Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rigoarea.
Reprezintă metodele şi procedeele prin care cercetătorul
pretinde a folosi un limbaj ştiinţific.
Acest tip de limbaj permite comunicarea între cercetători.
Comunicarea este reprezentată de posibilitatea de prezentare a
rezultatelor în vederea dezbaterii critice a acestora.
9
1. Paradigma (abordarea) pozitivistă, care afirmă că realitatea
este ceva exterior cercetătorului, pe care acesta trebuie să o descrie
(descopere) cu ajutorul unor legi naturale.
2. Paradigma (abordarea) constructivă, care afirmă că nu există
o singură realitate ci mai multe reprezentări ale realităţii.
Modalitate sistematică.
Metodologia.
10
Tipuri de cercetare.
1. Studii descriptive.
2. Studii explicative.
Pertinenţa cercetării
Sunt criterii care asigură caracterul ştiinţific al studiilor,
cercetărilor.
11
I.2. Elementele procesului de cercetare ştiinţifică.
Protocolul de cercetare.
Orice cercetare are la bază un protocol, deviz (document) care
se realizează în trei etape:
Tipuri de cercetare :
1) cercetarea experimentală:
- provocată;
- invocată.
2) cercetare sintetică;
3) cercetarea de dezvoltare;
4) cercetarea de similare.
13
b) experimentul invocat, caz în care cercetătorul nu poate
manevra variabila independentă şi utilizează variaţiile naturale
ale factorilor de risc, măsurând efectul ei asupra expuşilor de o
manieră similară experimentul provocat.
14
Nivelul validităţii interne este asigurat de caracteristicile
proiectului care trebuie să dea un cât mai înalt grad de certitudine, pentru
ca relaţiile observate între variabila independentă şi variabila dependentă
nu poate fi explicată cu ajutorul altor factori sau variabile în afara celor
care au fost prinse în proiectul de cercetare.
Validitatea externă a unei corectări depinde de puterea (nivelul)
de generalizare, adică de a obţine prin aceeaşi metodă, aceleaşi
rezultate şi în alte populaţii, în alt context şi în altă perioadă.
Tipuri de erori care pot genera scăderea nivelului de validitate.
Pentru validitatea externă:
1. erori datorate unui control imperfect a factorilor
legaţi de timp (ex. istorice);
2. erori generate de selecţia grupului martor;
3. erori generate de măsurarea efectelor;
Pentru validitatea externă:
1. erori induse de reactivitatea subiectului la situaţia
experimentală;
2. erori generate de un control inadecvat al
intervenţiei;
3. erori generate de selectarea necorespunzătoare
a subiecţilor.
Planificarea operaţională
1. Definirea şi caracterizarea populaţiei de studiu prin definirea
subiecţilor care alcătuiesc populaţia ţintă şi modul de
selecţionare a subiecţilor care vor intra în studiu, adică modul
în care se constituie eşantionul.
2. Definirea variabilelor şi colectarea datelor. Este etapa în care
se definesc exact variabilele care sunt supuse observării,
măsurării şi înregistrării precizând şi tipul acestor date.
Nu trebuie omis să se precizeze calitatea instrumentelor de
măsură.
4. Analiza datelor.
Are ca scop definirea metodelor prin care se realizează analiza
informaţiilor funcţie de natura lor.
Pentru date calitative:
pregătirea şi descrierea materialului brut,
reducerea datelor,
alegerea şi aplicarea unei metode de analiză,
15
analiza transversală.
Pentru date cantitative:
analiza descriptivă,
inferenţa statistică.
16
I.3. Procesul de măsurare.
Tipuri de măsurare:
• unidimensionale, este exprimat printr-un singur cuvânt
(idee) şi exprimă direct un indicator care poate fi:
17
i. direct (intrinsec);
ii. indirect (indicator proxi).
• multidimensional, şi care presupune creearea indicilor
prin gruparea mai multor indicatori.
18
Sensibilitatea unui test exprimă capacitatea acesteia de a
identifica corect pe cei care au boala şi reprezintă proporţia rezultatelor
pozitive obţinute din totalul de bolnavi investigaţi prin metoda respectivă.
Reprezintă probabilitatea ca testul să fie pozitiv dacă cel investigat este
cu adevărat bolnav.
Boala
(+) (-) Total
Rezultat (+) RP (a) FP (b) P (a+b)
test (-) FN (c) RN (d) N (c+d)
Total B (a+c) NB (b+d) n
19
RP
Sensibilitatea (Sb.) = x100 Pr (P/B)
B
RN
Specificitatea (Sp.) = x100 Pr (N/NB)
NB
a
VPR+ = x 100
a +b
d
VPR - = x 100
c +b
b
Rfp = x100
a +b
c
Rfn = x100
a +c
Valoarea globală (Po sau Vg) care exprimă eficienţa unui test
sau procentul de concordanţă, exprimă proporţia rezultatelor valabile pe
ansamblul măsurătorilor efectuate şi se calculează după formula:
20
a +d
Po = x100
N
Po − Pc
K=
1 − Pc
Unde:
Po = proporţia observată a concordanţei;
Pc = proporţia aşteptată.
Exemplu aplicaţie.
Analiza validităţii testului de depistare a giardiozei prin tehnica
frotiului comparativ cu tehnica Elisa, aplicat în cele 6 colectivităţi, a utilizat
rezultatele obţinute de la un număr de 564 de copii investigaţi individual
în paralel prin trei teste coproparazitologice succesive (la interval de 3
zile) şi un singur test Elisa (ce poate fi considerată „gold - standard”).
Sb Sp VPR VPR
(%) (%) + -
(%) (%)
Giardioza (Elisa) 32 100 100 73
23
În cazul de faţă suntem obligaţi să afirmăm că specificitatea acestei
probe este nulă.
Pe baza acestor date, alături şi de alte studii de tip cost –
eficienţă, cost – utilitate, etc., se pot lua decizii strategice în
managementul serviciilor de sănătate.
24
I.4. Elemente de statistică utilizate în sănătatea publică şi
management.
25
3. Colectivitatea statistica parţială este constituită din
totalitatea unităţilor de observare existente şi care pot intra în
studiu;
4. Colectivitatea statistică parţial constituită aleator
(eşantion, mostră) reprezintă elementelor extrase întâmplător
dintr-o populaţie, după criterii bine stabilite, în scopul
determinării caracteristicilor populaţiei respective utilizând
instrumentele biostatisticii;
5. Colectivitate statistică parţială, constituită nealeator este
partea extrasă dintr-o populaţie după unul sau mai multe
criterii neutilizându-se elementele tehnicilor de eşantionare
aleatoare;
6. unitatea statistică (unitatea de observare) este
reprezentată de fiecare element component al colectivităţii
statistice;
7. caracteristica (variabila) este una din însuşirile de interes
medical prin care se manifestă unitatea de observaţie şi
exprimă acea însuşire comună unităţilor unei populaţii,
însuşire ce poate fi observată, măsurată şi înregistrată
putând prezenta valori diferite pe scala aleasă;
8. Caracteristicile cantitative sunt însuşirile măsurabile ale
unităţilor de observare şi care pot fi exprimate prin unităţi de
măsură (ex. Unităţile din sistemul internaţional de măsură);
9. Caracteristicile cantitative continue sunt acele însuşiri
măsurabile ce pot lua orice valoare numerică din domeniul
zecimal sau ordinal (ex. Talia, greutatea, tensiunea arterială,
uremia, etc.);
10. Caracteristicile cantitative discontinue (discrete) sunt
reprezentate de acele însuşiri care pot fi exprimate numai
sub forma numerelor întregi;
11. Variabila statistică este caracteristica ce prezintă
proprietatea de a varia în timp şi spaţiu condiţionată de
factorii care acţionează asupra populaţiei aflate în studiu;
12. Varianta (xi) este valoarea concretă sub care este
înregistrată o caracteristică;
13. Frecvenţă (fi ~ nf) este numărul de repetiţii sub care se
înregistrează aceeaşi variantă;
14. Seria statistică (repartiţia statistică) reprezintă şirul de valori
numerice ale unei caracteristici, ordonate după un anumit
criteriu, funcţie de şirul valorilor altei caracteristici. Repartiţiile
statistice sunt definite cu ajutorul legilor de repartiţie (ex.
legea distribuţiei normale);
15. Parametrul statistic este valoarea reprezentativă dedusă
dintr-un calcul numeric aplicat unei repartiţii statistice (media,
dispersia, etc.);
26
16. Indicatorul statistic este mărimea statistică cu ajutorul
căruia se poate caracteriza un fenomen de interes medical
sub raportul structurilor interdependenţelor sau modificărilor
în timp sau spaţiu.
17. Indicele statistic este valoarea numerică relativă ce rezultă
din compararea valorilor unui indicator statistic , fie la
momente diferite, fie în spaţii diferite sau pentru categorii
diferit constituite în raport cu o caracteristică oarecare
27
1. determinarea volumului eşantionului:
2. reprezentativitatea eşantionului (tehnici de eşantionaj).
unde "a" reprezintă eroarea limită admisă (absolută sau relativă) există
mai multe tehnici de stabilire a volumului optim (minim) a eşantionului.
unde:
t = factorul de probabilitate corespunzător lui Pv de 1,96;
σ = deviaţia standard
∆ x = eroarea limită admisă de 0.05.
Această formulă este greu de definit fiind necesară pentru
stabilirea lui σ efectuarea unui microstudiu prealabil.
N
unde:
- p = probabilitatea de apariţie a primei forme de manifestare;
- q = probabilitatea de manifestare a celeilalte forme de
manifestare.
n = N / 1 + er2 N.
29
In practica statistică, după procedeul utilizat în constituirea
eşantionului, distingem două tipuri de sondaje:
Tipuri de eşantioane.
33
I.4.3. Caracterizarea sintetică, statistică a fenomenului
studiat la nivel de eşantion.
34
B. Pentru variabilele calitative.
Se utilizează calcularea proporţiei (numărul de observaţii de un
anumit fel / numărul total de observaţii):
- pentru caracteristicile alternative (a sau b): pa = a /a+b;
- pentru caracteristicile nealternative (a, b, c, ,n.): pa = a / n
Sx = + \/ Sx2
S
S.E. =
n
Nu se utilizează pentru a sumariza variabilitatea în cadrul
eşantionului, ci exprimă nivelul la care pot varia indicatorii de tendinţă
centrală în eşantioanele extrase din aceiaşi populaţie.
Sp2 = p(1-p) = pq
35
2. deviaţia standard:
Sp = pq
Interpretare:
Cu o probabilitate de 95%, valorile din populaţia generală se vor
regăsi între limitele superioară şi inferioară a intervalului de încredere
astfel calculat.
Z = Xm - µ / (σ / \/n)
Valorii lui "z" i se asociază, tabelar, o valoare a lui P care
reprezintă tocmai valoarea lui P calculat.
Statistic semnificativ (semnificativ statistic sau rezultat
semnificativ statistic) înseamnă acel rezultat care a dus la respingerea
ipotezei zero, adică diferenţa dintre două grupuri este semnificativă
statistic.
Valoarea lui P (valoarea testului) este influenţată de :
- puterea asocierii;
- dimensiunea eşantionului.
Adică o valoare mic a lui P poate să corespundă unei puteri mici
de asociere şi o diferenţă între două grupuri poate să nu aibă semnificaţie
statistică dacă dimensiunea eşantionului nu este suficient de mare.
Este important de subliniat că ipoteza zero nu este niciodată
adevărată sau falsă, ci ea este acceptată sau respinsă la un nivel de
semnificaţie
Un alt grup de test utilizate în acelaşi scop sunt testele "t". aceste
se aplică de obicei la eşantioanele de volum mic.
Acestea, testează dacă media populaţiei este egală cu o valoare
predeterminată, atunci când deviaţia standard a populaţiei nu este
cunoscută ( se cunoaşte numai deviaţia standard a eşantionului):
t = Xm -µ / s \/n.
Se utilizează pentru:
- a testa dacă două eşantioane independente sunt statistic
diferite; (eşantioane extrase din aceiaşi populaţie sau din două populaţii
cu aceiaşi varianţă)
- situaţia când deviaţia standard a populaţiei nu este cunoscută şi
este estimată pe baza deviaţiei standard a eşantionului.
- testarea regresiei liniare;
37
- testarea semnificaţiei coeficientului de corelaţie.
χ 2
= (ab -bc - n/2)2 n / (a+b) (a+c) (c+d) (b+d);
38
2.Testele de corelaţie
3. Testele de regresie
39
I.4.4. Obţinerea indicatorilor şi indicilor.
40
Seria statistică de distribuţie (de repartiţie) utilizată pentru
variabile cantitative se numeşte serie de variaţie.
Numărul unităţilor de observaţie proprie fiecărui nivel (interval)
măsurat al caracteristicii poartă numele de frecvenţă (fi).
Frecvenţa poate fi exprimată sub formă:
Matricea
are ca elemente
constitutive:
- titlul Defineşte conţinutul
tabelului
- capetele de tabel Prima coloană din stânga
şi primul rând superior.
- reţeaua de rubrici În ele se înscriu datele
(celule) numerice
- datele numerice
- totalul Ultima coloană de la
stânga la dreapta şi ultimul
43
rând inferior
Tipuri de tabele.
boala total
(+) (-)
expunere (+) a b a+b
(-) c d c+d
total a+c b+d a+b+c+d
45
Titlu - defineşte concis conţinutul graficul privind fenomenul
şi colectivitatea investigată, precizând aspectele
temporo-spaţiale.
1
0.8
ordonata
0.6
0.4
0.2
0
1 2 3 4
abscisa
46
Tipuri de reprezentări grafice.
Series4,
150 120
100
Series1 100
100 Series3, 75 Series1
Series1 80
Series1 Series2, 50 Series2
Series1 60
50 Series1 Series3
40 Series1, 25
Series4
0 20
1 2 3 4 0
Series1 25 50 75 100 1
47
Model diagrama prin menz i
Series2
Series1
48
25
1
100 50
2
3
4
75
49
histograma poligon de frecvente
60
150 50
Series1 40
100 30
Series2 Series1
20
Series3
50 10
Series4
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Serii de distribuţie:
50
I.5. Elemente de informatică.
