P. 1
About biodiesel

About biodiesel

5.0

|Views: 200|Likes:
Published by Catalin Scriitoru

More info:

Published by: Catalin Scriitoru on Feb 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/01/2015

pdf

text

original

Biocombustibili pentru autovehicule

Alexandru Naghiu Nicolae Burnete Cecilia Roman Mircea Chintoanu

Rudolf Diesel

Henry Ford

Principale tipuri de carburanţi pentru transport

UE a luat în unanimitate o decizie prin care se va aloca până în anul 2014 minim 3 % din PIB-ul Comunităţii (1/3 din fonduri publice şi 2/3 din fonduri private) pentru cercetare şi implementarea rezultatelor cercetărilor referitoare la energiile reînoibile

Autovehicule eficiente şi cu emisii reduse

Motoare diesel curate şi extrem de efciente Materii prime multiple & alternative

Cărbune Biomasă Gaz natural Petrol
Procesele din cilindru

Combustibili curaţi

PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE BIOCOMBUSTIBIL BRUT
Ulei
MATERII PRIME

Metanol

KOH

DOZARE

DOZARE

DOZARE

AMESTECARE IN REACTOR

DIZOLVARE KOH

TRANSESTERIFICARE TREAPTA I
T= 65°C cu agitare t= 60 min

TRANSESTERIFICARE TREAPTA II
T= 65°C cu agitare t= 60 min

SEPARARE GLICERINA
fara agitare

SEPARARE GLICERINA
fara agitare

GLICERINA BRUTA

BIOCOMBUSTIBIL BRUT

PROCESUL TEHNOLOGIC DE PURIFICARE BIOMOTORINE BIOCOMBUSTIBIL BRUT MATERII PRIME H2SO4 Apa potabila CaCl2 DISTILARE METANOL T=90°C PREPARARE sol H2SO4 SPALARE TREAPTA I cu agitare T=40-50°C PREPARARE sol CaCl2 30% METANOL NEUTRALIZARE T=40-50°C cu agitare t=60 min RECIRCULARE SPALARE TREAPTA II Ape reziduale I control pHSEPARARE fara agitare DOZARE sol CaCl2 SOLUTIE DE NEUTRALIZARE T=40-50°C cu agitare T=40-50°C USCARE Ape reziduale II Ape reziduale III control pH control prezenta SO42+ SEPARARE APA DE SPALARE TREAPTA I fara agitare T=40-50°C T=40-50°C cu agitare t= 5h SEPARARE APA DE SPALARE TREAPTA II fara agitare T=40-50°C SEPARARE BIOCOMBUSTIBIL FILTRARE T=20-40°C fara agitare t= 24h REZIDIU SOLID sol CaCl2 .

PROCESUL TEHNOLOGIC DE PURIFICARE GLICERINA Glicerina bruta MATERII PRIME H2SO4 Apa potabila Ca(OH)2 Carbune activ Bentonita DISTILARE METANOL T=90°C DOZARE DOZARE DOZARE DOZARE DOZARE DOZARE METANOL ACIDULARE T=80°C pH=1-1.5 PREPARARE sol H2SO4 10% PREPARARE suspensie apoasa de Ca(OH)2 control pH NEUTRALIZARE SEPARARE FAZE T=80°C agitare moderata t=2 ore DOZARE DECOLORARE Amestec de: -acizi grasi -metilesteri -saruri Sulfat de calciu FILTRARE T=80°C cu agitare t=30 min Carbune + bentonita + impuritati FILTRARE GLICERINA TEHNICA FILTRARE CONCENTRARE distilare in vid p=0.1-0.3 torr T=80°C Sulfat de potasiu .

