Calendarul gradinii de legume FEBRUARIE - Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip

umezit. - Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor. - si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului. MARTIE - replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete) - insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate) - plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc. - in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii - se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete - se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat - se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie - fertilizarea suplimentara cu azot - dezgropatul si demusuroitul vitei de vie - se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)

- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru; - pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta. APRILIE - pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: - radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul; - se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa; - de la mijlocul lunii incepe: - plantatul varzoaselor, guliei si conopidei; - semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm; - semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului; - se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri; - plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand; - semanatul porumbului; - semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor; - la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei; - Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapamorcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartoffasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof; - În livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor. MAI

.este perioada pentru palisarea. continua legarea lastarilor. Poti cultiva fasole. gulie.5%. .daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai. praz. uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0. castraveti de toamna. Vom planta rasadurile de ardei. ridichi de toamna. daca nu a plouat. conopida. rosii. raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume. . udati terenul. gulia de toamna si broccoli. aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina.Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate.rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile. De asemenea. varza rosie. castraveti. fainarii si putregaiului. În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale. conopida. Captan 5%. varza. . castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace. timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. IUNIE . la o temperatura de 7-10 grade Celsius.4% sau sulfat de cupru 2-3%.foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde. . Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara.daca ai vita de vie. Stropeste via contra manei. IULIE . copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient.continua prasitul. . broccoli. telina. Merpan 0. ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii. . varza de toamna. salata. vinete. mai mult soare.inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0. spanac. mazare si gulioare.5%.plantarea rasadurilor de varza timpurie.intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. muste. .pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici. operatiune care se repeta si dupa plantare. ardei si vinete.incepe plantarea rasadurilor de legume. Plivitul. varza de Bruxelles. copilirea si carnatirea rosiilor timpurii. broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed. .. fluturi. . ceapa (din seminte). sapi si nivelezi pamantul.

. dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor. SEPTEMBRIE .acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara.nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata.AUGUST .in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii. dar atentie. se pun in vase cu apa.continua recoltarea castravetilor pentru muraturi. .grabeste strangerea cepei. În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. . dupa o prealabila verificare daca sau maturat suficient. la soare.strange rosiile pentru sucuri si bulion. indeparteaza radacinile laterale. ardeilor. Acestea se spala in apa. se aleg fructele mari. unde se spala bine. morcov si patrunjel. sanatoase. pentru productia de primavara. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. verzei de vara. . Semintele bune se lasa la fund. pentru a se usca mai repede. apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). . specifice soiului. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat. pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei. in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti. coapte bine. . pepenilor galbeni si verzi. . La ardei. dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile. La tomate. Rosiile se zdrobesc bine. Cand sunt uscate au o culoare galben- . Se usuca la umbra. pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie.pe terenuri eliberate se poate semana spanac.fasolea uscata pentru consum se aduna. iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). . Din cand in cand se rascolesc cu mana. . Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. . caci altfel sunt acri.incep sa se coaca strugurii timpurii. se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare.continui recoltarea vinetelor.daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa.spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor.pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu. .

unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. La salata.Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme. care au devenit dulci si carnosi. se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm. se usuca la umbra. Se lasa la soare 6-7 zile.se scot cartofii de toamna. dupa care se extrag semintele. . Plantele se taie.se sapa terenul. patrunjelul. Apoi. pentru a nu se scutura. este timpul sa le cultivam . La vinete. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. se zvanta. se duc la umbra pentru uscare. galbene. . Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. OCTOMBRIE . se vantura si ramane samanta buna. semintele se recolteaza dimineata. apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa.aurie. care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase. loboda.ceapa verde (de stufat). Semintele bune raman la fundul vasului. dupa care se scutura capsulele. sa iasa semintele. Se taie cu tija intreaga.se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii. se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. spanacul. care au ajuns la maturitate. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei. pe roua. unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Cele bune se spala. . se zdrobesc.se recolteaza gogonelele. . pastarnacul. separate de cele seci. care se pastreaza in pungi de hartie. dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. . usturoiul verde.se recolteaza vinetele. se toaca marunt. pastarnacul se scot pe timp uscat. La castraveti se aleg fructele mari. telina. . . pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita. se scurg. se fac snopi mici. usoare.morcovii. care sunt de culoare neagra. semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. morcovii. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase. toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara. curatata si dezinfectata. . La ceapa. cat mai repede. care raman la suprafata. . salata. pentru a nu se innegri.rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric. patrunjelul.se recolteaza ultimii ardei. cand fructele au ajuns la maturitate. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. se spala si se lasa in apa. . se fac snop. unde se coc. se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita. guliile. pe masura ce s-au recoltat ultimele legume.se recolteaza varza si se pune la murat. ardeii.

