UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI COMUNICARE

ASISTENȚĂ SOCIALĂ, ANUL II

Referat

Student:
Zorilă Raluca Elena

Braşov, 2011
 Natalitatea

1. Definirea conceptului
Natalitatea populaţiei este fenomenul demografic ce desemnează intensitatea naşterilor într-o
populaţie oarecare. Matematic, cel mai des, natalitatea este măsurată pe baza raportului dintre masa
născuţilor vii dintr-o colectivitate şi efectivul total al populaţiei colectivităţii respective. (Dan Roşca, ”
Introducere în Sociologia Populaţiei şi Demografie”, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2007)

2. Indicatori de măsurare
a) Rata brută (generală) a natalităţii (RBN):
- reprezintă un indicator ce desemnează raportul între numărul total al născuţilor vii dintr-o
perioadă (un an, de obicei) şi numărul mediu al populaţiei. Se calculează după formulă:
RBN= (N/P) • 1.000
N – nr de naşteri
P – populaţia medie

b) Rata generală de fertilitate (RGF):

- reprezintă raportul dintre numărul naşterilor şi populaţia de sex feminin cu vârsta fertilă ( 15-49
ani). Se calculează după formulă:
RGF= (N/PF) • 1000
N – nr de naşteri
PF – persoane cu vârsta fertilă

c) Rată specifică de fertilitate:

- se calculează pe o anumită categorie sau pe un anumit subesantion al populaţiei
ex: urban – rural; studii superioare – studii medii; clase de vârsta etc.

d) Indicele conjunctural al fertilităţii:

- reprezintă numărul mediu de copii pe care i-ar naşte o femeie în cursul vieţii ei fertile, în
condiţiile fertilităţii anului de referinţă.
3. Analiza de date
a) România
· Ultimii 20 de ani

Anul
Rata natalităţii

1989 16,0

1990 13,6

1991 11,9

1992 11,4

1993 11,0

1994 10,9

1995 10,4

1996 10,2

1997 10,5

1998 10,5

1999 10,4

2000 10,5

2001 9,8

2002 9,7

2003 9,8

2004 10,0

2005 10,2

2006 10,2

2007 10,0

2008 10,3

Tabelul 1: Rata natalităţii în România în ultimii 20 de ani

Sursa: Anuarul statistic 2009 – Mişcarea naturală a populaţiei

Se observă că în ultimii 20 de ani în România au avut loc o serie de variaţii în ceea ce priveşte
natalitatea. Aceste variaţii au avut loc datorită situaţiei economice precum şi datorită politicilor
adoptate de stat în ceea ce priveşte natalitatea. Dacă înainte de 1989 statul sprijinea familia şi elabora
politici pronataliste, după 1989 statul a legalizat avortul, oamenii aveau acces mai mare la metodele de
contracepţie şi a început să scadă rata natalităţii.
În anul 1989 s-a înregistrat cea mai mare rată a natalităţii din ultimii 20 de ani şi anume 16,0
născuţi la 1000 locuitori. Din anul 1990 rata natalităţii a fost în continuă scădere până în anul 2002
când a început din nou să crească. În acest interval, 1990-2002, se observă că rata natalităţii scade
considerabil comparativ cu anul 1989. Dacă în anul 1990 rată a scăzut la 13,6 născuţi, în intervalul
1991-1993 aceasta are o valoare cuprinsă între 11,9 – 11,0. Din anul 1994 până în anul 2000 rata
natalităţii îşi păstrează valoarea cuprinsă între 10,9 – 10,2 cu diferite variaţii. În această perioadă
valoarea cea mai mică s-a înregistrat în anul 1996 când s-a înregistrat valoarea de 10,2 după care a
început să crească din nou. În anul 2000 valoarea ratei natalităţii era de 10,5, iar în 2001 această scade
la 9,8 şi în anul 2002 la 9,7 după care începe din nou să crească până în anul 2006 când atinge valoarea
de 10,2. În anul 2007 rata scade din nou la 10,0, iar în 2008 creşte din nou la valoarea de 10,3.
Intensitatea natalităţii variază în funcţie de nivelul de instruire, se diferenţiază pe naţionalităţi,
este puternic influenţată de gradul general de cultură, de concepţii şi tradiţii religioase, de gradul de
ocupare în sfera activităţilor sociale a populaţiei feminine etc. Evoluţia natalităţii este condiţionată şi
de politica demografică a fiecărui stat, parte integrantă a politicii de dezvoltare economico-socială.

