Calendarul gradinii de legume FEBRUARIE - Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip

umezit. - Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor. - si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului. MARTIE - replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete) - insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate) - plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc. - in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii - se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete - se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat - se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie - fertilizarea suplimentara cu azot - dezgropatul si demusuroitul vitei de vie - se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)

- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru; - pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta. APRILIE - pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: - radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul; - se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa; - de la mijlocul lunii incepe: - plantatul varzoaselor, guliei si conopidei; - semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm; - semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului; - se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri; - plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand; - semanatul porumbului; - semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor; - la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei; - Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapamorcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartoffasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof; - În livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor. MAI

continua legarea lastarilor. sapi si nivelezi pamantul. gulie. IUNIE . fainarii si putregaiului. varza de Bruxelles. .incepe plantarea rasadurilor de legume. castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace. daca nu a plouat. Poti cultiva fasole. Vom planta rasadurile de ardei. operatiune care se repeta si dupa plantare. muste. gulia de toamna si broccoli. ridichi de toamna.4% sau sulfat de cupru 2-3%.5%. vinete. . . raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume. De asemenea.daca ai vita de vie.inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0.rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile. timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. . la o temperatura de 7-10 grade Celsius. Plivitul. castraveti.plantarea rasadurilor de varza timpurie.este perioada pentru palisarea.daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici. . .continua prasitul. broccoli. . În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale. praz. ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii.Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate. rosii. conopida. salata. fluturi. ardei si vinete. castraveti de toamna.. conopida. mazare si gulioare. copilirea si carnatirea rosiilor timpurii.pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida. IULIE . broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed. varza rosie. Captan 5%. ceapa (din seminte). telina. Daca ai timp suficient. Merpan 0. udati terenul. spanac.intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Stropeste via contra manei. .foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde. mai mult soare. varza de toamna. . aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara. . varza. uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0. copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi).5%.

apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele).AUGUST .daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa. dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor. ardeilor. Se usuca la umbra. .incep sa se coaca strugurii timpurii. pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei.grabeste strangerea cepei. . unde se spala bine. morcov si patrunjel. Acestea se spala in apa. dupa o prealabila verificare daca sau maturat suficient. SEPTEMBRIE . verzei de vara. Rosiile se zdrobesc bine.nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata. acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti.spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor. indeparteaza radacinile laterale. . . Semintele bune se lasa la fund. . . În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie. la soare. Din cand in cand se rascolesc cu mana. Cand sunt uscate au o culoare galben- . se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei.strange rosiile pentru sucuri si bulion. . Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. se pun in vase cu apa. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat. dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile. . caci altfel sunt acri. pentru productia de primavara. dar atentie. specifice soiului. coapte bine. se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare.pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu. La ardei. . . pentru a se usca mai repede.in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii. pepenilor galbeni si verzi.continui recoltarea vinetelor. .acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. sanatoase. La tomate. in timp ce semintele seci plutesc la suprafata.fasolea uscata pentru consum se aduna. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm).continua recoltarea castravetilor pentru muraturi.pe terenuri eliberate se poate semana spanac. se aleg fructele mari.

morcovii. La vinete. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar. se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie.se scot cartofii de toamna. Semintele bune raman la fundul vasului. curatata si dezinfectata. se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm.morcovii. .se recolteaza gogonelele. pastarnacul. se spala si se lasa in apa. Se lasa la soare 6-7 zile. sa iasa semintele. patrunjelul. se toaca marunt. . telina. usoare. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. este timpul sa le cultivam . La ceapa. semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. se scurg. Apoi. OCTOMBRIE .se recolteaza vinetele. apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa. dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Cele bune se spala. pe roua. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase. . cat mai repede. care au devenit dulci si carnosi. se fac snopi mici. separate de cele seci. se zvanta. care raman la suprafata. care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase. La salata. .se sapa terenul. spanacul. dupa care se extrag semintele. se zdrobesc. guliile. unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. pe masura ce s-au recoltat ultimele legume. care se pastreaza in pungi de hartie. se vantura si ramane samanta buna. . . se duc la umbra pentru uscare. care au ajuns la maturitate. se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita. se fac snop. toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara. semintele se recolteaza dimineata. .rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric.se recolteaza varza si se pune la murat. cand fructele au ajuns la maturitate. se usuca la umbra. pentru a nu se innegri. loboda.aurie. salata. unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. pentru a nu se scutura. patrunjelul. usturoiul verde. Se taie cu tija intreaga. . . unde se coc. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita. galbene. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei.ceapa verde (de stufat). .se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii. dupa care se scutura capsulele. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Plantele se taie.Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme.se recolteaza ultimii ardei. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele. pastarnacul se scot pe timp uscat. ardeii. La castraveti se aleg fructele mari. care sunt de culoare neagra.

Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii. dupa caderea brumei. . santul se umple pe trei sferturi. gutuile. adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. . fie primavara. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala.pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci.varza se recolteaza tot acum.se mai culege porumbul. Ardei In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti. .cu 2-3 udari obligatoriu. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie.pe masura ce gogosarii se coc.toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. mazarea. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot.se recolteaza merele. se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). se taie cocenii si se pun pe foc. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale. Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. .zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit.se aduna porumbul care este copt. . Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita. sunt culesi si pusi la borcan.sfecla rosie mai poate fi recoltata. nucile. este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod. caldura. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. . . 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. lungi (ex. Ardeiul. ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. se seamana morcovii.: kapia) si gogosari. patrunjelul. prunele. inainte de intrarea pomilor in vegetatie. este o planta pretentioasa la lumina. si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol. la fel ca rosiile si vinetele. . perele. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom. . 2) in locul unde se face taierea. NOIEMBRIE .se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda. grasi. ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor. acestea fiind considerate cele mai bune. .

În celelalte cazuri. si anume: apa sa nu fir prea rece. Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit. Când s-a format. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie.5-0. în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd. Iute de Arad. etc. Ardei lung: Kapia. Românesc. De la o tufa se pot obtine 0. Galben urias. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante. ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat. Important este cum se face udarea. Conopida Se cultiva pentru inflorescenta din lastari îngrosati. lasând doar 5-6 ardei la tufa. etc. gogosari sau ardei lungi. Calincov verde. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm. Lung românesc. Export. când se pateaza si nu mai produce recolte de calitate. etc. Urias dulce. Pentru culturile târzii de toamna (ardei.apa si hrana. Rasadul Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Daca plantarea se face pe straturi înaltate. mai ales la temperaturi sub 0 grade C. ardeii se planteaza la începutul lunii mai. distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. afânat. Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca). apoi udatul se face odata la 6-8 zile. Este o planta destul de pretentioasa. Se cultiva pe soluri fertile. Galben de Banat. Medaliat. Superb.75 kg ardei. udat. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti. Pentru a avea o productie mare si de calitate. . Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. punând câte 1 fir la cuib. inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se înegreste. Rubin. Urias de California. îngrasare suplimentara). Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat. Splendid. gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie. dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita. bine lucrate si îngrasate cu gunoi de grajd.

Plantarea în gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si în luna iulie pentru cele târzii (70-70 cm). cu tot cu frunze.5 gr la 1. udarea si îngrasarea suplimentara. când inflorescentele sunt îndesate si albe. cu inflorescenta mare.Soiuri Timpurie de Ertfurt. în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime. samânta de ceapa se seamana în martie (0. cu inflorescenta mica. de 6001000 gr.8-1 kg la 100 mp). Ceapa de arpagic Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara. Recoltarea se face treptat. cu perioada de vegetatie de 90-100 zile. vitamine si substante active care omoara microbii. musuroirea. la 15-20 zile de la formarea lor. Soiurile târzii se seamana pe straturi la sfârsitul lunii mai. etc. Capatânile se taie de la baza. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile. Pentru a grabi rasarirea. Rasadul Soiurile timpurii se produc în rasadnite calde (3. Alte soiuri: Timpurie de Arad. cu productie mare la cultura în câmp si care se pastreaza bine mai mult timp. Suplimentar. Rasadul poate fi plantat putin mai adânc decât a fost în rasadnita. în ce priveste prasilele. Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. samânta se înmoaie în apa 2-3 zile. Ceapa Contine multe substante hranitoare: zaharuri. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm.5 mp) în februarie. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Îngrijirea se face în general la fel ca la cultura verzei. se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei. Pamântul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta. . paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei în sol. înainte ca acestea sa se resfire. iar la baza se aseaza pleava. lasând poteci de 50 cm la 1015 rânduri. inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la vârf sau frângerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatâna. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatâna. Dupa plantare se uda si se trage pamânt în jurul plantei. rotunda si îndesata de 300-500 gr Bulgare de zapada (115-120 zile). Dupa uscare.

Dupa plantare se uda. pe terenul pregatit corespunzator. apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic. 1-2 udaturi. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze. Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm. pentru a feri bulbii de înghet. De Filiasi.arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C. Spaniola Ceapa verde Aburii de ceapa vindeca guturaiul Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3.Uriasa de Stuttgart. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la soare. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren. Ceapa de consum (bulbi) La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând.5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. De Vinga. precum si ruperea fustilor florali. Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul. Soiuri de ceapa de arpagic: . pentru a nu forma fusti anul urmator. Acest strat se aduna cu grebla în primavara. care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. Se pot obtine 2-2. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei. 1-2 îngrasari suplimentare. De Lovrin. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau. cu atentie sa nu se taie bulbii. la sfârsitul lunii mai. la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând. etc. De Zittau. Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamânt. Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze. De Darasti. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samânta. trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C. prin smulgere sau cu sapaliga. De Bacau. Vinete .

Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice. La recoltare se taie cu codita cu tot. ce contine însemnate cantitati de substante hranitoare.5 litri apa si se trage pamânt maruntit în jurul plantei. lumina si hrana. „Danubiana” pentru culturi de vara. începutul lui martie. la 60 zile de la semanare. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamânt la radacina sau în ghivece nutritive. iar la temperaturi sub 0 grade C plantele mor. plantele se îngalbenesc si se alungesc. cu anumite specificatii: se fac 4-5 prasile. 40-50 mg calciu. 20-30 mg fier. Recoltarea se repeta din 7 în 7 zile. apa. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: „Delicia” pentru culturi timpurii. Samânta încolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C. de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates" Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti “Marita 15” si . Cer mai multa apa. pe racoare. când au 6-7 frunze. ca Arges 400".Patlagelele vinete. Plantarea rasadurilor se face la începutul lunii mai. la aceeasi adâncime la care au stat în rasadnita. Fructele îmbatrânite devin amare. de obicei dimineata. Ce soiuri se cultiva? Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone.ce contine rosia? Sucul de rosii Rosiile reprezinta una din principalele culturi din gradina de legume. 20-60 gr vitamina A. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1. aproximativ 1-1. Semanatul în rasadnite se face la sfârsitul lui februarie. se uda mai des ca rosiile (4-5 zile). Rosia compozitie. "Arges 408" sau "Arges 450"care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rasarire. „Pana Corbului” si „Bucurestene” pentru culturi târzii. daca se strâng usor între degete si podul palmei. iar celelalte 2 îngrasari la intervale de 15-20 zile. Cum se produce rasadul de vinete? Vinetele se cultiva numai prin rasad. prima data la 10-15 zile. Cum se îngrijeste? În general. Într-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri. Daca nu au suficienta lumina în rasadnita. sunt plante pretentioase la caldura. La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. ca si cele rosii. 20-60 gr vitamina C. Daca sunt umbrite în teren. îngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate. deci se uda mai des. la 60-70 cm între rânduri si 30 cm pe rând.5 kg. O planta poate produce 5-6 vinete. iar îngrasarea se face de 3 ori. nu leaga rod. datorita fructului care e un aliment foarte valoros.

Rasadul pentru culturile timpurii se produce în rasadnite calde. de aceea trebuie cultivate în soluri fertile. Au nevoie de multa hrana. rosiile se uda dimineata. cu 5 coaste specifice. Udarea se face la 6-7 zile. rotunde. înconjurând tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca. imediat sub frunze. “ de Tulcea”. Aracii de lemn de 1-1. produce la 130-135 zile de la rasarire. ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale. îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale. cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara. si a celor de tomate în special progreseaza rapid. semanatul în rasadnita se face la începutul lunii martie. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa. În afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor. rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Alte soiuri bune sunt din grupa „Heinz” Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume în general. pentru o buna dezvoltare a fructelor. mai ales în rasadnita si solarii. din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe. fâsii de cârpe sau alt material textile.2 m lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecarei plante înspre nord . rasadurile de tomate se pot planta în gradina. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad. desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct în câmp. Primavara si la începutul verii. “Campbell” produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita. rasadul se repica la distanta de 10/10 cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. cu fructe mari. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. functie de gradul de uscare al pamântului. foarte carnoase. Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând. începând cu mijlocul lunii aprilie si pâna în luna mai. se face imediat ce acestia apar. Tomatele cer multa lumina. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamântul din cuib. asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate. pentru ca . Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai mari. Pentru cultura de vara. Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1. pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime. Copilitul.“Marita 25” Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: “Aurora”. la 130-140 zile de la rasarire. Legarea se face cu sfori. La 2-3 saptamâni de la rasarire. mai ales. Nu se stropesc direct plantele! Cum se îngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare. se mai efectueaza urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier. în care se seamana în luna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. pentru cresterea productiei. când apar primele frunze adevarate.5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri. lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele.

Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe.pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta. deasupra radacinilor se asaza un strat din acest amestec gros de aproximativ 20 cm. iar peste acest strat se asaza un strat de ingrasamat organic in fermentatie de grosime circa 40-50 cm. În acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale. Andivele se taie pe o mica portiune din colet. atât pentru culturile timpurii cât si pentru cele târzii. când solul s-a mai racorit. apoi la 2 saptamâni. sau mranita. la 1-3 cm una de alta. 10-15 litri la 1 mp. Vara. pentru a nu desprinde frunzele. in pozitie verticala. Printre radacini se pune un amestec de pamant de gradina. se vor obtine "papusile" (andivele). iar apa folosita sa nu fie rece. radacinile se pun in santuri incalzite sau in pivnite. Santurile se fac late de 80-100 cm si adanci de 40-50 cm. precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa). In pivnite. Sub influenta caldurii data de ingrsamant. se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara. Cârnitul este o lucrare foarte indicata. De asemenea. In ele se asaza radacinile. iar la cea târzie se accelereaza coacerea înainte de caderea brumei. recoltandu-se 12-15 kg andive. mranita si nisip. udarea se face seara si noaptea. La un metru patrat de sant se pot pune la fortat 180-200 radacini. raman albe si adunate in forma de "papusa". Se obtin de la planta denumita cicoarea de vara sau cicoarea de Bruxelles. în mai multe rânduri. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. Cultura de andive se realizeaza in doua etape: intai se produc radacinile si apoi din acestea. in timpul iernii. iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Valoarea alimentara este deosebita. Cum se obtin andivele ? Pentru a obtine andivele ("papusile"). Deoarece cresc in stratul de pamant. dupa ce mai intai sau scurtat la 25 cm si s-au inlaturat mugurii laterali de pe colet (sa ramana numai mugurele principal). cu gust placut. Andive Andivele reprezinta un manunchi de frunze inalbite care se consuma ca salata. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii. radacinile se pun la fortat infigandu-se intr-un strat de pamant . Îngrasarea pamântului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor. putin amarui. iar la cele târzii 6-8 ciorchini. ci trebuie lasata la soare pentru a se încalzi un pic. fiind fragede. incep sa creasca frunzele. care se împrastie printre plante si se îngroapa prin prasit în sol.

din care cauza au frunzele desfacute. cu conditia asigurarii unei distribuiri uniforme a acestora. . alcatuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive. bine maruntit si nivelat. Ele pot fi acoperite cu un strat de pamant gros de 15-20 cm sau se infig in pamant numai pana la jumatate. iar pe rand semintele se distribuie la 1-2 cm. cand este necesara marcarea randurilor cu o rigla prevazuta cu o muchie ascutita sau un gratar format din mai multe rigle distantate in functie de distanta intre randuri care este de 5 cm. se inlatura materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de care au nevoie. una langa alta. pamant de gradina si nisip. Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de . Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogojini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor. Dupa semanat. Semanatul se face in doua moduri: . semintele se acopera cu un strat de 0.stabilirea datei de semanat.semanatul pe strat nutritiv. Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu rasad de buna calitate.5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut. Aceste papusi au un gust mai placut decat cele inalbite in pamant.varsta optima a rasadului. Semintele se distribuie fie prin imprastiere. fie in randuri. repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv. Cand plantele incep sa rasara. alcatuit din mranita. papusile cresc complet afara. Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii incalzite (sere inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ. care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct. .stabilirea datei de plantare. urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce un numar mare de rasaduri.(amestec obisnuit).durata de semanat la rasarire. In acest caz. Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat. gros de 7-10 cm. . De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de urmatoarele aspecte tehnologice: .

in grosime de 40-50 cm. Astfel. . se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm. peste patul de gunoi asezat. Acestea se dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%. scade cu cateva grade in perioada rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare. Se mai folosesc ghivece de plastic. laditele fiind usor de manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de supravegheat. pentru gospodariile particulare. circulatia facandu-se pe o poteca de 60 cm. prima la 7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 10-15 zile. Repicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia primelor frunze adevarate. . imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata. . De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul.4-0.fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 0.lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei cantitati maxime de lumina (curatirea geamurilor. in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei aerului. temperatura scade.dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s-a hotarat.5 1%. cu hartie sau cu folie.udarea se face moderat cu apa calduta (20-22°C). in vederea calirii rasadurilor. Pentru aceasta sunt mai multe variante: .5 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita circa 2 cm. Se folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn.aerisirea se face zilnic. folosirea de folie de polietilena noua etc. . . sulfat de cupru 2-3%. Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu biocombustibil. . . . se duc in locuri calde si se urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor. de plastic de diferite dimensiuni. Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume: . Inainte de plantare cu circa 10-15 zile. Se fac 2-4 fertilizari.saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea gunoiului in aceste santuri. si se pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1-1. Se acopera cu bucati de sticla.). pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare.introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului. in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni sunt diferite in functie de specii. insa in limitele specifice fiecarei specii legumicole.udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora. dar si atunci cand conditiile de temperaturi sunt mai precare.rasaduri.instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului.

