Sediu Societate Comerciala Parter Plus 3 Etaje

Proiect de diplomă
BORDEROU
Proiect de diplomă
A.PIESE SCRISE
1. MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV
2. CALCULUL HIGROTERMIC
3. EVALUAREA ÎNCĂRCĂRILOR
4. CALCULUL STATIC
5. CALCULUL GRINZILOR
6. CALCULUL STÂLPILOR
7. CALCULUL PLANȘEELOR
8. CRITERII DE REALIZARE A FUNDAȚIILOR IZOLATE
9. CALCULUL FUNDAȚIILOR
10.TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII
11.CALCULUL ECONOMIC
12.ORGANIZAREA EXECUȚIEI LUCRĂRILOR

Proiect de diplomă
13.N.T.S.M.
MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV
1. GENERALITĂȚI
S-a propus în vederea proiectării o clădire de birouri P+3E având dimensiunile în plan
20 m x 10 m. Cota 0,00 a clădirii se află la + 0,45 m față de cota terenului natural. Terenul
pe care se va amplasa construcția se află în Municipiul Botoșani.
2. AMPLASAMENT
Terenul pe care se amplasează construcția, cu suprafața totală de 1000mp, se află în

intravilanum Municipiului Botoșani.Acesta are o formă neregulată și nu prezintă denivelări.
Zona este studiată din punct de vedere urbanistic (aliniament, regin de înălțime,
distanța față de vecinătăți) prin \Planul Urbanistic de Detaliu aprobat de Primăria
Municipiului Botoșani, iar reglementările specificate sunt respectate întocmai de
documentația prezentată.
Accesul pietonal principal la clădire, se desfășoară prin intermediul unei alei care
dirijează circulația dinspre accesul de la stradă către intrarea principală care este situată la
nivelul parterului (cota 0,00).
3. CARACTERISTICILE CONSTRUCȚIEI
 regimul de înălţime : parter + 3etaje (P+3E);

 structură în cadre pe doua directii ortogonale din beton armat turnate monolit;
 pe direcţie transversală structura are două deschideri inegale de 3,90 m şi respectiv 5,7
m;
 longitudinal structura este formată din 4 cadre dispuse la 4 travei de 6,60; 3,3 ; 3,3;
respectiv 6,3 m;
 fundația este izolată tip bloc-cuzinet;
 la nivelul etajelor curente sunt prevazute holuri de acces, oficii, casa scarii, birouri,
grupuri sanitare si balcoane.
 acccesul pe verticală se realizează printr-o scară cu rampe din beton armat asigurată cu
o balustradă din profile din inox, cu înălţimea de 0,90m şi printr-un ascensor de
persoane.
Proiect de diplomă
 planşeele curente sunt din beton armat cu grosimea de 15 cm;

 acoperișul este tip terasă circulabilă, iar straturile și dimensionarea termoizolației au
foat calculate în proiect;
 Închiderile vor fi realizate după cum urmează:

• Tâmplărie exterioara din aluminiu cu geam termopan de rupere a punte
termice.
• eliminarea punţilor termice spre exterior prin izolarea termică a structurii şi
anveloparea la exterior aclădirii cu termosistem cu polistiren expandat de 8 cm
grosime.
 compartimentările vor fi realizate din zidărie de B.C.A.
 pardoselile sunt realizate din parchet melaninat, gresie ceramică antiderapantă şi din
mozaic turnat;
4. CARACTERISTICI CLIMATICE
1. zona climatică: III cu te= -18oC,
2. valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol: S0,k=2,5kN/mp (cf. CR 1-1-3-

2005).
5. CARACTERISTICE SEISMICE ale zonei de amplasament și ale clădirii necesare

calculului forței seismice de cod cf. P100-1/2006 sunt:ș
1. zona seismică Botoșani cu ag = 0,16g
2. perioada de colț, Tc = 0,70s,
3. Clasa a III- a de importanță cu γI = 1.
6. RESPECTAREA NORMELOR P.S.I.
La execuție se vor respecta normativele și instrucțiunile de prevenire și stingere a

incendiilor.
Se vor respecta normele și instrucțiunile privind protecția muncii pe parcursul

execuției.
7. FAZELE DE EXECUȚIE LA CARE PROIECTANTUL VA FI PREZENT

Proiect de diplomă
Acestea se vor stabili prin întocmirea unui program de urmărire a execuției de către
proiectant de comun acord cu beneficiarul în baza unui contract.
După contractarea execuției de către beneficiar, acesta va pune proiectul în legătură cu

executantul prin analizarea și însușirea corectă a proiectului, spre o execuție corectă.
8. DISPOZIȚII FINALE
Pe toată durata executării lucrărilor de construcție se vor lua măsuri de protecție a

muncii specifice fiecărei categorii de lucrări.
După primirea documentației. Beneficiarul are obligația obținerii avizelor și studiilor

specifice în Certificatul de Urbanism, a verificării tehnice de către un verificator atestat, toate
acestea fiind necesare obținerii autorizației de construire.
Prezenta documentație P.A.C. este valabilă numai pentru obținerea autorizației de

construire.
Începerea lucărilor se face numai după obținerea autorizației de construire.
Orice modificare a proiectului, atât ca soluție tehnică, cât și ca materiale se va face

numai de cître proiectant, indiferent că ea este solicitată de beneficiar, executant sau oricare
altă parte. În caz contrar proiectantul își declină orice responsabilitate și este absolvit de
eventualele urmări nedorite din timpul execuției sau a exploatării construcției.
Proiectul nu poate fi reutilizat, multiplicat, înstrăinat fără acordul proiectantului.

Nerespectarea acestui aliniat atrage sancțiuni utilizatorului (încălcarea dreptului de autor).
9. LUCRĂRI DE TRASAMENTE:
EXECUTAREA SĂPĂTURILOR
Executarea săpăturilor se vor realiza în conformitate cu prevederile din ”Normativ

privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundațiilor construcțiilor civile
și industriale„ indicativ C169-88.
- se dezafectează zona;
- se execută săpăturile pentru fundații sub protecția sprijinirilor;
- se verifică natura terenului de fundare la cota de fundare;
- nu se va trece la execuția lucrărilor de betoane decât după încheierea proceselor

verbale de verificare a naturii terenului de fundare;
Proiect de diplomă
- la execuție se vor respecta ordinea și tehnologia, aferente lucrărilor prevăzute în

proiect.
10. EXECUTAREA UMPLUTURILOR:
- umpluturile de pământ în jurul fundațiilor sau sub pardoseli se vor realiza din
pământ sortat, argilă prăfoasă.
- umpluturile se vor executa în straturi elementare de 10-15 cm care se vor compacta

cu maiul mecanic sau manual, până la atingerea unui grad de compactare mediu de
95% și minim de 92%. Înainte de punerea în lucru a pământului se va determina
umiditatea optimă de compactare și se vor aduce corecții după caz;
- verificările se vor efecuta pentru fiecare strat elementar. Abaterile admisibile față
de gradul de compactare prevăzut în STAS este de 1% pentru mediu și 2% pentru
minim. Rezultatele acestor verificări se vor consemna în procesul verbal de lucrări
ascunse.
11. LUCRĂRI DE FUNDAȚII
- lucrările de fundații se încep spre executare numai după recepționarea lucrărilor de

terasamente;
- la executare lucrărilor se vor avea în vedere:
• materialele întrebuințate trebuie să corespundă indicațiilor din proiect și

prescripțiilor tehnologice în vigoare;
• rosturile de turnare vor respecta prevederile din prescripții tehnice ”Cod

de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton
precomprimat”, indicativ NE012-99;
Recepționarea lucrărilor de fundații:
- se vor verifica următoarele aspecte la recepționarea lucrărilor de fundații:
• clasa betonului;
• aplicarea măsurilor de protecție prevăzute în proiect la turnarea betoanelor;

Proiect de diplomă
• modul în care se respectă acoperirea armăturilor cu beton, poziția și

diametrul armăturilor;
• continuitatea betonului sau respectarea rosturilor de lucru prevăzute în

proiect;
- toate verificările și constatările efectuate cu ocazia recepției fundațiilor se vor

consemna în procesele verbale de lucrări ascunse.
12. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETON ARMAT MONOLIT
- lucrările se vor realiza în conformitate cu prevederile din NE 012-99;
- lucrările de turnare a betonului monolit se vor executa numai după ce au fost

realizate corespunzător măsurilor pregătitoare, s-au adus și verificat materialele
necesare, iar utilajele și dotările necesare sunt în stare de funcționare;
- betonarea va începe după verificarea proceselor verbale de lucrări ascunse care să

confirme că suportul structurii ce urmează a se executa corespunde întocmai
prevederilor tehnice precum și că toate cofrajele și elementele de construcție
adiacente corespund ca poziție și dimensiuni cu proiectul și au fost curățate și
corect pregătite.
13. LUCRĂRI DE TERMOIZOLAȚII:
- lucrările de termoizolare a elementelor din beton (planșee, centuri și stâlpi) vor fi

executate în conformitate cu prevederile tehnice specifice materialului din care
este executată termoizolația;
- indiferent de tipul de izolație prevăzut, la recepție se vor avea în vedere:
• calitatea și dimensiunile materialelor folosite;
• continuitatea stratului izolator pe toată suprafața, conform proiectului;
• modul de prindere și protecție.

Proiect de diplomă
14. MĂSURI DE PROTECȚIE A MUNCII:
La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecție a muncii prevăzute

în legislația în vigoare în special din: ”Regulamentul privind pretecția și igiena muncii în
construcții”ediția 1993; Legea Protecției Muncii Nr. 90-1996; ”Norme generale de protecție a
muncii” ediția 1996; precum și ”Norme specifice de protecție a muncii pentru diferite
categorii de lucrări”.
Lucrările se vor executa pe baza proiectului de organizare și a fișelor tehnologice

elaborate de tehnologul executant, în care se vor detalia toate măsurile de protecție a muncii.
Se va verifica însușirea fișelor tehnologice de către întreg personalul din execuție.
Din măsurile speciale ce trebuie avute în vedere se menționează:
- zonele de lucru periculoase vor fi marcate cu placaje și inscripții;
- se vor face amenajări speciale (podine de lucru, parapeți, dispozitive, etc.);
- toate dispozitivele, mecanismele și utilajele vor fi verificate în conformitate cu

normele în vigoare;
- asigurarea cu forță de muncă calificată și care să cunoască măsurile de protecție a

muncii în vigoare din ”Regulamentul privind protecția și igiena muncii în
construcții” ediția 1993.
Se atrage atenția asupra faptului că măsurile de protecție a muncii prezentate nu au

caracter limitativ, constructorul având obligația de a lua toate măsurile necesare pentru
prevenirea eventualelor accidente de muncă (măsuri prevăzute și în ”Norme specifice de
securitate a muncii pentru diferite categorii de lucrări”).
15. CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR:
Verificarea calității materialelor componente și a betoanelor se va face în conformitate

cu prevederile din NE 012-99.
Pentru lucrările de beton și de beton armat pe diferite faze de execuție care devin
lucrări ascunse, verificarea calității trebuie consemnată în ”Registrul de procese verbale
pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse”.
Nu se admite trecerea la o noua fază de execuție înainte de încheierea procesului

verbal referitor la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o fază ascunsă.
La următoarele faze verificările se vor face în prezența proiectantului:
- după executarea săpăturilor la fundații;
- după armarea cuzineților și a grinzii de fundare;

Proiect de diplomă
- după montarea armăturilor pentru stâlpi și planșee.
Calculul higrotermic al elementelor de închidere
(conform C107-2005)
Anvelopa separă volumul de aer încălzit de: arul exterior, sol, încăperi neîncălzite,
spațiu cu alte funcțiuni, alte clădiri.
Elementele componente care compun anvelopa clădirii sunt:
a) pereți exteriori din zidărie de B:C:A. tip G.B.N. 35 (300x200x600 mm);
b) planșeu sub terasă;

Proiect de diplomă
c) planșeu peste exterior;
d) placă pe sol;
e) tâmplărie exterioară.
G1≤G1ref [W/(m3.K)]
G1 – coeficient global de izolare termică;
G1ref – coeficient global de referință;
Calculul coeficientului global de izolare termică
1  A p,ext ⋅ τ 1 A pl,inf ⋅ τ2 A pl,sup ⋅ τ3 A pl,sol ⋅ 4τ A Te ⋅ τ 5 

G1 = ⋅ + , + , + , + , 0,+ 43 n ⋅
Vînc  R, p,ext R pl,inf R pl,sup R pl,sol R Te 
L= - coefficient de cuplaj termic; [W/ K]
= factor de corecție al temperaturilor exterioare;
Vînc – volumul interior încălzit, al clădirii; [m3]
R’pext – rezistența termică specifică corectată, medie, pe ansamblul călădirii, a pereților

exteriori; [m2 · K/W]
R’pl inf – rezistența termică specifică corectată, medie, pe ansamblul călădirii, a planșeelor ce
limitează clădirea la partea inferioară; [m2 · K/W]
R’pl sup – rezistența termică specifică corectată, medie, pe ansamblul călădirii, a planșeului
superior; [m2 · K/W]
R’pl sol – rezistența termică specifică corectată, medie, pe ansamblul călădirii, a plăci pe sol;
[m2 · K/W]
R’Te – rezistența termică specifică corectată, medie, pe ansamblul călădirii, a tâmplăriei

exterioare; [m2 · K/W]
Ap ext – aria suprafeței intertoare a pereților exteriori; [m2]
Apl inf – aria suprafeței intertoare a planșeelor inferioare; [m2]
Apl sup – aria suprafeței intertoare a planșeului superior; [m2]
Apl sol – aria plăcii pe sol; [m2]
ATe – aria tâmplăriei exterioare; [m2]

Proiect de diplomă
n – viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv numărul de schimburi de aer pe oră; [h-1]
0,34 – reprezintă produsul dintre capacitatea calorică masică și densitatea aparentă a aerului;
ca = 1000 W s/(kg K)
ρa = 1,23 kg/m3
ca ρa = 1230 [W s/(m3 K)] = = 0,34 [W h/(m3 K)]
Vînc = Ap het p + Aet1 (2 het 1) + Aet 3 het 3 + Aet 4 (het 4 - hpl) =
= 154 3,8 + 198 (2 3,5) + 138 3,5 + 17 (3,00 – 0,15) =
= 585,8 + 1386 + 483 + 48,45 = 2502,63 m3
ATe = 271,02 m2
CT = 487,48 m; CT – conturul tâmplăriei exterioare;
A p,ext = Ppl,sol ⋅ h et + Ppl,E1 ⋅ 2 ⋅ h et + P pl,sup ⋅ h et + P ac ⋅ h et 4 − A Te ⇒

⇒ A p,ext = 61, 24 ⋅ 3,8 + 62, 94 ⋅ 2 ⋅ 3,5 + 50,14 ⋅ 3,5 + 20, 44 ⋅ 3, 00 − 271, 02 ⇒
⇒ A p,ext = 622,85m 2
Apl,sol = 183,02 m2;
Apl,sup = 155,02 m2;
Apl,inf =59,53 m2;
T − Te
τ p.ext = τpl.inf = τpl.sup = τTe = i 1,= 0
Ti − Te
ο
i
T = 20 – temperatura interioară convențională de calcul pe timpul iernii;
Te = -18ο – temperatura exterioară de calcul pe timpul iernii; (zona climatică III)
Rata de ventilare suplimentară în sezonul de încălzire – 0,2 schimburi pe oră.
n = 0,7 h-1
Tâmplărie exterioară
Dimensiuni Arie pe Contur pe Nr. buc. Arie pe tip Contur pe
(cm) buc. (mp) buc. (m) (mp) tip (m)
120 275 3,30 7,90 1 3,30 7,9
Ferestre 135 100 1,35 4,70 1 1,35 4,7
Proiect de diplomă
Parter 120 90 1,08 4,20 6 6,48 25,2

90 120 1,08 4,20 3 3,24 12,6
90 210 1.89 6,00 1 1.89 6,00
Uși
250 250 6,25 10,00 2 12,50 20,00
547 320 17,50 17,34 1 17,50 17,34
Vitrină
532 320 17,02 17,04 1 17,02 17,04
Total parter 63,28 110,78
Etaj 1
570 150 8,55 14,40 1 8,55 14,4

400 120 4,80 10,40 1 4,80 10,4
300 120 3,60 8,40 2 7,20 16,80
265 120 3,18 7,70 1 3,18 7,70
Ferestre 135 150 2,02 5,70 1 2,02 5,70
120 275 3,30 7,90 1 3,30 7,90
120 150 1,80 5,40 3 5,40 16,20
120 120 1,44 4,80 1 1,44 4,80
60 150 0,90 4.20 2 1,80 8,40
Vitrină 1000 280 28,00 25,60 1 28,00 25,60
0
Total etaj 1 (egal etaj 2) 65,69 117,9
Etaj 3
570 150 8,55 14,40 1 8,55 14,4

400 120 4,80 10,40 1 4,80 10,4
300 120 3,60 8,40 2 7,20 16,8
265 120 3,18 7,70 1 3,18 7,70
Ferestre 135 150 2,02 5,70 1 2,02 5,70
120 275 3,30 7,90 1 3,30 7,90
120 150 1,80 5,40 2 3,60 10,8
120 120 1,44 4,80 1 1,44 4,80
60 150 0,90 4.20 2 1,80 8,40
Ușă 90 210 1.89 6,00 1 1.89 6,00
Vitrină 1000 280 28,00 25,60 1 28,00 25,60
0
Total etaj 3 65.78 118,5
Etal 4
220 290 6,38 10,20 1 6,38 10,20

Vitrină
200 105 2,10 6,10 2 4,20 12,20
Total etaj 4 10,58 22,40
TOTAL 271,02 487,48
Calculul coeficientului global de referință
.
G1ref = [W/( m3 · K)]
A1 – aria suprafețelor component opace ale pereților verticali;

Proiect de diplomă
A1 = A p,ext = 622,85m
2
A2 – aria suprafețelor planșeelor de la ultimul nivel, aflate în contact cu exteriorul sau cu un

spațiu neîncălzit;
A2 = 155,02 m2
A3 – aria suprafețelor planșeelor inferioare aflate în contact cu exteriorul sau cu un spațiu

neîncălzit;
A3 = Apl,inf = 59,53 m2
P – perimetrul exterior al spatiului încălzit aferent clădirii, aflat în contact cu solul sau
îngropat;
P = 61,24 m
A4 – aria suprafețelor pereților transparenți sau translucizi aflați în contact cu exteriorul sau cu
un spațiu neîncălzit;
A4 = ATe = 271,02 m2
a, b, c, d, e – coeficienți de control
a = 0,85 m2K/W
b = 2,45 m2K/W
c = 1,10 m2K/W
d = 1,40 m2K/W
e = 0,30 m2K/W
1 271, 02 155, 02 59, 53 271, 02

G1ref = ⋅( + + +1, 4 61,
⋅ 24 + ) ⇒
2502, 63 0,85 2, 45 1,10 0, 3
⇒ G1ref = 0, 73[W / m3 K]
⋅
Rezistențe termice ale elementelor de construcție în zona curentă
R =Rsi + + Rse [m2.K/W]

Proiect de diplomă
Rsi – rezistența termică a suprafeței interioare a elementului de închidere;
1
Rei= [m2.K/W]
αi
�i – coeficient de transfer termic al suprafeței interioare;
Rse – rezistența termică a suprafeței exterioare a elementului de închidere;
1
Rse= [m2.K/W]
αe
�e - coeficient de transfer termic al suprafeței exterioare;
d – grosimea fiecarui strat de material din elemental de închidere;

λ - coeficientul de conductivității termice, speific fiecărui tip de materia
Rezistențe minime necesare pentru elementele anvelopei
Pereți exteriori R’nec = 1,4 m2 .K/W
Rnec = 2. R’nec = 2.1,4 = 2,8 m2 .K/W
Planșeu sub terasă R’nec = 3,0 m2 .K/W
Rnec = 1,8. R’nec = 1,8.3,0 = 5,4 m2 .K/W
Placă pe sol R’nec = 4,5 m2 .K/W
Rnec = 6,5 m2 .K/W
Tâmplărie exterioară R’nec = Rnec = 0,55 m2 .K/W
Perete exterior – zidarie de BCA de tip GBN 35

Proiect de diplomă
i e
1
2
3
4
O
1.5 30 8 0.5
Nr. Denumirea stratului de d [m] � d/�

crt. material [W/m.K] [m2 .K/W]
Suprafață interioară (Rse) 0,125
1. Tencuială interioară 0,015 0,87 0,017
(mortar-ciment-var) M50
2. Zidărie BCA de tip GBN 0,30 0,27 1,11
3. Izolație termică 0,08 0,044 1,818
(polistiren expandat)
4. Tencuială exterioară armată 0,005 0,93 0,0054
(mortar-ciment) M100
Suprafață exterioară (Rse) 0,042
Total 3,117
R1,ef = 3,117 m2 .K/W Rnec = 2,8 m2 .K/W
Planșeu sub acoperiș - terasa

Proiect de diplomă
O 6 7 89
e
5
20
7
3
15
1
i
123 45
1. Placă ipsos 0,01 0,41 0,243
2. Planșeu b.a. 0,15 1,74 0,086
3. Sapă de egalizare M100 0,03 0,93 0,032
4. Strat de difuzie si barieră de - - -
vapori
5. Strat de pantă BCA 0,07 0,22 0,318
6. Șapă suport strat de difuzie 0,03 0,93 0,032
7. Strat de difuziune a - - -
vaporilor
8. Izolație termică (polistiren 0.20 0,042 4.761
extrudat dur)
9. Hidroizolatie 3c+4b - - -
10. Nisip 0,07 - -
Total 5,639
R2,ef = 5,63 m2 .K/W Rnec = 5,4 m2 .K/W
Planșeu peste exterior

Proiect de diplomă
3
1 10 15 12
i

1. Placă ipsos 0,01 0,41 0,243
2. Izolație termica (polistiren 0,10 0,044 2,2727
expandat)
3. Planșeu b.a. 0,15 1,74 0,086
4. Strat de difuzie si barieră de - - -
vapori
5. Izolație termică (polistiren 0.12 0,042 2,857
extrudat dur)
7. Șapă de egalizare 0,03 0,93 0,032
8. Gresie 0,02 - -
Total 5,682
R3,ef = 5,68 m2 .K/W Rnec = 5,4 m2 .K/W
Placă pe sol
Proiect de diplomă
parter
0 15 3 2
15
7 3
400
12 3 4 5 6 7 8 O

1. Mozaic 0,02 - -
3. Placă b.a. 0,15 1,74 0,086
4. Izolatie termică (polistiren 0,15 0,042 3,571
extrudat)
7. Umplutură pietris 0,10 1,0 1,000
8. Umplură pământ umed 4,00 2,00 2,000
Total 6,846
R4,ef = 6,84 m2 .K/W Rnec = 6,5 m2 .K/W
Tâmplărie exterioară
Proiect de diplomă
Tâmplăria exterioară se realizează din profile PVC și geam termopan.
R’nec = Rnec = 0,55 m2 .K/W
Punți termice. Lungimi si coeficienți liniari de transfer termic.
1. Rost vertical de capăt sau colț ieșind
1.a. Intersecție de pereți neportanți cu stâlp
8.0
30.0
40
50
B.C.A.
Ψ = 0,06 W/ m . K
l = 34,6 m
1.b. intersectie de pereți vitrați

Proiect de diplomă
Ψ = 0,25 W/ m . K
l = 3,6 m
1.c. Intersecție de pereți neportanți fara stâlp
30.0 8.0
30.0
B.C.A.
8.0
Ψ = 0,00 W/ m . K
l = 7,6
2. Rost vertical colț intrând
2.a. Intersecție de pereți neportanți cu stalp

Proiect de diplomă
30.0 8.0
8.0
30.0
B.C.A.
Ψ = 0,00 W/ m . K
l = 10,5 m
2.b. Intersecție de pereți neportanți cu pereți vitrați
1
30.0
B.C.A.
2
8.0
Ψ1 = 0,03 W/ m . K
Ψ2 = 0,24 W/ m . K
l = 3,8 m
2.c. Intersecție de pereți neportanți fără stâlp

Proiect de diplomă
30.0
8.0
B.C.A.
Ψ = 0,00 W/ m . K
l = 3,8 m
3. Rost vertical curent
3.a. Intersecție intre doi pereți neportanți cu stâlp
8.0
30.0
B.C.A.
50.0
40.0
Ψ = 0,00 W/ m . K
l = 28,9 m
4. Rost orizontal planșeu acoperiș
4.a. atic de BCA peste un perete exterior neportant

Proiect de diplomă
8.0 30.0
B.C.A.
15.0 20.0
1
B.C.A.
8.0 30.0
Ψ1 = 0,12 W/ m . K
Ψ2 = 0,18 W/ m . K
l = 45,33
4.b. atc de beton peste un perete exterior neportant
8.0 8.0
1
15.0 20.0
40.0
25.0
B.C.A.
30.0 8.0
Ψ1 = 0,22 W/ m . K
Ψ2 = 0,15 W/ m . K
Proiect de diplomă
l = 17,8 m
5. Rost orizontal planșeu curent cu balcon
8.0 30.0
B.C.A.
15.0
B.C.A.
Ψ = 0,38 W/ m . K
l = 28.68
6. Rost orizontal planțeu curent
6.a. intersecție între planșeu curet cu pereți neportanți
8.0 30.0
B.C.A.
15.0
B.C.A.
Ψ = 0,12 W/ m . K
l = 95,52
Proiect de diplomă
7. Rost orizontal terasă
8.0 30.0 8.0
12.0
B.C.A.
15.0
60.0
10.0
B.C.A.
30.0 8.0
.
Ψ1 = 0,22 W/ m K
Ψ2 = 0,15 W/ m . K
l = 21,8 m
8. Rost orizontal la planșeu inferior
8.a. Rost orizontal – planșeu inferior – soclu
8.0 30.0
1 B.C.A.
2
15.0 15.0
4.00 10.0
Ψ1 = 0,14 W/ m . K
Proiect de diplomă
Ψ2 = 0,20 W/ m . K
l = 61,24 m
8.b. Perete interior pe placă
20.0
B.C.A.
15.0 15.0
4.00 10.0
Ψ = 0,12 W/ m . K
l = 42,6 m
9. Glaful golurilor
9.a. Glaful golurilor pentru uși și ferestre

Proiect de diplomă
8.0
30.0
B.C.A.
Ψ = 0,27 W/ m . K
l = 487,48 m
Rezistențe termice specifice corectate ale elementelor anvelopei
U’= +
R’=
R’- rezistența termică specifică corectată ; [m2 · K/W]
U’ – coeficient de transfer termic corectat ; [W/( m2 · K)]
Ψ – coeficient liniar de transfer termic ; [W/( m · K)]
l – lungimea punți termice ; [m]
A – aria elementului de anvelopă ; [m2]
Perete exterior
Punte termică Ψ l Ψ.l A R U’ R’

[W/mK [m] [W/K] [mp] [mp K/ [W/mp [W/mp K]
] W] K]
Proiect de diplomă
R.V. de capăt sau 0,06 34,6 2,076

colț ieșind 1.a.
R.V. de capăt sau 0,25 3,6 0,9
colț ieșind 1.b.
R.V. de capăt sau 0 7,6 0
colț ieșind 1.c.
R.V. colț intrând 0 10,5 0
2.a.
R.V. colț intrând 0,03 3,8 0,114
2.b. 0,24 0,912
R.V. colț intrând 0 3,8 0
2.c.
R.V. curent 3.a. 0 28,9 0
R. O. planșeu 0,18 45,3 8,154 622,85 3,117 0,59 1,67
acoperiș 4.a.
R. O. planșeu 0,15 17,8 2,67
acoperiș 4.b.
R. O. planșeu 0,38 28,6 10,86
curent cu balcon
R. O. planșeu 0,12 95,5 11,46
curent
R. O. terasă 0,15 21,8 3,27
Glaful golurilor 9.a 0,27 487,4 131,6

8 1
Total 172,7
1
Planșeu sub terasă
Ψ Ψ.l R
l A U’ R’
Punte termică [W/mK] [W/K] [mp K/W
[m] [mp] [W/mp K] [W/mp K]
]
R. O. planșeu
0,12 45,3 5,436
acoperiș 4.a.
R. O. planșeu 155,02 5,4 0,245 4,07
0,22 17,8 3,916
acoperiș 4.b.
Total 9,352
Placă pe sol
Ψ Ψ.l R
l A U’ R’
Punte termică [W/mK] [W/K] [mp K/W
[m] [mp] [W/mp K] [W/mp K]
]
Proiect de diplomă
R.O. la pl. 0,20 61,24 12,248

inferior 8.a
R.O. la pl. 0,24 42,6 10,224 154 6,5 0,30 3,309
inferior 8.b.
Total 22,472
Planșeu peste exterior
Ψ Ψ.l R U’ R’
l A
Punte termică [W/mK] [W/K]
[m] [mp] [mp K/W] [W/mp K] [W/mp K]
Rost orizontal
0,22 21,8 4,796 59,53 5,4 0,26 3,76
terasă
Coeficientul global de izolare termică
1  A p,ext ⋅ τ 1 A pl,inf ⋅ τ2 A pl,sup ⋅ τ3 A pl,sol ⋅ 4τ A Te ⋅ τ 5 

G1 = ⋅ + , + , + , + , + 43 n⋅
 0,
Vînc  R, p,ext R pl,inf R pl,sup R pl,sol R Te 
1  622.85 59, 53 155, 02 183, 02 271, 02 
G1 = ⋅ + + + + +0, 34 0,⋅ 7 ⇒
2502,63  1, 67 3, 76 4, 07 3, 309 0, 55 
⇒ G1 =0,71W/(m3 ⋅ K)<G1ref =0,73W/(m3 ⋅K)
Calculul transferului de masă (umiditate)
prin elementele de construcție
Temperatura pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie fără punţi termice (sau în

câmpul curent al elementelor de construcţie cu punţi termice) se determină cu relaţia :
Tsi=Ti- , unde ΔT=Ti-Te ; ΔT=38 ºC.
Ti – temperatura interioara Ti=+20 ºC;

Te – termperatura exterioră Te= -18ºC pentru zona climatică III.
=Rsi=0.125 [m2K/W] ; αi=8 [W/m2·K]
 parametrii de climat interior :

Ti=+20 ºC ; φi=60%; αi=8 [W/m2·K]; Rsi=0.125 [m2K/W] θr=12ºC;
θr – temperatura punctului de rouă;
 parametrii de climat exterior :
Te=-18 ºC ; φe=80%; αe=24 [W/m2·K]; Rse=0.042 [m2K/W];
Tu = -5 ºC
Proiect de diplomă
Rezistența termică specifică pereților exteriori:

R = 3,117 m2 .K/W
Temperatura pe suprafața interioară
Tsi=Ti- = Ti- · Rsi=20- ·0.125=18,47 ºC ;
Tsi=18,47 ºC > θr=12ºC ;

Nu se va manifesta condensul pe suprafața pereților exteriori.
Verificarea la condens în strucura pereților exteriori

1. Stabilirea caracteristicilor materialelor din structura pereților exteriorii
i e
1
2
3
4
O
1.5 30 8 0.5

1. Tencuială interioară M50T 0,015 0,87 0,017
2. Zidărie BCA de tip GBN 0,30 0,27 1,11
3. Izolație termică 0,08 0,044 1,818
4. Tencuială exterioară armată M100 0,005 0,93 0,0054
Total 3,117
2. Determinarea variației temperaturii și a presiunilor se saturație a vaporilor de apă în
structura elementului
RSi = 0,125 m2 .K/W
RSe = 0,042 m2 .K/W

Proiect de diplomă
Tsi=18.47 ºC pssi=2112 Pa ;
T1= Ti- ·(Rsi+ ) = 20- ·(0.125+ )=18.13ºC pS1=2082.60 Pa;
T2= Ti- ·(Rsi+ + ) = 20- ·(0.125+ + )=12.57ºC pS2=1496 Pa;
T3= Ti- ·(Rsi+ + )=20- ·(0.125+ + + )=-17.38ºC

pS3=132.8 Pa;
T4= Ti- ·(Rsi+ + + + ) = 20- ·(0.125+ + + + )=
-17.45ºC pS4=131.5 Pa ;
Tse=-17.45 ºC pse=131.45 Pa ;
3. Determinarea presiunilor parțiale ale vaporilor de apă din aerul interior, respective
exterior
Ti=+20 ºC psi=2340 Pa ;
Te=-18 ºC pse=125 Pa ;
pvi= = =1404 Pa;
pve= = =100 Pa;
pvi,pve– presiunile parţiale ale vaporilor de apă din aerul interior si exterior
4. Determinarea rezistenței la permeabilitatea a pereților exteriorii
Rvi=di · ·Mij
Mij – coeficient de difuzie a vaporilor în aer ; Mij=54·108 s-1;

Rv – rezistenţa la trecerea vaporilor;
– factorul rezistenţei la permeabilitate;
= 8.5 pentru tencuială interioară ;
= 5 pentru BCA ;
= 30 pentru polistiren ;
= 7,1 pentru tencuială exterioară.

Proiect de diplomă
Rv1=0,015·8,5·54·108=6,885·108 m/s;
Rv2=0,3·5·54·108=81·108 m/s;
Rv3=0,08·30·54·108=129,6·108 m/s;
Rv4=0,005·7,1·54·108=1,917·108 m/s
În figura de mai sus se observă că linia presiunilor parţiale p, nu intersectează curba

presiunilor de saturaţie, deci nu există posibilitatea acumulării progresive de apă de la an la an
ca urmare a condensării vaporilor în interiorul elementului de construcţie
Clasificarea încărcărilor:
I. După modul cum variază în timp și frecvența cu care se manifestă la anumite
intensități avem:
Proiect de diplomă
 acțiuni permanente – se aplică in mod continuu, cu o intensitate practic constantă în

raport cu timpul;
 acțiuni temporare – sunt actiuni care se aplică în mod intermitent sau cu o intensitate
variabilă în raport cu timpul:
- cvasipermanente – se aplică cu intensităti ridicate pe durate

lungi sau în mod frecvent;
- variabile – intensitatea lor variază sensibil in raport cu timpul

sau incărcările pot lipsi total pe intervale lungi de timp;
 acțiuni excepționale – intervin foarte rar, cu intensitați semnificative, pe durata de

exploatare a unei construcții.
II. După modul de manifestare și efectul produs avem:
 acțiuni statice – variază lent în timp astfel că nu determină oscilații în structura

elementului de construcție;
 acțiuni dinamice – variază rapid ca intensitate, direcție sau punct de aplicație

determinând oscilații ale structurii.
Încărcării permanente
a) Încărcarea din acoperiș - terasă circulabilă

Proiect de diplomă
6 7 8 9 10
2
3
20
7
3
15
1
12 3 4 5
γ Încărcări n Încărcări de calcul

Nr. Denumirea Grosima normate
crt. straturilor d [m] [daN/m2] GF GS GF GS
1. Tavan fals - - 20 1,35 1,0 27 20
2. Planșeu din b.a. 0,15 2500 315 1,35 1,0 425,25 375
3. Șapă de egalizare 0,03 2100 63 1,35 1,0 85,05 63
M100
4. Barieră vapori + - - 6 1,35 1,0 8,1 6
strat de difuzie
5. Strat de panta 0,07 550 38,5 1,35 1,0 51.97 38,5
BCA
6. Strat de difuzie - - 1 1,35 1,0 1,35 1
vapori
7. Izolație termică
(polistiren 0,20 30 6 1,35 1,0 8,1 6
extrudat dur)
8. Hidroizolatie - - 17,5 1,35 1,0 23,62 17,5
3c+4b
10. Gresie 0,02 2200 44 1,35 1,0 64,8 44
Total încărcări permanente - 774.9 634
b) Încărcarea din acoperiș - terasă necirculabilă

Proiect de diplomă
6 7 89
5
20
7
3
15
1
12 3 4 5

1. Tavan fals - - 20 1,35 1,0 27 20
2. Planșeu din b.a. 0,15 2500 315 1,35 1,0 425,25 375
M100
4. Barieră vapori + - - 6 1,35 1,0 8,1 6
strat de difuzie
5. Strat de panta 0,07 550 38,5 1,35 1,0 51.97 38,5
BCA
6. Strat de difuzie - - 1 1,35 1,0 1,35 1
vapori
(polistiren 0,20 30 6 1,35 1,0 8,1 6
extrudat dur)
8. Hidroizolatie - - 17,5 1,35 1,0 23,62 17,5
3c+4b
9. Nisip 0,07 1600 112 1,35 1,0 151,2 112
Total încărcări permanente - 768,15 629
c) Încărcarea din terasă

Proiect de diplomă
2
3
12
15
10
1
1 2 3 4 5 6 78

1. Tavan fals - - 20 1,35 1,0 27 20
2. Izolație termică 0,10 20 2 1,35 1,0 2,7 2
3. Planșeu din b.a. 0,15 2500 315 1,35 1,0 425,25 375
(polistiren extrudat 0,12 30 3,6 1,35 1,0 5,4 3,6
dur)
5. Hidroizolatie 3c+4b - - 17,5 1,35 1,0 23,62 17,5
7. Gresie 0,02 2200 44 1,35 1,0 64,8 44
Total încărcări permanente - 668,38 525,1
d) Încărcarea din planșeu curent
1. Pardoseală rece – mozaic

1. Tavan fals - - 20 1,35 1,0 27 20
2. Planșeu din b.a. 0,15 2500 315 1,35 1,0 425,25 375
M100
Proiect de diplomă
4. Mozaic 0,02 2400 48 1,35 1,0 75.6 48
2. Pardoseală rece – gresie

1. Tavan fals - - 20 1,35 1,0 27 20
2. Planșeu din b.a. 0,15 2500 315 1,35 1,0 425,25 375
M100
4. Gresie 0,02 2200 44 1,35 1,0 29,7 44
3. Pardoseală caldă – parchet

1. Tavan fals - - 20 1,35 1,0 27 20
2. Planșeu din b.a. 0,15 2500 315 1,35 1,0 425,25 375
M100
4. Suport pardoseală 0,018 600 10,8 1,35 1,0 16,2 10,8
5. Parchet laminat 0,012 800 9,6 1,35 1,0 10,8 9,6
4. Pardoseală caldă – mochetă

Proiect de diplomă

1. Tavan fals - - 20 1,35 1,0 27 20
2. Planșeu din b.a. 0,15 2500 315 1,35 1,0 425,25 375
M100
4. Mochetă - - 10 1,35 1,0 13,5 10
Total încărcări permanente - 550,8,3 408
e) Incărcarea din scară
1. Rampă
htr = 17,5 cm

1. Tencuială intrados 0,01 1900 19 1,35 1,0 25,65 19
M50
2. Planșeu din b.a. 0,15 2500 315 1,35 1,0 425,25 315
3. Treaptă beton simplu 0,0742 2400 178,08 1,35 1,0 240,4 178,08
4. Mozaic 0,02 2400 48 1,35 1,0 64,8 48
2. Podest

1. Tencuială intrados 0,01 1900 19 1,35 1,0 25,65 19
M50
2. Planșeu din b.a. 0,15 2500 315 1,35 1,0 425,25 315
3. Granit 0,02 2400 48 1,35 1,0 64,8 48
f) Încărcarea din perete exterior

Proiect de diplomă

1. Tencuială interioară 0,01 1900 19 1,35 1,0 25,65 19
2. Zidărie BCA tip 0,30 675 202,5 1,35 1,0 273,38 202,5
GBN 35
3. Izolație termică 0,08 20 1,6 1,35 1,0 2,16 1,6
4. Tencuială exterioară 0,005 1900 9,5 1,35 1,0 12,82 9,5
g) Încărcarea din perete interior
1. Grosime 20 cm

1. Tencuială interioară 0,01 1900 28,5 1,35 1,0 38,47 19
2. Zidărie BCA 0,20 600 135 1,35 1,0 273,38 135
3. Tencuială interioara 0,01 1900 28,5 1,35 1,0 38,47 19
2. Grosime 15 cm
Γ Încărcări n Încărcări de calcul

1. Tencuială interioară 0,01 1900 28,5 1,35 1,0 38,47 19
2. Zidărie BCA 0,15 600 101,25 1,35 1,0 136,68 101,25
3. Tencuială interioara 0,01 1900 28,5 1,35 1,0 38,47 19
Proiect de diplomă
3. Grosime 10 cm
γ Încărcări N Încărcări de calcul

1. Tencuială interioară 0,01 1900 28,5 1,35 1,0 38,47 28,5
2. Zidărie BCA 0,10 600 67.5 1,35 1,0 91,12 67,5
3. Tencuială interioara 0,01 1900 28,5 1,35 1,0 38,47 28,5
f) Încărcarea din atic

3. Zidărie BCA 0,30 600 202,5 1,35 1,0 273,37 202,5
h) Încărcarea din atic din beton

3. Aticul – beton armat 0,08 2500 200 1,35 1,0 270 200
Proiect de diplomă
Total încărcări permanente - 299,97 222.2
ACŢIUNILE TEMPORARE variază sensibil în raport cu timpul sau pot lipsi în

totalitate în anumite intervale de timp. În cadrul acestor acţiuni temporare se consideră că:
 greutatea unor elemente de construcţie a căror poziţie se poate modifica în cursul

exploatării construcţiei (pereţi despărţitori, pereţi autoportanţi);
 greutatea utilajului specific exploatării construcţiei;
 variaţia de temperatură;
 încărcările pe planşeele clădirilor de locuit şi social-culturale, datorate încărcării
cu oameni, mobilier, utilaj uşor;
 încărcări datorate vântului;
 încărcări datorate zăpezii;
 încărcări datorate chiciurei;
 variaţii de temperatură, presiune (climatice).
Încărcarii utile
Acoperiș → 75 daN/m2;
Încăperi → 200 daN/m2;
Holuri si casa scări → 300 daN/m2;
Băi → 200 daN/m2;
Terase circulabile → 200 daN/m2;
Încărcarii varialile ( conform indicativului CR 1-1-3 – 2005)
Zona : Botoșani
s0,k = 2,5 kN/m2 = 250 daN/m2
SK = μi . Ce . Ct . s0,k unde:
Proiect de diplomă
μi - coeficient de formă pentru încărcarea din zăpada pe acoperiș;
Ce – coeficient de expunere al amplasamentului; Ce = 1,0
Ct – coeficient termic; Ct = 1,0
s0,k – valoarea caracteristică a încărcărilor din zăpada pe sol [kN/m2], în amplasament.
Pentru acoperiș - terasă necirculabilă
SK = μi . Ce . Ct . s0,k
μi = 0,8
Ce = 1,0 SK = 0,8 . 1,0 . 1,0 . 250 = 200 daN/m2
Ct = 1,0
s0,k = 250 daN/m2
Pentru acoperiș - terasa necirculabilă
μ1 = 0,8
μ2 = 2,0 SK = 0,8 . 1,0 . 1,0 . 250 = 200 daN/m2
Ce = 1,0 = 2,0 . 1,0 . 1,0 . 250 = 500 daN/m2
Ct = 1,0
s0,k = 250 daN/m2
ls – 2 . h = 2 . 3,5 = 7 m
ls – lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperiș;
μ2 = γ . h / s0,k = 2 . 3,5 / 2,5 = 2,8
0,8 μ2 2,0 → μ2 = 2,0
γ = 2 kN/m2 – greutatea specifică a zăpezii
Pentru terasă
Proiect de diplomă
μ1 = 0,8
μ2 = 1,18 = 1,18 . 1,0 . 1,0 . 250 = 295 daN/m2
μ3 = 1,07 = 1,07 . 1,0 . 1,0 . 250 = 267.5 daN/m2
Ce = 1,0
Ct = 1,0
s0,k = 250 daN/m2
ls – 2 . h = 2 . 4,5 = 9 m
ls – lungimea zonei de aglomerare a zăpezii pe acoperiș;
μ2 = μs + μw = 0 + 1,18 = 1,18
μs – coeficient de formă pentu incarcarea datorată alunecari zăpezi, este;
pentru α ≤ 150 μs = 0
μw – coeficient de formă pentru incărcarea datorată spulberării zăpezii, este:
μw = (b1 + b2)/2h ≤ (γ . h)/s0,k μw = (14,91+6,4)/2 . 9 ≤ (2 . 9)/2,5
0,8 ≤ μw ≤ 4,0 μw = 1,18 ≤ 7,2 „ A”
γ = 2 kN/m2 – greutatea specifică a zăpezii

µw µs
µ2
ls
?
b1 b2< ls
Fig. 1. Distribuția coeficienților de formă pentru incărcarea din zăpadă pe
acoperișuri cu denivelări bruște

Proiect de diplomă
Gruparea încărcărilor
În calculul structurii este necesar să se ia în considerare combinaţiile de încărcări cele
mai defavorabile, a căror actiune simultană este practic realizabilă.
Există două tipuri de grupări a acţiunilor:
- Gruparea fundamentală
n m
1,35∑ Gk , j + 1,5Qk ,1 + ∑1,5ψ 0,iQ k ,i
j =1 i =1
Gk , j - efectul pe structură al acţiunii permanente i, luată cu valoarea sa caracteristică;
Qk ,1 - efectul pe structură al acţiunii variabile, ce are ponderea predominantă între
acţiunile variabile, luată cu valoarea sa caracteristică;

Qk ,i - efectul pe structură al acţiunii variabile i, luată cu valoarea sa caracteristică;
ψ 0,i - factor de simultaneitate al efectelor pe structură al acţiunilor variabile i
(i=1,2,3,...) luate cu valorile lor caracteristice, având valoarea:

ψ 0,1 = 0, 7
cu excepţia încărcărilor din depozite şi a acţiunilor provenind din împingerea pământului, a

materialelor pulverulente şi a fluidelor/apei unde:
ψ 0,1 = 1, 0
De exemplu în cazul unei structuri acţionată predominant de efectele vântului, relaţia

se scrie:
n
1, 35∑ Gk , j + 1, 5Vk + 1, 05(Z k sauU k )
j =1
unde:
Gk , j - valoarea efectului acţiunilor permanente pe structură, calculată cu valoarea
caracteristică a acţiunilor permanente;

Vk - valoarea efectului acţiunii vântului pe structură, calculată cu valoarea
caracteristică a acţiunilor vântului;

Z k - valoarea efectului acţiunii din zăpadă pe structură, calculată cu valoarea
caracteristică a încărcării din zapadă;

Proiect de diplomă
U k - valoarea efectului acţiunilor datorate exploatării construcţiei (acţiunile “utile”),
calculată cu valoarea caracteristică a acţiunilor datorate exploatării.

Acţiunile permanente ce au un efect favorabil asupra siguranţei structurilor se iau
conform următoarei combinaţii:
n m
0,9∑ Gk , j + 1, 5Qk ,1 + ∑1,5ψ 0,i Qk ,i
j =1 i =1
- Gruparea specială
n m
∑ Gkj + γ I AEk + ∑ψ 2, iQk, i

j =1 i =1
unde:
AEk - valoarea caracteristică a acţiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de
recurenţă, IMR adoptat de cod (IMR=100 ani în P100-2006)

ψ 2,i - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a acţiunii variabile Qi ,
având valorile recomandate în tabelul 4.1. din Normativul cu indicativul CR 1-1-3 – 2005
(“Cod de proiectare.Evaluarea zăpezii asupra construcţiilor”).
γ I - coeficient de importanţă a construcţiei având valorile în tabelul 4.2. din
Normativul cu indicativul CR 1-1-3 – 2005, în funcţie de clasa de importanţă a construcţiei,
Anexa 1.
Proiect de diplomă
Calculul static
Calculul static s-a realizăt cu ajutorul programului automat AXIS VM9.

AXISVM9 este un program modern bazat pe metoda elementelor finite.
Analiza statică si dinamică a structurilor bidimensionale precum si a celor tridimensionale
se face atât prin metode de calcul liniare, cât si neliniare.
Programul modelează:
 structuri in cadre plane/spațial;
 grinzi cu zăbrele plane/spațial;
 grinzi pe mediu elastic;
 șaibe în stare plană de tensiune/deformații;
 plăci plane;
 plăci cu nervure;
 plăci pe mediu elastic;
 structuri de plăci curbe subțiri.
La modelarea structurii pot fi utilizate elemente finite intr-un număr nelimitat și in
combinații libere (ex. structuri mixte din cadre si diafragme).
Facilitatea de bază a programului AxisVM - este sistemul integrat de "modelare vizuală"

cu ajutorul căruia proiectantul iși poate construi modelul 3D. Modelarea vizuală permite
Proiect de diplomă
proiectantului urmărirea grafică a intregului proces de modelare si calcul, pana la faza de

evaluare a rezultatelor.
Proiect de diplomă
Proiect de diplomă
Schema statică
Modul 1 de vibrație
Proiect de diplomă
Combinații de încărcări
Gr.
propri Plans Zapa SM SM SM
Nume e Pereti ee da Utila SM X Y + -
Modal
1 a 1 1 1 0,4 0,4 0 0 0 0
2 GF1 1,35 1,35 1,35 1,5 1,05 0 0 0 0
3 GF2 1,35 1,35 1,35 1,05 1,5 0 0 0 0
4 GS1 1 1 1 0,4 0,4 0 0 1 0
5 GS2 1 1 1 0,4 0,4 0 0 0 1
Proiect de diplomă
Modurile de vibrație (I) Modala, Modul 1 (1,58 Hz)
eX eY eZ eR fX fY fZ fR
1 0 0 0 0 0 0 0 0
- 0,000 0,003 0,000 0,003
2 0,018 0,003 0 0,018 29 35 81 46
0,000 0,002 0,000 0,002
3 0,018 0 0 0,018 07 62 81 74
4 0 0 0 0 0 0 0 0
-
0,000 0,001 0,000 0,002
5 0,018 0,005 0 0,018 65 92 81 18
6 0 0 0 0 0 0 0 0
- 0,000 0,003 0,001 0,003
7 0,037 0,006 0,001 0,037 28 23 63 63
0,000 0,002 0,001 0,002
8 0,037 0 0 0,037 03 25 63 78
-
- 0,000 0,002 0,001 0,002
9 0,037 0,009 0,001 0,038 65 05 63 7
- 0,000 0,002 0,002 0,003
10 0,054 0,009 0,001 0,054 17 59 34 49
0,000 0,001 0,002 0,002
11 0,054 0 0 0,054 01 49 34 77
-
- 0,000 0,001 0,002 0,002
12 0,054 0,013 0,001 0,055 49 68 34 92
Coeficienți de echivalența. Modala
epszilo epszilo epszilo

f [Hz] nX nY nZ Activ
1 1,58 0,666 0,002 0 1
2 1,87 0,013 0,803 0 1
3 2,07 0,156 0,027 0 1
4 4,59 0,091 0 0 1
5 4,87 0,002 0,08 0 1
6 5,44 0,002 0,01 0 1
7 7,16 0,003 0,02 0 1
8 7,28 0,026 0,003 0 1
Proiect de diplomă
9 8,34 0 0,001 0 1
09.se
p 0,959 0,945 0
Coeficienti seismici
Parametrii
¤Factor de
reducere: \n = 0,5
¤Coeficient de amplificare al
deplasarilor: c = 1
Spectru
(orizontal)
Forma
parametrica
¤Coeficient de importanta a
constructiei: \g_I = 1
Clasa solului: Tc =
0.7
¤Viteza de propagare a undelor seismice in sol: a_g =
1,570 m/s^2
¤Factor de comportare
seismica: q = 4,72
¤Inceputul sectiunii al acceleratiei spectrale
constante: T_B = 0,070 s
¤Sfarsitul sectiunii al acceleratiei spectrale constante:
T_C = 0,700 s
¤Inceputul deplasarii constante al domeniului
spectrului: T_D = 3,000 s
¤Factorul de amplificare spectrala al
acceleratiei: \b_0 = 2,75
Metode de
combinare
Combinatia raspunsurilor modale:
Automat
¤Amortizare vascoasa: \x ’ =
0,05
Combinatia componentelor actiunilor
Proiect de diplomă
seismice: SRSS
Solicitări de nervură (Linear GS1, cl2)
Distan Tx My Mz Mya
ta Nx Vy Vz [daN [daN [daN [daNm
Sec [m] [daN] [daN] [daN] m] m] m] ]
Ext.
10656 8317, 10510
113 1 6,6 -9748 94,1 ,2 458,6 4 409,5 ,6
24163
20 1 1,886 ,7 * * * * * *
4904, - 8873, 6554, 5450,
87 1 6,3 2 495,6 2 476 2 451,8 8
-
8790, 5310, 3806, 2971, 13751 11773
20 1 0 1 4 4 6 ,3 340,7 ,5
-
2225, 1784, 7061,
113 1 0 5 1 -6500 758,1 6561 266,6 8
2032, 2194, 15382 2454, 17075
20 1 6,6 6 7 ,8 5 ,3 353,9 16618
-
12174 7220, - 3162,
113 1 5,186 ,4 1,3 9 264,8 -423,7 -3 9
-
8790, 5310, 3806, 2971, 13751 11773
20 1 0 1 4 4 6 ,3 340,7 ,5
-
4769,
113 1 3,3 * * * * 7 * *
2032, 2194, 15382 2454, 17075
20 1 6,6 6 7 ,8 5 ,3 353,9 16618
1572, 3162, 2044, 2122,
99 2 3,3 -626,9 4 6 414,8 3 -41,5 7
-
15009 1645, 3918, 8549,
20 1 0,471 ,6 8 7 944,8 2 659,6 5172
-
9964,
113 1 3,3 * * * * * * 1
2032, 2194, 15382 2454, 17075
20 1 6,6 6 7 ,8 5 ,3 353,9 16618
Solicitări de bare [Linear ,GS1, cl2]

Proiect de diplomă
Distan Tx
ta Nx Vy Vz [daNm My Mz
Sec [m] [daN] [daN] [daN] ] [daNm] [daNm]
L=3,8
5 00
-
92680 8323, 1246, 22906, 18794,
0 ,7 6873 1 9 7 1
-
92358 8323, 1246, 19649, 16182,
0,38 ,6 6873 1 9 3 6
-
92036 8323, 1246, 16392, 13571,
0,76 ,5 6873 1 9 2 2
-
91714 8323, 1246, 13135,
1,14 ,4 6873 1 9 7 10960
-
91392 8323, 1246,
1,52 ,3 6873 1 9 9880,3 8349,3
-
91070 8323, 1246,
1,9 ,3 6873 1 9 6627,6 5740
-
90748 8323, 1246,
2,28 ,2 6873 1 9 3385,1 3140,3
-
90426 8323, 1246,
2,66 ,1 6873 1 9 366 3681,6
- 8323, 1246,
3,04 90104 6873 1 9 2714,3 7341,2
-
89781 8323, 1246, 11010,
3,42 ,9 6873 1 9 5856,5 3
-
89459 8323, 1246, 14680,
3,8 ,8 6873 1 9 9012,8 8
Proiect de diplomă
CALCULUL GRINZII
Grinzile preiau incărcările de la planșee, de la pereții de închidere, cei despărțitori și le

transmit stâlpilor.
Un element de construcție poartă denumirea de grindă dacă se respectă condiția:
L
≥ 5 unde:
max(b,h)
L – lungimea grinzii;
b – lățimea secțiunii grinzii;
h – înălțimea secțiunii grinzii.
Grinzile principale fiind elemente principale ale construcției se calculează în stadiul

elastic.
Pentru calculul grinzii și a stâlpului am considerat un nod rigid din structura
G1 G2 G3 G4
S1B S2B S3B S4B S5B
în vederea impunerii mecanismului structural de disipare de energie, care să îndeplinească

cerința: la structurile tip cadre etajate, deformațiile plastice să apară mai întâi în secțiunile de
la extremitățile riglelor și ulterior in secțiunile de la baza stâlpilor. Astfel trebuie respectată
următoarea condiție (conform P100-2006):
∑M Rc ≥ γ Rd ⋅ ∑ M Rb unde:
∑M Rc - suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor;
se consideră valorile minime, corespunzătoare variației posibile a
forțelor axiale în combinația de încărcări care cuprinde acțiunea seismică;

Proiect de diplomă
∑M Rb - suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile în grinzile care intră în

nod;
γ Rd - factorul de suprarezistență datorat efectului de consolidare al oțelului, care se va
considera 1.2 pentru clasa de ductilitate medie (M).
1.Predimensionarea grinzii
 1 1  1 1
h=  −  ⋅L → h =  −  ⋅ 660 = (66 − 55)cm → h = 60cm
 10 12   10 12 
 1 1
b =  −  ⋅ 60 → b = (30 − 20)cm → b = 30cm
2 3
2.Calculul momentelor în câmp și în reazem
Calculul momentelor în câmp și în reazem pentru grinzi a fost efectuat cu ajutorul

programului automat de calcul AXIS VM 9 R2j.
În urma acestui calcul au rezultat următoarele valori ale momentelor:
Schema statică este o poză din axis cu cadrul sau toată structura.
 momentul maxim în reazem;

Proiect de diplomă
 momentul maxim în câmp
3.Armarea grinzilor
Procentul minim de armare la grinzi conform STAS 10107/0-90 este:
p = 0.45 (rigle de cadru participante la structuri antiseismice în zonele seismice de

calcul A-E, pentru armăturile de preluare a momentelor negative pe reazeme).
p = 0.15 (rigle de cadru participante la structuri antiseismice in zonele seismice de

calcul A-E, pentru celelalte armături întinse).
3.1.Calculul armăturilor în reazem:
Aria de beton comprimată fiind în grindă, secțiunea de calcul se consideră o secțiune

dreptunghiulară dublu armată.
Proiect de diplomă
AaRc
M
bxRc
Grinda 1:
Conform STAS 10107/0-90 acoperirea de beton pentru grinzi din beton armat monolit
este ab = 2.5 cm.
h0 = h-a -d/2
b = 60-2.5-1.8/2 = 56.6 cm
ha = h0-ab-d/2 = 56.6 - 2.5 -1.8/2 = 53.2 c m
M 1707530
B= = = 0.1419
b ⋅h 0 ⋅ R c 30⋅ 56.6⋅ 125
2 2
Blim = 0.22
B<B lim →Aa' nu este necesara din calcul
Aa se calculeaza ca pentru o sectiune dreptunghiulara simplu armat ă
ξ = 1- 1-2B =1 − 1 −2 ⋅0.1419 = 0.1537
RC 125
Aa = ξ×b ×h ⋅0 = 0.1537 ⋅ 30
⋅ 56.6
⋅ = 10.87cm 2
Ra 3000
→ armare φ4 20→ Aa =12.56
ef cm 2
Calculul momentelui capabil al grinzii:
Aa ⋅ Ra 12.56 ⋅ 3000
x= = = 10.048 cm
b ⋅ Rc 30 ⋅125
Mcap=b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (h0-0.5 ⋅ x)=30 ⋅10.048 ⋅125 ⋅ (56.6-0.5 ⋅10.048)=19433.83 daNm
A 12.56
p= t ⋅100 = ⋅100 → p = 0.69 > pmin = 0.45
Ab 60 ⋅ 30
Proiect de diplomă
3.2.Calculul armăturilor în câmp:
În funcție de poziția ariei comprimate de beton vom avea 2 cazuri de proiectare:
Stabilirea cazului de proiectare
Momentul capabil al plăcii în cazul în care x=hp are formula:
Mcap.pl = bp ⋅ hp ⋅ Rc ⋅ (h0-0.5hp)
 Mcap.pl>Mext → x<hp (dreptunghi cu latimea bp )

Daca :
 Mcap.pl<Mext → x>hp (sectiune in forma de T)
Stabilirea lățimii active “bp” a plăcii:
A. se determina b p in functie de distanta lc intre punctele 


de moment nul ale grinzii: 
bp=b+2 ⋅ ∆b =30+2 ⋅ 88=206cm 

1 1 1 
∆b= ⋅ lc= ⋅ 0.8 ⋅ l = ⋅ 0.8 ⋅ 660=88cm 
6 6 6

B. plafonari ale latimii active b p  → bp = 206cm
∆b ≥ 6hp=6 ⋅15=90cm 

bp=b+2 ⋅ ∆b =30+2 ⋅ 90=210 cm 
real 
C. se calculeaza latimea reala b p a placii 
l1+l2 660+570 
b real
p = = = 615 cm 
2 2 
Proiect de diplomă
Mcap.pl = bp ⋅hp ⋅Rc ⋅ (h0-0.5hp) =206 ⋅ 15⋅ 125⋅ (56.6-0.5⋅ 15)=18 9648.75daNm
Se observă că:
Mcap.pl=189648.75daNm>Mext =6489.8daNm → x<hp (sectiune dreptunghiulara

cu latimea bp simplu armata)
h0 = h-ab-d/2 = 60-2.5-1.8/2 = 56.6 cm

M 648980
B= = = 0.00455
bp ⋅ h0 ⋅ Rc 206 ⋅ 56.62 ⋅125
2
ξ = 1- 1-2B = 1 − 1 − 2 ⋅ 0.00455 = 0.0046

RC 125
Aa = ξ × bp × h 0 ⋅ = 0.0046 ⋅ 206 ⋅ 56.6 ⋅ = 2.21cm2
Ra 3000
→ armare 3φ18 → Aaef=7.63 cm 2
A 7.63
p = t ⋅100 = ⋅100 = 0.42;
Ab 30 ⋅ 60
p = 0.42 > pmin = 0.15
 (conform P100-2006 este obligatorie folosirea a cel puțin 2ϕ14)

 (conform STAS10107/0-90 distanța maximă între axele barelor armăturii este de 20
cm, rezulta armătura 3ϕ18).
Grinda 2:
 În reazem:
Conform STAS 10107/0-90 acoperirea de beton pentru grinzi din beton armat
monolit este ab = 2.5 cm.
Proiect de diplomă
h0 = h-a -d/2
b = 40-2.5-1.4/2 = 36.8 cm
ha = h0-ab-d/2 = 36.8 - 2.5 -1.4/2 = 33.7 c m
M 533010
B= = = 0.1259
b ⋅h 0 ⋅ R c 25⋅ 36.8⋅ 2125
2
Blim = 0.22
B<B lim →Aa' nu este necesara din calcul
Aa se calculeaza ca pentru o sectiune dreptunghiulara simplu armat ă
ξ = 1- 1-2B =1 − 1 −2 ⋅0.1259 = 0.135
RC 125
Aa = ξ × b× h ⋅0 = 0.135⋅ 25
⋅ 36.8
⋅ = 5.175 cm 2
Ra 3000
→ armare 4 φ14→ Aa =6.16
ef cm 2
Trebuiesc folosite 3 bare deoarece conform STAS 10107/0-90 distanța maximă între
axele barelor,în zonele întinse, de regulă trebuie să fie de max.200 mm.
Calculul momentelui capabil al grinzii:
Aa ⋅ Ra 6.16 ⋅ 3000
x= = = 5.9136cm
b ⋅ Rc 25 ⋅ 125
Mcap=b ⋅ x ⋅ Rc ⋅ (h0 -0.5 ⋅ x)=25⋅ 5.9136⋅ 125⋅ (36.8-0.5⋅ 5.9136)=6254.22 daNm
A 6.16
p= t ⋅100 = ⋅ 100 → p = 0.61 > pmin = 0.45
Ab 25 ⋅ 40
 În câmp:
În funcție de poziția ariei comprimate de beton vom avea 2 cazuri de proiectare.
Stabilirea cazului de proiectare

Proiect de diplomă
Momentul capabil al plăcii în cazul în care x=hp are formula:
Mcap.pl = bp ⋅ hp ⋅ Rc ⋅ (h0-0.5hp)
Mcap.pl>Mext → x<h p (dreptunghi cu latimea b p)

Daca :
Mcap.pl<Mext → x>h p (sectiune in forma de T)
Stabilirea lățimii active “bp” a plăcii:
A. se determina bp in functie de distantal c intre punctele


de moment nul ale grinzii: 
bp=b+2 ⋅ ∆ b =25+2 ⋅ 33=91cm 

1 1 1 
∆b = ⋅ lc = ⋅ 0.6 ⋅l = ⋅0.6 ⋅330=33cm 
6 6 6

B. plafonari ale latimii active bp  → bp = 91cm
∆b ≥ 6hp=6 ⋅ 15=90cm 

bp=b+2 ⋅ ∆ b =25+2 ⋅ 90=210 cm 

C. se calculeaza latimea reala breal
p a placii 
l1+l2 330+570 
breal
p = = = 500cm 
2 2 
Mcap.pl = bp ⋅ hp ⋅ Rc ⋅ (h0-0.5hp ) =91⋅ 15⋅ 125⋅ (36.8-0.5⋅ 15)=755 86.87daNm
Se observă că :
Mcap.pl=75586.87daNm>Mext =609.8daNm → x<hp (sectiune dreptunghiulara

cu latimea bp simplu armata)
Proiect de diplomă
h0 = h-ab-d/2 = 40-2.5-1.4/2 = 36.8 cm

M 60980
B= = = 0.00395
bp ⋅ h0 ⋅ Rc 91⋅ 36.82 ⋅ 125
2
ξ = 1- 1-2B = 1 − 1 − 2 ⋅ 0.00395 = 0.00396

RC 125
Aa = ξ × bp × h0 ⋅ = 0.00396 ⋅ 91⋅ 56.6⋅ = 0.553cm2
Ra 3000
→ armare 2φ14 → Aaef=3.08 cm 2
A 3.08
p = t ⋅100 = ⋅100 = 0.308;
Ab 25 ⋅ 40
p = 0.308 > pmin = 0.15
 (conform P100-2006 este obligatorie folosirea a cel puțin 2ϕ14)

 (conform STAS10107/0-90 distanța maximă între axele barelor armăturii este de 20
cm, rezultă armătura 2ϕ14).
Grinda 4 s-a armat simetric cu grinda 1, iar grinda 3 simetric cu grinda 2.
4. Calculul armăturii transversale (etrieri)
4.1. Pentru grinzile de pe directie transversala cu sectiunea (30x60)cm

h0 = h − a − d / 2 = 60 − 2.5 − 1.8 / 2 = 56.6cm
Q 15382.8
Q= = = 0.95
b ⋅ h0 ⋅ Rt 30 ⋅ 56.6 ⋅ 9.5
Q = 0.95 > 0.5(necesita armatura transversala)
Aa 19.92
Q = 0.95 < 1 → p = ⋅100% = ⋅100% = 1.17%
b ⋅ h0 30 ⋅ 56.6
2
Q Rt 0.952 9.5
pe = ⋅ ⋅100% = ⋅ ⋅100% = 0.117%
3.2 ⋅ p Ra 3.2 ⋅ 1.17 2100
si 100 p Rt 100 1.17 9.5

= ⋅ = ⋅ = 2.28 < 2.5 →
h0 pe 0.8 ⋅ Ra 0.117 0.8 ⋅ 2100
→ pe = 0.117% > 0.1% → se alege Ae
Proiect de diplomă
Alegem etrieri închiși ϕ8 , ne=2 , Ae=0.503 cm2.
100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 0.503

ae ≤ = = 28.66cm
pe ⋅ b 0.117 ⋅ 30
ae ≤ 28.66cm → ae = 25cm
25cm
ae max constructiva 3 3 → ae = 25cm
⋅ h = ⋅ 60 = 45cm
4 4
Conform P100-2006 (pag.5.14) etrierii în zona critică trebuie să respecte condiția :
h   60 
ae ≤ min  ;15cm;7 ⋅ d bL  ≤ min  ;15cm;7 ⋅1.8
4  4 
ae ≤ min { 15;15cm;12.6} → ae = 10cm
dbL – diametrul minim al armăturilor longitudinale
Conform STAS 10107/0-90 lungimea zonei plastice potențiale :
lp = 2 ⋅ h = 2 ⋅60 =120 cm
lp se masoară de la fața reazemului.
4.2. Pentru grinzile de pe directie transversala cu sectiunea (25x40)cm

h0 = h − a − d / 2 = 40 − 2.5 − 1.4 / 2 = 36.8cm
Q 6436.4
Q= = = 0.73
b ⋅ h 0 ⋅ Rt 25 ⋅ 36.8 ⋅ 9.5
Q = 0.73 > 0.5(necesita armatura transversala)
Aa 9.24
Q = 0.73 < 1 → p = ⋅100% = ⋅100% = 1.004%
b ⋅ h0 25 ⋅ 36.8
2
Q Rt 0.732 9.5
pe = ⋅ ⋅ 100% = ⋅ ⋅ 100% = 0.075%
3.2 ⋅ p Ra 3.2 ⋅ 1.004 2100
si 100 p Rt 100 1.004 9.5

= ⋅ = ⋅ = 2.74> 2.5→
h0 pe 0.8 ⋅ Ra 0.075 0.8⋅ 2100
p 1.004
(Q − ) ⋅ 50 ⋅ R t (0.73 − )⋅ 50⋅ 9.5
→ pe = 2.5 = 2.5 → p e = 0.074%< 0.1%
Ra 2100
Impunem pe = 0.1% → alegem A e
Alegem etrieri inchiși ϕ6 , ne=2 , Ae=0.283 cm2.

