Literatura universala din jumatatea sec. 20-lea.

Prezentare Generala
Obiectiv sau subiectiv lit . se bazeaza pe un anumit social ideologic.
Principalele evenimente din aceasta perioada sunt:
1. Primul razboi mondial 1914-1918, parte componenta a acestuia a fost
2. Revolutia din Rusia (divizarea bipolara a lumii)
3. Criza economica mondiala.
4. Aparitia ideologiei fasciste, totalizare iar consecinta a acestora este
5. Al doilea razboi mondial.
Principalele sisteme artistice in acesta perioada sunt:
1. REALISMUL
2. MODERNISMUL
Realismul isi pastreaza multe dintre trasaturile anterioare
- descrierea obiectiva a realitatii( lucrurilor)
- descrierea personajelor tipice in imprejurari tipice
- legatura dintre cauza si efect, in acelasi timp insa evolueaza se imbogateste cu
caracteristici noi printre care:
1. fluxul gindirii si al memoriei (preluat dim modernism) – atunci cind pe foaie de hirtie
se pune nu doar rezultatul gindirii ci intregul proces ce a adus spre acest rezultat.
2. investigarea netraditionala a timpului
a. nerespectarea timpului cronologic
b. coexistenta intrun timp artistic a mai multor timpuri reale (prezent-trecut)
c. perceperea subiectiva, comprimarea si dilatarea timpului, unele evenimente
care au avut importanta pentru comunitate, societate care au durat o perioada
mai mare de timp insa nu au avut nici o importanta pentru eroul liric pot fi
neglijate sau amintite printr-o fraza doua. Altele de o durata mai mica: zile ,
ore, care au avut un impact asupra eroului sunt reproduse cu lux de detalii
psihologice pe parcursul a mai multor pagini.
In literatura din acesta perioada se dezvolta toate genurile si majoritatea speciilor literare cea
mai populara fiind romanul.
Caracteristici ale Romanului
1. surprinderea multiplelor imagini ale existentei
2. structura pe mai multe planuri si centre ( planuri spatiale- razboi, pace, sat, oras ) cu
scopul de a prezenta mai obiectiv realitatea.
3. interesul pentru urmarirea labirintului spiritul al realitatii/ personalitatii, importanta
majora- omul individualitate, urmarirea trairilor, sentimentelor, psihilogiei.
4. multimea de povestitori- se prezinta mai multe puncte de vedere, i se prezinta
cititorului libertatea de a gindi.
5. integrarea naratorului in evenimentele relatate (narator= participant la actiune )
6. alternarea/ schibarea punctelor de vedere refritor la personaje si evenimente – ceea ce
permite cititorului de a reflecta singur asupra faptului.
7. personajul isi pierde coerenta incetind sa mai fie doar tip, sau doar caracter, fiind si tip
si caracter (caracter= individ)
8. tratarea problematicii majore filozofice (teme general umane, teme eterne ).
9. interesul pentru mitic, alegoric, fantastic si paradoxal ( fantastic- descoperiri stiintifice,
mitic- aluzie la mitologie, paradox- abatere de la realitate/ neobisnuit in care se ascund
adevaruri profunde.
10. interactiunea genurilor si a speciilor literare.
11. spiritul ironic si parodic
12. preluarea modalitatii specifice altor arte ( cromatica romanului, muzicalitate, asonante,
ritmica romanului, structura arhitectinica ).
Literatura Generatiei Pierdute
- este un fenomen in cadrul realismului
- reprerentanti: Richard Oldington, Ernest Hemingway, Remark
- apare dupa primul razboi mondial, anii 1920
Geneza si semnificatia termenului:
Pentru prima data imbinatia de cuvnte generatie pierduta este utilizata intr-o scrisoare
particulara a americancei J. Steine adresata compatriotului ei E.Hemingway.
Hemingway utilizeaza in calitate de motto in romanuk sau Fiesta acordindui astfel statutul de
literar.
Generatie pierduta sunt calificati nu doar acei care au pierit pe fronturile primului razboi
mondial ci si cei care au supravietuit fizic insa nu sau putut adapta la conitiile vietii pasnice,
acestia sunt : in primul rind tinerii sdolescunti care sau dus la razboi de pe bancile scolii
neavind inca bine determinate unele conceptii despre existenta, un fundament, principii,
meserie, familie spre care au fi putut sa revina.
Situatia este si mai tragica deoarece multi dintre ei sau dus la razboi in calitate de voluntari,
fiind dusi in eroare de propaganda oficiala care a prezentat razboiul in culori idealizate- drept
razboi pentru apararea unor idealuri superioare. Insa din primele zile pe cimpul de lupta
inteleg ca intre ceea ce este razboiul cu adevarat si ceea cum li sa prezentat acesta se afla o
prapastie ,inteleg ca au fost mintiti. Astfel se aprofundeaza contradictia dintre generatii.
Literatura generatiei pierdute descrie razboiul asa cum este el : lipsuri , mizerie, foame singe
mai mult chiar atit naturalist.
In timpul razboiului ostasul incearca sa nu simta, sa nu gindesca insa gindurile/ sentimentele
nu dispar definitiv, ele se depoziteaza undeva in adincul constiintei, ca dupa razboi sa revina
la viata cu o putere devastatoare si sa nu-i permita sa se adapteze la timpul de pace.
Veniti de la razboi acei care aiu fost calificati drept genetarie pierduta se simt singuri,
instrainati, neintelesi, neadaptati, nu mai asteapta de la viata nimic, nu mai cred in nimeni,
sunt rupti de la radacini, fizic sunt inca tineri dar au virsta spirituala a batrinetii.
Prin intermediul operelor sale scriitorii cauta diverse modalitati de depasire a cestei conceptii
tragice despre existenta. Printre care:
1. prietenia dintre fostii camarazi de arme
2. alcoolul, drogurile
3. dragostea intemeierea unei familii
In romanul Adio Arme de E. Heminguway autorul alterneaza 2 teme principale: razboiul si
dragostea, parca ar incerca sa propuna dragostea ca argument al existentei insa nu-i reuseste.
Conceptia generatia pierduta este depasita la sf. Anilor 1930 prin creatia lui E. Hemingway
romanul Pentru cine Bate Clopotul . actiunea se petrece in Spania intr-un detasament de
partizani in ajunul celui de-al doilea razboi mondial, acum spaniolul stie foarte bine pentru ce
lupta: patrie , pamint, familie.
Modernismul
In sensul cel mai ingust al acestei notiuni este o miscare literara de la sf secolului al 19 din
spatiul Hispano-American si se caracterizeaza prin:
1. tendinta spre sinceritate absoluta
2. rafinament
3. simbolizm muzical
in sensul cel mai larg modernismul este un conglomerat de curente literare din care fac parte:
- dadaism, - cubism, - impresionism, - expresionism, - uprarealism, - suprarealism,
- futurism.
Modernismul demostreaza un caracter anti clasic, anti academic, anti conventional si dispret
pentru traditie.
Premisele Aparitiei
1. Criza valorilor- hotarul sec 19 , inceputul sec 20, se caracterizeaza prin distantareasi
negarea valorilor anterioare considerate depasite/ ineficiente. In locul lor apar o
multime de noi conceptii, scoli, tendinte si fenomene.
2. Situatia Social-Politica: in primul rind primul razboi mondial care parca pune hotare
intre 2 moduri de a gindi, 2 morale autentice false (folosirea postuletelor morale in
scopuri imorale). Astfel se pierde credenta in puterea etica a ratiunii, in valoarea
umanista a artei, se ajunge la conclozia ca arat de pina atunci , cea traditionala, a
mintit. Deci trebuie sa fie negata si substituita prin alta care se va deosebi cardinal de
ea atit prin modalitatea de zugravire a realittii si omului ci si prin tehnici artistice-
Modernismul.
Baza Filozofoca a Modernismului este Filozofia lui Freud
Freud medic si filozof austriac, la-u interesat in primul rind bolile psihice, a urmarit rezonanta
lor in aspectul filozofic, a practicat pe fronturile primului razboi mondial.
Freud sustine ca existwnta umana este alcatuita din:
1. constient
2. subconstient
3. inconstient
Esenta adevarata nu se afla in constient, acesta este doar forma/ cochilia in timp ce continutul
principal se afla in subconstient.
Stari ale subconstientului: somnul, stari de afect, fobiile, hibnoza, bolile psihice, stari
depresive, delirul, impulsuri/ instincte. Toate acestea formeaza diverse complexe de
inferioritate. Acestea formeaza toate aspectele vietii sociale, ideologice, politice, formeaza
religia, filozofia, arta. Psihanaliza afirma ca realitatea se afla in subconstient.
Pentru a realiza niste stari din care ratiunea este exclusa reprezentantii modernimului
practicau: stari hibnotice, foloseau alcoolul, drogurile considerind ca atunci omul se
elibereaza absolut de dictatul ratiunii, devine liber.
Principala tehnica artistica in modernism este dicterul automat care reproduce fluxul gindirii
si al memoriei, reproduce caracterul imediat, irational, incoerent, asociativ, liber al gindirii
umane.
Daca realismul fixeaza numai rezultatul coerent al gindurilor ( m-am gindit, am hotarit )
atunci modernismul tot ghemul/ avalansa care se afla intre aceste 2 hotare.
Raportul Modernism in Avangardism
Uneori intre acesti 2 termeni se pune semnul identitatii, se folosesc ca sinonime. Insa totusi se
urmaresc si unele diferente.
Avangardismul – din franceza inainte garzii initil termen militar care delimita un detasament
de elita cu misiunea de explorare a terenurilor noi pentru a pregati innaintarea intregii armate.
Astfel avangarda inclusiv si in literatura se vede in calitate de deschizatoare de drumuri noi.
Si Avangardismul si Modernismul sau pronuntat inpotriva traditiei, a tot ce este vechi au
proclamat noul demonstrind un spirit de fronta. Insa Avangardismul manifesta dispret avident
fata de formele de arta consacrata, cere distrugerea catgorica a tot ce este comun si depasit.
De fapt ambele urmaresc aceleasi conceptii, diferenta este in metodele de lucru cu care
acestea sunt propagate. Avangardismul este mai radical, agresiv, violent, nihilist. Anume in
cadrul avangardimului se vehiculeaza astfel de termeni ca antiliteratura anti erou.
Curente moderniste de avangarda sunt dadaismul, futurismul si cubismul.
Conceptia despre Existenta
Modernismul impartaseste o conceptie pesimista despre existenta. Se afirma ca realitatea este
imparatia haosului in care omul e condamnat la permanenta suferinta. Astfel apare motivul
instrinarii / singuratatii. Se vorbeste despre criza existentei, dezumanizare, pierderea valorilor.
Se afirma ca valor absolute nu mai exista; valori si principii sunt tot atitea cite si personalitati,
trairi, sensibilitati. In locul valorilor general umane se impun valori subiective.
Dipare armonia, dispar regulile. In lume domina haosul, imprevizibilul. In consecinta omul
nu-si mai poate domina si reglementa propria existenta. Nu este stapinul destinului sau.
Modernismul insa evita diagnozele, nu atit declara adevarul in ultima instanta cit doar fixeaza
diverse stari spirituale. In acesta ordine de ideei se afirma ca biruinta asupra catastrofei
universale poate fi realizata doar in plan estetic (nu real) prin intermediul operei de arta.de
aici si tendinta spre experimentul estetic / artistic.

Conceptia despre Timp

Modernismul lucreaza cu timpul artistic si nu cu cel real / istoric / obiectiv. In opera
modernista timpul este : subiectiv, personal, ( depinde de perceptia eului liric) elastic (are
capacitatea de a se dilata – comprima) reversibil, nu atit diacronic cit sincronic ( intr-un timp
artistic pot exista mai multe timpuri reale, de cele mai dese ori prezentul si trecutul). In
cautarea timpului pierdut. Actiunea parca se petrece aici si pretutindeni, astazi si intotdeauna.
Uneori este concentrata intr-o singura zi , dar ziua se transforma in abreviatura existentei
atemporale / ziua semnifica existenta.
Prin intermediul operelor sale scriitorii modernisti incearca diverse modalitati de depasire a
conceptiei tragice despre existenta printre care:
 1. Arta literara care se transforma intr-un gen al cunoasterii, iar artistul este mediator
intre univers si omul simplu, arta este continuator al absolutului, unic capabil sa
acorde acestui conglomerat amorf si lipicios numit viata, forma si sens. Uneori arta se
poate transforma in ultimul argument al existentei.
2. Mitologia care reproducnstiinta arhaica, colectiva, irationala.
Modalitati de Lucru:
a. valorificarea miturilor deja cunoscute
b. interpretarea mitului din perspectiva actualitatii---Ulise J.Joice
3. Religia T. Eliot
4. Contopirea cu natura , reintoarcerea laniste esente initiale.
5. Suferinta, a suferi inseamna a intelee, iar a intelege inseamna a fi om ( kaffka)

In 1921 Dadaismul ca o grupare artistica se epuizeaza, multi dintre reprezentantii acestuia

asculta lectiile lui Beroson, intuitivist au nimerit sub influienta ideeilor lui. In anul 1924
A.Breton scrie un manifest pe care il intituleaza Primul Manifest al Suprarealismului , si
acesta este inceputul si anul aparitiei unui nou sistem artistic.

Suprarealismul
Suprarealismul este o miscare literara si artistica care urmareste functionarea gindirii pure in
afara oricarei logici, oricarei preocupatii morale sau estetice.
Altruistului i se cere sa se supuna impulsiunilor vietii lui interioare, sa fixeze functionarea
reala a gindurilor, sa urmareasca misterul viselor, sa acorde o importanta primordiala
hazardului.
Cuvintul suprarealismul pentru prima data la folosit Appolinaire care si-a numit Drama
Suprarealista, una dintre operele sale. Suprarealitatea este realitatea in care nu e implicaa inca
ratiunea, acesta e punctul suprem al spiritului.
Reprezentanti: A. Breton, P. Eloired.
Baza filozofica este la fel ca si a modernismului , psihanaliza lui Freud.
Dadaismul versus Suprarealism
Suprarealismul apare pe ruinele Dadaismele, ca si acesta nu asteapta salvare de nicaieri, nici
de la societate nici dela religie. Protestul lor exprima revolta superioara a cunostintei
individuala. Insa spre deosebire de Dadaisti, Suprarealistii nu sunt nihilisti( nu neaga totul),
acesta nu este un curent de avangarda. De exemplu Suprarealismul nu neaga arta insa nici nu
acorda o valoare absoluta. Pentru Suprarealisti aceast aeste una dintre modalitatile de
recuperare a libertatii pierdute, o modalitate de inaintare in zonele obscure ale
inconstiientului.
Daca Dadaistii sunt nihilisti, atunci Suprarealistii au acceptat existenta unor adevaruri /
valori / semnificatii, chiar daca au inteles ca ecestea sunt incorecte si paradoxele (alogice). In
acest context Breton afirma ca nu te poti debarasa de semnificatii deoarece tot ce este produs
al omului are semnificatii umane.
Astfel chiar daca Suprarealismul a declarat iresponsabilitatea artistului, lipsa implicatiei
ligice, ascunderea simturilor, a ratiunii, a mizat foarte mult pe dicteul automat, pe halucinatiile
libere sau provocate, totusi aceste a nu neaga semnificatile.
Se poate afirma ca dadaismul este o perioada a tineretii mai agresive productiva/
noncomformista iar Suprarealizmul al maturitatii. Asemenea lui Freud Suprarealistii urmareau
impulsurile irationale ce apar in timpul visurilor, erau interesati de toate starile spirituale
atribuite inconstientului, nevrozele, psihozele, halucinatiile, delir, isterii. Au declarat ca
poezia nu trebuie sa exprime idei ci doar sa fixeze intr-o dezordine revelatoare toate cuvintele
axact asa cum apar ele in constiinta eliberata. Se afirma ca fidelitatea notatiei garanteaza
autenticitatea in felul acesta Suprarealistii au dorit sa gaseasca un limbaj prin intermediul
caruia sa exprime inexplicabilul.
Suprarealismul a cerut distantatea de reguli si de traditii afirmind ca omul de creatie trebuie
doar s areproduca functionarea libera a gindirii.
Suprarealistii au dorit sa descopere punctul suprem al spiritului in care se intilnesc realul si
irealul, veghea si somnul, viata si moarte, reprezentabilul si ireprezentabilul si inceteaza sa
mai fie considerate antagonice. In scopul acesta au apelat la mistica, ocultism, alchimie. Sa
mentionat ca acesta poate fi descoperit si prin intermediul corespondentelor, analogiilor
( vaselor comunicante).
Suprarealismul se dezvolta pina la mij. Sec. 20. in 1942 intr-o lectie intitulata Situatii asupra
Realismului intre 2 razboaie A.Breton a generalizat principalele trasaturi ale acestuia:
1. Dicteul Automat – cea mai expresiva metoda artistica
2. Descoperirea punctului suprem al spiritului( asupra realitatii) in care realul si
irealul, obiectivul si subiectivul inceteaza sa mai fie considerate contradictorii
3. Hazardul
4. Cultivarea Spontanitatii, recursul la fortele inconstientului, demolarea
edificiului logic al ratiunii
5. Umorul Negru- hazardul obiectiv care este considerat un fel de supapa prin
intermediul careia se deterioreaza mersul traditional al lucrarilor. Umorul
negru tine de estetica absurdului, acesta poate fi visul celui invins.
Chiar daca suprarealismul nu a reusit sa schimbe lumea asa cum si-a propus initial, totusi a
influentat foarte mult modul de gindire a timpului sau. Elemente ale suprarealismului se
urmaresc si mult timp dupa retragerea acestui sistem artistic. De exemplu magic Latin-
America se bazeaza foarte mult si pe suprarealism.
Futurismul
Este varianta de manifestare a modernismului in primul rind in spatiul cultural Italian, dar si
in alte tari. Apare in 1909 si se organizeaza in jurul poetului F. Marinetti. In perioda cind
Marinetti cauta un termen pentru viitorul fenomen artistic in ultimul moment a ezitat intre
notiunile futurism si dinamism.
Futurismul se bazeaza foarte mult pe miscare, reprezntantii futurismului au creat o intreaga
mitologie a vitezei, considerind ca aceasta cumuleaza in sine toate aspectele modernitatii.
Futurismul sa pronuntat impotriva traditiei, acedemismului, moralei, a cerut abolirea
trecutului cu toate valorile sale, de asemenea si a prezentului, in numele unui viitor al
civilizatiilor masinilor.
Ca si Dadaismul , Futurismul este un curent modernist de avangarda insa totusi spre deosebire
de Dadaism nu est eatit de nihilist. De exemplu in ceea ce priveste structura poeziei au ramas
pe pozitiile unei organizari mai rationale, chiar daca au declarat neimplicarea ratiunii in
procesul de creatie.
Uneori Futurismul este apreciat drept antinesoism. Daca J.J.Russo a criticat civilizatia
deoarece acesta la indepartat pe om de radacini, atunci Futurismul a preamarit civilizatia insa
dn aceeassi considerente doarece futurismul a detastat natura.
Din Manifestul Futurismului de Marinetti 1909
1. elemente esentiale ale poeziei sunt declinate: curajul , rebeliunea, indrazneala,
libertatea, viteza, provocarea.
2. in comparatie cu literatura de pina atunci care A preamarit imobilitatea ginditoare a
extazului si somnului, Futurismul isi propune sa preamareasca (Miscarea agresiva,
insomnia febrila, pasul alergator, saltul mortar, palma si pumnul).
3. Futurismul afirma frumusetea actiunii provocarii( nici o opera fara caracter agresv nu
poate fi o capodopera) se declara ca frumusetea exista doar in lupta.
4. Futurismul neaga orice inspiratie venita din trecut, declara ca trecutul nu mai exista nu
are valoare( timpul si spatiul au murit ieri.....noi vrem sa distrugem mezeele ,
bibliotecile, academiile de orice soi si sa luptam impotriva moralismului.
5. Futurismul sia propus sa cinte multimile agitate de munca, revolutiile, capitalele
moderne, santierele, fabricile, locomotivele, aeroplanurile.
Conceptia despre om in futurism
Personajul Futurist este un descendent al supraomului lui Nietzsche, calitatea principala a sa
este dorinta de asi trai viata primejdios, de a o trai cu adevarat , agresiv.
Cu toate ca omul futurist este departe de calitatile reale ale omului valori autentice, este mai
degraba o papusa electrica. Robotul alcatuit parca din piese de schimb , nu are sentimente,
este rational, programat pentru anumite actiuni, nu are individualitate, nu poate lua decizii
individuale.
Futurismul si-a propus propriul sau punc de vedere cum trebuie s a fie creata o opera de arta
(Manifestul tehnik al literaturii Futuriste sa mentionat ca poezia trebuie s ase libereze, de sub
dictatul ratiunii , sa fie scrisa in vers liber, atenti aprincipala de se acorde substantivelor fixate
in mod haotic asa cum apar in constiinta. Verbelesa fie substantivate , adjectivele neglijate, de
asemenea sa se evites semne de punctuatie, aceste pot fi inlocuite prin sipmboluri matematice.
Futurismul se apreciza prin anii1920 insa ia idei separate si continua sa influenteze arta si in
viitor.
Expresionismul
Este forma de manifestare a modernismului, in primul rind in literatura germana
Apare in 1911 si este pregatit de tensiunea spirituala din ajunul 1 lui razboi mondial, de
contextul filosofic al timpului cind Hietzche a declarat apocalipsa, Amurgul Leilor, Apusul
Civilizatiei
Reprezentanti : G. Trake- poezie, Breht – partial dramaturgie, kaffka—proza
Pentru prima data termenul expresiunism este utilizat in arta plastica in franta atunci cind se
caracrerizeaza pictura lui Mattisse Van Gogh, Cezano, insa acolo nu prea se prinde, un destin
mai fericit il are in germania in literatura unde se organizeaza in jur a doua reviste (Furtuna),
(Actiune).
Ca si modernismul in genere expresionismul axprima dispret fat de traditie, locurile comune,
apreciaza foarte mult experimentul inovator, libertatea, anti determinismul.
Ca si celelalte curete moderniste a impartasit o conceptie pesimista despre existenta, a vorbit
despre dispozitie , pustiire, paragina, apocalipsa.
Dintr-un manifest al expresionismului ( noi nu mai traim, am trait. Niciodata nu a existat o
epoca mai rascolita de disperarea de oroarea mortii. Nicicind omul nu a fost mic nicicind mai
nelinistit , nicicind bucuria mai absenta si bucuria mai moarta)
Una dintre cele mai fregvente teme ale expresionismului este tema mortii, inteleasa insa untr-
un mod original are mare legatura cu estetica, muzica cu frumosul. Moartea atrage si respinge
concomitent inalta si injoseste. In unele privinte moartea este favoralila artei, de aici
contradictia dintre etica vietii si estetica mortii.
De aic deseori se ajunge la demonizarea frumosului si estetizarea uritului. De exemplu in
Muntele Vrajit (pe care insusi autorul la definit prin formula etica vietii si romantismul
mortii). Moartea este solicitatan scopuri curative, autorul considera ca ea este un pedagog de o
valoare suprema: eroul devine apt pentru viata doar dupa ce cunoaste gustul amaral mortii.
Expresionismul deseori (aluneca) de pe imaginea realitatii, obiective(observabila intr-o
realitate groteasca oribila fantasmagorica( kaffka).
Se Caracterizeaza prin : interes pentru patologic, atractia pentru descompunere. In acelasi
timp insa termeni fundamentali a esteticii expresioniste sunt: evadarea si protestul.
Divizarea expresionismului, intensitatea expresiei
Atmosfera ce poate fi dedusa din opera expresionista este extazul, patosul dar in acelasi timp
grotescul, provocarea, strigatul, . expresia deseori este comparata cu : descatusarea efectiva,
izbucnire de dinamism, patos-ajuns pina la despicarea expresionismului reproduce disperarea
omului de arta, protestul sau impotriva dezumanizarii insa, acestea coexista cu speranta intr-o
posibila recunoastere spirituala.
In comparatie cu alte curente moderniste expresionismul nu doar neaga ci si cauta alternative,
depasirea crizei, incearca s apatrunda in esenta existentei , cauta reinniorea realitatii prin
transfigurarea omului, dincolo de apocalipsa urmareste un noi inceput, afirma ca creatia
artistica este si o creare a realitatii.
Se declara necesitatea triplei reinoiri: a realitatii, a omului, a cuvintului poetic. Astfel
expresionismul uneste pesimistul nihilist si optimismul transfigurator. Expresionismul atrage
o ami mare atentie continutului decit formei. Se apreciaza in primul rind, experienta interioara
si nu viata materiala. De fapt expresionismul nu atit zugraveste realitatea cit atitudinea fata de
acesta. Obiectele , faptele, evenimentele au doar acea semnificatie pe care le-o da autorul.
Expresionismul a practicat o poezie eruptiva, dinamica aparuta parca din senzatiea de
catastrofa univesala, de pierdere in haos, de impas metafizic.
Poeziile lor disperate pot fi comparate cu veritabile strigate de alarma. Ca sistem artistic opera
expresionista nu se auto defineste drept ceva finit ci mai degraba ca o expresie in devenire, ca
o prezenta verbala , discutie, polemica permanenta cu cititorul.
Ca fenomen artistic in literatura expresionismul dispare in 1924-25 insa continua sa persiste
inca destul timp in pictura.
F. Kaffka este autorul a 3 romane (Procesul, Castelul, America) si a unui numar nu atit de
mare de nuvele. Toate romanele si majoritatea nuvelelor au fost editate deja dupa moartea
autorului. Critica literara la apreciat drept ( creator al mitologiei Friechei al unei noi viziuni
asupra dezumanizarii). De exemplu B.Breht mentiona ca : in creatia lu kaffka intr-o varianta
alegorica pot fi descoperite viitoarele lagare de concentrare, sistemele birocratice de
distrugere a personalitatii.
Intreaga viata Kaffka sa cautat in aflarea propriei identitati; este evreu de origine, sa nascut la
praga, limba materna in care a scris operele este germana, facindusi studiile universitare a
schimbat germanistica si dreptul , a detasat birocratia insa intrega viata a fost birocrat.
Conceptia despre Existenta
Kaffka a descris lumea de culoare cenusie , drumuri interminabile spre oficiile functionarilor ,
asteptari nesfirsite , coridoare labirintice pline de vizitatori care incearca sa ia cu asalt usile
functionarilor, insa usile intredeschise se vor inchide pastrindusi taina, nimeni nu va ajunge
acolo unde doreste, nimeni nu va intelege ceea ce incearca sa inteleaga astfel procesul de
cunoastere este pus sub semnul fatal al infingerii. Formele vietii sunt impersonale ,
abstractivate, pretutindeni domina absurdul.
Lumea lui Kaffka impresioneaza prin imobilitatea sa chiar daca la vedere sar parea ca o
oarecare actiune este, la nivel conceptual evolutia/ miscarea lipseste, domina lipsa de
pespectiva. Societatea poate fi comparata cu o mlastina, orice incercare de a evada doar te va
ingropa si ami tare.
Conceptia despre om
Kaffka a descris omul mic , lipsit de importanta care se simpe singur , strain este permanent
obijduit, nu actioneaza sufera permanent.
Omul lui Kaffka este aproape intotdeauna omul in fata legii, lege care este omniprezenta ,
care influenteaza toate sferele vietii si activitatii umane, nu-i permite nici o libertate .
Situatia absurda care din start anihileaxa incercarile de a actiona , de a te revolta deoarece nu
poti lupta impotriva necunoscutului.
Omul lui Kaffka aproape intotdeauna se simte vinovat cu toate ca motive obiective pentru
aceasta stae nu sunt, acesta este jertfa inocenta a societatii indiferente, a legii. Originile acestei
stari de spirit autorul le gasest echiar in copilarie: in Scisoare catre Tata autorul sustine ca
autoritatea paterna suprema intotdeauna la dominat, in fata acesteia mereu sa simtit lipsit de
importanta, un nimeni. Omul lui Kaffka este de fapt vinovatul fara vina. Procesul.
Particularitate a creatiei lui Kaffka , caracterul alegoric, mesajul nu trebuie inteles la nivelul
concret al actiunilor ci interpretat.

08.11.2010.
James Joyce este irlandez (oamenii din Dublin) ( portret al artist in tinerete)
In formarea conceptiilor lui Joice un rol important l-au avut urmatorii foctori:
a. originea irlandeza
b. educatia catolica, distantarea de religie insa fara ca sa intervina ruptura
definitiva( cunoate mitologia religioasa)
c. emigrarea benevola ( a trait nu in irlanda ci in franta, germania, sa rupt de tara
dar nu sia desconsiderat tara )
Conceptiile estetice si le-a expus intr-un sir de lucrari teoretice scrise la hotarul secolelor:
autorul considera ca opera de arta autentica poate exista si fara legatura directa cu realitatea
obiectiva; afirma ca scriitorul aproape intotdeauna este superior multimii, si de aceea de
regula este singur; vorbeste despre faptul ca categoriile estetice si morale nu neaparat trebuie
sa armonizeze; propune un nou termen EPIFANIE- cinturi care vestesc venirea lui
Dumnezeu pe pamint.
Acestea sunt momente de tensiune spirituala accentuata atunci cind omul realizeaza ceva
foarte important pentru sine( revelatie).
Creatia lui Joyce.
Prima opera de proportii editata pina la primul razbiu mondial a fost culegerea de povestiri
Oamenii din Dublin, urmatoarea Portret al Artist in Tinerete (personaj principal este steven ca
si in Ulise) unde apare personajul Steven Dedalus, insa operra care ii aduce recunostinta in
plan mondial este romanulatiei lui Jo Ulisse.
Particularitate a creatiei lui Joyce este CONSECUTIVITATEA- fiecare opera noua preia
unele momente din cele precedente, astfel intreaga creatie a lui Joyce reprezinta un tot intreg/
unitar. EXEMPLU- Ulisse a preluat din Oamenii din Dublin:
a. personaje( multe dintre personajele centrale din povestiri devin personaje
episodice si in roman ca si Balzac, ca si Gabriel Garcia Marchez)
b. conceptia ( intentia de a descrie o zi din viata unui om )
din Portret al Artistului in Tinerete:
a. numele si partial structura subiectiva a personajului a personajului central Steven
Dedralus
b. specia literara deosebita care imbina posibilitatile romanului si autobiografieii
c. dorinta de a urmari viata unui om de creatie.
Particularitate a romanului Ulisse este caracterul biplan in prezentarea realitatii( elitatea este
prezentata pe 2 planuri un plan este prezentul iar al doilea recutul mitologic).
Prezentul si trecutul mitilogic
1. PREZENTUL actiunea se petrece intr-o zi nominalizata concret 16 iunie 1904 de la 8
dimineata pina la 3 in dimineata celeilalte zile. Fiecare copitol descrie o ora din viata a
tre personaje , Steven Dedalus, Leopold Bloom, si sotia , actiunea se pentrece la
Dublin pe care autorul la descris cu lux de detalii realii( particularitate a
modernismului lui Joyce)
2. TRECUTUL MITOLOGIC fiecare personaj inclusiv si cele episodice, fiecare capitol,
majoritatea actiunilor fac trimitere la miturile greciei antice Odiseea lui Homer
Paralelismul Cotidian Mitic serveste pentru generalizarea existentei umane. O zi concreta
din viata unor oameni concreti de fapt reprezinta alegoria existentei in genere( nu este vorba
despre viata unui om inntr-o zi ci o zi care reprezinta viata unui om)
Particularitate a Modernismului lui Joyce, Caracterul Formalist.
EXEMPLU in romanul Ulisse fiecare capitol are culoarea sa predominanta, fiecare capitol
coreleaza cu un organ al corpului uman( unde sunt descrise strazile orasul, soselele este legat
de sistemul sangvin) , astfel incit romanul intergral sa reprezinte eposul corpului uman,
fiecare capitol face referinta la un domeniual stiintei sau artei, daca un capitol se axeaza mai
mult pe pamint al doilea va fi mai mult acvatic iar al treilea de tip amfibie (uneste apa cu
pamintul)
Incepind cu capitolul 10 si pina la sfirsit fiecare dintre ele ete mentinut intr-un anumit stil
printre care fantezia verbala, parodierea stilului femenin, reproducere verbala a muzicii,
reproducerea stilurilor literaturii engleze de la origine pina in prezent, fluxul gindirii si al
memoriei (dicteul automat)
Unul dintre motivele principale ale romanului preluat din Odissea este motivul
calatoriei( descopera lumea si pe sine insusi)
Ca sursa principala de descoperire a lumii de descoperire a lumii si cunoastere de sine, insa
daca in miturile lui Homer calatoriile au durat ani la rindul eroul a traversat tari (inclusiv si
imaginare), mari , oceane, sa confruntat cu oamnenii, zei, stihii, furtune, in prezent
personajele perelineaza pe strazile orasului natal 9 reducere de dimensiuni si capacitati)
Autorul reuseste o concentrare a timpului si a spatiului, porneste de la convingerea ca o zi
obisnuita din viata unui om obisnuit poate avea semnificatii mitice.
GALERIA PERSONAJELOR
Leopold Bloom (este „odiseu” contemporan ) in viziunea autorului reprezinta tipul general
uman, mai concret din punct de vedere social este tipul burgezului
_ este cumsecade , insa gindurile lui nu prea depasesc concretul prozaicul sunt destul de
limitate si in mare parte determinate de fiziologie de instincte, nu il intereseaza viata sociala,
politica este determinat de trairi frustrari perticulare in acelasi timp insa ni lipseste bunul simt
anumite virtuti.
In conceptia romanului acesta reprezinta latura fiziologica/biologica a esentei umane.
Steven Dedalus
Semnificatia Numelui
1. Steven
a. din limba Greaca Stefanos, Coroana in sens de nimb, ca alegorie la conditia
intelectualului care permanent nu este inteles, sufera este jertfa
b. din mitologia crestina/religie numele unui martir
 2. Dedalus
a. tatal lui Icar , de la numele legendarului constructor al labirintului de pe insula
creta, semnificatia este ambivalenta ( Dedal este acel care a construit labirintul
ce te priveaza de libertate, te inchide in situatii fara de iesire insa tot el este si
acela care a contruit aripele prin intermediul carora iti poti recistiga libertatea
Caracterizarea lui Steven