rasadul capata o culoare violacee.3 saptamani. este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului. pepeni galbeni etc. comparativ cu o cultura timpurie in camp deschis. iar la tomate. . apa mai putina si aerisire mai buna. In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati. varza. fertilizarea de baza cu 50 . . fasole urcatoare. in functie de tipul constructiv. In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 . spanac sau ceapa verde. 400 . a arcurilor deformate. Un rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta.raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina.calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi mai scazute.de hartie. Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului. De aceea. mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 . Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu.4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua.500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu. ardeiului si vinetelor. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor.15 mm.80 t/ha gunoi de grajd semidescompus. cu lumina mai multa. . a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn.tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului prin alungire. prevenind alungirea. dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste. La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0. Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare. la cultura in solarii. ceapa verde sau salata.30 cm cu MSS 1. . Cultura tomatelor in solarii si rasadnite. Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite. de turba etc. Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti. Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata.combaterea bolilor si daunatorilor. . Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul. cand urmeaza dupa acestea. se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara). varzoase.

deoarece emit usor radacini adventive. Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza. Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor. in mod repetat. la inceput. aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. daca se realizeaza un ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung. cat si pe rand. iar intre plante pe rand 30 cm. iar la 8 . Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea.8 inflorescente pentru ciclul prelungit. iar in cele mai nordice se continua pana la 5 aprilie. Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire. Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta. cu circa 0. Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie. sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm. In jurul orei 16. Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie. Prin prasile se combat si buruienile.7 zile. Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale. atat intre rasaduri. solariile se tin inchise.5 l apa pentru a nu se raci solul. Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica. Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice. datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. intretinerea solului si conducerea plantelor. cu diametrul in partea superioara de 8 cm. Dupa plantare se uda local fiecare planta. Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata. In continuare. Desigur. Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar. Carnitul se face dupa 3 . irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare.5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 . Intre randuri se lasa 70 cm. cu araci. se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor. cu norme de udare de 250 .10 zile de la rasarire se face repicatul in ghivece din plastic. Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire. .400 mł/ha. la interval de 5 . Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical. din hibrizi timpurii. Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici. Tomatele se pot planta mai adanc.Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu. Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III. solariile se inchid. astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare. Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate.

univ. pentru ciclul scurt si pana in septembrie. de gradina scade incidenta bolilor.15 aprilie. iar rasadnitele se pot muta in plin soare.Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie. in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii.3 inflorescente. Folosirea amestecurilor de pamant steril. se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase. Productia medie este de 40 . Pentru cei care nu au solarii. Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 . transplantare si recoltare variaza de la o zona la alta. carnirea se face dupa 2 . Lasati numai planta cea mai viguroasa in fiecare vas. Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic. Data de plantare. Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult 100 de zile de la plantare. la 21°C. dar acesta trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele. iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient. Semanati 2-3 seminte in fiecare rasadnita. se acopera cate 2 randuri cu arcuri din lemn.5 kg fructe/m˛.60 t/ha in ciclul prelungit. peste care se asaza folie de polietilena de 0. inclusiv inaltarea tocurilor.05 mm grosime. dupa care tunelele se desfiinteaza. se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea de 20 . Protejarea dureaza circa 3 saptamani. Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit. se aplica lucrari obisnuite de ingrijire. pamantul trebuie mentinut la 70°C timp de 30 de minute pentru a se distruge toti daunatorii. inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. Gheorghita HOZA Cultivarea rosiilor in sera Plantarea Intr-un an. la 6 mm adancime. pentru ciclul prelungit. Prof. Recoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii. In zilele calduroase se face aerisirea. Recolta de primavara tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau iarna devreme. Victor POPESCU Conf. bolile si semintele de buruieni. asezati rasadnitele la umbra. univ. . pana germineaza semintele. Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite. pahare de iaurt. fier beton sau plastic. Dr. se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm. udati si acoperiti vasele cu o folie de polietilena.45 t/ha la ciclul scurt si de 50 . In felul acesta se pot obtine 4 .22 cm. Dupa aceea puteti indeparta folia.