Factorii care au dus la scăderea ratei natalităţii în ultimii ani sunt:

- slăbirea influenţei religiei şi a normelor culturale în general;
- creşterea costului copilului;
- urbanizarea, care presupune transferul insului din rural intr0un mediu anonim, fără un control
strict asupra indivizilor;
- emanciparea femeii;
- scăderea mortalităţii adulte;
- schimbările şi intervenite în structură şi funcţiile familiei; copilul nu mai are rol economic
semnificativ cum se întâmplă în trecut;
- mijloacele contraceptive moderne;
- diverse boli.

· Rata natalităţii în funcţie de regiuni, judeţe şi medii de rezidenţa

Regiuni de dezvoltare şi Rata Medii de rezidenţa
 judeţe natalităţii Urban Rural
Regiunea Nord - Vest 10,7 10,8 10,6
Bihor 11,0 10,8 11,3
Bistriţa-Năsăud 11,3 12,2 10,8
Cluj 9,7 9,9 9,2
Maramureş 10,7 11,2 9,9
Satu Mare 11,3 11,1 11,4
Sălaj 11,1 11,1 11,1
Regiunea Centrală 11,0 10,4 11,9
Albă 9,3 9,6 8,8
Braşov 11,2 10,3 13,8
Covasna 11,3 10,6 12,0
Harghita 11,4 11,1 11,7
Mureş 11,5 10,7 12,3
Sibiu 11,2 10,5 12,6
Regiunea Nord - Est 11,5 11,1 11,7
Bacău 10,9 10,8 11,0
Botoşani 11,3 10,7 11,7
Iaşi 12,8 12,1 13,3
Neamţ 9,9 9,8 9,9
Suceava 12,1 11,9 12,2
Vaslui 11,3 10,3 11,9
Regiunea Sud - Est 10,0 9,5 10,5
Brăila 8,4 7,6 9,9
Buzău 9,5 10,1 9,1
Constanţa 11,6 10,7 13,7
Galaţi 9,5 8,6 10,7
Tulcea 9,4 9,6 9,2
Vrancea 10,2 9,8 10,3
Regiunea Sud - Muntenia 9,6 9,8 9,4
Argeş 9,0 9,0 9,0
Călăraşi 11,2 11,5 11,1
Dâmboviţa 9,9 9,9 9,9
Giurgiu 10,0 10,0 10,0
Ialomiţa 11,9 12,7 11,2
Prahova 9,2 9,2 9,1
Teleorman 7,7 9,2 7,0
Regiunea Bucureşti - Ilfov 10,9 10,9 12,1
Ilfov 12,3 12,5 12,1
Municipiul Bucureşti 10,7 10,7 -
Regiunea Sud - Vest Oltenia 8,7 9,4 8,0
Dolj 9,1 9,5 8,5
Gorj 8,6 9,2 8,1
Mehedinţi 8,8 8,9 8,7
Olt 8,2 9,7 7,2
Vâlcea 8,4 9,3 7,7
Regiunea de Vest 9,6 9,9 9,3
Arad 9,9 10,0 9,7
Caraş-Severin 8,9 9,5 8,1
Hunedoara 8,5 9,0 6,7
Timiş 10,7 10,7 10,7
Tabelul 2: Rata natalităţii pe regiuni de dezvoltare, judeţe şi medii de rezidenţă în 2008
Sursa: Anuarul statistic 2009 – Mişcarea naturală a populaţiei pe macroregiuni,regiuni de dezvoltare,
judeţe şi medii în 2008

Se observă din Tabelul 2 ca în regiunea Nord-Vestica rata natalităţii este mai mare în urban decât în
rural, în regiunea Centrală rata natalităţii în rural o depăşeşte mult pe cea din urban (aproximativ 1,5
%). În regiunile Nord-Est şi Sud-Est rata natalităţii este mai mare în mediul rural decât în mediul urban
cu aproximativ 1%. În regiunile Sud, Sud-Vest şi Vest rata natalităţii este mai mare în urban decât în
rural cu aproximativ 0,5 - 1%. Deci se observă că în sudul, vestul şi nord-vestul ţării rata natalităţii este
mai mare în urban decât în rural, iar în regiunea centrală, în est, nord-est şi sud-est rata natalităţii este
mai mare în mediul rural decât în mediul urban. Aceasta se explică prin prezenta mai multor sate în
zona de est şi centrală şi mai multe oraşe în zona de sud şi de vest.

b) România în comparaţie cu Europa

Ţara Rata natalităţii

Danemarca 11
Islanda 15
Irlanda 17
Suedia 12
Marea Britanie 13
Austria 9
Germania 8
Polonia 11
Rusia 12
Italia 10
Kosovo 21
Spania 11
România 10
Tabelul 3: Rata natalităţii în diferite ţări din Europa în anul 2009

Sursa: World Population 2010

Se observă că România are o rată a natalităţii mai mare decât Germania şi Austria, însă este la acelaşi
nivel cu Italia. Se situează pe locul 7 în Europa alături de alte ţări care au rata natalităţii de 10 născuţi
la 1000 locuitori (Italia, Albania, Ungaria etc.).

Tari cu rata natalităţii cea mai mare în Europa:

· Kosovo: 21;

· Irlanda: 17.

Acestea au valori ridicate deoarece în zona nordică a Europei infrastructura de îngrijire a copilului
este mai bine consolidată, bărbaţii se implica mai mult în treburile casnice şi astfel decizia de a face un
copil se ia mult mai uşor.

Tari cu rata natalităţii cea mai mică în Europa:

· Monaco: 7;

· Germania: 8.
Acestea au valori scăzute deoarece tinerii şi-au schimbat mentalitatea şi valorile în ceea ce priveşte
întemeierea unei familii.

c) România în comparaţie cu ţările de pe Glob

Țări de pe Glob Rata

natalităţii
Egipt 27
Niger 52
Somalia 46
Congo 38
Namibia 28
Statele Unite 14
Guatemala 34
Republica Dominicană 23
Guiana Franceza 28
Irac 32
Afghanistan 39
Indonezia 20
Mongolia 25
Irlanda 17
Monaco 7
Rusia 12
Kosovo 21
Papua Noua Guinee 31
România 10
Tabelul 4: Rata natalităţii în diferite state de pe glob în 2009
Sursa: World Population 2010

Se observă că în ţările mai slab dezvoltate rata natalităţii este mai crescută decât în ţările mai
dezvoltate. În ţările din Africa, datorită culturii natalitatea este mai ridicată decât în ţările în care nu
este promovată o cultură a familiei.

Tari cu rata natalităţii ridicată de pe glob:

· Niger: 52;
· Uganda: 47.
Datorită culturii din aceste ţări, rata nataliatii este mai ridicată decât pe restul ţărilor de pe glob.

Tari cu rata natalităţii cea mai scăzută de pe glob:

· Taiwan: 8;

· Monaco: 7.

Datorită nivelului de dezvoltare sau a numărului total al populaţiei, aceste ţări au o rată a natalităţii mai
mică decât restul ţărilor de pe glob.
4. Factori care influenţează evoluţia natalităţii
a) La nivel macrosocial:
· Factori economici: în ţările slab dezvoltate (sărace) natalitatea este mai crescută comparativ cu
ţările dezvoltate unde natalitatea este mai scăzută;
· Factori socioculturali: ţările slab dezvoltate ţin mai mult la valorile familiale;
· Factori politici: politicile ţării sprijină natalitatea; dacă este legalizat avortul.

b) La nivel microsocial:
· Religia
· Educaţia: cu cât o persoană are un nivel de educaţie mai ridicat cu atât va avea mai multe
aşteptări şi va face copii în funcţie de acestea;
· Veniturile: în funcţie de veniturile pe care le are o persoană poate decide dacă să facă un copil
sau nu;
· Starea de sănătate: în funcţie de problemele de sănătate pe care le are o femeie aceasta poate
face un copil, mai mulţi sau poate niciunul;
· Regimul de muncă şi viaţa femeii: în funcţie de locul de muncă pe care îl are şi de beneficiile
pe care acesta i le oferă, femeia poate decide când şi câţi copii va avea;
· Creşterea cererii de educaţie: deoarece s-a ajuns la un nivel al educaţiei ridicat, a crescut
vârsta la prima căsătorie şi vârsta la primul copil;
· Costul ridicat al copilului: deoarece cheltuielile cu copilul au crescut mult, cuplurile aleg să
îşi facă întâi o carieră pentru a îi putea oferi copilului tot ceea ce îşi doreşte.

