P. 1
emotiile si expresivitatea emotionala

emotiile si expresivitatea emotionala

|Views: 521|Likes:
Published by Tania Ilasoaia

More info:

Published by: Tania Ilasoaia on Feb 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/20/2013

pdf

text

original

CAPITOLUL I

EXPRESIA FACIALÄ A EMOIILOR

1. Emotiile si expresivitatea emotionalà
Ce înseamná expresia Iacialá? Ce reprezintá expresia Iacialá? 'Fata umaná în stare de
repaus si miscare, ca si în momentul mortii si a vietii, în timpul tácerii sau a vorbirii, vázutá
direct sau simtitá, în preyent sau în reprezentatá în artá sau înregistratá cu camera video este o
sursá de inIormatie¨ complicatá, importantá, dar si conIuzá în acelasi timp (P. Ekman, W.
Friesen, P. Ellsworth, 1972 apud J. Russel, J. M. F. Dols).
Atât traditia, cât si simtul comun si stiinta converg la ideea cá Iata poate Ii vázutá ca o
Iereastrá cu deschidere spre emotiile noastre. Încá Aristotel (1913) a scris Iaptul cá: 'Existá
expresii Iaciale observabile caracteristice Iuriei, Iricii, excitárii erotice si altor pasiuni¨. Când
îndreptám privirea spre Iata unei alte Iiinte umane, de multe ori cáutá si de Iiecare datá gásim
sensul a tot ceea ce Iace sau intentioneazá sá Iacá. Rânietele, grimasele si încruntarea
sprâncenelor, un zâmbet Iugitiv si privirea persistentá a unor Iete aIlate în miscare sau a celor
statice nu sunt pur si simplu datorate contractiilor sau relaxárii unor muschi ale Ietei, ci reIlectá
inima celuilalt sau par a Iace acest lucru.
Oare aceste idei contin adevar sau se vor darâma inevitabil la Iel ca si alte numeroase mituri
înainte de o analizá stiintiIicá? Simtul comun a Iost gresit înainte. Aristotel credea, de exemplu,
cá párul ondulat al unei persoane relevá curaiul acesteia...
Din anii '80 ai secolului XX, ráspunsurile psihologice au Iost aproape unanime: Fata
constituie cheia spre întelegerea emotiei si emotia este cheia întelegerii Ietei umane. Pe parcursul
ultimilor 60 de ani diversi psihologi, precum Maurice Merleau Ponty si Caroll Izard au stabilit
legáturile apropiate dintre Ietele umane si emotiile tráite de acestia: 'Furia, rusinea, ura si
dragostea nu sunt Iactori psihici ascunsi în adáncul constiintei unui om: acestea se aIlá si se pot
citi pe Iata omului si în gesturile acestuia, nu ascunse în spatele acestora¨(Merleau-Ponty,
1961/1964, idem). Izard (1971), la rândul lui a descris emotia cu un aIorism: 'Emotia, le un nivel
de analizá, este o activitate neuromusculará a Ietei¨.
Faptul de a lega Iata omului cu emotiile tráite de acesta poate Ii atribuit simtului comun, însá
a încetat sá Iie unica idee importantá din studiul psihologic al emotiei. Acum este importantá
cercetarea programului ce-l situiazá pe Darwin ca initiator, pe Tomkins ca sustinátor modern al
acestuia si Izard, Ekman si o multime de alti oameni de stiintá ca practicieni al acestuia. Expresia
Iacialá este consideratá drept un semn universal înteles, un vizibil aIloriment a unui alt
eveniment, un declansator al unei emotii categorice de bazá discrete.
Programul Expresiei Faciale (Facial Expresion Program) (1975, Ekman & Friesen)este
oIerit pentru a Iace din emotia de pe Iatá ceva másurabil si inteligibil cu aiutorul cadrului
evolutiv si cu imlicatii în mediciná, în sistemul iustitiei criminalistice, în educatie, business si
psihoterapie.
Acest program este Iolosit în multe discipline bazate pe miscarile de la nivelul Ietei, însá aici
nu sunt implicate toate miscárile. Etologii (Smith, 1977) au preluat în prima Iazá o viziune
diIeritá a semnalelor Iaciale si a comportamentelo comunicative generale. Psihologii Mandler
(1975) si Zaionc, Murphy si Inglehart (1989) au ridicat întrebári Iundamentale despre legátura
dintre emotie si comportamentul Ietei. Din anii '90, descoperirile empirice si consideratiile
teoretice au pus sub semnul întrebárii Ioarte Irecvent natura expresiei Iaciale, legátura precisá
dintre aceasta si emotia propriu-zisá. Chiar dacá 'expresia¨ este un concept corect (Zaionc,
1994), cercetárile din domeniu au introdus recent o nouá conceptualizare, noi descoperiri si noi
metode. Asumtiile acceptate au Iost puse sub semnul întrebárii. Au Iost Iormulate noi explicatii,
însá si cele vechi prezentau un interes nou. Teoreticienii Programului Expresiei Faciale
revizuiesc Ioarte activ unele ipoteze speciIice si combat altele.

1.1. O scurtà istorie
În domeniul studiului de specialitate al limbaiului trupului, cea mai importantá lucrare
apárutá înainte de secolul XX a Iost cartea lui Charles Darwin, tipáritá în 1872, %e
Expression of te Emotions in Man and Animals (Exprimarea emotiilor la om si la animale). Ea
a avut un rol Iecund asupra studiilor moderne consacrate expresiilor Iaciale si limbaiului trupului în
general, multe din ideile si observatiile lui Darwin Iiind validate de cátre cercetátorii moderni din
întreaga lume. De atunci, cercetátorii au observat si înregistrat aproape un milion de semne si
semnale non-verbale. Dupá constatarea lui Albert Mehrabian, din totalul mesaielor, aproximativ 7
la sutá sunt verbale (numai cuvinte), 38 la sutá sunt vocale (incluzând tonalitatea vocii,
inIlexiunea si alte sunete guturale), iar 55 la sutá sunt mesaie non-verbale. ProIesorul Ray
Birdwhistell a Iácut estimári similare în privinta cantitátii comunicatiilor non-verbale între
oameni. Dupá aprecierile sale, o persoaná obisnuitá, de-a lungul unei zile, vorbeste eIectiv timp
de zece sau unsprezece minute, iar o propozitie obisnuitá dureazá în iur de douá secunde si
iumátate.
Toti stiu Iaptul cá Darwin a scris despre expresii Iaciale, însá nu toti au Iost de acord cu ceea
ce a scris. O scurtá revizuire a contributiei acestuia în studiul expresiilor Iaciale este Ioarte
diIicilá din cauza statutului acestua ca Iiind unul dintre marii oameni de stiintá a tuturor
timpurilor si datoritá inIluentei indirecte a acestuia în ceea ce stim despre evolutia poligeneticá.
Conceptualizarea vagá a emotiei si a expresiei Iaciale de cátre acesta presupune c alucrarea lui
Darwin sá Iie cititá si analizatá în mai multe modalitáti. Numele lui a Iost cu sigurantá
împrumutat pentru a da prestigiu studiului Ietei, iar adiectivul 'darwinian¨ a Iost Iolosit pentru
teorii speciIice ce nu apartineau cu exactitate lui Darwin, dar si, ocazional, pentru idei pe care
Darwin párea sá le respingá. Alte teorii au Iost numite în mod legitim anti-Darwiniene ceea ce,
neintentionat, pare sá le Ii pus în aceeasi clasá cu stiinta creatiei si a societátii primitive.
Rámâne de înteles încá cum ar putea Ii aduse marile principii darwiniene elulutia, selectia
naturalá si adaptarea în câmpul psihologiei umane, de altIel nu este surprinzátor Iaptul cá
asteptarea lui Darwin în ceea ce priveste Ietele umane nu a avut un ultim cuvânt de spus. Dacá
am considera cá párerea proprie lui Darwin este centratá pe selectia naturalá si adaptare, nu am Ii
singuri, însá ne-am însela. AstIel, asa cum a clariIicat însusi Darwin, el a Iost primul care a
gândit despre expresii Iaciale ca Iiind universale teza aceasta, a scris el, aIost întotdeauna
aIirmatá.
Acesta a pus în practicá presupunerea precum cá expresiile Iaciale au evoluat spre
comunicare - "nu avem o bazá în a crede cá orice muschi a Iost descoperit sau chiar exclusiv
modiIicat pentru o expresie".
Scrierile lui Darwin sunt cel mai bine întelese în termeni a ceea ce Darwin a încercat sá
Iinalizeze si, contrar presupunerilor din timpul acestuia, expresia Iacialá a Iost gânditá ca Iiind
universalá, iar limbaiul, un alt dat de la Dumnezeu, ca Iiind creat pentru expresia emotiei (Bell,
1806, Duchenne, 1862/1990). Scopul lui Darwin nu a Iost de a crea o teorie psihologicá, dar cel
de a aproIunda párerile creationiste ale oamenilor în general si studiul expresiilor emotionale în
particular (Fridlund, 1992). Mecanismul sáu speciIic al mostenirii (transmiterea Lamarckianá a
caracteristicilor obtinute) si primul sáu principiu al expresiei Iaciale (prestigiu neIolositor
habitatelor ancestrale) nu ioacá acum niciun rol în întelegerea actualá a comportamentului Iacial.
Ideile lui Darwin despre expresie si emotie au Iost încá de la început scoase din orice
abordare curentá a temei. Pentru acesta, notiunea de expresie a Iost extrem de generalá. Spre
deosebire de un set mic de "semnale" Iaciale, "expresiile" erau "actiuni de orice Iel, |care| dacá
erau acompaniate în mod regulat de orice stare a mintii, sunt, spre sIârsit, recunoscute ca Iiind
expresive." Ce exprimá aceste actiuni de orice Iel? În ciuda unei liste scurte de emotii de bazá,
Darwin a lucrat cu un set neconstrângator de "stári ale mintii" (stári de spirit). Darwin a descris
aceste stári de spirit în termeni ce nu întotdeauna reprezentau emotii propriu-zise (cum ar Ii Iuria,
teroarea, mila sau dragostea), ci în termeni ce reprezentau mai degrabá trásáturile motivationale,
comportamentale sau de personalitate, sau senzatii Iizice (dureri corporale, Ioame etc.), precum
si procese cognitive (abstractionalizare, meditare etc.).
Potrivit lui Darwin, printre cele mai recunoscute expresii sunt cele de "prost dispus" (low
spirits) si "plin de vervá" (ig spirits). Notiunile, mai degrabá vagi, a lui Darwin de stare de
spirit si cea de dispozitie bunà si dispozitie rea pot Ii considerate ca Iiind preIigurári ai abordárii
dimensionale dar si ai abordárii categorice a emotiei. Desi astázi aceste notiuni nu sunt deseori
abordate în studiile stiintiIice ale emotiei în sine, mostenirea teoreticá a lui Darwin a lásat
amprente uriase în studiul expresiilor Iaciale, pe parcursul anilor existînd numerosi oameni de
stiintá ce au pornit de la ideile Darwiniene. AstIel, inIluenta lui Darwin a urmat douá directii
diIerite, una spre etologie si alta spre psihologie. Cele mai reprezentative studii din punct de
vedere psihologic asupra expresiilor Iaciale îl au psihologii William James si Silvan Tomkins.
În cadrul unor teorii moderne, expresia emotiilor este privitá ca un aspect integral al
procesului emotional. Unii teoreticieni au presupus Iaptul cá expresia emotionalá stá la baza
experientei emotionale. William James, un proIesor de la Universitatea Harvard din a doua
iumatate a secolului XIX, este un bine cunoscut propunator al punctului de vedre ce presupune
cá perceperea schimbarilor de la nivelul corpului în timpul emotiei constitue experienta
emotionalá, si Iárá aceastá perceptie, emotia ar Ii palá si Iárá culoare. James a argumentat
puternic Iaptul cá nu existá în minte un lucru numit emotie ce precipitá activitatea corporala, ci
mai degrabá contrariul este adevarat. James a colaborat cu German si Lange, student de al lui
Wundt, ce în mod independent a propus o teorie similará pentru a dezvolta aceastá idee. James a
crezut cá corpul uman actioneazá precum o placá de sunet, lovitá de impulsurile neuronale
pentru a crea unde de schimbare ce pot Ii mai apoi resimtite la nivelul creierului ca Iiind calitáti
ale sentimentului de emotie. Asadar, varietatea si culoarea emotiei sunt la Iel de inIinite precum
si patternurile corporale pe care le poate crea o actiune neuronalá, dar si categoriile de emotii
sunt arbitrare si academice. James insusi a propus un test crucial pentru ipoteza proprie ce a
constat într-un experiment natural în care sistemul neuronal a Iost deteriorat astIel încât
schimbárile de la nivelul corpului nu puteau Ii resimtite. De asemenea au mai Iost prezentate în
literatura de specialitate experimente asemanatoare, însá interpretarea acestora este problematicá,
desi, în general acestea sunt vázute ca esecuri ale ipotezei lui James. Un alt aspect al teoriei lui
James asupra emotiei sustine Iaptul cá schimbárile survenite la nivelul corpului sunt imediat
aIectate de sistemul nervos, într-un proces doar putin mai complex decât un reIlex sau reactie
instinctualá. Cercetárile mai recente indicá Iaptul cá unele schimbári emotionale pot dura mai
mult pâná apar. James, de asemenea, credea cá Iiecare ráspuns instinctual stinge o emotie, însá
existá multe alte surse ale raspunsului emotional, care poate Ii brutalá cum e Iuria sau subtilá
precum aprecierea Irumusetii. El a crezut cá nu existá centre în creier speciIice niciunei emotii
speciIice, în ideea cá cercetarea recentá aruncá o serioasa umbrá de dubiu asupra acestei teorii.
El a argumentat Iaptul cá oamenii diIerá în ceea ce priveste abilitatea cestora de a recepta si de a
reIlecta o experientá a emotiei, precum si prin gradul în care experimenteazá o emotie în general.
El a sustinut ideea cá expresia Iacialá si alte schimbári de la nivelul corpului rezultá Iie din
repetitiile slabe ale actiunilor ce au Iost utilizate, Iie continuá sá Iie reactii Iiziologice implicate.
Silvan Tomkins, un psiholog din a doua iumatate a secolului XX, a luat o parte a teoriei
James-Lange adaugând mai apoi ideea cá senzatiile produse de expresiile emotionale, schimbári
vasculare si alte schimbári la nivelul Ietei constituie sursa diIeritor resimtiri ale emotiei din punct
de vedere calitativ, de xemplu, de la Iericire la tristete, de la teamá la Iurie. Perceptia altor
schimbári corporale produce sentimente mai putin speciIice în ceea ce priveste emotia. Acesta a
sustinut, contrar lui James, Iaptul cá existá categorii speciIice de emotii care au evoluat pentru
anumite Iunctii, din cauze adaptative, care sunt de asemenea, reIlectate în organizarea neuronalá.
Aceste categorii de emotii corespund unor categorii speciIice de expresii Iaciale si sunt
organizate în iurul expresiilor Iaciale ale acestora. Spre exemplu, emotiile caracteristice
dezgustului derivá din prototipul mancárurilor dezgustatoare ce sunt dáunátoare sau periculoase,
cu expresia de bazá ce constá în deschiderea gurii si scoaterea limbii. Aceasta reactie prototipicá
de dezgust a Iost generalizatá asupra altor scenarii de respingere, cum ar Ii emotia de dispret,
unde obiectul este o alta persoana si emotia de rusine, unde obiectul reprezintá propria persoaná.
Acesta a enumerat categoriile de emotii, a speciIicat expresiile ce le reprezintá si a descris Iiecare
emotie în detaliu într-o lucrare în mai multe volume. Teza principalá a acestei lucrári a Iost
Iaptul cá sistemul unei emotii este un sistem motivational primar pentru o gamá largá a
comportamentelor umane. Un alt aspect distinctiv al teoriei sale se bazeaza pe declansatorii
emotionali în termeni de nivel general si rata cresterii sau descresterii stimulárii neuronale.
Teoria sa despre emotie (aIIect) are multe alte aspecte si modele în contul multor Iatete
interesante ale psihologiei. El nu a ezitat sá ia în considerare aspecte IilosoIice diIicile, cum ar Ii
libera alegere si constiinta si de a conecta emotia cu arii semniIicative din psihologie. Un punct
de vedere nou a lui Silvan Tomkins în ceea ce priveste expresia si emotia, împreuná cu charisma
sa persuasivá, a Iost în mod considerabil responsabilá pentru încuraiarea muncii colegilor sái din
sec. XX, ceea ce i-a asigurat un loc superior în studiile psihologice. De asemenea, el a avut
reputatia de iudecátor drastic al altora si interpret semniIicativ al Ietelor.
Este aproape incredibil cá în decursul evolutiei umane de mai bine de un milion de ani, aspectele
non-verbale ale comunicárii cum ar Ii exprimarea si recunoasterea emotiei Iaciale, dar si comportamentel
ce le însotesc au început sá Iie studiate mai intens abia în anii '60, iar publicul a luat cunostintá de
existenta acestora numai în 1970, o datá cu aparitia cártii lui Julius Fast despre limbaiul trupului. Ea a
Iost un rezumat al muncii depuse pâná atunci de savantii behavioristi în domeniul comunicárii non-
verbale, dar multi dintre semenii nostri nu au aIlat nici astázi de existenta limbaiului trupului
si cu atât mai putin de importanta decodiIicárii expresiei Iaciale a emotiei în viata lor.


. Ce sunt si care sunt emotiile?
Conceptul de "emotie" este asemánátor celui de "timp": dacá nu ne întreabá nimeni, stim
ce este, dacá suntem însá întrebati, nu ne gásim cuvintele... Problema este atât de obscurá,
încât nu existá deIinitii si clasiIicári deIinitive, desi atât IilozoIii, cât si psihologii s-au aplecat
asupra acestui subiect dintotdeauna.

Conceptul de "emotie" este asemánátor celui de "timp", dacá nu ne întreabá nimeni, stim
ce este emotia, dacá suntem însá întrebati, nu ne gásim cuvintele pentru a Iormula un ráspuns.
Problema este atât de obscurá, încât încá nu existá deIinitii si clasiIicári deIinitive pentru
"emotie", desi atât IilozoIii (ca Aristotel, de pildá), cât si psihologii s-au aplecat asupra acestui
subiect dintotdeauna.
Probabil cá principala diIicultate a deIinirii si întelegerii emotiilor tine de Iaptul cá acest
concept nu este la origine un termen stiintific, cu o deIinitie precisá, ci un construct popular.
Cercetátorii au sarcina diIicilá de a descoperi ce vor sá spuná oamenii atunci când Iac apel la
aceste experiente subiective numite emotii si care sunt mecanismele de Iunctionare ale
acestora.
O altá diIicultate în calea unei stiinte precise a emotiei o reprezintá limbaiul in sine. Nu
toate limbile au acelasi set de termeni pentru a identiIica emotiile. În cazul limbii române este
cunoscut cazul cuvântului "dor", care, dupá analiza unui mare gânditor cum a Iost Constantin
Noica, are trásáturi unice si este de netradus în alte limbi. Cum cuvintele sunt vehiculele prin
care exprimám emotiile, putem vorbi de "emotii românesti", "emotii americane", "emotii
Irantuzesti" etc. Emotiile, Iiind parte speciIicá a naturii umane, sunt prezente în limbai în
constructii diverse, unele extrem de complicate ca mesai si sub aspectul analizei sensului, ca
"má doare suIletul", "îmi plânge inima" etc. Obisnuiti cu ele, întelegem sensul lor, dar trebuie
sá recunoastem cá este Ioarte greu sá stim care sunt simtámintele unei persoane care ni se
plânge cá "o doare suIletul". Emotia este o experientá strict personalá, greu de cuantiIicat în
vreun Iel.
Dacá încercám sá studiem dictionarul pentru a vedea cum este deIinitá emotia în
diversele dictionare ale limbii române, vom observa, pe de o parte cá deIinitiile diIerá de la
dictionar la dictionar, iar pe de altá parte cá acestea nu sunt lámuritoare. Dacá dorim totusi sá
identiIicám acel ceva care pare a Ii numitorul comun al deIinitiilor, cred cá am putea spune cá
emotia este e reactie mentalà constientà insotità de modificàri fiziologice si de comportament.
Nu lámuritor deIinitiv, dar suIicient cât sá ne Iacem o idee.
Cum nu ne-am propus sá lámurim noi problema deIinirii emotiilor, vom continua prin a
oIeri diverse clasiIicári ale acestora, pentru a ne Iace o idee asupra modului în care psihologii
se raporteazá la emotii.
.1.Clasificarea emotiilor dupà Daniel Goleman
Psihologul american Daniel Goleman (cunoscut în special pentru cercetárile sale privind
inteligenta emotionalá), Iace urmátoarea clasiIicare a emotiilor:


Mânia
Tristetea Frica Bucuria Iubirea Surpriza Dezgustul Rusinea

Furie Supàrarea Anxietatea Fericirea Acceptarea Socul Dispretul Vinovàtia
Resentiment Mâhnirea Nervozitatea Usurarea Prietenia Mirarea Aversiunea 1ena
Exasperare Îmbufnarea Preocuparea Multumirea Încrederea Detestarea Supàrarea
Indignare Melancolia Consternarea Binecuvântarea Amabilitatea Repulsia Remuscarea
Vexare Mila de sine Neîntelegerea Încântarea Afinitatea Umilinta
Animozitate Singuràtatea Îngrijorarea Amuzamentul Devotamentul Regretul
Irascibilitate Disperarea Teama Mândria Adoratia
Ostilitate Deprimarea Spaima
Plàcerea
senzualà
Dragostea
Urà Groaza Ràsplata Mila
Fobia Satisfactia
Panica Extazul

Goleman aIirmá cá pe baza emotiilor se Iormeazá predispozitiile (ori, am spune noi,
starea de spirit), care sunt mai putin evidente/intense ca emotiile, dar au o duratá mai mare.
Dincolo de predispozitii sunt temperamentele, tendinta de a-ti aminte anumite emotii si care
deIineste/determiná comportamentul general al persoanei în anumite coniuncturi. (apud
Goleman, 2001).

.. Cercul emotiilor dupà Robert Plutchik

Psihologul american Robert Plutchik a creat în 1980 "cercul emotiilor", care constá din 8
emotii Iundamentale si 8 emotii complexe, Iormate din câte douá emotii Iundamentale.
Emotiile Iundamentale pot Ii observate pe cercul al doilea din imagine si incluse în tabelul de
mai ios, pe când emotiile complexe sunt cele trecute pe Iundal alb: optimism, dragoste,
supunere, înIiorare, dezaprobare, remuscare, dispret si agresivitate.





Emotii fundamentale Emotiile opuse
Bucurie Tristete
Încredere Dezgust
Fricà Mânie
Suprizà Anticipatie
Tristete Bucurie
Dezgust Încredere
Mânie Fricà
Anticipatie Surprizà
.3. Lista emotiilor dupà W. Gerrod Parrott

În cartea sa Emotiile in psiologia socialà. publicatá în anul 2001, psihologul W.Gerrod
Parrott stabileste urmátoarea listá de emotii:

Emotie primarà
Emotie
secundarà
Emotii tertiare
Dragoste
AIectiune
Adoratie, aIectiune, dragoste, atractie, griiá, tandrete, compasiune,
sentimentalism
Dorintá (sexualá) Excitatie, dorintá, pasiune, inIatuare
Pasiune Pasiune
Bucurie
Veselie Amuzament, extaz, iovialitate, plácere, iubilare, satisIactie, euIorie
Entuziasm Entuziasm, zel, înIiorare, euIorie
SatisIactie SatisIactie, plácere
Mândrie Mândrie, triumI
Optimism Sperantá, optimism
Încântare Încântare
Usurare Usurare
Surprizà Surprisá Uimire, surprindere, stupeIiere
Mânie
Iritare Iritare, agitare, tâIná
Exasperare Exasperare, Irustrare
Furie
Mânie, Iurie, ostilitate, Ierocitate, batiocurá, acrealá, dispret,
resentiment, respingere
Dezgust Dezgust, repulsie, dispret
Invidie Invidie, gelozie
Torturá Torturá
Tristete
SuIerintá SuIerintá, agonie, durere
Tristete Depresie, disperare, neaiutorare, neIericire, durere, melancolie
Dezamágire Dezamágire, anxietate
Rusine Rusine, viná, regret, remuscári
IndiIerentá
Alienare, izolare, indiIerentá, singurátate, înIrângere, iená, umilire,
insultá
Simpatie Simpatie, milá
Fricà
Oroare Alarmá, soc, Iricá, groazá, teroare, panicá, isterie
Nervozitate Anxietate, nervozitate, tensiune, neliniste, îngriiorare, tristete
.4. Paul Ekman si emotiile universale
Psihologul american Paul Ekman de la Universitatea CaliIornia (expert în studiul
emotiilor, maniIestárilor acestora si în studiul mecanismului minciunii), pe baza rezultatelor
unor îndelungate cercetári pe toate continentele, aratá cá existá 4 expresii Iaciale care pot Ii
recunoscute de orice persoaná apartinând oricárei culturi de pe planetá: frica. mânia.
tristetea si bucuria. Universalitatea acestor maniIestári poate Ii tratate drept un puternic
indiciu cá aceste 4 emotii sunt emotii Iundamentale, ce tin de natura umaná (Ekman,P., 2003).
Paul Ekman porneste de la ipoteza cá expresiile Iaciale sunt programate ca o parte
naturalá a emotiilor. Pentru cá toti oamenii apartin aceleiasi specii si toti au acelasi numár de
muschi Iaciali este de asteptat ca oriunde în lume emotiile sá se exprime în acelasi mod, sá Iie
recunoscute ca atare. Fiecárei emotii îi corespunde câte douá expresii Iaciale: una programatá
ereditar, aceeasi în toate culturile; alta, reprezentând o abatere de la expresia programata,
variazá de la o culturá la alta. În spriiinul ipotezei universalitátii expresiilor Iaciale ale
emotiilor, Paul Ekman invocá cercetárile lui H.C. Triandis si W.W. Lambert, care au cerut
unui numár de studenti americani si greci, precum si locuitorilor unei mici localitáti din insula
CorIu (insula greceasca din Marea Ionicá) sá acorde note de la 1 la 9 unor IotograIii
reprezentând persoane care exprimau diIerite stári emotionale, dupá cum le considerau
agreabile sau dezagreabile. Studentii, în ciuda diIerentelor etnice, au dat note Ioarte apropiate,
spre deosebire de locuitorii din mediul rural, care au introdus unele discordante în notare.
Aceastá primá cercetare comparativá interculturalá, care inclina balanta în Iavoarea tezei
universalitátii expresiei emotiilor, nu a Iost scutitá de critici metodologice întemeiate: s-a
prezentat IotograIia unei singure personae (o actritá care exprima diIerite emotii), nu s-a
veriIicat implicarea în sarcina de notare a subiectilor (s-ar Ii putut ca studentii sa Iie mai
motivati sá evalueze IotograIiile), emotiile nu erau naturale (se stie astázi cá existá diIerente
notabile între zâmbetul spontan si cel 'artiIicial¨).
Cercetarile coordonate de Paul Ekman au demonstrat cá expresiile Iaciale ale emotiilor
sunt universale. Studentii apartinând unor grupuri etnice Ioarte diIerite au identiIicat emotiile
corespunzatoare expresiilor Iaciale.
Dupá cum se observá, dezbaterile cu privire la Ielul în care ar trebui clasiIicate emotiile
rámân deschise si numeroase, neexistînd o clasiIicare unicá si universal, însá emotiile
universale oIerite de Paul Ekman par a Ii cele mai des abordate si cele mai prezente în studiile
emotiilor Iaciale. De altIel si subiectul studiului care va Ii descris în capitolul 3 al acestei
lucrári se bazeazá pe considerárile teoretice promovate de acesta.