rasadurile de rosii sunt destul de dezvoltate pentru a fi transplantate in straturi. inainte de a fi folosita. fertilizarea se poate face de doua ori pe saptamana. pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) aceasta operatie se numeste copilirea rosiilor. temperaturile trebuie mentinute la 21-23°C ziua si 15-17°C noaptea. In zilele noroase. cu o invartir completa la fiecare 3 frunze. vitele ar trebuie sa creasca toate intr-o singura directie. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa dezvolte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. plantele pot fi ciupite. Se uda imediat dupa transplantare. desfaceti sforile si codorati vitele pana la cel putin 90 cm. vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frunze. rasadurile trebuie tinute in primele 10-14 zile la temperaturi de 14-15°C ziua si 11-13°C noaptea. temperaturile nu trebuie sa scada sub 12-13°C . pe masura ce aceasta se dezvolta. Pe masura ce rosia se dezvolta. Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna. Udarea cu apa mai rece de 10°C ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica. . Se leaga iar si se aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul operatiei. Dupa 4-6 saptamani de la semanare.daca acest lucru se intampla. Plantele trebuie tratata saptamanal cu un fertilizator solubil. Aceasta operatie va pastra rezervele de substante nutritive pentru maturizarea fructului deja prezent. Aceste sarme trebuie sa fie la cel putin 65 cm deasupra stratului de rasaduri. De asemenea. Vitele pot fi sustinute de fire de plastic sau sfoara legate lejer in jurul bazei plantei si apoi de sarme sau de elementele scheletului se sustinere a serei. De asemenea. amestecat in apa de udare. tulpinile laterale trebuind rupte (nu taiate. Important este ca dupa acel tratament initial.5 cm mai mare decat cea din rasarnita. cu 38-46 cm distanta intre ele si pe randuri de 90-120 cm latime. Dupa aceste 1014 zile. Cand planta a crscut pana la sarmele se suport. De asemenea. rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea forma neregulata. Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai de sus buchet de flori. crescand numarul de recolte. Nu incercati sa infasurati sfoara in jurul varfului ramurii. se continua copilirea rosiilor. inlaturand varfurile terminale.Pe cat posibil. nu de codita sau de buchetul de rosii. dupa asta. Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor. Legarea si copilirea rosiilor O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport. plantele vor fructifica mult mai devreme. Se planteaza la o adancime cu 2. pentru ca acesta se poate rupe. Firele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei. temperaturile pot fi scazute putin.

Alte ingrijiri Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a celorlalte rosii. daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii. Cea mai des intalnita problema este variatia temperaturii (ziua peste 32°C iar noaptea peste 24°C sau sub 14°C). se poate aseza un strat de paie curate. In functie de rezultatul analizei pamantului. intensitatea scazuta a luminii. Deoarece nu toate florile de pe un ciorchine se deschid odata. Rosiile se culeg de obicei de 2-3 ori pe saptamana. Rosiile trebuie tinute la temperaturi de 13°C . dezechilibrul substantelor nutritive.Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei. Polenizarea florilor Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera.8-6. pentru a fi de calitate foarte buna. Controlul bolilor si daunatorilor la rosii Cel mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. e foarte posibil ca aceasi floare sa trebuiasca scuturata de mai multe ori. In jurul rasadurilor de rosii. ciupiti toate frunzele batrane de sub nivelul fructului . de cele mai multe ori. In locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea. Recoltarea E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil. piata este cea care determina. Ele trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si bracteea sa ramana pe fruct. Ele ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul radacinii.niciodata mai mici de 10°C pentru a se mentine mai mult. la 8-10 cm. potasiu sau nitrogen inainte de plantare. Cele deschise la culoare trebuie tinute la minim 21°C pentru a deveni rosii. Alegeti un loc . Oricum. Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. daunatorii si cele legate de calitatea apei. poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor. Alte probleme sunt umiditatea crescuta.asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului. Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe zi (la orele 10 si 15) care sa faca florile sa elibereze suficient polen. Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate pentru ca sunt de calitate inferioara. pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut.8.

In cele din urma. Plantele raman mici ca inaltime. Noul procedeu propune tratarea semintelor de tomate inainte de semanat cu un extract apos de biomasa algei Nostoc linckia. gospodarii particulare DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Procedeele existente de tratare a semintelor de tomate au o eficacitate redusa si un cost inalt. Unul din simptome este aparitia de radacini a unor noduli sau umflaturi.intreprinderi agricole. si Rhizoctonia solani care se gasesc in pamant.insorit. care duc la indoirea tulpinii. Obiectul inventiei . Oricum. greutatii medii al unui fruct. Aceasta sporeste productivitatea si are o influenta benefica asupra numarului de inflorescente. sterilizarea pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control. Tratarea semintelor cu substante fungicide corespunzatoare. urmat de aspectul prost al plantei in general. putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare. Verticillium si Fusarium sunt boli care duc la ingalbenirea frunzelor pe margini sau intre venelor. dearece substantele acestei alge sunt prezente prin fitohormoni. Nematodele ataca radacinile si duc la dezvoltarea deficitara si ofilirea plantei (foarte des e intalnita ofilirea in timpul zilei). Bolile rasadului de rosii sunt cel mai des cauzate de ciuperci ca Pythium spp. Bolile semintelor includ putrezirea semintei (nu mai germineaza din cauza unei ciuperci). Rezultatul consta in activarea proceselor fiziologice si biochimice din plante. continutului vitaminei C si a acizilor organici. planta moare. intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura.procedeu Potentiali beneficiari . Extractul este ecologic pur si mai putin costisitor. In ultimul caz este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut peste nivelul pamantului. vitamine. inaltimii medii a plantei. . Sterilizarea (fumigarea) pamantului este ce mai eficienta metoda de control. Simptomele includ aparitia unor leziuni uscate sau apoase la nivelul solului. pamant usor drenabil si sterilizat. este bine sa aveti la indemana o serie de substante fungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata plantelor. datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive necesare. gospodarii taranesti. se ofilesc foarte mult in timpul zilei dar isi revin noaptea. asigurati o buna circulatie a aerului si monitorizati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele imbolnavirii. proteine si alte substante fiziologic active.

03. intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura.procedeu Potentiali beneficiari . sporirea numarului de fructe la o planta cu 40-42%.AVANTAJE imbunatatirea calitatii si caracteristicilor plantelor si fructelor de tomate. cresterea productivitatii tomatelor cu 40%. cooperare. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita . marirea numarului de inflorescente. gospodarii individuale DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Prezenta inventie consta in tratarea semintelor inainte de semanat si a plantelor in faza de inflorire cu solutie apoasa de galat de potasiu si acid polivinilpirolidonic._Mateevici 60. USM Telefon: 57-75-26 Email: bot_usm@mail. asistenta financiara Denumiea inventiei: Procedeu de tratare a semintelor de tomate inainte de semanat Titular: Universitatea de Stat din Moldova Autor: Salaru Vasile. Procedeul cunoscut de tratare a semintelor pentru semanat si a aparatului foliar cu solutie apoasa de acid indolilacetic este nesatisfacator din cauza inactivarii acidului de catre enzimele din planta. Noul procedeu prevede sporirea rezistentei plantelor la seceta. precum si reducerea gradului de afectare a plantelor.2003 Adresa: Chisinau.md Obiectul inventiei .intreprinderi agricole.comercializare. AVANTAJE . gospodarii taranesti. Salaru Victor Brevet: 2620 Data depozitului: 19.

preancoltirea. granularea. marime si greutate. Vrabie Valeria Brevet: 2045 Data depozitului: 23. pe arie batatorita sau platforma betonata. curatirea si sortarea. scarificarea. sub soproane. se recurge la uscare. sporirea rezistentei plantelor la seceta.05. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita . tratamentul cu Nitragin. umectarea. drajarea. Turta Constanti. Brinza Lilia.sporirea recoltei culturilor leguminoase cu 6-10 q/ha. Barba Nicanor. tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor. Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a pastrarii. Chisinau. str. uniform repartizate. Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor. Se face prin mai multe metode: la soare. Zubarev Vera. in functie de specificul fiecarei seminte sunt: uscarea. separarea semintelor pe categorii dupa forma. tratarea semintelor cu substante stimulatoare. acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului. Institutul de Genetica si Fiziologie a Plantelor al ASM Telefon: /373 22/ 56 79 59 SEMANATUL Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura. astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor. reducerea gradului de afectare a plantelor cu 5 –7 % fata de procedeul cunoscut anterior si cu 10 –15% comparativ cu plantele netratate. iar prin sortare. Principalele lucrari de pregatire. in magazii sau cu ajutorul unor instalatii speciale. Padure 26/1.comercializare si investitii Denumiea inventiei: Procedeu de sporire a productivitatii culturilor leguminoase Titular: Institutul de fiziologie a plantelor al ASM Autor: Stefirta Anastasia. Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si fiziologice superioare a semintelor. Curatirea si sortarea .2002 Adresa: mun.

formalina 0. Sortarea are importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor raspandi si se vor dezvolta mai uniform. triorul. deoarece mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai dificila. castravete. microelemente. vitamine. cum este taciunele zburator al graului si orzului. Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari (lucerna. umeda sau termica. cu avantaje importante pentru semnatul de precizie. pentru 100 kg.semintelor se realizeaza concomitent. 100 – 250 gr. cauzate de ciuperci ai caror spori ajung in interiorul semintelor. Tratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala. tomate) cu scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor. Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia si cresterea plantelor. trifoi. de a scurta perioada de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in semanaturi. erbicide. uneori substante nutritive si microelemente. realizandu-se in acelasi timp un mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta in perioada incoltirii. Tratamentul pe cale uscata consta in amestecarea semintelor cu substante chimice (insectofungicide). La legume. ardei. folosindu-se. Este indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la suprafata. in special legume.1%) si apoi uscarea lor. cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea. sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea germinarii. folosindu-se substante chimice: auxine. Semintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce sau zvantat usor. Drajarea se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula. Umectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac. substante insecto-fungicide. Metoda este greu de aplicat in productie si de aceea se practica rar. intr-un sol reavan. in general. samanta. Tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata. Semintele capata o forma regulata. avand in componenta un liant. se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul asigurairi unei repartizari cat mai uniforme la semnatul cu masina (bob cu bob). biostimulatori. Tratamentul pe cale uscata si umeda se aplica pentru combaterea bolilor cu infectie germinala (sporii se gasesc la suprafata semintelor). Tratamentul pe cale umeda consta in cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de cupru 1%. . selectorul.