10 % m/m Distilare • Separarea alcoolului si decantare • Productia de etanol hidratat la 95 % m/m Dehidratare • Rectificarea alcoolului .3 % m/m (maxim) Norma UE: EN 15376 Difuzie • Extragerea sucului dulce • Separarea pulpei Fermentare • Conversia zaharurilor in alcool • Producerea de alcool la 8.795 kgl Valoare energetica: 26.8 MJ/kg Puritate: 99..Schema fluxului tehnologic de obtinere a biobenzinelor din sfecla de zahar Sfecla de zahar Productia: 70 t/ha Apa: 77 % m/m Zahar: 17 % m/m Alte: 4 % m/m Taierea radacinilor de sfecla in taietei Etanol Etanol anhidru: 7400 l/ha Densitate: 0.7 % m/m Continut de apa: 0..

Glicerina Butiraldehida ACETALIZARE Benzen Amberlyst 15 DISTILARE ETAPELE REACŢIEI DE ACETALIZARE Benzen Apa FILTRARE Amberlyst 15 CONCENTRARE Benzen DISTILARE Blaz Amestec hidroxiacetali Hidrura de sodiu AMESTECARE Dietilcarbonat ETAPELE REACŢIEI DE CARBONATARE Etoxid de sodiu CARBONATARE DISTILARE Blaz Amestec carbonaţi acetalici .

Metanol Densitate. disi trigliceride. Viscozitate. Punct de inflamabilitate Continut de sulf Cifra cetanica. glicerina libera si totala.CABIO – Analize Chimice Biocarburanti Continut de esteri metilici. Monogliceride. cifra octanica .

coroziune pe lama de cupru Indice de iod.CABIO – Analize Chimice Biocarburanti Continut de apa Contaminare totala. Fosfor Putere calorifica . indice de aciditate Metale alcaline.

Impactul utilizării biocarburanţilor asupra emisiilor de CO2 .

280 t – benzină 3.701.311 t – motorină . din care: total din 1.591 t.Consum de carburanţi pentru transport raportat 2007 în România: 2007 q total 5.397.696.

.

RO Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească carburanţii Alimentare sigură Depozitare şi manipulare sigură Densitate energetică ridicată Comptitivitate economică Poluarea + toxicitate redusă .

Impactul evoluţiei biocarburanţilor asupra mediului .

asupra nivelului de poluare .Impactul utilizării etanolului.

Eficienţa energetică a diferitelor tipuri de biocarburanţi .

.

Amestecurile dintre combustibilii tip biodiesel şi motorină se notează cu literele BD (în SUA numai B) urmate cifre indicând conţinutul procentual de biodiesel astfel: qBD100 indică un conţinut de 100 % de biodiesel. . qBD20 indică un conţinut de 20 % de biodiesel.Combustibilii de tipul biomotorinelor (ulei pur sau biodiesel) pot fi utilizaţi la alimentarea MAC atât separat. cât şi în amestec cu motorina (în diferite proporţii).

Utilizarea biodiesel-ului .

4 29.0 36.87 0.0 (51.8 37.0) 42.0 89.0 40.7 29.5 51.0 66.0 37.8 Cifra cetanică 50.0) 41.4 71.92 0.93 0.91 0.93 0.0 7.92 0.92 Putere calorică [MJ/kg] 42.Caracteristicile motorinei şi ale principalelor tipuri de uleiuri vegetale utilizabile pentru producerea de biocombustibili Combustibilul Motorină Ulei de rapiţă Ulei de floarea-soarelui Ulei de soia Ulei de in Ulei de seminţe de bumbac Ulei de ricin Ulei de cocos Ulei de palmier Ulei de sâmbure de palmier Ulei de măsline Densitate la 150 C [Kg/dm3] 0.84 0.3 37.1 37.1 Punctul de congelare [0C] -15 -15…-18 -8…-18 -18…-27 -6…-14 -14 Punctul de inflamare [0C] 80 317 316 350 320 340 267 Cifra Jod Cifra de saponificare [mg KOH/g] 167…180 186…194 188…195 187…197 189…198 (138) 246…268 246…268 196…206 186…16 94…118 118…144 114…138 169…192 90…117 (103) 7…10 7…10 34…61 75…90 .2 35.0 63.93 0.8 Viscozitatea cinematică la 200 C [mm2/s] 4…6 74.92 0.0 35.4 83.5 38.7 37.0 21.0 37.6 37.1 37.5 (52.93 0.

