Pentru

documentare

INFORMARE
DOCUMENTAR¢
PENTRU CADRELE DE CONDUCERE

COMBATEREA STRESULUI
Concentrarea susþinut© asupra problemelor conducerii pe câmpul de
lupt©, în special la nivelul subunit©þilor, st© la baza succesului înregistrat
de infanteria marin© american© în acþiunile de lupt©. Calitatea înalt© a
conducerii în timpul luptei, demonstrat© de-a lungul anilor, îßi are sursa
direct© în politica de a asigura o baz© comun© de deprinderi de lupt©
pentru toþi infanterißtii marini, indiferent de specialitatea îndeplinit©. Un
aspect al acestei baze îl constituie preg©tirea comandanþilor în vederea
gestion©rii, la nivel individual, a inevitabilelor traume psihologice ßi
emoþionale de lupt©. În cea mai mare parte acest lucru a fost l©sat la
discreþia fiec©rui individ, în cadrul programului personal de studiu.
Experienþa acumulat© ßi recentele descoperiri în domeniul mecanismului
traumei de lupt© ßi al prevenirii stresului pot asigura o baz© pentru
tratarea explicit© a acestei probleme deosebit de sensibile în cadrul
preg©tirii infanteriei marine.
Dr. Clete DiGiovanni, psihiatru la §coala de Candidaþi pentru Ofiþeri ßi
la §coala de Baz©, a sesizat aceast© necesitate din preg©tirea de baz© a
ofiþerilor din infanteria marin© ßi a elaborat un curs pentru locotenenþii
participanþi la Cursul pentru Ofiþerii de Infanterie, care are în vedere
factorii umani ai luptei. Acest curs a asigurat o introducere în problemele
mecanismului traumei de lupt© pentru infanterißtii absolvenþi ai §colii de
Baz© începând din anul 1990, dar impactul s©u a fost destul de redus
tocmai datorit© faptului c© auditoriul c©ruia îi era adresat era restrâns.
De aceea, a ap©rut o problem© fundamental©. Este, oare, nevoie de un
program controlat al preg©tirii în vederea combaterii stresului de lupt©
pentru toþi infanterißtii marini, indiferent de specialitatea lor militar©?
Traumele psihologice nu-i afecteaz© doar pe cei din arma infanteriei.
De exemplu, în timpul celui de-al doilea r©zboi mondial, în zona Pacificului
 Combaterea stresului
raportul dintre pierderile de natur© neuropsihiatric© ßi r©niþii evacuaþi
de pe câmpul de lupt© a fost de 1:1. Cei mai mulþi dintre cei cu traume
psihologice proveneau nu de la unit©þi lupt©toare ci din rândul
personalului unit©þilor de servicii din spatele frontului. În 1970-1971, în
timpul r©zboiului din Vietnam, pierderile psihologice reprezentau mai mult
de 60% din totalul celor evacuaþi de pe câmpul de lupt©. În anul 1982, în
timpul crizei libaneze, la o unitate de tancuri israelian© s-a raportat câte
un caz de oboseal© de lupt© pentru fiecare caz de militar r©nit într-o
disperat© acþiune de noapte, în care 45 de militari au devenit pierderi
cauzate de stres când unitatea a fost bombardat© din greßeal© de un
avion israelian de vân©toare-bombardament.
Bibliografia actual© ofer© noi perspective asupra realit©þii acestor
statistici. Ne afl©m de abia la începutul descoperirii existenþei unei
"majorit©þi t©cute" a veteranilor combatanþi care au suportat astfel de
traume. În lucrarea "Achilles in Vietnam", dr. Jonathan Shay compar©
efectele luptei, aßa cum au fost descrise în "Iliada", cu efectele pe care le-
a observat în cazul multor veterani din Vietnam. Fostul caporal din
infanteria marin© Robert Haney, în "Caged Dragons", descrie experienþa
inimaginabil© a unui prizonier de r©zboi din lag©rele japoneze. William
Manchester, biograf ßi fost sergent în infanteria marin©, ßi-a prezentat
propria experienþ© în "Goodbye Darkness". Profesorul Eugene Sledge, fost
artilerist în infanteria marin©, a descris teroarea tr©it© de fiecare
participant la cucerirea unei localit©þi. Mai recent, generalul Norman
Schwartzkoff i-a relevat jurnalistului Dan Rather experienþa sa din
Vietnam. El a ar©tat c© fiecare veteran din Vietnam trebuie s©-ßi
g©seasc© propria soluþie pentru a termina cu ceea ce pare a fi un conflict
f©r© sfârßit.
Necunoaßterea de c©tre societate a num©rului mare de persoane
care au suferit traume de lupt© se datoreaz© faptului c© cei mai mulþi
veterani de r©zboi ascund în mod deliberat simptomele stresului de lupt©.
Efectul nefericit al acestei atitudini este faptul c© societatea nu percepe
amploarea problemei.
Dr. Jonathan Shay arat© c© idealul stoic al suferinþei în t©cere este
un ideal complex. Unul dintre aspectele sale reflect© faptul c© civilii nu
doresc s© aud© ßi, probabil, nu pot s© aud© adev©rul despre r©zboi
f©r© a se simþi lezaþi spiritual. De asemenea, t©cerea stoic© reflect©
idealul loialit©þii patriotice. Mulþi din generaþia celui de-al doilea r©zboi
mondial g©sesc c© nu este patriotic gestul veteranilor din Vietnam de a-ßi

