Proiectul Strategiei Europa 2020

La 3 martie 2010, C.E. a prezentat proiectul unei strategii economice a Uniunii pe

urmatorii 10 ani, care sa inlocuiasca actuala Agenda Lisabona. El se baza pe un document
de lucru prezentat pe 24 noiembrie 2009 dezbaterii publice.
Scotand in evidenta vulnerabilitati fundamentale, criza economica globala a impus ceva
nou, adecvat momentului si provocarilor unor noi competitori mondiali in frunte cu
China si India, iar in consecinta, U.E. isi propune un nou obiectiv strategic, o crestere
suplimentara a competitivitatii cu 2 % in urmatorul deceniu.
Mai in detaliu, proiectul agendei “Europa 2020” are in vedere 3 mari formule de crestere
economica in decada urmatoare:
1.crestere economica inteligenta (consolidarea cunoasterii, inovatie, educatie, societate
digitala);
2.crestere economica durabila (cresterea eficientei in productie si a competitivitatii);
3.crestere economica inclusiva (participare sporita pe pietele muncii, dobandirea de noi
abilitati profesionale si diminuarea saraciei).
Regasindu-se si in vechea Strategie Lisabona, aceste 3 formule de crestere vor avea, de
data aceasta, obiective mai putin ambitionase si, as spune eu, mai realiste, cinci la numar,
stabilind praguri minime cifrice pe care statele ar trebui sa la atinga la orizontul anului
2020:
1.Un grad de ocupare a fortei de munca de minimum 75 % in zona de varsta cuprinsa
intre 20 si 64 de ani.
2.Un nivel de minimum 3% din PIB al investitiilor in cercetare si dezvoltare.
3.Atingerea tintelor fixate deja de U.E. in sfera energiei si schimbarilor climatice, regasite
sub codul “”20/20/20”, adica pana in anul 2020 sa se realizeze:
Reducerea cu 20 % a emisiilor de bioxid de carbon fata de anul 1990;
Reducerea consumului de energie cu 20 %;
Minimum 20 % din energie sa se produca din surse regenerabile.
4.Abandonul scolar timpuriu sa nu depaseasca 10 %, iar minimum 40 % din generatia
tanara sa aiba studii superioare.
5.Numarul persoanelor expuse riscului saraciei sa scada cu 20 de milioane.
Malitiozitatea ar putea indemna la punctarea impreciziei tintelor, mai ales in definirea
unor categorii precum “generatie tanara”, “abandon scolar timpuriu” sau “persoane
expuse riscului saraciei”. Daca procentajul tinta este foarte precis (3%, 10%, 20%, 40%),
atunci si baza de aplicare ar trebui sa fie cat mai precisa, pentru o comparabilitate in
monitorizarea progreselor.
Sa nu ne pripim insa, deoarece urmatoarele doua etape de parcurs, Consiliile Europene de
primavara si vara (martie si iunie), vor aduce o serie de clarificari.
Timpul nu sta in loc. Agenda Lisabona expira anul acesta, iar din ianuarie 2011 avem
nevoie de o noua strategie, cel putin formal. Graficul temporal pare prea strans, chiar si in
opinia unor state, insa el are in vedere tocmai nevoia unui cadru adecvat din prima zi a
anului viitor. De aceea, Comisia isi propune aprobarea obiectivelor de ansamblu la
Consiliul European de primavara (25-26 martie 2010) si apoi validarea tintelor nationale
de implementare a obiectivelor de ansamblu si aprobarea documentului in sine, la
summit-ul de vara, din iunie.
Contextul este diferit fata de cel de acum 10 ani. Deficitele bugetare excesive, cu o medie
a U.E. mult peste nivelul maxim impus de criteriile de la Maastricht, diminueaza marja
de manevra a guvernelor in urmatorul deceniu. Somajul a crescut, populatia imbatraneste,
Uniunea devine tot mai dependenta de importurile de energie, imigratia pune la incercare
piata interna a muncii, resursele naturale devin mai greu accesibile, unele economii
emergente, tot mai competitive, preiau segmente noi din piata mondiala, lumea are
nevoie de norme financiare globale care sa reglementeze si sa supravegheze pietele, in
timp ce protectionismul comercial ameninta sa ingusteze pietele. Acest nou peisaj global
va pune la incercare nu numai strategia Europa 2020, dar chiar si mersul economiei in
diverse state membre si, in cele din urma, insusi modelul social european si calitatea
vietii pe batranul continent.