prunele. . Ardei In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti.varza se recolteaza tot acum. NOIEMBRIE . La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii.se aduna porumbul care este copt. . inainte de intrarea pomilor in vegetatie. . la fel ca rosiile si vinetele. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala. este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. . santul se umple pe trei sferturi. adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita. . 2) in locul unde se face taierea.se mai culege porumbul. lungi (ex. ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor. este o planta pretentioasa la lumina.pe masura ce gogosarii se coc. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale. ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. se taie cocenii si se pun pe foc. .se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda. .pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom. patrunjelul.zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie. nucile.sfecla rosie mai poate fi recoltata. Ardeiul. stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. sunt culesi si pusi la borcan. 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit. si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol. .toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. fie primavara. acestea fiind considerate cele mai bune.se recolteaza merele. . perele. mazarea. caldura. gutuile. dupa caderea brumei. grasi. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. se seamana morcovii.cu 2-3 udari obligatoriu. se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). .: kapia) si gogosari.

Pentru culturile târzii de toamna (ardei. bine lucrate si îngrasate cu gunoi de grajd. Galben urias.apa si hrana. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante. lasând doar 5-6 ardei la tufa. Medaliat. în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. Ardei lung: Kapia. Calincov verde. Când s-a format. gogosari sau ardei lungi. Românesc. dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine. lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd. . îngrasare suplimentara). Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit.75 kg ardei. Lung românesc. În celelalte cazuri. Rasadul Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru a avea o productie mare si de calitate.5-0. Iute de Arad. afânat. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti. etc. Galben de Banat. etc. De la o tufa se pot obtine 0. ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat. mai ales la temperaturi sub 0 grade C. Se cultiva pe soluri fertile. apoi udatul se face odata la 6-8 zile. gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie. si anume: apa sa nu fir prea rece. Superb. Rubin. Urias de California. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. când se pateaza si nu mai produce recolte de calitate. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu. Daca plantarea se face pe straturi înaltate. Este o planta destul de pretentioasa. Export. Conopida Se cultiva pentru inflorescenta din lastari îngrosati. Important este cum se face udarea. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat. inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se înegreste. Splendid. Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca). punând câte 1 fir la cuib. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. udat. ardeii se planteaza la începutul lunii mai. Urias dulce. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita. etc.

la 15-20 zile de la formarea lor. iar la baza se aseaza pleava. Pamântul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta. cu inflorescenta mare.Soiuri Timpurie de Ertfurt. cu productie mare la cultura în câmp si care se pastreaza bine mai mult timp. Rasadul Soiurile timpurii se produc în rasadnite calde (3. etc. cu perioada de vegetatie de 90-100 zile. samânta se înmoaie în apa 2-3 zile. se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei. lasând poteci de 50 cm la 1015 rânduri. vitamine si substante active care omoara microbii. inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la vârf sau frângerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatâna. Pentru a grabi rasarirea. Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. . Ceapa Contine multe substante hranitoare: zaharuri. rotunda si îndesata de 300-500 gr Bulgare de zapada (115-120 zile). paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei în sol. cu tot cu frunze. Plantarea în gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si în luna iulie pentru cele târzii (70-70 cm). în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime. Recoltarea se face treptat. samânta de ceapa se seamana în martie (0. Rasadul poate fi plantat putin mai adânc decât a fost în rasadnita. Dupa plantare se uda si se trage pamânt în jurul plantei. când inflorescentele sunt îndesate si albe. udarea si îngrasarea suplimentara. înainte ca acestea sa se resfire. cu inflorescenta mica.5 gr la 1. în ce priveste prasilele. Capatânile se taie de la baza. Ceapa de arpagic Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara. Soiurile târzii se seamana pe straturi la sfârsitul lunii mai.5 mp) în februarie. de 6001000 gr. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatâna. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Îngrijirea se face în general la fel ca la cultura verzei. Alte soiuri: Timpurie de Arad. Suplimentar. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm.8-1 kg la 100 mp). Dupa uscare. musuroirea.

Se pot obtine 2-2.arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C. 1-2 udaturi. cu atentie sa nu se taie bulbii. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze. Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamânt. Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul. pe terenul pregatit corespunzator. etc. Ceapa de consum (bulbi) La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând. Dupa plantare se uda. De Bacau. De Filiasi. la sfârsitul lunii mai. Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm. De Darasti. la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samânta. De Vinga. Spaniola Ceapa verde Aburii de ceapa vindeca guturaiul Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic.Uriasa de Stuttgart. Acest strat se aduna cu grebla în primavara. Soiuri de ceapa de arpagic: . De Lovrin. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. De Zittau. 1-2 îngrasari suplimentare. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul.5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. pentru a feri bulbii de înghet. precum si ruperea fustilor florali. se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând. Vinete . Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare. 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau. apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic. Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la soare. prin smulgere sau cu sapaliga. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren. pentru a nu forma fusti anul urmator. trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C.