C.I.D.-M.Ap.N. Informare Documentar© 2

 Combaterea stresului
descrie public experienþele v©zute ßi tr©ite. Un alt aspect al t©cerii
stoice îl constituie t©ria de caracter ßi evitarea autocomp©timirii.
Pe m©sur© ce înþelegem c© stresul de lupt© constituie un aspect
integrant ßi evitabil al luptei trebuie s© ne întreb©m: Ce facem pentru a-l
preveni? Trupele de uscat americane au iniþiat o încercare deliberat© de
a-ßi preg©ti comandanþii în vederea control©rii stresului. În 29.09.1994, a
fost publicat regulamentul FM 22-51 "Manualul comandanþilor pentru
controlul stresului de lupt©", pentru a asigura ca toþi subofiþerii ßi ofiþerii
comandanþi de subunit©þi s© cunoasc© ceea ce trebuie despre oboseala
de lupt© - cum s© o identifice, s© o trateze ßi s© o previn©.
În timp ce regulamentul FM 22-51 pune accentul pe controlul stresului
de lupt©, experienþa evenimentelor recente a demonstrat valoarea
controlului stresului de criz© pentru militari, familiile lor ßi pentru civilii
prinßi în vârtejul acþiunilor din timp de pace. Evenimente precum atacuri
teroriste asupra unor avioane de transport, bombardarea caz©rmii
trupelor de infanterie marin© ßi a Ambasadei SUA din Liban, atacul
"accidental" cu rachete al irakienilor asupra navei USS STARK (FFG-31),
doborârea unui avion de linie iranian de c©tre nava USS VINCENNES (CG-
49), explozia turelei unui tun la bordul navei USS IOWA (BB-61), acþiunile de
înl©turare a urm©rilor uraganului "Andrew", atentatul cu bombe asupra
unui sediu federal din Oklahoma City, operaþia "Redarea Speranþei" din
Somalia constituie exemple de acþiuni recente care au reclamat asistenþa
imediat© a echipelor de control al stresului din cadrul trupelor de uscat ßi
din F.M.M. Astfel, controlul stresului devine un factor tot mai important
pentru personalul militar angajat în operaþii care nu sunt direct de lupt©.
Când infanteria marin© desf©ßoar© forþe terestre ßi aeriene în
Bosnia, comandanþii de la fiecare nivel trebuie s© fie conßtienþi c©
aceast© acþiune poate s© constituie un test dintre cele mai grele din
punct de vedere psihologic. O astfel de situaþie reclam© o preg©tire
psihologic© specializat© f©r© precedent.
Unii veterani americani au supravieþuit unor multiple acþiuni de
lupt© f©r© urm©ri fizice, mentale sau emoþionale, dar mult mai mulþi
decât ne-am imaginat nu au reußit acest lucru. Cei ce se lupt© zilnic
pentru a înfrunta traumele psihologice de lupt© sunt dispreþuiþi sau
ignoraþi de veteranii-camarazi ßi de un public care, în majoritate, îi
priveßte pe soldaþii profesionißti ca pe nißte bunuri de consum. Aceast©
dihotomie aparent© nu face decât s© evidenþieze problemele. Care este
dinamica psihologic© a stresului de lupt© cu care trebuie s© aib© de-a
face fiecare participant la lupt©? Cum de unii sunt în stare s©-i fac© faþ©