51
Elemente pentru utilizarea pachetului de programe
Epi – Info.
52
Validate = compararea fişierelor de date introduse de doi
operatori diferiţi cu semnalarea diferenţelor;
53
Formatul chestionarelor Epi Info.
Tipuri de câmpuri:
- text sau „subliniat” (-) indicat printr-o succesiune de caractere
subliniat, în număr egal cu lungimea dorită a câmpului (maxim 80
caractere);
În acest câmp pot fi introduse orice caractere:
54
55
Programul „Enter”
56
5. Găsirea unor înregistrări ce corespund unor criterii de căutare:
criteriile vor fi introduse în rubricile unui formular gol, obţinut apăsând Ctrl
– F sau Ctrl-N; căutarea va fi iniţiată la fiecare corespunzând unui anumit
domeniu de căutare:
F1 caută prima înregistrare pornind de la începutul fişierului
ce satisface criteriile dorite;
F2 caută înregistrarea cu un număr dat;
F3 caută prima înregistrare ce satisface criteriile dorite
pornind de la poziţia curentă înapoi (spre sfârşitul
fişierului);
6. Editarea (modificarea) înregistrărilor: pentru a edita (modifica)
o înregistrare introdusă anterior, aceasta va fi găsită î modul descris mai
sus, apoi se vor face modificările dorite utilizând tastele enumerate în
paragraful „introducerea datelor”; după terminarea modificării se va
deplasa cursorul pe ultimul câmp (prin apăsare pe End sau apăsare
repetată pe Enter) şi programul va întreba dacă se doreşte scrierea pe
disc a înregistrării – apăsând Y se va salva pe disc, apăsând N se va
reveni la primul câmp al înregistrării, ieşind din înregistrarea curentă cu
F7 sau F8 înainte de salvare, modificările făcute se pierd. Se pot face
modificări şi cu comanda UPDATE din ANALYSIS.
7. Ştergerea unei înregistrări: apăsarea tastei F6 va provoca
marcarea pentru ştergere a înregistrării curente. Înregistrarea va putea fi
vizualizată în continuare cu ENTER, dar nu se va ţine seama de ea la
prelucrările făcute de ANALYSIS; reactivarea înregistrării se face
apăsând iar pe F6.
8. Restructurarea fişierului de date: se reface chestionarul
conform noilor cerinţe, se lansează ENTER şi după ce se scrie numele
fişierului de date NU se apasă ENTER ci F6, răspunzând în continuare la
întrebarea cu privire la numele chestionarului (modificat). ENTER va
rescrie vechiul fişier . REC ca fişier .OLD.
9. Alte facilităţi oferite de ENTER:
F5 tipărirea unui chestionar în alb sau a unor
înregistrări
F9 afişare listă de valori legale (CHECK) pentru
câmpul curent.
Programul „Analysis”
57
Setul de comenzi ale programului „Analysis”formează un limbaj
de programe şi pot fi introduse una câte una de la tastatură sau pot fi
scrise într-un program care se poate lansa în execuţie de sub„Analysis”.
În continuare vor fi prezentate comenzile utilizabile în ANALYSIS.
Utilizarea programului „Analysis”presupune cunoaşterea unui minim de
comenzi.
58
QUIT - Termină sesiunea de lucru cu programul
ANALYSIS. În loc de comanda QUIT se poate utiliza tasta funcţională
F10 cu acelaşi efect.
Sintaxa: QUIT
59
UPDATE - Este o comandă identică cu comanda Browse,
cu deosebirea că se pot face şi modificări în fişierul activ de date.
Sintaxa: UPDATE
61
SPSS (Statistical Package for the Social Sciences) este un
produs destinat gestionarii si analizei statistice a datelor oferind o foarte
mare varietate de prelucrări statistice, de la cele mai des folosite în
practica (statistici descriptive, teste statistice) si până la cele care pretind
cunoştinţe statistice avansate.
În prezent, versiunile cele mai folosite pe calculatoare personale
sunt:
SPSS/Windows 7.0, care rulează sub sistemul de operare
Windows 95 si sub Windows NT 3.5;
SPSS/Windows 10.0, care funcţionează in reţea sub sistemul de
operare Windows 98 până la Windows XP.
62
Modulul CHAID (Chi-squared Automatic Interaction Detector)
aplica algoritmi de grupare, pentru împărţirea unei populaţii în grupe
disjuncte, care diferă între ele în ceea ce priveste un criteriu precizat;
Modulul Categories se foloseşte în scopul determinării influentei
exercitate de caracteristicile produselor sau a serviciilor asupra preferinţei
consumatorilor;
Modulul TRENDS serveşte la analiza si reprezentarea grafica a
seriilor de timp
63