Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
După înfă ptuirea Unirii, Cuza a iniţiat o serie de reforme interne, precum
secularizarea averilor mă nă stireşti, reforma agrară şi reforma învă ţă mâ ntului.
În aplicarea acestora s-a lovit de rezistenţa Adună rii Legiuitoare, pe care a
dizolvat-o la 2 mai 1864, prin forţă .
„Se creează o coaliţie împotriva lui, formată din aceeaşi unanimitate care l-a şi
ales, celebra «monstruoasă coaliţie». I s-a reproşat că s-a înconjurat de o
camarilă , condusă de şeful Poştelor, şi de rubedenii de-ale lui", mai spune
Bulei.
„Imaginea lui Cuza de simbol al Unirii este una corectă . Cuza a fă cut multe
lucruri pozitive şi după aceea, chiar dacă metodele folosite de el sunt
discutabile. Faptul că el a pierdut ulterior din popularitate se datorează şi
faptului că ţara era în criză economică , salariile ofiţerilor erau neplă tite. El a
avut certe apucă turi dictatoriale, dar a fost forţat de condiţiile obiective ale
acelor vremuri să recurgă la ele.
Abdicarea
„Abdicarea lui este o rezultantă a opoziţiei pe care a stâ rnit-o domnia sa. Are
cauză internă , nu externă . N-am putea zice că una dintre Marile Puteri şi-ar fi
dorit să -l dea jos pe Cuza. De exemplu, Rusia voia să distrugă axul de unire, nu
pe Cuza. Nu este o reacţie a unei Mari Puteri. Că derea este determinată de
cauze interne, care ţin de greşelile din timpul domniei sale. Fă câ nd atâ t de
multe lucruri, nu putea să nu facă şi greşeli, care au fost interpretate ca atare
sau chiar au fost greşeli", a adă ugat Ion Bulei.
Istoricul Adrian Cioroianu este de pă rere că Alexandru Ioan Cuza n-ar trebui
privit doar prin prisma imaginii de artizan al Unirii, acţiunile sale ulterioare şi
felul în care a ajuns să renunţe la tron fiind la fel de importante în creionarea
unei raportă ri juste la personalitatea domnitorului.
„Cuza a pierdut din popularitatea că pă tată prin înfă ptuirea Unirii pentru că nu
a reuşit să pă streze un echilibru cu contemporanii să i. Alexandru Ioan Cuza
credea că el a fă cut Unirea, ceea ce era profund greşit. Nu Cuza a fă cut Unirea,
el a fost produsul Unirii. Elita politică româ nească a fă cut-o, iar el a fost ales să
o simbolizeze. Ajunsese să se creadă de neînlocuit şi să nu mai ţină cont de
pă rerile celor din jurul să u şi tocmai de aceea a fost rejectat", afirmă
Cioroianu.
Fostul ministru de Externe crede că Alexandru Ioan Cuza putea avea o domnie
mai îndelungată dacă ar fi ştiut cum să -i ţină aproape pe liderii politici ai
vremii.
„Principala greşeală a lui Cuza a fost aceea că s-a certat cu cei care l-au adus la
putere. El a intrat în conflict cu elita vremii, începâ nd cu Mihail Kogă lniceanu,
cu care fusese în relaţii foarte bune. A dizolvat Adunarea Legiuitoare şi a
început să lase impresia că vrea să instaureze o dinastie proprie. Că pă tase
tendinţe uşor dictatoriale şi acesta a fost motivul pentru care a fost împins să
abdice, el nu poate fi privit ca o victimă a intereselor pe care le-a atins prin
reformele sale", ne-a declarat Adrian Cioroianu.