Larisa Solomon,

Liceul „Dante Alighieri", Chişinău

Clasa: a IX-a

Obiectul: Literatura română

Tema: Dialectica vieţii şi a morţii în De-a v-aţi ascuns de Tudor Arghezi

Tipul lecţiei: Transmiterea şi însuşirea cunoştinţelor noi.

Obiectiv fundamental

Descoperirea şi aprecierea tezaurului de valori ale literaturii române.

Obiective operaţionale

Fiind antrenaţi în procesul de predare-învăţare, elevii urmează să-şi

însuşească următoarele cunoştinţe şi abilităţi:

1. Cognitive:

O1 să cunoască fondul de idei ale poeziei;

O2 să identifice şi să estimeze valoarea de excepţie a ultimei strofe;

O3 să descopere afinităţi conceptuale în interpretarea filozofică a vieţii şi

a morţii la T. Arghezi şi la alţi poeţi, prozatori;

O4 să se exprime corect oral şi scris;

O5 să demonstreze interdependenţa dintre experienţa de viaţă personală şi

mesajul poeziei studiate.

2. Afective:

O6 să distingă caracteristicile valorice ale poeziei;

O7 să armonizeze propriile trăiri şi sentimente cu cele ale autorului.

Tipul lecţiei: asimilare de noi cunoştinţe.

LITERATURA ROMÂNÃ
 Bibliografie:

1. Derşidan, I., Primatul textului (Cercetări metodice şi literare), Editura

Cogito, Oradea, 1992.

2. Goia, V., Drăgotoiu, I., Metodica predării limbii şi literaturii române,

Editura Didactică şi Pedagiogică, R. A. Bucureşti, 1995.

3. Pâslaru, V., Şchiopu, C., Ţimpău, V., Literatura română. Manual

pentru clasa a IX-a, Chişinău, 1991.

4. Ralea, M., T. Arghezi.

Mijloace didactice

Volume de autor, dicţionare explicative, gazetă de perete, folii.

Metode

Conversaţia, comentariul de text, explicaţia, compararea, analiza

gramaticală.

Desfăşurarea lecţiei

Activitatea profesorului Activitatea elevului Modalităţi de

învăţare

Crearea atmosferei Elevii comunică cele Expunerea

necesare desfăşurării studiate în mod
lecţiei. Pentru acasă independent despre T.
elevii au avut de Arghezi.
pregătit o comunicare
despre personalitatea lui
T. Arghezi.

T. Arghezi a fost un Cuvîntul

poet plin de viaţă. Este profesorului
bine a-l descoperi de
timpuriu. Cine încearcă
să se apropie cu
dragoste de această
operă (profesorul va
demonstra cîteva din
volumele autorului) şi s-
o cunoască, păşeşte mai
ferm în viaţă, devine
spiritual mai bogat, mai
puternic, înţelege mai
bine viaţa.

Aşadar, să nu întîrziem
a studia poezia lui T.
Arghezi, acest „superb
optimist" al literaturii
noastre.

Anunţarea temei noi

şi a unor obiective

Activitatea profesorului Activitatea elevului Modalităţi de

învăţare

Lectura textului

— Ce trebuie să — Cuvîntul Lucrul cu

explicăm la început „dialectică". dicţionarele
pentru a înţelege mai
bine tema?
Elevii vor identifica:

Dialectică — metodă
generală de cunoaştere;
(după V. Breban): artă
de a prezenta
argumentele proprii
pentru a convinge,
 pentru a clarifica o
problemă.

— Ce aminteşte titlul — Un joc, dar noi Conversaţia

poeziei? înţelegem că e jocul euristică
vieţii şi al morţii prin
care trece fiecare.

— Cu ce începe poezia? — Cu o adresare, tata se Învăţare dirijată

adresează copiilor.

— Aţi putea motiva un — Include trăirile

astfel de început? eroului liric, atitudinea
faţă de copii.

— Ce face tata şi ce — Tata vorbeşte despre

scop urmăreşte el? un joc, urmărind scopul
de a-i pregăti pe copii să
înţeleagă că viaţa
sfîrşeşte cu moarte.

— Tata descrie imaginar — Strofa I: „...o să mă Comentariul de

jocul morţii. Să joc... de-a ceva text
observăm în ce măsură cuidat..."
eroul liric posedă arta de
a-şi prezenta Lectura str. a II-a.
argumentele pentru a-i
convinge pe copii că
moartea e un joc.

— Strofa a II-a conţine Conversaţia

o enumerare. Care-i euristică
scopul utilizării ei? — Tot ce e viu moare.

— Aţi putea menţiona — Ultimul. Versul

valoarea deosebită a subliniază ideea că omul
unui vers din această trebuie să înveţe a muri.
strofă?

