Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REPERE
PENTRU O VIA
S N TOAS
Francis Bacon
I. Obiceiul de a mânca
“Procesul de a mânca, reprezint poate cel mai
intim contact pe care îl avem cu lumea noastr ;
este un proces în cadrul c ruia ceea ce mânc m
devine parte din trupul nostru.”
T. Colin Campbell
Cu to ii mânc m. Mâncatul este probabil cea mai comun ac iune a unui om. A adar,
oare punem destul accent pe acest act aparent banal? În ce m sur ne influen eaz el via a?
Acestea sunt câteva din întreb rile la care voi încerca s r spund în urm toarele pagini.
1
Repere pentru o via s n toas
2
Repere pentru o via s n toas
II. Nutrimen ii
“Ne ducem via a de fiecare zi f r s
în elegem nimic din lumea care ne înconjoar .”
Stephen Hawking
Carbohidra ii
Sunt substan e chimice formate din lan uri de carbon completate de atomi de hidrogen
sau de oxigen. Aceast clas de macronutrimen i reprezint sursa principal de energie pentru
om. Ei alimenteaz sistemul nervos i muscular.
3
Repere pentru o via s n toas
1. din amidon:
legume cu con inut ridicat de amidon: dovlecel, cartof;
legume cu con inut mediu de amidon: dovleac, anghinare, morcovi,
conopid , ridichi;
cereale: grâu, secar , orz, orez, mei, hri c , ov z etc.;
leguminoase: alune, linte, maz re, fasole;
2. din fructe
fructe dulci:
fructe dulci: proaspete – banane, curmale, struguri, smochine;
deshidratate – curmale, smochine, stafide, prune, caise, piersici,
mere, cire e, banane;
fructe subacide: mere dulci, piersici i nectarine dulci, pere, cire e
dulci, papaya, mango, caise, litchi, prune dulci, afine, zmeur , mure,
dude, unii struguri (nici dulci nici acrii);
fructe acide: portocale, grapefruit, ananas, c p uni, rodie, l mâi,
kiwi, kumquat, loquat, carambola, agri e, lime, mere acre, struguri
acri, piersici i nectarine acre, prune acre, cire e acre, tomate;
pepeni: pepene ro u, pepene galben (diferite soiuri);
fructe nedulci: nu con in carbohidra i în cantit i a a de mari;
Fructele sunt cea mai bun surs de carbohidra i, deoarece alimentele ce con in
amidon au urm toarele neajunsuri:
Este recomandat o diet variat . Putem avea o diet complet folosind doar surse de
carbohidra i (de ex: fructele dulci – ca subcategorie a fructelor), cu condi ia s se consume cel
pu in 1800 cal/zi.
4
Repere pentru o via s n toas
Proteinele
Clasa de nutrimen i cel mai prost în eleas este cu siguran cea a proteinelor. Care
este primul lucru ce î i vine în minte când te gânde ti la proteine? Probabil r spunsul este
carne, iar dac nu, atunci aproape sigur este un produs de origine animal . De asemenea
cantitatea necesar pentru un om i rolul proteinelor în corp sunt trecute cu vederea. Haide i
s discut m aceste probleme pe rând.
Proteinele sunt substan e chimice formate din lan uri de aminoacizi. Exist peste
10.000 de tipuri de proteine în corpul omenesc. Toate sunt sintetizate din 23 de aminoacizi.
Din ace ti 23 de aminoacizi doar 8 sunt esen iali. Aceasta înseamn c restul de 15 pot fi
sintetiza i de organism din cei 8 esen iali. Alt mit popular este c trebuie sa consum m
proteine complete (care s con in to i ace ti 8 aminoacizi). Fals! Proteinele sunt descompuse
în procesul de digestie în aminoacizii componen i iar ace tia sunt “reasambla i” de corp
pentru a sintetiza proteinele de care avem nevoie. A adar “rezerva” de aminoacizi a
organismului poate fi suplimentat în timp, mâncând variat, asigurând astfel corpului cantit i
suficiente din to i aminoacizii de care are nevoie i nu este necesar s -i avem la o mas pe to i.
Gr simile
Asemenea carbohidra ilor, gr simile sunt lan uri alc tuite din atomi de carbon, oxigen
i hidrogen, dar spre deosebire de ace tia din urm au mai pu in oxigen i mai mult hidrogen.
Gr simile au rol în producerea de c ldur i sunt surs de energie pentru organism. De
asemenea ajut la absorbirea mineralelor solubile în gr simi i constituie surs de acizi gra i
esen iali (vitamina F (acid linoleic) se g se te în: nuci, susan, dovleac, migdale, alune,
avocado, semin e de floarea – soarelui). Gr simea din esuturile adipoase este util în izolarea
termic a corpului i în c ptu irea organelor interne.
Gr simile sunt preluate de om prin dou metode: direct din alimenta ie sau prin
metabolizarea excesului de carbohidra i în gr simi (astfel se ob in cea mai mare parte).
5
Repere pentru o via s n toas
În lan urile de acizi gra i se pot forma leg turi suplimentare între atomii de carbon i
cei de hidrogen sau oxigen. Ad ugarea de hidrogen face gr simile solide (procesul se nume te
hidrogenare, din el rezultând gr simi hidrogenate i este folosit la ob inerea margarinei), iar
ad ugarea de oxigen (prin expunerea la aer de exemplu) se nume te râncezire.
Clasificarea gr similor:
• mononesaturate: atomii de carbon din lan urile de acizi gra i au o leg tur liber .
Acesta este foarte important , întrucât organismul poate s ata eze nutrimen i la acizii
gra i prin intermediul acestei leg turi disponibile, care mai apoi sunt transporta i la
celule.
Aceste gr simi pot fi g site în semin e i legume i sunt lichide la temperatura camerei.
• polinesaturate: se g sesc tot în alimente de origine vegetal . Au dou sau mai multe
leg turi libere. Din aceast clas de gr simi se produce margarina prin hidrogenare
(gr simile sunt înc lzite la 200-400 oC, proces ce distruge vitaminele, iar apoi se
adaug hidrogen cu catalizatori de nichel i platin (foarte cancerigeni), ocupându-se
leg turile libere; astfel ele nu mai pot s râncezeasc , dar nu mai au valoare nutritiv ,
ci doar caloric ).
• saturate: asemenea celor hidrogenate nu pot forma leg turi cu nutrimen ii, aduc aport
caloric, se depun în esuturile adipoase i nu au valoare nutritiv . Ele se g sesc în
gr simi animale, produse lactate, nuc de cocos (au alt structur chimic ) i sunt
solide la temperatura camerei.
Gr simi d un toare:
• gr simile saturate;
• uleiurile “libere”: sunt uleiurile i gr simile separate de alimentele în care exist în
mod natural.
În func ie de provenien ele se împart în uleiuri de origine:
vegetal : ulei de porumb, m sline, floarea-soarelui etc. În procesul de
extragere sunt înc lzite, ceea ce distruge propriet ile nutritive. (uleiul de
m sline presat la rece este totu i acceptabil);
animal : untur , unt;
chimic : “prafurile” din care se face înghe ata, de pus în cafea, unt sintetic;
6
Repere pentru o via s n toas
Surse de gr simi:
Vitaminele
Ce sunt vitaminele?
VITAMÍN , vitamine s.f. Nume dat unor compu i organici indispensabili vie ii, care se
g sesc în alimente sau se prepar sintetic, cu rol esen ial în men inerea proceselor celulare
vitale. – Din fr. vitamine, germ. Vitamin.
Cantit ile necesare sunt minuscule. Ob inerea lor nu este un motiv de îngrijorare.
Printr-o diet variat format din alimente integrale (legume, semin e, fructe) î i asiguri tot
necesarul de vitamine. Suplimentele de vitamine sunt inutile. Vitaminele sunt absorbite de
organism doar din alimenta ie. Nu s-a dovedit înc vreun efect benefic al suplimentelor de
vitamine. De re inut faptul c majoritatea problemelor de s n tate apar din cauza intoxic rii
(supradoz ) cu vitamine i nu datorit deficien elor.
A adar m nânc hran vie i vei avea un aport constant i suficient din toate
vitaminele de care ai nevoie!
Mineralele
Ce sunt mineralele?