5. Consecinţe pe termen lung (predicţii)

O primă consecinţă a scăderii natalităţii ar fi scăderea numărului populaţiei. România a intrat în
al 18-lea an de scădere a numărului populaţiei şi nu exista nici un temei pentru a putea întrevedea o
stopare a acestui declin în anii următori. Dimpotrivă, durata tendinţei descendente şi caracteristicile
întregii construcţii demografice sunt argument pentru continuarea declinului. Scăderea numărului
populaţiei poate fi rezultatul, distinct ori cumulat, al mai multor mecanisme: o migraţie externă
negativă mai mare decât creşterea naturală; o creştere a mortalităţii şi situarea ei la un nivel superior
celui al natalităţii; o scădere a natalităţii şi menţinerea ei la un nivel inferior celui al mortalităţii.
O altă consecinţă a scăderii natalităţii este îmbătrânirea populaţiei care nici prin redresarea
natalităţii nu se mai poate împiedica. Odată cu îmbătrânirea populaţiei se va majora şi sarcina
economică pentru populaţia activa ajungându-se în anul 2050 ca la 100 persoane active să revină 145
de persoane inactive, cu 29 de persoane mai mult ca în anul 2005. Iar o redresare a natalităţii nu va
avea alt efect decât amplificarea raportului de dependenţa, prin creşterea populaţiei tinere, inactivă
economic.
Un alt efect negativ care le precede pe cele două este reducerea drastică a populaţiei şcolare. Se
preconizează că în anul 2025 va ajunge la 4,2 mâl şi la 2,7 mil în anul 2050. Aceasta va avea efecte
negative asupra întregului sistem educaţional şi, prin implicaţii, asupra întregii vieţi economice şi
sociale.

6. Măsuri de stopare a fenomenului

Specialişti spun că, teoretic, o stopare a declinului demografic nu este posibilă fără redresarea
fertilităţii, adică a numărului mediu de copii pe care îi naşte o femeie pe întregul parcurs al vieţii sale
fertile.
Specialiştii propun doua maniere de abordare, ca viziune şi metodă, a redresării situaţiei
demografice: una empirica şi una normativa.
a) Abordarea empirică:
· pentru a diminua mărimea declinului demografic ori pentru asigurarea unui echilibru între
migraţie şi scăderea naturală, ar trebui să reducem numărul de decese şi să avem o creştere a
numărului de născuţi; o migraţie externă pozitivă ( mai mulţi imigranţi decât emigranţi) ar mări
efectele pozitive ale creşterii natalităţii şi diminuării mortalităţii.
· într-o primă tentativă s-a propus asigurarea creşterii numărului de născuţi astfel încât să se
asigure un echilibru,fie şi relativ, nascuti-decedati; totuşi, este puţin probabil că în câţiva ani să
dispunem de resursele economice care să ducă la o creştere rapidă şi însemnată a natalităţii. În
plus nu exista nici o certitudine că tinerele cupluri vor fi atât de sensibile la măsuri stimulative.
Comportamentul demografic al tinerilor este într-o schimbare profundă, atitudinea lor faţă de
căsătorie, viaţa sexuală, familie şi copii purtând amprenta societăţii capitaliste.
· exista şi o faţetă mai complexă a acestei abordări care se referă la evoluţia numărului şi
structurii populaţiei feminine de vârsta fertilă.
· în ipoteza unei creşteri rapide şi însemnate a numărului de născuţi, populaţia feminină de vârsta
fertilă va cunoaşte o importanţă deteriorare în deceniile următoare, îndeosebi prin poziţia pe
care o vor avea generaţiile mici născute după 1989.
· în anii 2025-2035 segmentul populaţiei feminine de vârsta fertilă va fi compus din generaţiile
1990-2005 şi va ajunge la numai un milion. Cu alte cuvinte, numărul de născuţi provenind de la
aceste femei, ca şi numărul total de născuţi, va fi şi el în declin, situându-se sub numărul
deceselor şi reinstalând declinul populaţiei.
Aceasta manieră de a trata redresarea natalităţii are un evident caracter empiric, omiţând
perspectiva pe termen lung şi foarte lung, dimensiune indispensabilă în abordarea demograficului,
mai ales dacă ne referim la intervenţie.
 b) Abordarea normativă:
· ceea ce ne interesează în mod primordial în această abordare este luare în considerare a
fertilităţii populaţiei, natalitatea fiind o variabilă rezultată din interdependentele dintre
fertilitate, populaţia feminină de vârsta fertilă şi ansambul populaţiei.
· reînnoirea unei populaţii are la bază un principiu foarte simplu: un cuplu trebuie să aducă pe
lume, în medie, doi copii pentru a se asigura simplă înlocuire a generaţiilor şi a asigura
stabilitatea numărului populaţiei.
· ipotezele care se iau se referă la rata fertilităţii totale şi la speranţa de viaţă la naştere, iar
indicatorii operaţionali sunt ratele de fertilitate pe vârste şi ratele de mortalitate pe sexe şi
vârste.
· rata fertilităţii totale este un indicator transversal, obţinut ca sumă a ratelor de fertilitate pe
vârste dintr-un an calendaristic, dar are o semnificaţie longitudinală ipotetică: numărul mediu
de copii pe care i-ar aduce pe lume o femeie dintr-o generaţie care ar avea pe parcursul vieţii
fertile, ratele de fertilitate din anul respectiv.
· speranţa de viaţă este tot un indicator transversal cu semnificaţie longitudinală ipotetică: câţi
ani ar trăi, în medie, un născut dintr-o generaţie care ar avea pe tot parcursul vieţii mortalitatea
pe vârste dintr-un an calendaristic.
O viziune prospectivă realizată prin proiectări demografice detaliate asigura mai multă exactitate,
un număr mare de indicatori derivaţi şi toate structurile de vârstă.
Concluzii:
· numai o redresare de substanţă a fertilităţii ar putea duce la obiectivul urmărit;
· aceasta redresare ar avea efectele dorite numai după ce marile variaţii ale natalităţii din secolul
trecut şi menţinerea ei la valori scăzute în acest deceniu îşi vor epuiza efectele negative asupra
dimensiunii populaţiei de vârsta fertilă şi, implicit, asupra numărului de născuţi în prima
jumătate a acestui secol.

Ştiaţi că...
...religia cu cea mai mare rată a natalităţii este religia penticostală?
...în fiecare secundă se nasc 3 oameni ceea ce înseamnă că aproximativ 87 de milioane de oameni apar
anual pe Terra?
...populaţia Chinei a crescut de peste 4 ori în ultimii 100 de ani?
...numărul anual al natalităţii din India este mai mare decât numărul populaţiei din Australia?
...Africa este continentul cu cea mai mare natalitate de pe glob? (între 30-50 la mie)
 Bibliografie

1. Vasile Ghețău, Declinul demografic şi viitorul populaţiei României. O perspectivă din anul
2007 asupra populaţiei României în secolul 21, Editura Alpha MDN, Buzău, 2007
2. Dan Roşca, Introducere în sociologia populaţiei şi demografie – Ediţia a IV-a, Editura
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007
3. Vasile Ghețău, Anul 2050. Va ajunge populaţia României la mai puţin de 16 milioane de
locuitori? O viziune prospectivă asupra populaţiei României în secolul 21, Academia Romana,
Institutul Naţional de Cercetări Economice – Centrul de Cercetări Demografice ”Vladimir
Trebici”, 2004
4. Conf. Univ. Dr. Cornelia Mureşan, Demografia – Suport de curs, Universitatea Babeş – Bolyai
5. World Population 2010
6. www.insse.ro - Anuarul statistic 2009
7. www.fan-news.net/curiozitatigeografice
8. www.penticostalul.wordpress.com
9. www.stiati-ca.com/populatialumii