C12:0 Miristic.2(% acid erucic) Acidul gras Caprilic. C18:3 Comportamentul la temperaturi scăzute +/0 +/0 0 -+/0 + ++ Comportamentul la temperaturi ridicate + + ++ ++ ++ ++ + -- Stabilitatea oxidativă ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ -- . C14:0 Palmitic.Pe baza observaţiilor legate de importanţa compoziţiei acizilor graşi asupra formării depozitelor cărbunoase din camera de ardere. C16:0 Stearic. Loeffelman şi Auld au introdus în 1985 indicele FIV (fuel index value) pentru aprecirea pretabilităţii utilizării uleiurilor vegetale ca şi combustibili: FIV = 1(% acid oleic) + 4(% acid linoleic) + 8(% acid linolenic) + 1.1(% acid eiconsenoic) + 1. C18:0 Oleic. C8:0 Caprinic. C10:0 Lauric. C18:2 Linoleic. C18:1 Linoic.

5 – legătura între încălzitor şi portul B al electrovalvei de alimentare. 3 – pompă de alimentare cu biocombustibil. 8 – legătura dintre portul C al electrovalvei de retur şi portul A al electrovalvei de alimentare. 14 – filtru de motorină. 9 – electrovalva de retur. 11 – injectoare. 19 – linia de alimentare cu motorină. 13 – legătura dintre portul A al electrovalvei de retur cu intrarea în sistemul de injecţie. 7 – legătura dintre portul B al electrovalvei de retur şi rezervorul de biocombustibil.Schema legăturilor instalaţiei de alimentare cu biocombustibil a motorului în cazul sistemelor cu pompă cu distribuitor rotativ 1 – rezervor biocombustibil. 12 – sistem de injecţie. 20 – rezervor de motorină. 2 – filtru biocombustibil. 4 – încălzitor biocombustibil (schimbător de căldură). 6 – filtrul principal de biocombustibil. 18 – termocontactor. . 10 – element de încălzire. 17 – circuitul fluidului de răcire al motorului. 15 – electrovalva de alimentare. 16 – legătura dintre filtrul principal de biocombustibil şi electrovalva de alimentare.

Aparatura necesară pentru funcţionarea dual: motorină/ulei vegetal Sistem de alimentare mixt motorină şi biocombustibil Schimbatorul de căldură Filtrul pentru biocombustibil. Bloc electrovalve .

.

Kit-ul pentru adaptarea motoarelor diesel la utilizarea biocarburanţilor cu viscozitate ridicată .

.

.

.

.

..Influenţa utilizării biocombustibililor asupra pistoanelor motorului D-2402.

.

Efectul utilizării biocombustibililor asupra arborilor cotiţi. motorul D-2402 .

.

Viscozitatea cinematică. 0C UR URE B10 B20 Variaţia viscozităţii cinematice a biocombustibililor comparativ cu cea a motorinei în funcţie de temperatură . mm2/s 120 MOT 100 80 60 40 20 0 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 tcomb. n.

% URE BD80 BD50 BD20 MOT Durata.Biodegradabilitatea Evoluţia. CO2. zile Biodegradabilitatea biocombustibililor în comparaţie cu motorina (testul evoluţiei CO2) .

Utilizarea biodieselului în transportul public .

.

Utilizarea biodiesel-ului în agricultură .

.

Utilizarea bioetanolului .

care depind de conditiile expunerii si de susceptibilitatea individuala. prin marirea corespunzatoare a debitului de combustibil (pentru mentinerea razei de actiune a automobilului trebuie marita. comparativ cu benzina. . digestiva si cutanata. .6 ori. efecte fiziologice pot. de atacul chimic direct al unor compui specifici. prin urmare. ►calitati defavorabile de ungere. raportata la volumul de amestec. metanolul poate patrunde in organism pe cale respiratorie. este de 2600 mg/m3. provocand. ►tendinta de crestere a frecventei incidentelor survenite la functionarea motorului la cald ca urmare a formarii dopurilor de vapori si a emisiilor de alcooli (punctele de fierbere ale alcoolilor fiind coborate.71—1. . ►dificultatea pornirii la rece. a alcoolilor cu uleiul de ungere si cu materiale de tipul elastomerilor. insa. ►toxicitatea alcoolilor si. cornparativ cu benzina). micsorarea necesanului de oxigen pentru ardere. astfel incat. iar prin arderea etanolului rezulta doar 66% din energia degajata la ardenea benzinei).in primul rand la nivelul pompei si in sectiunea de inalta presiune a instalatiei de alimentare. determinata de alcooli si. determinata de valorile ridicate ale caldurilor de vaporizare ale alcoolilor si care necesita reproiectarea sisternului de admisie. rezultati in cursul arderii. determinata de presiunea redusa de vapori la temperaturi joase. comparativ cu benzina). in general. cu care acestia vin in contact nemijlocit. prezenta oxigenulni in structura moleculara a alcoolilor asigura. ►tendinta de inrautatire a vaporizarii in sistemul de admisie la motoarele cu carburator. iar etanolul — de 2. a metanolului. indeosebi. interveni si prin expunere la concentratii de 1. ►coroziunea. concentratia limita de vapori de metanol in atmosfera.7 ori mai multa caldura. puterea calorifica a amestecului combustibil-aer. ►incompatibilitatea compuilor organici si. capacitatea rezervorului de combustibil). iar etanolul — doar 6l% din aerul necesar arderii benzinei). se poate asigura mentinerea neschimbata a puterii motorului cu o cilindree data. admisa la o expunere continua timp de 8 ore pe zi. intoxicatii cu efecte grave. in cazul utilizarii alcoolilor puri. ca urmare a puterii calorifice mai reduse a acestora. totodata.46 mg Me— OH/m3. pornirea la rece poate fi solutionat prin folosirea de combustibili auxiliari (benzina sau gaz petrolier lichefiat) sau ameliorarea pulverizarii (metanolul necesita pentru vaporizare de 3. de asemenea. comparativ cu benzina (la arderea metanolului se degaja o cantitate din energie cu circa 50% mai mica decat in cazul arderii unei cantitàti echivalente de benzina. este putin modificata (metanol necesita cu 44% mai putin aer pentru combustie. in ansamblu. indeosebi.Dintre problemele principale care se ridica la utilizarea alcoolilor drept combustibili ca atare in motoarele cu aprindere prin scanteie se pot enumera: ►tendinta de reducere a puterii efective la un debit constant de alcooli. determinate de viscozitatea redusa a alcoolilor si care afecteaza direct cuplurile de frecare. pe de alta parte.

la motorul cu aprindere prin scânteie in cazul utilizarii biobenzinelor. comparativ cu combustibilul clasic – benzina (date preliminare) .Variaţia concentratiei de bioxid de carbon.

comparativ cu combustibilul clasic – benzina (date preliminare) . la motorul cu aprindere prin scânteie in cazul utilizarii biobenzinelor.Variaţia concentratiei de monoxid de carbon.

comparativ cu combustibilul clasic – benzina (date preliminare) . la motorul cu aprindere prin scânteie in cazul utilizarii biobenzinelor.Variaţia emisiei de hidrocarburi.

la motorul cu aprindere prin scânteie in cazul utilizarii biobenzinelor. comparativ cu combustibilul clasic .Variaţia emisiei de NO.benzina .

20% Modificarea procentului in emisii 10% 0% -10% -20% -30% -40% -50% -60% -70% -80% 0 20 40 60 80 100 Procent de biodiesel % PM CO HC NOx Influenţa procentului de ulei vegetal din amestec asupra nivelului emisiilor poluante .

95 milioane tone NOx .2 milioane tone SO2 6.2 milioane tone CO2 1.Efectul utilizării bioetanolului asupra nivelului emisiilor poluante 1 milion m3 bioetanol reduce emisiile cu: 2.

asupra nivelului de poluare .Impactul utilizării etanolului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->