MINERÁL, - , minerali, -e, s.n., adj. 1. S.n. Corp solid, cu o anumit compozi ie chimic ,
care se g se te în natur în stare cristalin sau amorf , în componen a rocilor i a
minereurilor. 2. Adj. Care con ine minerale (1), care ine de minerale, privitor la minerale, de
natura mineralelor. Ap mineral sau ape (ori izvoare) minerale = ap care con ine în
solu ie s ruri, gaze sau substan e radioactive i care îi confer propriet i terapeutice; p. ext.
loc, sta iune etc. unde se g sesc asemenea ape; tratament f cut cu astfel de ape. Ulei mineral =
ulei ob inut prin distilarea i eiului. – Din fr. minéral, lat. mineralis.
7
Repere pentru o via s n toas
Mineralele se g sesc în mediul înconjur tor sub form de substan e anorganice. Ele
sunt transformate de plante în timpul procesului de fotosintez din forma anorganic în form
organic (asem natoare ca structur ). Mineralele pot fi asimilate de organism doar în aceast
form ! Suplimentele de minerale, sau mineralele din apa mineral (surse de minerale
anorganice) nu sunt asimilate!
Recapitulare
8
Repere pentru o via s n toas
În sprijinul ideilor enun ate mai sus î i prezint succint câteva dintre bolile amintite i
puterea alimenta iei de a le influen a evolu ia.
Boala de inim
Cum se manifest ?
Boala de inim apare atunci când pe pere ii arterelor coronare (arterele care “hr nesc”
inima cu sânge) se formeaz placa.
“Placa este un depozit unsuros de proteine, gr simi, colesterol, celule ale sistemului
imunitar i alte componente, care se acumuleaz pe pere ii interiori ai arterelor coronare. Am
auzit un chirurg spunând c dac pui degetul pe o arter acoperit de plac , senza ia este
aceea i ca i când ai pune degetul pe o pl cint cu brânz cald .”
Placa este separat de sângele care circul prin arter de un strat de celule numit capac
(cap, calot ). Când acesta se rupe, con inutul pl cii se amestec cu sângele i acesta se
coaguleaz în locul în care s-a produs ruptura. Cheagul astfel format blocheaz vasul de sânge
i mu chii inimii nu se mai oxigeneaz . S-a produs un atac de cord.
Pl cile cele mai periculoase sunt cele ce ocup în jur de 50% din arter , deorece atunci
când vasul de sânge este ocupat în propor ie mare se dezolt colaterale (mici “canale” prin
care sângele circul ) i riscul de rupere a capacului este mult mai mic. În cazul din urm apare
de obicei angina pectoral (dureri în piept).
9
Repere pentru o via s n toas
Tratament clasic
- Interven ii chirurgicale:
bypass: o ven de la picior sau o arter din piept este cusut pe inim pentru ca
sângele s ocoleasc vasele înc rcate de plac ;
angioplastia: în artera cu plac este introdus un balon care apoi este umflat,
împingând placa în pere ii vasului. Aceasta este “turtit ” i r mâne mai mult
loc pentru sânge s circule.
- Medicamente: se iau medicamente ce au ca efect fluidizarea sângelui (împiedic formarea de
cheaguri), sc derea tensiunii, sc derea colesterolului etc.
Cauze
Studiul Framingham este cel mai cunoscut studiu asupra inimii efectuat vreodat . Din
acesta au rezultat urm toarele concluzii:
- consumul în exces de gr simi i colesterol duc la ateroscleroz (înt rirea
arterelor i formarea de pl ci);
- colesterolul din alimente duce la cre terea colesterolului sanguin;
- un colesterol mare poate prezice i/sau produce boala de inim ;
- majoritatea popula iei lumii nu e afectat de boala de inim , iar aceste
culturi, în care boala de inim nu e prezent , au obiceiuri alimentare
diferite, ele consumând mai pu ine gr simi i colesterol.
Din acela i studiu a reie it c 35% din cazurile de atac de cord au ap rut la persoane ce
aveau colestesterolul între 150-200 mg/dl. Prin urmare, o valoare maxim cu adev rat sigur
este 150 mg/dl.
10
Repere pentru o via s n toas
De observat faptul c în toate cazurile de mai sus boala de inim i-a oprit evolu ia i
chiar a regresat atunci când a fost tratat cauza bolii de inim i nu simptomele.
“Dr. William Castelli, directorul pe o perioad atât de lung al Studiului Framingham,
un punct istoric în cercetarea bolii de inim , sus ine dieta integral vegetarian .
Dr. Esselstyn, care a demonstrat cea mai semnificativ regresie a bolii de inim din
toat istoria medicinei, sus ine dieta total vegetarian cu alimente integrale.