C.I.D.-M.Ap.N. Informare Documentar© 3

 Combaterea stresului
iar alþii nu? Ce se poate face pentru a-i preg©ti din punct de vedere
psihologic pe lupt©tori pentru ßocul mental, emoþional ßi spiritual al unei
lupte intense?
Pân© ce infanteria marin© evalueaz© regulamentul FM 22-51 ßi
elaboreaz© programe standard de preg©tire teoretic© pentru subofiþeri
ßi pentru ofiþerii de la subunit©þi, o abordare a acestui gen de preg©tire
de lupt© poate fi un seminar teoretic inserat în programa §colii de Baz© ßi
în cea a Academiei pentru Subofiþeri Superiori. Seminarul ar avea ca
obiectiv imediat creßterea gradului de conßtientizare a necesit©þii
controlului stresului de lupt© de c©tre ofiþerii de la subunit©þi ßi de
c©tre subofiþerii superiori. Tratarea problemei traumei de lupt© la §coala
de Baz© ßi la Academia pentru Subofiþeri Superiori are sens din mai multe
perspective. În primul rând, instruirea privind trauma de lupt© în cadrul
acestor ßcoli contribuie la asigurarea bazei comune de deprinderi de lupt©
despre care s-a amintit la începutul articolului ßi l©rgeßte orizontul
eforturilor actuale. În al doilea rând, lucrul esenþial care lipseßte din
povestirile veteranilor din Vietnam prezentate în cartea doctorului Shay
pare s© fie conducerea subunit©þilor. Locotenenþii ßi subofiþerii superiori
îßi câßtig© meritele în funcþie de m©sura în care asigur© o conducere
eficient© a subunit©þilor. Preg©tirea privind prevenirea traumei de lupt©
este tot atât de fundamental© în cadrul preg©tirii de conducere ca ßi
formarea deprinderilor legate de navigaþia terestr©, coordonarea focului,
folosirea armamentului ßi a tuturor deprinderilor de lupt© necesare conducerii
infanterißtilor marini în timpul operaþiilor militare.
O metod© pentru aceast© preg©tire ar putea fi un seminar de dou© zile
cu participarea unor lupt©tori veterani, voluntari, verificaþi, care au fost
preg©tiþi prin studierea ßi discutarea regulamentului FM 22-15 ßi a unei
bibliografii selecþionate corespunz©tor. Participarea unor comandanþi cu
experienþ© de lupt© poate asigura accesul comandanþilor tineri la experienþa
autentic©. Dac© este bine preg©tit, seminarul poate servi ca lecþie inegalabil©
pentru viitorii comandanþi.
Corpul infanteriei marine trebuie s© aib© în vedere eficacitatea
încorpor©rii în programul s©u de preg©tire general© a principiilor
stabilite în regulamentul FM 22-51. Principiile prevenirii traumei de lupt©
trebuie s©-ßi g©seasc© locul în preg©tirea infanterißtilor marini cât mai
repede posibil. Suntem datori cu acest efort celor care se lupt© zilnic cu
urm©rile dureroase ale traumei de lupt©; le dator©m acest lucru celor
care se preg©tesc ast©zi pentru o viaþ© nesigur©; dator©m acest lucru
familiilor care aßteapt© revenirea acas© a acestor viitori eroi.

C.I.D.-M.Ap.N. Informare Documentar© 4

 Combaterea stresului

Bibliografie privind tema stresului de lupt©:

Gregory Belenky (ed.), Contemporary Studies in Combat Psychiatry
(New York, Greenwood Press, 1987).
Ardant du Pick, Battle Studies (New York, AMS Press, 1991).
Rueven Gal, The Portrait of the Israeli Soldier (Westport, CT,
Greenwood Press, 1986).
Robert Haney, Caged Dragons (Ann Arbor, NH, Monumentum Books
Ltd, 1991).
William Henderson, Cohesion: The Human Element in Combat
(Washington DC, National Defense University Press, 1985).
John Keegan, The Face of Battle (New York, Viking Penguin Press,
1976); Soldiers (New York, Viking Penguin Press, 1986).
William Manchester, Goodbye Darkness (Boston, MA, Little, Brown and
Company, 1979, 1980).
S.L.A. Marshall, Men Against Fire: The Problem of Battle Command in
Future War (Gloucester, MA, Peter Smith, 1978).
Lord Moran, The Anatomy of Courage: The Classic Study of the
Soldier's Struggle Against Fear (Garden City, NY, Avery Publishing Group,
Inc., 1987).
Dr. Jonathan Shay, Achilles in Vietnam (New York, Simon and
Schuster, 1994).
James Vedder, Surgeon on Iwo (Novato, CA, Presidio Press, 1984).
FM 22-51: Leaders' Manual for Combat Stress Control (Headquarters,
Departament of the Army, 1994).

Nota autorului: Aceast© list© a fost întocmit© iniþial de dr. Clete

DiGiovanni ßi lt.col. John Allen din Infanteria Marin© a SUA. Ea a fost
modificat© ßi actualizat© de autor.

(I.M.)

OGDEN, B.
Combating Stress (Combaterea stresului). În: U.S. Naval Institute
Proceedings, SUA, vol. 122, nr. 6, iun. 1996, p. 35-37, 2 fig.

C.I.D.-M.Ap.N. Informare Documentar© 5