— Enumeraţi cîteva — Strofa a III-a,

„reguli" ale jocului versurile 4-5 şi versurile
strofei a IV-a.
Activitatea profesorului Activitatea elevului Modalităţi de
învăţare

— Teama de moarte — Jocul este universal,

este înlăturată prin ideea firesc.
strofei a V-a. Formulaţi-
o.

— Tata este realist şi, în — „...un fel de

sfîrşit, spune lucrurilor înmormîntare",
pe nume. Identificaţi „...începe cu moartea".
versurile.

— Citiţi strofele VII-IX. — Eroul liric, ca şi Lectura expresivă,

Formulaţi cîteva idei. înMioriţa, încearcă să formularea ideilor
atenueze durerea
apropiaţilor, insistînd Învăţare dirijată
asupra ideii învierii
după moarte.

Profesorul va citi strofa Conversaţie

a X-a. Referiţi-vă la
nişte cuvinte şi motivaţi
alegerea lor. (Elevii vor
alege diferite cuvinte,
vor fi conduşi însă spre
evidenţierea
adresărilor.)

— De ce anume — Ele spun că eroul Comentariul

adresările? liric trăieşte intens
clipele după care
urmează să anunţe
realitatea. Lectura:
strofa a X-a — ultimul
vers al strofei a XI-a, a
XII-a.

— Ritualul imaginat a — Fiindcă optimistul

luat sfîrşit, dar poezia, Arghezi mai are ceva
nu. De ce? de comunicat.
Profesorul va citi ultima
strofă.

— Să observăm care Un elev va trece la Comentariul de

este structura ei. tablă. Va fi dirijat în text
 următoarea activitate.

1. Eroul liric trăieşte o

explozie de sentimente.

2-4. Versurile 2-4

transmit o consolare a
poetului, pentru a-i
ajunge puteri să
pronunţe

5. Blestemul.

— Ce puteţi spune — Neagă chiar jocul. Conversaţia

despre ultimul vers? De — Eroul liric mai vrea
ce? să trăiască, iubeşte Învăţare dirijată
viaţa.

Activitatea profesorului Activitatea elevului Modalităţi de

învăţare

— Comentaţi forma — Autorul utilizează Comentariul

verbului din ultimul forma inversă a (analiza
vers. verbului pentru a-l gramaticală)
accentua şi a-i
evidenţia nuanţa
afectivă.
Redactare, completare.

— Referindu-se la acest
stil viguros, optimist al
lui T. Arghezi, eseistul
M. Ralea consemna:

„Lipsa sa de facilitate îi
încarcă sufletul pînă la
o tensiune neobişnuită.
Cînd i se întîmplă
cîteodată să
izbucnească, întrece
chiar efectul dorit.
Expresia e grea de
toată apăsarea
sufletului reţinut atîta
vreme. Atunci cuvintele Elevii scriu Activitate
poetului sînt neîntîlnite, răspunsurile în caiete. independentă
formele sale sînt Vor fi ascultaţi 3-4
excesive, epitetele sînt elevi. Probe scrise
rare...

Să citească oricine un
rînd de T. Arghezi. Va
simţi atunci din ce
rezervă iniţială de forţă
pleacă cuvîntul
totdeauna încordat,
încărcat cu toată
comprimarea care l-a
apăsat, pentru a aduce
tocmai acea teribilă
energie a stilului d-lui
Arghezi".

— Aceasta e structura
sufletească a poetului,
transmisă, de fapt, şi
nouă.

Să se răspundă în scris:

1. Ce este moartea la T.
Arghezi?

2. De ce?

3. De ce anume
jocul De-a v-aţi ascuns?

— Care este tema — Confruntarea

poeziei? omului cu moartea.

— Încercaţi să formulaţi — Poezia De-a v-aţi

ideea poetică ascuns exprimă
fundamentală a poeziei. opoziţia eroului liric
faţă de firescul sfîrşit,
Redactare, completare. transmite dorinţa-i
profundă de a trăi şi de
a se vedea stăpîn al
vieţii (variantă).

Activitatea profesorului Activitatea elevului Modalităţi de

învăţare

Etapa următoare a Elevii vor formula Conversaţie

lecţiei va fi o discuţie gînduri proprii în
despre concepţia viaţă- cadrul discuţiei. Activitate creativă
moarte a poetului
anonim (Mioriţa)şi a lui
M. Eminescu (Mai am
un singur dor).

Pentru acasă: Pe parcurs se

vaevalua capacitate
Alcătuiţi o compunere a elevilor de a folosi
în care să indicaţi vocabularul, de a
deosebirile şi integra cunoştinţele
asemănările imaginilor asimilate,
vieţii şi morţii în De-a capacitatea de a
v-aţi ascuns şi alte trage concluzii,
opere. corectitudinea şi
rapiditatea
Lectură suplimentară: raţionamentului,
Gr. Vieru Eşti mare capacitatea de a
tu... şiNu am, moarte, distinge esenţialul,
cu tine nimic. capacitatea de
transfer etc.
LITERATURA ROMÂNÃ
 Lilia Prunici,
şcoala medie Temeleuţi, Călăraşi

Clasa: a XI-a

Obiectul: Literatura română

Subiectul: T. Arghezi, Testament (comentariu literar).