Dr. Ornish, care a fost deschiz tor de drum în ceea ce prive te tratarea bolii de inim
f r medicamente sau interven ii chirurgicale i a dovedit clare beneficii din punct de vedere
economic pentru pacien ii i asiguratorii proiectelor sale, sus ine dieta integral vegetarian .”
11
Repere pentru o via s n toas
Obezitatea
Cum se manifest ?
Obezitatea se manifest prin acumularea de gr simi în exces în esuturile adipoase.
Termenii supraponderal i obez sunt în direct leg tur cu indicele de mas corporal ,
care se calculeaz astfel:
M (kg )
IMC = 2
h ( m)
M=masa corporal
h=în l imea
Tratament clasic
Interven ii chirurgicale
- liposuc ie: extragerea mecanic a surplusului de gr sime;
- opera ii de mic orare a stomacului: montarea unui inel ce strânge
stomacul, îngustându-l, sau o “minge” care se umfl în stomac,
mic orând volumul liber pentru mâncare;
Medicamentos: pastile pentru mic orarea apetitului sau pentru accelerarea
metabolismului;
Cure de sl bire.
Cauze
Problema nu este volumul de mâncare ingerat , ci con inutul ei de nutrimen i. Cauza
obezit ii este o diet prea bogat în gr simi i carbohidra i rafina i (zah r) înso it de un stil
de via sedentar.
12
Repere pentru o via s n toas
Diabetul
Cum se manifest ?
Metabolismul normal al glucozei are loc astfel:
- hrana pe care o mânc m este digerat , iar particulele de carbohidra i
sunt desf cute în zaharuri simple, din care cea mai mare parte o
reprezint glucoza;
- glucoza (zah rul din sânge) p trunde în sânge, iar pancreasul produce
insulin pentru a realiza transportul acesteia i distribuirea în tot
organismul;
- insulina, care ac ioneaz ca un u ier, deschide u ile pentru glucoz în
diferite celule pentru o mul ime de scopuri. O parte din glucoz este
convertit în energie pe termen scurt pentru uz imediat în celule, iar o
alt parte este depozitat ca energie pe termen lung (gr sime) pentru a fi
utilizat mai târziu.
Diabeticii de tip 1: Nu pot produce insulina necesar metaboliz rii glucozei din sânge.
Diabeticii de tip 2: Pot produce insulin , îns aceasta nu î i îndepline te misiunea de a
metaboliza glucoza.
Tratament clasic
Injec ii cu insulin , tratament medicamentos, diet , exerci ii fizice.
13
Repere pentru o via s n toas
Cauze
Diabetul de tip 1 (insulinodependent) apare în urma unei reac ii autoimune a
organismului ce distruge celulele pancreatice responsabile de producerea insulinei. Acest
lucru se întâmpl de obicei când organismul creaz anticorpi pentru distrugerea unor proteine
de origine animal intrate în organism (din digestia incomplet a unor produse animale – în
special a laptelui de vac la copii), foarte asem n toare cu celulele pancreatice responsabile
de secre ia insulinei. Anticorpii crea i astfel, distrug i aceste celule în mod ireversibil.
Diabetul de tip 2 înso e te adesea obezitatea. Studiile au ar tat c : “Descoperirile
sus in ipoteza c dietele cu aport crescut de gr simi i aport redus de hidra i de carbon sunt
asociate cu prezen a diabetului neinsulinodependent (tip2) la oameni.”
S-a observat o inciden mare a diabetului la popula iile ce au o alimenta ie bogat în
gr simi i proteine animale i mai mic la cele ce consum hidra i de carbon comple i (cereale
integrale, fructe) i fibre.
14
Repere pentru o via s n toas
Diabetul de tip 2, spre deosebire de cel de tip 1, este “mai usor de tratat” deoarece
pancreasul lor nu este atât de grav afectat. A a c atunci când pacien ii cu diabet de tip 2 ai lui
Anderson s-au alimentat cu dieta bogat în fibre i cu aport redus de gr simi, rezultatele au
fost chiar mai impresionante. Dintre cei douzeci i cinci de pacien i cu diabet de tip 2,
dou zeci i patru au putut s întrerup administrarea de insulin ! Da i-mi voie s o spun din
nou. To i, cu excep ia unei singure persoane, au putut s întrerup medica ia cu insulin în
decurs de doar câteva s pt mâni!”
