Calendarul gradinii de legume FEBRUARIE - Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip

umezit. - Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor. - si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului. MARTIE - replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete) - insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate) - plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc. - in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii - se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete - se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat - se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie - fertilizarea suplimentara cu azot - dezgropatul si demusuroitul vitei de vie - se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)

- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru; - pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta. APRILIE - pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: - radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul; - se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa; - de la mijlocul lunii incepe: - plantatul varzoaselor, guliei si conopidei; - semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm; - semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului; - se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri; - plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand; - semanatul porumbului; - semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor; - la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei; - Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapamorcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartoffasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof; - În livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor. MAI

castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace. operatiune care se repeta si dupa plantare. . . praz. broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed. castraveti de toamna. . Stropeste via contra manei. De asemenea. ceapa (din seminte). Plivitul. varza. În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale. rosii. IULIE . varza rosie. . raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume. mazare si gulioare.5%.rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile. broccoli. . Poti cultiva fasole. Merpan 0.daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai. .este perioada pentru palisarea. gulie. mai mult soare. sapi si nivelezi pamantul. .incepe plantarea rasadurilor de legume. ardei si vinete. copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii. aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina.continua prasitul. Daca ai timp suficient. la o temperatura de 7-10 grade Celsius.daca ai vita de vie. fluturi. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici.intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Vom planta rasadurile de ardei. . fainarii si putregaiului. IUNIE . Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara.inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0. uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0. varza de Bruxelles.pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida. spanac. conopida.Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate. copilirea si carnatirea rosiilor timpurii. castraveti.5%. telina. udati terenul. vinete. muste.. varza de toamna. ridichi de toamna.4% sau sulfat de cupru 2-3%. . Captan 5%. salata. gulia de toamna si broccoli. timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. daca nu a plouat.plantarea rasadurilor de varza timpurie. . continua legarea lastarilor.foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde. conopida.

spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare. . La ardei. . . pentru a se usca mai repede.daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa. apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). se pun in vase cu apa. dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile.grabeste strangerea cepei. În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi).in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii. Rosiile se zdrobesc bine. unde se spala bine. dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor.nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata. dar atentie. caci altfel sunt acri. dupa o prealabila verificare daca sau maturat suficient. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat. se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. La tomate. . . se aleg fructele mari.incep sa se coaca strugurii timpurii. indeparteaza radacinile laterale. . . Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. la soare. .pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu.continui recoltarea vinetelor. verzei de vara.pe terenuri eliberate se poate semana spanac. . Din cand in cand se rascolesc cu mana.AUGUST . pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie.strange rosiile pentru sucuri si bulion. ardeilor. iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). . pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei. Semintele bune se lasa la fund.continua recoltarea castravetilor pentru muraturi. Cand sunt uscate au o culoare galben- .fasolea uscata pentru consum se aduna. acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti. in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. coapte bine. pentru productia de primavara. pepenilor galbeni si verzi. morcov si patrunjel.acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. Se usuca la umbra. specifice soiului. Acestea se spala in apa. SEPTEMBRIE . sanatoase. .

pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita. .aurie. se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita. pastarnacul se scot pe timp uscat. se zvanta.se sapa terenul. ardeii. se zdrobesc. se duc la umbra pentru uscare. . se usuca la umbra. telina. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele. se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. patrunjelul. se spala si se lasa in apa. Plantele se taie. care se pastreaza in pungi de hartie. . Cele bune se spala. OCTOMBRIE . care sunt de culoare neagra. . unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa. unde se coc. se vantura si ramane samanta buna. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta.se recolteaza varza si se pune la murat. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar. guliile. spanacul. pastarnacul. care raman la suprafata. dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. se fac snop. galbene. .se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii. pe masura ce s-au recoltat ultimele legume. . pentru a nu se scutura. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. se fac snopi mici.rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric. Apoi.ceapa verde (de stufat). Semintele bune raman la fundul vasului. se toaca marunt. usoare. dupa care se scutura capsulele. semintele se recolteaza dimineata. care au ajuns la maturitate. salata. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm. . semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. loboda.se recolteaza ultimii ardei. patrunjelul. unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. dupa care se extrag semintele. care au devenit dulci si carnosi.morcovii.se recolteaza vinetele. morcovii. Se lasa la soare 6-7 zile. toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara. este timpul sa le cultivam . La salata. pentru a nu se innegri.Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme. Se taie cu tija intreaga. La vinete. curatata si dezinfectata.se scot cartofii de toamna.se recolteaza gogonelele. La ceapa. separate de cele seci. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei. . . cand fructele au ajuns la maturitate. sa iasa semintele. pe roua. cat mai repede. se scurg. usturoiul verde. . La castraveti se aleg fructele mari. care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase.

ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. este o planta pretentioasa la lumina. santul se umple pe trei sferturi. NOIEMBRIE . . adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). prunele. . Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit.: kapia) si gogosari.se aduna porumbul care este copt.se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda. . .toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. Ardei In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti. se seamana morcovii. . grasi. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom. . se taie cocenii si se pun pe foc. sunt culesi si pusi la borcan. la fel ca rosiile si vinetele.pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci. inainte de intrarea pomilor in vegetatie. perele. patrunjelul. si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol.cu 2-3 udari obligatoriu. mazarea. Ardeiul. Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. lungi (ex.pe masura ce gogosarii se coc.zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie. . . . O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. . Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte.se mai culege porumbul. 2) in locul unde se face taierea. 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica.varza se recolteaza tot acum. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii. fie primavara. gutuile. ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor. curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita. stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. nucile. caldura. dupa caderea brumei.se recolteaza merele.sfecla rosie mai poate fi recoltata. este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. acestea fiind considerate cele mai bune.

Galben de Banat. Ardei lung: Kapia. De la o tufa se pot obtine 0. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante. Românesc. Daca plantarea se face pe straturi înaltate. apoi udatul se face odata la 6-8 zile. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm. Important este cum se face udarea. Superb. mai ales la temperaturi sub 0 grade C. Pentru a avea o productie mare si de calitate. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Rubin. si anume: apa sa nu fir prea rece. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. Export. etc. îngrasare suplimentara). Conopida Se cultiva pentru inflorescenta din lastari îngrosati.apa si hrana. Galben urias. distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. afânat. Se cultiva pe soluri fertile. ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat. punând câte 1 fir la cuib. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti. Lung românesc. bine lucrate si îngrasate cu gunoi de grajd. Când s-a format. lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd. în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie. Calincov verde.75 kg ardei. Este o planta destul de pretentioasa. Urias dulce. Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca). când se pateaza si nu mai produce recolte de calitate. ardeii se planteaza la începutul lunii mai. Urias de California. În celelalte cazuri. gogosari sau ardei lungi. . etc. inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se înegreste. etc. Iute de Arad. Medaliat. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat. dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine. Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit. udat.5-0. Pentru culturile târzii de toamna (ardei. Splendid. Rasadul Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. lasând doar 5-6 ardei la tufa.

Dupa rasarire se fac 3-4 prasile. Îngrijirea se face în general la fel ca la cultura verzei.5 gr la 1. cu perioada de vegetatie de 90-100 zile. Pentru a grabi rasarirea. inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la vârf sau frângerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatâna. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatâna. musuroirea. Ceapa Contine multe substante hranitoare: zaharuri. Dupa plantare se uda si se trage pamânt în jurul plantei. cu inflorescenta mica. Pamântul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta. iar la baza se aseaza pleava. paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei în sol. Ceapa de arpagic Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara. Capatânile se taie de la baza.Soiuri Timpurie de Ertfurt. înainte ca acestea sa se resfire. în ce priveste prasilele. Alte soiuri: Timpurie de Arad. udarea si îngrasarea suplimentara. cu productie mare la cultura în câmp si care se pastreaza bine mai mult timp. samânta de ceapa se seamana în martie (0. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime. Rasadul Soiurile timpurii se produc în rasadnite calde (3. Soiurile târzii se seamana pe straturi la sfârsitul lunii mai. la 15-20 zile de la formarea lor. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. de 6001000 gr.5 mp) în februarie. se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei. lasând poteci de 50 cm la 1015 rânduri. când inflorescentele sunt îndesate si albe. vitamine si substante active care omoara microbii. . Rasadul poate fi plantat putin mai adânc decât a fost în rasadnita. Dupa uscare. Suplimentar. cu tot cu frunze. rotunda si îndesata de 300-500 gr Bulgare de zapada (115-120 zile). cu inflorescenta mare. etc.8-1 kg la 100 mp). Plantarea în gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si în luna iulie pentru cele târzii (70-70 cm). Recoltarea se face treptat. samânta se înmoaie în apa 2-3 zile.

3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze. la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. Vinete .Uriasa de Stuttgart. precum si ruperea fustilor florali. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare.arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C. Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi. Dupa plantare se uda. Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul. De Vinga. De Bacau. care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze. pe terenul pregatit corespunzator. Spaniola Ceapa verde Aburii de ceapa vindeca guturaiul Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara. De Darasti. Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm. apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la soare. etc. Ceapa de consum (bulbi) La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând. De Filiasi. 1-2 udaturi. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3.5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. pentru a feri bulbii de înghet. cu atentie sa nu se taie bulbii. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul. Se pot obtine 2-2. se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând. Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamânt. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. De Lovrin. pentru a nu forma fusti anul urmator. trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C. prin smulgere sau cu sapaliga. Soiuri de ceapa de arpagic: . Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samânta. De Zittau. la sfârsitul lunii mai. 1-2 îngrasari suplimentare. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau. Acest strat se aduna cu grebla în primavara.

de obicei dimineata. Daca nu au suficienta lumina în rasadnita. Plantarea rasadurilor se face la începutul lunii mai. Fructele îmbatrânite devin amare.5 kg. Cum se îngrijeste? În general. prima data la 10-15 zile. O planta poate produce 5-6 vinete. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: „Delicia” pentru culturi timpurii. deci se uda mai des. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamânt la radacina sau în ghivece nutritive. nu leaga rod. lumina si hrana. apa. Samânta încolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C. de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates" Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti “Marita 15” si . 20-60 gr vitamina A. ca Arges 400". „Pana Corbului” si „Bucurestene” pentru culturi târzii. 20-60 gr vitamina C. ca si cele rosii. cu anumite specificatii: se fac 4-5 prasile. La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. începutul lui martie. la aceeasi adâncime la care au stat în rasadnita. 20-30 mg fier. Recoltarea se repeta din 7 în 7 zile. se uda mai des ca rosiile (4-5 zile). Rosia compozitie. Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1. iar celelalte 2 îngrasari la intervale de 15-20 zile.Patlagelele vinete. pe racoare. La recoltare se taie cu codita cu tot. daca se strâng usor între degete si podul palmei. aproximativ 1-1. datorita fructului care e un aliment foarte valoros. sunt plante pretentioase la caldura. Semanatul în rasadnite se face la sfârsitul lui februarie. 40-50 mg calciu. Cer mai multa apa. Într-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri. iar la temperaturi sub 0 grade C plantele mor. plantele se îngalbenesc si se alungesc. iar îngrasarea se face de 3 ori. la 60 zile de la semanare. Cum se produce rasadul de vinete? Vinetele se cultiva numai prin rasad.5 litri apa si se trage pamânt maruntit în jurul plantei. „Danubiana” pentru culturi de vara. Ce soiuri se cultiva? Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone. Daca sunt umbrite în teren. îngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate.ce contine rosia? Sucul de rosii Rosiile reprezinta una din principalele culturi din gradina de legume. "Arges 408" sau "Arges 450"care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rasarire. ce contine însemnate cantitati de substante hranitoare. la 60-70 cm între rânduri si 30 cm pe rând. când au 6-7 frunze.

din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe. Udarea se face la 6-7 zile. începând cu mijlocul lunii aprilie si pâna în luna mai. În afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa. semanatul în rasadnita se face la începutul lunii martie.“Marita 25” Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: “Aurora”. înconjurând tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca. de aceea trebuie cultivate în soluri fertile. imediat sub frunze. produce la 130-135 zile de la rasarire. Primavara si la începutul verii. fâsii de cârpe sau alt material textile. Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1. lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele. cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire. foarte carnoase. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamântul din cuib. desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct în câmp. functie de gradul de uscare al pamântului. pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime. La 2-3 saptamâni de la rasarire. cu fructe mari. pentru cresterea productiei. când apar primele frunze adevarate. asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate. se face imediat ce acestia apar. Rasadul pentru culturile timpurii se produce în rasadnite calde. Aracii de lemn de 1-1.2 m lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecarei plante înspre nord . Alte soiuri bune sunt din grupa „Heinz” Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume în general. mai ales în rasadnita si solarii. Pentru cultura de vara. Nu se stropesc direct plantele! Cum se îngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare. “ de Tulcea”. rasadul se repica la distanta de 10/10 cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Legarea se face cu sfori. îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale. rosiile se uda dimineata. pentru o buna dezvoltare a fructelor. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara. Tomatele cer multa lumina. ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale. la 130-140 zile de la rasarire. Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai mari. cu 5 coaste specifice. rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Au nevoie de multa hrana.5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad. Copilitul. în care se seamana în luna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. “Campbell” produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita. se mai efectueaza urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier. rotunde. rasadurile de tomate se pot planta în gradina. Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând. si a celor de tomate în special progreseaza rapid. mai ales. pentru ca .