.5. Descrierea expresiilor faciale ale emotiilor universale
Nici emotia si nici expresia acesteia nu sunt concepte universale sustinute de psihologi.
Termenul de expresie implicá ceva ce este exprimat. Unii psihologi neagá Iaptul cá existá
într-adevar o oarecare stare organica speciIicá ce corespunde cu ideile noastre naive despre
emotia umaná; asadar, expresia acesteia nu este neapárat si produsul acesteia. Alti psihologi
cred cá comportamentele reprezentate prin termenul de 'expresie¨ constituie parte a unui
ráspuns emotional organizat si, asadar, termenul de 'expresie¨ surprinde acele roluri ale
comportamentelor mai putin adecvat decât trimiterea acestora la aspecte ale unei reactii
emotionale. Si acum alti psihologi sunt de párere cá expresia Iacialá are în prim plan o
Iunctie comunicativá si contine inIormatii despre intentiile sau starea interná a subiectului si
acestia gásesc utilá conotatia termenului de 'expresie¨. IndiIerent de abordare, unele expresii
Iaciale sunt asociate cu unele emotii particulare umane. Cercetárile aratá Iaptul cá oamenii
categorizeazá Ietele cu emotii în acelasi mod în toate culturile, Iaptul cá expresiile Iaciale
similare tind sá apará ca ráspuns la evenimente speciale declansatoare de emotii, precum si
Iaptul cá oamenii simuleaza emotiile Iaciale ce sunt caracteristice Iiecárei emotii speciIice. În
ciuda unor implicári teoretice variabile ale acestor descoperiri, un punct de vedere comun
constá în Iaptul cá în studiile emotiei umane, este deseori util de stiut ce expresii corespund
Iiecárei emotii spreciIice si ráspunsul este prezentat pe scurt în rândurile ce urmeazá.
a) Bucuria (fericirea)
Expresia Iericirii este universalá si usor de recunoscut si este interpretatá ca Iiind
transmitátoare de mesaie ce exprimá veselia, placearea, o dispozitie pozitivá si prietenie.
Exemplele cu expresia Iericirii (bucuriei) sunt cel mai usor regásite în diverse IotograIii si
este deseori produsá de oameni la cerere, în lipsa oricárei emotii propriu-zise. De Iapt,
expresiile Iericirii pot Ii comportamente practicate din cauza Iaptului cá acestea sunt deseori
utilizate pentru a masca o altá emotie sau pentru a manipula alte persoane. Determinarea
autenticitátii unei emotii de bucurie este datá de activitatea muschiului zygomatic maior ce
ridicá unghiurile gurii si le trage înspre pártile laterale atunci când zâmbim.
b) Tristetea
Expresiile Iaciale ale tristetii sunt deseori considerate ca Iiind opuse celor ce exprimá
bucuria, însá acest punct de vedere este destul de simplu, de asemenea activitatea colturilor
gurii sunt opuse celor speciIice expresiei bucuriei. Expresiile tristetii contin mesaie ce
exprimá o pierdere, doliu, disconIort, durere, neaiutorare etc. Pâná de curând cultura
americaná continea o cenzurá puternicá în ceea ce priveste aIisarea în public a tristetii în
rândul bárbatilor, ceea ce poate Ii cauza Iaptului cá este mult mai usor de gásit imagini cu
Iete Ieminine cu expresii ale tristetii. Punctul de vedere comun, împártit de multi psihologi ,
este acela cá expresiile tristetii sunt de Iapt Iorme ale Ietelor plângânde de o intensitate mai
micá, ce pot Ii observate mai devreme la nou-náscuti, însá diIerentele notabile dintre aceste
douá expresii contestá acest punct de vedere, desi ambele expresii sunt legate de sentimentul
primeidiei. Desi plânsul si lacrimile sunt atribuite expresiilor de tristete, lacrimile nu sunt
indicative ale oricáror emotii particulare, asa cum apare în cazul lacrimilor de bucurie.


c) Mânia
Expresiile mâniei (Iuriei) sunt din ce în ce mai întâlnite în societatea moderná, din cauza
cresterii continue a stresului si Irustrárii, ceea ce stá la baza instaurárii mâniei.mînia
constituie indicciul primar al agresivitátii interpersonale si expresiile acesteia contin mesaie
despre ostilitate, opozitie si un potential atac. Mânia este un ráspuns comun la expresiile
mâniei, creându-se astIel o buclá de Ieedback pozitiv ce creste probabilitatea unui conIlict
periculos. Pâná acum nu demult, interzicerea culturalá a expresiei mîniei la Iemei, expresii
speciIice unei Iurii necontrolate au creat o împártire a expresiilor de mînie ce se diIerentiazá
în Iunctie de sex. Expresia necontrolatá aIuriei exercitá un eIect toxic asupra unei persoane
mânioase, iar o mânie cronicá pare a Ii asociatá cu anumite pattern-uri de comportament ce
corespund cu iesiri nesánátoase, cum ar Ii comportamentele de tip A. desi este Irecvent
asociatá cu violenta si distrugerea, Iuria este probabil cea mai constructivá emotie din punct
de vedere social atâta timp cât este deseori baza eIorturilor oamenilor de a schimba societatea
în mai bine si rezistentei împotriva instaurárii nedreptátii si a tiraniei.
d) Frica
Expresiile Irici nu sunt des întâlnite în societátile unde este tipicá o securitate personalá
buná, deoarece o posibilitate iminentá a distrugerii personale prin violentá interpersonalá sau
pericole impersonale constituie pricipalele declansatoare ale Iricii. expresiile Iricii contin
inIormatii despre un pericol iminent, o amenintare, predispozitie de Iugá sau o posibilá
amenintare de vátámare corporalá. Obiectele speciIice ce pot produce Irica variazá de la o
persoaná la alta. Experienta Iricii este resimtitá extrem de negativ si este redusá, împreuná cu
schimbárile survenite la nivelul corpului, o datá ce amenintarea a trecut sau a Iost ocolitá.
Organizarea comportamentului si a Iunctiilor cognitive sunt aIectate negativ pe parcursul
Iricii, atunci când Iuga devine scopul principal. Anxietatea este asociatá cu Irica si poate
implica unele ráspunsuri corporale comune, însá este o stare de mai lungá duratá si
declansatorii acesteia nu sunt atât de imediati, ca în cazul Iricii. Amândouá sentimente sunt
asociate cu eIecte Iizice nesánátoase dacá persistá mai mult timp.
Îmbinarea expresiei Iaciale cu o emotie implicá cunostinte despre categoriile emotiilor
umane cárora acestea le pot Ii atribuite. Timp de milenii, diverse scoli au speculat în ceea ce
priveste categoriile de emotii si cercetárile stiintiIice recente au arátat cá expresiile Iaciale
pot Ii atribuite usor în iur a sapte categorii, deti multe alte categorii ale emotiilor umane sunt
posibile si sunt Iolosite de cátre IilosoIi, oameni de stiintá, actori si altii dedicati emotiilor. O
dezvoltare recentá a instrumentelor stiintiIice pentru analiza Iacialá, cum e Facial Action
Coding System, au Iacilitat rezolvarea problemei categoriilor. Cele mai sigure categorii sunt
discutate în paragraIele urmatoare. Aceste pagini arata unele caracteristici principale ale
emotiilor si pot Ii considerate ca Iiind indicatoare a altor emotii Iaciale derivate.

3. Mecanismele recunoasterii emotiilor din expresiile faciale

Începem prin prezentarea succintá a diIeritelor posibile mecanisme ce Iac posibilá
recunoasterea emotiilor din expresiile Iaciale.

3.1. Recunoasterea ca parte a perceptiei

O posibilitate este aceea de a considerea recunoasterea ca parte a perceptiei. În mod
discutabil, recunoastea unor aspecte simple ale unui stimul, sau disocierea între stimului, este un
aspect ce tine de domeniul perceptiei. Poate cá inIormatia a-priori nu este necesará pentru a
recunoaste o emotie, însá diIerentierea, clasiIicarea si identiIicarea emotiilor are loc exclusiv pe
baza proprietátilor geometrice a stimulului vizual. Este de conceput ca procesarea perceptualá
poate Ii asociata direct cu regiunile cerebrale ce proceseaza limbaiul, în masura necesará deIinirii
acelei emotii, în cazul absentei accesárii altor inIormatii asociate stimulului. (un mecanism
asemanator invátárii). Aceasta notiune a recunoasterii este bineînteles o versiune incompletá.
Însá, ar putea Ii suIicientá pentru a realiza unele sarcini la parametri normali, precum disocierea
emotiilor, sortarea acestora în categorii, recunoasterea granitelor între categorii diIerite, alegerea
unor reprezentati în Iiecare categorie, si poate chiar deIinirea în contexul alegerii Iortate de
perechi atunci cand denumirile uzuale nu sunt puse la dispozitie. Oricum, aceastá notiune de
recunoastere nu ar putea Ii suIicientá pentru a accesa inIormatii asociate conceptului de emotie.
Tabel 1. Un exemplu de modalitate de clasiIicare a emotiilor

Starea
comportamentalà

Starea
motivationalà

Dispozitii.
emotii de
fundal

Sistem
emotional

Emotia
primarà

Emotia
socialà
Apropiere Recompensa Depresie Cautare Fericire Mandrie
Retragere Pedeapsa Anxietate Panica Frica Jena
Manie Furie Furie Vina
Sete Frica Dezgust Rusine
Foame Veselie Tristete Dragoste
materna
Durere SatisIactie Surpriza Dragoste
sexuala
Dorinta Ingriiorare Dispret Pasiune
Admiratie
Invidie


Existá dovezi extrase atât din studiile psihologice asupra oamenilor, cât si în special din
modele computerizate, ce sustin ideea cá o cantitate substantialá de procesare poate avea loc
exclusiv pe baza proprietatilor geometrice ale stimulului. Analizele matematice au arátat cá
structura prezentá in imaginile expresiilor Iaciale este suIicientá, în principiu, pentru a genera o
parte a structurii categoriilor emotionale percepute de oameni. (Calder, Burton, et al., 2001).
ClasiIicarea imaginilor transIormate (cásuta 1) generate din expresiile a 2 emotii diIerite a Iost
investigatá în cadrul subiectilor normali (Calder,Young, Perrett, EtcoII, & Rowland, 1996; de
Gelder,Teunisse, & Benson, 1997; EtcoII & Magee, 1992; A. W.Young et al., 1997) si de
asemenea cercetatá într-un model de retea neuralá antrenatá pentru a clasiIica expresiile Iaciale.
(Cottrell et al., 2001; Cottrell, Padgett, & Adolphs, 1998; Padgett & Cottrell, 1998). Aceste studii
au gásit dovezi în spriiinul perceptiei clasiIicante a emotiilor Iaciale: atât oamenii, cât si
modelele de retele, apreciazá existenta unei diIerente perceptuale între expresii, chiar si atunci
când acestea sunt Ioarte similare, cu conditia ca ele sá se încadreze clar într-o categorie
emotionalá (asemanátor cu modul în care segmentám un curcubeu în ciuda tranzitiei tonale
liniare). Aceste descoperiri întáresc ideea rolului important pe care perceptia clasiIicantá o ioacá
în comunicarea semnalelor sociale prin interpretarea stimulilor ce variaza într-un interval si
gruparea lor în categorii discrete ce descriu semnalele relevante. (Ehret, 1987; Macrae &
Bodenhausen, 2000). Pare de asemenea posibil cá perceptia clasiIicantá a expresiei Iaciale la
oameni se bazeazá predominant pe inIormatii perceptuale, acesta Iiind cazul în cadrul retelelor
deoarece aceastea nu posedá nici un Iel de inIormatii conceptuale. O concluzie ineresantá a
studiilor eIectuate este cá întreaga procesare perceptualá poate aparent genera o structurá de
categorii pentru emotii ce este izomorIá cu structura semanticá a conceptelor emotionale. Mai
mult, similaritátile Iizice, geometrice între diIeritele expresii Iaciale reIlectá structura conceptelor
noastre asupra emotiilor. În aceastá privintá, comunicarea prin expresiile Iaciale emotionale
diIerá în mod Iundamental de aceasta prin limbai. Dacá acestea ar Ii Iost similare, expresiile
Iaciale ar trebui sá Iie simbolice, iar conIiguratia proprie a unei expresii ar purta doar o legáturá
accidentalá cu emotia/sentimentul pe care îl denotá. Desi implicatiile precise a acestor
descoperiri rámân încá departe de a Ii complet întelese, ele sugereazá Iaptul cá perceptia,
expresia si tráirea emotiei ar putea Ii seturi de procese interconectate.
3..Recunoasterea prin generarea de cunostinte asociate

În mod normal, recunoasterea implicá mult mai mult decât inIormatia perceptualá. Atunci
când vedem o expresie Iacialá asociatá Iricii, o putem identiIica nu numai prin asemánárile cu
alte expresii în termeni de structurá, ci putem recunoaste si cá persoana în cauzá ar putea striga,
Iugi sau cá probabil a întâlnit ceva ce a speriat-o si asa mai departe. Niciuna din aceste inIormatii
nu este prezentá în structura stimulului; aceasta este prezentá datoritá experientei trecute cu
mediul (si chiar în anumitá másurá, înnáscutá). O întrebare complexá priveste mecanismele prin
care aceste inIormatii sunt accesate. În general, cunostintele nu sunt stocate într-un Iormat
explicit, ci mai degrabá se bazeaza pe indicatii pentru reconstruirea inIormatiei prin reactivarea
reprezentárilor ce au Iost co-asociate atunci cand inIormatia a Iost dobandita. (e.g., A. R.
Damasio & Damasio, 1994). Cel mai simplu exemplu al acestui mecanism ar Ii asociarea
propriu-zisá, ca atunci când vedem o expresie de Iricá si auzim un tipát simultan si le legám
instinctual în memorie. În general, conexarea altor cunostinte cu perceptia expresiei Iaciale este o
problemá mult mai complexá si se bazeazá pe o multitudine de asocieri la nivele superioare ce
pot Ii separate în timp, precum si pe reprezentári simbolice, ce, la oameni, se bazeaza
preponderent pe limbai. Schema neuralá generalá pentru implementarea mecanismelor
mentionate mai sus necesitá legarea inIormatiei dintre reprezentári neurale distincte pentru a
putea Ii procesate în calitate de componente a inIormatiei asupra aceluiasi concept. În cazul
perceptual, un stimul activeazá multiple regimuri neurale ce reprezintá aspecte speciIice a
proprietátilor sale vizuale. AstIel, se poate imagina o interactiune continuá între Iluxul direct,
revers si orizontal de inIormatii pe baza caruia creierul construieste reprezentarea vizualá a
stimului. (cI. Lamme, Super, & Spekreiise, 1998). Unele asemenea reprezentári cum ar Ii cea a
lui Ullman (1995) . Iluxuri contrare¨ sau a lui Edelman (1987) . re-intrarea¨ contim aceasta
idee. Reprezentarea stimulului si a inIormatiei asociate evolueaza simultan astIel încât se pot
modula reciproc, iar perceptia si recunoasterea devin párti a aceluiasi proces la scará largá.
3.3.Recunoasterea prin generarea unei simulari