Cancerul
Lucrarea este mult prea succint pentru o prezentare pe larg a acestui vast subiect,
astfel c m voi rezuma doar la câteva aspecte pe care le consider semnificative i relevante.
V invit s studia i în detaliu fiecare subiect pe care îl abordez în aceast bro ur .
Cum se manifest ?
Evolu ia cancerului poate fi împ r it în 3 faze:
1.) Ini ierea. “Întreaga faz a ini ierii/începutului poate avea loc într-o perioad foarte
scurt de timp, chiar câteva minute. Este timpul de care are nevoie carcinogenul chimic pentru
a fi consumat, absorbit în sânge, transportat în celule, transformat în substan a lui activ , legat
de ADN i trecut mai departe în celulele fiice. Când sunt formate noi celule fiice, procesul
este complet. Aceste celule fiice i descenden ii lor vor fi pentru totdeauna afectate din punct
de vedere genetic, favorizând posibilitatea apari iei cancerului. Cu foarte pu ine excep ii,
finalizarea fazei de ini iere este considerat ireversibil .”
2.) Promovarea. “Al doilea pas în dezvoltare este numit promovare. […] Celulele nou
formate, predispuse la cancer, sunt gata s creasc i s se înmul easc pân ce devin un
cancer vizibil, detectabil. Aceast faz are loc într-o perioad de timp mult mai lung decât
ini ierea, adesea în mai mul i ani la oameni. Ea are loc atunci când cuibul de celule nou ini iat
se înmul e te i se dezvolt transformându-se în mase tot mai mari ce formeaz o tumor
vizibil din punct de vedere clinic. […]
Celulele ini iale ale cancerului nu cresc i nu se înmul esc dac nu au condi iile
corespunz toare. […] Aceasta este una din cele mai importante caracteristici în faza de
promovare. Promovarea este reversibil , ea depinzând de oferta condi iilor corespunz toare
de cre tere f cut acestei dezvolt ri timpurii a cancerului. Acesta este punctul în care anumi i
factori alimentari devin atât de importan i. Ace ti factori alimentari, numi i promotori,
alimenteaz dezvoltarea cancerului. Al i factori alimentari numi i anti-promotori, încetinesc
dezvoltarea cancerului. Dezvoltarea cancerului înflore te atunci când exist mai mul i
15
Repere pentru o via s n toas
promotori decât anti-promotori; când anti-promotorii sunt mai mul i, dezvoltarea cancerului
încetine te sau se opre te.”
3.) Progresia “[…] începe atunci când un cuib de celule cu cancer avansat progreseaz
în cre terea lor pân când determin afectarea final . […] O tumoare canceroas se poate
deplasa din locul ei ini ial în organism i poate invada esuturi din vecin tate sau de la
distan . Când cancerul are aceste propriet i fatale, este considerat a fi malign. Când pleac
din locul ini ial i se deplaseaz în alte locuri, înseamn c metastazeaz . Aceast etap final
a cancerului are ca rezultat moartea.”
Tratament clasic
Tratamentul face apel la chirurigie, radioterapie, chimioterapie.
Cauze
- carcinogeni (substan e cancerigene – modific materialul genetic al celulelor)
- predispozi ie genetic
Dup cum vei vedea, alimenta ia are o influen determinant asupra exprim rii
acestor factori.
Obs:
1. Graficul 3.2 se refer la activitatea enzimei ce metabolizeaz carcinogenul, ceea ce
permite s fie transportat la celule, unde poate afecta în mod ireversibil materialul genetic.
2. Focarele se refer la grupuri de celule trecute prin faza de ini iere.
16
Repere pentru o via s n toas
17
Repere pentru o via s n toas
Scleroza multipl
Cum se manifest ?
Scleroza multipl este o boal autoimun . Datorit acestei reac ii a organismului (ca în
cazul diabetului de tip 1), teaca de mielin care învele te fibrele nervoase este distrus . În
consecin , sistemul nervos func ioneaz anapoda. Semnalele electrice responsabile de
transmiterea “mesajelor” între sistemul nervos central (creier i m duva spin rii) i cel
periferic nu sunt coordonate i controlate. E ca i cum instala ia electric din casa ta ar fi
dezizolat i firele ar fi scurtcircuitate. În cazul sclerozei, aceste “scurtcircuite” distrug
celulele i ard esuturile din apropiere, l sând cicatrici, sau esut sclerozat. Odat cu agravarea
lor, ele devin periculoase pentru s n tatea organismului.
