Calendarul gradinii de legume FEBRUARIE - Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip

umezit. - Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor. - si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului. MARTIE - replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete) - insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate) - plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc. - in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii - se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete - se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat - se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie - fertilizarea suplimentara cu azot - dezgropatul si demusuroitul vitei de vie - se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)

- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru; - pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta. APRILIE - pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: - radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul; - se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa; - de la mijlocul lunii incepe: - plantatul varzoaselor, guliei si conopidei; - semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm; - semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului; - se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri; - plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand; - semanatul porumbului; - semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor; - la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei; - Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapamorcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartoffasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof; - În livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor. MAI

copilirea si carnatirea rosiilor timpurii. IULIE . castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace. varza rosie. . udati terenul. . Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici. De asemenea. telina.Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate. raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume. Merpan 0. castraveti de toamna. sapi si nivelezi pamantul. salata. fainarii si putregaiului.pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida. .inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0. praz. castraveti. varza de Bruxelles.este perioada pentru palisarea. conopida. fluturi. daca nu a plouat. ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii. muste. rosii. gulie. Plivitul. la o temperatura de 7-10 grade Celsius.incepe plantarea rasadurilor de legume. . Poti cultiva fasole. ardei si vinete. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara. varza de toamna. aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina.rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile.4% sau sulfat de cupru 2-3%. varza. mazare si gulioare. Daca ai timp suficient. broccoli. . uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0. gulia de toamna si broccoli. conopida. mai mult soare. timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. . broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed. continua legarea lastarilor. ceapa (din seminte). spanac.foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde.intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale.continua prasitul. copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi).plantarea rasadurilor de varza timpurie. . Stropeste via contra manei. IUNIE . ridichi de toamna. Vom planta rasadurile de ardei. . Captan 5%.5%.5%. operatiune care se repeta si dupa plantare. .daca ai vita de vie. ..daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai. vinete.

specifice soiului. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat. indeparteaza radacinile laterale. la soare. se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. se pun in vase cu apa. caci altfel sunt acri. .strange rosiile pentru sucuri si bulion. pentru productia de primavara. La tomate. . În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi).pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu. Cand sunt uscate au o culoare galben- .AUGUST .continui recoltarea vinetelor. Rosiile se zdrobesc bine. . . Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie.in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii. .acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. . ardeilor. morcov si patrunjel. pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei. . . dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile. SEPTEMBRIE . unde se spala bine. apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). sanatoase. Din cand in cand se rascolesc cu mana. pentru a se usca mai repede. Semintele bune se lasa la fund. coapte bine. .daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa. La ardei. . dupa o prealabila verificare daca sau maturat suficient. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti. Se usuca la umbra. . dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor. iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). dar atentie.spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor.fasolea uscata pentru consum se aduna. pepenilor galbeni si verzi. verzei de vara. se aleg fructele mari.continua recoltarea castravetilor pentru muraturi.pe terenuri eliberate se poate semana spanac. pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie.incep sa se coaca strugurii timpurii.grabeste strangerea cepei. se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare.nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata. Acestea se spala in apa. in timp ce semintele seci plutesc la suprafata.

morcovii.se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. OCTOMBRIE . curatata si dezinfectata. se vantura si ramane samanta buna.se recolteaza vinetele. pastarnacul se scot pe timp uscat. cand fructele au ajuns la maturitate. Apoi.rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric. se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm. sa iasa semintele. apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa. care au devenit dulci si carnosi. se toaca marunt. dupa care se extrag semintele. care raman la suprafata. unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. dupa care se scutura capsulele. Se taie cu tija intreaga. . Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Semintele bune raman la fundul vasului. se scurg. care au ajuns la maturitate. usoare. pastarnacul. guliile. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase. se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita. La castraveti se aleg fructele mari. . spanacul. Plantele se taie. .morcovii. . Se lasa la soare 6-7 zile.se recolteaza gogonelele. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. unde se coc. . toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara. patrunjelul. usturoiul verde. ardeii. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar. dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. telina. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei. La vinete. pentru a nu se scutura. cat mai repede.aurie.se scot cartofii de toamna. galbene. pe masura ce s-au recoltat ultimele legume.se recolteaza varza si se pune la murat. . La ceapa. semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase. se usuca la umbra. . patrunjelul. care sunt de culoare neagra. pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita. care se pastreaza in pungi de hartie. loboda. . Cele bune se spala. se zdrobesc.se recolteaza ultimii ardei. se fac snopi mici. salata. se fac snop. pe roua. . La salata. separate de cele seci. este timpul sa le cultivam .Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme.ceapa verde (de stufat). se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. semintele se recolteaza dimineata. se duc la umbra pentru uscare. se zvanta. . pentru a nu se innegri. unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. se spala si se lasa in apa.se sapa terenul.