Mecanismele prezentate mai sus, desi pot Ii considerate creative, sunt relativ directe: prin
legatura din diIerite reprezentari ce dau nastere componentelor inIormatiei conceptuale asupra
emotiei ce este declasata prin stimul, subiectul are la dispozitie toate inIormatiile necesare pentru
a recunoaste emotia; tot ce este necesar pentru a indeplini maioritatea sarcinilor de recunoastere
este o implementare a reconstruirii inIormatiei conceptuale in termeni de limbai, pentru ca
subiectul sa ne poata spune ce stie. Insa sunt si trasee indirecte ce pot interveni. Ar putea Ii ca
inIormatia explicita declansata in descrierea anterioasa sa Iie insuIicienta pentru a recunoaste o
emotie, poate datorita lipsei unei expuneri anterioare la aceasta emotie speciIica, sau Iaptului ca
reconstructia inIormatiei despre aceasta nu da suIiciente detalii. Un alt mecanism ar putea
incerca generarea inIormatie conceptuale Iolosind o corespondenta inversa ce cauta sa
declanseze acele stari anterioare producerii expresiei Iaciale. Acest mecanism ar putea incerca o
simulare in observator a starii persoanei ce constituie stimulul prin estimarea reprezentarii
motorii ce au dat nastere stimului observat. Odata ce observatorul a generat acea stare pe care
cealalta persoana este presupusa a o trai, o reprezentare a acestei stari poate la randul ei declansa
inIormatia conceptuala (Gallese, Fadiga, Fogassi, & Rizzolatti, 1996; Gallese & Goldman, 1999;
Rizzolatti, Fadiga, Gallese, & Fogassi, 1996).
Unele studii au gasit dovezi ca manipularea directa a expresiei Iaciale a privitorului va
inIluenta abilitatea lor de a identiIica expresiile Iaciale ale altora. (Niedenthal, Brauer,
Halberstadt, & Innes-Ker, 2001). Vizualizarea expresiei Iaciale a altcuiva poate conduce la
schimbare in starea emotionala proprie. Desi vederea unei expresii Iaciale poate conduce la
modiIicari in sentimentele traite (Schneider, Gur, Gur,&Muenz, 1994; Wild, Erb, & Bartels,
2001), acest mecanism poate de asemenea opera Iara intermediarea prin expresiile Iaciale, prin
directa modulatie a reprezentarii somatice a structurii ce genereaza sentimentul. Faptul ca teoria
simularii necesita posibilitatea unui mecanism direct, central este inIirmat de Iaptul ca pacientii
cu paralizie congenitala sunt totusi apti de a identiIica emotiile Iaciale. (Calder, Keane, Cole,
Campbell, & Young, 2000).

3.4.Dezvoltarea recunoasterii emotiei

Abilitatea de a separa si recunoaste emotiile din expresiile Iaciale se dezvolta intr-o
maniera complexa in copilarie si se maturizeaza mai rapid la Iemei decat la barbati. In acord cu
ideea ca perceptia este o cerinta a recunoasterii, e de asteptat ca mecanismele prezentate mai sus
sa Iie active relativ repede in viata individului (e.g., Bushnell, Sai, & Mullin, 1989). Bebelusii se
orienteaza catre stimulii asemanatori expresiilor Iaciale inca de la nastere (Valenza, Simion,
Macchi-Cassia, & Umilta, 1996) si exista dovezi ca acest lucru ar depinde in principal de trasee
subcorticale, Iapt indicat de procesarea preIerentiala a Ietelor in campurile temporal-vizuale.
(Simion, Valenza, Umilta, & DallaBarba, 1998). Unele emotii pot Ii diIerentiate de catre copiii
de 7 luni (Nelson, Morse, & Leavitt, 1979; Soken & Pick,1992), iar semnalele din cortecsii
vizuali temporali arata o anumita selectivitate a Ietelor in cazul maimutelor in varsta de 2 luni
(Rodman, O Scalaidhe, & Gross, 1993). De asemenea, exista dovezi ca mecanismul recunoasterii
prin simulare poate Ii initiat timpuriu. Nou-nascutii poseda abilitatea de a reproduce unele gesturi
Iaciale simple (MeltzoII & Moore, 1983), ceea ce indica Iaptul ca ar putea Ii urmata de
capabilitati mai complexe de a simula si reproduce.
Data Iiind importanta comunicarii prin expresiile Iaciale si alte semnale sociale vizuale, s-
ar putea presupune ca nou-nascutii orbi prezinta diIicultati in dezvoltarea sociala si emotionala.
Desi obtinerea unor concluzii unanime in aceasta privinta este Ioarte diIicila, unele studii au
aratat ca aceste diIicultati apar in maioritatea cazurilor. Desi cei nascuti orbi prezinta o
multitudine de expresii Iaciale spontate si voluntare, acestea nu sunt in totalitate normale Cole,
Jenkins, & Shott, 1989; Galati, Scherer, & Ricci-Bitti, 1997), si exista indicii ca dezvoltarea
socioemotionala ar putea Ii in mod substantial anormala. (Troester & Brambring, 1992). S-a
descoperit ca abilitatea de a recunoaste expresiile Iaciale la varsta de 5 ani indica viitoarele
competente sociale si academice (Izard et al., 2001), desi ramane incert la ce nivel aceasta
corelatie reIlecta o cauzalitate directa. In cazul adultilor, exista dovezi in Iavoarea recunoasterii
constante a emotiilor pe parcursul vietii, si de asemenea se constata o usoare scadere a acuratetii
cu care acestea sunt recunoscute odata cu inaintarea in varsta. (Adolphs, Damasio, Tranel, &
Damasio,1996). In general, contributia Iactorilor precum varsta si sexul la diIerentele de
perIormate in cazul experimentelor nu a Iost analizata atent. Desi sexul (Kesler-West et al.,
2001) si diIerentele de varsta in procesarea emotiilor Iaciale se evidentiaza in cadrul studiilor
imagisticii Iunctionale, pana acum se poate spune doar ca eIectele acestor Iactori sunt
considerabil mai reduse decat in cazul leziunilor cerebrale (Adolphs, Damasio, Tranel, Cooper,
& Damasio, 2000; Adolphs et al., 1996).
3.5. Decodificarea emotiilor din perspectiva transculturalà
C. Izard in demersurile sale experimentale privind decodiIicarea emotiilor a cerut
subiectilor participanti, selectati din esantioane ce proveneau din state precum SUA, Marea
Britanie, Grecia, Franta, sa descrie emotiile vizualizate in cadrul unor IotograIii Iolosind
propriile cuvinte, evitand astIel tehnica 'check-list-ului¨. S-a constatat ca nu exista un consens
puternic intre esantioane in desemnarea similara a aceleiasi emotii, dar si Iaptul ca exista unele
emotii mai consensuale si altele mai putin consensuale si mai diIicil de identiIicat (rusinea,
interesul).
In urma unor experimente, M. Biehl si colaboratorii sai, au aiuns la o concluzie
asemanatoare, investigatia insa realizandu-se pe esantioane din SUA si Japonia. In cadrul acestui
experiment, subiectilor li se cerea sa Iaca evaluari reciproce ale emotiilor exteriorizate de
membrii celorlalte culturi.
Tot in Japonia a Iost eIectuata o cercetare in care subiectii erau pusi sa aprecieze in limba
propriei tari .potrivirea¨ a 20 de perechi dse emotii diIerite care aveau o doza importanta de
similaritate in limba engleza. In urma cercetarii s-a constatat ca unele perechi sunt evaluate
similar, in timp ce altele nu au nimic in comun. Dimensiunea care diIerentiaza cele doua culturi
este angaiarea sau dezangaiarea in relatii sociale.
Un alt cercetator, Matsumoto a urmarit in ce masura pe esantioanele examinate subiectii
identiIica emotiile corect si a constatat ca gradul de recunoastere este corelat cu scorurile celor
patru dimensiuni ale lui HoIstede. AstIel, .Iericirea¨ este mult mai usor identiIicata in tarile cu
un individualism crescut si cu o distanta Iata de putere mica, iar .tristetea¨ este mai usor de
identiIicat in tarile cu o cultura colectivista si cu o distanta Iata de putere mare.
In diverse alte studii, acelasi cercetator a comparat abilitatea occidentalilor si asiaticilor
de a recunoaste un spectru larg de emotii. Cercetarile s-au eIectuat la nivelul unor esantioane din
SUA si din Japonia si au vizat rapiditatea cu care erau recunoscute anumite emotii. AstIel,
americanii au recunoscut mai rapid si mai corect emotii precum Iuria , dezgustul, Irica, tristerea,
in comparatie cu iaponezii, dar in ceea ce priveste identiIicarea .Iericirii¨ aceasta a Iost la Iel de
accesibila de decodiIicat. Concluzia la acest studiu ar Ii ca diIicultatea in decodiIicarea emotiilor
negative la iaponezi provine din Iaptul ca in societatea iaponeza este mai putin dezirabil social sa
se exprime emotii negative. Acest Iapt se datoareaza in primul rand culturii colectiviste, in care
oamenii inca de la nastere sunt integrati in subgrupuri puternice, care continua sa ii proteieze
toata viata, in schimbul unei loialitati indiscutabile. AstIel datorita accentului pus pe armonia
grupului si a conIormitatii, emotiile care reprezinta o amenintare a acestora sunt descuraiate, si in
consecinta un iaponez este deosebit de atent in a nu exprima in cadrul interactiunilor sociale
emotii negative. La polul opus se situeaza SUA, simbolul individualismului, unde exprimarea
emotiilor si perceptiilor Iie ele chiar si negative sunt incuraiate.
O alta constatare a studiilor a Iost aceea ca subiectii iaponezi iudeca cu mai multa
acuratete Ietele Iemeilor decat cele ale barbatilor, deoarece in cultura iaponeza exista o toleranta
mai ridicata pentru exprimarea emotiilor de catre Iemei decat de catre barbati, care trebuie sa
invete sa Iie .impenetrabili¨.
Un alt cercetator, K. Scherert a realizat o ancheta in 27 de tari in care a cerut subiectilor
participanti, toti studenti, sa raporteze cat de Irecvent traiesc o serie de emotii. Pe esantionul luat
ca intreg s-a constatat ca in clasamentul simbolic al emotiilor primeaza supararea, Iuria, bucuria,
dar luate in mod individual au Iost inregistrate importante diIerente in ierarhizarea emotiilor.
Un alt cercetator care a realizat un studiu de amploare pe tema decodiIicarii emotiilor a
Iost W. Gudykunst, rezultatele studiului sau Iiind corelate cu cele obtinute de HoIstede. Subiectii
participanti la cercetare trebuiau sa aprecieze cat de Irecvente sunt urmatoarele emotii traite:
bucurie, tristete, suparare, Irica, dar mai ales in ce situatii se maniIesta ele. Rezultatele studiului
au indicat, ca pana si in interiorul unui esantion omogen de tari, se inregistreaza diIerente
substantiale. S-a constatat ca o emotie precum .Irica¨ este corelata cu aparitia unor situatiilor
noi, in culturile in care masculinitatea este ridicata, distanta Iata de putere si evitarea
incertitudinii sunt scazute, pe cand in culturile in care distanta Iata de putere este mare si evitarea
incertitudinii semniIicativa, .Irica¨ se diminueaza la aparitia unor situatii noi. Cele din urma
culturi se caracterizeaza printr-o probabilitate mica de aparitie a unor situatii noi, acestea Iiind
guvernate de imperativul .aici nimic nu e nou, aici nimic nu se intampla cu adevarat¨.
P. Eckman si W. Friesen au testat validitatea premisei potrivit careia locuitorii din estul
Asiei sunt mai retractivi expresivi si mai greu desciIrabili, comparativ cu occidentalii printr-un
experiment care a vizat prezentarea unor Iilme scurte unor studenti americani si iaponezi. Aceste
Iilme prezentau imagini inductoare de puternice emotii negative (mutilari corporale). Imaginile
video au Iost vizionate Iie in conditii de nesupraveghere, Iie alaturi de un .om de stiinta¨ care
urmarea reactiile subiectilor din sala. Desigur cei prezenti in sala in cea din urma varianta nu
erau experti, ci doar spectatori obisnuiti, dar importanta era inIormatia pe care o detineau
subiectii si anume: Iie ca vizioneaza Iilmul singuri, Iie supravegheati. In situatia in care Iilmele
erau vizionate Iara supraveghere, atat iaponezii cat si americanii au avut reactii similare, Iiind
Ioarte tulburati si nu au ezitat sa-si exteriorizeze emotiile. In schimb in cealalta situatie in care se
stiau supravegheati iaponezii nu au mai avut aceleasi reactii. De aici putem concluziona ca
regulile de exteriorizare a emotiilor diIera de la o cultura la alta. Culturile individualiste cu o
distanta mica Iata de putere sunt mai expresive din punct de vedere al exteriorizarii emotiilor, in
aceste culturi intalnindu-se o nevoie sporita de inIormatii sociale valide care ghideaza reactiile
Iata de celalalt. In schimb in culturile colectiviste contextul ioaca un rol important, Iurnizand
limitele expresivitatii emotionale (Fox,J., 2004)








 /02 ,7/  ,73/::,/08.78024x,.::3,14782 24x, 0:33;0 /0,3,g 08904,.9;9,9030:742:8.:,7g,10x0  ,59:/0,0,1,x,42::.:024x097g90/0,.089,54,901,97-:982x::.42:3 L38g , L3.09,9 8g 10 :3., /00 25479,39g /3 89:/: 5844. , 024x0  .:2 0890 25479,39g  #

.047 ..0:10x0 L38g.0. /0 50 1.903405..73  95g79g L3   %0 570884341902494383.9  L370897.438/07.g970..203904 .2039. 2:90/3/00 4-807.024x47. 1.8:8x3g94724/073....7090  !747. 1.:947: .73.4.70 34/08..... 057080 1.9.x4.7 /.03 !747.3 .70L357.4:9.g/8..89.2039: 10x0  3 .078.9 L3970-g7 1:3/.2::.45077 34 2094/0 8:2x0.3/32.43..9 0.07-.450770 0257.  :75  30.0 2-.3  70803 0890 41079 50397: .9. /3970 024x0  .90.03.. L3x008  :3 ..57.:3974/:870. :20  0 .-  390- . 5708.8 572.43..90502 .723.9.9g /7059 :3 8023 :3.3/07    .390 /0 80.059:.0  0g9:7..43.9.3.: 570:.:08.00 .7/ 2.3..039434:g.9 L3 572.0  .0.3x.0  .908:3090:9:7.:-07907..7. .: .89.:.2: 57080 .3 /3949.09g947.:4-807.32.032039 :3/0.-./7:: 0.:90892g782..0 343 .0 3. 2.0 .7  .07.089:.9:7.89:/4724/0730.  . 8023.3g  L3 88902: :89x0 .xg .42:3..: :3 390708 34:  %04709.2    2.574.::97:5::L3 0307.790 170.8g /3970 .390   ..9.0343 .:9:37410.790.09g70/3/4203:.0.0  !7410847: #.: 5:8 8:- 8023: L3970-g7 14.9 .x47 343 .0 .90 .9.  .0 :5g.70 .425479.14.g50. .0 .790.90 2 .07-.9:3. : .0 . 570039.90/0..39g :.438/07.900      8.. 1489 .5742../.g 0890 . .708 .42-.0  !844 ..:14895:808:-8023:L3970-g7 :14891472:.07..:79g89470 3 /4203: 89:/:: /0 850.4.0 89:..07-.0  L3 0/:.09.   .059.50  .5g7:9g L3. . 25479. :3: ..2:: 57080 ..42:3..4:  . 7/890.8:57.059 .07-.947 50%4238.- ...:30054900850.9.70.07.. . 570843 !747. 2g8:7.:30 /1079g . .0 /08570 0g9:7.399gx.5747..90.0.9. 3: 8:39 25..0  .  024x.x L3 20/. 2-...2089014489L32:90/8. 8:9g 8:39 208.039 3.1472039 .0/0-..7313/.x0:.947.9.530-.. ...:300249. 8:9g 8:39 ..70.07.: 2. 1... 57457: 8g  .g 05708.0 0307.9005708471.3x.4389.  0890 :3 .0 /3 024x.0 L3970 ..x0  -:83088  584907.70..3 42:x20/0.79   .203/0 93xg..1g.9047.09g94724/073/3 L3970....7.43.x0 904709.g70  944 $29    . 570. . 8:9g 8:39 .:208.3   /08..425479.  310:30.047 1..70/0. ..0 70.:3/.1.:3/ 943..x  L38g  ..:: 97:5::  .089:.0895747.90 94.0 3:2.470.:7/.g 4 .42 .50:3243 /0 80230  8023.438.

