare tabel
trebuie să aibă denumirea sa, care se plasează mai jos de cuvântul „Tabel”; toate tabelele se
numerotează şi se indică sursa în baza căreia este făcut.
Tabelele în text se numerotează în partea dreaptă (fără simbolul „nr."). Numerele tabelelor
se atribuie în ordine crescândă în cadrul fiecărui capitol. De exemplu, capitolul 2, tabelul 1,
numărul se atribuie – Tabelul 2.1. Denumirea tabelelor reflectă conţinutul generalizat al datelor
prezentate în tabel. În mod obligatoriu este necesar de reflectat unităţile de măsură. Dacă tabelul
este prezentat pe două sau mai multe pagini, pe prima pagină se indică denumirea coloanelor
respective şi numerotarea acestora, iar pe fiecare pagină următoare se va menţiona „Continuarea
tabelului". Denumirea coloanelor nu se repetă, ci se indică doar numărul acestora. Schemele şi
diagramele se numerotează cu cifre arabe amplasate sub ele.
Formulele matematice se numerotează în cadrul fiecărui paragraf cu cifre arabe în modul
următor: prima parte a numărului coincide cu numărul paragrafului, iar a doua corespunde
numărului de ordine al formulei în cadrul paragrafului. Semnificaţia simbolurilor utilizate se

23
prezintă sub formulă în ordinea în care ele urmează. Explicaţia la fiecare simbol se face într-o
poziţie nouă, prima începând cu cuvântul „unde".
În proiectul tezei de licenţă unităţile de măsură principale se indică fără prescurtări, de
exemplu 5 mii lei, 100 mii decalitri etc.
Toate cuvintele în proiect se scriu deplin, în afară de abreviaturile semnificaţia cărora este
bine cunoscută (kg, m, etc). Noţiunile care se repetă pot fi înscrise folosind abreviaturile
respective, de exemplu, Societatea pe acţiuni (S.A.). În acest scop se procedează astfel: prima
denumire, în mod obligatoriu, se scrie deplin, iar în paranteze - abreviatura. Întrebuinţarea
ulterioară a noţiunii respective în raport va fi prin abreviere.
Proiectul tezei de licenţă în mod obligatoriu se semnează de către student şi conducătorul
ştiinţific cu indicarea datei.
Pe pagina următoare după partea textuală a tezei se prezintă bibliografia, în care sursele
bibliografice se grupează astfel (anexa 2):
4. Acte legislative şi normative (legile Republicii Moldova, hotărârile Guvernului
Republicii Moldova, regulamentele), materialele instructive şi metodice, culegeri
statistice.
5. Literatura de specialitate (manuale, monografii, broşuri).
6. Ediţii periodice (reviste, culegeri de articole etc).
Lista manualelor, monografiilor, broşurilor se expune, în mod obligatoriu, în ordinea
alfabetică cu indicarea numelui şi prenumelui autorului, denumirii lucrării, locului şi denumirii
editurii, anului editării şi numărului de pagini.
Fiecare element al sursei bibliografice trebuie separat de elementul următor printr-un semn de
punctuaţie (punct, liniuţă etc).
Exemplu. „Contabilitate financiară"/ aut. A. Nederiţa, V. Bucur, V. Ţurcanu....; ASEM - Ed. a
I-a , revăz. şi completată.- Chişinău, ACAP, 2003- 640 p.
În cazul în care drept sursă bibliografică serveşte un articol dintr-o revistă, descrierea va
include numele şi prenumele autorului, denumirea articolului şi revistei, anul editării, numărului
revistei şi numerele paginilor pe care este expus articolul.
Exemplu. Ion Sturzu, Ala Litovcenco. Aspecte fiscale noi privind stimularea înfiinţării
planurilor viticole - taxa pentru revitalizarea viticulturii // Contabilitate şi audit, 2006, nr. 7, p. 21-
23.
Anexele la proiectul tezei de licenţă se perfectează ca o continuare a lucrării. Fiecare anexă
începe pe o pagină nouă, în colţul din dreapta de sus indicându-se cuvântul „Anexa" şi numărul ei
(de exemplu, Anexa 1). Fiecare anexă va fi întitulată reieşind din conţinutul ei.

EVALUAREA

Proiectul tezei de licenţă, avizat pozitiv de conducătorul practicii din cadrul catedrei, trebuie
susţinut, conform graficului stabilit de către coordonatorul practicii de la facultate, în faţă comisiei
desemnate de către Consiliul facultăţii “Ştiinţe Economice” al USM. Stagiile practicii de licenţă
se creditează distinct şi se finalizează prin evaluare – cu calificativul admis/respins.
Studenţii care nu v-or susţine pozitiv practica de licenţă nu v-or fi admişi la examenele de
stat şi la susţinerea tezei de licenţă.
Evaluarea stagiilor de practică se realizează pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestora,
dar şi la finalizarea lor în baza obiectivelor activităţii studentului-stagiar, determinate de funcţia
exercitată în instituţia desemnată ca bază de practică.
Evaluarea curentă, pe durata practicii, se efectuează de către coordonatorul practicii de la
catedra de specialitate împreună cu reprezentantul bazei de practică.
În aprecierea rezultatelor practicii de licenţă se va ţine cont de:
- organizarea şi realizarea eficientă a lucrărilor practice programate;
- nivelul şi calitatea executării sau coordonării operaţiunilor consemnate în
programul practicii de licenţă;

24
 - participarea activă la diverse proiecte de dezvoltare a entităţii economice de
efectuare a stagiului de practică la care a fost repartizat studentul-stagiar;
- logica întocmirii proiectului cu privire la efectuarea practicii de licenţă;
- comportamentul profesional al studentului-stagiar în cadrul entităţii economice în
perioada realizării stagiului de practică.
Evaluarea finală a practicii de licenţă va fi efectuată de către o comisie constituită din:
4) coordonatorul practicii în cadrul facultăţii;
5) coordonatorul practicii de la catedra de specialitate;
6) reprezentantul instituţiei desemnată ca bază de practică (după posibilitate).

Anexa 1
Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Catedra „Contablitate şi Informatică Economică”

DARE DE SEAMĂ
privind efectuarea practicii de specialitate la
(denumirea întreprinderii____________________)

Prenumele, numele studentului________

Grupa _____________________________

25
 Conducător ştiinţific
Prenumele, numele _______________

Chişinău, 2009

Anexa 2

BIBLIOGRAFIE

I. Acte legislative şi normative

1.1. Legea contabilităţii nr.426-XIII din 4 aprilie 1995 // Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.28 din 25.05.1995, cu modificările şi completările ulterioare.

II. Manuale, monografii, cărţi, broşuri

2.1. Corespondenţa conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. şi Codului Fiscal /

Alexandru Nederiţa. - Chişinău: Contabilitate şi audit, 2007. - 640 p.

III. Articole din presa periodică

3.1. Ţurcanu V. Implicaţiile principiului prudenţei asupra provizioanelor // Economica, 2006,

nr. 4, p.53-62.

?VII. BIBLIOGRAFIE

1. Concepţia informatizării Republicii Moldova. Anexa 1 la Hotărîrea

Guvernului RM din 5 iulie 1993, nr.415.

26
2. Hotărîrea Guvernului RM „Cu privire la Proiectul director al informatizării
societăţii în RM şi a mecanismului realizării lui” Monitorul oficial al
Republicii Mopldova, 1995, 24 martie.
3. Prelucrarea datelor. Reprezentarea datelor. Termenologie. STAS 8590-5-80.
Bucureşti, Institutul Român de Standartizare , 1980.
4. Costaş I.Carcea L. Tehnologia prelucrării automatizate a informaticii
economice. Sarcini şi indicaşii metodice pentru executarea lucrărilor de
laborator. Chişinău, Ed. ASEM, 1997.
5.Indicaţii metodologice privind realizarea sistemelor informatice şi a produselor
program. Bucureşti, ICI, 1982.
6. Macovei E., Zaharie O. Proiectarea sistemelor informatice.-Bucureşti,
ASEB,1989.
7.Marin F. Tehnologia client-server şi arhitectura sistemelor informaţionale.
Tribuna economică, 1998, nr.4.
8.Post G.V., Anderson D.L. Management Information Systems: Solving
Business Problems with Information Technology. –New Jersey, Pretince
Hall, 1997.
9. Star R.F. Principles of Information Systems. Miami: Florida State University,
1996.
10. Дипломное и курсовое проектирование по машинной обработке
информации. Учебное пособие под ред. А.В. Абаниной- Москва.
Финансы и статистика, 1985.

27
 Anexa 1

Ministerul Educaţiei Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Catedra „Contablitate şi Informatică Economică”

28
Prenumele, numele studentului________
Grupa _____________________________

Conducător ştiinţific
Prenumele, numele _______________

Chişinău, 2010

29