patrunjelul.: kapia) si gogosari. . Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit.cu 2-3 udari obligatoriu. . curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita. . stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm.sfecla rosie mai poate fi recoltata. la fel ca rosiile si vinetele.se mai culege porumbul.pe masura ce gogosarii se coc. prunele. se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant.se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda. . 2) in locul unde se face taierea. adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale. acestea fiind considerate cele mai bune.se aduna porumbul care este copt. nucile.zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie. grasi. este o planta pretentioasa la lumina. dupa caderea brumei. 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. Ardeiul. NOIEMBRIE . O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor.se recolteaza merele. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. . Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii. este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod. santul se umple pe trei sferturi. Ardei In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti. lungi (ex. gutuile. fie primavara. ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor.toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. sunt culesi si pusi la borcan. .pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci. . caldura. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala. mazarea. se seamana morcovii. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. se taie cocenii si se pun pe foc. . inainte de intrarea pomilor in vegetatie. . . perele.varza se recolteaza tot acum.

Daca plantarea se face pe straturi înaltate. gogosari sau ardei lungi. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita. etc. Pentru culturile târzii de toamna (ardei. apoi udatul se face odata la 6-8 zile. Pentru a avea o productie mare si de calitate. ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat. Iute de Arad. etc. lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd. Se cultiva pe soluri fertile. ardeii se planteaza la începutul lunii mai. Superb. dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine. Când s-a format. De la o tufa se pot obtine 0. si anume: apa sa nu fir prea rece. Conopida Se cultiva pentru inflorescenta din lastari îngrosati. Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit. bine lucrate si îngrasate cu gunoi de grajd. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu. Important este cum se face udarea. când se pateaza si nu mai produce recolte de calitate. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm. Urias de California. afânat.75 kg ardei. Galben urias. Export. Medaliat. distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca). Românesc. etc. Rasadul Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. îngrasare suplimentara).apa si hrana. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante. udat. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Este o planta destul de pretentioasa. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. mai ales la temperaturi sub 0 grade C. în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. Rubin. lasând doar 5-6 ardei la tufa. punând câte 1 fir la cuib. Splendid.5-0. Lung românesc. Ardei lung: Kapia. Urias dulce. Calincov verde. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti. gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie. . inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se înegreste. În celelalte cazuri. Galben de Banat.

Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. udarea si îngrasarea suplimentara. în ce priveste prasilele. cu inflorescenta mica. la 15-20 zile de la formarea lor. samânta se înmoaie în apa 2-3 zile. Alte soiuri: Timpurie de Arad. Ceapa de arpagic Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara. Suplimentar. .5 gr la 1. Pentru a grabi rasarirea. cu productie mare la cultura în câmp si care se pastreaza bine mai mult timp. musuroirea. când inflorescentele sunt îndesate si albe.5 mp) în februarie. Dupa uscare.8-1 kg la 100 mp). cu inflorescenta mare. Plantarea în gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si în luna iulie pentru cele târzii (70-70 cm). Rasadul Soiurile timpurii se produc în rasadnite calde (3. Ceapa Contine multe substante hranitoare: zaharuri.Soiuri Timpurie de Ertfurt. Pamântul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta. Îngrijirea se face în general la fel ca la cultura verzei. Soiurile târzii se seamana pe straturi la sfârsitul lunii mai. samânta de ceapa se seamana în martie (0. în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime. se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei. inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la vârf sau frângerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatâna. rotunda si îndesata de 300-500 gr Bulgare de zapada (115-120 zile). vitamine si substante active care omoara microbii. iar la baza se aseaza pleava. etc. înainte ca acestea sa se resfire. cu tot cu frunze. Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei în sol. Capatânile se taie de la baza. cu perioada de vegetatie de 90-100 zile. Rasadul poate fi plantat putin mai adânc decât a fost în rasadnita. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatâna. de 6001000 gr. Recoltarea se face treptat. lasând poteci de 50 cm la 1015 rânduri. Dupa plantare se uda si se trage pamânt în jurul plantei. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile.

De Lovrin. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare. Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm. Spaniola Ceapa verde Aburii de ceapa vindeca guturaiul Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara. care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm.5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând. Se pot obtine 2-2. De Vinga. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze. cu atentie sa nu se taie bulbii. Vinete . La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren.Uriasa de Stuttgart. Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamânt. De Bacau. 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei. Acest strat se aduna cu grebla în primavara. la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. De Darasti. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samânta. precum si ruperea fustilor florali. 1-2 îngrasari suplimentare. Ceapa de consum (bulbi) La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând. prin smulgere sau cu sapaliga. etc. pe terenul pregatit corespunzator. trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C. Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul. Dupa plantare se uda. Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. 1-2 udaturi.arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la soare. apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic. pentru a feri bulbii de înghet. De Zittau. De Filiasi. la sfârsitul lunii mai. pentru a nu forma fusti anul urmator. Soiuri de ceapa de arpagic: . Soiuri de ceapa de apa: De Buzau. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul.