. 89..5/.g 47...71.70  3: .:79g 70. : .90.39/085:8 .9/.7 4 57454x0 4- 3:9g /:70.: :3..950397:05708.:3/0  :2g9.00.:...4.73..0 23:90  .:70 . .540309. ..43. ..0 450784.0 .9479g31:03x03/70.g 5708:5:3070..9g50800.  .:2. 13/ :3: /3970 2.:8.0 92/085700.g  43.g970.057080 1. 8.9/0.089:.00. L3 89:/: 0570847 1..735g70. 14893/9g .1.574570:.089.59.089:.0  303903x43.7070 : .059:.0397. .09gx5729. 1489 572: .9g L3 2. 24/1.90  %4x 9:1.70.7 4.203 /0 93xg .L3.g.g.2 L3 0...9 5.x.0 0890 14.4397-:x0 .02 4 -.59: .0 3: .x. 3/9 /08570 05708 1.9:7..00  .57089: 89:/:: 10x0  .9..99g  ./../. 800.70.73 8:39 .950397:4057080  $..: 0.g .07.1489 L3949/0./:802..59:.790 /1..47-0 90010.9.8g070853g 909047. ..: 93x.. . .2.0330 .303:.910 3: 0890 8:7573g947 1.70 3:..g5g7070.73030 .9:9:: . 05708.73 8g 10 .1. -30 L3x0080 L3 907203 .99.70..057. 2:90 24/.00.:.0 9010x00:2.0 L38g3:94x.089...0..39 .g .73L3.73 .: .g L3 :7 /0 /4:g 80.:3::300 .g 057080 1.925 /0 0.70 ..0708.70/0 ...89.73.:3..730890.90 : .9.30  /0 . 3.. . .:. 8. 570. 024x0  .438/07.7 0. .g  .7.13/.950397:.72-..3xg L257:2:9.00..0  #g230/0L3x008L3..172..078.9 L38:  .: 0.7. .70.g .5708:5:30.0/0 .: 8:7.9 8570 .47/...g L3 . 14891448950397: 9047 850.78/08570057081.4:. L3..:2 .21 83:7  L38g 30 .70.g. .00.9:7. 1.0 .75708:5:30747/3925:.8g.5.:2 .g /3 .:14893:290L324/092.59.708g015:8L3.00.73030 0::x.7x30.089:..84.078.73  0 . 5:8 L3 57.203 :5g.. .:9:3:92.024x0 0    :.9g  ...73  /.45079 8. ..4397.70573.:1489/0.:2300: .75:90. 13/ :3. 1489 /08.  50397: /0 50 ..0  90.4:x..3g4- 3:9g /0 .089:.78 0  .x0 .  L3 .42:3.25: 58440 :2.: /.3. 9059.. 9:9:747 925:747 /.9gx  :200 : ..g..0 2: .78   8.g .3.0 8.3 .0 .8./0.9 8g 13.70.70 .:. .0 .: :385700./. 13/ :3..7   4.:.570.0 .  8910  ..0 2. 1489 .: .

90789...04.2. 89:/:0570847024x43.1.... $.  .0 3:4.9:.g.4904705844.5741:3/. .733:..0897.20347L30307.7 7/:3/  0.47 4-x3:90   572: 8g: 573.7.x43890.2039::1.3829070.70.3..g /..1489/0.5g7070. .7.0 57089: 301448947 ..9047. 057080 1.79..425479.:..7.45::.5: .70. 24 9037 97.:23.-9..0 /0.0L3 5.382: 8g: 850...3g .:374L3L3x00070.g...

.g3:089gL32390:3:.747 /0 ../0/854x0-:3g /854x070.0890.0/0705844.425.g 570.-897.-g97g8g9:70249.59g..0 ..g .08:: 024x43.7007::.:90.:4.00 /0 57489 /85:8 4 85798   53 /0 .x43.70.73 /08570 057080  024x0 . -. 0 L3 89:/: 0570847 1.: 5708:5:8 1.2.7 .70.4. :3 .0 14.:308908.9 .089.089034x:3 3:8:39/08047 .9 /0 .9  .7/ /3 ./08.054912.:2 4 5.9.2 .0  .7.9g .89g/00 . /4:..3.7 1 5. /07.9. 8570 58440  00 2. .70:9 .70 . 8570 09440  .023x 89g7/08579 .90 8.:/.03:L3949/0.. g8. : :3/9 .01.80 /3 47.73030  8910  31:03x.208  :3 57410847 /0 .:90 05708 8:39 .947. 2. : .208 $.475: :2. 9020  !0397: ..475:: L3 925: 024x0 .00 2.7:2039.90..  &3 904709.0 .90 L3 24/70:.9.g  85798  4x:30  2.70(/.347 089L3/ 3:2074  4.:3.:95745:3.. :2...g 05708.05:9 8.711:7.:7039g ..425479. &3.g 07.010 3.7009.g .-47.43899:0 050703x. : .89g 507.208 .::380930./7: :347 9047 24/0730  05708..73  573970 .0 50397:. 2.70.0:.2570390 :7.9 .9/047.13/. 024x43.-g .80.05x0  024x.-47/g7 /203843.089089g7/08579L3907203. /0 057080 .9.  34x:30.. ..70 20/9.:803..7g50397:.g 507.0789.90 L3 89:/0 93x1.:/7.90. 13/ 05708.9 3907.5:3.70 /0 8579 .  .2009. /07.010 .9 5:9073.208 .70  .0/.9..73 .:..x43. 574.9..73 .7..-g .0 89.438973. .947/089g7.0 .. 1489 09702 /0 0307. L3.:.0 89:/ /3 5:3.13/5701:7g7.x /10790  :3.03 .:348.0 05708007..9g /0 25:8:70 30:743. : .080./0./00 : .x:3/047.59:.0.-47/.5491.:.0/70.0 024x0 L3 830  24 90370.30  89:/039 /0 .0  50 5. 050703x0 024x43.:78: .9::/0.0 /:707. :72.g /0 8:309  4.:790/0024x/0-.x:3/047.g  $570 /0480-70/0:38092.9 : .0.9047. 8.5745:849047082..:2..-47/..0L324/3/0503/039.L3907203./08023.9.g  1g7g .x1.850.208...0 ..7:3:29024x0..2-.3  .05070.0.4890..547082x90./0.70..9430.0: .0  . ./07..:2 574. /00 .:348.  !497.08...g   1g7g ..: 1489 L3.7..: 072.47547.4.73.9 /4:g /70..7.438/07.-47/g7 .. .024x0 0 .0. 024x43. 904709.4:: 0890:3-30..203 /0 93xg .g /0 .05708471.7: 0890 ..05708:5:30 . 70570039.3 . 024x47 0890 57.g  .90.3.:024x57457: 80 .4397.0 00572g..:5844.9gx .23x  8:39 8570817 9 70.89g.2039.:2.070570039.. 570.:3/0/08.78 .:348.:/0507843.90.  9074.: 54739 /0 ..2-.07.8:57.73. 70. 3.49.47547.73 /0 89.8.0L.439.0570.1. .59: .. .3%4238  3 .g 89g .70570039.

8:39.9070.5.:05708.g 05708.90050720390. 97890x0  /0 .:2.30:743.9:.0 7.1. 574570 .7:2039.0 /0:89::/07.g48074.9047 850.g :300 8..0390 .1...90 .:2  5.709.70 88902: 30:743..g:90.0 ./.59:.9:.43899:08:78. 8:8x3:9 .08947. 1:70  !07.90470 ..8910 L3../02.:0..90 8.024x08:39.9g .08039203902./0850..8:57.:4.  .9.9:7.1. 2:953g. .70.g /0 /0:89 ...9:7.90470: .7 1 024x.90 10. 1489 /090747...70.4:: .. 024x0 8:8x30 1.0574/:.908.80  .9 /0 .90L3 907.0/070  .080392039::/0024x0  .0890.475:: 70:9g 10 /3 70509x08. ..90  $.9.790.8.g7:747/0:89.3..g4.9 :3 7010 8. 1489 0307.70:9.4397.208 38:  .48  L397 :3 574.9047850..2-g7 /0 . .x:347.70 .1.0 .5:x3850..8:57.90 L3 :7: 0570847 1.570./1079477082x7.: 8:-9g 570.4389. 5745:8 :3 9089 . 3..0 90.3../4:. 8:8x3:9 /00.x144..08:39/g:3g94.3:2901:3.:2 5737.94.208 &3.  $570 0025:  024x0 .70.91.2- .0/0024x.00.g..g/35749495:2. .0: .0: . /0.0 0.2-g7 . .:17082x90 0.:2.g  .203/107gL3.2-g70 8:7.9 .70 0 54..9.80..g 10. /0 /85709  . 2.2g .9 8.10.08947.70 54.208  1.x0574/:80/0057080024x43..0 3.850.039g.09g70 2..g .950397: .2-g7.0890 . 3.4393:g8g1070.   . 90.0 ...0390 3/.9047 /0 024x .90L347.3.70/0.70.024x0 570.:2 .9.90.90.0..2-g70/0. 107.08 /4.:.94.05x.3.70.g3:089g.70050720390.708:39/0.70 .x0 3893./:L3.:2 0 1:7..208 /0.10/031390570. .: 70.0  L3 /00.0L3.:3/2.2-g7...945.0.7.70. 70./0-.7:3.:1489:9./.475::3:5:90.g.025.9:30 30:743.0 549 /:7.707g85:38 3893.-9.-0.g  /.1.70.90 8:780 ..802030.85:38:: 024x43.2-g7 024x43..0.4.7007850.90470 /0 024x 8:39 ./0.47547...4389gL3/08.g 1..0 50 .802030.9.8:57.475:: 8:39 20/.70  .054900:.9.7: . .4050703xg.0  .070..  /0 025:  /0 . ..0  8:39 47..4:..:507.89304024x0  L38g 089g 2:90 .9. 50397: 5490. 1..47085:3/ :347 .:0.:30024x 850...9.:7.9.208 .7 .7:.3.802.07.:2.0024x0/35:3.0 8.90 /0 88902: 307.3.947 8.g089g.9.057.089. .x05749495.59.90.70 L38g39075709.08909047  . 17:2:80x .208 . 4 .3%4238 :35844/3.7  .7-97.0:.70.59: ..g4024x0L30307.70..4250 /0.00...059..7 5:x3 2.947 8.54/00.59: .47547.:7 8.0890574-02.03970L3.g  07. L3 .0 .7 .0 /0 05708 1.99073:70 .09..g803.:2-7g/0/:-:..0:10x0.70.9 .8.03. 7010.0 90024x.7 /0 70853070  .30./070..g  .08947.x /3. 7010.802030. 8.:4.708.59:.1489570039.90789.9..9 L397 :3 05072039 3.0..:.89.g 8.90 1 -7:9..057../.g  /0  L30307.

..70.850..7 50397: 4 .70 L3 2.g7.3.:. 3907570980231.439: 2:947 1.. 572.10x047  890..L3.991441 .9 58448 .:34 93xg /0 08903x.2:3.gL3/0.89/085702-.0 0307.8..0/1...00.    ./08.42:3.70 907 892:g7 30:743.850.780231.9:3..: L3. L2570:3g..:.1.: L397 4 :.9.. 573.3   .7 . 9070. .L3 .0..2g .0 /0 .438/07..71 -07.802g3g947.07-.g 3:30 L3970..50784.70 024x0 L3 /09.90 . .:2..70/-.x090 390708.g .007057039g .992.:2.9 :3 4.9/3949/0.0070 ..2039047 :2.902.81.0:/0925/.8:7..9 .:.7810.024x01.42:3..1.5.0  .L3 4/.20390 .:3.50784.3g  .947 024x43.2:3.2-. 8.g7/0139.4:x0:2..../0.:7...3900  !74-02. . . /0.430.9057080.g7x:::8.9  .08947.3%4238L3.89.9 .70 907 8.:7g  L3.0 .89g/008903x.47 9L3/4203:.90470/0024x .708:39024x0 43.059:/0024x00890.g947/7.503.057.:9 705:9. L3 907203 /0 3.  0 .30/02. 90470 8./07: 30 :3/04-0.05:98g1089:/...5.::97:5:: .9g.  7.089:8:-0.9.90  24/00 L3 .   43.024x0L3.:$.93:089g/013x .x  3: 30 g82 ..00.g70570801.3x-0.8:57.782.7x.9.:.g .802g3g947.9014841.47      08:39 . 024x..5:x3/025479./0:/0..3x.438/07.:.-g50397:L3.:97:5:: .0/07034:. :..710572. 50 /0.4/1. 0249.0  0 ...50./05:8053g.:34.7 5:-. 1489 1.0/358440 &35:3.5078:.947.: /08.3 .0.:.3 .0 0 L384x08.9.:. .900 343 . 8. /08570 024x0 . 2:90 .0 0890  /.9:7057039g57457.0 9005708.0 80 -.40478g/3 80.03:207.g 8:3902 L38g L3970-.110.: .0890 :.0..574.-.09.089.850..-7085438....9:08904.99 /0 4-8.98g.9 /0.425479.059:/0024x00890.425479.390.0.850.850. 39038. 1489:370:2.07-.9 /893.70.-30/0:3243/0.0  %047.0 /.9.4:20  %0.7g7 . 8:50747 L3 89:/0 5844.0:/0925 /.:3/04-0.-g 3203  92 .70.72:x/39708020334 973:.7g . 0890 ....x./08.058440 3:.7.9 .9. .1489L324/.x43.x.30  &3 .9..43 93x..g 88902: :30 024x 0890 :3 88902 249.-g3203  92 .024x.0 /.802030.g3:30L3970.:78:0..9.. 70.70 2:90 .3:2. .93..g7343 .59: .

9g /1.393 4.70 3 80 530./013x47 .9/3949/0.:3:2.0890.:37g85:38  !74-02.g.38200 /0 1:3.43.902- :2.    .90.1.25:90.:00573 .81.:3.07.:2.30  8:39 5700390 L3 2-.30  024x 17. 2g/4.7  07.0593:0890.g.0./08.8g .: L3 830  : 94.14894389.0 /0.850.790 70: 8g 92 .0/0.0890 050703x0 8:-0...425.09g947..:.70:310  .70 .00890024x.0.039.98g301..g/472949: 8g /0391./1.1472:.3..90 L3 .3:8:39g2:794./:8L3. L3 /.708:109: L253032.. 902 ..425479.789490 /05/g .g 70:/0.:00 L3x00028038:47 /..0890070.... /.85:30.:3..0.024/00  .g573.08904050703xg897././0137  L3x0007024x47x30/0 1.. /.g L3..70 8:39 20.  24x0  13/ 5.4730:3907203 93x1. L3 ..0 3:290 024x  .43897:.0 50397: 024x0 /0 .x43.:2 0890 /0139g 024x.478g85:3g4.g 3: 089g /013x  ..:2-742300890 .x43.50.750/0.70 .790.:9.9 L3.:34..g/013x0/107g/0 ... 3.g 024x.x/.70 0572g2 024x0  5:902 ..208.:8..g7144..0.g/0.9L3 .  !74-.70/..:348.80 . 8:-.:.9:7 :2.50. .4507.:4/013x0570.../1.70.g.70 8:39 82xg23900 :30 50784.9 58448 .42:3..3x:0 9 09.g .:9.90.391.59:. .3/1.089: 8:-0.024x0  3..0.  - 3:x.-.708:109: 24x. /...5.7 .7. .x 3:30g82.9:.09.:.0 0890/03097.08947.203.g2. 0890 .8:57.99 /0 4-8.790.47- /0 024x 74230 9  024x .g2 8g 89:/02 /.:.9..30 .:..207.3.x43.x02039.902-0...x43.g4/4. .7097g8g9:7:3.. ... 809/090720350397:.g 0890 14.g8:3902L38gL3970-..78:1.3.39008:39.705.2039  :g2:7947/0139.0 2-74230  .703/947.39::/47 .0780 :30009702/0.43 9039gL384x9g/024/1.08038:: .7970-:0 8g 70. 024x0 4 7057039g 2-.70 /:5g.9507843.7: 50397: .991441 ..07800/.0.:. :30 93x0 570.x43.0 .790 850..7./0391.9:3.g .9545:. 50/045.424-807.390050397:.9.:9..089 .9g5..g7 /0139..43897:.13:2947:.70.:7g  L3.:.

08947. 2:.90.g #g85. .39..2 85:30 34  89.90 8507.70..07. :x:270. 9...  3.70 '0.:9L3850. .25745:88gg2:7234574-02. 7./08579 ..         402.3 !844:.3.g 50 -.81.-9.024x    .90.70.g.gx. 07.8.    09089. 4389073. 139. 03.        #02: .70. $:757. :70 $:5g7.4890.:.4.49.70..24/::L3.2039:  /47.0:89: #: 30. #05:8.90 &7g   0572.2. $5. 3. $.70. #080392039 370.3 .078:30. 3.207.g7. !.: 8570x: '34. &23x. :.70. 0./0137024x47 .3 .54790.  4. 7.x.70 3/3.70.70..70.39..024x43. 309. 024x47 80 14720.    74../0830 0L3x00070. $:5g7. 3/7.172g . :-70.81.30402.  899..301.5:x30.70. 50397:.:7.81.057..30402.70. 2.50397:..070.70. #0709:       2-:13.981.70.3/ 39003x.-9.90.:348.3.3.90.70/070.70. !704. .x.30.90 $3:7g9. 3249..9..70.0. %0./0390.09g708.4393:.0780.0:72g94.70 07.70.70.g 570/854x0 47  .059.8507.:23:30 .2039: 7.70.708:392. 803:. 4-.8:57.70. .705844 807. 7.g 1...42. 3747.:5..2.024x47   %7890x0. & :7.. !70903. ..024x47/:5g.90.04/00.: 0.573. !g.70. 4107/.49.

/0.203900 903/3x...:4/:7.390380.3:290024x .44/0570/854x 8:39902507.70  3.70 /0130 90.024x0 /.2390.7.9g2.2. x.

425479.3     .2039: 0307.3:290 . 50784.9:7  .5:/ 402.43:3./090723g . .30 L3 .

  07.70.90   24x1:3/.70.g $:57g %7890x0 0:89 30 39..3#4-079!:9./40.x0 :.00 970.07.  !844:.90 /4:g 024x 1:3/.70 /8570x .9.0 24x045:80 :.:.:90 50 1:3/.2039.-0:/0 2.054914-807.:024x47 ..70/070 7./32.2039.30 3.70/070 7.5. .90 /3 .70 /0..g $:757g     .9L3 .4389g/3 024x 1:3/.:70  3..574-.42500  1472.0  24x01:3/.9050.42500 8:39 ..70 702: .- 459282  /7..0   024x .07.x0 %7890x0 0:89 30 39.2039.708.3/ 024x0 .5.4890  8:5:3070 L3147.207. 48  50 .2039.:024x47/:5g#4-079!:9.:80L39.:70  3.

82 0 L3147.:947.-0 90:72g94.70.981.8507.9.7g 24x0 80.70 /:7070 20.070 3/70 97:21 $507.x:30  /7.3:  5844: 0774/ !.70 & :7.x0  .2g70 #: 30 .3/70x0  .70 30 :70 0:89 3.425.2039 09.:7g  .70 30  1:70  4899.40 0. 4.90 #: 30 .x0 0:1470 39:.3g 70709 702: .82 !.:70 $.9gL3.3xg 459282 3.g  .8.90  -.90  1074.90 5g.70 8.89g/0024x  24x0572..70 !.82 473xg 80:.790.70 ..g7 :.70 .070 :-.39.8:30  80392039.:3/.x0 3/70 59282 3.981.981.  89.3.2g70 .10.70 &270 8:7573/070 89:501070 79.8:30 31.70 30.x0  7g  9.9./0 040 %479:7g $:1073xg ...70 17:897..70 30107.x0 5g.7g 10.24x0L35844.7749989..430 /:7070 057080 /8507.8:30 '0800 39:.97.8:30 2:.g 5:-.9./0 %479:7g $:1073xg %7890x0 %7890x0 0.70 & :7.70.70 0:1470 $.4890  .84..024x47/:5g 0774/!.9.8507..94.70 x13g .70 /47.309.g  /8570x  7080392039 70853070 0:89 705:80 /8570x 3..x0 /473xg 5.4890 24x907x.39.x:30 7.77499  3.9:.70 $:757g $:7578g 79.

:3974/:8:300/8.g70 .90 ..9:7.00.3 !.3 /0 .90/4:g057081.90 /7059 :3 5:9073.5747..2.g70024xL.705491 70..:90..90 9038:30 303 90 L3747.9.:2.70  3/10703xg  83:7g9.. 05079 L3 89:/: 024x47  2.90..:947/320/:7:7..438/07.72g  4.  23.1.47/.  &3.  .:/0..9g. 570.3 54730890 /0 . 4 .4.0:3.-.89059.70 0572.1 705700393/ 50784.31089g7 54.-08.. .9.790 3.-0 $9:/03x L3.  97890x0.70.70  4.90.1473.08947 2..: 2.  L3 89:/: 20.  705700393/ 4 ...9:7.g 07..3 70.4..:3 50 -. 850.9070 /0 . /3 .078.:9:7 /0 50 5.  -:.: /10790 89g7 024x43.0890024x8:39024x1:3/. 17.3/10703xg $25.7..439303900 .024x47 !0397:.0x3/03.g 9074.078.90 1 97.3.3g 2.  3 8573: 54900 :3.0.90.g..203.:9:7g .:.:9:70 .0.08947.: 2.0.47085:3/0.0 024x47  !.5.9gx/338:.g /0 .49.:90 /0 47.8.0  /:5g ... 5747.70 .g 057080 1.07:9 :3:3:2g7/089:/03x.0 .90  L3173070  03g  :270  38:9g $25.47:3/0L3:20024x08g8005720L3..49.09g75094..:2 0 .7x3. 70.:/.:. .  .70..9g 070/9. 24/ 8g10 70..90 .31089g747.3 3.2.9.2039. 4 5.382:: 23.:348.0 50784.9047 :347 L3/0:3.7  .790. 94x.70 97890x0   !.70 03.g089g05708 1.07.207. ./10703x047093. &3..0 . 3/.g 74.2-079  ..078.70.3/8 8    ..70:9..07.3 024x0:3.:2..309g 17.5.00.09g70 :    %7..g.9.g 89070 7.70  .70. .30 .3g .7.9.  :347 14947.: 2.90 307.90 309..:2 4.3 !    !.47/0 3490 /0 ..0 !844: .0 .9349014.0890/0.90  8570/0480-70/04.0 8:39 5747.9gx 0570847 1.g .:/.90 2g .9.3x0L3349.0 .90 74. 471: 38:.5745. 05708.:348.0789.70 0.:94747:302. 5490.: . 43.g94x4.2.9.  L3 94.g  8g .. 3:2g7/0 2: .70 5. .7x33/ 47..: .207..90.:7..

70 .024x.84.g50.42:3.438/07g70904709.0   .7g. ...790/10790.35..g 057080 1./08.3g.3.59: .g808.: :300 024x 5..x/085703903x08.-47/.80  3:2074.39073g.70 0572.L31..4.90024x0 7g23 /08.0 8:39 .00 74:7 .70 :2.0.790 .0 9.70/ .002.1.10:L3.078..7089.850.97xg .594:  .014.7070.8:-0.791.......0 80 90.07. 1489 8.850.g 1.3 .7005708471.-47/.0  0 .9 .9   .7.59: ..0890. 5:x3 .70.:9g.g  :3.:2.3 4 1:3.0 .x0. 570039.9 /0.x.43.078.79.g 4.9: 89:/:: ..1..../0. 89:/03x 8..g ..5.89703.. x5844 .x 024x43.0410790/0!.9070.3.078.9 9729070.7g780-.9. ...05708471.203 .08:8x3:90/05844  %07203: /0 057080 25...-0L39702-09:85439./..79.:9:70  1.70 :30005708 1. . 1.81.90 /0 !.43x3031472./..425.78 L3 .744.30  07.90789.g .002.:57.9:7.0320390850..08947.08:39.x 5844 8:39 /0 5g7070 .3.70 :3..447/43.:2.0590:3.70 .g .59: ..7.90 .0 L39020.0 82..7970-:.47085:3/0.0.9::  .0024x47:3./0.078.90 573 907203: /0 057080  .90 .:3.9024x0 .9 14947. 10 2.3x.g .g 10x00 . L3 8.057424....43899:0 5..0890 :.9  &3 5844 30.0 ..7  907203: /0 057080  8:7573/0 .071. 8:-0.  07.:99g /0 ..3 .g 089g L397 .078.3 ..94.0.024x01.0890.010..0 :30 70.0 .425479.90 .g089g/1070390 349. 2094/44.7g85:38 .1.70..g 057080 1..0 . .7 05708..  3.0..g /0-.:/0391.: /00 34.7....94..0890.9 25.425479.g4.5700390L389:/0 024x47 1.     08.0 ..x8g0.3:089030.70.90470.70..0.  24/ L3 94.09.3..: 024x L3 ..7.70..0.703... /10790 024x  3: 8 .7047.4349.7093/8g. 249.203900 70570039.7 1 5:9:9 . .: /0243897. 1 /08.90/0..:2804-807.0  :5g.90 .05708.2039047 2..70 .078. :3: 7g85:38 024x43.900 :3.0 4 .:9:7..5g7.0/08570 024x.09g70 . .g.907203::/0 057080 3/107039/0...7x33/:3477:5:7093.0.70 L3 572 5..89g.g 05708.80  30089L3/ 4 .:2 ..:.70.20382:0.:89.89g572g.1.9.59:.0 0890 0572.5.9g 1.947 8 .g3907.7.90 8 . .-.9 574/:8:.47085:3.70/0024x 570.: 2.:2  1..g70024x850...0/0..10 024x03:07. . 3:8:39..81.089.910  8:-0.  L38g 024x0 :3.0 024x47 8:39:3. /0 349.70.g .0  3 . :30 83:70 507843.:0014947... 47.9gx 057080 024x47  3: .09.0 $9:/03x.

3 .9.0895:3. .  5.  :.9.30 0890/08047:9/0 9:9.7020.9. 2: . 107.: 10x0102330.010x047533/0/04390389.9 /0 .43x3 208.0895:3.1 .0:720.0890 /4:g05708.59:: . 97890x L3 73/: -g7-.0 057080 -:..382xg94...0 57.0 .g. ..97-:90 0570847 /0 97890x0  . : 47 70g890 L3 /.70.0.:9:7. .:/.7 -:.75491.:.  4 /85490 549.425479.:73/ ..2039057.9/0.0.0/0700890/089:/0825: /0... .5914720../0.:9  0890 39075709. 57080 1.70.g05708097890x8:39/01. 13/ 97.70 09..431479  /:7070  30.70L3.9.0/070.0. L3 5:-.9g .90 1 .054914-807.:x L38g/10703x00349.9gx:30 024x/0 -:.0 .-0/3970.07070  L3 58.9.0 .078.90. :347 25..0 .70 /0 208.0 7/.0.902.3/2-2  .8:39/08047 :9. .1.59::. 47.. 13/ 45:80 ..34: 3g8.7 0890 :3.g747024x5.080.00.097890x !:3.  !3g /0 .005708.0 0572g 4 507/070  /4:  /8.g  5709030  02500 .:.79.7..9..g7 904709. %7890x0.207.2-00057088:390.0 .. 2.047 .:7.:70  8:39 .0 90 .59:.:70    .g  : 47 /0 70.43x30.:947. 2.9.047. 4 .g:3:70:7 097.5.00.0890..08947 /08..: 50397: .:9039.59  057080107.:. .35:.:79L373/:70.70.902.-0 .g70024x8570.. 1.:348.9g/0 .  5708.70.9/0..:.9:3.:700890/.g L3 .0 0572g -:.0 0572g .. : 47 /0 g89 2.45077  :3 5:3.0/070 /0 ...0780 14947..1. 2.438/07.90 .:7.9:/0.x47  .0 97890x 8:39 /08047 .4389gL31..:05708.8.720 3: 8:39 3/.439089g..47. 107.70 .720 8:39 .g70 024x 57457: 80  0 1..90/080392039: 5720/0  0  538:  .42:3 .30  090723.:70  57080 97890x .90 50397: .g 0890 2:9 2.3g .  L38g.47085:3/ 10.0/070 ..7247/0-:.9508.g .gL389:/0024x0:2..047 850...0 2.802030.907. .4x:747 :7 8:39 45:80 .03:7g 5:9073.90/3..g  .:2..0 54. 4 .9g 024x0 8.0 7g85:38:0890570039.:: 42.203 .0L385705g7x0.90 50784. 107.42:3 L25g7x9/02:x5844  0890.1  0890 /08047 574/:8g /0 4.1.: 05708.90. 2. .

 .43x3 31472.70 907 .70.708.:79.94L25g7x70.0/07084.: 0 7 308g3g94. 970...45: 573.-.  54.: 17.947.: .80/.0: .425479.47547.0890574-. 389.70.  057080 17.8:57.431.2039::  .g...0:301:730.:48 !3g.900 850.94. 1:3.9.2-g70 8:7.g /0 .203900 /0 95   /0  0890 170.x /08570 :3 507.  309.99.9.0 ..90..389.475::  4 /.09gx0:3/0089095..070.0. /897:070.90.: 4 548-g .:7g730/7059gx .0 89g .70. .:9 8.403xg3907507843.70.439.43899:0 57.04548-9.0 .9.40 2507843.:010.90. 089070/:8g L2570:3g.743.  ...43x3 208.4393:0 .9 /0.0 549 574/:.:.g L31:3.43974. .0890.0890.0 .-30 708903x0L25497.00.080/10703x.90 30..g -:3g /04.:7g7 230 2L3.0390 .00 /0. :300 7g85:38:7 . 4 50784. 3:8:39.74230.3:2905..-9..30  /  7..9. 0890 .2033x...70 90 574-.20347/0.0 8:39 .70 /0 2.1.2-. .9g..425479.90 25.  /0.x0/080 5708.09.80 .17..8910 4 -:.43899:0 3/.70 ..8. .0 17.:78: 17.. -. 89708::  17:897g7  .0 .9023039g.g5. .901..g9g2.0 .0570802L30. 57080230 1:70 8:39/3. .0 057080.2033x.425479.:2 .0 /08570 4899.9g.84.1020 05708 850.5.3 . 057080 230  .90507843.9.9g .L3 ..7.5.:3050784.: 507.2.. L32.7..g8.925.02..1:70007. 50703x.x47 . 50 5.2:9925  ./897:07507843.99073 :7/0.70 /0 .30 234.403x..:23:/02:9 3907. .9gx 3907507843.42:3 .2033x.80  .70  570/854x0 /0 1:g 8..703/: 80 .30. .01479:7474.97.  3.9g:3010..0 17.4 23039  4 . 1489 4.3 .9g  /0. .0L3..: 8.9 507.84.1.:.3.90890/08047-.:.90.84.994..g /0 100/-..49g  7.9:3.  3.0573.99/020/.2039. 1:7.3g..08907082x9g09702/030.. 3.24/073g /3.g480.L39390L384..30 8.70.09.g  -0.9.10..0570847/02L30.1.:572.43897:.84.43974. 0890 :3 7g85:38 .3:8:39/08L39390L384. 5708017.90  454x0  :3 54903x.g024x0/35:3.7.90.039 .0 .9g .:9:7.47547. 549.x .  23/4:g8039203908:39 .g507889g2. :3g /:7.: 17. :3: .42:30  L38g 0890 4 89.90.3/ 1:.9g.7 1 .70 .47085:3/ .0308g3g94.:.84.

:34.07.: .947 .. 9070.x .x L3 10..9 .9047/10790 .05x0  3  24/ /8.49.:850. :300 .08.. 70.438/070.:9.g  .90470 /0 024x  ..7g 50397: .3 .382 .:.18:1.05x0   548-9.0890 5..0390 .070.00 024x  L3 ..5..08947.850.9L3.g . 904024x0 L38g/10703x070.:347.90...3.070-7.0 70.. 5747 3: 0890 30.078:30 3.:1.gxg7  ..x.39g .947024x1.9.0890. 057080 1.0 ..g747..81.. .90 /0 .0     #0. 5745709gx47 042097..89..L3970892:: 0890:3 .70 .. . L3 . 90.:34.43.7g9..3. .30.0 57..904747 002.:/84..94. 892::: .- 70.0 5491.:2 0 .97-:90: 47L3:7.0 50397: .x024x47   /0. 907 0890 -30L3x008 4 .0024x47:2. 3897:2039047 93x1..70  ..x/0/. 574.2-3..:70:30.. ./70..0 024x47 5491.  890 /0 ..0574..790.0780 .g 54.5.. 573.7.70.3x047L3970.7.308:39 548-0 8:39144890/0..007 147x.g 057080 1.09g70 93x1.802.0  3.:34.9047 /0x2:90..-803x0 ..0070.05491..70 70.90470 024x47 :2.:34 93x0 /08570 ..947 31472..84.20973472.3820070. 8:...94. 9070.g 31472.8:70.7g/0137 .:34.0.9.13/3/. /0391. . 9070.:9.2-. 70.059:.:34.070.4.00.3820 .90 .850..0 .90     0.0 1..90 L3 5..9704.9 ...70. /1079047 548-0 20.90 892:::  :3 20.. 9070.0 90 . 1.8:7.9.:34..0/07. 70.901.90 .:34.75:90.943 4/3$8902 .:2/84.90478:39 /8..0:3:892: 8.590..:. 34x:30 .5.0 .203/0 93xg .7 /01370.70.08g7 ..039g50397:.080.. /0 . 024x47 8479.70.908250.70. 548-g 70..4390: .:3008.039g .90.9.70.97-:90 %25/0203 /.L3... 507...507.: ....08.8907024947/30570801. .50 -.:8.00..90 0890 .947 3.7.7.100 :72.. :347 70570039.: 4 024x0 25.438/07.0 x30 /0 /4203: 507.g97014841 4.3.42509g  38g .30.024x47/30570801..7. 5.0502 573 570039.84. 570.7.05x0  !4..90470   54. 507..0.70.70.08.:34.90789.05:9 .9047 70...9047.0.790 .024x47.7.70.: L32.704.574-020..

7g9.84.. :70 0:89 %789090 .      4739.90 8:-89.00 2.70.90 3.9.. .20347  . !0/0. . :70 7.-0 &30025:/024/.90  . 4.x..30  '0800 .0.4890 80:.3x..43. 5745070 #097.9 .9.89g 34x:30 /0 70.   3747.90. 4.024947  $9.08.5070. 0. 90703:.g  $9.70...0 .31472.90 ...08.0 892:::  3. 50 -.9  L3 850...18:1.90/0.99 /3 89:/0 5844.425:907.70 7. '3..20 057080 309.7g  24x.75:90..070    #0. 249. .g 4 .0 .8:57.0 3: 8:39 5:80 .059::/0024x0  %.902.58.. 84.8:30 /27.9:3.981.425479.70 !.:8.  07. 572.0. 7.g /0 024x43.399.3/70 03.947 042097..90  $:757.70      85709   !. /3 24/00 .:9.90 ...0 097.80 .g /0 574.:34.943..9073.: .2039.70 54.  $8902  24x.0 .3/ /03:270 ::.  :7070 $.425038.g .039g50397:. 5745709. #:830 7.70..81.0 8:8x3 /00.:2  . /85490  7.3..4890 2.g  854x  024x 1:3/. .  $090 4./0 89g /4.

05x.570.39.7: 8023.70 ../07 4:3  !077099  9.79gx01..3xg  .0 0890 42471g .008908:1...790 .x47 3472..05x0 ...0.. 574.7039 0307.90 .g 507. .42:3.g8:x./039.09.81.. 892:47 .9:3./099  /458 !./7: 8:-0.089089:/ .039g L3573. 1489 3...0 .:803    !..70. 3: 5480/g 3.024x/10790...75:79.. .390 ..570039g32.3x0 943.70  057080 1.  7:5. 573 2-.059:.43.7.904747 024x43.70.203  .0307.9  24/000 /0 70x00  .07010.  49970 !.30:7. 97../00. 8023.0 /107g L3 24/ 1:3/..3005708471.45077L39g708.:0 30708.5: 50397:.0   .7090 ..07.9:7..90 0890 .0 L3 8573: 507. 024x47  3 .: g89 /4.42:3.39g .203  .70.9:7...0.0 3.39703. 0307. :30 /10703x0 507.897:..0 573 39075709.74::25479.70 507.9g L3 .81.411  .059:.g 54. 897:.890.9:7 .89.. 4 897:.0  . :3 10 /0 31472..05x...0890..: 24/: L3 .0 L3970 05708  .0..3950.g . /0 .g570/423...0 .381472.0890/08..9047 50397: 024x .08.:3005708.059:.0 024x43.7970-:8g1082-4.7 L397 4 .:-0: L3 .0570801.90/3057080...: 897:.0 507.     /0 .     ..7..x.0 ..047 84.0 042097.0 . .81.8970 . 573 057080 1...90 .: L3 .9:7g /0 ./07  :7943  09 . 057080 1... 2:9 82.089.70 /0 .81.70  .: 024x.3/ . 802. .90470 024x43.9:7.7 1 1489 82..3950 31472.70.0 /08.9gL397 :324/0/070x0. 2. 8:39 14.0L3970/107900057081..9g50397:.802.0890.  .  .059:.99 4.411   #4..00      4:3 09 .574570..7..g L3 .70..g 08903x.0  4997009.4 5.. 4.059047 34.431:7.43.790 82... 89:/47 010.05:90 /0 4...089.89g 57.3g947 .2039.x 507.7  .0 .39g44.00 700.059047 024x43. 13/.9047 /8.43.g..203 80 -..: .5.43.9:.802030. 548- .g .. L397 :3 3907./7:70x0047 /04..:/..8:57.. 47 L3 ./700 ./099 49970  .0  4/03.39g .:7. 00 8g 80 L3. 024x47 1.70.390  709   .0.740g9:7g ..43/x./4.g .70507.802030.x .g L3970.81.0 ..g .34797.9g897:.0.3/   /0 0/07 %0:3880   03843   9.70 802039g2 :3 . .

.90  324/3472.931472.x0 570.024x0..:34.:34 93x0. 1 .g . 97g70.x.802g3g70 .80 .g 1.70 L /0349g  0  25.g 507..5730307.g2:92.:g..5:90270.84.70. 9070.:34..g 9:3.2:9/0.. 3: 3:2. 573 .790 /0 .9:7g .  .05x.45077 7g23 L3.507.. 70.25.897.g50784./0. 9070.08947 /08.80392039: 50 .059:.430.g /05.0/02 4 057080 1.  05708.3/ ..75:90.3.: . .9005708L3907203/0897:.1809:7/0574.90    #0.0803907. 90 .  4 5:902 /0391.75:90.9g 17.84.59: .42509 L3x0080  00 8:070.:34.L3. ..9.

008904 574-02g 2:9 2...3    70 397.08.008:5074.9  70.7070../05.0.x057370. 02490. 825: 0025: .9.x:30 . : /02. 57457: 8g  .70.:3082:. 8:8 30.4:0.0.8900249.70..8904 02490 54.0.3/ 31472.8:57. .70. ..:.0.90 .70.9.0  8910  80 54.9. 70570039g747 . 30:7.g .43.7g.-g80-.g 0307.7. 574.382 .059:. /3 /10790 70570039.7 1 .2.9.9031472.90 .L3939.503/.85:30.0 .8.0 8:3970. 892::  .43x2 .:34.0 /893..90.02490850..70.x 50 -.7. .574.84  .573892: 8:-0.g 50397: 2502039.0/02 4 057080 /0 17. 20. 8.3:29g2g8:7g L33g8.:34.9: 8.05x.1.  :3 892: .4397.:1.0 /.382047 203x43.89. 31472.: . 31472.90 850..438/07.70.. 4.9. 5:90.x0 /3970 70570039g7 30:7. 10 38:1.220 $:507  $507080  &300.x50397:70.70.:2 :3 x5g9 82:9.9 05.4393:g L3970 1:: /70.90 L397 :3 1472..:34..71.x 8:39 . /0 31472.70...0:.0890 31472.347/070.:507.8. 4 3907.:34 93x0. 1489 /4-.0  .g5042:99:/30/0.3/9. 9070.580:3005:307. . 3/08.949.1 .89070 .0890 38.59::.: 1489 .70 .203  80 -.0 .0  .50397:. .9.03  75:90. /00  #0570039..9030.: 20/: .05x.38200573 .39074.90 50397: ..0./0.802030.9:3.70..  ..1.89..7g    #0.9.0.2.:..:2  50 70570039g7 82-4..x 3: 0890 570039g L3 897:.84.0 .430.89070 0890 4 2502039.850.43. 70.70.7L3...70.9479.0. : &2. .00890/0.9...9:.39074.8.43897:70.89.g 2:950 702:7 30:7.2..7 .  .0089030.7050397: .84    0 2.4250g 80 -.  . 1 574.3/ . 70.4250g57.  50397: . 892:::  ..43897:7 31472.089020.:34 93x00 3: 8:39 894.90 2.02.9.0570801..3.L3202470  30307. . . 3.9:3...42543039047 31472.1:8./70.0.039. 8:-0.38200570039.31472.0 .:34. .9 4 .38.3  0 0g2 3893. ..902.5730307../8549094.8.:3.9 .0 .7007: .43897:0 90 70570039.90/.70. 5745709gx47 8.3/0532.1.05493907.7:. . 570543/07039 50 2-..90 L3 925  570.8:57../0.70.:90 .8910 L3.84.:9g  L3970-.3 .0.x0 .8:8 /085491 . 82:9.9.70.84.947..750397:.35g7x.9 80 549 24/:..70.2.8507.x0 ..  $. 31472.790 .70570039g7.9:.90 L3 ..4 .70.7  0...0.0 549 1 805.0 3 907203 /0 2-.: 3.08.90573 0.g574-. 31472./07. .479.9:7..70  8.70.0 7057039g . 892::: .90 2.8:39897.9:7.08..90 /0 .08..07 .9479g 050703x0 970..90 0..089g 0.70 ..84.089: 20.059:. .90  3 0307..089031472.:2.8..3    1::7 ..90.43.89070.059  3 .08.90.:34.05. 0890 570039g /.425430390 .: 507.800 3/70..90 .  0     #  .x.7507.078  47439.0:./3.g  .:.-...059:. 3054.

38200570039.07. 54.890702490  -9..:34.39074.25-0  4:3      0.9.70. /0..90 $. 89.7. 31472.382/70. 570107039..708802.:...5..2..9  /..08904.947: ..9:7.7-. 02490 1.089089. 057080 1.70574/:. /0  :3 . 82:.0089. 4 ..47/. .   .7:.  $243  . .49. 24/1.99 .88  #4.  &3 .0. /0 .59 3/.90 /08570 ..: 2.  .. ..9./.8:8 8.789.30  40  .070./07  0.. .30 .8907 0/0.. 3.0.9047..:.5.003070...0 ..3800../4.089:.9. 3: /...0 ..89.70.90 .754...80392039: .. 109047 3 .:34.-0789.947 .080 .:07  .7/053/03573..20.90.90.0397...  7.10.4507.:34.890 02490 /3 057080 1... 89.7-. 8:39 949:8 .9 3. 0307..9..89070 '. /0391.4708543/039... 8 70.9.50784..70. 8:1.307.3:29.730. 470570039...43899:0 892:: 573 0892.43/:.0 . .70.0 3./097.90 ... .38254.9 3.99 .3.7 3 8039203900 97.9 ..802. 70570039.0390 /09./:: 0  :830 $.00 /3 .479.43.0  ..5/.49. 390720/... /70.0  1..03. 800.1.0739.-9.99   $403  !.: . 902547.4250... 024943.  0/039.080  4.. 31472.039 .90.382. /0391.75:90..9 /0 574.2:9047 3 .2-.70.25:70 902547.0 ..08905708:5:8.078.70.9.7 5:90./9   3308 07     ':.0 54.7908    .0 .07.9.-.88   &300 89:/ .0  $243 '.0 . 31:039.382 . /0 .. 3..70.970 892: . :30 05708 1.45. 57.. 0307.947 0570847 1. 8.0 .9.08920.3. .9 .1020/0.7 24947 .548-9..:9.70570039.7.90 .9.45 /0  :3 0843  4780   0. .0 80 /0..24/:.70. 057080 1.59:.3..  &29.4 82:.  &30002495491/107039.70 3 4-807.7.70 . .43039./... 8.7..70 50 .9.90/0. &29.43.0/070.  :3  0-0:880 470390.35:.9/01.9.: /.0 .0 573 /70..9..9:70.947:: .03. .59 /0 . 31472..7.08903172.. 47 /0 .0... 4.573057080 1.9.0 14483/ 4 .:3:20.7842.. 057080 1.9.  8089.9.7050/03.89059. 397 4 2.43/:..897:.70.38. .89 /4.9...90.089..3  #4...059:..89070 892:: 4-807.43897:.0.3/..8 .  .7 50784..7 8023.70 3 89.059:.507. 3.90. 2.070570801...88..970.4790..0 . 574570  08 .08.497.: 5. 109047 3 .70.. .947.902.:.0 .7.90 .30/07  :7  :7 :03   /  7.70.70..9 20.90/0.800 8:-.0 .3/:0/0.802030..080 4/2. 805..08920.3.59:.0 .7.0.: /00.0 4-807.059.

70574/:.#4/2.:.8.9.. 0890 14.084....9.80249 /.:34.947 8:39 .39..  %7408907  7.9 7:830.0 .9.49..84  /45809.89.9925:7: 4: 3.80.9 /3 08..470./02.97.39  800.:947-57039.42:3.0.4389.438/07.9. /1.8907 .:9 47- 57039.93/0..42500/0.34: 3.030.9.890 057080 1.947 5. .3  $...9.0  5.30 .70.:9:7.900 .: .. .0890 /1.90 3 . /08..789...     8 /10703900 /0 . .:34.. 4 2:99:/30/005708 1..0 8250 09411  4470    . 57.3:8:39 3949.90. 1 3 24/ 8:-89.: 3.7054.3 3/. /0.4/1.:9.9.0707   #.4389.g   .024947505.82:. 010.84.. 3 ...085439.700 ...     /08 7....:.:90 4/.9039  08 80: 0807 089 09 ..30  70.907010.0 574.70..9 . 024947 .4:39.3/.:2 $&  .90 570./:947 089.7.90.38..9. .0..79.7 5:90..3:089.70../039..089.70 .  :300 89:/ ./0  7488  0.781. /0 .943.70.4/1.7/ 09 .70/:80/0..  8./0.789..438038:. 70.70. .. /10703900 /0 5071472.:95480/.94747 570.70..- 2.789.: /3 89../070.909 .-9.0 3/.43.:9.0 /458 ..0890..9.90 3 .4.0 8 2.8024943. 1489 . 1:3. :347 .90.0890.:348. ../7: 89:/47 2.  . 84..2.0. 3 ...040  0338   $499   .479.59: .90/70..49..:2 80 54.3472.20.0 .320 3 .  390708:  ..:....39.75:90.     0.908...39.89..92.0 3.7/ 3 /02078:70 8.390./7: :347 14947.. 3.93.390 0.3.0 .. 3/. 1 :72.: 0:347..0.9.0 57.4:84.0 05072039..0 8 . .:747  08 .:78:. 79.70. /0  .3/ /0.: 05072039047 3: .8907 57382:.:2 .  08 4-93070.7..303/08023.903472.:3..70.708.: . /0 ..9  $... .08..9.. .4024943.789.. 99    8 089. 3 574.908023. .84 %7..079 .:34./4.90 85:30 /4.  7.08947 1.:.:7. 024947 1.90139.70.59:.8.94. 089. .0 8 ..790 /1.39.2.30   .031...2-73    $ .394.8910903..024x47/3507850.00.9. ..5.08.9.5....1 14483/ 574570.802030..45079 .070-7..09 8/0.3.07:9 8:-0.900 2.382:70.: :3.7. 89 :: $ ./1.-9.438038:.0.30 44507  .. /0 /0391.397008.4.0 80 0.425090390 84.0  . 8 80: .9 .9./4.438038 5:9073.7 3 2.. .:300 0249 2.84   3 0307.2.39. 1.4389.870574/:. ..  /458  . 5:93 .7 . 1.2.9.70 . . 8:39 70.4397-:9.2.394.802030. .84  %7.. .82. .70 02490 .0 8 .5. .0 3.70.89.30 3.75730570801.00.0:300089:7 1. /08..7 5:90.8.-9.13/25479.5708:5:30.:.

1489.47 8.0891.4389. 8:-0.908:-0.047 5.90./05:90702..: 4 /4. 2:9.024947 30. 107.: :3 3/.90 82.9..07.0::34708.:7../: /070. /0 ..3:290 0249  8910  .:21:7.9..  0890 2..:90 .9.1.: .9.947.-9..5/9.394.:7.:72.. 1. 3: 0572.:847/0391.. 9789070. 89:/47 . /80 0249 /10790 .70  3/...07..425.09.70 .0032-.70.30/3$&8. 8. 8:39 0.0 0249 30. .: 70..08-.9003:.5/82.9.3/: 805008.:348..9.3.4..39.:92...059471000.90 89:/ . /0 5:9070 2..947 /04.70.0 :41890/0 8910  107.5430 /.08989:/:.089: 05072039  8:-0.90 3 2-. :847 /0 /0391.9 02490..9.90..9 3 8:-7:5:7 5:9073. 1489 ...9.70.8. 0249478507.9.09..:.425.90 83 ..  .5980/.39.0.70.3/0.:9.7 5497.23. /0 82.708.:38 .0..70. 8005720024930.08:393.9.3 :72.703.03./0/0..3.09.09..9.7.:/0.3. 4 ..9 .02...890:3850. 3.  . 1.9.:9:7.07.4.:.:9:7  %493. :300 5070.9.02490.09./:.9..: 2.070. .9.00.708 ..:4/89.59:.: .. .43.90..9.: 4 /89.089..947 .9..8.98:2494.47:70.:9 8 .90   .394.:9.0. :3 ./7:.947  80 .039:: 5:8 50 ..057.70.470. 8.543. /0:89: 17.:70.71.5430..909010900102047/0.08947.30/31...79.:9:7 0890.00/4:..:.82 .4393:.7 8 .0.89...70 07.0  .207.4314729. .-47.89070 8:39 3907. 25479.70/107039...1489010.  3.9 3/8..40.:7.802.5:93/07.8 .70.4.. 030..08902..0780.3.70 4.7 .3572:7..70 .:5:88.09.:9:7.-84.7243.4.047./039.4/1.:9:7.9 .9:.:32.0 ..2-: :30 4.543.470.8:39/08.. 39.:34.907.73. 8 .3.543.0..947 8.10/0 .9.97:/2038:3..0 024947 090747.82::  :3/0 0572.70 3.47 /0..5008.. 7:5::8...  5749000 94.4380..4389.939. 3 .07. 3. ..70./:.4389.49407.70..: .97:.39..9.90.9 43.9.4/1.8.:0 .98./1.90..9:347 84.708:-0.94.00.39.384. 0.20339. .   /0 5070.42:3 2038:30..9. .3000.9039 3 .9 7.90 /0 202-7.3/.7 70.7 3925.089.94.:34...70 .:4.40.707057039.5430574.:8..30/3 $& 8 /3 .574.5430 :/0.8.370. $&  82-4: 3/.89.7.890 3.70.0890/0391.70..70.9..9 /0391..9.0  .  3 :72.5430...570.470.0 ./7: 3907. .90249570.984.9479.890700890..38.394.9.793.9.:. .  . 08902:9 2.203 3.7830.70.  3 8.0  &3.7-..00.. ..-0  8910 /.7. 574570 9.7.0-.9:.:010.:348. :347 050720390    0 8 . 54: 45:8 80 89:0.39.7 9789090.3.8:7.90.5430 0890 /0480-9 /0 .7/00249 07.70.

0390 8:39 :72..5.07:98:-0..3943::. /.../04.207.. 07.9 82. 024947 /107..9 34  00 /3 :72.25..8.9 84.4389.00.0/35:3.254.5.39..70.9.9025479. ./0 ..:7.9.073.7080.0.9  .7.07079.2.9.9 /0 170.: 2.:9:7.2.:9:7 80 ..70 ..7 25479.: 8.9.9.4/1.0070  10.9.947 4-83:9  /.7909:-:7.7:.7024947 3 . 05708..39.3:8039.9  .00.3/3...9070..9  0 .:790:34789:/039.  :9:70 3/.90.9 389:..7.7.9.. 024947 /0 ..89:..470.3 .7-.3.2-3.9.10 2503097.9 ..9.70.0890.94.39.0 2.5430 3: . :347 89:.9 34  .00249 30...9  ! .7.570.09..9.7.7050902.7.7097. 70:0 /0 090747. 57397 4 574-.9..090747..72.70 4 /0930.79. 4.39.9802.:13/. 1:7.  08:7 .. 5:902 .90 -:.: .70 17.970 1020 /0. -:..70 970-:.9:7/0:3 42/08939.-  &3.70.90 10 3.70.0.5.5430 .9. /0 31472.:70 9789090 8:5.09. ..0 570039 3 8.70.. .:3471208.00 . /0 .07.7./0.7 850..0070  ..94. 8:57..00 #0:9..9.. .9..5.70.890 .7024947 ..94.9 ..39708 .9/0170.9.:4..9.. 4 02490 570.98..:9:7 39.: 2..70 2..70 970-:0 8. 80907470002490 38. /0 .07..207..: 05079  .05708.4389.70.-9. . /4.:2 17.73. 70.9.32.1. 7/. .0890 120570039.:9089.57397 :3 05072039.90 2.:43..  /89. 8 3 390747: :3: 08...39.3 3/:.90 .1..:1489370897.3/09. /0 5:9070 8 0.390/1070390307./9. :347 89:. 3: 07.0799:/3 80231.0 ..17.947  $...0 2:9.70.- .0799:/38:398. .: 4 /89.90. 3 .. 1489 :/:389 70:9.09.0  $ ./05:90708:392.9.70:/08.70.3:034: ./039.:9:70 3 .3..5430 .70  13/ 14.70.9/0..  80 /23:0.43.9.7080 89.39 94989:/039 8.947 34  3 ..  17.8..547900...70/05:9073.9.9 5.701200 07..7..9 8 ..083.70.  0890 .90/02507.79. :347 89:.. 3.  /.:09..90089:/::8.2039:82-4.  ..30 . 50397: 0572..9 .38. 5.7.3:2010./:. 4 .90 1.:9 70. 0890 7/.:.90 8:-0.3943 42403 /0 9.024947  &3.90.03997.3./0.00.90089:/:: .9570039.947.983:.9.47547.79./:.90324/3/. .903... 13/ :.48070/00249 !008..089:..9:389:/:/0.947 /3 8. /3 :72.0908..7  80 3708970... 1.43. .2.70..39 .700 0249 97. 50 ..09.:9:703.33/: 80 4 30.31089.: ..9 .:90 50.5702805497.0890 ..9 /0 .7.9..40 85479.. 3.425. .0/070.98.: .5. 70.8 2.43/9/0 308:57.38   70803.8 70.:39.32.70 /0.8:5. ..07.39.: 8:57.12:83:7 108:57..: 3/..9.947 5.43.70 :72.430.: 8:-0..9..470.:947/3 089: 808:39 2.:.: 1489.790 .004-93:90/041890/0 $:-0...0249475720.970 -. /1070390 8:-89.9.79.70.08. 31472.. 3.:9 . ..3.70/89.: .9./05:907008902...

:9:70 .43909: 4. /0 .9.0.39  1:73.9  3 8.9..890 .. :3 74 25479.40.2- 3 .3/ 290005708.0 4              .9024943.1.9..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->