Daca nu au suficienta lumina în rasadnita. La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. Rosia compozitie. nu leaga rod. la 60-70 cm între rânduri si 30 cm pe rând. pe racoare. începutul lui martie. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1. ce contine însemnate cantitati de substante hranitoare. Plantarea rasadurilor se face la începutul lunii mai. la aceeasi adâncime la care au stat în rasadnita. 40-50 mg calciu. plantele se îngalbenesc si se alungesc. apa. La recoltare se taie cu codita cu tot. sunt plante pretentioase la caldura. iar celelalte 2 îngrasari la intervale de 15-20 zile. Cer mai multa apa.Patlagelele vinete. aproximativ 1-1. Ce soiuri se cultiva? Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone. Cum se îngrijeste? În general. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: „Delicia” pentru culturi timpurii. ca si cele rosii. prima data la 10-15 zile. iar la temperaturi sub 0 grade C plantele mor. 20-60 gr vitamina A. Samânta încolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C. datorita fructului care e un aliment foarte valoros.ce contine rosia? Sucul de rosii Rosiile reprezinta una din principalele culturi din gradina de legume. la 60 zile de la semanare.5 litri apa si se trage pamânt maruntit în jurul plantei.5 kg. cu anumite specificatii: se fac 4-5 prasile. când au 6-7 frunze. ca Arges 400". deci se uda mai des. Daca sunt umbrite în teren. 20-30 mg fier. „Pana Corbului” si „Bucurestene” pentru culturi târzii. Recoltarea se repeta din 7 în 7 zile. 20-60 gr vitamina C. Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice. de obicei dimineata. O planta poate produce 5-6 vinete. lumina si hrana. Într-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri. Semanatul în rasadnite se face la sfârsitul lui februarie. „Danubiana” pentru culturi de vara. daca se strâng usor între degete si podul palmei. iar îngrasarea se face de 3 ori. "Arges 408" sau "Arges 450"care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rasarire. Cum se produce rasadul de vinete? Vinetele se cultiva numai prin rasad. se uda mai des ca rosiile (4-5 zile). Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamânt la radacina sau în ghivece nutritive. de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates" Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti “Marita 15” si . îngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate. Fructele îmbatrânite devin amare.

Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând. “Campbell” produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa. Au nevoie de multa hrana. rotunde. foarte carnoase. “ de Tulcea”. Pentru cultura de vara.5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri. cu 5 coaste specifice. Alte soiuri bune sunt din grupa „Heinz” Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume în general. functie de gradul de uscare al pamântului. Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai mari. cu fructe mari. ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale. imediat sub frunze. fâsii de cârpe sau alt material textile. În afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor. cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire.“Marita 25” Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: “Aurora”. desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct în câmp. Tomatele cer multa lumina. produce la 130-135 zile de la rasarire. rosiile se uda dimineata. mai ales în rasadnita si solarii. Udarea se face la 6-7 zile. se mai efectueaza urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier. semanatul în rasadnita se face la începutul lunii martie. Legarea se face cu sfori. rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. pentru o buna dezvoltare a fructelor. se face imediat ce acestia apar. rasadul se repica la distanta de 10/10 cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. începând cu mijlocul lunii aprilie si pâna în luna mai. Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1. La 2-3 saptamâni de la rasarire. asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate. îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale. de aceea trebuie cultivate în soluri fertile. Nu se stropesc direct plantele! Cum se îngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare. mai ales. pentru cresterea productiei.2 m lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecarei plante înspre nord . lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele. si a celor de tomate în special progreseaza rapid. în care se seamana în luna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. Primavara si la începutul verii. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara. Aracii de lemn de 1-1. pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime. când apar primele frunze adevarate. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamântul din cuib. pentru ca . Rasadul pentru culturile timpurii se produce în rasadnite calde. Copilitul. din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe. la 130-140 zile de la rasarire. rasadurile de tomate se pot planta în gradina. înconjurând tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad.