Steven este profesor de istorie, este inteligent, cunoaste mai multe limbi, filozof, poiet, a fost
educat de catre iezuiti sa indepartat insa de doctrina lor dar continua sa aprecieze filozofia si
stiinta si arta religioasa. Nu este multumit de starea de lucruri din societate nici de propia sa
conditie sia piersut increderea in oameni, dispozitia sa din totdeauna este pesimista sceptica,
insa nu actioneaza in nici un fel pentru a schimba situatia, se inchide in nemultumire, este
convin de inutilitatea acestora de propria sa nimicnicire, incapacitate de a actiona
In viziunea autorului , Steven reprezinta aspectul intelectual al esentei umane.
In acest context se deduce una dintre ideele principale ale romanului, programatica si pentru
modernism in genere. Joyce este convins ca in realitatea contemporana aspectul
intelectual e dominat de cel biologic, ca biologicul absoarbe/dizolva intelectualul. ( steven
il accepta ca parinte spiritual pe Leopold Blom)
In comparatie cu personalitatea puternica activa/ curioasa/ intreprinzatoare din antichitate
omul contemporan si-a pierdut majoritatea calitatilor, e obosit, inactiv, sceptic.
Principala tehnica artistica in roman dicteul automat, realitatea evenimentele sunt descrise nu
din exterior ci asa cum le vad personajele, sunt trecute prin fluxul gindirii si al memoriei
acestora.

DRAMATURGIA UNIVERSALA DIN PRIMA JUM. A SEC. XX

Caracteristicile
- diversitatea formelor de teatru si a tipurilor de drama
Forme de Teatru
- teatrul epic
- teatrul politic
- tetrul poetic
- teatrul mitic
- teatrul plastic
- teatrul critic
Tipuri de Drama
Dupa Principiul Aderarii la un Sistem Artistic
- drama realista
- drama suprarealista
- drama impresionista
- drama expresionista
- drama neoromantica
Dupa Criteriul Tematic
- drama istorica
- drama psihologica
- drama politica
- drama formarii personalitatii
- drama sociala si altele
 - drama intelectuala
De un interes deosebit se bucura drama intelectuala( bernard show)
Bernard Shaw mentiona ca aconflictul principal al realitatii si deci si al dramei este
confruntarea de idei/opinii. In drama intelectuala deseori la nivel de actiune poate sa nu se
intimple nimik insa autorul reuseste sa puna in discutie tot cercul de idei ( ideologice, sociale,
politice, filizofice), deci conflictul este de natura ideologica spirituala si nu materiala. Scopul
principal al dramei intelectuale este de al provova pe spectator/ cititor sa gindeasca sa
analizeze, sa ia atitudine sa faca concluzii

TEATRUL EPIC, (BERTOLD BRECHT)

Reprerentantul principl si teoreticianul teatrului epic este Brecht, considerat decatre critica
literara cel mai de baza reprezentant al dramatuigiei de l. Germana.
Brecht a activat in toate genurile literare, poiezie, proza, drama insa este mai cunoscut ca poet
si dramaturg.
Teoria teatrului epic incedpe sa se cristalizeze la la mij. Anilor 1920 si este elaborata pe
parcursul a 30 de ani.
De fapt nu Brecht este initiatorul acestui fenomen in dramaturgie, insa anume prin creatia atit
teoretica cit si artistica a lui Brecht teatrul epic devine cunoscut in lumea intreaga. Teoria
teatrului epic afecteaza/ se refera nu doar tematica problematica structura dramei ci se refera
si la joul actorilor amenajarea scenei, decor, lumina si altele.
Termenul Teatrul Epic ( dramaturgie + epos) vorbeste despre tendinta de armonizare de
suprapunere a genurilor literare, vor fi solicitate atit posibilitatile dramaturgiei cit si a
reeposului (de exemplu formarea personalitatii umane va depinde foarte mult de mecanismele
realitatii sociale, locul si timpul actiunii pot si extinse „Maica curaj si copii ei”trebuie de citit)

TEATRUL TRADITIONAL TEATRUL EPIC

1. Prezinta o actiune 1. Prezinta o naratiune

2. Incorporeaza un eveniment pe care il 2. Se prezinta evenimente care posibil cindva

prezinta drept realizinduse acum si aici, se
sterg hotarele dintre scena si spectator
3. Spectatorul parca este inclus in actiunea de
pe scena este consumat spiritual
4. Lucreaza cu sugestia
5. Omul ca obiect de cercetare este deja
cunoscut. De la bun inceput apare cu un
caracter deja format , iar pe parcurs prin
dialog, monolog, actiuni doar demonstreaza
aceea ce deja este. Lipseste evolutia,
personajul nu este prezentat in proces/
transformarea (la fel si realitatea)
6. Spertatorul este interesat foarte mult de
undeva a avut loc, spectatorul oto timpul este
constiient de faptul ca ceea ce urmareste este
o opera de arta / o fictiune nu e realitatea/
viata
3. Spectatorul este contrapus actiunii de pe
scena i se acorda rolul de observator care o
poate vedea integral/ o poate analiza/ face
concluzii
4. Lucreaza cu argumentul
5.Omul este obiect de cercetare, se formeaza
ca caracter pe parcursul actiunii sub influenta
circumstantelor (partic. Al modernismului) se
urmRESC MOTIVELE ACTIUNILOR DECI
PERSOnajul este prezentat in proces/
evolutie/ transformare
6. Spectatorul ramine interesat pe tot
finalul spectacolului, unde are loc
deznodamintul unde se produce catarsisul/
explozia emotionala. O scena este prezentata
in functie de cealalta.
7. In raportul gindire-realitate sociala o
atentie mai mare se acorda individualitatii.
parcursul actiunii, fiecare scena are si
semnificatie autonoma. De ex. In Maica Curaj
... fiecare capitol reproduce viata asa cum este
ea.
7.In acelasi raport pe prim plan se impune
aspectul social. Realitatea sociala determina
gindirea individuala.