Tipul lecţiei: Lecţie mixtă cu descoperirea cunoştinţelor prin activitatea

în echipe a elevilor.

Structura lecţiei:

— verificarea sumară a cunoştinţelor anterioare;

— pregătirea elevilor (formarea echipelor, repartizarea temelor,

explicarea sarcinilor ş. a.);

— efectuarea activităţii în echipe;

— angajarea elevilor în discuţii finale, prezentarea soluţiilor (fixarea se

realizează concomitent cu asimilarea cunoştinţelor);

— evaluarea activităţii elevilor;

— anunţarea temei pentru ora următoare.

Formarea deprinderilor legate de comentariul literar; posibilitatea

pătrunderii sensurilor poeziei; cultivarea capacităţii de înţelegere, de
apreciere a operei; dezvoltarea operativităţii gîndirii elevilor.

Obiective operaţionale

1. Cognitiv-formative:

Elevii vor fi capabili:

— să asimileze cunoştinţe privind încadrarea poeziei Testament de T.

Arghezi în ciclul ars poetica din literatura română;

— să descopere contribuţia adusă de autor în cadrul genului, în cadrul

literaturii române;

— să pătrundă şi să interiorizeze sensurile etice şi valorile estetice ale

lucrării;

— să sesizeze raportul dintre tradiţie şi inovaţie poetică;

— să distingă şi să comenteze simbolurile şi imaginile poetice;

— să identifice şi să comenteze sursele motivaţionale (emotive) ale
operei;

— să fixeze notele definitorii ale stilului arghezian.

2. Afective:

— să exprime atitudini faţă de frumuseaţea şi virtuţile estetice şi literare

ale poeziei;

— să recepţioneze opera lui T. Arghezi armonizîndu-i conţinutul cu

propriile trăiri;

— să compare şi să diferenţieze poezia Testament de T. Arghezi în raport

cu poezii similare publicate pînă la 1927.

Metode didactice:

conversaţia, problematizarea, explicaţia, activitatea în echipe.

Mijloace didactice:

textul poeziei Testament de T. Arghezi, fişe de lectură ale profesorului,

fişe de lucru ale elevilor, cărţile lui T. Arghezi De-abia
plecaseşi şi Prisaca, lucrări de critică literară.

Scenariul desfăşurării activităţii

1. Captarea atenţiei elevilor.

Se va recita sonetul Arghezi de L. Deleanu, propunîndu-li-se elevilor să

observe la ce lucrări ale lui T. Arghezi face aluzie autorul. (Testament,
Psalmi, Cuvinte potrivite, Cîntare omului, 1907 — Peisaje, Noaptea).

2. Enunţarea unor obiective ale lecţiei:

3. Actualizarea celor învăţate anterior:

— activitatea literară a lui T. Arghezi, valoarea creaţiei argheziene;

— marile teme ale liricii lui T. Arghezi;

— poezia Testament reprezintă o ars poetica; în ea T. Arghezi răspunde
la următoarele întrebări: Ce este poezia? Care sînt sursele poeziei? Cum
este creată poezia? Care este rolul poeziei?

— ideile expuse în poezia Testament.

4. Pentru a trezi curiozitatea elevilor şi pentru a-i motiva pozitiv, se

solicită rezolvarea cîtorva întrebări-problemă:

a) care este semnificaţia versurilor: „Slova de foc şi slova făurită/

Împărecheate-n carte se mărită..."? (Este vorba despre îmbinarea
talentului, inspiraţiei, harului divin cu munca asiduă, migăloasă. Acest
îndemn al poetului să vă fie călăuză la lecţia de azi, dar şi în viaţă);

b) am afirmat că poezia Testament este o ars poetica. În clasele

anterioare aţi cunoscut şi alte poezii cu caracter
programatic: Testamentul lui Ienăchiţă Văcărescu, Epigonii lui M.
Eminescu, Unde ni sînt visătorii? de A. Vlăhuţă,Poetul de G.
Coşbuc, Rugăciune de O. Goga ş. a.

Ce are comun şi prin ce se diferenţiază poezia Testament de T. Arghezi

în raport cu poezii similare publicate pînă la 1927?;

c) cum credeţi, poezia Testament se constituie ca o sinteză a credinţelor

literare ale scriitorului, exprimate pînă la data apariţiei ei, sau anunţă un
program de activitate ulterioară?;
d) nu este greu de observat: „carte" este cuvîntul-cheie în această poezie.
Ce reprezintă cartea în concepţia lui T. Arghezi? („O treaptă", „hrisovul
cel dintîi", „sudoarea muncii sutelor de ani" a înaintaşilor, „bici
răbdat"...)

