Polarizat, pentru început, pe corijarea deficienţelor emoţionale şi sociale cu
grad mare de risc pentru copii (mânia, furia, agresivitatea, lipsa de comunicare), opţionalul “Alfabetizare emoţională” derulat pe parcursul unui an şcolar (clasa a III-a) a condus, prin antrenamentul psihologic realizat, la beneficii nebănuite iniţial. Elevii stăpânesc într-o mai mare măsură abilităţi esenţiale pentru viaţă: tactul, autocontrolul impulsurilor şi sentimentelor, perseverenţa şi optimismul în faţa eşecurilor şi a frustrărilor, capacitatea de automotivare, competenţa interpersonală şi empatia. Dacă la începutul anului şcolar , când au avut ca sarcină de lucru să se reprezinte ca grup (pe foi flipchart) sub forma unui pom ale cărui frunze erau calităţile şi defectele lor, pomul avea cinci frunze colorate în oranj tulburat (intoleranţă, egoism, agresivitate, comoditate, neatenţie) spre sfârşitul anului pomul s-a înverzit, rămânându-i doar două frunze oranj. S-a realizat într-un an ceea ce nu se reuşise în primii doi. Gratitudinea călduroasă a elevilor, trăsăturile pozitive de caracter ce au înmugurit, empatia şi capacitatea de introspecţie de care au început să dea dovadă au fost indicii ale continuării acestui tip de demers didactic. Daniel Goleman, în lucrarea sa “Inteligenţa emoţională” consideră această meta-aptitudine “la fel de puternică şi, uneori, chiar mai puternică decât inteligenţa cognitivă în diferenţierea indivizilor care promit, în egală măsură, urmează cam aceleaşi studii şi au cam aceleaşi şanse”(pag. 13) Relevarea importanţei inteligenţei emoţionale în economia devenirii armonioase a copilului nu trebuie să inducă însă ideea că aceasta poate înlocui sau suplini inteligenţa cognitivă, ci doar că este necesar de a reformula strategiile educării şi evaluării calităţilor şcolarilor, la nivelul necesităţilor. Personal, am fost convinsă de necesitatea introducerii acestui program de “Educaţie socială şi emoţională” (SEL), aşa cum se întâmplă în zeci de mii de şcoli din întreaga lume, în mod obligatoriu, în programele şcolare din grădiniţe şi şcoli, dat fiind faptul că ne confruntăm cu serii de copii “cu tot mai multe probleme emotionale, tot mai singuri si mai deprimati, mai furiosi si mai nestapaniti, mai emotivi si mai inclinati sa se ingrijoreze din orice, mai impulsivi si mai agresivi” (pag. 24). Scolii ii revine in primul rand datoria de a forma complet elevii, “punand la treba in acelasi timp mintea si sufletul”(pag. 25). Atunci cand IE va deveni ca si IQ-ul “drept masura a calitatii umane, cu siguranta familiile noastre, scolile, slujbele, comunitatile in care traim vor fi toate mai umane si mai stimulatoare”(pag. 18). Din nevoia de a lucra cât mai atractiv şi pentru că dispun la clasă şi în şcoală de aparatura necesara, am realizat o parte din temele cuprinse în opţional ca prezentări în Power Point, alternând cu lucrul în echipă, în perechi, finalizate cu prezentarea rezultatelor pe foi flipchart. Tema “Exprimarea sentimentelor” e un exemplu în acest sens şi poate fi vizualizat pe Internet, pe www.Abecedar.com/alfabetizareemotionala . Finalitatea unor asemenea demersuri, realizate cu ştiinţă şi delicateţe, se va concretize, în plan calitativ, în educarea unor copii care vor fi mai sanatosi si care-si vor stapani prin inteligenta viata emotionala, “ aducand civilizatia pe strazi si afectiunea in viata comuna”(pag. 25). “Bine nu poti vedea decat cu sufletul, ceea ce este esential este invizibil pentru ochi”.( Antoine de Saint Exupery-Micul print)-pag.29.
Inv. Georgeta Suditu, Scoala cu clasele I-Viii Nr. 1, Boldesti-Scaeni, Prahova
Bibliografie
Goleman, Daniel-Inteligenta emotionala, Editura Curtea veche, Bucuresti