O solutie la situatia dificila a Greciei, indiferent care va fi ea, se va inscrie in “acquis”-ul

comunitar ca o cutuma de urmat si de alte state. De aceea, sprijinul Uniunii se lasa
asteptat, se judeca de zece ori inaintea luarii unei decizii.
Va fi nevoie de reforme economice cu bataie lunga in timp, care sa dea garantie
cetatenilor europeni ca isi vor mentine calitatea vietii, mai ales acum, cand criza a revelat
vulnerabilitatile. Numarul total al somerilor din U.E. este egal cu intreaga populatie a
Romaniei, deficitele bugetare ale statelor membre se cifrau, la inceputul anului 2010 la 7
%, iar datoria publica la 80 % din PIB.
Iesirea din criza economica va fi doar o rezultanta a strategiei „Europa 2020”, dar nu un
obiectiv direct. Strategia ofera doar un cadru general pentru acest obiectiv de moment.
Contributii nationale si individuale la creionarea strategiei „Europa 2020”
Comisia Europeana a deschis consultarii publice propunerea sa de strategie si a primit
circa 1500 de comentarii, plus 27 contributii ale statelor membre.
Sub rezerva dictonului latin “non multa sed multum”, redam in graficul de mai jos
volumul contributiilor celor 27 state membre:

Sursa: Comisia Europeana, Secretariatul General, “Public consultation on the Europe

2020”
Lipsa Spaniei se explica prin faptul ca ea, detinand presedintia turnanta semestriala a
U.E., participa direct la elaborarea documentelor.
O atenta citire a contributiilor nationale dezvaluie pozitii traditionale si interese specifice,
exprimate cu diplomatie. Mai multa sau mai putina integrare, mai multa sau mai putina
reglementare, mai multe sau mai putine subventii in anumite sectoare economice, mai
multa sau mai putina liberalizare a pietelor, mai multa sau mai putina coordonare de la
Bruxelles, mai multa sau mai putina independenta energetica, mai multa sau mai putina
implicare a autoritatilor locale si regionale, acestea sunt doar cateva aspecte care se
regasesc in textele contributiilor nationale, toate pe ansamblul lor, favorabile strategiei
„Europa 2020”.
Privind spre acest clasament si deschizand contributiile anumitor tari, ma incearca o
usoara neimplinire. A saptea tara ca populatie se situeaza pe locul penultim, ca volum al
contributiilor la noua strategie. Aici nu se cer nici cofinantari, nici capacitate de absorbtie
a fondurilor, nici forta economica exprimata prin PIB/locuitor, ci doar putina viziune in
armonizarea interesului european cu cel national, mai multa implicare in treburile
europene, intr-un document asupra caruia oricum va trebui sa raportam Bruxelles-ului an
de an.
Ma opresc asupra documentului britanic, nu pentru ca ar fi cel mai voluminos, dupa cum
rezulta din grafic, ci pentru ca traiesc zilnic in acest mediu si din acest motiv ar trebui sa
il inteleg mai bine.
Contributia britanica la definirea strategiei “Europa 2020”
In ianuarie 2010, Guvernul Marii Britanii i-a prezentat proaspatului presedinte al
Consiliului European, Herman Van Rompuy, un document care preciza pozitiile acestui
stat in raport cu noua strategie economica europeana, in pregatirea summit-ului din 11
februarie 2010. Apoi, in pregatirea Consiliului European de primavara, a venit cu un nou
document, detaliind de data aceasta formulele de gestionare si punere in aplicare a noii
strategii (“UK non-paper on governance aspects of EU Compact for jobs and growth /
Europe 2020”). Amploarea si continutul documentului dovedesc o solida preocupare
pentru implementarea a ceea ce se va numi “Europa 2020”.
Structurat pe 4 capitole mari si 28 de puncte, documentul sustine propunerea Comisiei
Europene si vine cu sugestii novatoare si accente pragmatice.
Inainte de toate, ceea ce a atras atentia specialistilor si politicienilor este propunerea de a
organiza inca un summit anual, dedicat in exclusivitate acestei strategii, respectiv
economiei europene. Daca recapitulam reuniunile anuale la nivel inalt, vom constata ca
exista doua Consilii Europene oficiale, in iunie si decembrie si altele doua informale,
primavara si toamna, de regula unul prin martie - aprilie si celalalt in octombrie. Atunci
cand apar subiecte neprevazute, se organizeaza summit-uri suplimentare, cum a fost cel
din 11 februarie 2010, focalizat pe criza economica si formulele de iesire din ea.

Pentru un neavizat, propunerea britanica pare a incarca si mai mult povara administrativa
cu inca o intalnire la nivel inalt, care inseamna pregatiri, cheltuieli, eforturi de protocol,
documente si birocratie in plus. Privita din unghi britanic, propunerea vine sa simplifice
lucrurile. Un astfel de summit ar reuni sub o singur umbrela toate celelalte dezbateri,
analize si raportari, degrevand pe parcursul unui an alte Consilii Europene de tematica
economica. Mai mult, daca tinem cont ca summit-urile informale de primavara si toamna
au aparut tocmai din nevoia analizelor economico – sociale, atunci putem intelege ca, in
buna parte, noul summit le va substitui pe acestea doua.
Propunerea britanica graviteaza in jurul a 4 principale orientari pe care doresc sa le
imprime noii strategii:
O coordonare mai stransa in U.E. si intre statele membre pe palierul economic;
Obiective mai precise si cuantificabile;
O mai clara identitate a responsabililor politici pentru reformele economice;
Intrunirea unui summit economic anual al liderilor U.E., menit sa determine progrese in
atingerea obiectivelor “Europa 2020” si in convenirea prioritatilor de reforma.
Daca aceasta din urma orientare am descris-o drept cea mai vizibila si mai importanta
propunere britanica, ne vom opri pe scurt asupra celorlalte 3.
O coordonare mai stransa in U.E. si intre statele membre pe palierul economic presupune,
in acceptiunea britanica, punerea de acord a instrumentelor existente la nivel comunitar,
dar si a politicilor specifice fiecarei tari, in atingerea obiectivelor comune. Mai precis, o
aliniere a graficelor temporale ale proceselor existente: Pactul de Stabilitate si Crestere
(PSC), Strategia “Europa 2020” si activitatea Consiliului European de Risc Sistemic
(ESRB – European Systemic Risc Board).
Raportarile anuale ar trebui analizate in cadrul acelui nou summit, de presedintii
Consiliului European si Comisiei Europene, care sa propuna liderilor europeni noi
prioritati de reforma, supuse apoi dezbaterii Parlamentului European, dupa summit.
Pe langa capitala portugheza al carei nume il poarta, Tratatul Lisabona si Strategia
Lisabona (devenita “Europa 2020”) mai au cel putin un numitor comun: reforma.
Supranumit “Tratatul Reformei” sau “Tratatul Reformator”, acest din urma tratat vine
intr-adevar sa reformeze institutiile europene pentru a face fata noilor dimensiuni si
provocari. In privinta strategiei Lisabona renascute, reforma pare cuvantul cheie in sfera
economico-sociala, mai ales in propunerile britanice.
Conform non-paper – ului britanic, reforma ar trebui sa se extinda si asupra bugetului
comunitar, care ar trebui sa reflecte prioritatile inscrise in “Europa 2020”. Se stie ca noua
perspectiva financiara 2014-2021 va veni cu modificari, mai ales dupa o noua reforma a
politicii agricole comune preconizata pentru anul 2013, insa britanicii insista asupra unui
aspect suplimentar: bugetul european este doar un adaos la bugetele nationale si la
imprumuturile acordate de Banca Europeana de Investitii. Aparent – nimic nou, insa
punctarea importantei bugetului national anticipeaza parca pozitia specifica in viitoarele
dezbateri bugetare, aceea de a limita contributiile nationale (cu trimitere indirecta si la
renumitul “British rebate”) si a nu exagera in subventiile agricole.
Obiective mai precise si cuantificabile
Vazand cum s-au disipat si estompat tintele Strategiei Lisabona, pragmatici, britanicii
sustin puternic ideea Comisiei Europene de a reduce numarul tintelor (indicatorilor), cu
focalizare pe locurile de munca si cresterea economica. Este momentul sa punctam
ordinea din documentele programatice britanice: intai locuri de munca si apoi crestere
economica. Desigur, documentul britanic este elaborat de un guvern laburist, dar el
reflecta ordinea de prioritati majoritara intre statele membre. Indicatorii ar trebui alesi
dupa cateva criterii, sustin britanicii, care sa atinga anumite obiective:
Potential de crestere pe termen lung;
Crestere echilibrata in interiorul U.E. si intre statele membre;
Ocuparea fortei de munca;
Productivitate sporita;
Investitii.
Transpuse in cifre, aceste obiective vor trebui sa asigure cresterea echilibrata si
eliminarea riscurilor exagerate care au condus la criza economica actuala.
Identitatea responsabililor politici pentru reformele economice
Am intalnit adesea, in diverse strategii, formule impersonale de genul “se va face”, “se va
implementa”. Britanicii doresc o definire mai exacta a subiectului in asemenea propozitii.
Cel ce isi asuma o responsabilitate trebuie identificat cat mai precis, pentru a fi apoi
responsabilizat public. Presedintele Consiliului European, presedintele Comisiei
Europene, Consiliile sectoriale, statele membre, Parlamentul European, parlamentele
nationale si regionale, diversele structuri administrative si institutii vor fi mai mult
responsabilizate, in acceptiunea britanica. Guvernele vor raspunde public pentru
atingerea obiectivelor, iar Comisia le va monitoriza anual progresele. Statele isi vor
stabili singure obiectivele pe urmatorii 5 ani, in functie de situatia lor specifica si vor
raporta anual asupra progreselor. Aceste raportari vor fi mai simple decat cele actuale din
Programele Nationale de Reforma, nominalizand mai precis “subiectii” responsabili.
Comisia va intocmi clasamente anuale ale statelor membre, iar publicarea rezultatelor
comparative va fi, in acceptiunea britanica, un stimulent poate chiar mai important decat
cel bugetar.
In al treilea si al cincilea an al perioadei de 10 ani la care se refera strategia, fiecare stat
membru isi va elabora analize mai profunde, folosind Metoda Deschisa de Coordonare
practicata in prezent si Orientarile largi de politica economica. Sintetizate de Comisie si
Consiliile sectoriale, rezultatele vor fi analizate de experti independenti, analisti, cadre
universitare, reprezentanti ai societatii civile. O asemenea analiza, daca va fi luata in
considerare, va evita ruperea de realitati, atragand in acelasi timp cetatenii la deciziile de
politici economice.
Prin asemenea propuneri consistente, regasim Marea Britanie printre actorii cheie ai
integrarii europene, in ciuda neapartenentei sale la structuri de integrare mai profunda, ca
zona euro si zona Schengen. Poate tocmai de aceea, devine mai evident faptul ca, asa
cum spune proverbul romanesc, “daca ai intrat in hora, trebuie sa joci”, iar Marea
Britanie evita jumatatile de masura cand se angreneaza intr-o actiune si stie sa-si
armonizeze interesul national cu cel al structurii din care face parte. Regasim aceeasi
atitudine in G-20, G-8 sau OCDE.
*
Este demn de apreciat semnalul de solidaritate pe care-l da proiectul noii strategii,
proband gradul inalt de interdependenta intre statele membre: inotam sau ne inecam
impreuna – asa se afirma intr-un comunicat al Comisiei Europene in ziua prezentarii
proiectului de strategie. Suna ceva mai precaut decat principiul pasarii Phoenix, in sensul
de a nu mai astepta cenusa unei strategii pentru a trece la urmatoarea.

Strategia 2020

Data publicare: 2009-11-27

In documentul Orientari politice pentru viitoarea Comisie, prezentat in luna septembrie
2009, Jose Manuel Barroso sublinia importanta revizuirii actualei Strategii Lisabona si
transformarea acesteia intr-o strategie pentru convergenta, care sa reprezinte o viziune a
UE pentru deceniul 2011-2020.
In vederea elaborarii acestei noi strategii, Comisia Europeana a lansat in 24 noiembrie
2009 un document de consultare publica, intitulat UE 2020. In documentul de lucru al
Comisiei, sunt propuse trei obiective tematice importante pentru UE la orizontul anului
2020: crearea de valoare prin cunoastere, dezvoltarea competentelor cetatenilor in cadrul
unor societati care favorizeaza incluziunea si crearea unei economii competitive,
conectate si ecologice.
Cresterea economica bazata pe cunoastere: noua strategie trebuie sa ofere conditii cadru
adecvate pentru inovare si cercetare, prin oferirea de stimulente si punerea in comun a
resurselor publice si private. Obiectivele pentru anul 2020 vor putea fi atinse numai intr-
un Spatiu European al Cercetarii eficient, eficace si cu finantare adecvata. Politicile de
educatie vor trebui reformate astfel incat randamentul lor sa creasca si sa conduca la
combaterea excluziunii sociale si a saraciei.
Educatia si cercetarea, inovarea si creativitatea sunt principalele prioritati pentru
realizarea societatii europene bazata pe cunoastere. Trebuie intreprinse masuri pentru
crearea unei veritabile piete unice online pentru ca beneficiile economiei digitale sa fie
folosite la potentialul lor maxim.
Dezvoltarea competentelor cetatenilor in cadrul unor societati care favorizeaza
incluziunea: Beneficiile economiei bazate pe cunoastere depind de contributia directa a
fortei de munca, competentele acesteia constituind un element central pentru cresterea
economica europeana. Flexicuritatea va ocupa un loc central in urmatorul deceniu, fiind
instrumentul care poate raspunde adecvat provocarilor impuse de noi locuri de munca
care necesita competente noi. Mobilitatea fortei de munca trebuie sa contribuie la o mai
buna corelare a cererii si ofertei pe piata muncii, dar si la asigurarea necesarului de noi
competente.
Intarirea culturii antreprenoriale, cu accent pe o atitudine pozitiva in asumarea riscurilor
si a capacitatii de inovare, reprezinta un instrument care contribuie la asigurarea
competitivitatii.
Crearea unei economii competitive, conectate si ecologice: noua economie a UE va trebui
sa faca fata constrangerilor impuse de cresterea preturilor la energie, de concurenta in
crestere pentru resurse si piete, dar si a celor impuse de emisiile de carbon.

Europa are nevoie de infrastructuri de transport si energie modernizate si interconectate,

precum si de acoperire de 100% in banda larga, pentru a facilita scaderea emisiilor de
carbon, a asigura necesarul de energie pentru dezvoltarea economica, in conditiile unui
grad ridicat de competitivitate. De asemenea, este necesara folosirea adecvata si eficienta
a materiilor prime, cresterea productivitatii muncii prin reducerea presiunii asupra
resurselor. Politica industriala trebuie sa aiba o noua abordare prin punerea accentului pe
sustenabilitate, inovare si competente, astfel incat sa poata contribui efectiv la crestere si
crearea de locuri de munca.
In materie de guvernanta, Comisia Europeana propune intarirea rolului Consiliului
European in coordonarea strategiei UE 2020, precum si consolidarea implicarii
Parlamentului European. La nivelul statelor membre, se doreste un rol mai activ pentru
parlamentele nationale.
Statele membre isi vor stabili obiective proprii pe o perioada de cinci ani, tinand cont de
contextul economic si social national. Progresele inregistrate vor fi monitorizate anual de
catre Comisie si Consiliu.

Strategia EUROPA 2020 la nivel european

La data de 24 noiembrie 2009, COM a publicat documentul de lucru Consultare privind

viitoarea Strategie UE 2020, lansând un amplu proces de consultare publică cu privire la
priorităţile Uniunii Europene pentru deceniul următor. Consultarea a fost finalizată la 15
ianuarie 2010, contribuţiile provenind de la Statele membre, organizaţii comunitare şi
naţionale, parteneri sociali, autorităţi regionale şi locale, mediul de afaceri şi cel
academic, ONG-uri. Rezultatele finale ale consultării au fost publicate la data de 4 martie
2010.
La Consiliul european informal din 11 februarie 2010 a fost definit cadrul general al
Strategiei Europa 2020. Au fost prezentate atât viziunea Preşedintelui Comisiei
Europene, domnul José Manuel Durão Barroso, asupra noii strategii cât şi punctul de
vedere al Preşedintelui Consiliului European, domnul Herman van Rompuy.
La data de 3 martie 2010, COM a publicat Comunicarea Europa 2020 - o strategie pentru
creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, care reprezintă strategia de
creştere economică a Europei pentru următorii zece ani. Potrivit documentului, Strategia
Europa 2020 va avea ca obiectiv general transformarea UE într-o economie inteligentă,
ecologică şi favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forţei de
muncă, al productivităţii şi pentru a asigura coeziunea economică, socială şi teritorială.
Documentul COM propune o abordare tematică a reformelor, concentrată pe 3 priorităţi:
(1) dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare - creştere inteligentă; (2)
promovarea unei economii mai ecologice şi mai competitive, bazată pe utilizarea mai
eficientă a resurselor - creştere sustenabilă şi (3) promovarea unei economii cu grad înalt
de ocupare, care să genereze coeziune socială şi teritorială - creştere incluzivă.
Sunt propuse cinci obiective la nivel european: (I) rata de ocupare a populaţiei cu vârsta
cuprinsă între 20 - 64 de ani de 75%; (II) nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de
3% din PIB-ul UE; (III) obiectivul „20/20/20" în materie de energie şi schimbări
climatice; (IV) reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii sub 10% şi ponderea tinerilor cu
vârste între 30 şi 34 ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ terţiar, să ajungă la cel
puţin 40% şi (V) numărul cetăţenilor europeni expuşi riscului sărăciei să scadă cu 20 de
milioane.
Pentru susţinerea celor 3 priorităţi şi atingerea obiectivelor sunt propuse ca instrumente
de lucru 7 iniţiative emblematice:
• 3 iniţiative pentru creşterea inteligentă: O Uniune a inovării, O Agendă Digitală
pentru Europa; Tineret în mişcare;
• 2 iniţiative pentru creştere durabilă: O Europă eficientă din punctul de vedere al
utilizării resurselor; O politică industrială pentru era globalizării;
• 2 iniţiative pentru creşterea incluzivă: O agendă pentru noi competenţe şi noi
locuri de muncă; Platforma europeană de combatere a sărăciei.