Proiect de diplomă
100 ⋅ ne ⋅ Ae 100 ⋅ 2 ⋅ 0.283

ae ≤ = = 22.64cm
pe ⋅ b 0.1⋅ 25
ae ≤ 22.64cm → ae = 20cm
20cm
ae max constructiva 3 3 → ae = 20cm
⋅ h = ⋅ 40 = 30cm
4 4
Conform P100-2006 (pag.5.14) etrierii în zona critică trebuie să respecte condiția :
h   40 
ae ≤ min  ;15cm;7 ⋅ d bL  ≤ min  ;15cm;7 ⋅1.4 
4  4 
ae ≤ min { 10cm;15cm;10cm} → ae = 10cm
Conform STAS 10107/0-90 lungimea zonei plastice potențiale :
lp = 2 ⋅ h = 2 ⋅40 =80 cm
lp se măsoară de la faț a reazemului.
CALCULUL STÂLPULUI
Proiect de diplomă
Stâlpii preiau încărcările de la grinzi și le transmit la fundații.
Stâlpii sunt elemente principale în cadrul unei construcții și se calculează în stadiul

elastic.
1.Predimensionarea stâlpului
Secțiunea stâlpului s-a considerat (b × h) = (60 × 60)cm 2 .
h
= 1 < 2.5
b
2.Calculul momentelor
Proiectarea seismică are ca principal obiectiv dezvoltarea unui mecanism de

plastificare favorabil.Aceasta înseamnă:
 La structurile tip cadre etajate, deformațiile plastice să apară mai întâi în secțiunile de
la extremitățile riglelor și ulterior și în secțiunile de la baza stâlpilor:
(*) ∑MRc≥γRd·∑MRb unde:
 ∑M - suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor; se

Rc
consideră valorile minime, corespunzătoare variației posibile a forțelor axiale in

combinația de încărcări care cuprinde acțiunea seismică;
 ∑M Rb - suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile în grinzile care intră în

nod;
 γ Rd - factorul de suprarezistența datorat efectului de consolidare al oțelului, care se va

considera 1.2 pentru clasa de ductilitate medie (M).
Obiectivul impunerii mecanismului de disipare de energie urmărit, se poate atinge și

dacă în locul verificării condiției (*) la fiecare nod, stâlpii se dimensionează la valorile de
momente :
in care:
 în care sumele momentelor capabile din grinzi și ale momentelor în grinzi

rezultate din calculul structural se referă la extremitățile din deschiderile de la
nivelul considerat. este momentul în stâlp rezultat din calculul structural sub
încărcările seismice de proiectare.
Proiect de diplomă
Calculul momentelor pentru stâlpi a fost efectuat cu ajutorul programului automat de

calcul AXIS VM 9 R2j.
În urma acestui calcul au rezultat urmatoarele valori ale momentelor:
Pe direcția X:
Mmax = 22906.7 daN . m
N = 98457 daN
Pe direcția Y:
Mmax = 22038.2 daN . m
N = 97972.3 daN
Stabilirea momentelor de dimensionare:
Pe direcția X:
= = 31515.35 daN . m
Pe direcția Y:
= = 30306.65 daN . m
3.Armarea stâlpilor
Dimensionarea armăturilor se face ințial la compresiune excentrică dreaptă.
Ulterior se face verificarea stâlpilor la compresiune excentrică oblică și în cele din urma se
verifică condiția: la structurile tip cadre etajate, deformațiile plastice să apară mai întâi în
secțiunile de la extremitățile riglelor și ulterior și în secțiunile de la baza stâlpilor.
Proiect de diplomă
Dimensionarea armăturilor la compresiune excentrică dreaptă
Pe direcția x :
d 2
h 0 = h − ab − = 60 − 2.5 − = 56.5cm
2 2
N 92680.7
ζ = = = 0.2603
b ⋅ h0 ⋅ Rc 60 ⋅ 56.5 ⋅ 125
ζ < ζ b = 0.55 (pt PC52)
 h
ea = = 2.00
max  30 → ea = 2cm
20mm
Mc = MEd ,x + N ⋅ ea = 31515.35 ⋅ 102 + 92680.7 ⋅ 2 = 3.336 ⋅ 106 daN ⋅ cm
lf 190
λ= = = 4.22 < 10 → se neglijeaza influenta flexibilitatii
h 45
lf = 0.5 ⋅ l = 0.5 ⋅ 380 = 190cm
Se calculeaza:
N 92680.7
n= = = 0.245
b × h × Rc 60 × 60 × 125
Mc 3.336 ⋅ 106
m= = = 0.158
b × h2 × Rc 60 × 602 × 125
a
= 0.058
h
In functie de cele 3 valori de mai sus se extrage din

tabele valoarea coeficientului α
α = 0.068
Rc 125
Aa = α ⋅ b ⋅ h ⋅ = 0.0766 ⋅ 60 ⋅ 60 ⋅ = 10,2cm 2
Ra 3000
Conform P100-2006 procentul minim de armare pe latură la stâlpi este de 0,2%.
Aa = 4φ 20 = 12.56cm2
Astfel rezultă armare:
Aay = Aaz = 12.56cm2
Aa 12,56
plat = ⋅100 = ⋅
100 =0,37 >min
p = 2%
0,
b ⋅ h0 ⋅ 5
60 56,
Proiect de diplomă
Pe direcția Y :
d 2
h 0 = h − ab − = 60 − 2.5 − = 56.5cm
2 2
N 97972.3
ζ = = = 0.2331
b ⋅ h0 ⋅ Rc 60 ⋅ 56.5 ⋅ 125
ζ < ζ b = 0.55 (pt PC52)
 h
ea = = 2.00
max  30 → ea = 2cm
20mm
Mc = MEd ,y + N ⋅ ea = 30306.65 ⋅ 102 + 97972.3 ⋅ 2 = 3.226 ⋅ 106 daN ⋅ cm
lf 190
λ= = = 4.22 < 10 → se neglijeaza influenta flexibilitatii
h 45
lf = 0.5 ⋅ l = 0.5 ⋅ 380 = 190cm
Se calculeaza:
N 97972,3
n= = = 0.255
b × h × Rc 60 × 60 × 125
Mc 3.226 ⋅ 106
m= = = 0.152
b × h 2 × Rc 60 × 602 × 125
a
= 0.058
h
In functie de cele 3 valori de mai sus se extrage din
tabele valoarea coeficientului α
α = 0.0652
Rc 125
Aa = α ⋅ b ⋅ h ⋅ = 0.0652 ⋅ 60 ⋅ 60 ⋅ = 9,78cm2
Ra 3000
Conform P100-2006 procentul minim de armare pe o latură la stâlpi este de 0,2%.
Aa,y = 4φ 20 = 12.56 cm2

Astfel rezultă armare:
Aay = Aay
'
= 12.56 cm2
Aa 12, 56
plat = ⋅100 = ⋅
100 =0, 37 >min
p = 2%
0,
b ⋅ h0 ⋅ 5
60 56,
Proiect de diplomă
Verificarea stâlpului la compresiune excentrică oblică:
Pe direcția X:
ea are valoarea:
 h
ea = = 2.00
max  30 → ea = 2cm
20mm
M0 x = MEd , x + N ⋅ ea = 3151535 + 92680.7 ⋅ 2 = 3.336 ⋅106
N 92680.7
n= = = 0.245
b × h × Rc 60 × 60 × 125
Ra 3000
α = Aay ⋅ = 12.56 ⋅ = 0.2106
Rc ⋅ b ⋅ h 125 ⋅ 60 ⋅ 60
a
= 0.058
h
Din tabele rezulta valorile pentru coeficientii "m" si "β "
m = 0.278
β = 1.59
M x 0 = m ⋅ b ⋅ h2 ⋅ Rc = 0.278 ⋅ 60 ⋅ 60 2 ⋅ 125 = 7.506 ⋅10 6
Pe direția Y :
ea are valoarea:
 h
ea = = 2.00
max  30 → ea = 2cm
20mm
M y 0 = MEd ,y + N ⋅ ea = 3030665 + 97972,3 ⋅ 2 = 3.226 ⋅ 106
N 97972,3
n= = = 0.255
b × h × Rc 60 × 60 × 125
Ra 3000
α = Aay ⋅ = 12.56 ⋅ = 0.2106
Rc ⋅ b ⋅ h 125 ⋅ 60 ⋅ 60
a
= 0.058
h
Din tabele rezulta valorile pentru coeficientii "m" si "β "
m = 0.284
β = 1.57
M y 0 = m ⋅ b ⋅ h2 ⋅ Rc = 0.284 ⋅ 60 ⋅ 60 2 ⋅125 = 7.668 ⋅ 10 6
Proiect de diplomă
Verificarea M ≤ Mcap se face sub forma:

β β
 M 0y   M 0z 
 My 0  +  Mz 0  ≤ 1
   
1,59 1,57
 3.336 ⋅ 106   3.226 ⋅ 106 
 6 
+ 6 
= 0.52 ≤ 1
 7.506 ⋅ 10   7.668 ⋅ 10 
Stâlpul se verifică la compresiune excentrică oblică.
Calculul armăturilor transversale (etrieri)
Mdc ,1 + Mdc ,2 1,3 ⋅ 22906,7 + 1,3 ⋅ 9012,8

Tmax = = = 10919,8daN
Hniv 3,8
Tmax 10919,8
Q= = = 0,33< 0,5⇒
b ⋅ h0 ⋅ Rt 60⋅ 56,5⋅ 9,5
⇒ calculul la forța tăietoare, nu este necesar, etrieri dispunându-se pe criterii constructive
Rc
Pentru ζ < 0.4 → pe ≥ 10 ( 0.4 + n ) ⇔
Ra
125
pe ≥ 10 ⋅ ⋅ ( 0.4 + 0.245 ) = 0.38%
2100
N 92680.7
n= = = 0.245 > 0.05
bhRc 60 ⋅ 60 ⋅ 125
pe ⋅ ae ⋅ b 0,38 ⋅ 10 ⋅ 60
Ae = = = 0.57cm 2
ne ⋅ 100 4 ⋅ 100
Se folosesc etrieri ϕ10 inchisi cu Ae = 0.785 cm2
Conform P100-2006 (pg.5.15) în interiorul zonelor critice se vor prevedea etrieri și agrafe
indesiți,care să asigure ductilitatea necesară și împiedicarea flambajului local al barelor
longitudinale. Modul de dispunere al armăturii transversale va fi astfel incât să se realizeze o
stare de solicitare triaxială.
În zonele critice distanța dintre etrieri :
 b0 
ae ≤ min  ;12.5cm;7 ⋅ d bl  ≤ min {18.8;12.5cm;17.5 } → ae = 10cm
3 
În zonele curente ae = 20 cm (constructiv)

Proiect de diplomă
La primul nivel al clădirilor mai joase de 5 niveluri, se vor prevedea la baza etrieri
îndesiți și dincolo de zona critică pe o distanța egală cu jumatate din lungimea acesteia.
Lp ' = 80 + 80 / 2 =120 cm
Lungimea zonei plastice potențiale (lungimea zonei critice) se măsoară de la marginea

superioară, respectiv inferioară, a riglei și se ia în cazul în care 0.4 < ζ < ζ b
cu o valoare sporită cu 25%:
 Hs 380 
 6 = 6 = 64cm
  25
max h = 60cm  → l p = 64 + ⋅ 64 → lp = 80cm (Hs – înălțimea liberă a
60cm  100
 
 
stâlpului).
Conform STAS 10107/0-90 (6.4.4.4) pe lungimile de înnădire prin suprapunere a

armăturilor longitudinale, la toate grupele de stâlpi, etrierii trebuie îndesiți.
Proiect de diplomă
CALCULUL PLANȘEULUI
Planșeele sunt elemente de construcție orizontale care compartimentează volumul

clădirii pe verticală în etaje și o inchid la partea superioară. Din punct de vedere al rolului în
structura de rezistență, planșeele au rolul de a prelua încărcările gravitaționale și de a le
transmite altor elemente structurale ( grinzi, pereți, stâlpi ), precum și de a asigura intrarea în
lucru a altor elemente verticale (stâlpi, diafragme ) la acțiunea încărcărilor orizontale ( efectul
de șaibă ).
Planșeele se calculează în stadiul plastic.
În general, planșeele se dimensionează la încărcări verticale și se verifică la încărcări

orizontale.
Încărcări verticale la planșee:
 greutatea proprie a planșeelor ( placă, șapă, pardoseală, tencuială );

 greutatea pereților despărțitori;
 utile ( persoane, mobilier, utilaje );
 temporare ( zăpadă → doar la planșeul de acoperiș ).
Condiții de rezemare și descărcare: Se referă la rezemarea și conlucrarea planșeelor

cu elemente de construcție pe care reazemă: grinzi, pereți portanți.
Rezemarea elementelor de planșeu se consideră astfel:
 simplu rezemate, atunci când rotirile de reazeme sunt posibile, iar momentele
pe care reazemul le poate prelua sunt de valori neglijabile.
 încastrate, când rotirile de reazem sunt extrem de mici, momentul de încastrare
se poate prelua si transmite integral, iar rigiditatea reazemului este suficient de
mare.
 încastrate parțial, atunci când sunt îndeplinite condiții intermediare simplei
rezemări și încastrării.
Eforturile la care sunt solicitate plăcile planșeelor se determină prin calcul static în
domeniul elastic, utilizând una sau mai multe scheme de încărcare.
Armarea planșeelor din beton armat se poate realiza:
L
 După o singură direcție, când : ≥2;
l
L
 După două direcții, când : 0.5 ≤ ≤ 2 .
l
Proiect de diplomă
L 660
Predimensionare: hpl = = = 15cm (L – cea mai mare deschidere)
45 45
1. Stabilirea încărcărilor
a) Planșeu curent – pardoseală rece (mozaic)

qp = 506 daN/m2
b) Planșeu curent – pardoseală rece (gresie)

qp = 502 daN/m2
c) Planșeu curent – pardoseală caldă (mochetă)

qp = 468 daN/m2
Încărcarea qp = 479,9 daN/m2 s-a determinat făcând media ponderată
a celor doua valori rezultate din încărcarea permanentă planșeu curent – pardoseala rece și
încărcarea permanentă planșeu curent – pardoseala caldă.
d) Pereți despărțitori
Grosime 15 cm.
g pd = 128 daN / m
g npd = qn ⋅ ( het − hpl ) =128 ⋅( 3.50 −0.15) = 467, 2 daN / m
g npd = 467, 2 daN / m < 500 daN / m
g echiv
pd = 150 daN / m2 planseu
Încărcarea utilă pentru clădiri de birouri are valoarea q u = 200 daN/m2 pentru
încăperi(birouri) si qu =300 daN/m2 pentru spații de acces(scări, holuri, balcoane).
Încărcarea qu =215 daN/m2 pentru calculul planșeului s-a determinat făcând media
ponderată între cele două valori.
2. Calculul momentelor în câmp și reazem:
2.1. Calculul momentelor în câmp

Proiect de diplomă
Pentru un calcul simplificat al momentelor maxime din câmp, sistemul real se va

echivala cu două sisteme ale căror moduri de deformare sunt cunoscute : sistem A + sistem B.
qsist .a = qp + qcp + qu / 2 ;
qsist .b = ±qu / 2 .
Proiect de diplomă
Notaţii momente:
Proiect de diplomă
q p = 479,9daN / m 2
qcp = 150daN / m 2
qu = 215daN / m 2
Încărcarea de calcul uniform distribuită pentru planșeu va fi:
q = 1.35 ⋅ (qp+qcp)+1.5 ⋅ qu/2 = 1.35 ⋅ (479.9+150)+1.5 ⋅107.5=1011.615 daN/m 2
a) Placa 1 – tip 6
390  β 61 = 0.1085 α61 = 0.0041

λ= = 0.59 < 2 ⇒  ⇒
660  β 62 = 0.8914 α62 = 0.0339
q1 = β61 ⋅ q = 0.1085 ⋅ 1011.615 = 109.76daN / m
q2 = β62 ⋅ q = 0.8915 ⋅ 1011.615 = 901.75daN / m
M1C =α 61·q·l12 =0.0041·1011.615 ·6.62 =180.67 daN·m
M 2C =α 62 ·q·l22 =0.0339·1011.615 ·3.9 2 =521.60 daN·m
b) Placa 2 = Placa 3 – tip 6

Proiect de diplomă
390  β 61 = 0.6586 α61 = 0.0238

λ= = 1.18 < 2 ⇒  ⇒
330  β 62 = 0.3414 α62 = 0.0123
q1 = β61 ⋅ q = 0.6586 ⋅1011.615 = 666.24daN / m
q2 = β62 ⋅ q = 0.3414 ⋅ 1011.615 = 345.36daN / m
M1C =α61·q·l12 =0.0238·1011.615 ·3.32 =262.19 daN·m
M 2C =α 62 ·q·l22 =0 .0123·1011.615 ·3.9 2 =189.25 daN·m
c) Placa 4 – tip 4
Proiect de diplomă
390  β 41 = 0.1220 α 41 = 0.0073

λ= = 0.61 < 2 ⇒  ⇒
630  β 42 = 0.8779 α 42 = 0.0522
q1 = β 41 ⋅ q = 0.1220 ⋅1011.615 = 123.41daN / m
q2 = β 42 ⋅ q = 0.8779 ⋅1011.615 = 888.09daN / m
M1C =α 41·q·l12 =0.0073·1011.615 ·6.3 2=293.1 daN·m
M 2C =α 42·q·l 22 =0.0522·1011.615 ·3.9 2 =803.18 daN·m
d) Placa 5 – tip 4
570  β 41 = 0.3962 α 41 = 0.0215

λ= = 0.90 < 2 ⇒  ⇒
630  β 42 = 0.6038 α 42 = 0.0327
q1 = β 41 ⋅ q = 0.3962 ⋅1011.615 = 400.8daN / m
q2 = β 42 ⋅ q = 0.6038 ⋅1011.615 = 610.81daN / m
M1C =α 41·q·l12 =0.0215·1011.615 ·6.3 2 =863.24 daN·m
M 2C =α 42·q·l22 =0.0327·1011.615 ·5.72 =1074.76 daN·m
2.1.2. Determinarea încărcarilor q1 și q2 pentru fiecare placă din sistemul

b:
NOTA: În acest caz toate plăcile sunt simplu rezemate pe contur (tip 1) și
qu
încărcate cu 1.5 ⋅ = 1.5 ⋅ 215 / 2 = 161.25daN/m .
2
Proiect de diplomă
a) Placa 1
390  β11 = 0.1085
λ= = 0.59 < 2 ⇒ 
660  β12 = 0.8914
q1 = β11 ⋅ q = 0.1085 ⋅161.25 = 17.49 daN / m
q2 = β12 ⋅ q = 0.8915 ⋅161.25 = 143.73daN / m
b) Placa 2 =Placa3
390  β11 = 0.6586
λ= = 1.18 < 2 ⇒ 
330  β12 = 0.3414
q1 = β11 ⋅ q = 0.6586 ⋅161.25 = 106.13daN / m
q2 = β12 ⋅ q = 0.3414 ⋅161.25 = 55.05daN / m
c) Placa 4
390  β11 = 0.1220
λ= = 0.61 < 2 ⇒ 
630  β12 = 0.8527
q1 = β11 ⋅ q = 0.1220 ⋅161.25 = 19.67daN / m
q2 = β12 ⋅ q = 0.8527 ⋅161.25 = 137.49daN / m
d) Placa 5
570  β11 = 0.3962
λ= = 0.90 < 2 ⇒ 
630  β12 = 0.6028
q1 = β11 ⋅ q = 0.3962 ⋅161.25 = 63.88daN / m
q2 = β12 ⋅ q = 0.6038 ⋅161.25 = 97.20daN / m
Schema statică pentru sistemul b:

Proiect de diplomă
În urma calcului au reieșit următoarele momente maxime în câmp pentru

sistemul b :
 Placa 1:
M1C=95.23 daN·m
M2C=273.26 daN·m
 Placa 2 = Placa 3:
M1C=144.46 daN·m
M2C=104.66 daN·m
 Placa 4:
M1C=95.58 daN·m
M2C=261.4 daN·m
 Placa 5:
M1C=316.92 daN·m
M2C=394.75 daN·m
Calculul momentelor maxime în câmp:
Nr.crt Moment sist. a Moment sist. b Moment a+b
Directia 1 Directia 2 Directia 1 Directia 2 Directia 1 Directia 2
1 180,67 521,6 95,23 273,26 275.9 794,86
2 666,24 345,36 144,46 104,66 810,7 450,02

Proiect de diplomă
3 666,24 345,36 144,46 104,66 810,7 450,02
4 262.19 189,25 94,58 261,4 356,77 450,65
5 293,1 803,18 316,92 394,75 610,02 1197.93
6 - - - - - -
7 - - - - - -
2.2. Calculul momentelor în reazem
Pentru calculul momentelor maxime din reazeme, se vor adopta momentele

din reazeme care vor rezulta după calculul efectuat pe următoarea schemă statică:
qreazem = 1.35 ⋅ (q p + qcp ) + 1.5 ⋅ qu ;[daN / m]
qreazem = 1.35 ⋅ (q p + qcp ) + 1.5⋅ q u = 1.35⋅ (479.9+ 150)+ 1.5⋅ 215

qreazem = 1172.86 daN / m
qr = qreazem = q1 + q2 [daN/m]
q1 = q1sist.a. + β i1 ⋅ qu/2 unde i= tipul rezemării
q2 = q2sist.a. + β i2 ⋅ qu/2
NOTĂ: În acest caz rezemările plăcilor vor fi la fel ca cele de la punctul

2.1.1.“Determinarea încărcărilor q1 si q2 pentru fiecare placă din sistemul a”.
În consecință coeficienții βi1 si βi2 rămân aceeași ca cei de la punctul 2.1.1.
(i-tipul rezemării).
Astfel încărcările q1 si q2 vor avea următoarele valori:
a) Placa 1 – tip 6
Proiect de diplomă
 β 61 = 0.1085

 β 62 = 0.8914
qq1 = q1sist.a. + β 61 ⋅ qu/2 =109.76 +0.1085 ⋅ 215 / 2=121.36 daN/m

q2 = q2sist.a. + β 62 ⋅ qu/2 = 240.04+0.8914 ⋅ 215 / 2=997.12 daN/m
q ⋅ l2 121.36 ⋅ 6.612
M1R = M1R ,
=− 1 1 =− = 440.53 daN ⋅ m
12 12
q ⋅ l2 997.12 ⋅ 3.912
M 2R = M,2R = − 2 2 = − = 1263.86 daN ⋅ m
12 12
b) Placa 2 =Placa 3 – tip 6
 β 61 = 0.6586

 β 62 = 0.3414
qq1 = q1sist.a. + β 61 ⋅ qu/2 =666.24 + 0.6586 ⋅ 215 / 2=736.71 daN/m

q2 = q2sist.a. + β 62 ⋅ qu/2 = 345.36 + 0.3414 ⋅ 215 / 2=381.88 daN/m
q1 ⋅ l12 736.71⋅ 3.92
M1R = M1R
,
=− =− = 933.77 daN ⋅ m
12 12
q ⋅ l2 381.88 ⋅ 3.32
M 2R = M ,2R =− 2 2 =− = 346.55 daN ⋅ m
12 12
c) Placa 4 – tip 4
 β 41 = 0.1220

 β 42 = 0.8779

q2 = q2sist.a. + β 42 ⋅ qu/2 = 888.09 + 0.8779 ⋅ 215 / 2=982.02 daN/m â
q1 ⋅ l
2
136.46 ⋅ 3.92
M1R = M1R
,
=− 1
=− = 667.01 daN ⋅ m
12 12
q ⋅ l2 982.02 ⋅ 3.32
M 2R = M ,2R =− 2 2 =− = 1867.06 daN ⋅ m
12 12
d) Placa 5 – tip 4
Proiect de diplomă
 β 41 = 0.3962

 β 42 = 0.6038

q2 = q2sist.a. + β 42 ⋅ qu/2 = 610.81 + 0.6038 ⋅ 215 / 2=675.7 daN/m
q ⋅ l2 443.19 ⋅ 5.72
M1R = M1R ,
=− 1 1 =− = 1799.9 daN ⋅ m
12 8
q 2 ⋅ l22 675.7 ⋅ 6.32
M 2R = M 2R = −
,
=− = 2668, 7 daN ⋅ m
12 8
Armarea planșeului
A. Câmp
a) direcția 1:
M max, 1 = 810,7 daN ⋅ m

d 1
h 0 = h p - ab - = 15 - 1.5 - = 13 cm
2 2
M 81070
B = = = 0.038;
b ⋅ h0 ⋅ Rc 100 ⋅ 132 ⋅ 125
2
ξ = 1- 1- 2B = 0.039;
Rc 125
Aa = ξ ⋅ b ⋅ h 0 ⋅ = 0.039 ⋅ 100 ⋅ 13 ⋅ = 2.112 cm 2;
Ra 3000
Aa camp dir 1 = 7φ 8 / m = 3.08 cm ;
ef 2
Aaef 3.08
p= = = 0.23% < 0.30%
Abs 100 ⋅ 13
Se adopta Aaef camp dir 1 = 8φ8 / m = 4.02 cm2
Aaef 4.02
p= = = 0.309%
Abs 100 ⋅ 13
b) direcția 2:
Proiect de diplomă
M max, 2 = 1197,93 daN ⋅ m

d 1
h 0 = hp - ab - − d = 15 − 1.5 − − 1 = 12.3 cm
2 2
M 119793
B = = = 0.066;
b ⋅ h0 ⋅ Rc 100 ⋅ 122 ⋅ 125
2
ξ = 1- 1- 2B = 0.068;
Rc 125
Aa = ξ ⋅ b ⋅ h 0 ⋅ = 0.068 ⋅ 100 ⋅ 12 ⋅ = 3.415 cm2 ;
Ra 3000
Aa camp dir 2 = 8φ 8 / m = 4.02 cm
ef 2
Aaef 4.02
p= = = 0.33%
Abs 100 ⋅ 12
B. Reazem
a) direcția 1
M max, 1 = 1799,9 daN ⋅ m

d 1
h 0 = hp - a b - = 15 - 1.5 - = 13 cm
2 2
M 179990
B = = = 0.085;
b ⋅ h0 ⋅ Rc 100 ⋅ 132 ⋅ 125
ξ = 1- 1- 2B = 0.088;
Rc 125
Aa = ξ ⋅ b ⋅ h 0 ⋅ = 0.088 ⋅ 100 ⋅ 13 ⋅ = 4.81 cm2 ;
Ra 3000
Aa reazem,dir1 = 8φ10 / m = 6.28 cm ;
ef 2
Aaef 6.28
p= = = 0.48%
Abs 100 ⋅ 13
b) direcția 2:
Proiect de diplomă
M max, 2 = 2668.7 daN ⋅ m

d 1
h 0 = hp - ab - = 15 - 1.5 - − 1 = 12 cm
2 2
M 266870
B = = = 0.138;
b ⋅ h0 ⋅ Rc 100 ⋅ 122 ⋅ 125
2
ξ = 1- 1- 2B = 0.149;
Rc 125
Aa = ξ ⋅ b ⋅ h 0 ⋅ = 0.149 ⋅ 100 ⋅ 12 ⋅ = 7.45 cm 2 ;
Ra 3000
Aaef reazem,dir 2 = 10φ10 / m = 7.85 cm 2 ;
Aaef 7.85
p= = = 0.65% > 0.60%
Abs 100 ⋅ 12
Se adopta Aaef reazem,dir 2 = 8φ10 / m = 6.28 cm 2 ;
Aaef 6.28
p= = = 0.52%
Abs 100 ⋅ 12
DIN CALCUL REZULTĂ:
camp : 8φ 8 / m
armare 
reazem : 8φ10 / m
Proiectarea fundațiilor izolate

Proiect de diplomă
Prevederile prezentului capitol se aplică la proiectarea fundațiilor izolate ale stâlpilor

de beton armat și de metal. Fundațiile izolate pot fi izolate și în cazul unor elemente
structurale continue, dacă structura este proiectată considerând rezemările concentrate.
Tipurile de fundații izolate care fac obiectul prezentului normativ sunt:
Fundațiile pentru stâlpi de beton armat monopolit:
- fundații tip talpă de beton armat (”fundații elastice”);
- fundații tip bloc și cuzinet (”fundații rigide”).
Fundațiile pentru stâlpi de beton armat prefabricat:
- fundații pahar;
- alte tipuri de fundații adaptate sistemului de îmbinare dintre stâlpul prefabricat si fundație.
Fundațiile pentru stâlpi metalici:
- fundații tip bloc și cuzinet;
- fundații tip talpă de beton armat.
Proiectarea fundațiilor izolate de beton armat se va conforma prevederilor din STAS

10107/0-90.
Dimensiunile în plan ale fundațiilor izolate. Stabilirea dimensiunilor bazei fundației.
Condiții generale
Dimensiunile bazei fundației se stabilesc pe baza calcului terenului de fundare, cu

respectarea prevederilor din STAS 3300/1-85 și STAS 3300/2-85.
Dimensiunile bazei fundației se aleg astfel încât presiunile la contactul între fundație și
teren să aibă valori acceptabile, pentru a se împiedica apariția unor stări limită care să
perecliteze siguranța construcției și/sau exploatarea normală a construcției.
Stările limită ale terenului de fundare pot fi de natura unei stări limită ultime (SLU), a
cărei depășire conduce la pierderea ireversibilă, în parte sau în totalitate, a capacității
funcționale a construcției sau de natura unei stări limită a exploatării normale (SLEN), a
cărei depășire conduce la întreruperea exploatării a construcției.
Potrivit STAS 3300/1-85, stările limită ale terenului de fundare sunt:
- starea limită de deformații (SLD), care poate fi de natura unei stări ultime (SLD.U), dacă
deformațiile terenului conduc la deplasări și deformații ale construcției incompatibile cu
structura de rezistență, sau de natura unei stări limită a exploatării normale (SLD.EN), dacă
deformațiile terenului împiedică exploatarea normală a construcției;
Proiect de diplomă
- starea limită de capacitate portantă (SLCP), care corespunde unei extinderi a zonelor în
care se îndeplinește condiția de rupere (efortul tangențial efectiv, este egal cu rezistența la
forfecare a materialului) astfel încât are loc pierderea stabilității terenului și a construcției, în
parte sau în totalitate; starea limită de capacitate portantă a terenului este întotdeauna de
natura unei stări limite ultime.
In funcție de particularitățile construcției și ale terenului de fundare, presiunile

acceptabile pe terenul de fundare se pot stabili, în cazul fundării directe, în trei moduri:
- ca presiuni convenționale, pconv;
- ca presiuni care să asigure îndeplinirea condițiilor calcului la starea limită de

capacitate portantă (SLCP).
Din punctul de vedere al construcției, calculul terenului de fundare se diferențiază în

funcție de următorii factori:
a. clasa de importanță
- construcții speciale, CS (din clasele de importantă I si II conform STAS 10100/0-75);
- construcții obișnuite, CO (din clasele de importanță III, IV, V).
b. sensibilitatea la tasări
- construcții sensibile la tasări diferențiale (CSEN);
- construcții nesensibile la tasări diferențiale.
c. existența restricțiilor de deformații în exploatarea:
- construcții cu restricții (CRE);
- construcții fără restricții.
Din punctul de vedere al terenului de fundare, calculul terenului de fundare se

diferențiază în funcție de apartenența terenului la una din următoarele categorii:
a. terenuri bune (TB);
b. terenuri dificile.
La alcătuirea fundațiilor izolate se va ține seama de următoarele reguli cu caracter

general:
-sub fundațiile de beton armat monolit se prevede un strat de beton de egalizare de 50

100 mm grosime, stabilit în funcție de condițiile de teren, execuție și suprafața fundației;
- sub fundațiile de beton armat prefabricat se prevede un pat de nisip de 70 150 mm

grosime;
Proiect de diplomă
- fundațiile se poziționează, de regulă, centrat în axul stâlpului. Pentru stâlpi de calcan,

de rost sau situații în care există în vecinătate alte elemente de construcții sau instalații se pot
utiliza fundații excentrice în raport cu axul stâlpului; în acest caz momentul transmis tălpii
fundației se poate reduce prin prevederea de grinzi de echilibrare.
1.Fundații de beton armat monolit
1.1. Fundații tip talpă de beton armat
Fundațiile tip talpă de beton armat pot fi de formă prismatică (Fig. 7.1.a) sau sub formă de
obelisc (Fig 7.1.b).
Betonul utilizat la realizarea fundațiilor tip talpă armată va fi de clasă minimă C8/10.
1.1.1. Înălțimea fundației (H) se stabilește în funcție de următoarele condiții:
Asigurarea rigidității fundației de beton armat; dacă se respectă valorile minime ale
raportului dintre înălțimea fundației și dimensiunea cea mai mare în plan (H/L) date în tabelul
7.1 (ultima coloană)este admisă ipoteza distribuției a presiunilor pe teren;
Verificarea fundației la forța tăietoare; dacă se respectă valorile minime ale raportului
dintre înălțimea fundației și dimensiunea care mai mare în plan (H/L) date in tabelul 7.1,
secținea de beton poate prelua forța tăietoare nefiind necesare armăturii transversale.
Verificarea fundației la încovoiere; de regulă verificarea secțiunii de beton armat la

starea limită de rezistență la încovoiere nu implică modificarea înălțimii secținunii de beton
stabilită conform puctelor a si b;
Valoarea minimă a înălțimii fundației este Hmin=300 mm.
Înălțimea la marginea fundației tip obelisc (H) rezultă în funcție de următoarele condiții:
Înălțimea minimă necesară pentru ancorarea armăturilor de pe talpa fundației (15ϕmax);
Panta fețelor înclinate ale fundației nu va fi mai mare de 1/3;
Valoarea minimă este Hmin=250 mm.

Proiect de diplomă
1.1.2. Armătura fundației (Fig.7.2.) este compusă din:
-Armătura de pe talpă, realizată ca o rețea din bare dispuse paralel cu laturile fundației.
-Armătura rezultă din verificarea la moment încovoietor în secțiunile de la fața

stâlpului. În calculul momentelor încovoietoare din fundație se consideră presiunile de pe
teren determinate de solicitările transmise de stâlp. Se vor considera situațiile de încărcare
(presiuni pe teren) care conduc la solicitările maxime în fundație.
Procentul minim de armare pe fiecare direcție este 0.10% pentru armături OB37 și
0.075% pentru armături PC52.
Diametrul minim al armăturilor este de 10 mm.
Distanța maximă între armături este de 250 mm; distanța maximă este de 10 mm.
Armătura se distribuie uniform pe lățimea fundației și se prevede la capete cu cioburi

cu lungimea minimă de 15ϕ.
Armătura de la partea superioară este realizată din 3 4 bare dispuse în dreptul

stâlpului sau ca o rețea dezvoltată pe toată suprafața fundației.
Fundațiile tip obelisc care nu au desprindere de pe terenul de fundare au armatură

constructivă la partea superioară, unde se dispun pe fiecare direcție principală minimum 3
bare de armătură OB37, cu diametrul de minim 12 mm.
La fundațiile care lucrează cu arie activă, armătura de la partea superioară rezultă din
calculul la încovoiere. Dimensionarea armăturii se face în secțiunile de consolă cele mai
solicitate, considerând momentele încovoietoare negative rezultate din acțiunea încărcărilor
din greutatea fundației, a umpluturii peste fundație și a sarcinilor aplicate pe teren sau prin
repartizarea momentului încovoietor transmis de stâlp. În această situație de solicitare
armătura se realizează ca o rețea de bare dispuse paralel cu laturile fundației.
Armătura transversală pentru preluarea forțelor tăietoare se realizează ca armătura

înclinată dispusă în dreptul stâlpului.
Forța tăietoare în secțiunea de calcul se determină considerând o fisură înclinată cu 45

și presiunile dezvoltate pe teren de forțele transmise de stâlp. Dacă fundația lucrează cu arie
activă, la calculul forței tăietoare se vor considera presiunile efective pe teren.
Armături pentru stâlp (mustăți).Armăturile verticale din fundație, pentru conectarea cu

stâlpul de beton armat, rezultă în urma dimensionării/verificării stâlpului. Armăturile din
fundație (mustățile) se alcătuiesc astfel încât in prima secțiune potențial plastică a stâlpului,
aflată deasupra fundației, barele de armătură să fie continue (fără înnădiri).
Etrierii din fundație au rol de poziționare a armăturilor verticale pentru stâlp; se dispun la
distanțe de maximum 250 mm și cel puțin în trei secțiuni.
Proiect de diplomă
Armătura trebuie prelungită in fundație pe o lungime cel puțin egală cu 1ancorare+250

mm, unde 1ancorare se determină conform STAS 10107/0-90.
Tabel 7.1.
Presiunea H/L minim care nu H/L minim pentru

efectivă este necesară verificarea la care nu se verifică
maximă forță tăietoare a fundației rigiditatea fundației
pe teren (kPa) Beton
Beton C8/10 C12/15*
100 0.22 0.20 0.25

150 0.25 0.23 0.26
200 0.27 0.26 0.27
250 0.29 0.27 0.28
300 0.30 0.29 0.29
400 0.32 0.30 0.33
600 0.39 0.35 0.35
*pentru betoane de clasă superioară se utilizează valorile date in tebelul 7.1 pentru clasa
C12/15.
1.1.3. Calculul momentelor încovoietoare în fundație
Pentru calculul momentelor încovoietoare în fundație se consideră secțiunile de

încastrare de la fața stâlpului și presiunile pe teren pe suprafața delimitată de laturile tălpii și
planul de încastrare considerat (Fig.7.3).
Presiunea pe teren se poate calcula conform Anexei H.
Calculul simplificat al momentelor încovoietoare în talpa fundației se face cu relațiile

7.1 si 7.2:
Mx=B (7.1)
Proiect de diplomă
My=L pmed (7.2)
În cazul fundațiilor la care se respectă condițiile privind raportul minim H/L din
tabelul 7.1 stabilit în funcție de condiția de rigiditate a tălpii și pentru care aria activă este de
minimum 80%, armătura calculată funcție de momentele încovoietoare (Mx și My) se
distribuie uniform pe talpa fundației.
Dacă aria activă este mai mică de 80% in relația 7.2 se inlocuiește pmed cu valoarea p1.
Dacă fundația este solicitată cu momente încovoietoare pe doua direcții (solicitare oblică) p l
are semnificația de presiune maximă pe teren.
1.2. Fundații tip bloc și cuzinet
Fundațiile tip bloc de beton și cuzinet sunt alcătuite dintr-un bloc de beton simplu pe care
reazemă un cuzinet de beton armat în care se încastrează stâlpul (Fig.7.4).
1.2.1. Blocul de beton simplu se realizează respectând următoarele condiții:
Înălțimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treaptă;
Blocul de beton poate acea cel mult 3 trepte a căror înălțime minimă este de 300 mm;
înălțimea treptei inferioare este de minimum 400 mm;
Clasa betonului este de minim C4/5; dacă în bloc sunt prevăzute armături pentru ancorarea
cuzinetului clasa betonului este cel puțin C8/10;
Proiect de diplomă
Înălțimea blocului de beton se stabilește astfel încât tg α să respecte valorile minime din
tabelul 7.2; această condiție va fi realizată și în cazul blocului realizat în trepte (Fig. 7.4);
Rosturile orizontale de turnare a betonului se vor trata astfel încât să se asigure condițiile
pentru realizarea unui coeficient de frecare între cele doua suprafețe.
a. Bloc de beton cu o treaptă b. Bloc de beton cu două trepte
Fig. 7.4 Fundatii cu loc de beton simplu și cuzinet de beton armat
Tabel 7.2
Presiunea Valori minime tgα

efectivă pe funcție de clasa
teren (kPa) betonului
C8/10
C4/5 sau mai
mare
200 1.15 1.05
250 1.30 1.15
300 1.40 1.30
350 1.50 1.40
400 1.60 1.50
600 2.00 1.85
1.2.2. Cuzinetul de beton armat se proiectează respectând următoarele:
Cuzinetul se realizează în formă prismatică;
Dimensiunile în plan (lc și bc) vor respecta următoarele condiții:
- Să fie mai mari decât dimensiunile care asigură limitarea presiunilor pe planul de
contact cu blocul la valori mai mici decât rezistența de calcul la compresiunea a betonului;
- Se recomandă următoarele intervale pentru raportul lc/L respectiv bc/B:

Proiect de diplomă
 bloc de beton cu o treptă lc/L=0.50 0.65
 bloc de beton cu mai multe trepte lc/L=0.40 0.50
Înălțimea cuzinetului (hc)va respecta următoarele valori minime:
 hc 300 mm;
 hc/lc 0.25;
 tgβ 0.65 (Fig. 7.4); dacă tgβ 1.00 nu este necesară verificarea cuzinetului la
forță tăietoare;
 valori minime impuse de condiția de ancorare a armăturilor pentru stâlp, cu

lungimea lancorare+250 mm, unde lancorare se determină conform STAS 10107/0-
90.
Clasa betonului este minim C8/10; clasa betonului rezultă și din condiția de rezistență
la compresiune locală a betonului din cuzinet în secțiunea de încastrare a stâlpului (de regulă,
Rc_cuzinet 0.7Rcstâlp);
Rostul de turnare dintre bloc și cuzinet se tratează astfel încât să se realizeze continuitatea
betonului sau, cel puțin, condițiile care asigură un coeficient de frecare μ 1.0 (conform STAS
10107/0-90).
1.2.3.Calculul momentelor încovoietoare pozitive în cuzinet se face considerând

încastrarea consolelor în secțiunile de la fața stâlpului (Fig. 7.5). Presiunile pe suprafața de
contact dintre cuzinet si bloc, funcție de care se determină eforturile secționale în cuzinet, sunt
determinate de solicitările din stâlp (nu se ține cont de greutatea cuzinetului). Momentele
incovoietoare rezultă:
Proiect de diplomă
Presiunile pe suprafața de contact dintre cuzinet și blocul de beton, dacă nu apar

desprinderi sau aria activă este cel puțin 70% se determină cu relațiile:
N ST 6 M ST ( x ) N 6 M ST ( y )
pcl ,c 2 = ± 2 ≥ 0 sau pcl ,c 2 = ST ± (7.3)
lc ⋅ bc lc ⋅ bc lc ⋅ bc lc ⋅ bc2
dacă: pc2 0, atunci se admite pc2 =0 iar pcl se determină cu relațiile (7.4):
2 N ST 2 N ST
pcl = pcl =
l M b M
3 ⋅ bc ( c − ST ( X ) ) sau 3 ⋅ lc ( c − ST (Y ) ) (7.4)
2 N ST 2 N ST
Momentele încovoietoare în cuzinet se calculează cu (7.5) și (7.6).
 12 l2 
M x = bc ⋅  pc0 cl + ( p cl − p c0 ) cl  (7.5)
 2 3
bcl2 p + pc 2 (7.6)
M y = lc ⋅ pcmed , pcmed = cl
2 2
Dacă aria activă de pe suprafața de contact cuzinet – bloc este mai mică decât 70% din
talpa cuzinetului (lcxbc):
Mx = MST(X) și MY = MST(Y) (7.7)

Proiect de diplomă
1.2.4. Armarea cuzinetului va respecta următoarele condiții:
Armătura de la partea inferioară se realizează ca o rețea de bare dispuse paralel cu

laturile cuzinetului; aria de armătură rezultă din verificarea la momentul încovoietor în
secțiunile de la fața stâlpului (Fig. 7.5).
Procentul minim de armare pe fiecare direcție este de 0.10% pentru armături OB37 și
0.075% pentru armături PC52.
Diametrul minim al armăturii este de 10 mm.
Distanța maximă între armături va fi de 250 mm; distanța minimă este de 100 mm.
Armătura se distribuie uniform pe lățimea cuzinetului și se prevede la capete cu ciocuri cu

lungimea minimă de 15
Armătura de la partea superioară se realizează ca o rețea de bare dispuse paralel cu laturile

cuzinetului și ancorare în blocul de beton simplu; aria de armătută pe fiecare direcție rezultă
din:
-Verificarea la compresiune excentrică a secțiunii de beton armat pe suprafața de contact

dintre cuzinet și bloc. În verificarea se va considera rezistența de calcul a betonului (Rc*) cu
valoarea
+
2 M cap .cuzinet
Rc * = (7.8)
bclc2
unde : bc este înălțimea cuzinetului (Fig.7.5).
Dacă zona comprimată pe talpa cuzinetului este mai mare de 70% din talpa
cuzinetului, pentru dimensionarea armăturilor de ancorare în bloc poate considera și o schemă
de calcul bazată de preluarea de armătură a rezultantei volumului de eforturi unitare de
întinderi de pe suprafața de contact, obținută dintr-o distribuție liniară a presiunilor;
-Verificarea la moment încovoietor negativ a cuzinetului încărcat cu forțele dezvoltate în

armăturile de ancorare;
Diametrul minim al armturilor va fi de minim 100 mm și maxim 250 mm.
Armături pentru stâlp (mustăți). Armăturile vreticale din cuzinet, pentru connectarea cu
stâlpul de beton armat, rezultă în urma dimensionării/verificării stâlpului. Armăturile din
cuzinet se alcătuiesc astfel încât în prima secțiune potențial platică, aflată deasupra fundației,
barele de armătură sp fie fără înnădiri. Etrierii din cuzinet au rol de poziționare a armăturilor
verticale pentru stâlp și se dispun în cel puțin 2 secțiuni.
Proiect de diplomă
Armătura trebuie prelungită în fundație pe o lungime cel puțin egală cu lungimea de ancorare
majorată cu 250 mm. Armăturile înclinate se dispun pentru preluarea forței tăietoare în
consolele cuzinetului dacă tgβ 1 (Fig 7.4); se dimensionează conf. STAS 10107/0-90.
1. STUDIU GEOTEHNIC
Amplasamentul studiat este situat in intravilanul municipiului Botoșani, pe terenul din

imediata vecinătate a Palatului de Justiție, în spatele Băii orășenești.
Vecinii:
-la N- baie oprășenească în construcții;
-la S- teren sport;
-la E- parcul Vârnav;
-la V- Tribunalul Botoșani.
Amplasamentul este situat in partea centrală a municipiului Botoșani, pe un platou cu

energie de relief redusa.
Municipiul Botoșani, Din punct de vedere geomorfologic este situat in depresiunea

Botoșani-Dorohoi.
GEOLOGIA
Proiect de diplomă
Municipiul Botoșani este situat pe platforma Moldovenească, a cărui fundament este

format din roci cristaline, magmatice și roci eruptive, ce alcătuiesc un soclu rigid care a suferit
o serie de mișcări epirogenetice. La coborâre și ridicare, de-a lungul erelor geologice, au avut
loc mai multe transgresiuni si regresiuni masive. Soclul platformei are vârsta precambriana,
fiind unul dintre primele uscături ale Europei. El este cutat si metamorfozat in proterozoicul
mediu.
Pentru studiul depozitelor geologice din Platforma Moldovenească au fost efectuate

foraje de mare adâncime la Todireni, Bătrânești, Iași, Popești care au atins soclul.
In aceste foraje au fost interceptate formațiunile din fundament la cota de 1008, fiind
format din gnaise, cu biotit si bornblenda străbătute de filoane de pegmatite si granite de
Rappakiwi.
Odată cu sfârșitul etapei de arie mobilă, geosinclinată, relieful cristalin a fost preluat
de către agenții externi care și-au început activitatea de eroziune.
Aceasta eroziune a suferit apoi mișcări oscilatorii de înălțare si afundare, perioade în

care au avut loc transgresiuni masive, materializate prin depuneri de sedimente in perioadele
de afundare și denudațională în perioadele de exondare.
Stiva de depozitare sedimentală în etapele de oscilații negative când regiunea a fost

acoperită de ape marine, constituie cuvertura.
Coloana stratigrafică din zonă este formată din: cuaternar, volhinian, badenian,
cenumanian, silurian, ordovician, cambrian inferior, vendian.
La suprafață apare cuaternarul in grosime de 15 m, format dintr-un complex argilos și

argilo- prăfos cu zone de nisip. Ultimul strat este un complex argilo- prăfos- nisipos.
GEOMORFOLOGIA
Din punct de vedere al reliefului, județul Botoșani (situat în Câmpia Moldovei),

prezintă un aspect larg vălurit, cu interfluvii colinare, deluroase sau sub formă de platouri
joase, toate acestea lăsând impresia că provin dintr-o suprafața unică tăiată in râuri.
În Câmpia Moldovei predomină interfluviile cu lărgimi în jur de 700-800 m,

fragmentarea fiind mai slabă în nord și mai accentuată în sud.
Din punct de vedere geomorfologic Câmpia Moldovei se împarte în:
-Câmpia Jijiei superioare și a Bașeului;
-Câmpia Jijiei inferioare și a Bahluiului;
-Lunca Prutului;
Proiect de diplomă
Câmpia Jijiei superioare și a Bașeului cuprinde
-micraraionul toltrylor;
-micraraionul Darabani- Săveni;
-micraraionul Dorohoi- Botoșani;
Câmpia Jijiei inferioare și a Bahluiului cuprinde:
-micraraionul central al Câmpiei Jijiei inferioare și a Bașeului;
-grupa micraraioanelor de contact (Depresiunea Frumușica, Hârlău, Tudora, Bârnova,

Voinești);
-Lunca Prutului.
Localitatea Dorohoi, din punct de vedere al inităților de relief este amplasată in

microraionul (depresiunea) Dorohoi-Botoșani.
TECTONICA
Municipiul Botoșani este situat în apropiere de fractura care trece pe lângă localitățile
Ibanești-Borzești-Todireni.
Din aceasta structură rezultă o zonă cu stabilitate medie pe plan local, dar labilă prin
influența mișcărilor seismice provocate de epicentru mai îndepărtate.
În județul Botoșani, de- a lungul timpului, au avut loc o serie de seisme locale, care nu
au avut intensitate mai mare de gradul 4, (Atanasiu le numește “cutremure moldavice”).
Între 1893- 1916 au avut loc 3 cutremure locale în județul Botoșani:
În 1895- mai. 5h 35min, Horodniceni, gr.3, local;
În 1898- 28 decembrie- 1h 38min, Dorohoi, gr.3, local;
În 1902- 7 mai- 16h 35min, Botoșani, gr.3, local.
Seismele din nordul Moldovei, cel puțin acelea cu focarul pe linia Botoșani –
(Curtești), Dorohoi, se clasează între cutremurele care-și au focarele pe linii ale Platformei
Podolice.
Proiect de diplomă
Între anii 1893-1916 pe linia Botoșani- Dorohoi s-au înregistrat cutremurele:
-1893- 10 sept.- Botoșani gr.3, Curtești gr.3.
-1984- 31 august- Botoșani gr.4, Dorohoi gr.3.
-1904- 6 februarie- Botoșani gr.3.
-1908- 6 octombrie Botoșani gr.4.
-1912- 7 iunie- Botoșani și Dorohoi gr.4.
Din datele seismologice din zonă Atanasiu (1961) ajunge la concluzia că în cadrul
cutremurelor moldavice zguduiturile nu depășesc gr.4 la Botoșani.
STRATIFICAȚIA
Pentru determinarea stratului de umpluturi și sol vegetal, studierea stratificației

nivelului apei subterane au fost efectuate 4 foraje , din care s-au recoltat probe tulbure și
netulbure.
Poziția prospecțiunilor este reprezentată în planul de situație anexat iar rezultatele

determinărilor de laborator, sunt centralizate pe fișele încercărilor de laborator.
În urma cartărilor s-a stabilit următoarea succesiune de strate:
-umplătură de pământ și sol vegetal;
-argila prăfoasă, galbenă cu CaCO3 degradat;
-sol fosil, cu caractere de argilă prăfoasă, brun, plastic consistent la vârtos;
-argilă prăfoasă, galbenă, ci intercalații de argilă și CaCO3 degradat.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
1. Terenul cercetat este situat în partea centrală a municipiului Botoșani, între Parcul
Vârnav și Tribunalul Botoșani.
Amplasamentul studiat nu este inundabil și este stabilit din punct de vedere al

alunecărilor de teren.
2. Din punct de vedere a riscului geologic amplasamentul prezintă o stratigrafie

formată din depozite sarmațian superioare- volhinian, formate din argile prafoase,
macroporice, sensibile la umezire (grupa A), până în apropierea nuvelului hidrostatic. Aceste
strate prezintă porozitați care pot provoca tasări mari și diferențiate.
Proiect de diplomă
3. Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul este situat pe un platou fără

probleme de stabilitate.
4. Din punct de vedere hidrogeologic, amplasamentul nu prezintă pericolul acumulării

apelor pluviale. Nivelul hidrostatic este situat la adâncimi de 4,00-4,50 m, de la CTN (măsurat
in foraje).
5. Din punct de vedere al probabilității de producere a alunecărilor de teren,

amplasamentul se încadrează în categoria terenurilor cu coeficient de probabilitate de
producere a alunecarii de km=0,10(zone cu risc scazut la alunecări).
6. Stratul de fundare este format dintr-un complex argilo-prăfos, macroporic, galben,

plastic vârtos cu Im3>2 și Sr<0.8(pământ sensibil la umezire pâna în apropierea nivelului
hidrostatic);
7. Adâncimea de fundare a obiectivului se va stabili respectând normativele in vigoare

funcție de clasa de importanță a obiectivului și caracteristicile geotehnice ale terenului de
fundare.
8. Pe amplasament sunt prezentate umpluturi de 1,30-2,00 m de la CTN. În stabilirea

adâncimii de fundare va ține seama de umpluturile prezentate și de adâncimea de îngheț.
9. Presiunea de calcul pentru startul de fundare se paote considera:
Ppl=210 kPa pentru Hf=2,0 m. de la CTN.
10. Întrucâtv determinările de laborator indică teren macroporic, cu compresibilitate

foarte mare, porozitate mare, sensibil la umezire grupa A, se recomanda rigidizări
suplimentare pentru preluarea tasărilor mari și diferențiate, care apar de astfel de terenuri. De
asemenea la proiectarea, execuția și exploatarea obiectivului se va respecta indicațiile
Normativului P7/2000.
11. Nivelul hydrostatic este situate la adâncimi de 4,00-4,50 m de la CTN (măsurat în

foraje), cu fluctuații pe vertical în funcție de regimul precipitațiilor. Apa subterană din județul
Botoșani (conform literaturii de specialitate) are caracter slab sulfatic.
12. Înainte de turnarea fundațiilor ca fi chemat obligatoriu proiectantul de specialitate

pentru a verifica natura terenului de fundare și va recomanda soluțiile nou impuse.
13. Ca săpătură, terenul se încadrează conform Normativului TS după cum urmează:
-umplutură- teren mijlociu categoria a II-a;
-sol vegetal, teren mijlociu categoria I-a;
-argilă prăfoasă, teren tare, categoria I-a.
14. Adâncimea de îngheț a județului Botoșani este cuprinsă între 1,00-1,10 ml.
Proiect de diplomă
15. Conform Normativului P100/1-2006, amplasamentul se încadrează în zona de

hazard seismic cu accelerația terenului ag.=0,16g, Tc-0,7 s. Zonarea valorii de vârf a
accelerației terenului s-a luat în funcție de intervalul mediu de recurența (al magnitudinii)
IMR=100 ani.
2. Dimensionarea fundație izolate
A. Proiectarea fundatiei izolate pentru stâlpul central

S (60X60)
Calculul se va realiza în două variante:
 în gruparea fundamentală Nf, Mf ;

 în gruparea specială Ns, Ms .
Din calculul static a rezultat că la baza stâlpului există:
GF: Nf = 1473,03 kN
Mf = 26,11 kN m
GS: Ns = 926,8 kN
Ms = 229,06 kN m
Terenul de fundare prezintă următoarele caracteristici:
c=14 kN/m2
Proiect de diplomă
φ =16o
γ =17,6kN/m3
1. Stabilirea adâncimi de fundare

Adâncimea de fundare se stabilește în funcție de adâncimea de îngheț, adică în funcție
de zona în care este amplasată construcția. (Botoșani, Dî = 1,00 1,10 m)
Df = Dî + 20cm = 110 + 20 = 130 cm
2. Calculul terenului la starea limită de deformație (conform STAS 3300/1,2 – 85)

Eforturile transmise la teren trebuie să îndeplinească condiția:
pefectiv max<1,2ppl
p pl = ml ⋅ ( γ ⋅ B ⋅ N 1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 )
 ml=1,4 - pentru pamanturi coezive cu Ic>0,5 conform normativului NP112/2004

 N1=0,36
 N2=2,72 - obtinute din NP112/2004 functie de φ =16o
 N3=5,00
q=Df γ =1,3·17,6 = 22,88 kN/m
Pef,max – efortul unitar maxim transmis de fundație la teren [kPa]
ppl – capacitatea portantă a terenului de fundare
ml – coeficient al condițiilor de lucru
– media ponderată a greutăților volumice de calcul a straturilor de sub fundație

cuprinse pe o adâncime de B/4 măsurată de la talpa fundației [kN/m3]
B – latura mică a fundației [m]
q – suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundației, lateral față de fundație [kPa]
c – valoarea de calcul a coeziunii stratului de pământ de sub talpa fundației [kPa]
N1, N2, N3 – coeficienți adimensionali, funcție de valoarea de calcul a unghiului de

frecare interioară a terenului de sub talpa fundației
Pentru predimensionare se neglijează valoare bazei fundației B.
p pl = ml ⋅ ( q ⋅ N2 + c ⋅ N3 ) =1, 4 ⋅( 22,88 ⋅2, 72 +14 ⋅5) =185,127 kN / m2

Nf N f 1473, 03
p= ≤ p pl ⇒ Af = = =7,83 m2
Af ppl 185,127
Proiect de diplomă
Se impun urmatoarele dimensiuni pentru baza fundatiei, lungimea fundatiei L=2,80m latimea
fundatiei B=2,80m.
2.1. Determinarea caracteristicilor:

 greutatea fundației
G f = 0,85⋅ L ⋅ B ⋅ D f ⋅ γbeton = 0,85⋅ 2,8⋅ 2,8⋅ 1,3⋅ 24= 207, 91kN
 încărcarea totală la nivelul tălpii

N tot = N f + G f =1473, 03 +207,91 =1680,94 kN
2.2. Calculul eforturilor de la baza fundației
N tot M l f 1680,94 6 ⋅ 26,11  p1 = 221,53kN / m 2

p1,2 = ± = ± ⇒
Af Wf 2,8 ⋅ 2,8 2,8 ⋅ 2,8 2  p2 = 207, 27kN / m
2
N 1680,94
Pef = tot = = 214, 4kN / m 2
Af 2,8 ⋅ 2,8
2.3. Verificare
pef max = p1 = 221,53 kN / m2 ≤ 1, 2 ppl =1, 2 ⋅185,127 = 222,152 kN / m2
3. Calculul terenului la starea limită de capacitate portantă

In acest calcul intervin încărcările speciale:
Ns = 926,8 kN
Ms = 229,06 kN
3.1. Determinarea încărcării totale

s
= N + Gf = 926,8 + 207,91 = 1134,71kN
3.2. Determinarea dimensiunilor reduse ale tălpii fundației

M 229, 06  B ' = B = 2,8m

e = 1s = = 0, 2m ⇒  '
N tot 1134, 71  L = L − 2 ⋅ e = 2,8 − 2⋅ 0, 2 = 2, 4m

3.3. Determinarea presiunii critice

'
Datorită formei dreptunghiulare a bazei fundației și raportul B = 1,16 > 0, 2vom avea
L'
următori coeficienți de formă:
pcr = γ ⋅ B' ⋅ Nγ ⋅ λγ + q ⋅ Nq ⋅ λq + c ⋅ Nc ⋅ λc
Proiect de diplomă
Pentru B/L=1 0,2 φ = 16ο
 B'
λc = 1 + 0,3 ' = 1 − 0,35 = 1,35
 L
λq = λc = 1,35
 '
λ = 1 − 0, 4 B = 1 − 0, 46 = 0,54
 γ L'
 Nγ = 0,86
ο 
Pentru φ = 16 ⇒  N q = 4, 4

 N c = 11, 76
pcr = 17, 6 ⋅ 2,8 ⋅ 0,86 ⋅ 0, 54 + 22,88 ⋅4, 4 ⋅1,35 +14 ⋅11, 76 ⋅1,35 =381, 05 kN/ m2
1
N tot 1134, 71
Pef' = = =168,85 kN / m2
B '⋅ L ' 2,8 ⋅ 2, 4
Verificare:
Pef' = 168,85kN / m2 < mc ⋅ Pcr = 0, 9 ⋅381, 05 = 342,94kN / m2
4. Dimensionarea bocului de beton simplu

 pentru blocul din beton cu o singură treaptă, avem:
lc bc
= = 0,55 ÷ 0, 65
L B
 pentru blocul din beton cu două trepte, avem:

lc bc
= = 0, 4 ÷ 0,55
L B
Se alege un bloc din beton simplu cu două trepte, astfel dimensiunile cuzinetului vor
fi:
Proiect de diplomă
lc = 0, 4 ⋅ L = 0, 4 ⋅2,8 =1, 2 m
bc = 0, 4 ⋅ B = 0, 4 ⋅2,8 =1, 2 m
L − lc 2,8 − 1, 2
a= = =0,8 m
2 2
a 0,8
l2 = = = 0, 4 m
2 2
Pefmax = 221, 56 kN / m 2 ⇒ tgα =1, 094
Determinăm înălțimea blocului de beton din condiția:
H H
tgα = ⇒ =1, 094 ⇒ H =1, 094 ⋅a ⇔
a a
H = 1, 094 ⋅ 0,8 = 0,875m
Pentu a îngloba fundația în teren bun de fundare alegem H=1,1m.
H 1,10
H = 2 ⋅ ht ⇒ ht = = = 0,55 m
2 2
Verificăm înălțimea impusă:
tgα ≥ 1, 094
H 1,1
tgα = = = 1,37 > 1, 094
a 0,8
5. Determinarea înălțimi cuzinetului

Înălțimea cuzinetului se alege astfel încât să nu fie necesară verificarea la forța
tăietoare, respectând condiția:
hc
tgα = ≥1
l0
lc − ls 1, 2 − 0, 6
l0 = = = 0,3 m
2 2
hc
= 1 ⇒ hc = l0 ⋅1 = 0, 3m
l0
hc ≥ 0,3
Pentru a ingloba fundația in teren bun de fundare alegem hc= 0,4 m.
Verificare:
hc 0, 4
≥ 0, 25m ⇔ ≥ 0, 25 ⇒ 0,33 >0, 25
lc 1, 2
Proiect de diplomă
 înălțimea totală
D f = 2 ⋅ ht + hc + 0, 4 = 2 ⋅ 0,55 + 0, 4 + 0, 4 =1,9
D f = Dî + 0, 2cm = 1,1 + 0, 2 = 1, 3
Se impune constructiv Df = 1,9m
6. Recalculăm presiunile pe talpa fundației
N tot = N f + G f =1473, 03 +303,87 =1776,9 kN

G f = 0,85 ⋅ L ⋅ B ⋅ D f ⋅γ beton = 0,85 ⋅2,8 ⋅2,8 1,9
⋅ ⋅24 =303,87 kN
N tot 1776,9
Pef = = =226, 6 kN / m2
Af 2,8 ⋅ 2,8
6.1. Recalculăm terenul în starea limită de capacitate portantă
Ns= 926,8 kN
Ms= 229,06 kN m
 Determinăm încărcările totale

= Ns + Gf = 926,8 + 303,87 = 1230,67 kN
 Determinăm dimensiunile reduse ale tălpii fundației

M 229, 06 
 B = B = 2,8m
'
e = 1s = = 0,18m ⇒  '
N tot 1230, 67  L = L − 2 ⋅ e = 2,8 − 2⋅ 0,18 = 2, 44m

 Determinarea presiuni critice

 B'
λc = 1 + 0,3 ' = 1 − 0,34 = 1,34
 L
λq = λc = 1,34
 '
λ = 1 − 0, 4 B = 1 − 0, 45 = 0,55
 γ L'
Proiect de diplomă
 Nγ = 0,86

φ = 16ο ⇒  N q = 4, 4
Pentru 
 N c = 11, 76
q = γ ⋅ D f = 1,9 ⋅18,3 = 26, 4
pcr = 18, 3 ⋅ 2,8 ⋅0,86 ⋅0,55 +34, 77 ⋅4, 4 ⋅1, 34 +14 11,
⋅ 76 1,34
⋅ =449,85 kN/ m2
1
N tot 1230, 67
P =
'
ef = =180,13 kN / m2
B '⋅ L ' 2,8 ⋅ 2, 44
Verificare:
Pef' = 180,13kN / m2 < mc ⋅ Pcr = 0,9 ⋅449,85 = 404,86kN / m2
7. Calculul momentelor încovoietoare pe cele două direcții

Calculul momentelor încovoietoare pozitive, în cuzinet, se face considerând
încastrarea consolelor în secțiunea de la fața sâlpului.
Presiunea pe suprafața de contact dintre cuzinet și bloc, funcție de care se determina

eforturile secționale în cuzinet sunt determinate de solicitarile din sâlp(nu se ia în considerare
greutatea cuzinetului)
6 ⋅ M 1473, 03 6 ⋅ 26,11  pc1 = 1113, 58 kN / m

2
N
p c1, c 2 = ± = ± ⇒
bc ⋅ lc bc ⋅ lc2 1, 2 ⋅1, 2 1, 2 ⋅1, 22  pc 2 = 932, 28 kN / m
2
l − l 1, 2 − 0, 6
lx = c s = =0,3 m
2 2
l x = bx = 0,3 m
pc1 + pc 2 1113,58 + 932, 28

pcmed = = =1022,93 kN / m2
2 2
lc + lx 1, 2 − 0,3
pc 0 = pc 2 + ⋅( pc1 − pc 2 ) = 932, 28 + ⋅(1113,58 −932, 28) =1068, 25 kN / m2
lc 1, 2
 momentul după direcția X:

lx2 lx2
M x = bc ⋅[ pc 0 ⋅ + ( pc1 − pc 0 ) ⋅ ]
2 3
2
0,3 0,32
M x = 1, 2 ⋅ [1068, 25 ⋅ + (1113,58 −1068, 25) ⋅ ] = 59,31kN ⋅m
2 3
 momentul după direcția Y:

Proiect de diplomă
bx2
M y = lc ⋅ pcmed ⋅
2
0,32
M x = 1, 2 ⋅1022,93 ⋅ = 55, 23kN ⋅m
2
8. Armarea cuzinetului
 după direcția X:
M x = 59,31 kN ⋅ m
h 0x = h c - a b = 40 − 3,5 = 36.5 cm
M 59,31⋅ 104
B = = = 0.039;
b c ⋅ h 0x
2
⋅ Rc 120 ⋅ 36,52 ⋅ 95
ξ = 1- 1- 2B = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 039 = 0.0397;
Rc 95
Aax, nec = ξ ⋅ bc ⋅ h 0x ⋅
= 0.0397 ⋅120 ⋅ 36,5 ⋅ = 7,88 cm2 ;
Ra 2100
⇒ armare − 8φ12 ⇒ Aax ,ef = 9, 05cm 2
 după direcția Y:
M y = 55, 23 kN ⋅ m
h 0y = h 0x -1 = 36,5 − 1 = 35.5 cm
M 55, 23 ⋅10 4
B = = = 0.038;
b c ⋅ h 0y
2
⋅ Rc 120 ⋅ 35, 52 ⋅ 95
ξ = 1- 1- 2B = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 038 = 0.0387;
Rc 95
Aay, nec = ξ ⋅ b c ⋅ h 0x ⋅
= 0.0387 ⋅120 ⋅ 35,5 ⋅ = 7,55 cm 2 ;
Ra 2100
⇒ armare − 8φ12 ⇒ A ay,ef = 9, 05cm 2
B. Proiectarea fundatiei izolate pentru stâlpul marginal

S (50X50)
Calculul se va realiza în două variante:
 în gruparea fundamentală Nf, Mf ;

 în gruparea specială Ns, Ms .
Din calculul static a rezultat că la baza stâlpului există:

Proiect de diplomă
GF: Nf = 1359,93 kN
Mf = 26,54 kN m
GS: Ns = 1005,37 kN
Ms = 200,85 kN m
Terenul de fundare prezintă următoarele caracteristici:
c=14 kN/m2
φ =16o
γ =17,6kN/m3
1. Stabilirea adâncimi de fundare

Adâncimea de fundare se stabilește în funcție de adâncimea de îngheț, adică în funcție
de zona în care este amplasată construcția. (Botoșani, Dî = 1,00 1,10 m)
Df = Dî + 20cm = 110 + 20 = 130 cm
2. Calculul terenului la starea limită de deformație (conform STAS 3300/1,2 – 85)

Eforturile transmise la teren trebuie să îndeplinească condiția:
pefectiv max<1,2ppl
p pl = ml ⋅ ( γ ⋅ B ⋅ N 1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 )
 ml=1,4 - pentru pamanturi coezive cu Ic>0,5 conform normativului NP112/2004

 N1=0,36
 N2=2,72 - obtinute din NP112/2004 functie de φ =16o
 N3=5,00
q=Df γ =1,3·17,6 = 22,88 kN/m
Pef,max – efortul unitar maxim transmis de fundație la teren [kPa]
ppl – capacitatea portantă a terenului de fundare
ml – coeficient al condițiilor de lucru
– media ponderată a greutăților volumice de calcul a straturilor de sub fundație

cuprinse pe o adâncime de B/4 măsurată de la talpa fundației [kN/m3]
B – latura mică a fundației [m]
q – suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundației, lateral față de fundație [kPa]

Proiect de diplomă
c – valoarea de calcul a coeziunii stratului de pământ de sub talpa fundației [kPa]
N1, N2, N3 – coeficienți adimensionali, funcție de valoarea de calcul a unghiului de

frecare interioară a terenului de sub talpa fundației
Pentru predimensionare se neglijează valoare bazei fundației B.
p pl = ml ⋅ ( q ⋅ N2 + c ⋅ N3 ) =1, 4 ⋅( 22,88 ⋅2, 72 +14 ⋅5) =185,127 kN / m2

Nf N f 1359,93
p= ≤ p pl ⇒ Af = = =7,34 m2
Af ppl 185,127
Se impun urmatoarele dimensiuni pentru baza fundatiei, lungimea fundatiei L=2,80m

latimea fundatiei B=2,80m.
a. Determinarea caracteristicilor:
 greutatea fundației
G f = 0,85⋅ L ⋅ B ⋅ D f ⋅ γbeton = 0,85⋅ 2,8⋅ 2,8⋅ 1,3⋅ 24= 207, 91kN
 încărcarea totală la nivelul tălpii

N tot = N f + G f =1359,93 +207,91 =1567,84 kN
b. Calculul eforturilor de la baza fundației
N tot M l f 1567,84 6 ⋅ 26,54  p1 = 221, 53kN / m 2


p1,2 = ± = ± ⇒ 
Af Wf 2,8 ⋅ 2,8 2,8 ⋅ 2,8 2  p2 = 207, 27kN / m

2
b ⋅ h 2 2,8⋅ 2,82
Wf = = = 3, 65
6 6
N 1567,84
Pef = tot = = 199,97kN / m 2 ; 200kN / m 2
Af 2,8 ⋅ 2,8
c. Verificare
pef max = p1 = 207, 241kN / m2 ≤1, 2 ppl =1, 2 185,127
⋅ =222,15 kN / m2
3. Calculul terenului la starea limită de capacitate portantă

In acest calcul intervin încărcările speciale:
Ns = 1005,37 kN
Ms = 200,85 kN
a. Determinarea încărcării totale

= Ns + Gf = 1005,37 + 207,91 = 1213,28kN
Proiect de diplomă
b. Determinarea dimensiunilor reduse ale tălpii fundației

Ms 200,85 
 B = B = 2,8m
'
e= 1
= = 0,16m ⇒  '
N tot 1213, 28  L = L − 2 ⋅ e = 2,8 − 2 ⋅ 0,16 = 2, 48m

c. Determinarea presiunii critice

'
Datorită formei dreptunghiulare a bazei fundației și raportul B = 1,12 > 0, 2vom avea
L'
următori coeficienți de formă:
 B'
λc = 1 + 0,3 ' = 1 − 0,33 = 1,33
 L
λq = λc = 1,33
 '
λ = 1 − 0, 4 B = 1 − 0, 45 = 0,55
 γ L'
 Nγ = 0,86
ο 
Pentru φ = 16 ⇒  N q = 4, 4

 N c = 11, 76
pcr = 17, 6 ⋅ 2,8 ⋅ 0,86 ⋅ 0, 55 + 22,88 ⋅4, 4 ⋅1,33 +14 ⋅11, 76 ⋅1,33 =376,17 kN/ m2
1
N tot 1213, 28
Pef' = = =174, 72 kN / m2
B '⋅ L ' 2,8 ⋅ 2, 48
Verificare:
Pef' = 174, 72kN / m2 < mc ⋅ Pcr = 0,9 ⋅376,17 = 338,55kN / m2
4. Dimensionarea bocului de beton simplu

 pentru blocul din beton cu o singură treaptă, avem:
lc bc
= = 0,55 ÷ 0, 65
L B
 pentru blocul din beton cu două trepte, avem:

lc bc
= = 0, 4 ÷ 0,55
L B
Proiect de diplomă
Se alege un bloc din beton simplu cu două trepte, astfel dimensiunile cuzinetului vor
fi:
lc = 0, 4 ⋅ L = 0, 4 ⋅ 2,8 =1, 2m
bc = 0, 4 ⋅ B = 0, 4 ⋅ 2,8 =1, 2m
L − lc 2,8 − 1, 2
a= = =0,8 m
2 2
a 0,8
l2 = = = 0, 4 m
2 2
Pefmax = 207, 241kN / m 2 ⇒ tgα =1, 06
Determinăm înălțimea blocului de beton din condiția:
H H
tgα = ⇒ =1, 06 ⇒ H =1, 06 ⋅a ⇔
a a
H = 1, 06 ⋅ 0,8 = 0,839 m
Pentu a îngloba fundația în teren bun de fundare alegem H=1,1m.
H 1,10
H = 2 ⋅ ht ⇒ ht = = = 0,55 m
2 2
Verificăm înălțimea impusă:
tgα ≥ 1, 06
H 1,1
tgα = = = 1,37 > 1, 06
a 0,8
5. Determinarea înălțimi cuzinetului

Înălțimea cuzinetului se alege astfel încât să nu fie necesară verificarea la forța
tăietoare, respectând condiția:
hc
tgα = ≥1
l0
lc − ls 1, 2 − 0,5 0, 7
l0 = = = =0,35 m
2 2 2
hc
= 1 ⇒ hc = l0 ⋅1 = 0,35m
l0
hc ≥ 0,3
Pentru a ingloba fundația in teren bun de fundare alegem hc= 0,4 m.
Verificare:
Proiect de diplomă
hc 0, 4
≥ 0, 25m ⇔ ≥ 0, 25 ⇒ 0,33 >0, 25
lc 1, 2
 înălțimea totală
D f = 2 ⋅ ht + hc + 0, 4 = 2 ⋅ 0, 55 + 0, 4 + 0, 4 = 1, 9
D f = Dî + 0, 2 cm = 1,1 + 0, 2 = 1, 3
Se impune constructiv Df = 1,9m
6. Recalculăm presiunile pe talpa fundației
N tot = N f + G f =1359,93 +303,87 =1663,8 kN

G f = 0,85 ⋅ L ⋅ B ⋅ D f ⋅γ beton = 0,85 ⋅2,8 ⋅2,8 1,9
⋅ ⋅24 =303,87 kN
N tot 1663,8
Pef = = =212, 21 kN / m2
Af 2,8 ⋅ 2,8
6.1. Recalculăm terenul în starea limită de capacitate portantă
Ns= 1005,37 kN
Ms= 200,85 kN m
 Determinăm încărcările totale

= Ns + Gf = 1005,37 + 303,87 = 1309,24 kN
 Determinăm dimensiunile reduse ale tălpii fundației

Ms 200,85 
 B = B = 2,8m
'
e= 1
= = 0,15m ⇒  '
N tot 1309, 24  L = L − 2 ⋅ e = 2,8 − 2 ⋅ 0,15 = 2,5m

 Determinarea presiuni critice


Proiect de diplomă
 B'
λc = 1 + 0,3 ' = 1 − 0,33 = 1,33
 L
λq = λc = 1,33
 '
λ = 1 − 0, 4 B = 1 − 0, 44 = 0,56
 γ L'
 Nγ = 0,86

φ = 16ο ⇒  N q = 4, 4
Pentru 
 N c = 11, 76
q = γ ⋅ D f = 1,9 ⋅18,3 = 34, 77
pcr = 18, 3 ⋅ 2,8 ⋅ 0,86 ⋅ 0,56 + 34, 77 ⋅4, 4 ⋅1,33 +14 ⋅11, 76 ⋅1,33 = 449,85 kN/ m2
1
N tot 1309, 24
Pef' = = =187, 03 kN / m2 V
B '⋅ L ' 2,8 ⋅ 2,5
erificare:
Pef' = 187, 03kN / m2 < mc ⋅ Pcr = 0,9 ⋅447,12 = 402, 4kN / m2
7. Calculul momentelor încovoietoare pe cele două direcții
Calculul momentelor încovoietoare pozitive, în cuzinet, se face considerând

încastrarea consolelor în secțiunea de la fața sâlpului.
Presiunea pe suprafața de contact dintre cuzinet și bloc, funcție de care se determina

eforturile secționale în cuzinet sunt determinate de solicitarile din sâlp(nu se ia în considerare
greutatea cuzinetului)
6 ⋅ M 1359,93 6 ⋅ 26,54  pc1 = 1036, 54 kN / m

2
N
p c1,c 2 = ± = ± ⇒
bc ⋅ lc bc ⋅ lc2 1, 2 ⋅1, 2 1, 2 ⋅1, 22  pc 2 = 852, 24 kN / m
2
l − l 1, 2 − 0,5
lx = c s = = 0, 35 m
2 2
l x = bx = 0,35 m
pc1 + pc 2 1036, 54 + 852, 24

pcmed = = =944,39 kN / m2
2 2
l +l 1, 2 − 0,35
pc 0 = pc 2 + c x ⋅ ( pc1 − pc 2 ) = 852, 24 + ⋅(1036,54 −852, 24) =982, 78 kN / m2
lc 1, 2
 momentul după direcția X:

Proiect de diplomă
lx2 l2
M x = bc ⋅ [ p c0 ⋅ + ( p c1 − p c0 ) ⋅ x ]
2 3
2
0,35 0,35 2
M x = 1, 2 ⋅[982, 78 ⋅ + (1036,54 − 982, 78) ⋅ ] = 76,18kN ⋅m
2 3
 momentul după direcția Y:

b2
M y = lc ⋅ pcmed ⋅ x
2
0,352
M x = 1, 2 ⋅ 944,39 ⋅ = 69, 41kN ⋅m
2
8. Armarea cuzinetului
 după direcția X:
M x = 59,31 kN ⋅ m
h 0x = h c - a b = 40 − 3,5 = 36.5 cm
M 76,18 ⋅ 104
B = = = 0.05;
b c ⋅ h 20x ⋅ Rc 120 ⋅ 36, 52 ⋅ 95
ξ = 1- 1- 2B = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 05 = 0.051;
Rc 95
Aax , nec = ξ ⋅ bc ⋅ h 0x ⋅
= 0.051⋅120 ⋅ 36,5 ⋅ = 10,10 cm2 ;
Ra 2100
⇒ armare − 8φ14 ⇒ Aax,ef = 12, 31cm 2
 după direcția Y:
M y = 69, 41 kN ⋅ m
h 0y = h 0x -1 = 36,5 − 1 = 35.5 cm
M 69, 41 ⋅10 4
B = = = 0.048;
bc ⋅ h 0y
2
⋅ Rc 120 ⋅ 35,52 ⋅ 95
ξ = 1- 1- 2B = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 048 = 0.049;
Rc 95
Aay, nec = ξ ⋅ b c ⋅ h 0x ⋅
= 0.049 ⋅120 ⋅ 35,5 ⋅ = 9,63 cm 2;
Ra 2100
⇒ armare − 8φ12 ⇒ A ay,ef = 12,31cm 2
Proiect de diplomă
3. Calculul tasării terenului sub fundații
Conform STAS 3300/2-85 tasarea absolută a fundației se calculează prin metoda

însumării pe straturi elementare.
Astfel terenul situat sub nivelul tălpii fundației se împarte în straturi elementare de
grosime maximă hi, astfel încât să fie îndeplinite condițiile:
 hi ≤ 0, 4 ⋅ B

 hi ≤ 1, 00 m
B = lățimea tălpii fundației
Deoarece stratul elementelor trebuie să fie alcătuit dintr-un pământ omogen, este
obligatoriu ca la schimbarea naturii terenului de fundare să impunem și limitarea unui astfel
de strat.
Zona activă în cuprinsul căreia se calculeză tasarea straturilor se limitează la

adâncimea ”Z0” sub talpa fundației la care valoarea efortului unitar vertical z datorat
încărcării fundației, devine mai mic decât 20% din presiunea geologică gz la adâncimea
respectivă.
σ z ≤ 0, 2σ gz
Efortul unitar vertical z determinat sub centrul tălpii fundației, la limitele de separație
ale straturilor elementare se calculează cu relația:
σ z = α 0 pn , unde:
α0 = coeficientul de distribuție al eforturilor verticale în centrul fundației pentru

presiuni uniform distribuite pe talpă, dat în tabelul 7, în funcție de rapoartele L/B și Z/B.
L = lungimea fundației dreptunghiulare (m);
B = lățimea fundației dreptunghiulare (m);
Z = adâncimea planului de separație al stratului elementar față de nivelul tălpii de

nivelul tălpii fundației (m).
pn = efortul unitar, net mediu pe talpa fundației (kPa) determinat cu relația:

Proiect de diplomă
pn = pef − γ D f
p1 + p2
Pef =
2
Calculul tasării se va face pentru stâlpul central S , care are urmatoarele dimensiuni în
plan:
L = 2,80m; B = 2,80m
 hi ≤ 0, 4 ⋅ 2, 65 = 1,12m

 hi ≤ 1, 00m
Efortul unitar, net, mediu, pe talpa fundației va avea valoarea:
pn = pef − γ D f
p1 + p2 221, 4 + 207, 27 428,8
Pef = = = = 214, 4 kN / m2
2 2 2
Pn = 214, 4 − 18,3 ⋅1,9 = 179, 63kN / m2
Tasarea absolută a fundației se calculează cu relația:
σ zmed ⋅ hi
s = 100 ÷ β ∑ i
i =1 Ei în care:
= coeficient de corecție egal cu 0,8;
σ zmed
i
= efortul vertical mediu calculat pentru stratul elementar „i” cu relația:
σ zsup + σ zinfi
σ med
zi = i
σ zsup , σzinfi =
i
efortul unitar la limita superioară si inferioară a stratului „i”;
i
h = grosimea stratului elementar „i”, în metri ;
i
E = modulul de deformație liniară al stratului elementar „i” ;
n = numărul de straturi elementare cuprins în limita zonei active.

Proiect de diplomă
σ zmed ⋅ hi  149,99 ⋅1,9 84, 24 ⋅1 29,84 ⋅ 0,9 6,98 ⋅ 1 

s = 100 ÷ β ∑ i
= 100 ⋅ 0,8 ⋅  + + + 
i =1 Ei  14900 14900 14900 14900 
⇒ s = 1,857cm
Nr. Nr. γ
z hi 0 L/B z/B 0.2
str substr. KN/m3
179,6
3
0 0 18,3 1,9 1 1 0 24,45 5,9 149,99
120,3
5
120,3
1 1,9 18,3 1 0,67 1 0,53 5 42,75 8,55 84,24
1 48.14
48.14
2 2,9 18,3 0,9 0,40 1 0,89 61,05 12,21 29,84
11,55
11,55
3 3,8 18,3 1 0,24 1 1,25 79,35 15,87 6,98
2,42
2,42
4 4,8 18,3 1 0,21 1 1,35 84,84 16,96 2,42
Se observa ca inegalitatea σ < 0,2σ este indeplinita la cota -4,8 m sub talpa
z gz
fundatiei. z0 = 2,9 m.
Proiect de diplomă
N= 1473,03 KN
Pn = 179,63 KPa
280.0
179.63
5,9
100.0
120,35
8,55
Zo= 2,90 m
90.0
48,14
12,21
100.0
11,55
15,87
Proiect de diplomă
1. TEHNOLOGII DE EXECUŢIE:
Lucrări pregătitoare:
a) Curăţirea şi nivelarea amplasamentului (cu pante de scurgere spre exterior, pentru a

nu permite stagnarea apelor din precipitaţii şi scurgerea lor în săpăturile de fundaţii), trasarea
axelor construcţiei şi stabilirea cotei ±0.00 ;
b) Devierea sau dezafectarea reţelelor din amplasament (îngropate şi aeriene).
Săpături pentru fundaţii:
Acestea vor începe după verificarea trasării şi întocmirea procesului verbal:
 săpătura pentru şanţurile fundaţiilor continue se va executa manual dar şi mecanic, la

cotele şi dimensiunile din proiect;
 recepţia terenului şi a săpăturilor cu întocmirea procesului verbal pentru lucrări ce

devin ascunse.
Fundaţiile se execută direct în terenul bun de fundare, la cotele prevăzute şi cu o

încastrare minimă de 20 cm în acest strat.
Lucrările de săpături vor începe după efectuarea operaţiilor de predare-primire a

amplasamentului, a trasării topometrice şi a stabilirii reperelor de nivelment conform
planurilor din proiect, acestea făcându-se prin procesul verbal de trasare a lucrărilor.
Lucrările de sapaturi se vor organiza astfel încât să se asigure măsurile de prevenire a

degradării terenului de fundare şi anume :
 nu se va strica echilibrul natural al terenului în jurul gropii de fundaţie pe o distanţă

suficientă pentru ca stabilitatea construcţiilor învecinate să nu fie influenţată;
 se va asigura păstrarea caracteristicilor pământului sub tălpile fundaţiilor;
 turnarea fundaţiilor se va executa fără întarzieri, după ce săpătura a ajuns la cota de

fundare din proiect;
 se va asigura evacuarea rapidă a apelor din precipitaţii, fundul gropii de fundaţie

trebuind să fie lăsat să se usuce.
Umpluturile în jurul fundaţiilor se vor executa cu pământ de natura specificată în

proiect, fără teren vegetal şi vor avea un grad de compactare de 95% cu o abatere de maxim
−5% .
Executarea fundaţiilor:
Începe după turnarea betonului simplu în şanţurile săpate pentru fundaţiile izolate şi
grinzile de fundare si recepţionarea acestor lucrări.
Proiect de diplomă
La executarea fundaţiilor se vor avea în vedere următoarele aspecte :
 materialele întrebuinţate trebuie să corespundă indicaţiilor din proiect şi prescripţiilor

din standardele şi normele în vigoare;
 înaintea turnării betonului se vor verifica armăturile montate, precum şi poziţionarea

cofrajelor laterale, respectându-se prevederile din STAS 10107/0-90 privind acoperirea
minimă cu beton şi NE012-99;
 în cazul apariţiei apei subterane se vor prevedea epuismente şi măsuri contra efuierii
terenului şi a spălării laptelui de ciment din beton;
 pentru a asigura condiţii favorabile de întărire şi a se reduce deformaţiile din contracţie,

se va menţine umiditatea betonului din primele zile după turnare, protejând suprafeţele
libere prin acoperirea cu materiale de protecţie şi stropirea periodică cu apă care va
începe după 2-12 ore de la turnare, funcţie de tipul cimentului folosit şi de temperatura
mediului.
Cofrajele se execută pentru elementele din beton ale fundaţiilor situate peste cota
superioară a săpăturii generale.
Principalele operaţiuni sunt :
 trasarea poziţiei cofrajului cu ajutorul sârmelor întinse între reperele materializate la

trasarea săpăturilor;
 transmiterea pe verticală a cotelor (cu firul cu plumb);
 cofrajele şi sprijinirile lor se vor confecţiona din lemn;
 înainte de montare, panourile de cofraj vor fi curaţate şi unse;
 dupa montare, va fi verificată poziţia, etanşietatea, stabilitatea şi rezistenta şi se va

executa încheierea definitivă, sprijinirea şi etanşarea.
Depozitarea cofrajelor se face astfel încât să se evite deformarea sau degradarea lor pe
toată durata executiei.
Montarea armăturii din fundaţii se execută la poziţia şi dimensiunile prevăzute în

proiect cu următoarele precizări :
 oţelul va avea calitatea şi fasonarea va fi facută conform prescripţiilor din proiect;
 barele vor fi montate în elementul de beton armat sub forma de carcase sau bare,
poziţia barelor în cadrul carcasei asigurându-se prin legare cu sârmă, agrafe şi
distanţieri;
Proiect de diplomă
Turnarea betonului simplu şi armat pentru fundaţii se va face respectând

prevederile normativelor NE012-99 şi P10-86 şi se vor avea în vedere următoarele :
 se execută controlul săpăturilor şi a cofrajelor;
 se verifică calitatea materialelor ce urmează a fi introduse în lucrare;
 fundaţia se va executa pe cât posibil fără întrerupere pe distanţa dintre două rosturi de
tasare; în cazul în care nu se poate îndeplini această condiţie, se vor introduce rosturi
de lucru conform NE012-99;
 nu se admit rosturi de lucru înclinate la fundaţii;
 durata maximă admisă la întreruperea de betonare, pentru care nu se vor lua măsuri
speciale la reluarea betonării, va fi intre 1,5 şi 2 ore;
 atunci când rostul de turnare nu poate fi evitat, acesta va fi realizat vertical la o

disţantă de 1m de la marginea stâlpilor sau a intersecţiilor de pereţi.
Executarea planşeelor şi a grinzilor de beton armat:
Alcătuirea şi tehnologia lucrărilor de cofraje cu panouri din placaj pentru planşee

turnate monolit, prezintă următoarele particularităţi :
 turnarea betonului pentru planşeu se executa o singură dată cu turnarea grinzilor;
 susţinerile cofrajului vor fi susţinute prin intermediul unor tălpi sau elemente ale
construcţiei şi vor fi prevăzute cu pene care să permită decofrarea;
 placa se cofrează cu panouri demontabile din placaj cu rama din lemn, cu prevederea
unor fururi de compensare necesare decofrării;
 cofrarea feţelor laterale ale grinzilor se face cu panouri dispuse cu latura lungă pe
orizontală;
 eşafodajele de susţinere a cofrajelor pentru planşeu se alcătuiesc din grinzi extensibile

şi popi metalici contravântuiţi pe două direcţii perpendiculare.
Executarea lucrărilor de betonare
Prepararea şi transportul betonului se fac conform NE012-99.
Începerea turnării betonului se face numai după ce au fost efectuate verificările asupra
cofrajelor şi a armăturilor montate.
Se execută curăţirea cofrajelor, udarea cu apa şi etanşarea.Turnarea betonului cuprinde

în general următoarele operaţiuni şi condiţii :
 înălţimea de cădere liberă a betonului nu va depaşi 1,5m;

Proiect de diplomă
 grinzile şi planşeul se toarnă în acelaşi timp, cu admiterea unor rosturi de lucru la plăci
de 1 5 − 13 din deschiderea lor;
 turnarea plăcilor se face folosind repere dispuse din 2 m în 2 m;
 compactarea se face prin vibrare mecanică şi suprafaţa se niveleaza cu dreptarul

imediat după vibrare.
Executarea scării din beton armat:
Betonul folosit va trebui sa aibă lucrabilitatea L, pentru a nu curge pe panta cofrajului.

Betonarea începe la partea de jos a scării şi se compactează prin îndesarea cu şipci şi baterea
cofrajului cu ciocanul de lemn.
La turnarea scării se admit rosturi de lucru numai în lungul grinzilor de podest când
acestea nu se pot turna integral.
Înainte de turnarea betonului se montează prinderile metalice ale mâinii curente

conform detaliilor de arhitectură.
Pentru a asigura legătura treptelor cu placa de beton, este necesar ca la turnarea plăcii
de beton armat să se prevadă mustăţi de legătură sau să se înfigă în placă cupoane scurte de
oţel beton cu diametru mic.
Treptele din beton simplu se toarnă direct pe placă de beton armat, în cofraje puse pe
înalţimea contratreptei.
Procesul complex de preparare, transport
și punere în operă a betonului
Betonul este de marcă C16/20, preparat cu ciment Pa 35 și agregat de râu.
Compoziția de preparare a betonului
Compoziția preliminară
Identificarea tipului de beton:
Tipurile de beton se diferențiază și se notează în funcție de marca betonului,

lucrabilitatea și tipul de ciment utilizat, de mărimea agregatelor:
- marca betonului: C16/20;
- lucrabilitatea betonului: L3 (tasare 5 9 cm, grad de compactare Wals 1.0 1.10);
- ciment Pa;
- mărimea maximă a agregatelor D = 31 mm;

Proiect de diplomă
Cantitatea de apă:
- C16/20
- L3 A = 185 l/m3
- agregat de râu
Dozajul de ciment:
C= (Kg/m3 beton), unde K =
Rb = Rc ( - 0.5)
K= =
= 0.5 pentru agregate de râu
K= = 0.52 Kmax = 0.57
Kmax – valoarea maximă admisă pentru raportul A/C din condiția de realizare a mărcii;
C=
C= = 356 Kg/m3 beton Cmin = 240 Kg/m3 beton
Cantitatea de agregate uscate:
Ag = ρag (1000 – c/ρc – A – 10 ε)
Ag = 2.7 (1000 – 356/3 – 185 – 10 2) = 1826 kg/m3 beton
ε = 2% volum de aer oclus în beton
Agregatul se compune din 4 sorturi (0/3; 3/7; 7/16; 16/31) în proporțiile:
N0/3 = = 1826 = 584 kg/m3 beton
N3/7 = = 1826 = 329 kg/m3 beton

Proiect de diplomă
N7/16 = = 1826 = 402 kg/m3 beton
N16/31 = = 1826 = 511 kg/m3 beton
Total: Ag = 1826 kg/m3 beton
Definirea compoziției – compoziția etalon
Uitilizând compoziția preliminară se prepară un amestec probă (30 dm3) pe care se

măsoară tasarea. Se obține 5 cm față de 7 cm, gradul de compactare și densitatea aparentă. Se
adaugă câte 2 litri apă pentru fiecare centimetru tasare in minus.
A = 185 + (7 – 5) 2 = 189 l/m3 beton
C= = 363 kg/m3 beton
Ag = 2.7 (1000 – 363/3 – 189 – 10 2) = 1809 kg/m3 beton
= 189 + 363 + 1809 = 2361 kg/m3 beton
Ag = 1800 =1800 = 1805 kg/m3 beton
Pe sorturi:
N0/3 = 584 = 577 kg/m3 beton
N3/7 = 329 = 325 kg/m3 beton
N7/16 = 402 = 397 kg/m3 beton
N16/31 = 511 = 505 kg/m3 beton
Total: 1805 kg/m3 beton
Compoziția de lucru
Se stabilește prin corectarea rețetei compoziția etalon în funcție de umiditatea

agregatelor.
UN0/3 = 2.5%; UN3/7 = 2%; UN7/16 = 1%; UN16/31 = 1%;
Ag = = Agi
Proiect de diplomă
N0/3 = 577 = 14 l
N3/7 = 325 = 7 l
N7/16 = 397 = 4 l
N16/31 = 505 = 5 l
Total: Ag = 30 l
Apa de amestec : A’ = A – Ag = 189 – 30 = 159 l/m3 beton
Agregate umede: A’g = Ag + Ag = 1805 + 30 = 1835 kg/m3 beton, din care:
N’0/3 = 577 + 14 = 591 kg/m3 beton
N’3/7 = 325 + 7 = 332 kg/m3 beton
N’7/16 = 397 + 4 = 401 kg/m3 beton
N’16/31 = 505 + 5 = 510 kg/m3 beton
Compoziția preliminară, etalon și de lucru pentru 1 m3 beton
Compoziția pentru 1 m3 beton Obs.

Component preliminară etalon de lucru Ui%
Apa (l) 185 189 159 -
A/C 0.52 0.52 0.52 -
Ciment 356 363 363 -
Agregate (k)
N0/3 584 577 591 2.5

N3/7 329 325 332 2.0
N7/16 402 397 401 1.0
N16/31 511 505 510 1.0
Ag 1826 1804 1834 -
Compoziția de lucru pentru un amestec în betoniera de capacitate 500 l
g=G r’ , unde:
g – cantitatea component pentru un amestec

Proiect de diplomă
G – cantitatea component pentru 1 m3 beton
q- capacitatea betonierei q = 500 l
r’ – coeficient care ține seama de scăderea volumului datorită amestecării componențiilor

uscați cu apa
r’ = 0.7
Ab = A’ r’ = 159 0.7 = 56 l
Cb = C r’ = 363 0.7 = 127 kg
= r’ =591 0.7 = 207 kg
= r’ =332 0.7 = 117 kg
= r’ =401 0.7 = 141 kg
= r’ =510 0.7 = 179 kg
ECONOMIE
Pentru proiectul de construcție prezentat prin planșele de execuție alăturate se solicită

întocmirea documentației economice in vederea formulării unei oferte de preț pentru execuția
lucrărilor de construcție.
Documentația va cuprinde:
1. Analiza soluțiilor de execuție a lucrărilor și intocmirea unei liste de activități.
2. Întocmirea antemasurătorii.
3. Intocmirea devizului sintetic și a recapitulației devizului.
4. Intocmirea extraselor de resurse.
1. Analiza soluțiilor de execuție a lucrărilor și întocmirea unei liste de activități.
• Săpatura mecanică (talpa fundare);
• Săpătura manuală (talpa fundare);

Proiect de diplomă
• Transportarea pamantului cu roaba;
• Turnarea beton simplu (bloc fundație);
• Confecționare armătură(ancoraj cuzinet);
• Montare armătură(ancoraj cuzinet);
• Cofrare bloc fundație;
• Turnare beton bloc fundație;
• Decofrare;
• Confecționare armătură (cuzinet);
• Montare armătură (cuzinet);
• Cofrare cuzinet;
• Turnare beton cuzinet;
• Confecționare armătură (grindă soclu);
• Montare armătură (grindă soclu);
• Cofrare grindă soclu;
• Turnare beton grindă soclu;
• Decofrare;
• Împrăștiere pământ cu lopata;
• Compactarea cu maiul de mână;
• Împrăștiere strat balast;
• Izolație cu folie PVC;
• Termoizolație cu polistiren la pardoseală;
• Cofrare placă pardoseală;
• Montare armături placă pardoseala;
• Turnare beton placă pardoselă;
• Decofrare.
Proiect de diplomă
2. Antemăsurătoarea
Nr. Denumire articol U.M. Cantitate

TSC01A1- Scarif. mec. a ter cu scarif. pe tractor de
81-180 cp pe adancimea de 30 cm teren cat 3; mp 82
1
TSC02C1 – Săpătura cu excavat. Pe pneuri 0,21- 0,39
2 mc pământ umidit. natur. desc aut.ter. cat. 1; mc 82
TSA05B1- Sap. man.in spații limit. peste 1m cu taluz
3 incl. in pam. cu umid. nat. adinc. 0,0-2m, t. mijlociu; mc 82
TRB01C18- Transportul materialelor cu roaba pe
4 pneuri; to 82
CA01A1- Turnare beton simplu in fundații (continue,
izolate) si socluri cu volum <3mc; mc 82
5
CZ030B1- Confect. armat fasonare bare pt. fundații
6 izol. continui si radiere in atel. cent. Ob 37 D=10- 16 kg 82
mm
CC01A1- Montare armături din otel beton D<18 mm
7 in fundații izolate cu distanțieri din mase plastice; kg 82
CB01A1- Cofraje in cuzineți fund pahar, fund utilaje,

8 din pan ref, din scanduri ras si subsc incl sprijiniri; mp 82
CA01A1- Turnare beton simplu in fundații (continue,
9 izolate) si socluri <3mc mc 82
CZ030B1- Confect. armat. fasonare bare pt. fundații
10 izolate continui si radiere in atel. cent. Ob 37 D=10- kg 82
16mm;
CC01A1- Montare armături din oțel beton D<18 mm
11 in fundații izolate cu distanțieri din mase plastice;
kg 82
CB01A1- Cofraje in cuzineți fund pahar, fund utilaje,
12 din pan ref, din scânduri ras, sc si subsc incl sprijiniri; mp 82
13 CA01A1- Turnare beton simplu in fundații (continue
izolate) si socluri cu volum <3mc; mc 82
CZ0301B1- Confect. armat. fasonare bare pt. fundații
14 izolate continui si radiere in atel. cent. Ob 37 D=10- kg 82
16mm;
CC02C1- Montare armat la constr H<35m din bare in
15 grinzi si stalpi D<18 mm placi D<10 mm cu dist din kg 82
plastic;
CB04A1- Cofraje din panouri refolosibile din scânduri
16 la construcții cu H<20m la placi si grinzi; mp 82
CA01B1- Turnare beton simplu in fundații (continue,
17 izolate) si socluri cu volum >3mc, si în ziduri de mc 82
Proiect de diplomă
sprijin;
18 TSD01B1- Împrăștierea cu lopata a pământ. afinat,
strat uniform 10-30 cm gros. cu sfarim. bulg.teren mc 82
mijl.;
TSD04B1- Compactarea cu mai. de mina a umplut. mc 82
19 execut. Pe start cu udarea fiecarui strat de 10 cm gros.
t. coeziv.;
CG18A1- Pardoseli din beton B100, de 10cm grosime,
20 in camp continuu fara scliviseală; mp 82
TRA06A08- Transportul rutier al betonului – mortarul
21 cu auto betoniera de 5, 5mc dist. =8km; to 82
TRA02A10- Transportul rutier al materialelor,
22 semifabricatelor cu autocamionul pe dist. = 10km. to 82
Proiect de diplomă
PROGRAMAREA LUCRĂRILOR
PRIN METODA
DRUMULUI CRITIC M.D.C.
Programarea cu analiza timpului folosit, metode grafice proprii ”Metoda drumului

critic” presupune următoarele etape:
1. Analiza proiectului și stabilirea activităților;
2. Elaborarea modelului grafic propriu-metoda drumului critic;
3. Stabilirea duratelor pentru graficul rețea;
4. Transpunerea calendaristică a graficului rețea;
5. Elaborarea graficului rețea.
Articolele de deviz din antimăsurătoare reflectă necesitățile proiectării, în primul rând,

simplificarea acesteia, pe care normele de deviz sunt astfel concepute încât să fie comasate cât
mai multe operații, condițiile de execuție fiind considerate ”medii”.
Toate activitățile ce concură la realizarea programului pentru execuția unei construcții

sunt corelate în legătură cu desfășurarea lor în timp și spațiu print-un model grafic. Scopul
acestuia este de a face posibilă descrierea clară și precisă a tuturor activităților și
numeroaselor condiționări dintre ele, ținând seama de conplexitatea construcțiilor.
Drumul critic este drumul complet de activități, ăntr-un grafic de rețea, între nodul
inițial și nodul final cu lungimea cea mai mare, având activitățile marcate de noduri unde
termenul minim este egal cu termenul maxim.
Modelul descrie clar și precis una din modalitățile de execuție din mai multe
posibilități, a structurii de rezistență. Pentru claritatea legăturii tehnologice și organizatorice
dintre activități, pentru un nivel de detaliere mare, așa cum se impune programarea și
conducerea execuției efective a oricărei construcții vom realiza graficul rețea de tip C.P.M., în
care activitățile sunt reprezentate prin orice formă de îmbinare, lungimea acestora neavând
nimic cu durata activităților.
i turnare beton j
nod nod
inițial final
Într-un asemenea grafic se întâlnesc trei tipuri de activități:

Proiect de diplomă
a) activitate care consumă timp și resurse;
b) activitate ce consumă numai timp;
c) activitate care nu consumă nici timp, nici resurse – numai activități fictive.
Acestea au rolul de a pune în evidență condiționările de naturp tehnologică sau/și

organizatorică dintre activitățile de tip a) și b) se reprezintă printr-un arc punctat.
În categoria elementelor graficului rețea înscriem:
- termenele minim și maxim al nodurilor;
- rezerve de timp ale activităților;
- evidențierea drumului critic.
Termenele minime și maxime ale nodurilor pun în evidență momentele posibile de

începere, respectiv de terminare a activităților din structura nodului grafic. Acestor termene
tehnica se face astfel:
tim = t mj + tij t Mj = tiM − tij
tim + tij  t Mj − tij 


 
 
 

tem = t im + t ij  t Mj = tkM − tij 
m  M 
tk + 0 
  t E − 0 
 
Rezervele de timp ale activităților pun în evidență gradul de libertate a fiecărei

activități în ceea ce privește începerea, respectiv terminarea. Se pun în evidență patru tipuri de
rezerve:
- rezervă totală RT
- rezervă liberă RL
- rezervă intermediară RiD
- rezervă independentă RiT
Drumul critic este drumul complet între nodurile inițial-final al graficului rețea cu
durata cea mai mare. Drumul critic este format numai din activități critice. Condiția necesară
și suficientă ca o activitate a graficului rețea să fie critică, presupune îndeplinirea simultană a
următoarelor condiții:
a) activitatea să fie mărginită de noduri pentru care termenul este egal cu termenul
maxim, adică:
Proiect de diplomă
tiM = tim t Mj = t mj
b) rezerva totală a activităților să fie nulă, adică RT = 0.
Traspunerea calendaristică a graficului rețea are menirea de a marca datele

calendaristice de începere-terminare a fiecărei activități.
Transpunerea calendaristică a graficului rețea are de respectat următoarele reguli:
- activitățile calendaristice se trec în planul calendaristic în ordine crescătoare a

termenului minim de începere;
- momentul de începere a activităților în planul calendaristic coincid cu termenul

minim de începere;
- dacă dintr-un nod pornesc două sau mai multe activități în planul calendaristic se
trec în următoarea ordine:
 activitatea critică
 activitatea cu rezervă totală cea mai mică
 activitatea cu durata cea mai mică.
Pentru organizarea activității de consolidare a sediului de bancă am folosit programul

automat de calcul Microsoft Project care folosește programarea prin analiza M.D.C. prin
întocmirea graficului rețea de tip M.P.M. (activitățile reprezentate prin noduri).
Proiect de diplomă
1. NORME DE PREVENIRE ȘI STINGERE A INCENDIILOR
La execuția lucrărilor de consttruire șși instalare se vor respecta urmatoarele

normative:
 Norme generale de protecție împotriva incendiilor aprobate prin Decretul

Consiliului de STAS nr. 290/1907;
 Normativul P118-83 – Norme tehnice de protecție și realizarea construcțiilor

privind protecția la acțiunea focului;
 Normativul 19-82;
 Decretul Consiliului de Stat nr. 232/78, privind prevenirea și stingerea incendiilor.
Amintim cîteva măsuri:
 se va respecta amplasarea posturilor de incendiu și ipotezele de stingerea

incendiilor prevăzute în proiectul de organizare de șantier;
 posturile de incendiu vor fi dotate cu echipamente prevăzute în: ”Norme de

prevenire și stingere aincendiilor”;
 pe șantier va funcționa o formație civilă de pompieri în permanență;
 pompierii civili vor fi numiți din rândurile muncitorilor permanenți, care cunosc
bine instalațiile și procesele tehnologice de șantier; instructajul acestora se va face
periodic;
 se vor respecta prevederile proiectului de organizare privind depozitarea

materialelor combustibile și amplasarea locurilor de fumat;
 căile de acces destinate mijloacelor de intervenție P.S.I. vor fi menținute în bună

stare de circulație;
Proiect de diplomă
 plăcile avertizoare pentru hidranți, căi de acces, vor fi amplasate în locuri vizibile
și vor fi păstrate în stare bună.
Dotări P.S.I.:
Post de incendiu echimapt cu:
 topor, târnacop;
 răngi de fier;
 găleți metalice tip P.S.I.;
 stingătoare tip C9;
 rastel lemn.
Materiale P.S.I. la locul de muncă:
 stingătoare cu spumă;
 furtun cauciucat;
 racord asamblare;
 țeavă refulare;
 chei pentru racord furtun și manevră hidranți.
2. MĂSURI GENERALE DE PROTECȚIA MUNCII
Legislația în vigoare pentru NTSM în construcții cuprinde:
 Legea nr. 5/1965 cu privire la protecția muncii;
 Decretul Consiliului de Stat nr. 400/1981 pentru instituirea unor reguli privind
exploatarea și întreținerea utilajelor și mașinilor, întărirea ordinelor și disciplinelor
în muncă;
 H.C.M. nr. 304/1975 privind acordarea, utilizarea și întreținerea echipamentelor de

protecție și de lucru, precum și acordarea materialelor igienico-sanitare;
Proiect de diplomă
 H.C.M. nr. 2494/1969 cu privire la stabilirea și sancționarea în domeniul muncii și

ocrotirii sociale.
În timpul execuției lucrărilor se vor respecta toate normele în vigoare și se vor lua
toate măsurile necesare evitării oricărui fel de accident.
Amintim următoarele:
 șeful punctului de lucru va organiza instructajul de protecție a muncii introductiv

general la locul de muncă, periodic;
 se va purta echipamentul de protecție a muncitorilor (căști, cizme, centuri de

siguranță);
 locurile periculoase de muncă vor fi marcate cu plăcuțe avertizoare (podine de

trecere, scări de lemn);
 muncitorii vor fi dotați cu scule și dispozitive în conformitate cu prevederile

normativului U 10-80;
 la executarea oricărei lucrări sunt admise numai scule și dispozitive în perfectă

stare de funcționare, periodic vor fi verificate și reparate;
 șeful punctului de lucru ca verifica zilnic echipamentul tehnologic, dispozitivele de

agățare, înlocuindu-le pe cele defecte;
 în timpul montării și demontării cofrajelor se interzice accesul în zone de lucru a

persoanelor ce nu au în sarcină să execute aceste operații.
BIBLIOGRAFIE
1. Constantin Leonte, Luminița Anghel, ”Îndrumar pentru proiectarea planșeelor din

beton armat”, Editura Institutul Politehnic ”Gh. Asachi”, Iași, 1984
2. Răileanu P., Mușat V., Grecu C., ”Geotehnică și fundații – Îndrumător de proiectare”,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991
Proiect de diplomă
3. Răileanu P., Grecu V., ș.a. ”Geotehnică și fundații – exemple de calcul”,Editura

Didactică și Pedagogică, București, 2001
4. Radu Agent, ”Construcții din beton armat”, Iași, 1984
5. Anghel Stanciu, Irina Lungu, ”Fundații”, Editura Tehnică, București, 2006
6. Institutul Român de Standardizare, ”Prescripții de proiectare pentru construcții civile

și industriale”, Editura Tehnică, București
7. Păunescu M., Pop V., Silion T., ”Geotehnică și Fundații”, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2005
8. STAS 10107/0- 90 – Calculul și alcătuirea elementelor structurale din beton, beton

armat și beton precomprimat
9. STAS 3300/- 85 – Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe
10. Normativ P 100 – 2006 pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe

social-culturale, agrozootehnice și industriale
11. C 107- 2005- Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construire ale
clădirilor
12. Normativ P100- 2006 -
13. STAS 3300/1- 85
14. NP 112- 04 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă
15. Cursuri.

Sediu Societate Comerciala Parter Plus 3 Etaje

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sediu Societate Comerciala Parter Plus 3 Etaje

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de diplomă

1. MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

8. CRITERII DE REALIZARE A FUNDAȚIILOR IZOLATE

10.TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII

12.ORGANIZAREA EXECUȚIEI LUCRĂRILOR

MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV

Terenul pe care se amplasează construcția, cu suprafața totală de 1000mp, se află în

 regimul de înălţime : parter + 3etaje (P+3E);

 planşeele curente sunt din beton armat cu grosimea de 15 cm;

 Închiderile vor fi realizate după cum urmează:

1. zona climatică: III cu te= -18oC,

2. valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol: S0,k=2,5kN/mp (cf. CR 1-1-3-

5. CARACTERISTICE SEISMICE ale zonei de amplasament și ale clădirii necesare

1. zona seismică Botoșani cu ag = 0,16g

2. perioada de colț, Tc = 0,70s,

3. Clasa a III- a de importanță cu γI = 1.

6. RESPECTAREA NORMELOR P.S.I.

La execuție se vor respecta normativele și instrucțiunile de prevenire și stingere a

Se vor respecta normele și instrucțiunile privind protecția muncii pe parcursul

7. FAZELE DE EXECUȚIE LA CARE PROIECTANTUL VA FI PREZENT

După contractarea execuției de către beneficiar, acesta va pune proiectul în legătură cu

Pe toată durata executării lucrărilor de construcție se vor lua măsuri de protecție a

După primirea documentației. Beneficiarul are obligația obținerii avizelor și studiilor

Prezenta documentație P.A.C. este valabilă numai pentru obținerea autorizației de

Începerea lucărilor se face numai după obținerea autorizației de construire.

Orice modificare a proiectului, atât ca soluție tehnică, cât și ca materiale se va face

Proiectul nu poate fi reutilizat, multiplicat, înstrăinat fără acordul proiectantului.

Executarea săpăturilor se vor realiza în conformitate cu prevederile din ”Normativ

- se execută săpăturile pentru fundații sub protecția sprijinirilor;

- se verifică natura terenului de fundare la cota de fundare;

- nu se va trece la execuția lucrărilor de betoane decât după încheierea proceselor

- la execuție se vor respecta ordinea și tehnologia, aferente lucrărilor prevăzute în

10. EXECUTAREA UMPLUTURILOR:

- umpluturile se vor executa în straturi elementare de 10-15 cm care se vor compacta

11. LUCRĂRI DE FUNDAȚII

- lucrările de fundații se încep spre executare numai după recepționarea lucrărilor de

- la executare lucrărilor se vor avea în vedere:

• materialele întrebuințate trebuie să corespundă indicațiilor din proiect și

• rosturile de turnare vor respecta prevederile din prescripții tehnice ”Cod

Recepționarea lucrărilor de fundații:

- se vor verifica următoarele aspecte la recepționarea lucrărilor de fundații:

• aplicarea măsurilor de protecție prevăzute în proiect la turnarea betoanelor;

• modul în care se respectă acoperirea armăturilor cu beton, poziția și

• continuitatea betonului sau respectarea rosturilor de lucru prevăzute în

- toate verificările și constatările efectuate cu ocazia recepției fundațiilor se vor

12. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE BETON ARMAT MONOLIT

- lucrările se vor realiza în conformitate cu prevederile din NE 012-99;

- lucrările de turnare a betonului monolit se vor executa numai după ce au fost

- betonarea va începe după verificarea proceselor verbale de lucrări ascunse care să

13. LUCRĂRI DE TERMOIZOLAȚII:

- lucrările de termoizolare a elementelor din beton (planșee, centuri și stâlpi) vor fi

- indiferent de tipul de izolație prevăzut, la recepție se vor avea în vedere:

• calitatea și dimensiunile materialelor folosite;

• continuitatea stratului izolator pe toată suprafața, conform proiectului;

• modul de prindere și protecție.

14. MĂSURI DE PROTECȚIE A MUNCII:

La executarea lucrărilor se vor respecta toate măsurile de protecție a muncii prevăzute

Lucrările se vor executa pe baza proiectului de organizare și a fișelor tehnologice

Din măsurile speciale ce trebuie avute în vedere se menționează:

- zonele de lucru periculoase vor fi marcate cu placaje și inscripții;

- se vor face amenajări speciale (podine de lucru, parapeți, dispozitive, etc.);

- toate dispozitivele, mecanismele și utilajele vor fi verificate în conformitate cu

- asigurarea cu forță de muncă calificată și care să cunoască măsurile de protecție a