5. Lectura poeziei Testament se realizează pentru crearea atmosferei

afective şi pentru a trezi interesul faţă de interpretarea poeziei:

Activitatea elevilor în echipe:

— fiecărei echipe i se propune o sarcină aparte (fişe distributive);

— elevii lucrează în echipe prin cooperarea timp de 10-15 minute;

— urmează ascultarea opiniilor elevilor, redactarea, completarea

răspunsurilor lor de către colegi şi profesor;

— şi în sfîrşit se evaluează activitatea echipelor, luîndu-se în consideraţie

capacităţile de descoperire, pătrundere, sesizare etc. (vezi obiectivele
operaţionale);

— profesorul redactează, completează (cu participarea elevilor) cele

expuse.

6. Temele propuse pentru studiere:

I. Ideea legăturii dintre generaţii şi a responsabilităţii urmaşilor în

faţa străbunilor:

a) semnificaţia titlului poeziei;

b) semnificaţia expresiei: „Cartea mea-i, fiule, o treaptă";

c) Care e sensul expresiei:

„Al robilor cu saricile pline

De osemintele vărsate-n mine.";

d) comentaţi versurile:

„Am luat cenuşa morţilor din vatră

Şi am făcut-o Dumnezeu de piatră,

Hotar înalt cu două lumi pe poale,

Păzind în piscul datoriei tale".

II. Relevaţi caracterul social al poeziei:

a) semnificaţia expresiei „seara răzvrătită".

b) ce atitudine se relevă din partea poetului cînd vorbeşte despre domni,

domniţe, stăpîni, pe de o parte, şi despre robi, iobagi, pe de altă parte?

c) analizaţi sensul versurilor:

„Durerea noastră surdă şi amară

O grămădii pe-o singură vioară".

d) ce sens atribuiţi versurilor finale:

„Robul a scris-o, Domnul o citeşte,

Făr-a cunoaşte că-n adîncul ei

Zace mînia bunilor mei"?

III. Izvoarele şi trăsăturile lexicului arghezian.

a) Comentaţi versurile:

„Ca să schimbăm acum întîia oară

Sapa-n condei şi brazda-n călimară,

Bătrînii-au adunat printre plăvani

Sudoarea muncii sutelor de ani.";

b) în ce măsură reflectă poezia Testament spusele poetului:

„Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite

Eu am ivit cuvinte potrivite"?;

c) cum înţelegeţi versurile:

„Şi frămîntate mii de săptămîni,

Le-am prefăcut în versuri şi-n icoane"?;

d) ce aspect al esteticii argheziene dezvăluie versurile:

„Din bube, mucegaiuri şi noroi

Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi"?

IV. Tehnica realizării limbajului poetic:

a) care sînt mijloacele artistice principale specifice artei argheziene,

reflectate în poezia Testament? Indicaţi rolul lor;

b) formele dobîndite de limbajul poetic în această lucrare;

c) Observaţii asupra tehnicii versului arghezian.

7. Evaluarea activităţii de cercetare a textului literar. Fiecare echipă

îşi prezintă soluţiile problemelor studiate. Colectivul clasei îşi
redobîndeşte unitatea şi toţi elevii participă la dezbateri, pentru a însuşi
toate problemele, şi nu numai pe cele studiate în echipă.

8. Evaluarea poeziei Testament:

— locul şi ponderea operei în ansamblul preocupărilor poetului în

exprimarea opiniilor despre arta scrisului, valoarea acestui poem în
contextul creaţiei argheziene;

— semnalarea particularităţilor şi valorilor artistice ale poemului;

concordanţa dintre idei şi mijloacele de expresie.

9. T. Arghezi despre poezie — temă pentru discuţie frontală:

„Poezia nu e numai în dragoste, poezia e în atelier, în uzină, în chinul

omului de a realiza, în muncile, în invenţiile lui, ea trebuie numai găsită.
Fiecare om are emoţia poeziei: dar se pare că poeţii au şi harul
expresiunii: găsesc poezia, o pun deoparte şi fac cu putinţă existenţa ei
esenţială, pentru a fi distribuită în flacoane. Este, prin urmare, firesc ca
nivelul poeziei, complexitatea şi nuanţa ei să se schimbe de la om la om
şi de la timp la timp."

10. Teme pentru lecţia următoare:

a) elaborarea unei compuneri ce ar avea ca subiect una din ideile studiate

la lecţia de azi.

b) meditare asupra problemei „Ce este poezia?"

c) lecturi suplimentare din creaţia lui T. Arghezi.