La recoltare se taie cu codita cu tot. „Danubiana” pentru culturi de vara.5 kg. Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice. apa.ce contine rosia? Sucul de rosii Rosiile reprezinta una din principalele culturi din gradina de legume. la aceeasi adâncime la care au stat în rasadnita. 20-60 gr vitamina A. Cum se îngrijeste? În general. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1. ce contine însemnate cantitati de substante hranitoare. datorita fructului care e un aliment foarte valoros.5 litri apa si se trage pamânt maruntit în jurul plantei. 40-50 mg calciu. Într-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri. începutul lui martie. Plantarea rasadurilor se face la începutul lunii mai. ca si cele rosii. Recoltarea se repeta din 7 în 7 zile. Fructele îmbatrânite devin amare. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: „Delicia” pentru culturi timpurii. Rosia compozitie. La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. la 60 zile de la semanare. la 60-70 cm între rânduri si 30 cm pe rând. de obicei dimineata. se uda mai des ca rosiile (4-5 zile).Patlagelele vinete. pe racoare. sunt plante pretentioase la caldura. cu anumite specificatii: se fac 4-5 prasile. nu leaga rod. deci se uda mai des. 20-60 gr vitamina C. „Pana Corbului” si „Bucurestene” pentru culturi târzii. Semanatul în rasadnite se face la sfârsitul lui februarie. Ce soiuri se cultiva? Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone. Cer mai multa apa. plantele se îngalbenesc si se alungesc. de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates" Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti “Marita 15” si . aproximativ 1-1. iar la temperaturi sub 0 grade C plantele mor. Daca nu au suficienta lumina în rasadnita. lumina si hrana. daca se strâng usor între degete si podul palmei. ca Arges 400". "Arges 408" sau "Arges 450"care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rasarire. Cum se produce rasadul de vinete? Vinetele se cultiva numai prin rasad. iar celelalte 2 îngrasari la intervale de 15-20 zile. îngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate. Samânta încolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C. 20-30 mg fier. prima data la 10-15 zile. iar îngrasarea se face de 3 ori. O planta poate produce 5-6 vinete. Daca sunt umbrite în teren. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamânt la radacina sau în ghivece nutritive. când au 6-7 frunze.

semanatul în rasadnita se face la începutul lunii martie. pentru cresterea productiei. cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire. mai ales. pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime. când apar primele frunze adevarate. Aracii de lemn de 1-1. Tomatele cer multa lumina. În afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor. la 130-140 zile de la rasarire. înconjurând tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca. si a celor de tomate în special progreseaza rapid. Copilitul.2 m lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecarei plante înspre nord . asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate.“Marita 25” Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: “Aurora”. “Campbell” produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara. ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale. Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamântul din cuib. Legarea se face cu sfori. Nu se stropesc direct plantele! Cum se îngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare. din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe. începând cu mijlocul lunii aprilie si pâna în luna mai. Primavara si la începutul verii. în care se seamana în luna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. rasadul se repica la distanta de 10/10 cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. se mai efectueaza urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier. de aceea trebuie cultivate în soluri fertile. Rasadul pentru culturile timpurii se produce în rasadnite calde. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa. Au nevoie de multa hrana. pentru o buna dezvoltare a fructelor. Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai mari. se face imediat ce acestia apar. îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale. desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct în câmp. foarte carnoase. cu 5 coaste specifice. Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1. Pentru cultura de vara. rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. pentru ca . fâsii de cârpe sau alt material textile. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad. La 2-3 saptamâni de la rasarire. rasadurile de tomate se pot planta în gradina. Udarea se face la 6-7 zile. Alte soiuri bune sunt din grupa „Heinz” Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume în general. cu fructe mari. rosiile se uda dimineata. lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele. functie de gradul de uscare al pamântului. “ de Tulcea”. produce la 130-135 zile de la rasarire. mai ales în rasadnita si solarii. imediat sub frunze. rotunde.5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri.

la 1-3 cm una de alta.pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei. udarea se face seara si noaptea. iar peste acest strat se asaza un strat de ingrasamat organic in fermentatie de grosime circa 40-50 cm. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor. atât pentru culturile timpurii cât si pentru cele târzii. pentru a nu desprinde frunzele. iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. raman albe si adunate in forma de "papusa". dupa ce mai intai sau scurtat la 25 cm si s-au inlaturat mugurii laterali de pe colet (sa ramana numai mugurele principal). Andive Andivele reprezinta un manunchi de frunze inalbite care se consuma ca salata. sau mranita. deasupra radacinilor se asaza un strat din acest amestec gros de aproximativ 20 cm. Îngrasarea pamântului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. De asemenea. radacinile se pun in santuri incalzite sau in pivnite. putin amarui. in pozitie verticala. se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara. incep sa creasca frunzele. La un metru patrat de sant se pot pune la fortat 180-200 radacini. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii. in timpul iernii. In pivnite. radacinile se pun la fortat infigandu-se intr-un strat de pamant . In ele se asaza radacinile. apoi la 2 saptamâni. Deoarece cresc in stratul de pamant. Cârnitul este o lucrare foarte indicata. 10-15 litri la 1 mp. Valoarea alimentara este deosebita. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta. precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa). se vor obtine "papusile" (andivele). La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe. Santurile se fac late de 80-100 cm si adanci de 40-50 cm. recoltandu-se 12-15 kg andive. Andivele se taie pe o mica portiune din colet. fiind fragede. Vara. Se obtin de la planta denumita cicoarea de vara sau cicoarea de Bruxelles. cu gust placut. care se împrastie printre plante si se îngroapa prin prasit în sol. Cultura de andive se realizeaza in doua etape: intai se produc radacinile si apoi din acestea. mranita si nisip. când solul s-a mai racorit. iar la cele târzii 6-8 ciorchini. ci trebuie lasata la soare pentru a se încalzi un pic. Cum se obtin andivele ? Pentru a obtine andivele ("papusile"). În acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale. iar la cea târzie se accelereaza coacerea înainte de caderea brumei. iar apa folosita sa nu fie rece. Printre radacini se pune un amestec de pamant de gradina. în mai multe rânduri. Sub influenta caldurii data de ingrsamant.

gros de 7-10 cm. care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct. Dupa semanat. semintele se acopera cu un strat de 0. Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de . urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce un numar mare de rasaduri. Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat. se inlatura materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de care au nevoie. iar pe rand semintele se distribuie la 1-2 cm. cu conditia asigurarii unei distribuiri uniforme a acestora.stabilirea datei de plantare.stabilirea datei de semanat. Semanatul se face in doua moduri: . din care cauza au frunzele desfacute.durata de semanat la rasarire. Cand plantele incep sa rasara. fie in randuri. In acest caz. alcatuit din mranita. Aceste papusi au un gust mai placut decat cele inalbite in pamant. repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv. Ele pot fi acoperite cu un strat de pamant gros de 15-20 cm sau se infig in pamant numai pana la jumatate. .varsta optima a rasadului. Semintele se distribuie fie prin imprastiere.5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut. Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu rasad de buna calitate. Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii incalzite (sere inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ. alcatuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive. Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogojini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor. papusile cresc complet afara.(amestec obisnuit). bine maruntit si nivelat. cand este necesara marcarea randurilor cu o rigla prevazuta cu o muchie ascutita sau un gratar format din mai multe rigle distantate in functie de distanta intre randuri care este de 5 cm. . De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de urmatoarele aspecte tehnologice: . una langa alta.semanatul pe strat nutritiv. pamant de gradina si nisip. .

4-0. dar si atunci cand conditiile de temperaturi sunt mai precare. temperatura scade.instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului. Se fac 2-4 fertilizari.udarea se face moderat cu apa calduta (20-22°C).introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului.saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea gunoiului in aceste santuri. si se pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1-1.rasaduri. sulfat de cupru 2-3%. scade cu cateva grade in perioada rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare. Astfel. pentru gospodariile particulare.fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 0.udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora. . imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata. .aerisirea se face zilnic.5 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita circa 2 cm. in grosime de 40-50 cm. folosirea de folie de polietilena noua etc. prima la 7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 10-15 zile. Acestea se dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%. . pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare. insa in limitele specifice fiecarei specii legumicole. De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul.5 1%. se duc in locuri calde si se urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor. .lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei cantitati maxime de lumina (curatirea geamurilor. Repicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia primelor frunze adevarate. . in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni sunt diferite in functie de specii. Se folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn. circulatia facandu-se pe o poteca de 60 cm. cu hartie sau cu folie. de plastic de diferite dimensiuni. . Se acopera cu bucati de sticla. Pentru aceasta sunt mai multe variante: . Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu biocombustibil.). laditele fiind usor de manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de supravegheat. in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei aerului. in vederea calirii rasadurilor. se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm. peste patul de gunoi asezat. Inainte de plantare cu circa 10-15 zile. Se mai folosesc ghivece de plastic. Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume: . .dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s-a hotarat. .

cand urmeaza dupa acestea. La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0. ardeiului si vinetelor. ceapa verde sau salata.tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului prin alungire. Un rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta. cu lumina mai multa.calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi mai scazute. Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti. Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului.30 cm cu MSS 1. a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn. in functie de tipul constructiv.80 t/ha gunoi de grajd semidescompus. . fertilizarea de baza cu 50 . Cultura tomatelor in solarii si rasadnite. este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului.3 saptamani. In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 . . Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor. 400 . In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati. dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste. apa mai putina si aerisire mai buna.combaterea bolilor si daunatorilor. varza.de hartie.15 mm. Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata. varzoase. rasadul capata o culoare violacee. mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 .raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina. pepeni galbeni etc. spanac sau ceapa verde. se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara).500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu. . Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu. de turba etc. comparativ cu o cultura timpurie in camp deschis. De aceea. Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare. fasole urcatoare. iar la tomate. Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite.4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua. . la cultura in solarii. a arcurilor deformate. Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul. prevenind alungirea. .

5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 . iar intre plante pe rand 30 cm. Desigur. Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata. Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire. cat si pe rand. Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici. din hibrizi timpurii. in mod repetat. Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica. cu norme de udare de 250 . Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor. Intre randuri se lasa 70 cm. Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta. Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale. Prin prasile se combat si buruienile. cu circa 0.8 inflorescente pentru ciclul prelungit. se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor. cu diametrul in partea superioara de 8 cm. Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar.400 mł/ha. Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire. Carnitul se face dupa 3 . Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea.10 zile de la rasarire se face repicatul in ghivece din plastic. astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare. datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm. solariile se inchid. intretinerea solului si conducerea plantelor. la inceput. Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie. . irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare.Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu. Dupa plantare se uda local fiecare planta. Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza. atat intre rasaduri. iar la 8 .5 l apa pentru a nu se raci solul. Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie. Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate. deoarece emit usor radacini adventive. iar in cele mai nordice se continua pana la 5 aprilie. aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. solariile se tin inchise. Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III. In continuare. la interval de 5 . Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice. Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical. In jurul orei 16. cu araci. daca se realizeaza un ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung. Tomatele se pot planta mai adanc.7 zile.

carnirea se face dupa 2 .22 cm. Pentru cei care nu au solarii. udati si acoperiti vasele cu o folie de polietilena.Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie.3 inflorescente. peste care se asaza folie de polietilena de 0. pahare de iaurt. la 6 mm adancime. Recolta de primavara tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau iarna devreme. bolile si semintele de buruieni. se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm. se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase. fier beton sau plastic. iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient. Gheorghita HOZA Cultivarea rosiilor in sera Plantarea Intr-un an. pentru ciclul prelungit. Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite. dupa care tunelele se desfiinteaza. pamantul trebuie mentinut la 70°C timp de 30 de minute pentru a se distruge toti daunatorii. Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 . univ. Recoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii.60 t/ha in ciclul prelungit. in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii. Dupa aceea puteti indeparta folia. pentru ciclul scurt si pana in septembrie. Dr.5 kg fructe/m˛. . asezati rasadnitele la umbra. se aplica lucrari obisnuite de ingrijire. Lasati numai planta cea mai viguroasa in fiecare vas.45 t/ha la ciclul scurt si de 50 . Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult 100 de zile de la plantare. iar rasadnitele se pot muta in plin soare. se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea de 20 . la 21°C. Data de plantare. de gradina scade incidenta bolilor. pana germineaza semintele. In zilele calduroase se face aerisirea. Productia medie este de 40 . inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit.15 aprilie. se acopera cate 2 randuri cu arcuri din lemn. Folosirea amestecurilor de pamant steril. Protejarea dureaza circa 3 saptamani. dar acesta trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele. Semanati 2-3 seminte in fiecare rasadnita. Victor POPESCU Conf. Prof. In felul acesta se pot obtine 4 . univ. transplantare si recoltare variaza de la o zona la alta.05 mm grosime. inclusiv inaltarea tocurilor. Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic.