La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe. Printre radacini se pune un amestec de pamant de gradina. iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. la 1-3 cm una de alta. Cum se obtin andivele ? Pentru a obtine andivele ("papusile"). atât pentru culturile timpurii cât si pentru cele târzii. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii. când solul s-a mai racorit. se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara. Vara. În acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale. în mai multe rânduri. deasupra radacinilor se asaza un strat din acest amestec gros de aproximativ 20 cm. pentru a nu desprinde frunzele. iar la cea târzie se accelereaza coacerea înainte de caderea brumei. in pozitie verticala. dupa ce mai intai sau scurtat la 25 cm si s-au inlaturat mugurii laterali de pe colet (sa ramana numai mugurele principal). Sub influenta caldurii data de ingrsamant. cu gust placut. Îngrasarea pamântului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor. ci trebuie lasata la soare pentru a se încalzi un pic. mranita si nisip. Cultura de andive se realizeaza in doua etape: intai se produc radacinile si apoi din acestea. se vor obtine "papusile" (andivele). Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor. La un metru patrat de sant se pot pune la fortat 180-200 radacini. putin amarui. fiind fragede. iar apa folosita sa nu fie rece. raman albe si adunate in forma de "papusa". Santurile se fac late de 80-100 cm si adanci de 40-50 cm. iar peste acest strat se asaza un strat de ingrasamat organic in fermentatie de grosime circa 40-50 cm. 10-15 litri la 1 mp. recoltandu-se 12-15 kg andive. Andive Andivele reprezinta un manunchi de frunze inalbite care se consuma ca salata. radacinile se pun in santuri incalzite sau in pivnite. De asemenea.pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei. In pivnite. Valoarea alimentara este deosebita. Deoarece cresc in stratul de pamant. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta. iar la cele târzii 6-8 ciorchini. in timpul iernii. radacinile se pun la fortat infigandu-se intr-un strat de pamant . Se obtin de la planta denumita cicoarea de vara sau cicoarea de Bruxelles. care se împrastie printre plante si se îngroapa prin prasit în sol. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. apoi la 2 saptamâni. udarea se face seara si noaptea. sau mranita. Andivele se taie pe o mica portiune din colet. Cârnitul este o lucrare foarte indicata. precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa). incep sa creasca frunzele. In ele se asaza radacinile.

pamant de gradina si nisip. fie in randuri. Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de . Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogojini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor. Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu rasad de buna calitate. Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii incalzite (sere inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ. Semanatul se face in doua moduri: . .(amestec obisnuit). din care cauza au frunzele desfacute.semanatul pe strat nutritiv. De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de urmatoarele aspecte tehnologice: . Aceste papusi au un gust mai placut decat cele inalbite in pamant. . Semintele se distribuie fie prin imprastiere. iar pe rand semintele se distribuie la 1-2 cm.stabilirea datei de semanat. repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv.stabilirea datei de plantare. cu conditia asigurarii unei distribuiri uniforme a acestora.varsta optima a rasadului. Ele pot fi acoperite cu un strat de pamant gros de 15-20 cm sau se infig in pamant numai pana la jumatate. urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce un numar mare de rasaduri. Cand plantele incep sa rasara. Dupa semanat. se inlatura materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de care au nevoie. . semintele se acopera cu un strat de 0. una langa alta. alcatuit din mranita. Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat. bine maruntit si nivelat. care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct. gros de 7-10 cm. In acest caz. alcatuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive. cand este necesara marcarea randurilor cu o rigla prevazuta cu o muchie ascutita sau un gratar format din mai multe rigle distantate in functie de distanta intre randuri care este de 5 cm.durata de semanat la rasarire.5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut. papusile cresc complet afara.

imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata. circulatia facandu-se pe o poteca de 60 cm. . in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei aerului. peste patul de gunoi asezat. .fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 0. Se mai folosesc ghivece de plastic. cu hartie sau cu folie. dar si atunci cand conditiile de temperaturi sunt mai precare. de plastic de diferite dimensiuni. . De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul. . Acestea se dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%. . .4-0.dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s-a hotarat. Se fac 2-4 fertilizari.aerisirea se face zilnic. . pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare. se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm.introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului.udarea se face moderat cu apa calduta (20-22°C). se duc in locuri calde si se urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor. in vederea calirii rasadurilor. pentru gospodariile particulare. Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu biocombustibil. Se acopera cu bucati de sticla. Repicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia primelor frunze adevarate. Se folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn. scade cu cateva grade in perioada rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare. insa in limitele specifice fiecarei specii legumicole. in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni sunt diferite in functie de specii. Inainte de plantare cu circa 10-15 zile.).udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora.5 1%.lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei cantitati maxime de lumina (curatirea geamurilor. in grosime de 40-50 cm. sulfat de cupru 2-3%.saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea gunoiului in aceste santuri. Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume: . . si se pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1-1. folosirea de folie de polietilena noua etc.rasaduri. Pentru aceasta sunt mai multe variante: .instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului. Astfel. temperatura scade.5 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita circa 2 cm. prima la 7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 10-15 zile. laditele fiind usor de manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de supravegheat.

La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0. Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite. fertilizarea de baza cu 50 . Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare. apa mai putina si aerisire mai buna. cu lumina mai multa. varzoase. fasole urcatoare. este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului. Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata.calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi mai scazute. a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn. In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati. a arcurilor deformate.combaterea bolilor si daunatorilor. . De aceea.30 cm cu MSS 1. Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti. . Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului. In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 .15 mm.raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina. iar la tomate. . . rasadul capata o culoare violacee. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor. Cultura tomatelor in solarii si rasadnite. la cultura in solarii. pepeni galbeni etc. spanac sau ceapa verde. se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara).de hartie. varza.4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua. prevenind alungirea. in functie de tipul constructiv. Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul.80 t/ha gunoi de grajd semidescompus. mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 . dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste. .3 saptamani. ardeiului si vinetelor. comparativ cu o cultura timpurie in camp deschis. Un rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta.tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului prin alungire. 400 . cand urmeaza dupa acestea. Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu. de turba etc.500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu. ceapa verde sau salata.

solariile se inchid. datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor. Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice. Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor. iar la 8 . In jurul orei 16. cat si pe rand. In continuare. cu diametrul in partea superioara de 8 cm. deoarece emit usor radacini adventive.5 l apa pentru a nu se raci solul. in mod repetat. Intre randuri se lasa 70 cm.Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu.10 zile de la rasarire se face repicatul in ghivece din plastic. la interval de 5 . Prin prasile se combat si buruienile. Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire.7 zile. Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici. cu norme de udare de 250 . solariile se tin inchise. Tomatele se pot planta mai adanc. atat intre rasaduri. Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire. din hibrizi timpurii. daca se realizeaza un ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung. Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale. Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie. Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata.8 inflorescente pentru ciclul prelungit. cu araci. iar intre plante pe rand 30 cm. Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta. Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate.5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 . Dupa plantare se uda local fiecare planta. Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica. irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare. aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. intretinerea solului si conducerea plantelor. sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm. Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar. la inceput. iar in cele mai nordice se continua pana la 5 aprilie. Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza. cu circa 0. Carnitul se face dupa 3 . Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie. Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea. Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III.400 mł/ha. Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical. Desigur. . astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare.

60 t/ha in ciclul prelungit.3 inflorescente. Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite.45 t/ha la ciclul scurt si de 50 . Recolta de primavara tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau iarna devreme. univ. asezati rasadnitele la umbra. In felul acesta se pot obtine 4 . Dr. Data de plantare. iar rasadnitele se pot muta in plin soare. transplantare si recoltare variaza de la o zona la alta.22 cm. dupa care tunelele se desfiinteaza. Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic. Pentru cei care nu au solarii. Recoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii. pahare de iaurt. dar acesta trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele. Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult 100 de zile de la plantare. Protejarea dureaza circa 3 saptamani. bolile si semintele de buruieni. la 6 mm adancime.05 mm grosime. Victor POPESCU Conf. In zilele calduroase se face aerisirea. inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase. Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 . inclusiv inaltarea tocurilor.5 kg fructe/m˛. Productia medie este de 40 . pana germineaza semintele. Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit. se aplica lucrari obisnuite de ingrijire. Gheorghita HOZA Cultivarea rosiilor in sera Plantarea Intr-un an. fier beton sau plastic. se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm. se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea de 20 . univ. iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient.Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie. la 21°C. . se acopera cate 2 randuri cu arcuri din lemn. udati si acoperiti vasele cu o folie de polietilena.15 aprilie. in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii. Semanati 2-3 seminte in fiecare rasadnita. Folosirea amestecurilor de pamant steril. Lasati numai planta cea mai viguroasa in fiecare vas. pentru ciclul prelungit. Dupa aceea puteti indeparta folia. carnirea se face dupa 2 . de gradina scade incidenta bolilor. pentru ciclul scurt si pana in septembrie. pamantul trebuie mentinut la 70°C timp de 30 de minute pentru a se distruge toti daunatorii. peste care se asaza folie de polietilena de 0. Prof.

vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frunze. In zilele noroase.5 cm mai mare decat cea din rasarnita. cu o invartir completa la fiecare 3 frunze. Firele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei. Se uda imediat dupa transplantare. plantele pot fi ciupite. De asemenea. Plantele trebuie tratata saptamanal cu un fertilizator solubil. . Se planteaza la o adancime cu 2. Important este ca dupa acel tratament initial. rasadurile trebuie tinute in primele 10-14 zile la temperaturi de 14-15°C ziua si 11-13°C noaptea. Aceasta operatie va pastra rezervele de substante nutritive pentru maturizarea fructului deja prezent. pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) aceasta operatie se numeste copilirea rosiilor. Nu incercati sa infasurati sfoara in jurul varfului ramurii. De asemenea. cu 38-46 cm distanta intre ele si pe randuri de 90-120 cm latime. rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea forma neregulata. crescand numarul de recolte. rasadurile de rosii sunt destul de dezvoltate pentru a fi transplantate in straturi. Pe masura ce rosia se dezvolta. Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor. Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai de sus buchet de flori. Vitele pot fi sustinute de fire de plastic sau sfoara legate lejer in jurul bazei plantei si apoi de sarme sau de elementele scheletului se sustinere a serei. Legarea si copilirea rosiilor O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport. pentru ca acesta se poate rupe. Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna. De asemenea. Dupa aceste 1014 zile. inlaturand varfurile terminale. Se leaga iar si se aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul operatiei. temperaturile pot fi scazute putin. tulpinile laterale trebuind rupte (nu taiate. fertilizarea se poate face de doua ori pe saptamana. nu de codita sau de buchetul de rosii. temperaturile nu trebuie sa scada sub 12-13°C . se continua copilirea rosiilor.daca acest lucru se intampla. inainte de a fi folosita. temperaturile trebuie mentinute la 21-23°C ziua si 15-17°C noaptea. plantele vor fructifica mult mai devreme. pe masura ce aceasta se dezvolta. dupa asta. Cand planta a crscut pana la sarmele se suport. Dupa 4-6 saptamani de la semanare. amestecat in apa de udare. vitele ar trebuie sa creasca toate intr-o singura directie. Udarea cu apa mai rece de 10°C ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica. Aceste sarme trebuie sa fie la cel putin 65 cm deasupra stratului de rasaduri. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa dezvolte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri.Pe cat posibil. desfaceti sforile si codorati vitele pana la cel putin 90 cm.

asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului.8. Rosiile trebuie tinute la temperaturi de 13°C . Ele ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul radacinii. Alte probleme sunt umiditatea crescuta.8-6. In jurul rasadurilor de rosii. poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a celorlalte rosii. Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. daunatorii si cele legate de calitatea apei.Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei. daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. la 8-10 cm. dezechilibrul substantelor nutritive. Alegeti un loc . Cea mai des intalnita problema este variatia temperaturii (ziua peste 32°C iar noaptea peste 24°C sau sub 14°C). Oricum. ciupiti toate frunzele batrane de sub nivelul fructului . Controlul bolilor si daunatorilor la rosii Cel mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. Alte ingrijiri Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5. Rosiile se culeg de obicei de 2-3 ori pe saptamana. e foarte posibil ca aceasi floare sa trebuiasca scuturata de mai multe ori. Ele trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si bracteea sa ramana pe fruct. In functie de rezultatul analizei pamantului. Cele deschise la culoare trebuie tinute la minim 21°C pentru a deveni rosii. pentru a fi de calitate foarte buna.niciodata mai mici de 10°C pentru a se mentine mai mult. In locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea. lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii. Polenizarea florilor Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera. pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut. Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate pentru ca sunt de calitate inferioara. Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe zi (la orele 10 si 15) care sa faca florile sa elibereze suficient polen. se poate aseza un strat de paie curate. piata este cea care determina. intensitatea scazuta a luminii. potasiu sau nitrogen inainte de plantare. Recoltarea E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil. Deoarece nu toate florile de pe un ciorchine se deschid odata. de cele mai multe ori.

Plantele raman mici ca inaltime. Unul din simptome este aparitia de radacini a unor noduli sau umflaturi. Nematodele ataca radacinile si duc la dezvoltarea deficitara si ofilirea plantei (foarte des e intalnita ofilirea in timpul zilei). care duc la indoirea tulpinii. se ofilesc foarte mult in timpul zilei dar isi revin noaptea. vitamine.intreprinderi agricole. Tratarea semintelor cu substante fungicide corespunzatoare. Aceasta sporeste productivitatea si are o influenta benefica asupra numarului de inflorescente. greutatii medii al unui fruct. este bine sa aveti la indemana o serie de substante fungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata plantelor. putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare. gospodarii taranesti. Oricum. datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive necesare. inaltimii medii a plantei. gospodarii particulare DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Procedeele existente de tratare a semintelor de tomate au o eficacitate redusa si un cost inalt.insorit. dearece substantele acestei alge sunt prezente prin fitohormoni. Bolile rasadului de rosii sunt cel mai des cauzate de ciuperci ca Pythium spp. Simptomele includ aparitia unor leziuni uscate sau apoase la nivelul solului. asigurati o buna circulatie a aerului si monitorizati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele imbolnavirii. . planta moare. continutului vitaminei C si a acizilor organici. Obiectul inventiei . urmat de aspectul prost al plantei in general. Bolile semintelor includ putrezirea semintei (nu mai germineaza din cauza unei ciuperci). Extractul este ecologic pur si mai putin costisitor. pamant usor drenabil si sterilizat. In cele din urma. proteine si alte substante fiziologic active. intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura. Noul procedeu propune tratarea semintelor de tomate inainte de semanat cu un extract apos de biomasa algei Nostoc linckia.procedeu Potentiali beneficiari . Verticillium si Fusarium sunt boli care duc la ingalbenirea frunzelor pe margini sau intre venelor. Sterilizarea (fumigarea) pamantului este ce mai eficienta metoda de control. si Rhizoctonia solani care se gasesc in pamant. In ultimul caz este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut peste nivelul pamantului. Rezultatul consta in activarea proceselor fiziologice si biochimice din plante. sterilizarea pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control.

Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita . AVANTAJE . gospodarii individuale DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Prezenta inventie consta in tratarea semintelor inainte de semanat si a plantelor in faza de inflorire cu solutie apoasa de galat de potasiu si acid polivinilpirolidonic. intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura. sporirea numarului de fructe la o planta cu 40-42%. Salaru Victor Brevet: 2620 Data depozitului: 19.procedeu Potentiali beneficiari .intreprinderi agricole. gospodarii taranesti. cresterea productivitatii tomatelor cu 40%. cooperare. precum si reducerea gradului de afectare a plantelor. Noul procedeu prevede sporirea rezistentei plantelor la seceta.03.comercializare.AVANTAJE imbunatatirea calitatii si caracteristicilor plantelor si fructelor de tomate. Procedeul cunoscut de tratare a semintelor pentru semanat si a aparatului foliar cu solutie apoasa de acid indolilacetic este nesatisfacator din cauza inactivarii acidului de catre enzimele din planta.2003 Adresa: Chisinau.md Obiectul inventiei . marirea numarului de inflorescente. asistenta financiara Denumiea inventiei: Procedeu de tratare a semintelor de tomate inainte de semanat Titular: Universitatea de Stat din Moldova Autor: Salaru Vasile. USM Telefon: 57-75-26 Email: bot_usm@mail._Mateevici 60.

preancoltirea.05. separarea semintelor pe categorii dupa forma. in functie de specificul fiecarei seminte sunt: uscarea. Institutul de Genetica si Fiziologie a Plantelor al ASM Telefon: /373 22/ 56 79 59 SEMANATUL Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura. acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului.2002 Adresa: mun. sporirea rezistentei plantelor la seceta. Se face prin mai multe metode: la soare. sub soproane. iar prin sortare. astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor. tratamentul cu Nitragin. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita . Principalele lucrari de pregatire. reducerea gradului de afectare a plantelor cu 5 –7 % fata de procedeul cunoscut anterior si cu 10 –15% comparativ cu plantele netratate. granularea. scarificarea. curatirea si sortarea. in magazii sau cu ajutorul unor instalatii speciale. Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si fiziologice superioare a semintelor. str. Curatirea si sortarea . Brinza Lilia. pe arie batatorita sau platforma betonata. Barba Nicanor. umectarea. tratarea semintelor cu substante stimulatoare. uniform repartizate. Turta Constanti. Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a pastrarii. drajarea.sporirea recoltei culturilor leguminoase cu 6-10 q/ha. tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor. Vrabie Valeria Brevet: 2045 Data depozitului: 23.comercializare si investitii Denumiea inventiei: Procedeu de sporire a productivitatii culturilor leguminoase Titular: Institutul de fiziologie a plantelor al ASM Autor: Stefirta Anastasia. se recurge la uscare. Padure 26/1. marime si greutate. Chisinau. Zubarev Vera. Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor.

trifoi. biostimulatori. sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea germinarii. in general. Semintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce sau zvantat usor. realizandu-se in acelasi timp un mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta in perioada incoltirii. erbicide. Drajarea se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula. umeda sau termica. pentru 100 kg. cu avantaje importante pentru semnatul de precizie. triorul. Sortarea are importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor raspandi si se vor dezvolta mai uniform. folosindu-se substante chimice: auxine. de a scurta perioada de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in semanaturi. selectorul. samanta. substante insecto-fungicide. Tratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala. Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia si cresterea plantelor. ardei.1%) si apoi uscarea lor. 100 – 250 gr. cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea. vitamine. La legume. cum este taciunele zburator al graului si orzului. formalina 0. castravete. folosindu-se.semintelor se realizeaza concomitent. deoarece mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai dificila. tomate) cu scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor. se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul asigurairi unei repartizari cat mai uniforme la semnatul cu masina (bob cu bob). Este indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la suprafata. Umectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac. in special legume. microelemente. . Tratamentul pe cale uscata si umeda se aplica pentru combaterea bolilor cu infectie germinala (sporii se gasesc la suprafata semintelor). Tratamentul pe cale umeda consta in cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de cupru 1%. Tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata. uneori substante nutritive si microelemente. Metoda este greu de aplicat in productie si de aceea se practica rar. Semintele capata o forma regulata. Tratamentul pe cale uscata consta in amestecarea semintelor cu substante chimice (insectofungicide). Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari (lucerna. avand in componenta un liant. cauzate de ciuperci ai caror spori ajung in interiorul semintelor. intr-un sol reavan.

Aceasta metoda prezinta vantajul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri. Pentru conditiile tarii noastre. cate una. Semanatul in cuiburi. avand avantajul fata de metoda precedenta a realizarii unei distante mai mari pe rand intre plante si. in randuri si. iar intre plante de 0. la inul de ulei. iar intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci d\cand se fac lucrari de intretinere sau de recoltat. de biologia fiecarei specii. Astfel. inainte de plantare. in functie de cultura respectiva. Semanatul cu masina se practica in mai multe variante: Semanatul in randuri obisnuite. la unele plante leguminoase.25 – 4 cm. de soiurile sau hibrizii cultivati. in benzi si in cuiburi. prin imprastiere cu mana sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu semnataroarea. Distanta dintre randurile de plante este de 12 – 15 cm. primavara si vara. prin urmare. un spatiu de nutritie mai corespunzator. Se caracterizeaza printr-o distanta intre randuri de 6-8 cm. in araturi sau pe suprafete restranse in legumicultura la plante cu vegetatie scurta. Semnatul bob cu bob asigura distribuirea in brazda a semintelor. relief si temperatura solului. Epoca de semnat depinde de specia de plante. la distante aproximativ egale. Lucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai multor seminte la un loc. cel mai frecvent. sunt trei epoci: toamna.. Metoda are mai multe subvariante: semnatul bob cu bob. este curpinsa intre 30 – 80 cm. Se foloseste la cereale paioase. de conditiile de clima. se seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata. Semanatul in coame. inlaturandu-se astfel lucrarea de rarit. Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat. Preparatul contine bacterii simbiotice care fizeaza azotul atmosferic si il pune la dispozitia plantelor. Masina de semanat executa coamele in care sunt introduse semintele. Pe solurile cu exces de umiditate. Semnatul se efectueaza cu masina. fiind vorba de culturi prasitoare. la rasadurile de legume sau la puieti. Semanatul in randuri departate.Tratamentul cu Nitragiu se aplica la semintele plantelor din familia leguminoaselor. care nu se prasesc si nu se raresc. sol. se foloseste metoda aceasta. de scopul pentru care se face cultura. numai in cazuri rare. Epoca de semnat reprezinta perioada in care se face semnatul. in functie de speciile sau soiurile de plante. . Semanatul in randuri dese. de termenul de livrare. Distanta intre randuri.

castraveti. ardei etc. Semanatul in rigole. in legumicultura. Semintele sunt introduse in rigole (santuri) deschise de niste piese de rarita atasate la brazdarele semanatorii. metoda de recoltare. in functie de o serie de factori: marimea semintei si puterea de strabetere. reprezinta ceea ce numim desimea plantelor. desime care este data de distanta dintre randurile de plante si dintre plantele de pe acelasi rand. pepeni. In acest scop se seamana benzi formate din 2 – 4 randuri de porumb sau alte plante cu talie inalta.Datorita denivelarilor realizate la semanat. Metoda se practica in zonele aride. Pe masura ce plantele cresc. umiditatea solului. de obicei. in zone cu vanturi puternice si frecvente. particularitatile de germinatie. Se practica. Variaza intare limite destul de mari. Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei.in care: PxG Cs – cantitatea de samanta (kg/ha) d – desimea plantelor ma mp. asigurandu-se introducerea semintelor in pamant reavan si o inradacinare mai adanca a plantelor. (seminte germinabile la mp). . iar semintele gasesc conditii mai bune pentru incoltire. Secalculeaza cu formula: d x MM3 x 100 Cs = -------------------------. Reprezinta cantitatea de samanta care se folosete la un hectar. textura solului. odata cu lucrarile de intretinere se arunca pan\mant de pe coama in rigole pana cand suprafata terenului devine neteda. rasaririi si uniformitatii culturii. Semanatul in culise. sau 1 ha. se mareste suprafatade evaporatie a apei. data semanatului. Natura de samanta. Numarul de plante de pe suprafata de 1 mp. iar intre ba\enzi s ecultiva fasole. P – puritatea semintelor (%) G – germinatia semintelor (%) Desimea plantelor.

. scopul pentru care se face cultura. conditiile de clima si fertilitatea solului. adancimea apei freatice. mposibilitatea de a se iriga.Esimea plantelor depinde de cativa factori mai importanti: specia de plante.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful