P. 1
Calendarul gradinii de legume

Calendarul gradinii de legume

5.0

|Views: 2,168|Likes:
Published by radukimciuc

More info:

Published by: radukimciuc on Feb 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/03/2014

pdf

text

original

Calendarul gradinii de legume FEBRUARIE - Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip

umezit. - Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor. - si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului. MARTIE - replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete) - insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate) - plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc. - in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii - se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete - se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat - se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie - fertilizarea suplimentara cu azot - dezgropatul si demusuroitul vitei de vie - se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)

- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru; - pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta. APRILIE - pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: - radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul; - se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa; - de la mijlocul lunii incepe: - plantatul varzoaselor, guliei si conopidei; - semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm; - semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului; - se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri; - plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand; - semanatul porumbului; - semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor; - la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei; - Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapamorcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartoffasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof; - În livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor. MAI

incepe plantarea rasadurilor de legume. conopida. Vom planta rasadurile de ardei.. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici.plantarea rasadurilor de varza timpurie. broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed. varza. mai mult soare. castraveti de toamna.rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile. . conopida. . ardei si vinete. . gulie.continua prasitul. Daca ai timp suficient. Poti cultiva fasole.5%. De asemenea. . sapi si nivelezi pamantul.daca ai vita de vie.intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. . castraveti. copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). varza de toamna. mazare si gulioare. aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina. ridichi de toamna. Stropeste via contra manei. copilirea si carnatirea rosiilor timpurii. Captan 5%. uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0. Plivitul. varza rosie. ceapa (din seminte). operatiune care se repeta si dupa plantare.4% sau sulfat de cupru 2-3%.5%. . udati terenul. ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii. la o temperatura de 7-10 grade Celsius.Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate.este perioada pentru palisarea. IUNIE . Merpan 0. daca nu a plouat. muste. salata. praz. .inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0.pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida.foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde. castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace. vinete. fluturi. IULIE . varza de Bruxelles. . În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale. telina. broccoli. continua legarea lastarilor. rosii. fainarii si putregaiului. . spanac. raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume.daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai. gulia de toamna si broccoli. . timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara.

La ardei.pe terenuri eliberate se poate semana spanac. pentru productia de primavara. Rosiile se zdrobesc bine. Din cand in cand se rascolesc cu mana. apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare. acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti. La tomate. coapte bine.strange rosiile pentru sucuri si bulion. . . in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. caci altfel sunt acri.grabeste strangerea cepei. iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm).nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata. . dar atentie.continui recoltarea vinetelor. se aleg fructele mari.in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii. . .daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa. dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor. ardeilor. . Acestea se spala in apa. .continua recoltarea castravetilor pentru muraturi. dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. unde se spala bine. Se usuca la umbra. pepenilor galbeni si verzi. pentru a se usca mai repede. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. specifice soiului. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat. pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei.fasolea uscata pentru consum se aduna.pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu. verzei de vara. .AUGUST . . Semintele bune se lasa la fund. În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). .spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor. sanatoase. indeparteaza radacinile laterale.acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara.incep sa se coaca strugurii timpurii. dupa o prealabila verificare daca sau maturat suficient. se pun in vase cu apa. se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. la soare. . morcov si patrunjel. Cand sunt uscate au o culoare galben- . pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie. SEPTEMBRIE .

Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. pe masura ce s-au recoltat ultimele legume. se toaca marunt. usturoiul verde. se vantura si ramane samanta buna. se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm.morcovii. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. se usuca la umbra. La ceapa. semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. se fac snop.se recolteaza gogonelele. pastarnacul. pentru a nu se innegri. cat mai repede. Plantele se taie. Cele bune se spala. separate de cele seci. se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita. loboda. se spala si se lasa in apa. care au ajuns la maturitate.se sapa terenul. .rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric. galbene. curatata si dezinfectata. care se pastreaza in pungi de hartie. La vinete. usoare. telina. patrunjelul. guliile. apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei. . cand fructele au ajuns la maturitate. La salata. se scurg. Se lasa la soare 6-7 zile. este timpul sa le cultivam . toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara. pastarnacul se scot pe timp uscat. . OCTOMBRIE . . La castraveti se aleg fructele mari.se recolteaza varza si se pune la murat. dupa care se scutura capsulele. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar. se zdrobesc. spanacul. morcovii. unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase.se scot cartofii de toamna. pentru a nu se scutura. ardeii. care sunt de culoare neagra.Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme. dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara.se recolteaza vinetele. salata. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Se taie cu tija intreaga. semintele se recolteaza dimineata. unde se coc.se recolteaza ultimii ardei. se fac snopi mici. . care au devenit dulci si carnosi. .aurie. . care raman la suprafata. pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita. . dupa care se extrag semintele.se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii. pe roua. sa iasa semintele. . se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. patrunjelul.ceapa verde (de stufat). . se duc la umbra pentru uscare. se zvanta. Semintele bune raman la fundul vasului. Apoi. unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte.