Cand planta a crscut pana la sarmele se suport. Nu incercati sa infasurati sfoara in jurul varfului ramurii. Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor. plantele vor fructifica mult mai devreme. inlaturand varfurile terminale. De asemenea. Pe masura ce rosia se dezvolta. . cu o invartir completa la fiecare 3 frunze. Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai de sus buchet de flori. rasadurile de rosii sunt destul de dezvoltate pentru a fi transplantate in straturi. Dupa 4-6 saptamani de la semanare. desfaceti sforile si codorati vitele pana la cel putin 90 cm. amestecat in apa de udare. In zilele noroase. Udarea cu apa mai rece de 10°C ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica. rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea forma neregulata.Pe cat posibil. temperaturile nu trebuie sa scada sub 12-13°C . De asemenea. pe masura ce aceasta se dezvolta. nu de codita sau de buchetul de rosii.daca acest lucru se intampla. tulpinile laterale trebuind rupte (nu taiate. inainte de a fi folosita. vitele ar trebuie sa creasca toate intr-o singura directie. Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna. Plantele trebuie tratata saptamanal cu un fertilizator solubil. Se uda imediat dupa transplantare. dupa asta. fertilizarea se poate face de doua ori pe saptamana. se continua copilirea rosiilor. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa dezvolte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. Aceasta operatie va pastra rezervele de substante nutritive pentru maturizarea fructului deja prezent. cu 38-46 cm distanta intre ele si pe randuri de 90-120 cm latime. Se planteaza la o adancime cu 2. Dupa aceste 1014 zile. rasadurile trebuie tinute in primele 10-14 zile la temperaturi de 14-15°C ziua si 11-13°C noaptea. pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) aceasta operatie se numeste copilirea rosiilor.5 cm mai mare decat cea din rasarnita. plantele pot fi ciupite. pentru ca acesta se poate rupe. Legarea si copilirea rosiilor O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport. Important este ca dupa acel tratament initial. Vitele pot fi sustinute de fire de plastic sau sfoara legate lejer in jurul bazei plantei si apoi de sarme sau de elementele scheletului se sustinere a serei. temperaturile pot fi scazute putin. temperaturile trebuie mentinute la 21-23°C ziua si 15-17°C noaptea. De asemenea. vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frunze. Aceste sarme trebuie sa fie la cel putin 65 cm deasupra stratului de rasaduri. Firele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei. crescand numarul de recolte. Se leaga iar si se aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul operatiei.

pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a celorlalte rosii. Oricum. Cele deschise la culoare trebuie tinute la minim 21°C pentru a deveni rosii. Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe zi (la orele 10 si 15) care sa faca florile sa elibereze suficient polen.asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului.niciodata mai mici de 10°C pentru a se mentine mai mult. e foarte posibil ca aceasi floare sa trebuiasca scuturata de mai multe ori. de cele mai multe ori. lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii. Controlul bolilor si daunatorilor la rosii Cel mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. In functie de rezultatul analizei pamantului. la 8-10 cm. intensitatea scazuta a luminii. se poate aseza un strat de paie curate. Rosiile se culeg de obicei de 2-3 ori pe saptamana. daunatorii si cele legate de calitatea apei. Alte probleme sunt umiditatea crescuta. dezechilibrul substantelor nutritive. Deoarece nu toate florile de pe un ciorchine se deschid odata. Alegeti un loc .Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei. In locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea. Recoltarea E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil. In jurul rasadurilor de rosii. Alte ingrijiri Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5. Ele trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si bracteea sa ramana pe fruct. piata este cea care determina. ciupiti toate frunzele batrane de sub nivelul fructului . Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate pentru ca sunt de calitate inferioara. Rosiile trebuie tinute la temperaturi de 13°C . Cea mai des intalnita problema este variatia temperaturii (ziua peste 32°C iar noaptea peste 24°C sau sub 14°C). Ele ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul radacinii. Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe.8-6. poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor.8. pentru a fi de calitate foarte buna. Polenizarea florilor Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera. potasiu sau nitrogen inainte de plantare.

Simptomele includ aparitia unor leziuni uscate sau apoase la nivelul solului. dearece substantele acestei alge sunt prezente prin fitohormoni. Extractul este ecologic pur si mai putin costisitor. si Rhizoctonia solani care se gasesc in pamant. Obiectul inventiei . datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive necesare. asigurati o buna circulatie a aerului si monitorizati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele imbolnavirii. In cele din urma. Plantele raman mici ca inaltime. putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare. planta moare. Bolile semintelor includ putrezirea semintei (nu mai germineaza din cauza unei ciuperci). Tratarea semintelor cu substante fungicide corespunzatoare. Sterilizarea (fumigarea) pamantului este ce mai eficienta metoda de control. Oricum. Nematodele ataca radacinile si duc la dezvoltarea deficitara si ofilirea plantei (foarte des e intalnita ofilirea in timpul zilei). Unul din simptome este aparitia de radacini a unor noduli sau umflaturi.intreprinderi agricole. este bine sa aveti la indemana o serie de substante fungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata plantelor.procedeu Potentiali beneficiari . gospodarii taranesti. pamant usor drenabil si sterilizat. proteine si alte substante fiziologic active. sterilizarea pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control. Aceasta sporeste productivitatea si are o influenta benefica asupra numarului de inflorescente. continutului vitaminei C si a acizilor organici. Verticillium si Fusarium sunt boli care duc la ingalbenirea frunzelor pe margini sau intre venelor.insorit. . gospodarii particulare DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Procedeele existente de tratare a semintelor de tomate au o eficacitate redusa si un cost inalt. inaltimii medii a plantei. greutatii medii al unui fruct. urmat de aspectul prost al plantei in general. intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura. se ofilesc foarte mult in timpul zilei dar isi revin noaptea. vitamine. care duc la indoirea tulpinii. Noul procedeu propune tratarea semintelor de tomate inainte de semanat cu un extract apos de biomasa algei Nostoc linckia. In ultimul caz este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut peste nivelul pamantului. Rezultatul consta in activarea proceselor fiziologice si biochimice din plante. Bolile rasadului de rosii sunt cel mai des cauzate de ciuperci ca Pythium spp.

AVANTAJE . intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura. cresterea productivitatii tomatelor cu 40%.procedeu Potentiali beneficiari . sporirea numarului de fructe la o planta cu 40-42%.2003 Adresa: Chisinau. asistenta financiara Denumiea inventiei: Procedeu de tratare a semintelor de tomate inainte de semanat Titular: Universitatea de Stat din Moldova Autor: Salaru Vasile. precum si reducerea gradului de afectare a plantelor._Mateevici 60.03. marirea numarului de inflorescente. USM Telefon: 57-75-26 Email: bot_usm@mail.intreprinderi agricole. Salaru Victor Brevet: 2620 Data depozitului: 19. cooperare. Noul procedeu prevede sporirea rezistentei plantelor la seceta.comercializare. gospodarii individuale DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Prezenta inventie consta in tratarea semintelor inainte de semanat si a plantelor in faza de inflorire cu solutie apoasa de galat de potasiu si acid polivinilpirolidonic.md Obiectul inventiei . gospodarii taranesti. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita .AVANTAJE imbunatatirea calitatii si caracteristicilor plantelor si fructelor de tomate. Procedeul cunoscut de tratare a semintelor pentru semanat si a aparatului foliar cu solutie apoasa de acid indolilacetic este nesatisfacator din cauza inactivarii acidului de catre enzimele din planta.

tratamentul cu Nitragin. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita .05. in functie de specificul fiecarei seminte sunt: uscarea. Turta Constanti. Brinza Lilia. tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor. Chisinau. Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si fiziologice superioare a semintelor. reducerea gradului de afectare a plantelor cu 5 –7 % fata de procedeul cunoscut anterior si cu 10 –15% comparativ cu plantele netratate. marime si greutate. drajarea. iar prin sortare.comercializare si investitii Denumiea inventiei: Procedeu de sporire a productivitatii culturilor leguminoase Titular: Institutul de fiziologie a plantelor al ASM Autor: Stefirta Anastasia. Zubarev Vera. Se face prin mai multe metode: la soare. str. curatirea si sortarea. astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor. umectarea. preancoltirea. tratarea semintelor cu substante stimulatoare. separarea semintelor pe categorii dupa forma. sporirea rezistentei plantelor la seceta. pe arie batatorita sau platforma betonata.2002 Adresa: mun. Vrabie Valeria Brevet: 2045 Data depozitului: 23. Barba Nicanor. Institutul de Genetica si Fiziologie a Plantelor al ASM Telefon: /373 22/ 56 79 59 SEMANATUL Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura. Curatirea si sortarea . Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a pastrarii. scarificarea. granularea. sub soproane. Principalele lucrari de pregatire. se recurge la uscare. in magazii sau cu ajutorul unor instalatii speciale. Padure 26/1. uniform repartizate. Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor. acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului.sporirea recoltei culturilor leguminoase cu 6-10 q/ha.

Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia si cresterea plantelor. castravete. microelemente. Metoda este greu de aplicat in productie si de aceea se practica rar. Drajarea se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula. in special legume. samanta. substante insecto-fungicide. folosindu-se. cauzate de ciuperci ai caror spori ajung in interiorul semintelor. folosindu-se substante chimice: auxine. Tratamentul pe cale uscata si umeda se aplica pentru combaterea bolilor cu infectie germinala (sporii se gasesc la suprafata semintelor). cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea. triorul. umeda sau termica. de a scurta perioada de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in semanaturi. uneori substante nutritive si microelemente. biostimulatori. selectorul.semintelor se realizeaza concomitent. La legume. intr-un sol reavan. Este indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la suprafata. vitamine. Tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata. sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea germinarii. .1%) si apoi uscarea lor. ardei. Umectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac. in general. Semintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce sau zvantat usor. 100 – 250 gr. cu avantaje importante pentru semnatul de precizie. pentru 100 kg. deoarece mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai dificila. se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul asigurairi unei repartizari cat mai uniforme la semnatul cu masina (bob cu bob). avand in componenta un liant. cum este taciunele zburator al graului si orzului. Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari (lucerna. trifoi. tomate) cu scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor. realizandu-se in acelasi timp un mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta in perioada incoltirii. formalina 0. Sortarea are importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor raspandi si se vor dezvolta mai uniform. Tratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala. Tratamentul pe cale umeda consta in cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de cupru 1%. erbicide. Tratamentul pe cale uscata consta in amestecarea semintelor cu substante chimice (insectofungicide). Semintele capata o forma regulata.

se seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata. la inul de ulei. la unele plante leguminoase. sol. iar intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci d\cand se fac lucrari de intretinere sau de recoltat. prin imprastiere cu mana sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu semnataroarea. Astfel. Epoca de semnat depinde de specia de plante. care nu se prasesc si nu se raresc. iar intre plante de 0. sunt trei epoci: toamna. cate una. . Se foloseste la cereale paioase. Distanta dintre randurile de plante este de 12 – 15 cm. de biologia fiecarei specii. Pe solurile cu exces de umiditate. Preparatul contine bacterii simbiotice care fizeaza azotul atmosferic si il pune la dispozitia plantelor. in araturi sau pe suprafete restranse in legumicultura la plante cu vegetatie scurta. cel mai frecvent. se foloseste metoda aceasta. de soiurile sau hibrizii cultivati. este curpinsa intre 30 – 80 cm. Semnatul bob cu bob asigura distribuirea in brazda a semintelor. Se caracterizeaza printr-o distanta intre randuri de 6-8 cm. de conditiile de clima. in benzi si in cuiburi. primavara si vara. Semanatul in coame. de termenul de livrare. Metoda are mai multe subvariante: semnatul bob cu bob. Aceasta metoda prezinta vantajul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri. Semnatul se efectueaza cu masina. fiind vorba de culturi prasitoare. Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat. prin urmare. Semanatul in cuiburi. Epoca de semnat reprezinta perioada in care se face semnatul.Tratamentul cu Nitragiu se aplica la semintele plantelor din familia leguminoaselor. inainte de plantare. relief si temperatura solului. Distanta intre randuri.25 – 4 cm. la rasadurile de legume sau la puieti. avand avantajul fata de metoda precedenta a realizarii unei distante mai mari pe rand intre plante si. Lucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai multor seminte la un loc. Masina de semanat executa coamele in care sunt introduse semintele. in functie de cultura respectiva. Semanatul in randuri departate. Pentru conditiile tarii noastre. la distante aproximativ egale. in functie de speciile sau soiurile de plante. un spatiu de nutritie mai corespunzator. numai in cazuri rare. inlaturandu-se astfel lucrarea de rarit. de scopul pentru care se face cultura. Semanatul cu masina se practica in mai multe variante: Semanatul in randuri obisnuite. in randuri si.. Semanatul in randuri dese.

particularitatile de germinatie. asigurandu-se introducerea semintelor in pamant reavan si o inradacinare mai adanca a plantelor. ardei etc. textura solului. Metoda se practica in zonele aride. umiditatea solului. in functie de o serie de factori: marimea semintei si puterea de strabetere. Semintele sunt introduse in rigole (santuri) deschise de niste piese de rarita atasate la brazdarele semanatorii. Reprezinta cantitatea de samanta care se folosete la un hectar. de obicei. P – puritatea semintelor (%) G – germinatia semintelor (%) Desimea plantelor. odata cu lucrarile de intretinere se arunca pan\mant de pe coama in rigole pana cand suprafata terenului devine neteda.Datorita denivelarilor realizate la semanat. Secalculeaza cu formula: d x MM3 x 100 Cs = -------------------------. Pe masura ce plantele cresc. Se practica. (seminte germinabile la mp). rasaririi si uniformitatii culturii.in care: PxG Cs – cantitatea de samanta (kg/ha) d – desimea plantelor ma mp. desime care este data de distanta dintre randurile de plante si dintre plantele de pe acelasi rand. se mareste suprafatade evaporatie a apei. Variaza intare limite destul de mari. Semanatul in culise. Natura de samanta. iar semintele gasesc conditii mai bune pentru incoltire. Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei. . castraveti. In acest scop se seamana benzi formate din 2 – 4 randuri de porumb sau alte plante cu talie inalta. reprezinta ceea ce numim desimea plantelor. in legumicultura. data semanatului. iar intre ba\enzi s ecultiva fasole. sau 1 ha. Numarul de plante de pe suprafata de 1 mp. metoda de recoltare. Semanatul in rigole. in zone cu vanturi puternice si frecvente. pepeni.

adancimea apei freatice. . scopul pentru care se face cultura.Esimea plantelor depinde de cativa factori mai importanti: specia de plante. mposibilitatea de a se iriga. conditiile de clima si fertilitatea solului.