Consiliul European de primăvară din 25 - 26 martie 2010 a aprobat cadrul general al

strategiei (priorităţi, obiective, guvernanţă) şi a convenit ca aspectele referitoare la
valorile de referinţă ale obiectivelor privind îmbunătăţirea nivelului educaţiei şi
promovarea incluziunii sociale să fie discutate şi agreate la Consiliul European de vară.
În perioada 27 aprilie - 6 mai 2010 a avut loc la Bruxelles o prima rundă de reuniuni
trilaterale (Statele membre, Comisia Europeană şi Preşedinţia spaniolă) cu privire la
valorile numerice ale ţintelor naţionale Europa 2020. Reuniunea trilaterală la care a
participat România a avut loc la data de 3 mai a.c.
La data de 27 aprilie 2010, ca urmare a solicitării Consiliului European de primăvară,
Comisia Europeană a publicat un set de recomandări constând în 10 orientări integrate
pentru Strategia Europa 2020, din care şase orientări integrate pentru politica economică
şi, respectiv, patru privind ocuparea forţei de muncă. Orientările integrate reflectă
concluziile Consiliului European şi ghidează statele membre în vederea elaborării
viitoarelor programe naţionale de reformă.
La data de 19 mai 2010, Comisia Europeană a lansat iniţiativa emblematică "O Agendă
Digitală pentru Europa" care este destinată să contribuie semnificativ la creşterea
economică a Uniunii Europene prin propagarea beneficiilor erei digitale în întreaga
societate. Agenda trasează domeniile prioritare şi direcţiile de acţiune care vor susţine
sectorul TIC în vederea atingerii obiectivelor asumate.
La data de 17 iunie 2010, Consiliul European de vară a confirmat cele cinci obiective ale
strategiei Europa 2020 şi a fost de acord cu indicatorii privind educaţia şi incluziunea
socială/reducerea sărăciei. Totodată, Consiliul a susţinut politic Orientările integrate
privind politicile economice (agreate de Consiliul ECOFIN la data de 13 iulie a.c.).
La data de 30 iunie 2010, Comisia Europeană a adoptat Comunicarea privind întărirea
coordonării politicilor economice pentru stabilitate, creştere şi ocupare - instrumente
pentru o mai puternică guvernare economică la nivelul Uniunii Europene. Comunicarea
se concentrează pe: extinderea supravegherii macroeconomice la nivel european,
monitorizarea cadrelor bugetare naţionale, întărirea Pactului pentru Stabilitate şi Creştere
(PSC), introducerea Semestrului european şi a unui sistem de sancţiuni şi premieri pentru
statele membre.
La data de 13 iulie 2010, Consiliul Uniunii Europene a aprobat recomandarea privind
Orientările generale privind politicile economice ale Statelor membre şi ale Uniunii
(2010/410/UE);
La data de 15 septembrie 2010, COM a lansat iniţiativa emblematică Tineret în mişcare.
Comunicarea trasează direcţiile de acţiune pe care Uniunea şi SM se vor axa în viitor în
dezvoltarea unor sisteme de educaţie şi formare moderne, adaptate economiei cunoaşterii
şi care să asigure mobilitatea elevilor, studenţilor şi a cadrelor didactice;
La data de 6 octombrie 2010, COM a lansat iniţiativa emblematică O uniune a inovării.
Comunicarea vizează definirea acţiunilor comunitare, naţionale şi regionale menite să
asigure o abordare strategică a inovării, prin plasarea acesteia în centrul formulării
politicilor europene pe termen mediu şi lung.
La data de 21 octombrie 2010, Consiliul EPSCO a adoptat Concluziile privind
guvernanţa Strategiei europene privind ocuparea forţei de muncă în contextul Strategiei
Europa 2020 şi al semestrului european, precum şi Orientările Integrate privind politicile
de ocupare ale statelor membre, care definesc reformele necesare la nivelul statelor
membre din perspectiva educaţiei, formării profesionale, incluziunii sociale şi a pieţei
muncii.
La data de 28 octombrie 2010, COM a lansat iniţiativa emblematică O politică industrială
integrată pentru era globalizării . Noua politică industrială integrată răspunde nevoilor
actuale ale industriei, abordând întregul lanţ de producţie, de la infrastructură şi materii
prime până la serviciile post vânzare, în vederea susţinerii şi menţinerii unei baze
industriale puternice, diversificate şi competitive la nivel european şi la nivelul statelor
membre.
La data de 23 noiembrie 2010 COM a lansat iniţiativa emblematică O agendă pentru noi
competenţe şi locuri de muncă: contribuţia europeană la ocuparea totală care reprezintă
contribuţia COM în vederea reformării pieţelor muncii ale SM. Comunicarea propune
acţiuni concrete care urmăresc creşterea accesului cetăţenilor la piaţa muncii,
îmbunătăţirea calităţii locurilor de muncă şi a condiţiilor de muncă şi crearea de noi
locuri de muncă.

Strategia EUROPA 2020 la nivel naţional

Încă din 11 ianuarie 2010, România a elaborat un prim punct de vedere pe documentul de
lucru al COM din 24 noiembrie 2009 Consultare cu privire la viitorul Strategiei UE 2020.
În perioada în perioada 3-9 martie 2010, imediat după publicarea Comunicării Europa
2020 - o strategie pentru creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, DAE a
lansat, un intens proces de consultare inter-instituţională care a condus la formularea unui
document de poziţie naţională preliminară. Acest document a fost andosat de guvern, pe
24 martie 2010, prin memorandum.
Etapa următoare a constat în translatarea la nivel naţional a obiectivelor Europa 2020,
DAE având ca suport de lucru două structuri inter-instituţionale:
• Grupul de lucru pentru strategia Europa 2020 - GLSE (care are aceeaşi
componenţă ca grupul similar pentru Strategia Lisabona, constituit în anul 2006), cu
atribuţii la nivel tehnic;
• Grupul de lucru la nivel înalt pentru strategia Europa 2020 - GLNI (constituit din
secretari de stat sau echivalent din principalele instituţii responsabile pentru
implementarea PNR), cu atribuţii la nivel politic.

Activitatea acestora a fost completată cu cea a celor şapte grupuri de lucru sectoriale
pentru stabilirea obiectivelor naţionale Europa 2020. Grupurile au fost alcătuite din
reprezentanţi ai tuturor instituţiilor statului cu responsabilităţi în domeniile aferente
obiectivelor Europa 2020, fiecare grup de lucru sectorial fiind coordonat de ministerul cu
atribuţii majore în domeniul respectiv.
Până la data de 28 aprilie 2010, grupurile de lucru sectoriale au formulat şi fundamentat
propuneri preliminare pentru valorile obiectivelor naţionale Europa 2020. Valorile astfel
stabilite au fost asumate de Grupul de lucru la nivel înalt la 29 aprilie a.c. şi au stat la
baza mandatului delegaţiei române în cadrul reuniunii trilaterale Comisia Europeană -
Preşedinţia spaniolă a Consiliului UE - România, desfăşurate la Bruxelles, în data de 3
mai a.c.
În perioada 3 - 21 mai 2010, instituţiile responsabile, au continuat, sub coordonarea DAE,
activitatea de fundamentare a ţintelor naţionale, ţinând cont de blocajele macroeconomice
identificate de către COM, de scenariul macroeconomic al Comisiei Naţionale de
Prognoză, precum şi de proiectul Strategiei fiscal-bugetare a Ministerului Finanţelor
Publice.
Între 21 - 28 mai 2010, DAE a organizat o serie de mese rotunde tematice, destinate
prezentării rezultatelor activităţii grupurilor de lucru sectoriale şi dezbaterii publice a
obiectivelor naţionale Europa 2020.
La data de 8 iunie 2010, DAE a organizat o reuniune a GLNI în vederea validării ţintelor
naţionale finale.
La data de 10 iunie 2010, DAE, în colaborare cu Comisia pentru Afaceri Europene a
Parlamentului României, a organizat conferinţa cu tema România şi Europa 2020:
viziune, provocări şi priorităţi strategice, eveniment care a marcat încununarea eforturilor
depuse de autorităţile române pentru definitivarea, la nivel naţional, a ţintelor aferente
obiectivelor strategiei Europa 2020. Conferinţa a reunit reprezentanţi ai administraţiei
publice centrale şi locale, partenerilor sociali (confederaţii sindicale, asociaţii patronale,
Consiliul Economic şi Social), mediului academic, societăţii civile şi mass-media.
În şedinţa de guvern din data de 7 iulie 2010, Executivul a aprobat valorile finale ale
obiectivelor României pentru Strategia Europa 2020, aşa cum sunt prezentate în tabelul
de mai jos:
Tabelul valorilor obiectivelor naţionale ale României pentru Strategia Europa 2020
Obiectiv UE 27 Valoare finală RO
1. Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta de 20-64 ani - 75% 70%
2. Investiţii în cercetare şi dezvoltare - 3% din PIB 2%
3. Energie şi schimbări climatice (20/20/20)
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră - 20 % 20%

Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut - 20% 24%

Creşterea eficienţei energetice - 20% 19%

(10 Mtep, exprimat ca reducere a consumului de energie primară)
4. Educaţie
Rata părăsirii timpurii a şcolii - 10% 11,3%
Rata populaţiei cu vârsta de 30-34 ani absolventă a unei forme de educaţie terţiară - 40%
26,7%
5. Promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei - reducerea cu cel
puţin 20 milioane a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială
580.000 persoane

La data de 13 septembrie 2010, DAE a lansat procesul de elaborare a PNR, în cadrul

GLSE. Cu acest prilej, au fost agreate conţinutul-cadru al proiectului PNR, precum şi
calendarul de activităţi aferent, propuse de DAE.
La data de 22 septembrie 2010, Secretariatul General al Comisiei (SG COM) a trimis,
printr-o scrisoare adresată tuturor SM, recomandări în legătură cu structura de ansamblu
şi conţinutul PNR.
La 7 octombrie 2010 a avut loc, la Bruxelles, o a doua rundă de discuţii bilaterale între
reprezentanţii Guvernului României şi cei ai Comisiei Europene cu privire la ţintele
naţionale şi măsurile propuse în proiectul PNR atingerea acestora pentru depăşirea
obstacolelor.
În perioada 11 septembrie - 1 noiembrie, sub coordonarea DAE, a fost elaborat Proiectul
PNR 2011-2013, structurat pe următoarele capitole:
• scenariul macro-economic;
• supravegherea macro-economică;
• coordonarea tematică a ţintelor naţionale cu traiectoriile pentru atingerea ţintelor
naţionale Europa 2020 şi măsuri pentru realizarea ţintelor şi eliminarea obstacolelor
macro-structurale, precum şi un calendar de implementare şi bugetele aferente;
• aspecte orizontale (comunicare, monitorizare etc.) şi metodologice.

La data de 1 noiembrie 2010, GLNI, reunit la nivel de secretar de stat (sau echivalent), a
dezbătut şi clarificat ultimele aspecte legate de proiectul PNR 2011-2013, care a fost
înaintat guvernului spre aprobare.
La data de 17 noiembrie 2010, documentul a fost aprobat în şedinţă de guvern şi trimis
Comisiei Europene.
În perioada următoare:
Ianuarie 2011 - publicarea Raportului anual al Comisiei privind creşterea economică la
nivelul Uniunii (Annual Growth Survey), care va include şi recomandări pentru privind
proiectul PNR al fiecărui stat membru.
Ianuarie - martie 2011: finalizarea PNR, în concordanţă cu prevederile Programului de
Convergenţă şi ţinând cont de recomandările COM din Raportul anual privind creşterea
economică la nivelul Uniunii.
Martie - aprilie 2011: dezbaterea publică a versiunii finale a PNR cu toţi factorii interesaţi
şi aprobarea de către guvern.
30 aprilie 2011: transmiterea PNR final la Comisia Europeană.