8. se apeleaza la sentimente. 8. se apeleaza mai mult la ratiune.

TEATRUL EPIC- este un teatru experimental, un teatru angajat, angajayt in sluja omului si a
societatii, este si un teatrul realist deoarece lucreaza cu material din realitatea obiectiva,
trateaza probleme reale.
SCOPUL PRINCIPAL AL TETRULUI EPIC CONSTA IN CREAREA EFECTULUI DE
DISTANTATE / distanta dintre spectacol si spectator.
Pentru al provoca pe spectator sa ia o atitudine critica cercetatoare fata de acee ce i se prezinta
pentru al determina sa gindeasca sa analizeze sa faca concluzii/ comparatii.

MODALITATI DE CREARE A EFECTULUI DE DISTANTARE.

1. Actorul joaca ci nu traieste rolul sau, il prezinta interpreteaza insa nu se indentifica cu el.
( discrepanta de virsta julieta in opera are 12 ani iar actorul de pe scena ere 40 de ani, hainele ,
manierele nu corespund cerintelor eperei prezentate,limbaj.)
3. Utilizarea songurilor/ cintecelor care concentreaza / generalizeaza indeei importante
ale operei. Acestea sunt de regula adresari directe ale actorului catre spectator, deseori
au aluzii subtex, satiric parodic.
4. Utilizarea unui subiect deja cunoscut pentru ca spectatorul sa nu fie interesat de acee
ce se va intimpla in continuare si sa ramina atent la mersul / derularea concreta a
evenimentelor.( nici subiectul piesei maica curaj si copii ei nu este original). Aceasta
dubla proiectie a liniei de subiect serveste pentru a sugera ideea despre existenta a
doua lumi care se completeaza reciproc, cea de-a doua servind in calitatea de
comentariu extern la evenimentele din prezent.
5. Reproducerea actiunii (loc, timp, linie de subiect la inceputul fiecarui capitol).
6. Interventiile comentatorului, renasterea corului care deasemenea are misiune de a
comenta diverse eveimente di spectacolului.
7. Structura spectacolului, uneori poate avea prolog si epilog, capitolele deseori au
importanta autonoma, insa interactioneaza si cu celelalte.
8. Experimente cu scena exemplu: cu decorul si cortina, decorul poate sa fie schimbat cu
cortina ridicata, sa nu corespunda decorul conceptiei spectacolului, sub forma de decor
se utilizeaza si diverse lozinci in care se concentreaza idei ale spectacolului.

LITERATURA EXISTENTIALISTA
Existentialismul este un curen filozofic , nu este un curent literar , ideile caruia au fost
dezvoltate comentate/ elaborate si prin intermediul si prin intermediul literaturii.
Initiator al acestei doctrine este filozoful Danez din sec xix Sorel Kierkiegaard.
REPREZENTANTI
- in Germania: Martin Herdecher, Iarspers,
- in Franta: Jean P. Seartre, Arbert Camus, Gabriel Marcel,
- in Spania: Ortega Y Garsset, Miguel de Unamuno,
- in rusia Berdiaev, Lev Sestov
Existentialismul se manifesta si in ROMANIA,aici insa ce denumirea de TRĂIRISM , in
unele etape din creatie au fost influensati de aceasta filozofie Mircea Eliade, Emil Cioran.
TRAIRISMUL afirma ca realitatea poate fi perceputa prin intermediul unor intense si lucide
trairi , se apeleaza la misticism, seurmaresc evenimente crestine.

PREMISELE APARITIEI
1. criza valorilor, inceputul sec 20 se caracterizeaza prin profunde crize de constiinta ,
determinate de faptul caintelectualitatea nu mai accepta valorile traditionale consideraindule
depasite, situatia acesta conditioneaza necesitatea aparitiei unor valori compensatorii, in
consecinta apar o multime de conceptii, scoli , directii noi care remodeleaza pozitia omului in
lume. a
Easta invazie a noului genereaza sentimente de pierdere in necunoscut, de deceptie
nedumerirem si altele. Cu cit mai multe se cunosc despre lume si om cu atit mai putin
cunoscute par ele , aceasta este perioada marilor descoperiri , dar in acelasi timp si a marilor
deziluzii

CARACTERISTICI ALE CONDITIEI UMANE sunt nelinistea , instrainearea, emigrarea in

sine, disocierile, pierdere personalitatii dar in acelasi timp si reconsiderararile, necesitatea de a
intelege ce se inimpla , dorinta de a se angaja in actiune.
3. realitatea social – politica este de o astfel de natura inci t alimenteaza din plin
conceptia despre carcterul absurd si tragic al existentei . acestea sunt saracia
economica, (criza economica mondiala) diverse conflicte ideologice, razboaiele in
doua tari , razboaie in cadrul unei singure tari. Se ajunge la situatia paradoxala cind
razboiul(situatie limita , de hotar) se transforma in ceva normal in parte componenta a
autoidentificarii umane.
Termenul EXISTENTIALISM este propus de catre HAIDEGHER in lucrarea Fiinta si Timp.
In filizfie existentialismul se manifesta mai bine in spatiul german,

Existentialismul se devizeaza in 2 directii

1. Religioasa
2. Ateista

Tendinta Religioasa se porneste de la acceptarea transcendentei , se afirma ca caracteristica a

constiintei umane este tendinta de a depasi propriile limite, intentionalitatea caracterul ei
deschis, constiinta intotodeauna este indreptata spre un centru de gravitatie din exterior ,
acesta fiind forta divina Dumnezeu. Dumnezeu apare ca principiu si justificare a existentei.
In literatura se apeleaza la intuitie , revelatie, receptarea poietica simbolica mitologica.
( gabriel marcel)

Tendinta Ateista
Neaga existenta transcendentei, afirma ca realitatea este ceva dat aici si acum , nemijlocit si
nu in dependente metafizice. Se mentioneaza ca chiar daca si a existat transcendenta , acest
ceva dincolo de ...........spre care aspira constiinta este neantul , nimicul. Se afirma ca : omul
este o fiinta a neantului , vine din neant si se indreapta spre neant.
In lucrarea teoretica Existeantialismul este un Umanism, Sartre afirma ca existentialismul nu
este o folozofie cesi propune drept scop afirmarea faptului ca Dumnezeu nu exista , deoarece
chiar daca si ar exista nu sar schimba nimic , fiindca viata omului depinde doar e el singur, de
propriile lui decizii si actiuni, in felul acesta se pune in valoare fiinta umana.

Camus sustinea ca prin intermediul lui a vrut sa prezinte comportamentul omului care nu mai
crede nici in ratiune nici in Dumnezeu , ambele fiind momente esentiele ce acorda sens si
unitate existentei.
In romanul Preotului autorul prezinta criza credintei CIUMA FIIND O PEDEAPSA PENTRU
OAMENII PACATOSI, la inceputul operei preotul nu se crede parte in oamenii care sunt
pedepsiti deoarece el este slujitor al lui Dumnezeu, insa la sfirsit el se gaseste parte in tot
poporul.
Moartea preotului nu a fost o pedeapsa este o intimplare, datorita personalitatii lui.

PREURSORI AI EXISTENTIALISMULUI IN LITERATURII sunt considerati Cafca si

Dostoevshii. In literatura existentialsmul se dezvolta cel mai bine in spatiul francez deoarece:
1. Acolo mai bine ca in alte tari se urmareste simbioza filozofiiei si lit aristice.si Sartre si
Camus au studii fundamentale filozofice, au scris nu doar opere artistice ci si filozifice
despre existentialism deci au cunoscut fenomenul din interior.
2. Realitatea social –politica a fost favorabila etinderii ideilor despre absurd si revolta
(pilonii principali ai exisential.) in planul realitatii obiectie acestea a fost razboiul
straniu (absurd) si rezistenta. Raboiul straniu aduce idei despre ca viata este absurda ,
lipsita de sens.
CONCEPTIA DESPRE EXISTENTA
Chiar daca existen. Este o filoifie multiaspectuala , toti reprezenantii atesta caracterulabsurd si
tragic al existentei. Se afirma ca existen. Este : irationala , incognoscibila , sranie , straina; ca
viata este o permanenta suferinta marcata de instrainare. Situatia este si mai tragica deoarece
omul intelege limitele existentei lui insa anume descoperirea si acceptarea absurdului devine
argument al existentei umane, marturie a demnitatii lui.
Din creatia lui Camus se mai desprind astfel de caracteristici: ca exil , mediu strain , cerc
ingust. Pentru Camus existenta este asemenea unei ciume .
Simbol al existentei este Sartre cu creatia sa “Greata” la el absolutul rezulta si din
contradictia dintre necesitatile omului si indiferenta cosmosului.
Sartre a generalizat esenta existentei sia omului prin formula “Existenta Precede Esenta”.
Initial este doar forma iar pe parcurs aceasta capata continut. La inceput omul parka este
aruncat ( fara ca asa I se solicite opinia ) si abandonat in existenta care nu poate fi nici dedusa
nici argumentata prealabil oricarei experiente.
Experienta se acumuleaza cu timpul. Drumul de la existenta pina la esenta se parcurge prin
acumularea experientei , angajarii in actiune, luari de decizii, descoperirea si acceptarea
absurdului , asumarea libertatii si a responsabilitatii.

Existentialismul lucreaza cu omul obisnuit cu care se poate identifica fiecare dintre noi.
Caracteristici ale conditiiei lui sunt; nelinistea instrainarea , angoasa, groaza, deficitul de
personalitate , retragerile, dar in acelasi timp si revolta dorinta de a intelege ce se intimpla si
de a se angaja in actiune
In conformitate cu filozofia existentialista si literatura considera ca existenta este realitate
concreta, in consecinta omul nu este analizat din perspectiva tuturor manifestarilor lui in
plinitudinea existentei in genere ci doar in situatii concrete in dependenta de prezentul sau
individual prin intermediu actiunilor pe care le intreprinde nu din exterior ci din interior. Si
Sartre si Camus considera ca nu exista miine (viitor) ca potentiala perspectiva ci doar un sir
nesfirsit de momente prezente de exemplu in Ciuma Camus sugereaza ca adevarata
generozitate fata de viitor consta in a da totul prezentului. Lupta impotriva ciumei, lupta
pentru existenta presupune angajarea constanta de fiecare clipa. Daca vei considera ca in
viitor situatia se poate indrepta spre bine fara implicare ta nemijlocita in actiune te vei
resemna nu vei face nimic insa existentialistii considera ca a exista presupune a nu te resemna
a te angaja in actiune, a te revolta.
Conceptia depre Revolta
Chiar daca omul descopera ca existenta este tragica si lipsita de sens el trebuie sa se revolte.
Absurdul si Revolta sunt principalele caracteristici ale prezentei omului in lume considera
existentialismul.
Absurdul este un concept mai general si caracterizeaza existenta in genere in tipm ce revolta
este mai concret mai particular si proiecteaza o potentiala si ideala pozitie a omului in aceasta
existenta.
Revolta este una dintre dimensiunile principale ale conditiei umane considera
existentialismul, a fi om adevarat inseamna si a te revolta a te contrapune absurdului. De fapt
revolta se contine in absurd, doar dupa ce descoperi limetele conditiei tale poti incerca sa le
depasesti deci primul pas spre revolta este chiar descoperirea si acceptarea absurdului.
Dimensiuni ale Revoltei
1. revolta este chiar existenta – Mitul lui Sizif in interpretarea lui Camus – Camus spune
ca ar trebui sa ne il imaginam pe Sijif fericit, de fiecare data cind Sijif iarasi coboara si
ridica piatra este parca o revolta contra zeilor deoarece el ii priveste in fata ii infrunta
intr-un oarecare mod. Sijif intelege absurdul si inutilitatea actiunilor lui el nu se
resemneaza isi priveste destinul in fata , sfideaza zeii continuind sa ridice la infinit
piatra spre virful dealului stiind ca iar se va rostogoli, deci revolta este indirjirea
omului , perseverenta lui de a merge inainte de a fi , dea nu se sinucide impofida
apsurdului si a mortii.
2. revolta este actiune – viata presupune anumite activitatii , actiuni. In romanul Ciuma,
medicul in fiecare zi isi trateaza pacientii chiar daca stie ca in mod obiectiv de
tratamentul lui nu depinde aproape nimic, acei care astazi sunt sanatosi miine pot fi la
un pas de moarte iar cei care astazi sunt la un pas de moarte miine „in pofida oricarei
logici „ merg spre vindecare. Oricum medicul isi continua meseria, in viziunea lui
Camus acesta este personajul absurd dar si revoltat in acelasi timp, est evarianta
literara a lui sizij, si el isi ridica piatra sa spre dealul sau. Filozofia existentialista
considera ca in disperare poate aparea speranta , ca in absurdul in genere omul
puternic poate gasi sens al propriei sale existentei, poate depasi absurdul.
3. revolta este depasirea singuratatii si a instrainarii si tendinta spre solidaritatea umana-