P. 1
licenta bun

licenta bun

|Views: 1,465|Likes:
Published by liutza2005

More info:

Published by: liutza2005 on Feb 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/11/2013

pdf

text

original

INTRODUCERE Performanţele obţinute de o întreprindere sunt informaţii preţioase pentru majoritatea utilizatorilor, fiind esenţiale în economiile bazate pe investiţii

private. Furnizarea de informaţii despre rezultatele obţinute de întreprindere în urma desfaşurării activitaţii sale pentru îndeplinirea obiectului său de activitate revine situaţiilor financiare anuale ale întreprinderii. Prin intermediul acestora sunt oferite informaţii unei sfere largi de utilizatori cum ar fi : investitorii, actuali sau potenţiali, salariaţii, creditorii, furnizorii şi alti creditori comerciali, clienţii, conducătorii întreprinderilor respective, care vor lua decizii economice bazate pe analiza acestor informaţii. Scopul principal al acestei lucrări îl constituie studierea detaliată a contabilităţii şi analizei rezultatelor financiare pe care le obţine întreprinderea pe parcursul perioadei de gestiune. Profitul constituie raţiunea activităţii de producţie şi practic determină prosperarea întreprinderii în perioada previzională. Prin tematică, conţinut şi structura sa, lucrarea conţine aspecte teoretice privind definirea consumurilor şi cheltuielilor precum şi structura veniturilor pe care le suportă întreprinderea în conformitate cu actele normative şi legislative în vigoare, modul de contabilizare a acestora şi modul de determinare a rezultatelor financiare. Partea practică a lucrării este elaborată în baza materialelor SC. Petrom S.A. pentru activitatea desfăsurată în perioada anilor 2006, 2007, 2008. Primul capitol al lucrării tratează noţiuni teoretice cu privire la rezultatul exerciţiului şi este structurat în patru subcapitole referitoare la definirea şi recunoşterea cheltuielilor, clasificarea acestora, determinarea teoretică a rezultatului exerciţiului şi impozitarea acestuia. Lucrarea continuă cu o scurtă prezentare a societăţii privind rezultatele obţinute, resurse umane, concurenţă, managementul riscului, investiţii, etc. Capitolul trei conţine studiu de caz privind determinarea rezultatului exerciţiului la SC. Petrom SA. Astfel sunt prezentate principalele înregistrări contabile referitoare la operaţii economice care includ cheltuieli şi venituri, determinarea concretă a rezultatului exerciţiului, impozitarea acestuia precum şi distribuirea profitului. În continuarea capitolului se trece la analiza rezultatului exerciţiului precum şi a elementelor componente în calculul acestuia. Lucrarea se încheie cu partea de concluzii şi propuneri.

1

CAPITOLUL 1. NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND REZULTATUL EXERCIŢIULUI 1.1 Definirea şi recunoaşterea cheltuielilor şi a veniturilor Activităţile de producere şi desfacere a bunurilor, executarea de lucrări şi prestarea de servicii generează cheltuieli ce se recuperează din veniturile obţinute de întreprinderi. Unele dintre aceste activităţi sunt dependente de obiectul de activitate al fiecărei întreprinderi (activitatea de exploatare), altele nu ţin de acestea şi au un conţinut similar (activităţi financiare şi extraordinare). Activitatea de exploatare cuprinde toate operaţiile economice şi comerciale privind aprovizionarea, producţia şi desfacerea bunurilor. Sunt incluse în această activitate şi investiţiile prin care se realizează producţia şi construcţia proprie de mijloace fixe.1 Activitatea financiară este concretizată în special în operaţiuni pe piaţa financiară cum ar fi achiziţii şi cedări de titluri de valoare pe termen scurt în vederea fructificării unor disponibilităţi băneşti şi a obţinerii de venituri. Activitatea extraordinară reprezintă evenimente sau tranzacţii diferite de activităţiile curente ale întreprinderii şi care nu apar frecvent sau cu regularitate. Unii autori2 delimitează activitatea extraordinară de cea excepţională. Criteriile utilizate în acest scop se referă la natura şi frecvenţa activităţilor respective, considerându-se ca în aprecierea caracterului excepţional al unei activităţi trebuie să se ţină seama, în primul rând, de frecvenţa acestuia şi apoi de natura ei. Cheltuielile şi veniturile sunt reflectate atât în contabilitatea financiară a întreprinderii, cât şi în contabilitatea de gestiune, a cărei organizare este influenţată într-o proporţie însemnată de specificul întreprinderii. În cadrul primei structuri, cheltuielile şi veniturile sunt înregistrate şi analizate după natura lor, care este determinată de natura operaţiei care le-a generat. Toate operaţiile care determină cheltuieli şi venituri sunt consemnate în momentul generării sau angajării lor. Prin urmare criteriul utilizat pentru delimitarea şi înregistrarea cheltuielilor şi a veniturilor este cel al angajării şi nu cel al plaţii sau al încasarii lor. Întrucât cheltuielile sunt ocazionale iar veniturile se crează în etape diferite, este necesară delimitarea momentului în care cheltuielile se consideră consumate iar veniturile, realizate.

1 2

Mihai Ristea, Mihai Dima, Contabilitatea societăţilor comerciale, Ed. Universitară, Bucureşti, 2002, pag.311 Nicolae Feleaga, Liliana Malciu, Stefan Bunea, Bazele contabilităţii, Ed. Economică, Bucureşti, 2002, pag.87

2

De asemenea, se consideră venituri realizate, în funcţie de care se determină rezultatele, numai cele din stadiul de vânzare, adică din faza în care are loc transferarea dreptului de proprietate asupra bunurilor, lucrărilor şi serviciilor către client. Fiecare exerciţiu financiar trebuie să cuprindă veniturile realizate şi cheltuielile care le-au generat. Ca urmare a aplicării principiului independenţei exerciţiului, în bilanţul contabil apar cheltuielile în avans şi cheltuielile de repartizat asupra mai multor exerciţii financiare. Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referă la un exerciţiu ulterior, se vor prezenta in bilanţ la “Cheltuieli în avans”. Acest element nu include veniturile angajate, care vor figura la “Creanţe”. Veniturile recunoscute înainte de data încheierii exerciţiului, dar care se referă la un exerciţiu financiar ulterior, se vor prezenta in bilanţ la “Venituri în avans”. Nu sunt incluse aici cheltuielile angajate, acestea figurând la “Datorii”. În sens general, cheltuielile desemnează în expresie valorică raporturi patrimoniale cu privire la angajarea şi utilizarea resurselor economice în cadrul activităţilor desfăşurate de unitate.3 Potrivit reglementărilor actuale, cheltuielile entităţii reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru: consumuri de stocuri, lucrări executate şi servicii prestate de care beneficiază entitatea; cheltuieli cu personalul; executarea unor obligaţii legale sau contractuale.4 În cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, elaborat de organismul internaţional de normalizare contabilă (I.A.S.C.), cheltuielile sunt definite ca fiind „diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari”5. Deci cheltuielile pot îmbrăca, aşa cum reiese din această definiţie, două forme: fie pe cea a unei ieşiri sau diminuări de valoare privind activele, fie pe cea a unei creşteri a datoriilor. Cheltuielile ce apar în cursul activitatilor curente ale întreprinderii includ costul vânzărilor, salariile şi amortizarea. Ele se regăsesc de obicei sub forma ieşirilor sau a scăderii valorii activelor. Având aceeaşi natură cu alte tipuri de cheltuieli, pierderile pot apărea sau nu pe parcursul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii şi le include pe cele rezultate din dezastre, precum şi pe cele rezultate din ieşirea activelor pe termen lung.
3

Mihai Ristea, Oprea Catalin, Bazele contabilităţii, Ed. Natională, Bucureşti, 2000, pag.105 Reglementări contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul M.F.P. nr. 1752, din 17 noiembrie 2005, publicate în Monitorul Oficial al României nr. 1080 bis, din 30 noiembrie 2005, punctul 218.
4 5

I.A.S.B. şi B. Cooke, M. Mihai, C. Ionescu, M. Solomon, A. Duţescu, Standardele Internaţionale de Contabilitate 2002, Editura Economică, Bucureşti, 2002, Cadrul general, paragraful 70 (b).

3

Definiţia cheltuielilor include şi pierderile nerealizate, de exemplu cele rezultate din creşterea cursului valutar în cazul unor împrumuturi pe care întreprinderea le-a contractat în valută. De asemenea, în cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se cuprind provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate. În concordanţă cu standardele internaţionale, veniturile constitue creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor. În categoria veniturilor se include atăt sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse. Veniturile din activităţi curente se pot găsi sub diferite denumiri: vânzări, comisioane, dobânzi, dividende, redevente şi chirii. Sumele colectate de o entitate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor de mandat sau comision, nu reprezintă venit din activitatea curentă. În această situaţie, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite. De aceeaşi natură ca şi veniturile sunt câştigurile, care reprezintă creşteri ale beneficiilor economice şi pot apărea sau nu ca rezultat al activităţii curente a întreprinderii. O altă componentă a veniturilor o constituie câştigurile nerealizate precum şi cele obţinute din lichidarea datoriilor.
Având în vedere accepţiunea de prezentare în bilanţ, recunoaşterea este „procesul care constă în încorporarea, în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere, a unui articol ce satisface definiţia unui element, precum şi a criteriilor de constatare”6, iar prin recunoaşterea cheltuielilor înţelegem consemnarea, înscrierea sau prezentarea în contul de profit şi pierdere a elementelor de cheltuieli, în condiţiile îndeplinirii criteriilor de recunoaştere. Contul de profit şi pierdere este o componentă a situaţiilor financiare anuale. Acest document de sinteză cuprinde veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, pe activităţile de exploatare, financiară şi extraordinară, precum şi rezultatul exerciţiului: profit sau pierdere. Alături de venituri, cheltuielile sunt elemente legate în mod direct de măsurarea performanţei întreprinderii, şi formează aşa numitele structuri ale contului de profit şi pierdere.

Recunoaşterea cheltuielilor în contul de profit şi pierdere implică îndeplinirea a două condiţii: prima, o reducere de beneficii economice viitoare, prin diminuare de active sau creşteri de datorii; a doua, o evaluare credibilă a reducerii.
6

Feleagă Niculae, Sisteme contabile comparate, vol. II, Normele contabile internaţionale, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pag. 38.

4

Procesul care desemnează recunoaşterea cheltuielilor în contul de profit şi pierdere pe baza asocierii directe între costurile implicate si obţinerea elementelor specifice de venit reprezintă conectarea costurilor la venituri; el implică recunoaşterea simultană sau combinată a veniturilor şi cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau din alte evenimente.
În contul de profit şi pierdere cheltuielile se pot prezenta în diverse moduri, utilizând diferite criterii de structurare. Cheltuielile se pot grupa după natura lor în activitatea întreprinderii, dar se poate face şi o separaţie între acele cheltuieli care sunt rezultatul activităţilor curente ale întreprinderii de cele care nu sunt rezultatul acestor activităţi, separaţia între elementele cheltuieli şi modul de prezentare determinând diferite combinaţii. Cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale entităţii trebuie prezentate în contul de profit şi pierdere la „Cheltuieli extraordinare”. Aceste elemente extraordinare rezultă din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale entităţii şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. Exemple de evenimente sau tranzacţii ce dau naştere, în general, la elemente extraordinare în cazul majorităţii entităţilor sunt exproprierea activelor, un cutremur sau un alt dezastru natural.7 La întocmirea contului de profit şi pierdere, trebuie să se ţină cont, potrivit principiului independenţei exerciţiilor, doar de cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data plăţii acestora. Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care sunt aferente unui exerciţiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de „Cheltuieli în avans”, în timp ce cheltuielile care, deşi se referă la exerciţiul financiar în cauză, se vor plăti numai în cursul exerciţiului financiar ulterior, trebuie prezentate la „Datorii”. Pentru fiecare element de cheltuială din contul de profit şi pierdere trebuie prezentată valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent, iar dacă cele două valori nu sunt comparabile, atunci absenţa comparabilităţii trebuie prezentată în notele explicative şi însoţită de comentarii relevante. În schimb, dacă pentru un element de cheltuială din contul de profit şi pierdere nu există valoare atunci acesta nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.

Recunoaşterea veniturilor în contul de profit şi pierdere intervine atunci când se înregistrează o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta presupune că recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau a reducerii datoriilor.

7

Reglementări contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, punctul 39

5

după caz9 iar contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli după natura sau destinaţia lor.2 Clasificarea cheltuielilor şi veniturilor Potrivit Legii 82 / 1991 republicată. Dr. art. reclamă şi publicitate. studii şi cercetări. republicată în 2008. republicată în 2008. 17 ( 1 ). adică făcând abstracţie de data decontării. după natura sau sursa lor. costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate. alte cheltuieli de exploatare. deplasări.Fundamentele şi noul cadru juridic. cheltuieli cu personalul. 17 ( 2 ). prime de asigurare. pag. valoarea animalelor şi păsărilor. Prof.10. Legea contabilităţii.2. cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi. Astfel. C. art. Legea contabilităţii. 11 OMFP nr. locaţii de gestiune şi chirii. Realizarea obiectului de activitate a agenţilor economici presupune pe lângă cheltuieli de exploatare şi cheltuieli legate de activitatea financiară. contravaloarea energiei şi apei consumate. Univ. 1752 din 2005 secţiunea 7.214 9 Legea 82 / 1991. 2007. cheltuieli financiare. Ed. costul de achiziţie al materialelor restocate. şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în contul de profit şi pierdere al perioadei aferente. Legea contabilităţii. cheltuieli care cuprind: pierderi din creanţe legate de participaţii şi privind titlurile de plasament cedate. Ion Bucur.“Cerinţele procedurilor utilizate pentru recunoaşterea veniturilor. Univ. Contabilitate. Bucureşti. Dr. detaşări şi transferuri. Cheltuielile de exploatare includ acele cheltuieli care urmăresc realizarea activităţii prevăzute prin actele de înfiinţare ale firmei şi cuprind următoarele elemente: cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile. cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii. servicii bancare.”8 Contul de profit şi pierdere trebuie să fie întocmit făcând abstracţie de datele referitoare la încasări şi plăţi. cheltuielile ca şi efecte ale tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi nu pe măsură ce trezoreria sau echivalentul său este plătit. după caz10. Gheorghe Cretoiu. contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi. comisioane şi onorarii. transporturi de bunuri şi personal. Beck. conduc în general la limitarea recunoaşterii ca venituri numai a acelor elemente ce pot fi evaluate în mod credibil şi care au un grad suficient de certitudine. cheltuieli de protocol. costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor. 1. între care necesitatea ca venitul sa fie obţinut. 8 Prof. redevenţe. 1. Cheltuielile extraordinare se referă la calamităţi şi alte evenimente extraordinare11 cum ar fi: cheltuieli privind operaţiile de gestiune. cheltuieli extraordinare.1 Clasificarea cheltuielilor Reglementările contabile în vigoare.H. 10 Legea 82 / 1991. cheltuieli extraordinare privind operaţiile de capital. armonizate cu directivele europene stabilesc o clasificare a cheltuielilor după natura lor în: cheltuieli de exploatare.2 6 .

Conturile de cheltuieli au funcţie contabilă de activ.219 (2) 7 . din care fac parte următoarele grupe de conturi: 60 Cheltuieli privind stocurile 61 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi 62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi 63 Cheltuieli cu alte impozite. în funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor proprii.2. se evidenţiază distinct.2 Clasificarea veniturilor 12 OMFP 1752 / 2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. precum şi constituirea modalităţilor de prevenire a consecinţelor unor evenimente deosebite. amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare. precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite.Cheltuielile cu provizioanele. art. În structura planului de conturi general cuprins în OMFP 1752 din 2005. Conturile sintetice de cheltuieli se pot dezvolta în conturi analitice. Ca urmare niciun cont de cheltuieli nu prezintă sold la finele perioadei. calculate potrivit legii. Se debitează cu cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar şi se creditează prin repartizarea cheltuielilor asupra rezultatelor exerciţiului.. în funcţie de natura lor12. Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele au rolul de a asigura refacerea imobilizărilor corporale. taxe si vărsăminte asimilate 64 Cheltuieli cu personalul 65 Alte cheltuieli de exploatare 66 Cheltuieli financiare 67 Cheltuieli extraordinare 68 Cheltuieli cu amortizările.2. provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierderi de valoare 69 Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite. Secţiunea 7.10. La sfârşitul perioadei (lunii) soldul acestora se transferă asupra contului de profit şi pierdere (121). financiar si extraordinar. Sunt cheltuieli calculate care nu generează fluxuri de trezorerie şi constituie o sursă a capacităţii de autofinanţare a activităţii de investiţii. conturile de cheltuieli sunt integrate clasei 6 “Conturi de cheltuieli”. 1. Analiza cheltuielilor poate fi realizată la mai multe niveluri. pe această bază determinâdu-se categoriile de elemente ce vor contribui la formarea rezultatului exerciţiului: de exploatare.

În structura veniturilor financiare se regasesc: venituri din imobilizări financiare. venituri înregistrate în avans. dar încorporate în rezultatul exerciţiului următor. venituri de realizat. lucrărilor executate şi serviciilor prestate care se încadrează în categoria veniturilor generate de activitatea de bază. veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători.1. art. alte venituri din exploatarea curentă şi alte venituri din exploatare. venituri din investiţii financiare cedate. venituri din producţia de imobilizări. către clienti. 212 8 . Veniturile extraordinare sunt grupate în următoarele categorii: venituri extraordinare din operaţii de gestiune.10. Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri. venituri din operaţii de capital. venituri din diferenţe de curs valutar. venituri din variaţia stocurilor. veniturile extraordinare din provizioane. acestea fiind grupate în: venituri din exploatare. venituri din investiţii pe termen scurt. care includ veniturile efectiv realizate si încorporate în rezultatul aceluiaşi exerciţiu. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract. care cuprinde urmatoarele grupe de conturi: 70 Cifra de afaceri netă 71 Variaţia stocurilor 72 Venituri din producţia de imobilizări 74 Venituri din subvenţii de exploatare 75 Alte venituri din exploatare 76 Venituri financiare 77 Venituri extraordinare 78 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare. Secţiunea 7. În contabilitate. 13 OMFP 1752 /2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. încorporate în exerciţiul curent. venituri din subvenţii de exploatare. mărfurilor. venituri din dobânzi. venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare şi alte venituri financiare. dar pentru care nu s-au întocmit documente de înregistrare. constatate pe parcursul unui exerciţiu. venituri financiare şi venituri extraordinare. veniturile din producţia stocată. Veniturile din exploatare cuprind:13venituri din vânzarea produselor. Conturile de venituri fac parte din clasa 7 “Conturi de venituri”. care atestă tranferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective. după natura lor. venituri din creanţe imobilizate.Ca şi cheltuielile. veniturile se pot clasifica în: venituri curente.

Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exerciţiului se procedează la închiderea conturilor de venituri si cheltuieli. 1994. Ed. 6 “ Conturi de cheltuieli “ xxx -închiderea conturilor de venituri. veniturile.30 16 Alain Burlaud. Bucureşti. La sfârşitul perioadei. pag. pentru soldurile creditoare : = 121 “Profit şi pierdere “ xxx Michel Capron. “Perioada. în funcţie de natura lor. Paris. Aceste conturi se creditează cu veniturile relizate în cursul exerciţiului financiar şi se debitează cu incorporarea veniturilor în rezultatul exerciţiului. Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia. Într-o exprimare generală.Conturile din clasa 7 au funcţie de pasiv.15 Rezultatul reprezintă un indicator care exprimă performanţa financiară a unei întreprinderi şi se determină ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile exerciţiului financiar. pag. Dalloz.78 9 . Contabilitatea în perspectivă. în general anuală care delimitează cadrul măsurării veniturilor. soldul creditor se transferaă asupra contului de profit şi pierdere. variaţia acestei bogăţii este reflectată de rezultatul contabil sau financiar. Paris. cheltuielilor şi al rezultatului net se numeşte exerciţiu contabil”16 Rezultatul exerciţiului se stabileşte lunar. cu excepţia contului 711 “Variaţia stocurilor”.141 Pierre Vernimmen. Comptabilite et Droit comptable. 2000. respectiv cheltuielile se închid provizoriu. Pe ansamblu. Finnance d’enterprise. astfel: -închiderea conturilor de cheltuieli pentru soldurile debitoare : 121 “Profit şi pierdere “ cls. rezultatul este considerat ca variaţie a bogăţiei întreprinderii determinată de activitatea sa în timpul unui exerciţiu”14 Se numeşte rezultat soldul veniturilor şi cheltuielilor care modifică valoarea unui patrimoniu într-o perioadă dată. care este bifuncţional.3 Determinarea rezultatului exerciţiului din punct de vedere teoretic “Obiectul contabilităţii rezultatelor îl constituie înregistrarea fluxurilor care modifică avuţia unei întreprinderi. Humanitas. 1998. 7 “Conturi de venituri “ 14 15 = cls . pag. soldul lor devenind zero. cumulat de la începutul anului. 1. În acest sens conturile de venituri şi cheltuieli în care se înregistrează . Periodicitatea şi autonomia exerciţiului impun necesitatea unei informări continue şi la termen cu privire la situaţia înregistrată la sfârşitul fiecărui exerciţiu. Gualino editeur. Determinarea lunară a exerciţiului este stabilită din raţiuni fiscale.

rezultatul trebuie să cuprindă cheltuielile consumate şi veniturile realizate pe parcursul exerciţiului. rezultatul extraordinar şi impozitul pe profit. Manifestarea unor decalaje de timp între fluxurile de bunuri. El cuprinde rezultatul curent.4 Impozitarea rezultatului exerciţiului 10 . astfel încat să se ataşeze fiecărui exerciţiu cheltuielile şi veniturile aferente. respectiv profitul sau pierderea. Această posibilitate decurge din principiul contabilităţii în partida dublă. conturile de regularizare sunt utilizate pentru a repartiza cheltuielile şi veniturile în timp. indiferent de data încasarii sau plaţii lor. Apariţia acestor decalaje antrenează necesitatea unor ajustări. iar pierderea se reflectă prin soldul final debitor al aceluiaşi cont. Dar acest rezultat poate fi egal. servicii şi fluxurile de trezorerie impune anumite cerinţe în privinţa recunoaşterii cheltuielilor şi a veniturilor. Astfel. În acest scop. Rezultatul extraordinar al exerciţiului se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile extraordinare. care face posibilă determinarea “agregatelor” fie prin metoda directa fie prin metoda indirectă.În urma acestei operaţiuni profitul va fi reflectat prin soldul final creditor al contului 121 “Profit şi pierdere “ si se supune impozitarii. 1. O importanţă deosebită constă în identificarea momentului în care o activitate desfăşurată de întreprindere ocazionează o cheltuială sau generează un venit. chiar dacă acestea nu sunt contabilizate. la sfârşitul perioadei se poate produce un decalaj între elementele înregistrate şi cele care trebuie să participe la determinarea rezultatului. Ţinând cont de aceste cerinţe. rezultatul exerciţiului. Rezultatul din exploatare este denumit uneori rezultat economic sau operaţional şi reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile legate de exploatare. cu suma elementelor care constitue destinaţiile sale. Rezultatul financiar se calculează ca diferenţă între veniturile financiare şi cheltuielile financiare. cheltuielile şi veniturile sunt ataşate exerciţiului căruia îi corespund. iar cheltuiala în momentul angajarii unei datorii. Exigenţele contabilităţilor de angajament impun ca venitul să fie recunoscut de regulă în momentul angajării unei creanţe. şi aceasta este o tautologie. Din necesitatea aplicării principiului independenţei exerciţiului. Dacă pe parcursul exerciţiului financiar cheltuielile şi veniturile sunt înregistrate pe masura apariţiei lor. se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului.

pag. Diferenţele dintre rezultatul contabil şi cel fiscal sunt următoarele:17veniturile fiscale sunt recunoscute din punct de vedere contabil în exerciţiile anterioare recunoaşterii fiscale. Dacă rezultatul impozabil este pozitiv. “Contabilitatea întreprinderii” Editura Alma Mater. Acest tip de diferenţe temporare generează datorii potenţiale privind impozitul pe profit amânat. când valoarea contabilă este superioară celei fiscale. 20 Potrivit reglementărilor în vigoare. Malciu Liliana “Politici şi opţiuni contabile” Editura Economică. Editura Alma Mater. acesta reprezintă pierdere fiscală şi se recuperează din profiturile obtinuţe în următorii 5 ani consecutivi. Rezultatul impozabil este rezultatul la care se aplică cota de impunere. Editura Best Publishing Romania art. profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri. 2002.26 (1) 11 . Relaţia de principiu prin care.19 Diferenţele sunt impozabile la elementele de activ.ediţia a XI a. pornindu-se de la rezultatul contabil se determină rezultatul fiscal în conformitate cu standardele internaţionale de contabilitate este următoarea:18 Rezultatul fiscal = Rezultat contabil +/. veniturile sunt recunoscute din punct de vedere fiscal în exerciţiile anterioare recunoaşterii contabile. cheltuielile sunt recunoscute din punct de vedere fiscal în exerciţiile anterioare recunoaşterii contabile.223 Patrut Vasile. 2005. “Contabilitatea întreprinderii”. pag. cheltuielile sunt recunoscute din punct de vedere contabil în exerciţiul anterior recunoaşterii fiscale. se calculează impozitul pe profit datorat.368 19 Patrut Vasile. dintrun an fiscal. Rotila Aristita. când valoarea contabilă este mai mare ca valoarea fiscală. El trebuie supus unor prelucrări de ordin fiscal în vederea obţinerii profitului impozabil. Acest tip de diferenţe temporare generează creanţe privind impozitele amânate. potrivit relaţiei: Impozitul pe profit = rezultatul impozabil x cota de impozit Dacă rezultatul impozabil este negativ. Rezultatul impozabil se determină pe baza regulilor stabilite de autorităţile fiscale ale fiecărei ţări. pag.368 20 Codul Fiscal.Diferenţe permanente +/.Diferenţe temporare Diferenţele sunt deductibile la elementele de activ atunci când valoarea contabilă este mai mică decât valoarea fiscală. din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile 17 18 Feleaga Niculae. 2002. pentru determinarea impozitului ce trebuie plătit (recuperat) ca urmare a activitaţii desfăşurate în cursul unui exerciţiu financiar.Rezultatul contabil determinat înainte de impozitare difera ca mărime de rezultatul impozabil (fiscal). iar la datorii când valoarea contabilă este inferioară celei fiscale.

cheltuielile de protocol. folosită şi în scop personal. întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice. întretinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite de angajaţi cu funcţii de conducere şi de administrare ai persoanei juridice. precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile. prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.20 si art 201 23 Codul Fiscal. cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori potrivit legii. veniturile din tranzactionarea titlurilor de participare pe piaţa autorizată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. perisabilitaţile. inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.ediţia a XI a.ediţia a XI a. întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare.  Venituri neimpozabile. veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere.Of. Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar. Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:23Suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în strainătate şi în România. Editura Best Publishing Romania art.21 La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.  Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere. cheltuielile pentru funcţionarea. Editura Best Publishing Romania art. precum şi diferenţele de calculul profitului impozabil. nr 147/2005 contribuabilii care efectuează sponsorizări potrivit legii scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente. cheltuielile de funcţionare.  În perioada 1 ianuarie 2009 . Pentru neimpozabile:22  Dividendele primite de la o persoană juridică română. pct. următoarele categorii de venituri sunt evaluare a investiţiilor financiare pe termen lung. cheltuielile de funcţionare. amortizarea. cheltuieli cu provizioane şi rezerve.19 (1) Codul Fiscal. cheltuielile cu primele de asigurare. dacă sunt 21 22 Codul Fiscal. titluri de participare şi investiţii detinuţe ca imobilizări.31 decembrie 2009 inclusiv. Potrivit HG nr 84/2005.21(3) 12 . cheltuielile sociale. Editura Best Publishing Romania art.491 – M.  Diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare.ediţia a XI a.nedeductibile.

În acest scop impozitul pe profit se calculează şi se evidenţiază trimestrial. cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator.22(1) lit. Evidenţa profitului sau a pierderii înregistrate în cursul exerciţiului se ţine cu ajutorul contului 121 “Profit şi pierdere”.25 Codul Fiscal. profitul net realizat în exerciţiul precedent.ediţia a XI a.24 Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil. confiscările şi penalitătile de întârziere datorate către autoritaţile române.25 Există şi anumite categorii de cheltuieli pentru care nu se admite deducerea cum ar fi: cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat. înainte de determinarea impozitului pe profit din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestora . până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat. pag. CAPITOLUL 2. 2006. pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu. este un cont bifuncţional.îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: sunt în limita a 3% din cifra de afaceri. soldul creditor al conturilor din clasa 7 şi pierderea contabilă reportată. cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. În debit se înregistrează la sfârşitul perioadei (lunii). Octombrie. soldul debitor al conturilor de cheltuieli. Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial. PREZENTAREA SOCIETĂŢII PETROM SA 24 25 Revista CECCAR Nr10. cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii. Soldul creditor reprezintă profitul realizat. etc. dobânzile/majorările de întârziere. care a fost repartizat pe destinaţii. În creditul contului se înregistrează la sfârşitul perioadei (lunii). nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. amenzile. până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor. profitul net realizat în exerciţiul precedent şi nerepartizat. Editura Best Publishing Romania art. cumulat de la începutul anului. a 13 . iar soldul debitor pierderea realizată. După funcţia contabilă.

conducerea companiei a hotărât extinderea pe viitor a lanţului valoric prin dezvoltarea propriei activităţi de energie electrică. La sfârşitul lunii decembrie 2008. membru al Grupului OMV.2 Istoric În anul 1996 a fost înfiinţată Compania Română de Petrol. cu o pondere importantă în producţia de îngrăşăminte şi metanol. Înfiinţare. Sediul social al firmei se afla in Bucuresti. 8 dintre rafinării funţionând pe cont propriu. PECO şi PETROTRANS. ca societate comercială pe acţiuni. Societatea s-a constituit pentru o durată nelimitată. care au fost comasate şi şi-au încetat activitatea. sistemul de conducte al PETROTRANS şi dreptul exclusiv de a extrage ţiţei din câmpurile petrolifere din România.476 bep/zi. atât pentru piaţa internă. În vederea sporirii valorii gazelor naturale. 14 .664. rafinare şi marketing şi gaze şi energie.1. calitate pe care firma a dobandit-o din momentul inregistrarii la Registrul Comertului in data de 23octombrie 1997. Astfel SNP Petrom a moştenit două rafinării. rezervele dovedite totale însumau 843 mil bep. Forma juridica a societăţii comerciale Petrom este SA(societate pe acţiuni). cât şi pentru export. Capitalul social subscris şi vărsat este in valoare de 5. Calea Dorobanşilor 239 judeţ: municipiul Bucureşti.2.834 RON 2. Societatea are o influenţă puternică pe piaţa românească a gazelor. Societatea este persoana juridica romana din ziua inmatricularii in Registrul Comertului sub numarul J40/8302/1997 avand codul unic de inregistrare: 1590082 si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia in vigoare si prevederile stipulate in contractul de societate. Producţia totală de ţiţei şi gaze a fost de 188. Activităţile principale ale companiei sunt: explorare şi producţie. nivelul producţiei de ţiţei a fost menţinut în 2008. Divizia de Gaze şi Energie include şi produsele chimice . toată fosta reţea de distribuţie PECO. Compania Română de Petrol deţinea toate cele zece rafinării din România. capital Petrom. este cel mai mare producător de ţiţei şi gaze din SudEstul Europei. Societatea infiinţată prin actul constitutiv este persoana juridica romană. alături de câmpurile de extracţie.combinatul Doljchim este o unitate reprezentativă a industriei chimice din România.410. de depozite şi de staţiile de benzină. restul activelor intrând în proprietatea Societăţii Naţionale a Petrolului. constituită prin reorganizarea RAFIROM. acoperind toate segmentele acestei pieţe. În anul 1997 Compania Română de Petrol a fost împărţită. Petrom este unicul producător de ţiţei şi asigură jumătate din producţia de gaze din România. Ca urmare a intensificării activităţii de foraj şi a eforturilor de modernizare. În anul 2002 a luat naştere compania Petromservice prin desprinderea din Petrom a sucursalei Petroserv. denumire.

majorându-şi astfel participaţia în această companie la 69.2008 de respingere a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.894.046. Tot in acest an Petrom a încheiat o tranzacţie cu Asociaţia Salariaţilor Petrom pentru achiziţionarea unui pachet suplimentar de 20.694.C.391.34% din Petrom cu 668. Ministerul Economiei a cumpărat Petrochemicals Argeş pentru suma de 150 milioane Euro.741.441.690. În mai 2009.A. 308/30. În urma acestui transfer.12.60 114. în contul Ministerului Economiei (ME). a efectuat. 4.5 0 AKTIENGESELLSCHAFT 4 Ministerul Economiei 11.446. Tranzacţia a fost încheiată în decembrie 2004 prin preluarea a 33.40 1.10 352. În 2008 Petrom şi Romgaz au semnat cu Guvernul României un protocol prin care se reglementează participarea la Fondul Social. 8 11.A.169.147.8 milioane Euro.2008 era urmatoarea: Tabelul 2.026 6.64% din capitalul social al Petrom. Structura acţionariatului la 31. PETROM S.467. 1.3 Acţionariatul În conformitate cu prevederile Legii nr.12.108. Conducerea firmei S.4. care a preluat activităţile petrochimice ale rafinăriei Arpechim. În iunie 2007.520.110 2. 2. a achiziţionat 51% din acţiunile PETROM.625.018.113.694. preţ care după ajustarea ulterioară a urcat la circa 700 milioane Euro.Pe data de 23 iulie 2004.833.33 5 2.87% din acţiunile Petrom Aviation.006.777.130.37%.418 acţiuni. 5. grupul lider de petrol şi gaze naturale din Europa Centrală şi de Est.639 20.1 Structura acţionariatului la SC PETROM SA Nr.061 Reconstrucţie şi dezvoltare Persoane Fizice şi Juridice TOTAL 3.644.101/2006. Petrom a înfiinţat compania Petrochemicals Argeş.139. 15 . 3. OMV.41 (lei) 2. 2. La acesta se adaugă majorarea capitalului cu fonduri de 830 milioane Euro pentru ajungerea la 51%.A. Acţionari OMV Număr de Capital social Procent [%] 51.60 5.41 Fondul Proprietatea S.011 20. SC Depozitarul Central S. transferul acţiunilor deţinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la Petrom S.410.770. Ministerul Economiei deţine 11. reprezentând 20.18 6 Banca Europeană pentru 1.214 100 acţiuni 28.256 56.004.690.664.069.A.889.80 1. în data de 15 ianuarie 2009.

după cum urmează: Wolfgang Ruttenstorfer – Preşedinte.Ales iniţial în cadrul AGA din 17 aprilie 2007.Aşa cum este prevăzut în Actul Constitutiv. Ales iniţial în cadrul AGA din 25 aprilie 2006.4. David C. Helmut Langanger – Membru al Directoratului OMV şi responsabil cu activitatea de Explorare şi Producţie. Kevin E. sistemul de guvernanţă din cadrul Petrom se bazează pe o structură dualistă: un Directorat ce gestionează activitatea zilnică a companiei şi un Consiliu de Supraveghere. Secretar de Stat pentru Relaţiile cu Prefectura. unul din cei patru membri independenţi ai Consiliului de Supraveghere îndeplineşte criteriile de independenţă din Legea societăţilor comerciale. Ales iniţial în cadrul AGA din 25 aprilie 2006. Membrii Consiliului de Supraveghere sunt aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor pentru a le promova interesele prin monitorizarea activă şi transparentă a activităţii Directoratului Petrom. Bortz – Director Resurse Naturale în cadrul BERD.1 Consiliul de supraveghere Consiliul de Supraveghere reprezintă interesele companiei şi ale acţionarilor săi şi este responsabil cu managementul general al companiei. patru din cei nouă membri ai Consiliului de Supraveghere sunt independenţi de Acţionarul Majoritar. Ales iniţial în cadrul AGA din 11 ianuarie 2005.membru până în decembrie 2008. Ales iniţial în cadrul AGA din 22 noiembrie 16 . Ales iniţial în cadrul AGA din 11 ianuarie 2005. Emanoil Neguţ – Secretar de stat – Autoritatea de Control a Guvernului din cadrul Cancelariei Primului Ministru. Gerhard Roiss – Vicepreşedinte. Werner Auli – Membru al Directoratului OMV şi responsabil cu activitatea de Gaze şi Energie. conform Actului Constitutiv. Vicepreşedinte al Directoratului OMV şi responsabil cu activitatea de Rafinare şi Marketing. Ministerul Administraţiei şi Internelor. incluzând şi activităţile petrochimice şi chimice ale OMV Ales iniţial în cadrul AGA din 11 ianuarie 2005. Director General Executiv şi Preşedinte al Directoratului OMV. Davies – Director Financiar al OMV şi membru al Directoratului OMV. Mai mult. 2. reprezentantul Fondului Proprietatea în Consiliul de Supraveghere al Petrom Ales iniţial în cadrul AGA din 17 aprilie 2007. reprezentantul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului în Consiliul de Supraveghere al Petrom. ce acţionează ca un organism de monitorizare. Cristian Marian Olteanu – Consilier al Preşedintelui Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului. Consiliul de Supraveghere al Petrom are în componenţă nouă membri. În interesul transparenţei şi independenţei. Victor-Paul Dobre . Ales iniţial în cadrul AGA din 11 ianuarie 2005.

la timp şi în mod regulat. Pe data de 12 februarie 2009. Este entitatea care conduce activitatea curentă a companiei şi supraveghează conducerea companiilor din Grupul Petrom. în calitatea sa de acţionar al Petrom. cu Actul Constitutiv al societăţii. Directoratul oferă Consiliului de Supraveghere prin rapoarte verbale şi scrise informaţii complete. c şi 17. Ţurlea l-a înlocuit pe dl Victor-Paul Dobre în Consiliul de Supraveghere al Petrom. dl Marian Ţurlea a fost numit membru provizoriu al Consiliului de Supraveghere. După alegerea sa ca membru al Parlamentului român. Mandatul membrilor Consiliului de Supraveghere se va încheia în aprilie 2009 şi o rezoluţie pentru numirea unui nou Consiliu de Supraveghere va fi prezentată Adunării Generale a Acţionarilor. În conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă. Reinhard Pichler – Director Financiar Johann Pleininger – Responsabil cu activitatea de Explorare şi Producţie Siegfried Gugu – Responsabil cu activitatea de Servicii de Explorare şi Producţie 17 .1 lit. cu regulamentele şi procedurile interne.2 Membrii Directoratului Directoratul este ales de către Consiliul de Supraveghere şi are în componenţă şapte membri. în conformitate cu prevederile legale. În anul 2008 au avut loc cinci reuniuni ale Consiliului de Supraveghere. Consiliul de Supraveghere şi-a exercitat atribuţiile în conformitate cu legislaţia în vigoare şi Actul Constitutiv. directoratul are următoarea structură: Mariana Gheorghe – Director General Executiv şi Preşedinte al Directoratului.1. în conformitate cu art. Sindicatelor le-au fost transmise invitaţii de participare la şedinţele Consiliului de Supraveghere şi le-au fost puse la dispoziţie la timp ordinea de zi şi materialele aferente. precum şi cu hotărârile Consiliului de Supraveghere şi ale Adunării Generale a Acţionarilor. dl.2005. Consiliul a monitorizat activitatea Directoratului. De la 1 ianuarie 2009. Consiliul de Supraveghere a fost informat pe deplin cu privire la demersuri şi proiecte urgente ale companiei ce s-au ivit între reuniunile periodice şi. Victor-Paul Dobre a demisionat din funcţia de membru al Consiliului de Supraveghere al Petrom. şi-a exprimat în scris acordul în legătură cu acestea. pe care l-a consiliat periodic în ceea ce priveşte managementul general şi strategia companiei.4. În plus. Noul reprezentant al statului român în Consiliul de Supraveghere a fost desemnat ca urmare a propunerii făcute de către Ministerul Economiei. Dl. 13. dacă a fost necesar. cuprinzând toate datele relevante referitoare la modul de desfăşurare a activităţilor şi situaţia curentă comparativ cu strategia aprobată. decizie valabilă până la următoarea întrunire a Adunării Generale a Acţionarilor.2 ale Actului Constitutiv. 2.

în scopul de a îmbunătăţi satisfacţia angajaţilor.000 de angajaţi. responsabil cu Parteneriatele şi Proiectele Strategice în activitatea de Rafinare. a fost numit Vicepreşedinte Senior al Grupului OMV. 2. Programul s-a desfăşurat cu succes în 2008 şi va fi aplicat în continuare în aceste divizii şi pe parcursul anului 2009. Procesul aferent atragerii de noi talente a fost optimizat prin iniţierea şi implementarea în fază pilot. cât şi pentru a indica punctele tari şi zonele care necesită îmbunătăţire.5 Resurse umane Instrumentele de resurse umane lansate sau dezvoltate în 2008. În 2008.Gerald Kappes – Responsabil cu activitatea de Gaze şi Energie Tamas Mayer – Responsabil cu activitatea de Marketing Neil Anthony Morgan – Responsabil cu activitatea de Rafinare şi Produse Petrochimice Pe data de 1 iulie 2008. Întâlnirile directe au oferit oportunitatea managerilor şi angajaţilor de a-şi exprima. Această acţiune a contribuit la finalizarea cu succes a proiectelor de recrutare şi selecţie. La 31 decembrie 2008 societatea deţinea un număr de 33311 de angajaţi structura lor fiind: Tabelul 2. Pe baza constatărilor din sondaj. Jeffrey Rinker va păstra anumite responsabilităţi legate de activitatea de Rafinare Petrom. Acest sondaj este un instrument folosit pentru măsurarea spectelor importante ale colaborării între angajaţii din cadrul unui grup larg. la începutul anului 2008. Un nou concept de evaluare a performanţei prin Sistemul de Management al Performanţei (PDS) a fost introdus în Petrom. în 2011.2 Stuctura angajaţiilor 18 . cel puţin până la sfârşitul perioadei de tranziţie. a fost iniţiat proiectul Managementul Talentelor. Jeffrey Rinker. sondajul ”Managementul Resurselor Umane” a fost extins în 2008 la 10. care a fost membru al Directoratului responsabil cu activitatea de Rafinare şi Produse Petrochimice de la începutul anului 2006 până în iulie 2008. Acţiunea a avut ca scop implicarea angajaţilor Petrom în recomandarea de candidaţi care doresc să se alăture echipei Petrom. În plus. a creşte gradul de retenţie a angajaţilor în companie. Iniţiat în 2007 ca o schema pilot. în mod transparent. a îmbunătăţi comunicarea şi implicit. a programului de Recomandări Candidaţi. Acest program s-a desfăşurat pe parcursul anului 2008. echipa de recrutare a participat la diverse târguri de locuri de muncă cu scopul de a atrage candidaţi performanţi şi a îmbogăţi baza de date cu potenţiali candidaţi. în diviziile Explorare şi Producţie şi Global Solutions. Cu scopul de a-i identifica şi a-i reţine în companie pe angajaţii cu performanţe remarcabile. fiecare departament îşi elaborează planul de acţiune. aşteptările cu privire la rezultatele obţinute şi acţiunile viitoare. au fost create pentru a creşte motivaţia.

2 Litigii legate de personal De la sfârşitul anului 2007. Petrom a întreprins toate acţiunile posibile şi a angajat toate resursele necesare pentru a se apăra împotriva proceselor de judecată şi. Domeniul de activitate Societatea îşi desfăşoară activitatea în domeniul industriei extractive. lichida (titei) sau gazoasa (gaze naturale). 2. 2.58 4. conducerea a evaluat datoriile potenţiale ce ar putea rezulta din litigiile aflate în derulare şi a decis înregistrarea. ori prin exploatarea puturilor. Dat fiind că pe parcursul anului 2008.5.C.Extractia petrolului brut si 0620 Extractia gazelor natural. cod CAEN 0610.5 6 2. Până în prezent. este “Industria extractivă” .04. astfel cum a fost actualizată prin Ordinul nr 337/20. ca urmare a interpretării diferite a Contractului Colectiv de Muncă.297 1 8.A. Sectorul de activitate în care activează S.2007 emis de Preşedintele Institutului Naţional de Statistică. conform principiilor prudenţiale şi pe baza unor estimări riguroase privind ieşirile potenţiale de numerar.6.7 0 45 16.311 2. provizionul mai sus menţionat pentru acoperirea riscului. extractia petrolului brut si a gazelor naturale. din afara României. Petrom a continuat să primească noi revendicări în acest sens. Petrom a fost implicat în litigii iniţiate de foşti şi actuali angajaţi. PETROM S.6.Angajaţi Număr de angajaţi la 31 decembrie Număr de angajaţi în poziţii de management Femei în poziţii de management (%) Angajaţi.1 Obiectul de activitate 19 . Extractia se poate face prin mineritul in subteran sau la suprafata. Obiectul de activitate al societăţii se constituie din activităţi definite şi codificate în conformitate cu Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională – CAEN. în poziţii de management (%) Concedieri pentru neconformare şi comportament lipsit de etică Contribuţia către comunitate (mil RON) 2008 33. de asemenea. Aceasta include extragerea mineralelor existente in natura sub forma solida (carbune si minereuri). pentru a preveni creşterea numărului de litigii.

de la extractie titei si gaze naturale. Petrom are. atât pentru piaţa internă. Livrarea produselor proprii se realizează prin intermediul celor 550 de staţii de distribuţie din România.Societatea are ca obiect de activitate in principal. Gaz si energie Petrom deţine un rol important pe piaţa gazelor naturale din România. având o capacitate totală de 8 mil tone pe an. În scopul îmbunătăţirii calităţii produselor. Kazahstan. Ungaria. transportul petrolului şi a produselor petroliere. pana la rafinare si distributie de carburanti. importul şi exportul de produse petroliere precum si alte activităţi.exploatarea zacamintelor de petrol si gaze naturale de pe uscat şi din platoul continental aln Marii Negre. de asemenea. un rol important şi în industria chimică din România. precum şi a celor 269 de benzinării din ţările învecinate (inclusiv afiliatele). precum şi a creşterii productivităţii. susţinut prin investiţii semnificative. Petrom a achizitionat licente de explorare si productie aditionale pentru perimetre situate in afara Romaniei. Rafinare&Marketing Procesarea ţiţeiului extras se realizează prin intermediul celor două rafinării proprii. totodată. avand o productie integrata. deţine primul loc pe piaţa internă de GPL. conducerea companiei a hotărât extinderea lanţului valoric prin construirea unei centrale electrice proprii. acoperind toate segmentele acestei pieţe. Petrom este şi cel mai important furnizor de combustibil pentru aviaţie din România şi. Petrom este unicul producător de ţiţei din România şi contribuie cu 50% la producţia totală de gaze a României. Serbia si Muntenegru. combinatul de produse chimiceDoljchim contribuind semnificativ la producţia de îngrăşăminte chimice şi metanol. În incercarea de a diversifica activitatile de explorare si de a imbunatati rata de inlocuire a rezervelor. Iran. India. cât şi pentru export. Obiectul de activitate pe diviziuni: Explorare&Producţie Obiectul de activitate al Diviziei de Explorare şi Producţie a Petrom constă în explorarea. Petrobrazi şi Arpechim. 20 . producţia totală de ţiţei şi gaze a companiei a atins nivelul de 71 mil bep. exploatare si comercializare in Moldova. avem în prezent în derulare un program important de restructurare şi modernizare. Petrom este cea mai mare companie petroliera romaneasca. În vederea sporirii valorii gazelor naturale. În 2008. Pe plan extern Petrom deruleaza activitati de explorare. descoperirea şi extracţia de ţiţei şi gaze naturale în România şi în alte ţări din regiune (Rusia şi Kazahstan). comercializarea produselor prin retele proprii de distributie.

a fost finalizată modernizarea reţelei de staţii de distribuţie din România. inhibitori de coroziune ACORAMID 21. sulf de petrol. TOP Euro Diesel 4 / OMV Sprint Diesel. dietilenglicol. Vânzările de benzină pe piaţa internă au crescut cu 12% faţă de 2007. volumul mediu al vânzărilor pe staţie a crescut semnificativ. ajungând la nivelul de 4. inhibitori de coroziune CORED 95. ulei mineral tip C hidrocracat si hidrodeparafinat. Produse diverse: lichid antigel tip 1/1 vol. bitum neparafinos pentru drumuri. sistemul full agency fiind implementat integral. volumul total al vânzărilor în marketing a însumat 5. benzen. GPL-Auto. produse petrochimice şi speciale. sulfură de sodiu. combustibil lichid uşor. dintr-un total de 146. lichid antigel concentrat. cu 11% mai mult faţă de 2007.6. atingând nivelul de 1. dietanolamină tehnică.967 21 . păcură grea. păcură uşoară. fiind închise până la sfârşitul anului 2008 un număr de 116 terminale.benzen 535. propilenă. gaz petrolier lichefiat (aragaz). monoetanolanina tehnică.2. Vânzările de produse "albe” pe piaţa internă s-au situat cu 14% deasupra nivelului din 2007. Închiderea depozitelor a început în 2005. etilenă. Vânzările cu amănuntul au crescut cu 29 % faţă de 2007. benzină de diferite tipuri..3 mil litri la sfârşitul lui 2008. motorină de diferite tipuri. Numărul total de staţii de distribuţie premium a crescut la 121 în 2008 (100 staţii premium în 2007). uleiuri. Astfel se poate preciza faptul că Petrom SA produce o gama larga de produse petroliere. datorită creşterii vânzărilor cu amănuntul şi a cantităţilor exportate. Activitatea de Aprovizionare şi Logistică este supusă în prezent unui major proces de restructurare. Produse petrochimice si speciale: anhidrida maleică tehnică. propan. dar şi alte produse diverse. în timp ce vânzările de motorină au crescut cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007. modernizarea reţelei de benzinării şi de managementul îmbunătăţit al staţiilor de distribuţie. Ca o consecinţă directă. 2. În cadrul produselor petrolifere se pot exemplifica următoarele tipuri de produse: butan comercial.3 Activitatea de vânzare În 2008.6. În ceea ce priveşte vânzările cu amănuntul. determinate de cererea mai ridicată.210 mii tone. monoetilenglicol. Segmentele de vânzări prin staţii şi vânzări comerciale sunt susţinute de activitatea de Aprovizionare şi Logistică. Top Aragaz. polietilenglicoli tehnici. xileni. cocs de petrol. oxid de etilena. ulei de bază hidrodeparafinat. nonilfenol etoxilat. INCOR-95. ulei de piroliză. inhibitori de coroziune. ce constă în unităţi de stocare şi mijloace de transport. propan comercial.2 Principalele produse realizate şi servicii prestate Paleta de produse şi servicii prestate de societate este foarte largă fiind împărţită în funcţie de segmentele de activitate. euro Diesel 5 / OMV Premium Diesel. cu 34% mai mare comparative cu media din 2007. exinhibitori de coroziune EXCOR. reziduu de cracare catalitica. poliglicoli.

C.5. 22 .5 mld litri de carburant către clienţii de retail prin intermediul subsidiarelor. Investiţiile în E&P reprezintă 71% din totalul investiţiilor pe anul 2008. În zona central-răsăriteană a Europei. în 2008 însumează 6. cifra de afaceri totală în activitatea complementară a înregistrat o creştere semnificativă. cota de piaţă retail a fost de 36% în 2008. Conform estimărilor Petrom. În 2008.A. Republica Moldova şi Serbia).6. PETROM S.A. Situaţia concurenţială în domeniul de activitate al S.465 1. Conform strategiei sale. datorită optimizării portofoliului şi procesului de achiziţie. Grupul Petrom a vândut 1. în special ca efect al concentrării pe activităţile de dezvoltare şi foraj de producţie. afiliatele Petrom şi-au mărit cota pe piaţa vânzărilor cu amănuntul: 31% în Moldova. din care 60% reprezintă vânzări internaţionale.3 Structura investiţiilor Investiţii (mil lei) Explorare şi Productie Rafinare şi Marketing Gaze şi Energie* Nivel corporativ (inclusiv Petrom Solutions) Total investiţii** 2007 2. Investiţiile din divizia de Marketing s-au concentrat pe modernizarea şi extinderea reţelei de benzinării.524 1. Agip.82 2008 4. Investiţiile din G&E au fost direcţionate în principal către centrala electric de la Brazi. În Rafinare investiţiile au fost folosite cu precădere pentru construcţia instalaţiei de hidrofinare a benzinei de la Petrobrazi.404 % 84 29 -35 68 Investiţiile Petrom S. La sfârşitul anului 2008 Petrom avea în operare un număr de 269 de staţii în străinătate: 115 în Republica Moldova.297 386 197 6. de 45% faţă de anul anterior (318 mil lei în 2007). 21% în Bulgaria şi 19% în Serbia. Principalul concurent autohton este grupul Rompetrol. precum şi al programului de modernizare a sondelor. alături de MOL Ungaria. la care se adaugă marii operatori care au intrat in ultimii ani pe piaţă carburanţilor: MOL.mil litri.004 32 303 3.4 Investiţii Tabelul 2. 2. în 2008 Petrom a continuat să îşi consolideze prezenţa pe piaţa vânzărilor cu amănuntul din ţările învecinate (Bulgaria. aflat în derulare. Petrom intră in categoria marilor grupuri petroliere (chiar luat separat fata de OMV). dar şi a depozitelor de produse petroliere. 2. OMV.cu 68% mai mult faţă de anul 2007. PKN Orlen Polonia şi OMV Austria. În 2008. Mai mult decât atât.6. 95 în Bulgaria şi 59 în Serbia.404 mil lei. dar şi ca urmare a achiziţiei activităţii de servicii petroliere a Petromservice.

Date privind performanţele în activitatea de protecţie a mediului sunt reflectate în următorul tabel: Tabelul 2. Pre-înregistrarea substanţelor periculoase. intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră se măsoară în mod sistematic. iar celelalte sunt în proces de autorizare. în caz de scurgeri.546 6.7 3. cu scopul de a genera informaţiile necesare pentru dezvoltarea strategiei durabile a companiei şi a unei strategii specifice în domeniul emisiilor cu conţinut de carbon.994 5. s-a realizat în timp util.769 2.2.6 5. mai mult de 50% dintre punctele de lucru au autorizaţii de mediu. remedierea solului. Petrom se angajează să protejeze mediul.1 4. Pentru a minimiza daunele aduse mediului. gestionarea şi eliminarea deşeurilor.506 999 8.C. O atenţie deosebită s-a acordat îmbunătăţirii sistemului de monitorizare a conformităţii cu cerinţele reglementărilor de mediu. care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.4 Performanţe in activitatea de protecţie a mediului Mediu Consum de energie (TJ) Consum apă (mil m3) Consum apă freatică (subteran) (mil m3) Gaze cu efect de seră (GHG) (direct. divizia E&P a dezvoltat un plan specific de intervenţie. Eforturile de conformare la legislaţia europeană au continuat şi în 2008. Programul de modernizare a sondelor a contribuit semnificativ la reducerea impactului asupra mediului. ca urmarea scurgerilor accidentale. PETROM S.A. conform reglementărilor REACH (Înregistrarea.437 23 .571 58 10. Acesta s-a aplicat la 5. asupra mediului înconjurător Managementul mediului în Petrom se bazează pe o abordare prudentă şi are ca scop minimizarea impactului proceselor şi produselor noastre asupra mediului. În Petrom. scop 1) (mil t echivalent CO2) CO2 (mil t) CH4 (t) SO2 (t) NO2 (t) NOx (t) NM -VOC(t) Emisii de suspensii în aer (t) 2008 81. tratarea şlamului.000 de sonde în toate perimetrele de uscat şi a inclus curăţirea locaţiei. Societatea va depune toate eforturile pentru a realiza conformitatea totală în 2009. pentru fiecare grup de zăcăminte şi a constituit echipe locale de intervenţie.6 Impactul activităţii S.6. Prin urmare. includ o instalaţie de cogenerare în divizia E&P precum şi un proiect pentru reducerea oxizilor de azot în Doljchim. prin intermediul unor platforme IT moderne. Evaluarea şi Autorizarea substanţelor chimice). Exemplele de proiecte.

Rezultatele fiecărei divizii sunt agregate la nivel corporatist.44 21 181. cât şi la nivelul diviziilor. De asemenea.749 15. precum şi riscul politic şi cel climatic. În ceea ce priveşte expunerea la fluctuaţiile USD.7 Activitatea societăţii privind managementul riscului 1. în condiţiile unei înzestrări tehnice optime şi a organizării raţionale a muncii şi a producţiei. În scopul reducerii anumitor riscuri. De aceea. Având în vedere procesul continuu de dezvoltare a companiei se urmăreşte implementarea procesului de risc management în noile activităţi.7 Analiza principalilor indicatori economico-financiari Performanţa şi funcţionalitatea întreprinderii depind de calitatea gestiunii economicofinanciare. Petrom se caracterizează printr-un echilibru relativ al intrărilor şi ieşirilor de numerar în USD. riscurile operaţionale. Petrom. precum şi controlul acestora fac parte din activitatea zilnică. conştientizarea riscurilor. 2.582 165. ceea ce conferă companiei o protecţie naturală contra riscului valutar.Descărcări în apele reziduale CCO (t) Hidrocarburi (t) Total azot (t) Scurgeri (nr.625 45 281 1. în conformitate cu politica OMV. 24 . analiza riscurilor. are o abordare prudenţială şi evaluează impactul posibilelor riscuri. riscul de lichiditate. riscurile de piaţă. cât şi cel de curs de schimb. susţinând astfel strategia companiei. au fost încheiate asigurări corespunzătoare acolo unde a fost posibil.) Deşeuri Deşeuri nepericuloase (producţie) (t) Deşeuri periculoase (producţie) (t) Reziduuri petroliere (t) Total deşeuri din productie (t) 2. Se monitorizează constant atât riscul de piaţă. folosind de câte ori este nevoie programe de asigurări adecvate. Riscurile sunt monitorizate atât la nivel central. ţinând cont de indicatorii financiari pe termen mediu. Diagnosticarea activităţii tehnico-productive şi economico-financiare se poate face prin măsurarea performanţelor activităţilor şi pe ansamblul întreprinderii pentru a găsi soluţii ca aceasta sa devină competitivă. riscul legislativ. riscuri legate de personal. Principalele riscuri identificate sunt: riscul de schimb valutar (în principal cel asociat fluctuaţiilor USD).6. atenţia va fi îndreptată în aplicarea de metodologii consistente pentru riscurile aferente noilor afiliate în vederea alinierii la practica Petrom.21 Pentru a identifica factorii de risc.

86 1.Alocări permanente Grafic privind analiza indicatorilor de lichiditate: Fig.018 107. Analiza principalilor indicatori este prezentată în următorul tabel: Tabelul 2.18% Indicatori ai profitabilităţii 0. din investigarea şi evaluarea stării tehnice a întreprinderii.81% 0.49 0. 2.17 Indicatori de risc 0.Stocuri)/ Datorii curente Gradul de îndatorare = Capital împrumutat/ Capital propriu* 100 Rezultatul pe acţiune= Profit net/ Număr de acţiuni Rata profitului= Profit net/ Cifra vânzărilor* 100 Fond de rulment = Surse pemanente . din analiza realizării prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli.0405 40.1 Evoluţia indicatorilor de lichiditate 25 . Orice relaţie comercială a întreprinderii implică un risc.Informaţiile necesare în vederea masurării performanţei economice prezente şi previzibile se obţin din contabilitatea analitică. din bilanţul contabil şi anexele acestuia. ca şi analiza unor informaţii despre bonitatea partenerilor de afaceri. a organizării şi funcţionalităţii fluxurilor materiale şi financiare. Informaţiile despre performanţa economică şi bonitatea întreprinderilor pot asigura evitarea riscului şi luarea unor decizii corecte.0314 363.22% 11.82 2. Riscul poate proveni din cauza unor factori endogeni sau din cauze exogene.97% 0.5 Analiza principalilor indicatori economico-financiari Indicatori Indicatori de lichiditate Active curente Lichiditate imediată Gradul de îndatorare (%) Rezultatul pe acţiune (RON/ acţiune) Rata profitului (%) 2.09% 1.07% 0. stau la baza elaborării programelor de producţie.11 1. Cunoaşterea performanţei economice a întreprinderii.79 Exerciţiul financiar 2006 2007 2008 Formule de calcul folosite: Lichiditatea imediată= (Active curente.

Creditul va fi folosit pentru acoperirea nevoilor financiare ale Petrom. blocarea conturilor bancare de către organele fiscale pentru plata datoriilor către stat. reducerea nivelului finanţării activităţii curente pe baza creditelor bancare. Grafic privind evoluţia ratei profitului: Fig. în luna octombrie.2 Evoluţia gradului de îndatorare Se constată o creştere a gradului de îndatorare în 2007 şi 2008. posibile procese de executare silită solicitate de catre furnizori neplătiţi. pierderea pieţei.Din analiza indicatorilor de lichiditate se constată o descreştere a activelor curente în 2007 şi 2008 faţă de 2006. Se recomandă crearea unor strategii de păstrare a clienţilor vechi şi de atragere a unor clienţi noi. Grafic privind evoluţia gradului de îndatorare: Fig. reducerea imediată a datoriilor către furnizori şi către stat. valoarea maximă înregistrându-se in 2008 ca urmare a contractării. a unei linii de credit în valoare de 375 mil de euro pe o perioada de trei ani.3 Evoluţia ratei profitului 26 . 2. Scăderea indicatorului de lichiditate imediată poate conduce la urmatoarele probleme: intrarea in incapacitatea de plată. însă aceasta depăşeşte valoarea 1 ceea ce înseamnă că s-a menţinut marja de siguranţă. 2.

0405 lei/acţiune. STUDIU DE CAZ PRIVIND DETERMINAREA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI LA SC.0314 lei/acţiune. PETROM SA 3. PETROM SA şi modalitatea concretă de determinare a rezultatului 27 .4 Evoluţia rezultatului pe acţiune CAPITOLUL 3.018 lei/acţiune. Graficul privind evoluţia rezultatului pe acţiune: Fig 2. Scopul urmărit este obţinerea unei rate a profitului progresivă. Rezultatul pe acţiune se afla în descreştere înregistrându-se un rezultat pe acţiune în anul 2006 de 0.26 puncte procentuale. iar în 2008.1 Organizarea contabilităţii cheltuielilor şi a veniturilor la SC. în anul 2007 de 0.16 puncte procentuale.Rata profitului creşte in 2007 faţă de 2006 cu 323. 0. iar in 2008 cu 66.

gestiune şi control al patrimoniului. asigură înregistrarea cronologică şi sistematică. Costurile aferente activităţiilor geologice şi geofizice sunt recunoscute direct ca şi cheltuieli 28 . principiul independenţei exerciţiului. prelucrarea şi păstrarea informaţiilor referitoare la situaţia patrimoniului. Întreaga activitate financiar-contabilă are în vedere respectarea următoarelor principii: principiul prudenţei. principiul necompensării. atât pentru uz intern. împreună cu personalul din subordine. orice operaţie patrimonială fiind consemnată într-un document justificativ. Acesta are în subordine departamentele de: audit intern. etc. În cadrul compartimentelor economice îşi desfăşoară activitatea personal de specialitate. Contabilitatea S. finanţe si controlling. PETROM S. iar la semestru şi la finele anului prezentând bilanţ contabil. implementarea şi menţinerea unui control intern relevant pentru întocmirea şi prezentarea adecvată a situaţiilor financiare care să nu conţină denaturări semnificative. conduse de către directorul financiar. SC PETROM SA conduce contabilitatea în partidă dublă. ca instrument principal de cunoaştere. după caz. întocmind rapoarte lunare. cu modificările ulterioare. Costurile de explorare şi evaluare sunt determinate pe baza succesului acestor operaţiuni. cu studii medii şi superioare. principiul permanenţei metodelor.C. a rezultatelor obţinute. principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a exerciţiului. selectarea şi aplicarea politicilor contabile adecvate. Costurile de exploatare sunt trecute pe cheltuieli în perioada în care au fost efectuate. administrarea proprietăţii imobiliare. potrivit planului de conturi şi normelor în vigoare. şi cu politicile contabile descrise în notele la situaţiile financiare. cât şi pentru relaţiile cu clienţii.Contabilitatea se organizează şi se conduce în compartimente distincte. Răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile revine directorului financiar. principiul continuităţii activităţii. Conducerea Societăţii este responsabilă pentru întocmirea şi prezentarea fidelă a acestor situaţii financiare în conformitate cu Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.A. sau de producţie. 1752/2005. Contabilitatea veniturilor şi a cheltuielilor se ţine pe feluri de venituri şi cheltuieli. Reinchard Plicher. datorate fraudei sau erorii. contabilului-sef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească această funcţie. Această responsabilitate include: proiectarea.. cu băncile şi organele fiscale. Înregistrările în contabilitate se fac cronologic şi sistematic. în funcţie de natura lor. cu respectarea Normelor Ministerului Finanţelor Publice. Înregistrarea în contabilitate a bunurilor mobile şi imobile s-a efectuat la valoarea de achiziţie. management de risc şi trezorerie. elaborarea unor estimări contabile rezonabile în circumstanţele date.

luând în considerare tendinţele istorice ale serviciilor efectuate la vânzarea bunurilor din trecut.  Este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către societate. 29 . Dacă prospecţiunile sunt finalizate fără succes costurile asociate sunt incluse în contul de profit şi pierdere al anului. Veniturile din vânzarea de bunuri sunt recunoscute atunci când sunt indeplinite următoarele condiţii:  Compania a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunurilor.  Compania nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor. astfel de costuri vor fi transferate în categoria imobilizărilor corporale de petrol şi gaze pentru începerea producţiei. Veniturile aferente unui contract ce implică prestarea de servicii sunt recunoscute pe măsura execuţiei contractului. timp necesar estimat pentru execuţia lucrării. Veniturile sunt reduse corespunzător cu valoarea estimată a bunurilor înapoiate de clienţi.  Costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil. Stadiul de execuţie a contractului se determină după cum urmează:  Taxele de instalare sunt recunoscute la venituri în funcţie de faza de execuţie a instalaţiei. determinată ca raportul dintre timpul utilizat la data bilanţului şi total. Costurile asociate activităţiilor de explorare şi evaluare sunt recunoscute iniţial în categoria imobilizărilor corporale în curs de petrol şi gaze pentru începerea producţiei până la determinarea viabilităţii din punct de vedere comercial a prospecţiunilor de petrol şi gaze aferente.  Onorariul aferent serviciilor incluse în preţul produselor vândute este înregistrat la venituri în funcţie de proporţia costurilor aferente prestării serviciilor respective în costul total al produselor vândute. Stadiul acestor prospecţiuni este revizuit în mod regulat de către conducerea executivă. rabaturi şi alte elemente similare.atunci când sunt efectuate.  Mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil. Dacă prospecţiunile sunt considerate fiabile din punct de vedere comercial. Veniturile sunt evaluate la valoarea justă a contraprestaţiei primite sau de primit.

965 185 2.658 1.158 43 450 396 1. Veniturile din chirii aferente investiţiilor imobiliare sunt recunoscute pe baza metodei liniare pe durata contractului de închiriere. Veniturile aferente unor contracte de durată şi valoare semnificative sunt recunoscute conform prevederilor contractuale. la rândul ei. în funcţie de numărul de ore de muncă prestate şi cheltuielile directe efectuate. Tabelul 3. are la bază balanţele analitice pe conturi. se întocmeşte balanţa sintetică de verificare. care. SC Petrom SA întocmeste rapoarte anuale şi trimestriale conform prevederilor IFRS.15 2008 16.485 3.329 2.256 143 4.1 Contul de profit şi pierdere pe scurt Contul de profit şi pierdere pe scurt (mil lei) Cifra de afaceri netă Variaţia stocurilor de produse finite – Sold C Producţia imobilizată Alte venituri de exploatare Total venituri de exploatare Cheltuieli cu materiile prime şi consumabile Alte cheltuieli cu materialele Cheltuieli cu utilităţile Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli cu personalul Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale Ajustarea valorii activelor circulante Alte cheltuieli de exploatare Ajustări privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli Total cheltuieli de exploatare Profitul din exploatare Rezultatul financiar Profitul brut 2007 12.146 (35) 3.09 1.112 55 539 875 2. Venitul din dobânzi este recunoscut în perioada la care acesta se referă.399 5. Deoarece societatea este listată la bursă are obligaţia de a respecta reglementări stricte.137 644 16. Rezultatul definitiv al exerciţiului se stabileşte anual şi reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere. Lunar. contabilizarea provizioanelor deductibile lunar. contabilizarea amortizării lunare a imobilizărilor.751 366 142 140 17.746 (42) 10.605 30 .52 1. delimitarea lunară a cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în avans .284 121 22 58 12.309 296 1. Determinarea lunară a rezultatelor generează realizarea următoarelor lucrări: contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor obţinute în cursul fiecărei luni şi cumularea lor. pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale.

închiderea conturilor se prezintă astfel:  Închiderea conturilor de cheltuieli: Profit şi pierderi = Conturi de cheltuieli din exploatare Profit şi pierderi = Conturi de cheltuieli financiare  Închiderea conturilor de venituri: Conturi de venituri din exploatare = Profit si pierderi Conturi de venituri financiare = Profit şi pierderi  Determinarea rezultatului brut al exerciţiului: Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar = 1. Folosind datele înregistrate în contul de profit şi pierdere.37 lei = 401 Electrica “Furnizori” 18703852.2008.2 Monografie contabilă privind principalele operaţiuni referitoare la cheltuieli şi venituri în luna decembrie 2008 Se dau în consum materii prime (ţiţei) pe baza bonului de consum nr 568: 601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301 "Materii prime" 1.37 lei 15717523 lei 31 .778 583 1.761 mil lei 16.Impozit pe profit Profitul net 372 1.252.605 mil lei  Impozitarea rezultatului brut al exerciţiului şi determinarea rezultatului net: Impozit pe profit = (Rezultatul brut – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile) * cota de impozit = 583 mil lei Rezultatul net = Rezultatul brut – impozit pe profit = 1.022 mil lei 3. valoare furnizor Electrica: % 605 “Cheltuieli privind energia şi apa” 4426 “TVA deductibilă” 2986329.399 mil lei 1931.300 lei 17.12.022 Pentru a stabili rezultatul exerciţiului se procedează la închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri.431 mil lei Se înregistrează factură primita în data de 10.09 mil lei 1635.

37 lei 18703852.37 lei 15717523 lei 607 = “Cheltuieli privind mărfurile” 371 “Mărfuri” 9630000 lei Se achită cu OP 12 factura primită de la Electrica: 401 Electrica “Furnizori” = 5121 “Conturi curente la bănci” 18703852. 411 “Clienţi” = % 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 “TVA colectată” 2986329.Pe baza situaţiilor privind vânzarile de carburanţi din staţiile Petrom din judeţul Braşov sau înregistrat venituri din vânzarea mărfurilor in valoare de 12635800 lei.37 lei Se constituie provizion pentru litigii cu angajaţii in valoare de 110785013. Se descarcă gestiunea de mărfuri vândute în valoare de 9630000 lei. 6812 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele” = 1511 “Provizioane pentru litigii” 110785013 lei 32 . TVA 19%.

34 lei Se înregistrează contribuţia angajatului faţă de CASS (6.2008 se înregistrează fondul total de salarii în valoare de 151671634 lei şi contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale.23 lei Se înregistrează contribuţia angajatului faţă de fondul de şomaj (1%): 421 “Personal salarii datorate = 4372 “Contribuţia personalului la fondul de şomaj” 1516716.5%): 421 “Personal salarii datorate” = 4312 “Contribuţia personalului la asigurările sociale” 14408805.21 lei 33 .În data de 12.12. 641 “Cheltuieli privind salariile” = 421 “Personal salarii datorate” 151671634 lei Se înregistrează contribuţia anagajatului faţă de CAS (9.5%): 421 “Personal salarii datorate”” = 4314 “Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănatate” 9858656.

72 lei Se înregistrează contribuţia angajatorului faţă de CASS (7%): 6453 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” = 4313 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” 10617014.38 lei 34 .44 lei Se înregistrează contribuţia anajatorului faţă de CAS (19.Se înregistrează contribuţia angajatului faţă de impozit (16%): 421 “Personal salarii datorate” = 444 “Impozit pe venituri de natura salariilor” 24267461.75%): 6451 “Contribuţia unităţii la asigurarile sociale” = 4311 “Contribuţia unităţii la asigurarile sociale” 29955147.

75%): 6453 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” = 4313.1 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” 379179.26 lei Se înregistreză contribuţia la fondul de garantare a creanţelor salariale (0.1 “Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate” 1137537.Se înregistrează contribuţia angajatorului faţă de fondul de şomaj (2%): 6452 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” = 4371 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” 3033432.68 lei Se înregistrează contribuţia privind indemnizaţiile pentru concedii medicale (0.5%) 35 .25%) 6452 “Contribuţia unităţii la fondul de şomaj” = 437.09 lei Se înregistrează fondul de accidente şi boli profesionale (0.

26 lei 36 .6451 “Contribuţia unităţii la asigurarile sociale” = 4311.1 447 = 5121 “Conturi curente la bănci” 248741479 lei 151671634 lei 14408805.2008 se plătesc din contul curent în lei cu OP numărul 123 contribuţiile la bugetul statului.21 lei 24267461. taxe şi vărsăminte asimilate” = 447 “Fonduri speciale-taxe şi vărsăminte asimilate” 1137537.38 lei 3033432.1 4311.44 lei 29955147.09 lei 758358.17 lei Se înregistrează comisionul ITM (0.26 lei În data de 24. precum şi salariile.26 lei 379179.1 “Contribuţia unităţii la asigurarile sociale” 758358. % 421 4312 4372 4314 444 4311 4313 4371 4313.23 lei 1516716.22 lei 10617014.34 lei 9858656.17 lei 1137537.68 lei 1137537.75%) 635 “Cheltuieli cu alte impozite.12.1 4371.

75 lei. 37 . TVA 19%.97 lei = 401 Compania Apa “Furnizori” 2941873. 345 “Produse finite” = 711 “Variaţia stocurilor” 6114532.benzină).57 l lei Se înregistrează obţinerea unui utilaj realizat în regie proprie ce urmează a fi utilizat în cadrul activităţii de producţie a societăţii având costul de producţie de 11835774. % 605 “Cheltuieli privind energia şi apa” 4426 “TVA deductibilă” 469710.12.În data de 27.42 lei Se obţin Produse finite (carburanţi .57 lei. costul de producţie fiind 6114532. furnizor Compania Apa in valoare de 2472163 lei. 491 “Provizioane pentru deprecierea creanţelor” = 7812 “Venituri din provizioane” 10824097 lei = 281 “Amortizări privind imobilizările corporale” 97575034.2008 se primeste factura nr 1689532. % 681 “Cheltuieli de exploatare privind amortizările” Se înregistrează anularea unui provizion pentru clienţi incerţi în valoare de 10824097 lei.97 lei 2472163 lei Se înregistrează cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe.

2131 “Echipamente tehnologice” = 722 “Venituri din producţia de imobilizări corporale” 6114532. 2634 “Imobilizări financiare sub formă de interese de participare” = 7612 “Venituri din interese de participare deţinute la societăţi din afara grupului” 127709. 38 . 666 “Cheltuieli privind dobânzile” = 1682 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung” 9187635 lei Se înregistrează venituri din titluri de participare deţinute la societăţi din afara grupului în valoare de 127709. Raiffeisen Zentralbank Österreich AG şi Société Générale Bank & Trust (SGBT).57l lei Se înregistrează cheltuieli cu dobânzile în valoare de 9187635 lei ..25 lei Se înregistrează venituri din interese de participare la entităţi din cadrul grupului în valoare de 10512820 lei. pentru un împrumut acordat de un club de bănci de relaţie ale Petrom şi OMV. care au reprezentanţe şi în România. Credit Agricole Luxemburg S. în calitate de acţionar majoritar.25 lei. respectiv Unicredit Bank Austria AG.A. Erste Group Bank AG. în număr de cinci.

La SC Petrom SA nu s-a înregistrat. Închiderea conturilor de venituri la sfârşitul lunii decembrie 2008: % =121 20439669479 lei 701 15795814081 lei 707 954912376 lei 711 366871954 lei 722 142029297 lei 7588 139996979 lei 7813 12651207 lei 7814 144947509 lei 7812 903832700 lei 7612 1532511 lei 7611 174153842 lei 766 135263405 lei 768 1620812172 lei 7864 46851446 lei Închiderea conturilor de cheltuieli 3. La decontarea veniturilor. În raportările fiscale soldul debitor al acestuia diminuează celelalte venituri din exploatare. la sfârşitul lunii.3. la sfârşitul perioadei faţă de începutul perioadei şi se va lua în considerare la raportările fiscale în sensul adăugării la venituri din exploatare.1 Închiderea conturilor de venituri Închiderea conturilor de venituri se face prin corespondenţă cu contul 121 „Profit şi pierdere”.2 39 .2634 “Imobilizări financiare sub formă de interese de participare” = 7611 “Venituri din interese de participare deţinute la societăţi din cadrul grupului” 10512820 lei 3.3. în anul 2008. Soldul debitor evidenţiază o diminuare a veniturilor curente datorită scăderii stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs de execuţie la sfârşitul perioadei faţă de începutul perioadei. sold debitor al contului de variaţie a stocurilor.3 Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli. Contul 711 ”Variaţia stocurilor” poate prezenta atât sold debitor. după cum rezultă şi din contabilizarea acestora. un specific aparte îl constituie contul ”Variaţia stocurilor”. Soldul creditor reprezintă veniturile obţinute din creşterea stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs de execuţie. determinarea rezultatului şi impozitarea acestuia 3. cât şi sold creditor.

conturile de cheltuieli se închid provizoriu prin rezultatul exerciţiului. respectiv un rezultat pozitiv.3. Colectarea cheltuielilor efectuate în cursul lunii presupune debitarea conturilor de cheltuieli prin trecerea lor pe contul de profit şi pierdere. Dacă soldul final al contului 121 este debitor entitatea înregistrează un rezultat al exerciţiului negativ. iar în sens invers se înregistrează profit.3 Determinarea rezultatului exerciţiului În determinarea rezultatului exerciţiului se porneşte de la întocmirea T-ului contului 121 “Profit şi pierdere” pentru a se calcula soldul final al acestuia.Pentru determinarea lunară a profitului sau pierderii. Fişa contului 121: D Rulaj: 121 “Profit sau pierdere” 1000385293 Rulaj: 4111921974 54885214 538886526 C 15795814081 954912376 366871954 142029297 40 . Închiderea lunară a conturilor de cheltuieli are în vedere soldul acestora la sfârşitul fiecărei perioade. Închiderea conturilor de cheltuieli la sfârşitul lunii decembrie 2008: 12 1 = % 18834106139 lei 601 1000385293 lei 602 4111921974 lei 602 8 54885214 lei 605 538886526 lei 607 874769042 lei 641 1820059602 lei 645 508895733 lei 681 3 2268743945 lei 681 4 288238885 lei 628 2896215547 lei 635 828870302 lei 658 8 411966770 lei 681 2 1547984039 lei 666 23563439 lei 668 1478115170 lei 686 4 180604658 lei 3.

în funcţie de aceasta se calculează volumul impozitelor exigibile (sau rambursabile). venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere este de 1. Impozitarea profitului cade sub incidenţa principiilor impunerii fiscale. calculul impozitului pe profit se face cumulat.Amortizarea fiscală a activelor imobilizate + Amortizarea contabilă a activelor imobilizate . Impozitul pe profit se calculează pe baza rezultatului anului ajustat pentru diferite elemente care nu sunt impozabile sau deductibile.519 lei. Rezultatul contabil.Total sume debitoare: 874769042 1820059602 508895733 2268743945 288238885 2896215547 828870302 411966770 1547984039 23563439 1478115170 180604658 1883410613 9 Total sume creditoare: Sold final creditor: 139996979 12651207 144947509 903832700 1532511 174153842 135263405 1620812172 46851446 20439669479 1605563340 lei 3. Este calculat folosindu-se rata impozitului pe profit aflată în vigoare la data bilanţului. stabilit conform prevederilor fiscale.Elemente neimpozabile + Elemente impozabile. Această diferenţă generează distincţia dintre rezultatul contabil şi rezultatul fiscal.4 Impozitarea rezultatului exerciţiului Potrivit prevederilor legale. reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscală a exerciţiului şi. valoarea deducerilor formată din venituri din diferenţe favorabile de valoare a titlurilor de participare.412. sub formă de profit sau pierdere.133. care nu sunt concordante cu principiile contabile general acceptate. în timp ce rezultatul fiscal. 41 . este reprezentat de soldul creditor sau debitor al contului 121 „Profit şi pierdere”. Pentru calculul profitului impozabil la SC Petrom SA se utilizează următoarea formulă: Profit impozabil = Profit brut – Deduceri + Cheltuieli nedeductibile . Astfel. Modul specific de calcul şi impozitare a profitului în România generează la închiderea exerciţiului financiar definirea în plan teoretic a relaţiei de calcul a profitului impozabil. de la începutul anului fiscal. În componenţa cheltuielilor corespondente veniturilor realizate se includ şi cheltuielile cu impozitul pe profit calculat şi evidenţiat (plătit) în cursul exerciţiului.

877 lei (impozit pe profit preliminar mai puţin cheltuieli de sponsorizare .524.704.375*16% = 592.018.018.387.898 lei.175.515.370-12. diferenţe nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoane juridice la care se deţin participaţii.995)=740.580 lei.061 sunt formate din: dobânzi.372.475lei Profit impozabil = 1605563340–1412133519+3705524061-1160516069+117090041338752808-243718659 = 3.  Nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.699.704.463 lei Înregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit: 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozit pe profit” 583175877 lei 42 . Cheltuielile de sponsorizare care se scad din impozitul pe profit datorat sunt în sumă de 20.645. cheltuieli de protocol nedeductibile.877 = 1.810. Astfel. Impozit pe profit preliminar mai puţin cheltuieli de sponsorizare: 3.149. La calculul impozitului pe profit de plată se adaugă pe langa impozitul pe profit preliminar şi impozitul pe profit aferent perioadelor anterioare în valoare de 11. Cheltuielile de sponsorizare se scad din impozitul pe profit datorat.340 – 583. Venituri impozabile: 16.370 lei Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile: 12.195 lei.874. provizioane pentru clienţi incerţi.605.375 lei. Rezultatul net al exerciţiului se determină ca diferentă între rezultatul brut şi impozit pe profit: 1.995 lei Cheltuieli de protocol deductibile: 2%*(16.672. provizioanele pentru litigii.705. diferenţe de curs valutar.563. Cheltuielile de protocol au fost deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile.645. majorări de întârziere.022.Cheltuielile nedeductibile în sumă de 3.810. impozitul pe profit de plată este egal cu 583.372.cheltuieli de sponsorizare + impozitul pe profit aferent perioadelor anterioare).515. dacă totalul acestor cheltuieli îndeplinesc cumulativ urmatoarele condiţii:  Sunt în limita a 3 din cifra de afaceri.175.

Înregistrări contabile privind distribuirea profitului: Profitul net contabil realizat la inchiderea exercitiului financiar curent. repartizat la rezerve legale. Rezerva legală: 72045089 lei.5 Distribuirea profitului Profit net de repartizat: 1022387463 lei.Închiderea contului de cheltuieli: 121 “Repartizarea profitului” = 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” 3. Profit de repartizat: 950342374 lei. conform legii: 129 “Repartizarea profitului” = 1061 “Rezerve legale” 72045089 lei 583175877 lei Închiderea contului pe seama rezultatului reportat: 121 „Profit sau pierdere” = 1171 „Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită” 950342374 lei 43 .

44 . Analiza financiară foloseşte instrumente şi mijloace specifice adaptate scopului urmărit şi conduce la diagnosticul financiar.Închiderea conturilor folosite la constituirea rezervei legale: 121 „Profit sau pierdere” = 129 „Repartizarea profitului” 72045089 lei 3. alături de diagnosticul contabil. Soldurile în “Cascadă” permit evidenţierea legăturii dintre funcţiunea de exploatare şi funcţiunea financiară a întreprinderii şi pot fi împărţite în două categorii: SIG – activitate şi SIG – rentabilitate. respectiv al consumului de resurse şi al rezultatelor obţinute.1 Analiza şi diagnosticul cheltuieilor şi veniturilor Contul de rezultat al exerciţiului furnizează date care pot fi analizate pentru a obţine indicatori necesari gestiunii. fiind orientat în special spre rentabilitatea şi riscurile întreprinderii.E. Esenţialul în analiza economică îl constituie luarea în considerare a relaţiilor structural funcţionale şi a celor de cauză-efect.6 Analiza rezultatelor la SC Petrom SA Analiza economică cercetează activităţile sau fenomenele din punct de vedere economic. O analiză financiară efectuată în scopul realizării unui diagnostic financiar. indicatori de interes în analiza financiară prin semnificaţia şi utilitatea lor în aprecirea performanţelor financiare şi în calculul unor rate financiare semnificative. prin amenajarea Tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune (Cascada SIG). În partea finală a Tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune se determină două solduri reziduale de flux (Capacitatea de Autofinanţare şi Autofinanţarea). şi Standardelor Internaţionale de Contabilitate(IAS 1). 3. Datele necesare elaborării diagnosticului performanţelor economice şi financiare ale întreprinderii provin din Contul de profit şi pierdere.6. care să permită adoptarea unor decizii şi stabilirea unor previziuni financiare se bazează în primul rând pe date şi informaţii provenite din situaţiile financiare ale întreprinderii. situaţie anuală elaborată conform reglementărilor Directivei a IV-a a C.E. parte a diagnosticului economico-financiar.

mf) 3 Marja comercială (Mc) (1-2) 4 Producţia vândută (Pv) Cifra de afaceri netă (CA) 5 (1+4) 6 Producţia stocată (Ps) 7 Producţia imobilizată (Pi) Producţia exerciţiului (Pex) 8 (4+6+7) 9 Consumuri intermediare (Ci) Valoarea adăugată (Va) (3+810 9) 11 Subvenţii de exploatare (+) 12 Alte impozite şi taxe (-) 13 Cheltuieli cu personalul (-) 14 15 16 17 18 19 20 21 Excedentul brut din exploatare Alte venituri din exploatare (+) Ajustări valori imobilizări (-) Alte cheltuieli de exploatare (-) Rezultatul din exploatare (RE) Venituri financiare (+) Cheltuieli financiare (-) Rezultatul financiar (Rfin) Rezultatul curent (RC) 22 (18+21) 23 Venituri extraordinare (+) 24 Cheltuieli extraordinare (-) 25 Rezultatul brut din exploatare 26 Impozit pe profit (-) 27 Rezultatul net (RN) Exerciţiul financiar 2006 2007 2008 5599582622 488504995 954912376 199372209 395873972 874769042 5400210413 92631023 80143334 1179587341 7478726193 3 15795814081 1307830881 1228437840 5 8 16750726457 -74581173 120783952 366871954 26042948 22145515 142029297 7430187968 6826293694 6004104687 0 727538747 1745267588 3531298352 386018992 789457461 350471594 2777388289 517245405 748466721 -231221316 2546166973 0 0 2546166973 260676770 2285490203 1193880288 0 6372818895 5658615008 0 601895562 1657798742 3398920704 57638849 1068500267 423460856 1964598430 498296964 313268366 185028598 2149627028 0 0 2149627028 371584727 1778042301 16304715332 8602294554 7782564112 0 828870302 2328955335 4624738475 139996979 3043535453 411966770 1309233231 1931761930 1635431821 296330109 1605563340 0 0 1605563340 583175877 1022387463 Analiza cifrei de afaceri Cifra de afaceri (CA) exprimă volumul afacerilor realizate cu terţii cu ocazia activităţii curente a întreprinderii şi se determină cu ajutorul relaţiei: CA = Vânzări de mărfuri + Producţia vândută.2 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune Nr. gestiune 1 Vânzări de mărfuri (Vmf) 2 Cheltuieli cu mărfurile (Ch. producţia exerciţiului şi valoarea adăugată. soldurile intermediare de gestiune caracteristice exploatării sunt indicatorii valorici ai producţiei şi comercializării si anume: cifra de afaceri. Solduri intermediare de Crt. 45 . marja comercială.Din punctul de vedere al analizei economice. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune: Tabel 3.

9 12284.1 mil lei nu a fost suficientă pentru obţinerea unei variaţii absolute pozitivă.1 -793.8 16750.1mil lei ∆Vmf = Vmf 07 −Vmf 06 = -5111.929% CA06 R↑CA = I CA −100 = 93.3 2007 488.  Perioada 2007–2008 Modificarea absolută a cifrei de afaceri: 46 .93 2008/ 2007 466.93 mil lei Scăderea cifrei de afaceri cu 6.3 Evoluţia cifrei de afaceri Exerciţiul financiar Indicatori (mil lei) Vânzări de mărfuri Producţia vândută Cifra de afaceri netă 2006 5599.724 157.071% Factorii de influenţă ai cifrei de afaceri sunt producţia vândută şi veniturile din vânzarea mărfurilor astfel: ∆ CA = ∆ v + ∆ f .9 136.3 Indici (%) 2007/ 2006 8.1 mil lei.93 mil lei Modificarea relativă: I CA = CA07 * 100 = 93.Evoluţia cifrei de afaceri este prezentată în următorul tabel: Tabelul 3.93 2008/ 2007 195.1 4317.41 3999.9 4466.1+ (-5111) = -793.  Perioada 2006-2007 Modificarea absolută: ∆CA = CA 07 − CA 06 = -793.7 93.4 Valoarea maximă a cifrei de afaceri se înregistrează în anul 2008 datorită unei creşteri masive a producţiei vândute în 2008 raportând la anii precedenţi. astfel încât creşterea producţiei exerciţiul cu 4317.071% s-a datorat diminuării veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 5111.912 15795.73 13078. indicator cu influenţa cea mai mare.58 7478.505 11795.100% = -6.5 133.929% .4 Abateri (∆) 2007/ 2008 2006 954.1mil lei Prin însumare se verifică egalitatea : ∆ CA = ∆ Qv + ∆ Vmf = 4317. în care : Q Vm ∆Qv = Qv 07 − Qv 06 = +4317.7 -5111.

precum și creșterii vânzărilor de combustibili (atât pe piaţa internă cât și la export).357%.357% CA07 R↑CA = I CA −100 = 136. 3. la polul opus aflându-se anul 2008.2 Analiza şi diagnosticul rezultatului exerciţiului Analiza rezultatului din exploatare Rezultatul din exploatare este dominant în rezultatul brut al exerciţiului.35mil lei Q Vm Creşterea cifrei de afaceri în 2008 faţă de 2007 cu 4. respectiv 36.6.41 = 4466.94 mil lei ∆Vmf = Vmf 08 −Vmf 07 = +466. 3. Graficul evoluţiei cifrei de afacerii: Fig.41mil lei Prin însumare se verifică egalitatea: ∆ CA = ∆ v + ∆ f = 3999.348.35 mil lei Modificarea relativă a cifrei de afaceri : I CA = CA08 * 100 = 136.∆CA = CA 08 − CA 07 = 4466.100% = +36.357% a fost determinată de mediului favorabil al preţurilor la ţiţei.1 Evoluţia cifrei de afaceri Din graficul cifrei de afaceri netă se constată faptul că anul 2007 a fost anul cu cifra de afaceri cea mai scăzută.357% Factorii de influenţă ai cifrei de afaceri sunt producţia vândută şi veniturile din vânzarea mărfurilor astfel: ∆ CA = ∆ Qv + ∆ Vmf în care : ∆Qv = Qv 08 − Qv 07 = +3999. caracterizează în mărime absolută rentabilitatea activităţii curente a întreprinderii şi este calculat cu ajutorul relaţiei:  C exp h R exp =V exp −C exp = V exp 1 − h  V exp    = V exp ⋅ R   47 .94 + 466.049.466.

192.35 1964.792976 0.598 Abateri (∆) 2007/ 2008 2006 17399.620.37 Indici (%) 2007/ 2006 0.39 1309.79 10638.53 0.233 -930.4 2777.76 0.84 -118.37 0.192.1 0.207024 = -812.68 5570.4 Evoluţia rezultatului din exploatare Exerciţiul financiar Indicatori (mil lei) Venituri din exploatare -total Cheltuieli de exploatare total Rezultatul din exploatare (Rexp) I = Ch exp /Vexp R = 100 .79 0.05 -812.08) = -812.93 0.  Perioada 2007 . ∆Rexp = ∆Vexp + ∆R ∆Vexp = (Vexp07 – Vexp06) * R06 = . Raportând rezultatul din exploatare din anul 2007 la cel din anul 2006 s-a constatat o micşorare a rezultatului cu 812.075245 1309.79 2008/ 2007 4914.79 mil lei ∆Rexp = Vexp07 * R07 .233 0.13415.Rexp07 = -655.04 -655.71mil lei ∆R = Vexp07 * (R07 – R06) = .0497 -812.08211 -0.I Rexp = Vexp · R 2006 13415.79 milioane lei.842643 0.99 0.924755 0.62 16090.79 mil lei Factorii de influenţă ai rezultatului din exploatare sunt veniturile din exploatare şi rata de eficienţă a cheltuielilor din exploatare.157357 1964.71+ (.79 mil lei.71 2008/ 2007 1.620.39 1.71 1.0821 -655. Influenţele se simt atât din partea veniturilor cât şi din partea cheltuielilor din exploatare.388 2007 12484.Rexp06 = -812.Vexp06 * R06 = 12484.R = 1 – I = Rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare.95 * 0.08 mil lei Prin însumare se verifică egalitatea : ∆Rexp = ∆Vexp + ∆R = .157357 .95 10520.2008 Modificarea absolută: ∆Rexp = Rexp08 .67 1.049 -0.79 * 0.67  Perioada 2006-2007 Modificarea absolută: ∆Rexp = Rexp07 .207024 2777.598 0.388 0.37 mil lei 48 .06 0. Rezultatul din exploatare prezintă următoarea evoluţie: Tabelul 3.48 0.

efect al preţurilor mai mari la ţiţeiul de import și a costurilor ridicate cu personalul.297 Abateri (∆) 2007/ 2008 2006 1931. Cheltuielile de operare au crescut de asemenea și ca urmare a creșterii activelor corporale și necorporale determinată de investiţiile semnificative și de reducerea valorii contabile nete a rafinăriei Arpechim. În plus. Graficul evoluţiei rezultatului din exploatare: Fig.24 2007 498.726 mil lei Prin însumare se verifică egalitatea : ∆Rexp = ∆Vexp + ∆Chexp = 773. însumând 16 mld lei.075245-12484.95*0.15735 = -655.76 -18. provizioanele pentru riscuri și cheltuieli au crescut semnificativ în cursului anului. fapt ce se datorează creşterii cheltuielilor din exploatare cu 53% faţă de 2007.37 mil lei Factorii de influenţă ai rezultatului din exploatare sunt veniturile din exploatare şi rata de eficienţă a cheltuielilor din exploatare. S-a constatat o scădere a rezultatului din exploatare in 2008 fata de 2007 cu 655.7 49 .36 + -1428.5 Evoluţia rezultatului financiar Exerciţiul financiar Indicatori (mil lei) Venituri financiare 2006 517.36 mil lei ∆R = Vexp08 * (R08 – R07) = -1428.2 Evoluţia rezultatului din exploatare Analiza rezultatului financiar Evoluţia rezultatului financiar.34 2008/ 2007 387. ∆Rexp = ∆Vexp + ∆R ∆Vexp = (Vexp08 – Vexp07) * R07 = + 773.62*0.948 2008/ 2007 1433. ca urmare a necesităţii de a constitui provizioane adiţionale pentru litigiile cu angajaţii. şi indicatorii care o influenţează sunt prezentaţi în următorul tabel: Tabelul 3. 3.46 Indici (%) 2007/ 2006 96. în principal ca urmare a creșterii costurilor cu materiile prime.∆Rexp=Vexp08*R08 -Vexp07*R07=17399.726) = -655.37 mil lei.37 mil lei.

25 1322.1 160.25 mil lei.1 -80 522.25 -0. care nu s-au mai constituit în 2007.43 296.Cheltuieli financiare Rezultatul financiar I= Chfin /Vfin R = 100 .45 -231.16 111.63 0.82 0. la unul pozitiv de 185 mil lei în 2007.45 -0. în principal datorită veniturilor din diferenţele de curs valutar precum şi a provizioanelor constituite în 2006 pentru investiţiile financiare.029 1635.33 0.2 416.85 0.47 mil lei ∆R = Vfin07 * (R07 – R06) = 407.25 mil lei Modificarea relativă: I Rfin = Rfin 07 * 100 = -80% Rfin 06 R↑Rfin = I Rfin −100 = -180% Factorii de influenţă ai rezultatului financiar sunt veniturile financiare şi rata de eficienţa a cheltuielilor financiare.30 0. ∆Rfin = ∆Vfin + ∆R ∆Vfin = (Vfin07 – Vfin06) * R06 = 8.029 0.78 = 416.15 296.2  Perioada 2006-2007 Modificarea absolută: ∆Rfin = Rfin07 – Rfin06 = 416.33 -435.45 -83.22 1.  Perioada 2007-2008 Modificarea absolută: ∆Rfin = Rfin08 – Rfin07 = 111.37 185.I Rfin = Vfin · R 748.7 41. Rezultatul financiar al Petrom SA s-a îmbunătăţit.30 mil lei Modificarea relativă: I Rfin = R↑Rfin Rfin 08 * 100 = 160.21792 -0.268 185.22 313.47 + 407. de la nivelul negativ de 231 mil lei în 2006.2 134.85 -80 43.30 41.2179 111.2% Rfin 07 = I Rfin −100 = +60.82 416.2% 50 .31 160.46 -231.78 mil lei Prin însumare se verifică egalitatea : ∆Rfin = ∆Vfin + ∆R = 8.

06 0 0 Indici (%) 2007/ 2006 70.37 1433.54 0 0 2008/ 2007 -655.98) = 111. în principal datorită nivelului mai mare al dividendelor încasate și câștigului din evoluţia ratei de schimb valutar.2 416.29 313.85 -80 84.63 0 0 Abateri (∆) 2007/ 2008 2006 1309.Factorii de influenţă ai rezultatului financiar sunt veniturile financiare şi rata de eficienţa a cheltuielilor financiare.23 1931. Graficul evoluţiei rezultatului financiar: Fig.02 2149. 3.948 -435.28 mil lei ∆R = Vfin08 * (R08 – R07) = -420.302 -544. faţă de 185 mil lei în 2007.1 160.74 96.46 1322.76 1635.34 41.3 Evoluţia rezultatului financiar Analiza rezultatului exerciţiului Evoluţia rezultatului exerciţiului şi indicatorii care o influenţează sunt prezentaţi în următorul tabel: Tabelul 3.2 74.98 mil lei Prin însumare se verifică egalitatea : ∆Rfin = ∆Vfin + ∆R = 532.25 -396.33 1605. ∆Rfin = ∆Vfin + ∆R ∆Vfin = (Vfin08 – Vfin07) * R07 = 532.69 0 0 51 .64 387.6 498.16 111.17 0 0 2007 1964. S-a obţinut o imbunătăţire a rezultatului financiar in 2008 fata de 2007 ajungând la valoarea de 296 mil lei.26 185.39 517.43 296.467 -231.6 Indicatori privind rezultatul curent Indicatori (mil lei) Exerciţiul financiar 2006 Rezultatul din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultatul financiar Rezultatul curent Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare 2777.245 748.7 522.22 2546.30 mil lei.28+(-420.43 0 0 2008/ 2007 66.56 0 0 -812.79 -18.

06 mil lei Modificarea relativă: I REx = R↑REx REx 08 * 100 = + 74.54 mil lei Modificarea relativă: I REx = R↑REx REx 07 * 100 = + 84.  Perioada 2007-2008 Modificarea absolută: ∆REx = REx08 – REx07 = -544. financiar si cel extraordinar astfel: Rex = Rexp + Rfin + Rextr.25.25 milioane lei) fiind insuficientă pentru acoperirea priederilor din exploatare.57% datorită scăderii rezultatului din exploatare în 2007 faţă de 2006 cu 812.54 -544. ∆REx = ∆Rexp + ∆Rfin ∆Rexp = Rexp07 – Rexp06 = -812.25 mil lei Prin însumare se verifică egalitatea : ∆REx = ∆Rexp + ∆Rfin = -812.54 mil lei Rezultatul execiţiului a scăzut in 2007 faţă de 2006 cu 15.Rezultatul exerciţiului 2546.43% REx 06 = I REx −100 = . Astfel se va menţine ca model de analiza acelaşi model folosit în calculul rezultatului curent.63 1605.31% Factorii de influenţă ai rezultatului sunt rezultatul din exploatare si rezultatul financiar.43 74.79 mil lei ∆Rfin = Rfin07 – Rfin06 = 416. şi anume: RC = Rexp + Rfin.57% Factorii de influenţă ai rezultatului sunt rezultatul din exploatare si rezultatul financiar.  Perioada 2006-2007 Modificarea absolută: ∆REx = REx07 – REx06 = -396.69 Rezultatul exerciţiului se calculează ca suma între rezultatului de exploatare.25 = -396. creşterea rezultatului financiar (416.06 84.15.79 + 416.56 -396.17 2149. 52 .97 miloane lei. Având în vedere ca în toţi cei trei anii supuşi analizei economico-financiare rezultatul extraordinar este nul acesta va fi ignorat in calculul influenţelor rezultatulului exerciţiului.69% REx 07 = I REx −100 = .

În plus se pot obţine diferite raportări privind numărul total al salariaţiilor. astfel încât influenţa pozitiva obţinută de rezultatul financiar.06 mil lei Rezultatul exerciţiului a scăzut in 2008 faţă de 2007 cu 25. 3.1 Obiectivele aplicaţiei Aplicaţia informatică privind gestiunea salariilor şi evidenţa personalului rezolvă într-o manieră simplă problemele legate de calculul salariilor şi obţinerea raportărilor necesare în orice întreprindere. Evidenţa angajaţilor se ţine pe departamente fiecare indeplinind obligaţiile prevăzute în fişa postului. Scopul acestei aplicaţii este de a obţine informaţii despre salariaţii societăţii comerciale.7 Aplicaţie informatică pentru gestiunea şi contabilitatea salariilor şi evidenţa personalului la SC Petrom SA 3. numărul salariaţiilor de sex feminin. calculul orelor efectiv lucrate de angajaţi precum şi veniturile lunare ale acestora. calculul salariilor.302 milioane lei.302 mil lei Prin însumare se verifică egalitatea : ∆REx = ∆Rexp + ∆Rfin = -655.37 milioane lei.31%. Influenţa cea mai mare şi totodată negativă a avut-o rezultatul din exploatare înregistrându-se o scadere de 655.37 mil lei ∆Rfin = Rfin08 – Rfin07 = +111.302 = -544.7. şi anume 111. a reţinerilor din salarii cu referire directă la contribuţiile şi celorlalte datorii sociale cuvenite bugetului asigurărilor sociale.4 Evoluţia rezultatului exerciţiului 3. Graficul evoluţiei rezultatului exerciţiului: Fig. 53 .∆REx = ∆Rexp + ∆Rfin ∆Rexp = Rexp08 – Rexp07 = -655.37 + 111. nu a fost suficientă pentru acoperirea pierderii din exploatare.

Cu ajutorul Contului de profit şi pierdere s-a efectuat analiza Tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune şi evoluţia lor pe cei trei ani supuşi analizei 2006. creşterea preţurilor având în vedere îmbunătăţirea calităţii produselor.  Cresterea producţiei de hidrocarburi În analiza şi diagnosticul evoluţiei rezultatului exerciţiului s-a pornit de la analiza rezultatului din exploatare. 2007 şi 2008. precum și creșterii vânzărilor de combustibili (atât pe piaţa internă cât și la export. fiind compensate parţial de veniturile rezultate din mişcarea stocurilor. S-a constatat o scadere a rezultatului din exploatare in 2008 fata de 2007 cu 655. S-a efectuat analiza şi diagnosticul cifrei de afaceri obţinându-se o creştere de 36.CAPITLOLUL 4. datorită mediului favorabil al preţurilor la ţiţei. ca urmare a nivelului mai scăzut al vânzărilor de active. fiind influenţate în special de scăderea cheltuielilor cu materiile prime (urmare a scăderii nivelului importurilor de ţiţei) 57 . efect al preţurilor mai mari la ţiţeiul de import și a costurilor ridicate cu personalul. însumând 16 mld lei. provizioanele pentru riscuri și cheltuieli au crescut semnificativ în cursului anului. În plus. fapt ce se datoreaza cresterii cheltuielilor din exploatare cu 53% faţă de 2007. campanii publicitare agresive. în special din cauza preţurilor şi a volumului mai mic al vânzărilor. Raportând rezultatul din exploatare din anul 2007 la cel din anul 2006 s-a constatat o micşorare a rezultatului cu 812. în principal ca urmare a creșterii costurilor cu materiile prime. Cheltuielile de operare au crescut de asemenea și ca urmare a creșterii activelor corporale și necorporale determinată de investiţiile semnificative și de reducerea valorii contabile nete a rafinăriei Arpechim. CONCLUZII ŞI PROPUNERI Furnizarea de informaţii despre rezultatele obţinute de întreprindere în urma desfăşurării activităţii sale pentru îndeplinirea obiectului său de activitate revin situaţiilor financiare anuale ale SC Petrom SA. produse promoţionale pentru clienţii noi. În 2007 cifra de afaceri a companiei a scăzut faţă de anul precedent cu 6%.751 mil lei.35% in 2008 faţă de 2007 însumând 16. crearea unor departamente speciale pentru relaţiile cu clienţii)  Modernizarea sondelor pentru a reduce costurile şi a spori calitatea produselor.79 milioane lei.37 mil lei. Se recomandă:  Intensificarea activităţii promoţionale cum ar fi oferirea de gratuităţii la anumite intervale de timp (un plin gratuit la fiecare 15 minute în staţiile Petrom) sau oferirea de discount-uri clienţilor vechi. Veniturile din exploatare au scăzut în 2007. ca urmare a necesităţii de a constitui provizioane adiţionale pentru litigiile cu angajaţii. Cheltuielile din exploatare au scăzut cu 1% în 2007. Influenţele se simt atât din partea veniturilor cât şi din partea cheltuielilor din exploatare.

 programe de instruire care pot fi accesate în orice moment cu scopul de a identifica şi de a menţine în companie personalul cu capacităţi remarcabile. ca urmare modelul de analiză al rezultatului exerciţiului fiind acelaşi cu cel al rezultatului curent. cu scopul de a optimiza administrarea vehiculelor.  Crearea ideilor conform căreia fiecare angajat este parte integrantă a companiei prin implicarea fizică a acestora în acţiuni umanitare cum ar fi donarea de sânge sau plantarea de Modernizarea echipamentelor de mutare a sondelor pentru reducerea timpului Crearea unui departament privind instruirea şi dezvoltarea personalului cu aferent acestor operaţii. acest indicator nu sa luat în considerare.  O nouă structură și noi proceduri. Se recomandă:  Stoparea mişcării personalului prin oferirea de servicii exclusive cum ar fi organizarea unei tabere de vară pentru copii angajaţiilor Petrom sau îmbunătăţirea calităţii şi eficacităţii activităţiilor medicale prin înfiinţarea unei regii proprii de cabinete medicale . După analiza rezultatului din exploatare şi a celui financiar a urmat analiza şi diagnosticul rezultatului exercitiului precum şi a influenţelor acestuia. Rezultatul financiar al Petrom SA s-a îmbunătăţit. faţă de 185 mil lei în 2007. urmare a reducerii numărului de angajaţi prin programul de restructurare. Analiza şi diagnosticul rezultatului financiar a condus la obţinerea unei îmbunătăţiri a acestuia în 2008 faţă de 2007 ajungând la valoarea de 296 mil lei. 58 . în principal datorită veniturilor din diferenţele de curs valutar precum şi a provizioanelor constituite în 2006 pentru investiţiile financiare.  arbori . de a spori eficiența și de a crește performanţa. care nu s-au mai constituit în 2007. precum şi a cheltuielilor de personal. la unul pozitiv de 185 mil lei în 2007.şi cu utilităţile (urmare a renegocierii contractelor). în principal datorită nivelului mai mare al dividendelor încasate și câștigului din evoluţia ratei de schimb valutar. de la nivelul negativ de 231 mil lei în 2006. Datorită faptului că variaţia rezultatului extraordinar este nulă în toţi cei trei ani supuşi analizei. de deducerea provizioanelor (datorită îmbunătăţirii managementului de risc de credit).  Furnizarea unor noi tipuri de energie cum ar fi cea din surse regenerabile (energie geotermală). Aceste efecte pozitive asupra cheltuielilor din exploatare au fost contrabalansate de cheltuielile ridicate cu serviciile furnizate de terţi şi de deprecierea mai ridicată a imobilizărilor corporale şi necorporale.

Se consideră că efectuarea acestor analize sunt concludente atat pentru compartimentul de management al societăţii Petrom cât şi pentru utilizatorii externi ai informaţiilor economice. impozitul pe profit a crescut cu 111 mil lei.31% ca urmare a scăderi rezultatului din exploatare cu 812. ajungând la 1. realizarea unei diagnoze privind cultura organizaţională.  Modernizarea echipamentelor folosite în activitatea de exploatare cum ar fi: vehicule de mutat sondele. dezvoltarea unui program de optimizare a acesteia. ca urmare a cheltuielilor nedeductibile legate de deprecieri și provizioane. cu scopul de a micşora cheltuielile din exploatare şi a evita risipa. impozitul pe profit a crescut. 59 . ca urmare a eliminării în 2007 a cotei geologice (facilitate fiscală acordată până în 2006).605 mil lei. În anul 2007 s-a inregistrat o scădere a rezultatului exerciţiului cu 25. modernizarea sondelor. În 2007. astfel incât să obţină o productivitate a muncii cât mai mare şi să evite pe cât posibil creşteri exponenţiale ale elementelor de cheltuieli şi mai ales a cheltuielilor de personal care deţin o pondere însemnată în total cheltuieli din exploatare. însumând 372 mil lei. Deși profitul brut a înregistrat o scădere de 544 mil lei în 2008.Rezultatul exercitiului a scăzut în anul 2008 faţă de anul 2007 cu 25.79 milioane lei. precum și a unui program de management al talentelor. punerea în aplicare a unui sistem de monitorizare a energiei. Recomandări:  Acordarea unei atenţii deosebite gestionării resurselor umane prin înfiinţarea unor programe de pregătire profesională în cadrul firmei.31% ca urmare a influenţeler celor două tipuri de rezultate implicate în calculul acestuia.

Robu Vasile. aprobate prin Ordinul M. 2006  Raport anual pe anul 2007 al activităţii societăţii Petrom 60 . Natională.Studii de caz”. 1752 din 2005  Reglementări contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene. Prof. Univ. 2007  Ristea Mihai. “Bazele contabilităţii”. 2002  Petrescu Silvia “Diagnostic economic-financiar. Bucureşti. Univ. Univ.financiară”. Bucureşti.F. 1080 bis. Editura Best Publishing Romania  Legea 82 / 1991.BIBLIOGRAFIE  Feleagă Nicolae. Prof. Bucureşti. Octombrie. Deva. Calu Daniela Artemisa. din 30 noiembrie 2005. Malciu Liliana.Metodologie. Liliana Malciu. Editura Economică. Bodea Gheorghe. Univ. Editura Economică. 2000  Vâlceanu Gheorghe. Dr. Editura C. Dr. Oprea Catalin. din 17 noiembrie 2005. Legea contabilităţii. Editura Alma Mater. Pântea Iacob Petru. Ed. Dr. 2004  Prof. Bucur Ion. Ştefan Bunea.P. Ed. publicate în Monitorul Oficial al României nr. Georgescu Nicolae “Analiza economico . Dr. Creţoiu Gheorghe. Editura Sedcom Libris . “Bazele contabilităţii”. “Politici şi opţiuni contabile”. nr. Bucureşti. “Contabilitatea întreprinderii”. Iaşi. “Contabilitate. 2005  Pătruţ Vasile. Editura Intelcredo. republicată în 2008  OMFP nr. Editura CECCAR.  Revista CECCAR Nr10. 1752.9 ianuarie 2009. Economică. 2006  Ristea Mihai. Bucureşti. “Contabilitate financiară românească conformă cu Directivele Europene – ediţia a III a”. 2005  Codul Fiscal ediţia a XI a. Olimid Lavinia. “Sisteme contabile comparate”.Fundamente şi noul cadru juridic”. 2002  Feleagă Niculae. 2008  Prof.H Beck.

 Raport anual pe anul 2008 al activităţii societăţii Petrom  Cursuri analiză economico-financiară I şi II 61 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->