Ardei In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti. . inainte de intrarea pomilor in vegetatie. acestea fiind considerate cele mai bune.se aduna porumbul care este copt. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala. si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii.toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. santul se umple pe trei sferturi. ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor.pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci.varza se recolteaza tot acum. se taie cocenii si se pun pe foc. 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. .se mai culege porumbul. . este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod.: kapia) si gogosari. gutuile. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit.pe masura ce gogosarii se coc. . lungi (ex. caldura. sunt culesi si pusi la borcan.cu 2-3 udari obligatoriu. Ardeiul. se seamana morcovii. . Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. prunele.se recolteaza merele. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. . la fel ca rosiile si vinetele. curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita. . mazarea. NOIEMBRIE . grasi. nucile. stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. dupa caderea brumei. 2) in locul unde se face taierea. este o planta pretentioasa la lumina. .sfecla rosie mai poate fi recoltata. patrunjelul. se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa).se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda. .zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie. fie primavara. . perele. Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom.

gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie. udat. Pentru a avea o productie mare si de calitate. Export. afânat. etc. ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat. lasând doar 5-6 ardei la tufa. Este o planta destul de pretentioasa. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. Rubin. Se cultiva pe soluri fertile. inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se înegreste. Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit. Important este cum se face udarea. În celelalte cazuri. în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. gogosari sau ardei lungi. dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine. Galben de Banat. Galben urias. punând câte 1 fir la cuib. Urias dulce. Lung românesc. Splendid. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu. bine lucrate si îngrasate cu gunoi de grajd. Medaliat. Rasadul Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. si anume: apa sa nu fir prea rece. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm. mai ales la temperaturi sub 0 grade C. Pentru culturile târzii de toamna (ardei. Daca plantarea se face pe straturi înaltate. etc. lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd. Conopida Se cultiva pentru inflorescenta din lastari îngrosati.5-0. Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca). ardeii se planteaza la începutul lunii mai. Calincov verde. îngrasare suplimentara). Iute de Arad. etc. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti. . Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat. Românesc. când se pateaza si nu mai produce recolte de calitate. Urias de California. Superb. distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar.75 kg ardei.apa si hrana. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante. apoi udatul se face odata la 6-8 zile. Ardei lung: Kapia. De la o tufa se pot obtine 0. Când s-a format.

cu perioada de vegetatie de 90-100 zile. Soiurile târzii se seamana pe straturi la sfârsitul lunii mai.8-1 kg la 100 mp). când inflorescentele sunt îndesate si albe. musuroirea. Dupa uscare. Capatânile se taie de la baza. Rasadul Soiurile timpurii se produc în rasadnite calde (3. cu productie mare la cultura în câmp si care se pastreaza bine mai mult timp.5 gr la 1. cu inflorescenta mare. rotunda si îndesata de 300-500 gr Bulgare de zapada (115-120 zile). etc. Pamântul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta. Dupa plantare se uda si se trage pamânt în jurul plantei. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. în ce priveste prasilele. Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. iar la baza se aseaza pleava. în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime. Rasadul poate fi plantat putin mai adânc decât a fost în rasadnita. inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la vârf sau frângerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatâna. cu tot cu frunze. lasând poteci de 50 cm la 1015 rânduri. cu inflorescenta mica. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile. Suplimentar. înainte ca acestea sa se resfire. Plantarea în gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si în luna iulie pentru cele târzii (70-70 cm). la 15-20 zile de la formarea lor. Ceapa de arpagic Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara. Recoltarea se face treptat. udarea si îngrasarea suplimentara.5 mp) în februarie. . se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei. Ceapa Contine multe substante hranitoare: zaharuri. Alte soiuri: Timpurie de Arad. samânta de ceapa se seamana în martie (0. de 6001000 gr. Pentru a grabi rasarirea. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm.Soiuri Timpurie de Ertfurt. samânta se înmoaie în apa 2-3 zile. paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei în sol. vitamine si substante active care omoara microbii. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatâna. Îngrijirea se face în general la fel ca la cultura verzei.

De Bacau. Dupa plantare se uda. la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi. pentru a feri bulbii de înghet. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Vinete . Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamânt. Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm. la sfârsitul lunii mai. De Filiasi. De Lovrin. Spaniola Ceapa verde Aburii de ceapa vindeca guturaiul Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara. De Vinga. pe terenul pregatit corespunzator. etc. precum si ruperea fustilor florali. Soiuri de ceapa de arpagic: .5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei. De Darasti. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze. trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul. prin smulgere sau cu sapaliga. 1-2 udaturi. De Zittau. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze. se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau.arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la soare. care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. 1-2 îngrasari suplimentare. Ceapa de consum (bulbi) La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând. Acest strat se aduna cu grebla în primavara.Uriasa de Stuttgart. cu atentie sa nu se taie bulbii. apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic. pentru a nu forma fusti anul urmator. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samânta. Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul. Se pot obtine 2-2. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren.

Plantarea rasadurilor se face la începutul lunii mai. sunt plante pretentioase la caldura. „Danubiana” pentru culturi de vara. la 60 zile de la semanare. Samânta încolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C. ca Arges 400". iar celelalte 2 îngrasari la intervale de 15-20 zile. la 60-70 cm între rânduri si 30 cm pe rând. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamânt la radacina sau în ghivece nutritive. 20-30 mg fier. 20-60 gr vitamina C. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1. aproximativ 1-1. cu anumite specificatii: se fac 4-5 prasile. ce contine însemnate cantitati de substante hranitoare. plantele se îngalbenesc si se alungesc. Rosia compozitie. Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice. datorita fructului care e un aliment foarte valoros. Semanatul în rasadnite se face la sfârsitul lui februarie. se uda mai des ca rosiile (4-5 zile). de obicei dimineata. Daca nu au suficienta lumina în rasadnita. la aceeasi adâncime la care au stat în rasadnita. deci se uda mai des. prima data la 10-15 zile. lumina si hrana. apa. 20-60 gr vitamina A. Fructele îmbatrânite devin amare. pe racoare. iar îngrasarea se face de 3 ori. La recoltare se taie cu codita cu tot. O planta poate produce 5-6 vinete. daca se strâng usor între degete si podul palmei.5 litri apa si se trage pamânt maruntit în jurul plantei. „Pana Corbului” si „Bucurestene” pentru culturi târzii. Daca sunt umbrite în teren. când au 6-7 frunze. iar la temperaturi sub 0 grade C plantele mor. Ce soiuri se cultiva? Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone. Cum se produce rasadul de vinete? Vinetele se cultiva numai prin rasad. La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita.5 kg. începutul lui martie. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: „Delicia” pentru culturi timpurii. Cer mai multa apa. Recoltarea se repeta din 7 în 7 zile. 40-50 mg calciu. ca si cele rosii. de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates" Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti “Marita 15” si . "Arges 408" sau "Arges 450"care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rasarire. îngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate. nu leaga rod. Într-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri. Cum se îngrijeste? În general.ce contine rosia? Sucul de rosii Rosiile reprezinta una din principalele culturi din gradina de legume.Patlagelele vinete.

când apar primele frunze adevarate. mai ales în rasadnita si solarii. produce la 130-135 zile de la rasarire. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara. Aracii de lemn de 1-1. Primavara si la începutul verii. “ de Tulcea”. Pentru cultura de vara. Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamântul din cuib. în care se seamana în luna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. se face imediat ce acestia apar. desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct în câmp. pentru o buna dezvoltare a fructelor. din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe. fâsii de cârpe sau alt material textile. Copilitul. înconjurând tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca. rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Au nevoie de multa hrana. îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale. de aceea trebuie cultivate în soluri fertile.2 m lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecarei plante înspre nord .“Marita 25” Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: “Aurora”. imediat sub frunze. rosiile se uda dimineata. Nu se stropesc direct plantele! Cum se îngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare. pentru cresterea productiei. cu 5 coaste specifice. cu fructe mari. Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând. Alte soiuri bune sunt din grupa „Heinz” Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume în general. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad. Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai mari. foarte carnoase. semanatul în rasadnita se face la începutul lunii martie. si a celor de tomate în special progreseaza rapid. lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele. În afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor. pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime. functie de gradul de uscare al pamântului. se mai efectueaza urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier. Tomatele cer multa lumina. începând cu mijlocul lunii aprilie si pâna în luna mai. cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire. ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale. asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate. rasadul se repica la distanta de 10/10 cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa. “Campbell” produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita. Legarea se face cu sfori. Rasadul pentru culturile timpurii se produce în rasadnite calde. pentru ca . la 130-140 zile de la rasarire. La 2-3 saptamâni de la rasarire. rotunde. mai ales.5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri. Udarea se face la 6-7 zile. rasadurile de tomate se pot planta în gradina.

Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. dupa ce mai intai sau scurtat la 25 cm si s-au inlaturat mugurii laterali de pe colet (sa ramana numai mugurele principal). Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii. deasupra radacinilor se asaza un strat din acest amestec gros de aproximativ 20 cm. Cum se obtin andivele ? Pentru a obtine andivele ("papusile"). radacinile se pun la fortat infigandu-se intr-un strat de pamant . putin amarui. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor. se vor obtine "papusile" (andivele). pentru a nu desprinde frunzele. iar la cele târzii 6-8 ciorchini. Cultura de andive se realizeaza in doua etape: intai se produc radacinile si apoi din acestea. ci trebuie lasata la soare pentru a se încalzi un pic. in timpul iernii. Andive Andivele reprezinta un manunchi de frunze inalbite care se consuma ca salata. iar apa folosita sa nu fie rece. in pozitie verticala. În acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale. atât pentru culturile timpurii cât si pentru cele târzii. La un metru patrat de sant se pot pune la fortat 180-200 radacini. Se obtin de la planta denumita cicoarea de vara sau cicoarea de Bruxelles. Printre radacini se pune un amestec de pamant de gradina. Andivele se taie pe o mica portiune din colet. iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe. De asemenea. Deoarece cresc in stratul de pamant. sau mranita. când solul s-a mai racorit. la 1-3 cm una de alta. Valoarea alimentara este deosebita. 10-15 litri la 1 mp. iar la cea târzie se accelereaza coacerea înainte de caderea brumei. In ele se asaza radacinile. Santurile se fac late de 80-100 cm si adanci de 40-50 cm. precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa).pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei. In pivnite. incep sa creasca frunzele. fiind fragede. recoltandu-se 12-15 kg andive. radacinile se pun in santuri incalzite sau in pivnite. raman albe si adunate in forma de "papusa". în mai multe rânduri. Sub influenta caldurii data de ingrsamant. cu gust placut. Cârnitul este o lucrare foarte indicata. iar peste acest strat se asaza un strat de ingrasamat organic in fermentatie de grosime circa 40-50 cm. mranita si nisip. care se împrastie printre plante si se îngroapa prin prasit în sol. Îngrasarea pamântului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor. udarea se face seara si noaptea. Vara. se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara. apoi la 2 saptamâni.

papusile cresc complet afara.(amestec obisnuit). Ele pot fi acoperite cu un strat de pamant gros de 15-20 cm sau se infig in pamant numai pana la jumatate. bine maruntit si nivelat. semintele se acopera cu un strat de 0. De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de urmatoarele aspecte tehnologice: . fie in randuri. pamant de gradina si nisip. Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de . . gros de 7-10 cm. Cand plantele incep sa rasara. Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogojini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor. Aceste papusi au un gust mai placut decat cele inalbite in pamant. alcatuit din mranita. cu conditia asigurarii unei distribuiri uniforme a acestora.varsta optima a rasadului. In acest caz.semanatul pe strat nutritiv. urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce un numar mare de rasaduri.stabilirea datei de semanat. iar pe rand semintele se distribuie la 1-2 cm.durata de semanat la rasarire. din care cauza au frunzele desfacute.stabilirea datei de plantare. Semintele se distribuie fie prin imprastiere. repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv. Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii incalzite (sere inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ. una langa alta. . cand este necesara marcarea randurilor cu o rigla prevazuta cu o muchie ascutita sau un gratar format din mai multe rigle distantate in functie de distanta intre randuri care este de 5 cm.5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut. alcatuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive. Dupa semanat. se inlatura materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de care au nevoie. . care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct. Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat. Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu rasad de buna calitate. Semanatul se face in doua moduri: .

4-0. Se folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn. laditele fiind usor de manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de supravegheat. si se pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1-1.5 1%. Se acopera cu bucati de sticla. peste patul de gunoi asezat.). in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni sunt diferite in functie de specii. pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare.udarea se face moderat cu apa calduta (20-22°C).instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului. imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata. dar si atunci cand conditiile de temperaturi sunt mai precare.dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s-a hotarat. . .rasaduri. cu hartie sau cu folie.introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului. sulfat de cupru 2-3%.5 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita circa 2 cm. Inainte de plantare cu circa 10-15 zile. Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume: .lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei cantitati maxime de lumina (curatirea geamurilor.fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 0. de plastic de diferite dimensiuni. se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm. Pentru aceasta sunt mai multe variante: .udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora. in vederea calirii rasadurilor. in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei aerului. . prima la 7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 10-15 zile. . Se fac 2-4 fertilizari. se duc in locuri calde si se urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor.aerisirea se face zilnic. Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu biocombustibil.saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea gunoiului in aceste santuri. . . temperatura scade. scade cu cateva grade in perioada rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare. . in grosime de 40-50 cm. Acestea se dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%. folosirea de folie de polietilena noua etc. Se mai folosesc ghivece de plastic. pentru gospodariile particulare. insa in limitele specifice fiecarei specii legumicole. Astfel. De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul. Repicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia primelor frunze adevarate. circulatia facandu-se pe o poteca de 60 cm. .

se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara). Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite. Cultura tomatelor in solarii si rasadnite. . de turba etc. a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn. dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste.15 mm. cand urmeaza dupa acestea.30 cm cu MSS 1. fasole urcatoare.500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu.combaterea bolilor si daunatorilor. prevenind alungirea.de hartie. . Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului. cu lumina mai multa. este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului. Un rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta. Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata. Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti. apa mai putina si aerisire mai buna. . varza.4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua.tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului prin alungire. fertilizarea de baza cu 50 . ardeiului si vinetelor. Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu. 400 . iar la tomate. comparativ cu o cultura timpurie in camp deschis.80 t/ha gunoi de grajd semidescompus. De aceea. rasadul capata o culoare violacee. in functie de tipul constructiv. . a arcurilor deformate. mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 . Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor. ceapa verde sau salata. In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati. In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 . Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare.calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi mai scazute. La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0. la cultura in solarii. pepeni galbeni etc.raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina. Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul. spanac sau ceapa verde. .3 saptamani. varzoase.

solariile se inchid. astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare. Prin prasile se combat si buruienile. cu norme de udare de 250 . daca se realizeaza un ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung. Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata. iar la 8 . iar intre plante pe rand 30 cm. Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire. Intre randuri se lasa 70 cm. Dupa plantare se uda local fiecare planta. iar in cele mai nordice se continua pana la 5 aprilie. deoarece emit usor radacini adventive. . solariile se tin inchise. aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. Carnitul se face dupa 3 . Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici. Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical.400 mł/ha. se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor. Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie. cu araci. irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare. din hibrizi timpurii.10 zile de la rasarire se face repicatul in ghivece din plastic.5 l apa pentru a nu se raci solul. Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea. In jurul orei 16. Desigur. Tomatele se pot planta mai adanc. Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta. Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate. cat si pe rand. cu circa 0. Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar. intretinerea solului si conducerea plantelor.8 inflorescente pentru ciclul prelungit.Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu. sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm. Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza. Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice. Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III. la inceput. Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica. cu diametrul in partea superioara de 8 cm. in mod repetat. In continuare. atat intre rasaduri. Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire.5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 . Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale. datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie.7 zile. la interval de 5 . Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor.

3 inflorescente. Productia medie este de 40 . inclusiv inaltarea tocurilor. In felul acesta se pot obtine 4 . Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit.5 kg fructe/m˛. fier beton sau plastic. Semanati 2-3 seminte in fiecare rasadnita.Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie. Gheorghita HOZA Cultivarea rosiilor in sera Plantarea Intr-un an. Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 . dupa care tunelele se desfiinteaza. la 6 mm adancime. pentru ciclul prelungit. Victor POPESCU Conf. bolile si semintele de buruieni. se acopera cate 2 randuri cu arcuri din lemn. Protejarea dureaza circa 3 saptamani. se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm.60 t/ha in ciclul prelungit. de gradina scade incidenta bolilor. se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea de 20 . iar rasadnitele se pot muta in plin soare. carnirea se face dupa 2 . asezati rasadnitele la umbra. peste care se asaza folie de polietilena de 0. univ. se aplica lucrari obisnuite de ingrijire. Data de plantare. Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic. Prof.22 cm. Dupa aceea puteti indeparta folia. transplantare si recoltare variaza de la o zona la alta. la 21°C. dar acesta trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele. In zilele calduroase se face aerisirea. Recolta de primavara tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau iarna devreme. Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite. se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase. Recoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii. Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult 100 de zile de la plantare. udati si acoperiti vasele cu o folie de polietilena. pentru ciclul scurt si pana in septembrie.15 aprilie. univ. inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. Dr. pana germineaza semintele. pamantul trebuie mentinut la 70°C timp de 30 de minute pentru a se distruge toti daunatorii. Lasati numai planta cea mai viguroasa in fiecare vas. Pentru cei care nu au solarii. Folosirea amestecurilor de pamant steril. in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii. pahare de iaurt.45 t/ha la ciclul scurt si de 50 .05 mm grosime. iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient. .

Plantele trebuie tratata saptamanal cu un fertilizator solubil. fertilizarea se poate face de doua ori pe saptamana.Pe cat posibil. Se uda imediat dupa transplantare. Pe masura ce rosia se dezvolta. temperaturile nu trebuie sa scada sub 12-13°C . Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa dezvolte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri.5 cm mai mare decat cea din rasarnita. Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai de sus buchet de flori. pe masura ce aceasta se dezvolta. rasadurile de rosii sunt destul de dezvoltate pentru a fi transplantate in straturi. inainte de a fi folosita. nu de codita sau de buchetul de rosii. In zilele noroase. vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frunze. crescand numarul de recolte. amestecat in apa de udare. rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea forma neregulata. De asemenea. temperaturile trebuie mentinute la 21-23°C ziua si 15-17°C noaptea. dupa asta. pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) aceasta operatie se numeste copilirea rosiilor. Aceste sarme trebuie sa fie la cel putin 65 cm deasupra stratului de rasaduri. Legarea si copilirea rosiilor O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport.daca acest lucru se intampla. Cand planta a crscut pana la sarmele se suport. De asemenea. tulpinile laterale trebuind rupte (nu taiate. inlaturand varfurile terminale. Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor. cu 38-46 cm distanta intre ele si pe randuri de 90-120 cm latime. Aceasta operatie va pastra rezervele de substante nutritive pentru maturizarea fructului deja prezent. Important este ca dupa acel tratament initial. Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna. rasadurile trebuie tinute in primele 10-14 zile la temperaturi de 14-15°C ziua si 11-13°C noaptea. Vitele pot fi sustinute de fire de plastic sau sfoara legate lejer in jurul bazei plantei si apoi de sarme sau de elementele scheletului se sustinere a serei. Udarea cu apa mai rece de 10°C ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica. Se leaga iar si se aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul operatiei. Dupa 4-6 saptamani de la semanare. se continua copilirea rosiilor. Se planteaza la o adancime cu 2. Nu incercati sa infasurati sfoara in jurul varfului ramurii. plantele vor fructifica mult mai devreme. plantele pot fi ciupite. cu o invartir completa la fiecare 3 frunze. pentru ca acesta se poate rupe. Dupa aceste 1014 zile. vitele ar trebuie sa creasca toate intr-o singura directie. De asemenea. desfaceti sforile si codorati vitele pana la cel putin 90 cm. Firele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei. . temperaturile pot fi scazute putin.

intensitatea scazuta a luminii. Controlul bolilor si daunatorilor la rosii Cel mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate pentru ca sunt de calitate inferioara. Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe zi (la orele 10 si 15) care sa faca florile sa elibereze suficient polen. lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii. dezechilibrul substantelor nutritive. de cele mai multe ori. pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut. In jurul rasadurilor de rosii. la 8-10 cm. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a celorlalte rosii. se poate aseza un strat de paie curate. Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. In functie de rezultatul analizei pamantului. e foarte posibil ca aceasi floare sa trebuiasca scuturata de mai multe ori.asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului.8-6. Ele ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul radacinii. Deoarece nu toate florile de pe un ciorchine se deschid odata. Alte probleme sunt umiditatea crescuta. In locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea. Oricum. Cea mai des intalnita problema este variatia temperaturii (ziua peste 32°C iar noaptea peste 24°C sau sub 14°C). Recoltarea E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil. Alte ingrijiri Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5.Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei. Rosiile se culeg de obicei de 2-3 ori pe saptamana. Ele trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si bracteea sa ramana pe fruct. daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. daunatorii si cele legate de calitatea apei. pentru a fi de calitate foarte buna.8. poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor. Cele deschise la culoare trebuie tinute la minim 21°C pentru a deveni rosii. Rosiile trebuie tinute la temperaturi de 13°C .niciodata mai mici de 10°C pentru a se mentine mai mult. ciupiti toate frunzele batrane de sub nivelul fructului . piata este cea care determina. potasiu sau nitrogen inainte de plantare. Polenizarea florilor Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera. Alegeti un loc .

Obiectul inventiei . sterilizarea pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control. proteine si alte substante fiziologic active. dearece substantele acestei alge sunt prezente prin fitohormoni. In ultimul caz este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut peste nivelul pamantului. planta moare. Simptomele includ aparitia unor leziuni uscate sau apoase la nivelul solului. . asigurati o buna circulatie a aerului si monitorizati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele imbolnavirii. urmat de aspectul prost al plantei in general. se ofilesc foarte mult in timpul zilei dar isi revin noaptea. Tratarea semintelor cu substante fungicide corespunzatoare. si Rhizoctonia solani care se gasesc in pamant. datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive necesare. gospodarii taranesti. Verticillium si Fusarium sunt boli care duc la ingalbenirea frunzelor pe margini sau intre venelor. care duc la indoirea tulpinii. Bolile rasadului de rosii sunt cel mai des cauzate de ciuperci ca Pythium spp. Extractul este ecologic pur si mai putin costisitor. In cele din urma. Plantele raman mici ca inaltime. este bine sa aveti la indemana o serie de substante fungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata plantelor. inaltimii medii a plantei. greutatii medii al unui fruct. Unul din simptome este aparitia de radacini a unor noduli sau umflaturi. Aceasta sporeste productivitatea si are o influenta benefica asupra numarului de inflorescente. intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura. pamant usor drenabil si sterilizat. Rezultatul consta in activarea proceselor fiziologice si biochimice din plante. continutului vitaminei C si a acizilor organici. Oricum.intreprinderi agricole. Bolile semintelor includ putrezirea semintei (nu mai germineaza din cauza unei ciuperci). Sterilizarea (fumigarea) pamantului este ce mai eficienta metoda de control.procedeu Potentiali beneficiari . gospodarii particulare DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Procedeele existente de tratare a semintelor de tomate au o eficacitate redusa si un cost inalt. Noul procedeu propune tratarea semintelor de tomate inainte de semanat cu un extract apos de biomasa algei Nostoc linckia. vitamine. putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare.insorit. Nematodele ataca radacinile si duc la dezvoltarea deficitara si ofilirea plantei (foarte des e intalnita ofilirea in timpul zilei).

marirea numarului de inflorescente. gospodarii individuale DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Prezenta inventie consta in tratarea semintelor inainte de semanat si a plantelor in faza de inflorire cu solutie apoasa de galat de potasiu si acid polivinilpirolidonic. AVANTAJE . sporirea numarului de fructe la o planta cu 40-42%.comercializare. precum si reducerea gradului de afectare a plantelor. intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura.2003 Adresa: Chisinau. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita ._Mateevici 60.03.AVANTAJE imbunatatirea calitatii si caracteristicilor plantelor si fructelor de tomate. gospodarii taranesti. cresterea productivitatii tomatelor cu 40%. Salaru Victor Brevet: 2620 Data depozitului: 19. asistenta financiara Denumiea inventiei: Procedeu de tratare a semintelor de tomate inainte de semanat Titular: Universitatea de Stat din Moldova Autor: Salaru Vasile. cooperare. Noul procedeu prevede sporirea rezistentei plantelor la seceta.md Obiectul inventiei . Procedeul cunoscut de tratare a semintelor pentru semanat si a aparatului foliar cu solutie apoasa de acid indolilacetic este nesatisfacator din cauza inactivarii acidului de catre enzimele din planta. USM Telefon: 57-75-26 Email: bot_usm@mail.procedeu Potentiali beneficiari .intreprinderi agricole.

tratamentul cu Nitragin. scarificarea. sub soproane. Zubarev Vera.sporirea recoltei culturilor leguminoase cu 6-10 q/ha. in magazii sau cu ajutorul unor instalatii speciale. sporirea rezistentei plantelor la seceta. marime si greutate.05. pe arie batatorita sau platforma betonata. granularea. Brinza Lilia. Turta Constanti. drajarea. Principalele lucrari de pregatire. str. separarea semintelor pe categorii dupa forma. Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a pastrarii. Chisinau.comercializare si investitii Denumiea inventiei: Procedeu de sporire a productivitatii culturilor leguminoase Titular: Institutul de fiziologie a plantelor al ASM Autor: Stefirta Anastasia. Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si fiziologice superioare a semintelor. in functie de specificul fiecarei seminte sunt: uscarea. umectarea. acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului. Padure 26/1. Barba Nicanor. tratarea semintelor cu substante stimulatoare. Se face prin mai multe metode: la soare. iar prin sortare. reducerea gradului de afectare a plantelor cu 5 –7 % fata de procedeul cunoscut anterior si cu 10 –15% comparativ cu plantele netratate. Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor. tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor. Institutul de Genetica si Fiziologie a Plantelor al ASM Telefon: /373 22/ 56 79 59 SEMANATUL Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura. curatirea si sortarea.2002 Adresa: mun. uniform repartizate. astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor. preancoltirea. se recurge la uscare. Curatirea si sortarea . Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita . Vrabie Valeria Brevet: 2045 Data depozitului: 23.

umeda sau termica. Semintele capata o forma regulata. Tratamentul pe cale uscata si umeda se aplica pentru combaterea bolilor cu infectie germinala (sporii se gasesc la suprafata semintelor). de a scurta perioada de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in semanaturi. Semintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce sau zvantat usor. Drajarea se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula. Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari (lucerna. 100 – 250 gr. cu avantaje importante pentru semnatul de precizie. Tratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala. trifoi. Este indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la suprafata. uneori substante nutritive si microelemente. deoarece mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai dificila. vitamine.semintelor se realizeaza concomitent. samanta. se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul asigurairi unei repartizari cat mai uniforme la semnatul cu masina (bob cu bob). biostimulatori. La legume. substante insecto-fungicide. in general. selectorul. Tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata. Umectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac. Tratamentul pe cale uscata consta in amestecarea semintelor cu substante chimice (insectofungicide). . ardei. Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia si cresterea plantelor. erbicide. tomate) cu scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor. folosindu-se. sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea germinarii. cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea.1%) si apoi uscarea lor. intr-un sol reavan. castravete. in special legume. microelemente. Tratamentul pe cale umeda consta in cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de cupru 1%. Sortarea are importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor raspandi si se vor dezvolta mai uniform. cauzate de ciuperci ai caror spori ajung in interiorul semintelor. avand in componenta un liant. Metoda este greu de aplicat in productie si de aceea se practica rar. realizandu-se in acelasi timp un mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta in perioada incoltirii. triorul. formalina 0. cum este taciunele zburator al graului si orzului. pentru 100 kg. folosindu-se substante chimice: auxine.

Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat. relief si temperatura solului. de termenul de livrare. de conditiile de clima. la rasadurile de legume sau la puieti. Semanatul in randuri departate. la distante aproximativ egale. Semanatul in cuiburi. se foloseste metoda aceasta. prin imprastiere cu mana sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu semnataroarea. este curpinsa intre 30 – 80 cm. Pe solurile cu exces de umiditate. Semnatul se efectueaza cu masina. in benzi si in cuiburi. Metoda are mai multe subvariante: semnatul bob cu bob. Semnatul bob cu bob asigura distribuirea in brazda a semintelor. la inul de ulei. inlaturandu-se astfel lucrarea de rarit. Epoca de semnat depinde de specia de plante. inainte de plantare.25 – 4 cm. de scopul pentru care se face cultura. sunt trei epoci: toamna. care nu se prasesc si nu se raresc.. fiind vorba de culturi prasitoare. Se foloseste la cereale paioase. . Lucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai multor seminte la un loc. Se caracterizeaza printr-o distanta intre randuri de 6-8 cm. avand avantajul fata de metoda precedenta a realizarii unei distante mai mari pe rand intre plante si. cate una. primavara si vara. se seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata. Distanta dintre randurile de plante este de 12 – 15 cm. de biologia fiecarei specii. iar intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci d\cand se fac lucrari de intretinere sau de recoltat. Distanta intre randuri. cel mai frecvent. Preparatul contine bacterii simbiotice care fizeaza azotul atmosferic si il pune la dispozitia plantelor. Semanatul in coame.Tratamentul cu Nitragiu se aplica la semintele plantelor din familia leguminoaselor. in araturi sau pe suprafete restranse in legumicultura la plante cu vegetatie scurta. Aceasta metoda prezinta vantajul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri. Masina de semanat executa coamele in care sunt introduse semintele. la unele plante leguminoase. Epoca de semnat reprezinta perioada in care se face semnatul. Semanatul in randuri dese. iar intre plante de 0. in functie de cultura respectiva. in functie de speciile sau soiurile de plante. sol. de soiurile sau hibrizii cultivati. Pentru conditiile tarii noastre. un spatiu de nutritie mai corespunzator. Semanatul cu masina se practica in mai multe variante: Semanatul in randuri obisnuite. in randuri si. prin urmare. Astfel. numai in cazuri rare.

pepeni. Reprezinta cantitatea de samanta care se folosete la un hectar. Numarul de plante de pe suprafata de 1 mp. Pe masura ce plantele cresc.Datorita denivelarilor realizate la semanat. iar semintele gasesc conditii mai bune pentru incoltire. (seminte germinabile la mp). sau 1 ha. in legumicultura. in functie de o serie de factori: marimea semintei si puterea de strabetere. Metoda se practica in zonele aride. asigurandu-se introducerea semintelor in pamant reavan si o inradacinare mai adanca a plantelor. Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei. data semanatului. castraveti.in care: PxG Cs – cantitatea de samanta (kg/ha) d – desimea plantelor ma mp. Variaza intare limite destul de mari. Semanatul in culise. particularitatile de germinatie. reprezinta ceea ce numim desimea plantelor. rasaririi si uniformitatii culturii. odata cu lucrarile de intretinere se arunca pan\mant de pe coama in rigole pana cand suprafata terenului devine neteda. Secalculeaza cu formula: d x MM3 x 100 Cs = -------------------------. umiditatea solului. metoda de recoltare. In acest scop se seamana benzi formate din 2 – 4 randuri de porumb sau alte plante cu talie inalta. ardei etc. Se practica. textura solului. iar intre ba\enzi s ecultiva fasole. . desime care este data de distanta dintre randurile de plante si dintre plantele de pe acelasi rand. P – puritatea semintelor (%) G – germinatia semintelor (%) Desimea plantelor. Semanatul in rigole. in zone cu vanturi puternice si frecvente. Natura de samanta. se mareste suprafatade evaporatie a apei. Semintele sunt introduse in rigole (santuri) deschise de niste piese de rarita atasate la brazdarele semanatorii. de obicei.

mposibilitatea de a se iriga. .Esimea plantelor depinde de cativa factori mai importanti: specia de plante. scopul pentru care se face cultura. adancimea apei freatice. conditiile de clima si fertilitatea solului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->