Rodarea motorului.

Dupa montarea motorului, rodarea reprezinta cea de a doua faza importanta din
procesul tehnologic a motorului, cu influente hotaratoare asupra comportarii
ulterioare a motorului, in special, asupra durabilitatii sale.
Se stie ca, in urma prelucrarilor mecanice in procesul de reparatie, apar pe
suprafetele pieselor motorului o serie de rizuri si proeminente mai mult sau mai
putin neregulate, provocate de muchiile aschietoare al uneltelor de lucru utilizate.
Marimea acestor proeminente determina un anumit grad de rugozitate a
suprafetelor. In acelasi timp, datorita imperfectiunilor de executie a pieselor si de
montaj al motorului, apar erori de forma.
La inceputul functionarii motorului, cand varfurile proeminentelor nu sant uzate,
conctactul intre cuplurile de piese in frecare se face pe o suprafata relativ mica, din
care cauza apar local presiuni foarte ridicate. Aceste presiuni pot provoca gripaje,
atunci cand frecarea reciproca a suprafetelor se face la viteze relativ mari sau in
conditii de ungere si racire nefavorabile, ca urmare a degajarii locale de caldura.
Aceasta este motivul pentru care operatia de rodare poate fi considerata ca un
proces de ultima finisare si corectare macro si microgeometrica a suprafetelor
conjugate, impunandu-se ca o etapa obligatorie in procesul tehnologic de reparare.

Factorii cei mai importanti, care influenteaza asupra rodajului si uzurii initiale a
pieselor, sant : calitatea suprafetei, tehnologia de prelucrare si montaj, sarcinile,
vitezele relative de alunecare, temperaturi suprafetelor in contact si lubrifiantului
utilizat.
Calitatea suprafetelor in frecare are un rol primordial asupra perioadei de rodaj si a
durabilitatii pieselor in exploatare. Din punct de vedere al rodarii si al uzurii, cea
mai mare importanta o prezinta suprafata efectiva de contact, deoarece, pe masura
cresterii ei, se reduce presiunea specifica. De aici rezulta marea importanta a
rugozitatii suprafetelor, valoarea ei prea mare ducand la uzuri mari sau gripaje in
timpul rodajului. Asigurarea rugozitatii prescrise in tehnologia de reparare conduce
la un ritm de uzura care realizeaza cresterea rapida a suprafetei efective de contact
si inlaturarea simultana a defectelor de forma.

Laminarea - este procedeul de prelucrare prin deformare plastica- la cald sau la

rece-realizat prin trecerea fortata a materialului prin intervalul dintre doi cilindri
care se rotesc in sensuri contrare.

Honuire - este o prelucrare prin așchiere fină pentru aproape toate materialele, în
ultima parte de confecționare a unei piese mecanice. Scopul acestei prelucrări
este, de a obține forma și măsura exactă în calitatea tribologică (știința frecării)
dorită. Honuirea se aplică în special la finisarea cilindilor motoarelor sau a
cilindrilor hidraulici.

Lepuirea - este operaţia tehnologică de prelucrare foarte fină a suprafeţelor cu

ajutorul pulberilor abrazive introduse între suprafaţa piesei de prelucrat şi cea a
unei scule de lepuit, în timp ce acestea se deplasează una faţă de cealaltă.

Rodarea - dupa montarea motorului, rodarea reprezinta cea de a doua faza

importanta din procesul tehnologic a motorului, cu influente hotaratoare asupra
comportarii ulterioare a motorului, in special, asupra durabilitatii sale.

Razuirea - razuirea si strivirea neregularitatilor duc la reducerea rezistentei

imbinarii in comparative cu asamblarea prin incalzire sau racier de 1.5 ori.
Pentru a inlesni asamblarea prin presae si micsorarea razuirii capatului arborelui si
marginii gaurii, se recomanda a li se da o forma conica

Lustruirea pieselor - este operatia tehnologica prin care o piesa este curatata dupa
prelucrare special pentru nu mai avea asperitati din timpul prelucrarii