Tratament clasic
Tratamentul este de tip medicamentos i are efect cu atât mai bun cu cât este aplicat în
stadii mai timpurii ale bolii. Sunt cunoscute efecte secundare foarte nepl cute ale
medicamentelor i acestea nu fac decât s întârzie evolu ia bolii.
Cauze
Cauza sclerozei multiple este reac ia autoimun a organismului ce distruge teaca de
mielin a fibrelor nervoase. La fel ca în cazul diabetului de tip 1, pe baza studiilor a fost
f cut o corelare pozitiv între consumul de lapte de vac i frecven a sclerozei multiple. Mai
mult, s-a dovedit c aceste 2 boli coexist de multe ori la aceea i indivizi, ceea ce sus ine
ipoteza unei cauze comune.
Alte studii au corelat de asemenea consumul de gr simi animale saturate cu inciden a
sclerozei multiple.
18
Repere pentru o via s n toas
Rezultatele cu privire la cei 144 de pacien i, inclusiv cei care au început dieta într-un
stadiu mai târziu al bolii.
Osteoporoza
Cum se manifest ?
Osteoporoza este o boal a sistemului osos, ce duce la fragilitate osoas , cu un risc
mare de producere al fracturilor chiar i în cazul unor accidente minore. Apare de obicei la
femei, dup menopauz .
O frecven mare a fracturilor de old este un bun indicator pentru osteoporoz .
Tratament clasic
Este recomandat o diet bogat în calciu, deorece lipsa acestuia din organism este
considerat cauz principal .
Cauze
Întradev r, insuficien a calciului este problema. Dar atunci de ce aceast boal este
atât de des întâlnit în zonele în care se consum multe produse lactate? Solu ia const în
alegerea sursei potrivite pentru acest mineral!
19
Repere pentru o via s n toas
vitamina D, calcitrol, pentru a regla cât de mult calciu se absoarbe din hran i cât de mult se
excret i se distribuie în oase.”). Dac acest mecanism fin se deregleaz cantitatea de calciu
ingerat nu mai conteaz , întrucât acesta nu va fi asimilat. Un organism echilibrat poate s
asimileze suficient calciu dintr-o diet variat . În sprijinul celor spuse mai sus, te invit s
urm re ti urm toarele grafice:
Colica renal
Cum se manifest ?
Pietrele la rinichi au urm toarele simptome: grea , vom , agita ie, durere surd ,
urgen la urinat, urinare frecvent , urinare cu sânge înso it de durere, febr , colic renal
acut .
Colica renal acut apare atunci când o piatr cristalizat trece din rinichi în vezica
urinar prin ureter. Se spune c este una din cele mai grave dureri pe care le au oamenii.
Tratament clasic
Analgezice, îndep rtare chirurgical . Se recomand consum mare de lichide.
Cauze
Cauza form rii pietrelor la rinichi este concetra ia mare de calciu i oxala i în urin (la
majoritatea cazurilor).
20
Repere pentru o via s n toas
Concluzii:
- în urma multitudinii de studii efectuate este indubitabil c o
alimenta ie integral vegetarian este cea mai s n toas
posibil pentru om;
- aceea i alimenta ie care ajut la vindecarea cancerului este
bun i pentru bolnavii de diabet i îi ajut pe obezi s
sl beasc , ceea ce înseamn c nu exist alimenta ii specifice
fiec rei boli, ci una singur care ajut la orice boal , cât i
pentru men inerea st rii de s n tate, dieta integral
vegetarian ;
- mâncând s n tos nu va trebui niciodat s numeri calorii sau
s - i ra ionezi mâncarea pe cântar electronic, ci te po i bucura
de pl cerea de a încerca o multitudine de feluri de mâncare,
de a descoperi noi gusturi apetisante, de a mânca pe s turate
i a te sim i u or i energic dup , asigurând în acela i timp
organismului tot ceea ce are nevoie. Î i va fi recunosc tor!
Încearc i ai s vezi!
21
Repere pentru o via s n toas
În câteva luni de la adoptarea acestui stil de via te vei sim i cu totul alt persoan .
S n tatea fizic i mental se vor îmbun t i vizibil, vei gândi i vei sim i cu totul altfel lumea
ce te înconjoar , vei face fa mult mai bine agita iei zilnice, vei fi mai odihnit, mai energic i
mai vesel (sunt binecunscute efectele consumului de carne asupra sporirii agresivit ii i a
predispunerii la drepresii). Cu alte cuvinte organismul t u va fi în stare s func ioneze în a a
manier încât tu s te po i bucura la maxim de via a pe care o tr ie ti. ine minte c starea de
s n tate este starea natural a organismului!
Un alt aspect deosebit de important de re inut este influen a hranei asupra
performan elor intelectuale. Tr im într-o lume în care informa ia este cea mai puternic
“arm ”, iar creierul este cea mai puternic unealt pentru prelucrarea ei. A adar, o minte
“ascu it ” î i poate face via a mai u oar i mai pl cut . În cartea sa “Înva cum s înve i
repede. Tehnici de înv are accelerat ”, Christian Drapeau face urm toarele afirma ii legate
de alimenta ie i capacitatea de înv are:
22
Repere pentru o via s n toas
Tranzi ia
Oamenii se tem în general de necunoscut, de schimbare. De aceea î i voi spune în
aceast sec iune la ce s te a tep i în urma trecerii la un stil s n tos de a mânca. Toate
afirma iile care vor urma au fost 100% adev rate i în cazul meu.
Dac ai ajuns pân aici deja ai trecut de bariera psihologic ce o reprezint obiceiul,
sau lipsa alternativei în ce prive te mâncarea i e ti ner bd tor s afli ce e de f cut în
continuare.
23
Repere pentru o via s n toas
- “S-ar putea s nu fii încurajat în aceast direc ie de c tre prieteni, familie i colegi.”
Este probabil una dintre cele mai mari piedici. Aceast atitudine este bine inten ionat i
menit s te fereasc de “pericolul” de a mânca s n tos, pur i simplu datorit lipsei de
informa ii. Dac vei sta de vorb cu un vegetarian vei vedea c este mult mai bine informat în
tema nutri iei decât omul de rând, iar alegerea lui de a nu mânca produse animale este foarte
bine fondat i argumentat i are vizibile efecte benefice, în timp ce o m tu î i va spune:
“trebuie s m nânci consistent, c altfel te îmboln ve ti, c a a am mâncat eu i a a am
înv at de la mama”; cu siguran nu va putea s î i spun ce face mâncarea “consistent ” atât
de s n toas în afar de faptul c a a a fost înv at i nu ia spus nimeni altfel. Alegerea ta
trebuie f cut pe baza unor informa ii clare i de calitate. Unde ai dubii caut . Unde nu
în elegi întreab . Este minima ta responsabilitate s î i pese ce m nânci. S-a mers prea mult pe
principiul “crede i nu cerceta”. E timpul s te informezi!
- Odat ce te vei fi acomodat cu noul stil de via va disp rea dorin a de a consuma
vechile alimente i te vei sim i minunat în noua ta postur . A fi vegetarian nu este o chestiune
de a i refuza pl cerile, de ab inere constant i a mânca lucruri care nu î i plac. A fi vegetarian
înseamn a mânca mult mai divers i mai gustos, mai ieftin i mai s n tos, a mânca ceea ce te
face s te sim i bine i ceea ce î i red i î i între ine s n tatea; nici nu poate fi vorba de a te
ab ine deoarece vechile alimente nu i se vor mai p rea apetisante i vei dezvolta noi
preferin e culinare.
Ce s m nânc?
Mânca i tot ce dori i (cât mai variat) din alimente integrale, nerafinate, de origine vegetal :
Fructe: portocale, okra, kiwi, ardei, mere, castrave i, tomate, avocado, dovlecei, afine,
c p une, zmeur , dovleac, coac ze negre, mango, vinete, pere, pepene verde,
meri or, papaia, grapefruit, piersici etc.
Legume:
- Inflorescen e: brocoli, conopid ;
- Tulpini i frunze: spanac, anghinare, salat verde, sfecl , colard, elin ,
sparanghel, varz de Bruxelles, napi, andive, busuioc, p trunjel,
rabarb r, alge marine, m rar etc.;
- R d cinoase: cartofi, sfecl , morcovi, napi, ceap , usturoi, ghimbir,
praz, ridichi;
- Leguminoase (plante purt toare de semin e i care fixeaz azotul):
fasole, soia, maz re, arahide, n ut, linte;
- Ciuperci: champinion, pleurotus, hribi etc.;
- Nuci/alune: nuci, migdale, nuci pecan, cashew, alune de p dure, fistic.
Cereale integrale (în pâine, paste etc.): grâu, orez, porumb, mei, sorg, secar , ov z,
orz, hri c , amarant.
Semin e (se recomand consumul moderat – un pumn): semin e de toate tipurile,
crude sau germinate;
Reduce i la minimum:
Carbohidra i rafina i: paste f inoase (cele din f in alb ), pâine alb , pi coturi,
biscui i, zah r, dulciuri i majoritatea pr jiturilor i produselor
de patiserie etc.;
Uleiuri vegetale ad ugate: ulei de porumb, ulei de arahide, ulei de m sline etc.;
Pe te: somon, ton, cod etc.;
24
Repere pentru o via s n toas
Evita i:
25
Repere pentru o via s n toas
Sfaturi utile: la fel cum într-un autoturism pui benzin de calitate pentru ca acesta s
func ioneze în condi ii optime i pentru a nu se uza, e bine s m nânci cât mai s n tos ca s î i
men ii organismul în stare bun de func ionare i pentru a nu-l uza înainte de timp. Spre
deosebire de combustibil îns , mâncarea variaz ca i compozi ie foarte mult (oricine
m nânc foarte multe tipuri de mâncare). Combinarea mânc rilor este foarte important . Dac
mâncarea nu se diger corespunz tor, nutrimen ii nu vor fi asimila i de organism.
26
Repere pentru o via s n toas
27
Repere pentru o via s n toas
Salate de crudit i
Varianta 1: Salat verde, ro ii, ceap (ro ie, alb , verde), castrave i, ardei, m sline, p trunjel,
m rar, zeam de l mâie, ulei de m sline (presat la rece), sare, oregano/busuioc/cimbru.
Cantit ile se potrivesc dup gust.
Varianta 2: Varz alb t iat fidelu i frecat cu sare, morcov i elin date pe r z toarea
mic , m rar, zeam de l mâie, ulei de m sline (presat la rece). Cantit ile se potrivesc
dup gust.
Salate de fructe
Varianta 1 (fructe acri oare): portocale, kiwi, l mâie, ananas, grapefruit, mere (acri oare),
mandarine, minole, c p uni.
Varianta 2 (fructe dulci): banane, mere (mai dulci), struguri, pere, litchi, zmeur , mure, fragi,
coac ze, piersici, migdale.
Ambele variante de salat se pot îndulci cu siropuri naturale (afine, zmeur etc.). Se
las la “macerat” câteva ore înainte de servire. Se pot încerca i combina ii mixte, dar pot
ap rea probleme de digestie. Nu e obligatoriu s pui toate ingredientele, acestea sunt simple
sugestii.
Dac te afli în criz de idei sau î i vine greu s g se ti prin c r ile de bucate re ete
vegetariene, î i recomand cartea “Vegeteriana” de Nicola Graimes. G se ti detalii despre ea la
sec iunea referin e. Este o carte complet , în care sunt prezentate atât informa ii despre un stil
de via s n tos cât i o descriere detaliat a celor mai multe alimente, pe lâng cele peste 300
de re ete din care te po i inspira. Este o adev rat enciclopedie a mânc rii i în ciuda pre ului
pu in piperat, sunt de p rere c ar trebui s existe în fiecare cas .
28
Repere pentru o via s n toas
Contact: ciobanu.calin@gmail.com
Referin e:
- 1. “Studiul China. Cel mai complet studiu asupra nutri iei”, Dr. T. Colin Campbell,
Thomas Campbell II, editura Advent, Râmnicu Vâlcea, 2007;
- 2. site-ul http://www.rawfoodexplained.com/ accesat la data 15.03.2009
- 3. site-ul http://www.sfatulmedicului.ro/ accesat la data 4.05.2009
- 4. “Înva cum s înve i repede. Tehnici de înv are accelerat ”, Christian Drapeau,
editura Teora, Bucure ti, 2007;
- 5. “Vegetariana. Cea mai complex carte de bucate vegetariene”, Nicola Graimes,
editura Mladinska knijga, Bucure ti, 2007.
29
Repere pentru o via s n toas