inainte de plantare. de scopul pentru care se face cultura. Aceasta metoda prezinta vantajul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri. inlaturandu-se astfel lucrarea de rarit. in functie de speciile sau soiurile de plante. Lucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai multor seminte la un loc. Distanta intre randuri.25 – 4 cm. care nu se prasesc si nu se raresc. Se foloseste la cereale paioase. Semnatul bob cu bob asigura distribuirea in brazda a semintelor. Pentru conditiile tarii noastre. Pe solurile cu exces de umiditate. prin imprastiere cu mana sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu semnataroarea. Semnatul se efectueaza cu masina. Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat. in benzi si in cuiburi. Semanatul cu masina se practica in mai multe variante: Semanatul in randuri obisnuite. in randuri si. in functie de cultura respectiva. iar intre plante de 0. Semanatul in randuri dese. de biologia fiecarei specii. cate una. in araturi sau pe suprafete restranse in legumicultura la plante cu vegetatie scurta. Preparatul contine bacterii simbiotice care fizeaza azotul atmosferic si il pune la dispozitia plantelor. fiind vorba de culturi prasitoare. se seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata. la inul de ulei. Epoca de semnat reprezinta perioada in care se face semnatul. Metoda are mai multe subvariante: semnatul bob cu bob. Distanta dintre randurile de plante este de 12 – 15 cm. de termenul de livrare. relief si temperatura solului. un spatiu de nutritie mai corespunzator. numai in cazuri rare.Tratamentul cu Nitragiu se aplica la semintele plantelor din familia leguminoaselor. cel mai frecvent. de conditiile de clima. avand avantajul fata de metoda precedenta a realizarii unei distante mai mari pe rand intre plante si. primavara si vara. sol. la distante aproximativ egale. . Semanatul in cuiburi. Se caracterizeaza printr-o distanta intre randuri de 6-8 cm. iar intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci d\cand se fac lucrari de intretinere sau de recoltat. de soiurile sau hibrizii cultivati. la unele plante leguminoase. sunt trei epoci: toamna. prin urmare. Semanatul in coame. se foloseste metoda aceasta. Masina de semanat executa coamele in care sunt introduse semintele. Epoca de semnat depinde de specia de plante. la rasadurile de legume sau la puieti. este curpinsa intre 30 – 80 cm. Semanatul in randuri departate. Astfel..

Semintele sunt introduse in rigole (santuri) deschise de niste piese de rarita atasate la brazdarele semanatorii. umiditatea solului. sau 1 ha. Natura de samanta. metoda de recoltare. desime care este data de distanta dintre randurile de plante si dintre plantele de pe acelasi rand. Reprezinta cantitatea de samanta care se folosete la un hectar. Metoda se practica in zonele aride. iar semintele gasesc conditii mai bune pentru incoltire. . Semanatul in rigole. Numarul de plante de pe suprafata de 1 mp. de obicei. castraveti.Datorita denivelarilor realizate la semanat. rasaririi si uniformitatii culturii. In acest scop se seamana benzi formate din 2 – 4 randuri de porumb sau alte plante cu talie inalta. in zone cu vanturi puternice si frecvente. (seminte germinabile la mp). asigurandu-se introducerea semintelor in pamant reavan si o inradacinare mai adanca a plantelor. Secalculeaza cu formula: d x MM3 x 100 Cs = -------------------------. Semanatul in culise. in functie de o serie de factori: marimea semintei si puterea de strabetere. se mareste suprafatade evaporatie a apei. Variaza intare limite destul de mari. P – puritatea semintelor (%) G – germinatia semintelor (%) Desimea plantelor. Pe masura ce plantele cresc. odata cu lucrarile de intretinere se arunca pan\mant de pe coama in rigole pana cand suprafata terenului devine neteda. in legumicultura. ardei etc. particularitatile de germinatie. pepeni. reprezinta ceea ce numim desimea plantelor. Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei. iar intre ba\enzi s ecultiva fasole. Se practica.in care: PxG Cs – cantitatea de samanta (kg/ha) d – desimea plantelor ma mp. textura solului. data semanatului.

. scopul pentru care se face cultura. adancimea apei freatice.Esimea plantelor depinde de cativa factori mai importanti: specia de plante. conditiile de clima si fertilitatea solului. mposibilitatea de a se iriga.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful