P. 1
Analize medicale uzuale

Analize medicale uzuale

|Views: 1,918|Likes:
Published by orsone77

More info:

Published by: orsone77 on Feb 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/04/2013

pdf

text

original

Analize medicale uzuale

FA - Fosfataza Alcalina Valoare Normala : 25 - 115 UI GGTP, GGT - gamma glutamil transpeptidaza si transferaza Specifica pentru patologia hepatica, nu se gaseste în os, se coreleaza cu fosfataza alcalina. TGO, GOT, AST - transaminaza glutamil oxaloacetica serica, aspartat aminotransferaza Valoare Normala : 0 - 40 UI TGP, GPT, ALT - transaminaza glutamil piruvica, alanin aminotransferaza Valoare Normala : 0 - 40 UI LDH - lactic dehidrogenaza Valoare Normala : 50 - 240 UI Bilirubina Totala Valoare Normala : 0.2 - 1.5 mg/dl sau 3 - 25 umol/l (SI) Bilirubina directa Valoare Normala : 0.3 mg/dl sau 4 umol/l Bilirubina indirecta - neconjugata Valoare Normala : 1.0 mg/dl sau 18 umol/l Albumina Valoare Normala : 3,4 - 5.6 g/dl Proteine Totale: albumina + globuline Valoare Normala : 5.6 - 8.4 g/dl Acid Uric Valoare Normala : 2.4 - 7.5 mg/dl sau 140 - 440 umol/l Osmolalitatea Valoare Normala : 274 - 296 mOsmol / kg Colesterol Total Preferabil < 200 mg/dl sau 5.18 mmol/l, borderline - risc moderat 200 - 239 mg/dl, risc crescut > 240 mg/dl sau > 6.20 mmol/l Trigliceride Valori Normale : 30 -135 mg/dl sau 0.34 - 1.52 mmol/l LDL colesterol Preferabil < 130 mg/dl, borderline - risc moderat 130 - 159 mg/dl, risc crescut > 160 mg/dl; [LDL = colesterol total - TG/5 - HDL] HDL colesterol Risc cardiac scazut > 45 mg/dl sau 1.16 mmol/l, Risc cardiac crescut < 35

mg/dl sau 0.90 mmol/l Amilaze Valori Normale : 20 - 140 UI; provin din pancreas, gl. salivare, ficat. Lipaza Valori Normale : 20 - 140 UI CPK, CK - creatin fosfokinaza Valori Normale : 5 - 200 UI (izoenzime MB, MM, BB)

Plasma Plasma este parte lichida a sangelui in care se scalda celulele sanguine. Valori normale: - apa: 46-47% - substante organice si anorganice: 8-9%

Elemente figurate - Valori normale:
Eritrocite F: 4.200.000-5.000.000 /mm 3 B: 4.500.000-5.500.000 /mm 3 Copil la nastere: 4.500.000-6.000.000 /mm 3 5.000-8.000 /mm 3 Neutrofile Segmentate 2.500-5.500 /mm 3 Nesegmentate 50-250 /mm 3 100-200 /mm 3 20-40 /mm 3 1.200-2.400 /mm 3 300-640 /mm 3 150.000-300.000 /mm 3

Leucocite Granulocite

Euzinofile Bazofile Limfocite Monocite Trombocite

Mic dictionar de analize medicale, constante biologice (enzime, hormoni, substante organice, etc.)

substanta azotata prezenta in forma libera sau combinata cu fosforul in muschi.enzima a carei dozare in sange permite aprecierea functiei hepatice si biliare. oreion (forme neparotidiene).enzima musculara care activeaza transformarea creatininei in creatinfosfat (forma de rezerva energetica). de unde in cursul hepatic trece in sange la valori mult crescute peste normal: 21-72 UI/L. Creatina .CPK .anticorpi care neutralizeaza streptolizina (toxina streptococica). (80-90%) din cazuri . Valori normale: 14-50 UI/L. cand este mai mare de 4% permite diagnosticul de infarct miocardic.transferare abundenta in ficat. mai devreme decat a transaminazelor. boli neoplazice. care apare in sange dupa afectiuni streptococice (infectii). Alaninaminotransferaza (glutam-oxalacetica) TGO. sclerodermie.Valori normale: 1. Concentratia ei este mai mare la 18 ore dupa necroza. forme de PCE. Valori normale: 8-78 u/l. Celule Lupice . . Antistreptokinaza .anticorpi antistreptococici prezenti in ser in urma infectiei cu streptococ β. Valorile sunt crescute in pancreatitele acute (analog lipazei pancreatice). Se gaseste o amilaza in saliva (ptialina) si una in sucul pancreatic. hiperlipoproteinemii primare. sange cu rol in procesele metabolice ale contractiei musculare. Se foloseste in diagnosticul infarctului de miocard (cand creste). AST .prezinta valori scazute in LED. ALT.MB) . Este crescuta si in staza biliara.hemolitic sau dupa vaccinarea cu STK. Este crescuta in infarct miocardic si in unele miopatii. abundenta in miocard. Creatinfosfokinaza . In neuroblastom sau ganglioneuroni prezinta valori mai mari de 10mg/24h.transferare in forma activa. obstructie intestinala. creier. in mod exceptional in unele hepatite. Gama-Glutamil Transferaza .fractiune izoenzimatica de creatinfosfokinaza. glomerulonefrita poststreptococica si valori crescute in boli infectioase si inflamatorii la debut. a carei concentratie in sange (exprimata prin procente de izoenzima MB fata de CPK). Complement Seric .GGT . in crize si in unele tumori hepatice. Izoenzima MB (CPK. calculi biliari. Antistreptolizina "O" (ASLO) . artrita reumatoida. colecistite. Acid Vanil Mandelic Urinar . Glutamat Piruvat Transaminaza (transaminaza glutamo-piruvica) TGP. Le gasim in LED.4 mg/24h. Concentratia ei este crescuta in hepatita. Intre 26-66 exista certitudine de feocromocitom.celule de lupus eritematos diseminat (Hargraves) care sunt leucocite din seria granulocitara neutrofila care au fagocitat alte celule.7-7. iar scaderea ei are loc mai lent decat regresia hepatitei. Se mai pot gasi in diferite afectiuni infectioase sau hematologice. Creatinina. AR (5-10% din cazuri).Amilaza – enzima ce activeaza hidroliza amidonului in maltoza si dextrine. in special in reumatism articular acut (RAA).

ce contin 50% colesterol. Concentratia de 3-6 mg/l este crescuta in icterele hem si in icterul fiziologic al nou-nascutului. de unde importanta ei in aprecierea unei tulburari a filtrarii glomerulare. totodata valoarea creatininei variaza numai in functie de eliminarea sa renala. Lipoproteine – LP . Colesterol LDH .2-0. Globuline .forma normala de transport a lipidelor in organism.forma a bilirubinei ce nu tranziteaza celulele hepatice.este produsul final de degradare a purinelor organismului. hidrocortizon. ce provine din degradarea Hb prin pierderea Fe. se elimina prin urina (Clearance: 75 mil/min). Conjugarea are loc in ficat. O crestere a bilirubinei directe este expresia unei retentii biliare extrahepatice (coledoc) sau intrahepatice (hepatita). Depozitele de colesterol stau la originea ateromatozei. insuficienta hepatica decompensata. Cantitatea de creatina transformata in creatinina este intr-un raport direct cu masa de tesut muscular din organism.5 presupune risc crescut la femei). afectiuni hepatice caracterizate prin distrugerea proteinelor.5-1. Prin oxidare se transforma in acizi biliari. Titrul sau ramane constant atata timp cat factorul renal de eliminare este normal. format in sistemul reticuloendotelial. La valori mai mari de 15 mg/l intalnim icter prin hemoliza. Electroforeza .9-4.forma a bilirubinei ce se poate doza direct. Bilirubina .5-7. VLDL (cu densitate foarte mica) si LDL (cu densitate mica) = lipidograma. imbatranirea. Colesterol VLDL . nefrite. Bilirubina Directa (Conjugata) . efort fizic. vitamina C.lipoproteine de densitate mica. dupa radioterapie.: 0. Este important in determinarea “riscului de ateromatoza si de accidente vasculare”.pigment prezent in bila.lipoproteine cu densitate foarte mica. Proteine – Albumine.substanta organica ce intra in compozitia LP din sange sub forma libera sau ca esteri. Scade in insuficienta renala cronica. Ureea (azotul ureic) . poliglobulie. Colesterol . care dupa mobilitatea electroforetica se impart in: HDL (cu densitate mare) crescute in ciroza biliara.4 g/l. Transporta acizi grasi nesaturati si participa la sinteza hormonilor steroizi. Sunt constituente ale uleiurilor si grasimilor alimentare. Este transportat in sange de trigliceride si de LP. Creste nu numai in tulburari renale grave ci si in guta. beta globuline si gama globuline (suport pentru anticorpi). Valorile normale sunt cele de 0. tabagismul.Produsul sau de deshidratare interna este creatinina (0. Este important in determinarea “riscului vascular”. Concentratia sa este scazuta in situatii asociate cu boala ateromatoasa. La valori mai mari de 150 mg/l se produce icterul legat de atingere hepatica (icter cataral. In icter. Acid Uric .3 mg/dl). ser si fecale. procese insotite de degradari tisulare) si eliminat prin urina (2.esteri ai glicerolului cu 3 molecule de acid gras. insuficienta renala cronica. leucemii tratate. miopatii. Colesterol LDL . Bilirubina Indirecta (Libera) . Concentratia ei poate fi crescuta in hipercatabolismul protidic exogen si endogen si scazand in insuficienta renala si cronica.globulinele avand greutate moleculara mai mare decat a albuminelor. fiind transportori ai colesterolului in sange (80-200 mg/dl). diabetul. derivati salicilici. contraceptivele. ciroza) sau obstructia cailor biliare. boli infectioase. bilirubina directa trecand in bila. Globulinele sunt alfa globuline (crescute in boli inflamatorii si neoplazice). terapie cu ACTH. cu medicamente antimicotice. cu atat riscul este mai mare (mai mare de 5 implica risc crescut la barbati si mai mare de 4. concentratia creste si apare in urina. varsta. Medicamente ce afecteaza rezultatul sunt: cofeina.35-0.2%. deci inainte de a ajunge in bila.5 mg/dl).9 mmol/l sau 0-130 mg/dl. Biosinteza sa are loc in toate celulele vii (in ficat si corticosuprarenale). Variabile fiziologice: alimentatie bogata in proteine. existand pericolul de accidente vasculare.80 gr/l sau 32-96 mg/dl. Concentratia este crescuta in caz de hipercolesterolemie familiara. sex. cu cat este mai mic si deci nu poate asigura protectie. pornind de la amoniac si ajungand in sange . Plasma contine mai multe feluri de lipoproteine. Valorile normale sunt cele de 3.metoda de laborator ce permite separarea in camp electric a diferitelor .lipoproteine de densitate mare care controleaza depozitarea colesterolului in peretii vasculari. menopauza. Valori normale. In serul normal concentratia este mai mica de 0.substanta organica sintetizata in ficat. Trigliceridele . Este prezent in sange unde se poate acumula in unele stari patologice (guta.

Formula Arneth . el permite diagnosticarea precoce a sarcinii. IgM. Vasopresina reprezinta un marker in diagnosticul. apoi de placenta in cursul gestatiei. fiecare categorie apartinand unui sistem bine definit. B (prezenta de aglutinogen B). insuficienta hepatica grava. Fibrinogenul . Abreviere: ACTH. ce cuprinde 4 grupe: A (prezenta de aglutinogen A).colagenoza (creste gama) . pneumonii diverse. Vasopresina (ADH) . AB (ambele aglutinogene) si O (absenta aglutinogenelor). Abreviere: LH. Antiser . Abreviere: HCG (gonad. IgA. intermediare ale infectiei cu HIV. Gonadotrofina Corionica = hormon secretat de corion. neoplasm de prostata si pancreas. ARC (AIDS – related complex) . cu exceptia aldosteronului. care ii sunt proprii .substante prezente in unele seruri. umana corionica). gama ) sau imunoglobulinele cu proprietati imunitare: IgG. diabetului insipid si al evaluarii capacitatii de contractie a rinichiului.ansamblul manifestarilor clinice moderate. beta 1214%. alfa 2 globulina 9-11%. tetanica. leucemii. . Sunt gonadotrofine hipofizare (A. ICSH. Valori scazute in: fibrinemie congenitala (rar). Gonadotrofina B . Deviere la dreapta se intalneste cand numarul de PMN este mai mare decat mononuclearele (MN). Aloimunizare (Izoimunizare) . Grupele sanguine – reprezinta o categorie in care se situeaza fiecare persoana dupa varietatea aglutininelor din sange sau. Gonadotrofina A .hormon secretat de lobul anterior al hipofizei. alfa 1 globulina 3-4%. interventii chirurgicale.Imunizarea unui subiect printr-un antigen provenit de la alt subiect apartinand aceleiasi specii. Insuficienta secretorie de vasopresina poate duce la diabetul insipid.paraSIDA .hormon antidiuretic secretat de hipotalamus si inmagazinat in lobul posterior al hipofizei. Anatoxina .ser ce contine anticorpi obtinuti prin inocularea unui antigen.preparat obtinut dintr-o toxina bacteriana (difterica. la barbati activeaza spermatogeneza. Deviere la stanga se intalneste cand numarul de PMN este mai mic decat mononuclearele. fibrinoliza. botulinica) prin actiunea formolului si caldurii si care si-a pierdut puterea toxica. cresc alfa 2) .interes practic in depistarea fibrinolizei si supraveghierii corecte a RAA.nefroza lipoidica (scad albuminele. la barbati actioneaza asupra celulelor interstitiale ale testiculului stimuland producerea de testosteron.componente ale unei solutii (separarea fractiunilor proteice ale serului.tuberculoza (creste alfa 2) Imunoelectroforeza . IgE). Abreviere: FSH = hormon de stimulare foliculara. care se deplaseaza cu viteze diferite: albumina 50-60%.B) si gonadotrofina corionica (placentara).hormon secretat de hipofiza ce favorizeaza secretia hormonilor corticosuprarenali. Aceasta joaca rol de vaccin impotriva maladiilor grave.hormon secretat de lobul anterior al hipofizei. pastrand-o pe cea imunizanta. cresc beta si gama) .1518% Valori patologice: . Gonadotrofina . Stimuleaza reabsorbtia apei in rinichi. Sistemul clasic al grupelor sanguine eritrocitare (dependent de aglutininele situate pe globulele rosii) este sistemul ABO. capabile sa aglutineze microorganismele sau globulele rosii ce contin aglutinogenul corespunzator. Fiind eliminat prin urina.repartizarea leucocitelor dupa numarul de lobuli nucleari. La femei favorizeaza dezvoltarea corpului galben. IgD. In urina este reprezentat ca prolanul B. Corticotropina . La femei provoaca maturatia folicului ovarian si a ovulului.metoda de analiza a componentelor antigenice dintr-un lichid biologic prin separarea lor electroforetica si prin punerea in evidenta cu ajutorul unor anticorpi specifici prin precipitare. Aglutininele . contractia musculaturii netede. In urina este reprezentata ca prolanul A.ciroza (scad albuminele.hormon ce actioneaza asupra dezvoltarii si functionarii glandelor sexuale. Valori normale: 200-400 g/l. care nu sunt atat de grave ca cele din SIDA. Valori crescute in: infectii bacteriene (RAA).

cloroza). neseptate. Valori crescute in: anemia Biermer.4 mg/100 ml. Amorfa. anemia prematurilor. Valori crescute in: hipertiroidii. In hepatita virala LDH se mentine la valori fiziologice. Variabile fiziologice: in timpul sarcinii si dupa mese. infectii pulmonare. mixedem.Fier seric (sideremia) . Valori crescute in: infarct miocardic acut (valori maxime la 2-3 zile de la infarct). hipercorticism. la copii mai frecvent intalnita (diaree. inmugurite Exudate din Celule rotunde. urmarindu-se paralel cu calcemia in starile de hiperexcibilitate neuro-musculara si insuficienta renala severa. copii sub 10 ani . cefalina. paralele cu calcemia in: tetanii. arterita. pancreatita acuta). coronarita). pancreatica (diabet. Materialul examinat Elemente fungice observate Boala provocata Secretie vaginala Pseudomicelii numeroase. Valori normale: 50-400 u/100 ml ser in functie de metoda. nefroza lipoidica. Lactic dehidrogenaza (LDH) . tumori maligne. Valori mult crescute: hepatita cronica. inmugurite si foarte Candidoza mucoasei cavitatea bucala abundente pseudomicelii bucale Sputa Celule bronsice. Valori in sange Substanta analizata Valori normale in grame si submultiplii Factorul de multiplicare Valori normale in moli si submultiplii . anemii si ictere hemolitice. Valori scazute. Acestea arata si care este cantitatea de substanta analizata la un ml. tulburari de absorbtie intestinala). stress psihic. 60 ľg la copiii de un an. Constelatia enzimatica in infarct miocardic: LDH>TGO>TGP. inmugurite si foarte Candidoza pulmonara abundente pseudomicelii Grunji (din puroi) Negri: filamente groase. Actinomicoza Alb-galbui: filamente subtiri. fosfolipidele (lecitina. pancreatita. feriprive. rahitism. Micetom cutanat fungic inglobate intr-o sb. Valori normale: 600-800 mg%. mixedem. ciroze grave.1. anemii hipocrome din infectii (tumori maligne. Magneziu seric la adulti: 3-5 mg/100 ml ser. Lipide totale (aflate in circulatia sanguina si limfatica) . Magneziu . Valori crescute in afectiuni de origine: renala (sindromul nefrotic). septate. inima. la 100 ml sau la un l de produs lichid analizat. maladii arteriale (aterom. icter prin retentie). hepatita (ciroza – la inceput. 90-150 ľg Fe/100 ml ser(B).enzime distribuite in ficat. rinichi. suprarenaliana. hepatita. muschi scheletici. hemocromatoza. cantitative ale analizelor medicale exprimate in moli/l sau subunitatile acestora: milimoli/l (a mia parte dintrun mol/l) sau micromoli/l (a miliona parte dintr-un mol/l). tulburari de absorbtie). ciroza.80-130 ľg/100ml ser(F). hemosideroza. anemie Biermer (de 10 ori mai mare ). Valori scazute in: anemii hipocrome (post hemoragice.prezinta un interes crescut in ultimii ani. tiroidiana .6-2. dislipoidoze. ramificate cu coroana radiara de elemente in forma de maciuca (Actiomyces Israeli) In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale. insuficiente renale severe. cu celule Vaginita cu candida rotunde. sfingomielina) si trigliceridele.colesterolul.

1-6.71 0.30 ľmol/l Bilirubina totala 0.71 13.1-0.0125g/l mg/1X1.58 mg/100mlX0.0025 g/l 0-0.85-17.0-5.34-3.71 0-4.25 mg/100 ml mg/1X1.8-1 mg/100 ml mg/1X1.020-0.1 ľmol/l Bilirubina directa 0-0.5 Amoniacul 0.68-21.8-1.3 mg/l mg/1X58.7 mmol/l .75 mmol/l Clorul 3.2 mg/100mlX0.95g/l 334-395mg/100 ml g/1X28.30 ľmol/l Calciul 0.008-0.050 g/l 2.55 ľmol/l Bilirubina indirecta 0.25-2.6-17.0 mg/100 ml mg/1X5.5 5.2-2.282 94-111 mmol/l Colesterolul 1.6g/l 120-260mg/100 ml g/1X2.010 g/l 0.258 3.008-0.95 mg/100mlX59.110g/l 9-11mg/100 ml mg/1X0.090-0.025 2.25mg/100 ml mg/100mlX17 13.119-297 ľmol/l Acidul uric 0.

6-6.96-1.0-4.57-1.160-0.256 4.5-1.435 135-152mmol/l Trigliceridele 0.5 44-106 ľmol/l Fierul 0.040g/l 2-4mg/100 ml mg/1X0.041 mg/100mlX0.44 mmol/l Glucoza 0.179 9-32 ľmol/l Fosforul 0.32 0.85 mg/100mlX88.5g/l 310-350mg/100 ml g/1X43.055 3.1mmol/l Sodiul 3.012g/l 0.2mg/100 ml mg/1X8.1-3.71mmol/l .045g/l 3.032 mg/100mlX00.0005-0.45-9.93 mmol/l Magneziul 0.5-5.5mg/100 ml mg/1X0.0 mmol/l Hemoglobina 12-16gg/100 ml g/1X0.41 0.0114 0.9 ľg/100mlX0.020-0.82-1.Creatinina 0.5 mg/100mlX0.64mmol/l Potasiul 0.030-0.65-1.8g/l 50-180mg/100 ml mg/1X17.621 7.5g/l 50-150mg/100 ml g/1X1.200g/l 16-20mg/100 ml g/1X25.56 mg/100mlX0.6 mg/100mlX0.10g/l 65-110mg/100 ml g/1X5.5-1.5-1.14 mg/100mlX0.

7-7.3 ľmol/24 h 0.041 g/24 hX25.5 mmol/24 h 169-225 mmol/24 h 8.2-0.95 mg/24 hX5.8-4.18 g/24 h 2-3 g/24 h 4-6 g/24 h 10-35 g/24 h g/24 hX32 g/24 hX0.2 g/24 hX8.la femei = 70-90% sau 11-15 g la 100 ml sange .80 g/24 h 1.30-0.5 g/24 hX16.5g/l 20-50mg/100 ml mg/1X16.30 g/24 h 6-8 g/24 h 1-2 g/24 h 6-20 mg/24 h mg/24 hX0.Ureea 0.4 mg/24 h Factorul de multiplicare g/24 hX5.6 16-48 mmol/24 h 2.6 g/24 hX43.116 3.30mmol/l Valori in urina Substanta analizata Acidul uric Acidul vanil mandelic Calciul Clorul Creatinina 17cetosteroizii Fosforul Magneziul Potasiul Sodiul Ureea Valori normale in grame/24 ore 0.10-0.la femei = 36-42% . Substanta analizata Valori normale Hematocrit .5-7.47 2.85 mg/24 hX3.04 Valori normale in mol/24 ore 1.7 ľmol/24 h 20-70 ľmol/24 h 0.5-7.6-37.8 mmol/24 h 8.30-8.6 mg/100mlX0.06-0.la copii 2-15 ani = 36-39% Hemoglobina .la barbati = 40-48% .4 mmol/24 h 51-77 mmol/24 h 174-261 mmol/24 h 166-581 mmol/24 h Nota: Pentru aflarea valorilor in grame se impart valorile redate in moli la factorul de multiplicare.5 g/24 h 0.5-1.85-17.025 g/24 hX28.la barbati = 80-100% sau 13-16 g la 100 ml sange .

550-750 ml/100 ml .copii (1-5 ani)= 4.la copii = 9 UI/ml ser .4 UK .barbati = 4.150-250 mg/100 ml .2-16 UI Amilaza .5 Mui/ML SER .la copii = 9 UI/ml ser .femei =3.9 milioane pe 1 mm cub .200-450 mg/100 ml .la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub Trombocite Fibrinogen Lipide totale Trigliceride Acizi grasi Lipoproteine Fosfataze alcaline .7-4.S./ml (unitati Sibley) pe ml ser .1.50-150mg/100 ml .la adulti = 4-6 U.3-13 UK .in sange = 8-32UW/1 ml ser .4-14 UI Aldolaze .10-40 UK .150 000-300 000/mm cubi .la copii = 9 UI/ml ser Transaminaze .la copii = 9 UI/ml ser .Globule rosii .6 milioane pe 1 mm cub .5-5 UB .8 milioane pe 1 mm cub Globule albe .la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub .0.2-10 U/ml .5-4.200-400 mg la 100 ml sange .13-45 UI Fosfataze acide .1 UB .9-2.2-5.

Perturbarea acestui echilibru.120-240 U/l . In mod normal exista un echilibru intre cantitatea de minerale introdusa si cantitatea de minerale eliminata din organism prin urina. produce tulburari in functia normala a organismului. Rezultatele analizelor se exprima in miligrame de mineral la 100 ml sange.8000-30000UW/24 ore sub 5500 UI/l . in unele boli ale glandelor endocrine. deoarece are capacitatea de a retine apa in . Valorile ionogramei variaza cu modul de alimentatie. sudoare. adica din minerale (electroliti): metale si metaloide (sodiu. in grame la litru sange sau urina. materii fecale. Aceste minerale sunt introduse in organism odata cu apa si alimentele. calciu. clor.3 ľmol/24 h Lipaza . Na) Este un mineral absolut necesar omului.20-140 UI Generalitati Organismul omului ca si al animalelor este constituit si din materie neorganica. cu varsta. magneziu. in bolile de rinichi care duc la eliminarea crescuta de minerale din organism. De obicei. in grame la urina din 24 sau in miliechivalenti la litru (mEq/l). dar si in unele policlinici.230-2700 UI/l ser LDH .femei 6-15 mg/24 h . Lipsa de minerale in organism se datoreaza fie unei alimentatii sarace in elementele respective. Analiza mineralelor (ionograma) se face din sange.).copii = 2-4 mg/24 h Corticosteroizi Catecolamine .3 ľmol/24 h = 8.AVM – urina = 1. din urina sau din ambele. etc. fie printr-un exces fie printr-un deficit.in sange = 32 ľmol/l . fie eliminarii lor accentuate din organism. de obicei in spitale. Sodiul (Natriul.6 – 37.6 – 37.55 ľmol/24 h . fosfor..230-2700 UI/l ser .4 mg/24 h = 8.in urina = 16-64 UW/ml urina .7-7. iod. Numai in cazul in care functia rinichiului este tulburata de anumite boli.barbati = 10-20 mg/24 h . precum si dupa operatii. potasiu.05-0. lacrimi. in bolile care provoaca varsaturi sau diaree. mineralele neputanduse elimina.150-450 unitati Wrobleski . eliminand surplusul de fecale sau urina pe alte cai. excesul de minerale este rar intalnit deoarece organismul are capacitatea de a regla compozitia in minerale a sangelui.in urina = 10-100 ľg/24 h = 0. se acumuleaza excesiv in organism. cu sezonul si cu felul bolii. saliva.

insuficienta renala. carne. in tumori ale oaselor. Consumul de prea multe alimente bogate in calciu face sa creasca concentratia calciului din urina favorizand la unele persoane producerea pietrelor (calculilor) la rinichi. Dar organismul nu retine pentru el decat o mica cantitate de calciu. Lipsa calciului din organism produce contractii ale muschilor (tetanie. Sodiul scade din sange in urma unui regim desarat sau datorita transpiratiei intense mai ales vara. osteoporoza (demineralizarea oaselor). O parte din calciu este dizolvat in sange si in celulele corpului avand un rol important in coagularea sangelui. respectiv inima sa faca eforturi prea mari pentru a-l elimina din organism. gravidele. scade de obicei si din urina.organism. care se afla situata la gat si care secreta un hormon numit parathormon. Fosforul din organism provine din alimente care contin mari cantitati din acest mineral ca: lapte. in bolile de rinichi care nu mai pot retine calciul in corp si astfel il elimina prin urina. Vara sub influenta razelor ultraviolete. branza. solare. concentratia calciului sanguin creste. rahitism la copii. in bolile glandelor paratiroide. etc. Abuzul de diuretice saraceste. branza. Organismul isi ia calciul necesar din apa si din alimentele care contin cantitati foarte mari de calciu (lapte. fapt care favorizeaza formarea de calculi urinari. De asemenea. Excesul de fosfor in sange se elimina prin urina sub forma de fosfat de calciu. precum si mentinerii integritatii oaselor si dintilor. acesta este legat de calciu formand fosfatul de calciu necesar cresterii oaselor. precum si in rahitism. in buna functionare (contractatia) a muschilor scheletului si muschiului inimii. fosforul are rol in buna functionare a sistemului nervos. clorul din organism creste sau scade concomitent cu sodiul. restul il elimina prin fecale si urina. Aceasta reglare a calciului se face de catre glanda paratiroida. Copiii. Bolile care produc varsaturi sau diaree duc si la o scadere a sodiului din organism. carcei). De regula. creste calciul din sange. In unele boli (nefrita. in cresterea si calcifierea oaselor copiilor. . de asemenea organismul in sodiu. precum si dupa tratamentul cu vitamina D. in unele boli care ataca (topesc) oasele sau dupa imobilizarea la pat. boala Addison. Clorul (Cl) Insoteste de obicei sodiul in organism deoarece este legat de acesta sub forma de clorura de sodiu (sarea de bucatarie). Cantitatea de sodiu creste in organism dupa o alimentatie foarte sarata si in bolile de rinichi (insuficienta renala) cand sarea nu se mai poate elimina prin rinichi si ramane stocata in organism. crescand concentratia sa in sange. icre. Fosforul (P) In general. oua. hipertensiune arteriala etc. Calciul (Ca) Este mineralul cel mai important si in cantitatea cea mai mare in organism deoarece el formeaza oasele si dintii.) este necesar ca sodiul chiar sa fie scazut in organism pentru a cruta rinichii. De asemenea. a inimii si a enzimelor (fermentilor). Cand scade sodiul din sange. calciul se elibereaza in cantitati mari din oase. O urina care contine o cantitate prea mare de fosfat de calciu se tulbura devenind albicioasa in urmatoarele 30-60 de minute de la urinare. Cand aceasta glanda secreta prea mult hormon. Calciul sanguin este scazut in insuficienta glandelor paratiroide. Fosforul sanguin creste in sange dupa ingestia excesiva de alimente care contin fosfor dupa tratamentul cu vitamina D. paine). creier. osteomalacie (inmuierea oaselor) etc. batranii au valori mai mici ale calciului sanguin de aceea acestia au nevoie de mai mult calciu. in insuficenta renala. dupa eforturi fizice sau cand se bea multa apa. in vindecarea fracturilor osoase.

medicamentele laxative si purgative elimina odata cu materiile fecale si cantitati mari de potasiu.5 16-20 2-4 Urina mEq/l 135-152 96-107 4-5 1. Valori normale: Minerale Sodiul Clorul Calciul Fosforul Potasiul Magneziul Serul sanguin Mg/100ml 310-350 334-395 9-11 3. Potasiul sau Kaliul (K) Are ca si calciul un mare rol in buna functionare atat a muschilor scheletici cat si ai inimii. postul prelungit sunt cauze frecvente de pierderi ale potasiului din organism.Scaderea fosforului sanguin se intalneste in cazul lipsei sale din alimentatie. cirese. mai ales la copii mici. Fierul din organism provine din apa si mai ales din alimentele bogate in fier (carne. excesul de potasiu din organism datorat alimentatiei se elimina automat prin rinichi in urina. in rahitism si in boli ale intestinului cu diaree cronica. lipsa fierului din alimentatie poate duce la anemie feritiva. soia. De asemenea.5 2-3 0. Bolile digestive. oua.8-3. fierul ia parte la formarea unor enzime vitale pentru organism. morcovi. Scaderea fierului din organism se intalneste dupa hemoragii mari. de 2 mg/zi.8-1. aceasta se aculumeaza in organism provocand tulburari ale inimii.5 g/24 ore 4-6 6-8 0. dulciuri rafinate ori dupa medicamente diuretice sau pe baza de cortizon. coma diabetica. De mentionat ca la copii valorile fosforului urinar sunt mai mari si scad progresiv pe masura inaintarii in varsta. splina. spanac.0 4.30 0. se va intrerupe tratamentul cu aceste medicamente cu 48 de ore inainte de analiza. Potasiul scade din sange cand se consuma alimente sarace in acest mineral ca: paine alba.9-5. cum sunt enzimele care contribuie la fixarea oxigenului pe celule. din tubul digestiv (hemoroizi). boala Addison). Nevoile organismului de fier sunt mici.3-3. etc.18 Fierul (Fe) Este principalul mineral care intra in compozitia globulelor rosii ale sangelui. De asemenea. Totusi la persoanele adulte si mai ales pentru copii subnutriti. dandu-i acestuia culoarea rosie intensa. In mod normal. Transpiratia abundenta.10-0.6 1. asa ca cele 10-15 mg pe zi pe care omul le primeste din apa si alimentele consumate sunt suficiente pentru organism. varsaturile si diareea. din caile urinare si genitale. De aceea. ori chiar dupa hemoragii mici si repetate ca sangerari din nas. lipsa potasiului din muschii respectivi determina o slabire in activitatea lor. care perturba absorbtia de fosfor din intestin. Potasiul se gaseste in aproape toate alimentele dar mai ales in fructe (mere. diabetul.06-0. ficat. De aceea. operatiile pe stomac si intestin produc anemie prin faptul ca reduc absorbtia fierului in organism. pere) si in zarzavaturi. in lipsa vitaminei D. ciocolata si altele). cand se analizeaza potasiul. Dar in bolile in care se impiedica eliminarea potasiului prin rinichi (insuficienta renala. Anemia prin lipsa de fier se stabileste numai de catre medic dupa analiza sangelui. .4-4.

dar datorita poluarii apei si alimentelor acest mineral ajunge si in organism. dupa pierderile exagerate prin varsaturi si diaree sau prin urina. Iodul (I) Are valori normale cuprinse intre 4-8ug (gamma) la 100 ml plasma. caracteristicile si compozitia elementelor celulare ale sangelui. In situatia in care sangele recoltat din vena pacientului este introdus intr-o eprubeta se coaguleaza dupa cateva minute. La persoanele care lucreaza in mediul toxic cu plumb (tipografi.Valori normale ale fierului: Barbati = 0. solid.50 mg/l (90-150 ug sau gamma/100 .40 mg/l (80 – 140 ug sau gamma/100 Magneziul (Mg) ml) ml).8 – 1. . Este un element chimic indispensabil unei bune functionari a unor organe din corpul omenesc: ficat. dar se separa tot in doua straturi: stratul superior. pictori. Cresterea concentratiei magneziului sanguin se intalneste in insuficienta renala (din cauza ca rinichii nu il pot elimina din urina). pentru a putea preveni intoxicatia cu aceasta substanta.5-7. globule albe si trombocite). vopsitori.64mmol/l .82-1. in diabetul grav. solid care este cheagul. El intra in compozitia enzimelor ce iau parte la arderea glucozei in organism si impreuna cu calciul intervine in activitatile musculare. Valorile magneziului sanguin scad in insuficienta tiroidei.Sange = 0. De aceea. muncitorii care lucreaza in metalurgie) concentratia acestui element din organism poate creste pana la doze toxice. Valori normale ale plumbului .Femei = 0.90-1. Daca in eprubeta in care s-a recoltat sangele se adauga o substanta anticoagulanta (prin care se impiedica coagularea sangelui) atunci sangele nu se mai coaguleaza. aceste pesoane trebuie sa-si analizeze periodic sangele si urina. forma. Lipsa magneziului se resimte mai mult la copii decat la adulti. lichid constituit din plasma si stratul inferior. care se numeste ser si intr-un strat inferior. Din elementele celulare sanguine se realizeaza analizele hematologice. Valori normale ale magneziului: . Plumbul (Pb) Nu este un constituent normal al organismului. din substante organice si minerale solubile si partea solida alcatuita din elemente celulare (globule rosii.Sange = pana la 40 ug/100 ml . Apoi acesta se separa intr-un strat lichid. muschi. sistem nervos. Generalitati Sangele omului este compus din doua elemente esentiale: partea lichida alcatuita din apa. in boala Basedow (hiperfunctia glandei tiroide). dupa medicamente diuretice precum si in alcoolismul cronic. etc. Analizele hematologice cerceteaza numarul.4 mmol/24 h. superior. Din aceste doua componente ser si plasma sanguina se vor efectua principalele analize medicale biochimice si serologice. constituit din elementele celuare necoagulate.Urina = pana la 125 ug/24 ore.Urina = 2.

Hemoglobina Culoarea rosie a sangelui. iar rezultatul se raporteaza la 1 mm cub de sange.5-6 milioane pe 1 mm cub se intalneste in pierderile mari de apa (deshidratare) si in poliglobulie (eritrocitoza). la celule. Sunt oameni cu un numar aproape normal de globule rosii. Numaratoarea hematiilor (eritrocitelor) Globulele rosii pot fi numarate la microscop. boli produse de paraziti. Cresterea hematocritului se intalneste rar. pe care apoi de a-l transporta in tot organismul. care trebuie tratata. respectiv a globulelor rosii este data de o substanta chimica care contine un pigment pe baza de fier. Aceasta substanta are capacitatea de a fixa oxigenul din aer la nivelul plamanilor.8 milioane pe 1 mm cub. dar acestea contin hemoglobina putina. Anemiile sunt produse de numeroase cauze: pierderi mari de sange (hemoragii). subalimentatie etc. Scaderea cantitatii de hemoglobina indica o anemie si acest fapt se datoreaza fie reducerii continutului globulelor rosii in hemoglobina.5-4. alaturi de numaratoarea globulelor rosii si de dozarea hemoglobinei. fie in grame la 100 ml sange.9 milioane pe 1 mm cub copii (1-5 ani)= 4. prin febra. in care cu toate ca sangele contine hemoglobina in limitele normale. fie scaderii numarului de globule rosii.7-4. format din globule rosii.6 milioane pe 1 mm cub femei =3. apoi acesta se combina cu o substanta antiocoagulanta si se repartizeaza intr-un tub de sticla foarte ingust. Valori normale ale hematocritului: la barbati = 40-48% la femei = 36-42% la copii 2-15 ani = 36-39%. Valori normale ale hemoglobinei: la barbati = 13-16 g la 100 ml sange la femei = 11-15 g la 100 ml sange. cand se pierde multa apa din corp prin transpiratie. Procedeul consta in recoltarea sangelui dintr-o vena. numit hemoglobina.Hematocritul Reprezinta masa de hematii (globule rosii) dintr-un anumit volum de sange. boli infectioase acute si cronice. lipsa de fier si de vitamine. Cresterea numarului de globule rosii peste 5. in pierderea de sange sau cand se consuma multe lichide inainte de recoltarea sangelui. anemia se datoreaza scaderii numarului de globule rosii (hematii). ajuta la punerea unui diagnostic mai precis de anemie. care constituie hematocritul. Hematocritul se poate defini ca fiind volumul stratului de globule rosii (in procente) fata de volumul total al sangelul din tubul de sticla.5 milioane la femei indica o anemie. Hemoglobina se exprima fie in procente la 100 ml sange. situatie care se intalneste in asa-zisele anemii hipocrome. prin varsaturi (deshidratare) precum si in boala care se caracterizeaza prin cresterea exagerata a numarului de globule rosii (poliglobulie). Scaderea hematocritului se observa in anemii. Numaratoarea se face pe un volum foarte mic de sange. In urma acestei operatii se observa separarea sangelui in stratul superior (plasma) si stratul inferior. . care se centrifugheaza puternic la o centrifuga. Hematocritul.2-5. Exista si cazuri de anemii hipercrome. O scadere sub 4 milioane de eritrocite la barbati si 3. intoxicatii cu diferite substante chimice. Pentru aceasta este nevoie de o picatura de sange recoltata de la un deget sau din vena. Valori normale ale numarului de globule rosii: barbati = 4.

Limfocitele Limfocitele in procent mare se intalnesc in bolile cronice. dintre cele mai importante. care se exprima in procente. Scaderea numarului de leucocite sub 3000/mm cub se intalneste in unele infectii cu virusuri. septicemii. Scaderea procentului de neutrofile se produce in bolile infectioase cronice.000/mm cub se intalneste atat in ale bolile sangelui cat si in infectii deosebit de grave. Leucocitoza este un mijloc natural de aparare a organismului deoarece prin mobilizarea unui numar mare de leucocite care au rolul de a ucide si fagocita microorganismele patogene. prin leziuni ale vaselor . fiecare avand un anumit rol in organism si o semnificatie. In caz de hemoragie. de obicei atunci cand creste si numarul de leucocite. au rolul important de a produce coagularea (inchegarea) sangelui. Este o scadere relativa prin cresterea procentului altor tipuri de leucocite. Cresterea numarului de neutrofile se intalneste in bolile infectioase acute. in imbolnavirea maduvei osoase – structura responsabila cu producerea acestora. organisme tarate fara capacitatea de a mai lupta impotriva infectiilor. structura si functii. Polinuclearele sau granulocitele eozinofile Ssunt in procent crescut mai ales in bolile produse de paraziti si in bolile alergice. Numaratoarea trombocitelor Trombocitele cele mai mici elemente solide ale sangelui. Valori normale ale numarului de globule albe: la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub. dar numarul leucocitelor din sangele uman este mult mai mic. peritonite.boala Numaratoarea rara. Scaderea relativa a limfocitelor are loc in bolile care cresc numarul de granulocite neutrofile. Monocitele Monocitele se gasesc crescute in bolile produse de virusuri si in unele boli de sange. Un numar crescut de leucocite (leucocitoza) se intalneste in infectiile acute cu microbi sau paraziti. etc. Polinuclearele sau granulocitele neutrofile Reprezinta procentul cel mai mare de leucocite din sange. globulelor albe Tehnica de numarare a globulelor albe (leucocite) este similara ca si in cazul globulelor rosii. organismul lupta impotriva infectiilor. in infectiile cronice si in general in toate bolile insotite de febra. Formula leucocitara Globulele albe din sange nu sunt toate la fel fiind foarte variate ca forma. Un numar foarte crescut de leucocite peste 20. Dupa modul in care ele se coloreaza cu colorantii s-au descris mai multe tipuri de globule albe. in anemii. In cele ce urmeaza vom descrie numai patru tipuri de leucocite. in bolile virale si bolile de sange.

Intr-o eprubeta peste plasma bolnavului se adauga un reactiv special si se cronometreaza timpul.). in secunde. De aceea.S.) Clasic pentru a aprecia puterea de coagulare a sangelui in cazul unei hemoragii sau in vederea unei operatii chirurgicale. accidente vasculare cerebrale. chiar dupa leziuni foarte mici. Timpul Quick sau timpul de protrombina Exploreaza capacitatea de coagulare a sangelui. Rezultatele se mai dau si in procente de activitate a protrombinei. Valori normale ale timpului de coagulare sunt de: 8-12 minute.C. Din contra. etc. fapt ce poate predispune la sangerari.S. Cu un ac se inteapa usor lobul urechii astfel incat sa iasa o picatura de sange. salicilati. cu tendinta la hemoragie. necesar pentru coagularea plasmei. Un T. Analiza nu se face pe lama. cu aspirina. Valori normale ale timpului Quick: 12-15 secunde sau 80-100%. In afara de analizele mentionate. Timpul de coagulare (T. cu producerea de cheaguri. asa cum se intampla in unele infectii microbiene. crescut) arata ca. Depasirea acestui timp (T. se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza timpul care a trecut pana la coagularea sangelui. Timpul Howell sau timpul de recalcifiere a plasmei Analiza se face cand medicul suspecteaza o tulburare in coagularea sangelui mai ales dupa tratament cu substante anticoagulate (trompostop. inainte de orice operatie. infarcte. dupa cum urmeaza: se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului.) Este o analiza care se efecteaza tot in scopul cercetarii puterii de coagulare a sangelui. la hemoragii. fapt ce predispune la hemoragii. Timpul de sangerare (T.C. Depasirea dozei acestor medicamente poate scadea capacitatea de coagulare a sangelui. trombocitele se aduna in gramezi si contribuie. Rezultatul analizei se exprima in timpul necesar pentru coagularea plasmei. se determina t. in vederea stabilirii mai precise a cauzelor care perturba coagularea sangelui. Prelungirea T. Scaderea trombocitelor sub 80 000. indica o perturbare in mecanismul de coagulare a sangelui. medicul mai poate recomanda si alte analize. in afara corpului ci chiar pe organismul omului. pe langa alte mecanisme la formarea cheagului si inchiderea ranii si deci la oprirea hemoragiei.c. tromboflebite. Valori normale ale timpului Howell: 60-120 secunde. etc. in lipsa vitaminei k. se recomanda numaratoarea trombocitelor. impiedicand circulatia in vase. cresterea numarului de trombocite. Valori normale ale trombocitelor: 150 000-300 000/mm cubi. etc. boli de ficat). heparina. peste 400 000 poate predispune coagularea accentuata a sangelui chiar in interiorul corpului. coagularea sangelui se face cu intarziere.C. dupa un tratament cu medicamente anticoagulante. Toate . apoi se cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza. scazut (sub cinci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la coagularea sangelui chiar in vasele sanguine.sanguine.100 000 pe 1 mm cub predispune la sangerearea vaselor sanguine. dupa ce i s-a adaugat o cantitate de calciu. Valori normale ale timpului de sangerare: 3-4 minute. Valori scazute alte timpului Quick se intalnesc in numeroase boli (boli de sange.

Analiza grupelor de sange Globulele rosii (eritrocitele) din sangele uman difera din punct de vedere imunologic. situatie care favorizeaza formarea de trombi in vasele sanguine. Sistemul OAB Sistemul OAB cuprinde patru grupe sanguine. serul . Totusi cresteri foarte mari ale VSH se intalnesc in aproape toate infectiile acute microbiene si virale. mai mare. Dupa cum valorarea VSH scade. o boala cronica neinfectioasa sau o dereglare a functiei normale a unor organe interne (ficat. ori la persoanele mai in varsta. 5-15 mm la 2 ore . la persoanele care prezinta sangerari repetate din cavitatea nazala (epistaxis).aceste analize sau “probe de coagulare” a sangelui se fac cand se suspecteaza diferite boli in care coagularea sangelui este ori prea lenta. in anemie. Ele se deosebesc de la o persoana la alta prin prezenta sau absenta unor substante chimice speciale. Valoarea VSH se socoteste dupa numarul de mm de plasma separata intr-o ora si in doua ore. Cresterea VSH se intalneste in numeroase boli. In acest caz. Pe baza acestor deosebiri in compozitia sangelui. VSH este o analiza de orientare si numai medicul se pricepe sa caute dintre sutele de cauze pe cea care a produs cresterea peste normal a valorii VSH. aceste analize se mai fac si inaintea operatiilor chirurgicale. de a se depune intr-un tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu o substanta anticoagulanta. asa cum s-a constatat la femei in perioada menstruala sau dupa luna a patra de sarcina. in boli hepatice. Valori normale ale vitezei de sedimentare a hematiilor: . se observa cum deasupra se separa plasma. in laborator se analizeaza numai doua sisteme de grupe sanguine sistemul OAB si sistemul RH. fara ca sa fie centrifugat in prealabil.la copii mici = 7-11 mm la o ora. Exista si persoane care toata viata au VSH moderat crescut (20/40 mm) fara sa aiba vreo boala . precum si la bolnavii sub tratament cu medicamente anticoagulante pentru a urmari efectul acestora. etc. 1-20 mm la 2 ore . ale rinichilor. Cresterea VSH peste 40-50 mm la ora constituie un semnal de alarma. Din aceasta cauza. plamani. Viteza de sedimentare a hematiilor sau a eritrocitelor (VSH) Este o analiza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii de a sedimenta. gingii (gingivoragii). Cu cat creste inaltimea plasmei separate si cu cat scade inaltimea stratului inferior compus din globule rosii. se mentine sau creste.la femei = 6-13 mm la o ora. Daca un tub subtire. cu atat valoarea VSH este mai crescuta.constitutional. in reumatism. in tuberculoza. se umple cu sange si se mentine in pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore. medicul isi poate da seama si de evolutia bolii. etc. o crestere a VSH nu este specifica si nu poate pune un diagnostic de boala ci arata medicului ca undeva in organism exista o infectie acuta sau cronica. repetarea analizei dupa doua saptamani este absolut necesara.). De asemenea. fapt ce predispune la hemoragii. la o ora. rinichi. Cu exceptia grupei 0(1) globulele rosii contin o substanta cu rol de antigen numita aglutinogen. Pe de alta parte. pentru a se stabili daca nu exista riscul unei hemoragii. oamenii au fost impartiti in mai multe grupe sanguine. in boli tumorale.. Dar in mod obisnuit. Dar VSH poate creste si in unele conditii fiziologice. chiar in lipsa altor simptome de boala.la barbati = 3-10 mm. care se regasesc atat pe suprafata eritrocitelor cat si in serul sanguin. inalt de 200 mm. ori prea rapida. VSH se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii. in unele boli parazitare. etc.

pot primi sange de la subiectii cu alte grupe de sange. Persoanele care au acest factor in sange se numesc Rh pozitive si reprezinta circa 85% din populatie. iar restul . De aceea aceste persoane au fost numite “donatori universali” de sange. pentru ca sangele lor poate fi donat la subiectii care poseda alte grupe sanguine de sange. Stabilirea grupelor sanguine este necesara pentru a se putea sti in cazuri de boli si accidente grave. Venirea in contact a antigenelor A si B cu aglutininele respective (anti-A si anti-B) produce aglutinarea (alipirea una de alta) globulelor rosii. Transfuzia sanguina facuta cu sange nepotrivit cu grupa persoanei tratate poate produce accidente grave de transfuzie. globulele rosii umane au fost impartite in doua tipuri: cele care poseda antigenul sau factorul Rh (Rh pozitive) si cele care nu poseda acest antigen (Rh negative). cu exceptia grupei AB(IV). lucru foarte dificil care se face numai in laboratoare specializate in filiatie.oamenilor. ce grupa de sange are bolnavul sau accidentatul pentru a i se face transfuzia cu sange din grupa potrivita. Sistemul Rh AB sau IV A si B Nu are La cine se poate da sange La toate grupele (donator universal) Numai la grupa A si AB Numai la grupa B si AB Numai la grupa AB Sistemul Rh . in unele cazuri se poate stabili paternitatea unui copil. Exista doua aglutinine: anti-A si anti-B. fara teama de a se produce accidente de transfuzie. Este deci foarte important ca atunci cand se fac transfuzii de sange sa nu se intalneasca antigenul A cu anticorpii anti-A si antigenul B cu anticorpii anti-B. Sangele persoanelor din grupa sanguina 0(I) neavand antigene (aglutinogene) i s-a spus si gange de grupa zero (0). pe carnetul de conducere auto sau pe pasaport. Grupele umane sanguine in sistemul OAB Denumirea Prezenta Prezenta De la anigenului pe anticorpilor in cine se poate grupei sanguine globulele rosii ser primi sange 0 sau I Nu are Anti-A si Numai Anti-B de la grupa 0 A sau II A Anti-B De la grupa 0 si A De la grupa 0 si B B sau III B Anti-A De la toate grupele (primitor universal) Toate persoanele au obligatia sa aiba trecuta grupa sanguina pe cartea de identitate. de aceea au fost numiti “primitori universali” de sange.prescurtarea Rh provine de la o specie de maimute (Rhesus) la care sa descris prima data factorul Rh. Iar persoanele care apartin grupei de sange AB (IV) neposedand in serul lor anticorpi (aglutinine) care sa se uneasca cu aglutinogenele. contine alta substanta cu rol de anticorpi (aglutinina). stiinta nu a dovedit ca ar exista anumite calitati sau defecte ale oamenilor in legatura cu apartenenta lor la o grupa sau alta de sange. BIII si ABIV. Dar pentru aceasta este necesara si analiza altor grupe sanguine. Desi s-au facut unele speculatii. Deoarece grupele de sange se mostenesc de la parinti si nu se schimba in timpul vietii. Pe baza sistemului Rh. Grupa sanguina cea mai intalnita la noi in tara este AII urmata in ordine descrescatoare de 0I.

copiii Rh pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de complicatiile amintite. care vor actiona asupra copilului atunci cand vor fi gravide.persoanelor de 15% care nu au acest factor se numesc Rh negative. nu are nici o importanta pentru nasterile urmatoare. caci lipsind factorul Rh. Angiocardiografia izotopica realizeaza examenul ventriculelor: o doza mica de produs radioactiv (technetiu 99) este injectata intr-o vena a bratului in . De aceea. Indicatii . continuandu-si apoi drumul dupa curentul sangvin. toate femeile gravide trebuie sa-si faca analiza pentru factorul Rh. Dar daca copilul este Rh pozitiv (ca si tatal) atunci el poate cu ocazia primei nasteri sa-si imunizeze mama (Rh negativa) cu anticorpi anti-Rh ca si in cazul unei transfuzii cu sange Rh pozitiv. Cu ocazia sarcinii. a nasterii. sangele copilului trece prin placenta in sangele mamei dand nastere la anticorpi anti-Rh. angiocardiografie Examen radiologic care permite vizualizarea cavitatilor cardiace. pana in inima. sangele acestora poate fi transfuzat la persoanele Rh pozitive fara nici o teama.Practicat in mod curent. in corpul acestei persoane se produc in mod artificial anticorpi anti-Rh. atunci ele sunt luate in evidenta pentru observatie si tratament in vederea preintampinarii complicatiilor ce ar putea apare la copii. care cu ocazia unei a doua transfuzii cu sange Rh pozitiv. Acest produs va ajunge in interiorul cavitatilor cardiace. De asemenea. ingrosare). Tehnica .Un produs de contrast iodat. Iar in timpul celei de-a doua sarcini acesti anticorpi ai mamei se combina cu globulele rosii ale fatului pe care le distruge (hemoliza). Daca sotii sunt Rh pozitivi. produc aglutinarea globulelor rosii ale donatorului. Dar in cazul unei transfuzii cu sange de la o persoana Rh pozitiva. ale vaselor (pozitionare anormala. mai ales in cazul unui infarct al miocardului) si a comunicarilor anormale intre diferitele cavitati (comunicatie interauriculara. In acest caz. Deoarece globulele rosii ale persoanelor Rh negative nu contin factor Rh. la o persoana Rh negativa. diminuare localizata sau difuza a contractilitatii ventriculului stang. opac la radiatiile X. iar in cazul in care ele sunt Rh negative trebuie sa-si faca Rh-ul si sotii. daca ambii soti sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi anti-Rh si daca nu exista nici un fel de urmari neplacute pentru copil. Daca si mama si sotul sunt Rh negativi nu este nici un pericol pentru copil. cu complicatii grave. Pentru ca daca primesc sange Rh pozitiv ele vor forma anticorpi anti-Rh. mama Rh negativa cu copil Rh pozitiv poate avea anticorpi anti-Rh nu numai in sange ci si chiar in lapte. O mama Rh negativa care are un sot Rh pozitiv poate da nastere unui copil Rh pozitiv in 85% din cazuri si unui copil Rh negativ in 15% din cazuri. ca si mama. in acest caz se contraindica alaptarea copilului. a avortului. ale muschiului cardiac (dilatatie ventriculara. acest examen permite punerea in evidenta a anomaliilor valvelor cardiace (scapari. Daca copilul este Rh negativ. este injectat cu ajutorul unui cateter subtire introdus intr-o vena sau intr-o artera periferica. In unele situatii. provocandu-i icter si anemie grava. Tot in scopul preintampinarii acestor complicatii se determina Rh-ul la fetele care urmeaza sa faca transfuzie de sange. ingrosari). comunicatie interventriculara). copilul fiind Rh pozitiv. In mod normal nu exista anticorpi (aglutinine anti-Rh) in serul uman care sa aglutinizeze propriile globule rosii ale persoanelor Rh pozitive. Acelasi lucru se poate intampla si cand o femeie Rh negativa este insarcinata. nu pot lua nastere nici anticorpii (aglutinina anti-Rh). Daca ele sunt Rh negative trebuie sa primeasca un sange identic.

. Ea se practica sub anestezie locala si dureaza intre 30 minute si o ora si 30 minute. la nevoie. Acest examen aduce informatii complementare. sa-i prescrie un tratament antialergic. indispozitii. medicul trebuie sa se informeze cu privire la antecedentele alergice ale bolnavului si.Sunt rare si. Efecte secundare . hemoragii de mica intensitate. in masura in care poate fi practicat in timpul efortului fizic. Angiocardiografia necesita o spitalizare de 24 pana la 36 ore. benigne: greturi. Starea pacientului este supravegheata prin electrocardiograma pe toata durata examenului. injectarea produsului de contrast iodat putand provoca o reactie alergica. in general.timp ce o camera video inregistreaza contractilitatea cavitatilor cardiace.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->