deasupra radacinilor se asaza un strat din acest amestec gros de aproximativ 20 cm. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. în mai multe rânduri. 10-15 litri la 1 mp. in timpul iernii. dupa ce mai intai sau scurtat la 25 cm si s-au inlaturat mugurii laterali de pe colet (sa ramana numai mugurele principal). udarea se face seara si noaptea. când solul s-a mai racorit. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor. De asemenea. Cum se obtin andivele ? Pentru a obtine andivele ("papusile"). Valoarea alimentara este deosebita. ci trebuie lasata la soare pentru a se încalzi un pic. Se obtin de la planta denumita cicoarea de vara sau cicoarea de Bruxelles. care se împrastie printre plante si se îngroapa prin prasit în sol. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe. Santurile se fac late de 80-100 cm si adanci de 40-50 cm. radacinile se pun in santuri incalzite sau in pivnite. la 1-3 cm una de alta. incep sa creasca frunzele. mranita si nisip. In pivnite. Andive Andivele reprezinta un manunchi de frunze inalbite care se consuma ca salata. sau mranita. Cultura de andive se realizeaza in doua etape: intai se produc radacinile si apoi din acestea. În acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale. Vara. Cârnitul este o lucrare foarte indicata. iar peste acest strat se asaza un strat de ingrasamat organic in fermentatie de grosime circa 40-50 cm. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta. se vor obtine "papusile" (andivele). cu gust placut. Printre radacini se pune un amestec de pamant de gradina. iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Andivele se taie pe o mica portiune din colet. La un metru patrat de sant se pot pune la fortat 180-200 radacini. Sub influenta caldurii data de ingrsamant. raman albe si adunate in forma de "papusa". precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa). in pozitie verticala. radacinile se pun la fortat infigandu-se intr-un strat de pamant . iar la cea târzie se accelereaza coacerea înainte de caderea brumei. iar apa folosita sa nu fie rece. apoi la 2 saptamâni. fiind fragede. Deoarece cresc in stratul de pamant. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii. iar la cele târzii 6-8 ciorchini. pentru a nu desprinde frunzele. In ele se asaza radacinile. putin amarui. atât pentru culturile timpurii cât si pentru cele târzii. Îngrasarea pamântului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor.pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei. recoltandu-se 12-15 kg andive. se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara.

urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce un numar mare de rasaduri.varsta optima a rasadului. alcatuit din mranita. cu conditia asigurarii unei distribuiri uniforme a acestora. pamant de gradina si nisip. gros de 7-10 cm. . De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de urmatoarele aspecte tehnologice: . Semanatul se face in doua moduri: .semanatul pe strat nutritiv.5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut. Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu rasad de buna calitate. care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct. Cand plantele incep sa rasara. Aceste papusi au un gust mai placut decat cele inalbite in pamant. se inlatura materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de care au nevoie. .(amestec obisnuit). Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat. Semintele se distribuie fie prin imprastiere. Dupa semanat. In acest caz.stabilirea datei de plantare. alcatuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive. una langa alta. din care cauza au frunzele desfacute. bine maruntit si nivelat.durata de semanat la rasarire. Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii incalzite (sere inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ. Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de . Ele pot fi acoperite cu un strat de pamant gros de 15-20 cm sau se infig in pamant numai pana la jumatate. repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv. iar pe rand semintele se distribuie la 1-2 cm. Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogojini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor. papusile cresc complet afara. . semintele se acopera cu un strat de 0. cand este necesara marcarea randurilor cu o rigla prevazuta cu o muchie ascutita sau un gratar format din mai multe rigle distantate in functie de distanta intre randuri care este de 5 cm. fie in randuri.stabilirea datei de semanat.

udarea se face moderat cu apa calduta (20-22°C). Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu biocombustibil. Astfel. . in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei aerului. in vederea calirii rasadurilor.fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 0. .rasaduri. Se fac 2-4 fertilizari.lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei cantitati maxime de lumina (curatirea geamurilor. . in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni sunt diferite in functie de specii. se duc in locuri calde si se urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor. Pentru aceasta sunt mai multe variante: . Acestea se dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%. Se acopera cu bucati de sticla. Se folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn.instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului. peste patul de gunoi asezat. pentru gospodariile particulare. Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume: . si se pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1-1. dar si atunci cand conditiile de temperaturi sunt mai precare. . imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata. se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm. Inainte de plantare cu circa 10-15 zile. temperatura scade. de plastic de diferite dimensiuni. sulfat de cupru 2-3%.). cu hartie sau cu folie. insa in limitele specifice fiecarei specii legumicole. laditele fiind usor de manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de supravegheat. circulatia facandu-se pe o poteca de 60 cm. folosirea de folie de polietilena noua etc.4-0.aerisirea se face zilnic. . Repicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia primelor frunze adevarate. De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul. Se mai folosesc ghivece de plastic. prima la 7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 10-15 zile.udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora. . .saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea gunoiului in aceste santuri.dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s-a hotarat.introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului.5 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita circa 2 cm.5 1%. . scade cu cateva grade in perioada rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare. in grosime de 40-50 cm. pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare.

in functie de tipul constructiv. Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti. . la cultura in solarii. spanac sau ceapa verde. a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn.raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina.30 cm cu MSS 1. La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0. Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul. dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste. Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata. cand urmeaza dupa acestea. .de hartie. Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului. mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 . prevenind alungirea. iar la tomate. varzoase.combaterea bolilor si daunatorilor. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor. . de turba etc. apa mai putina si aerisire mai buna. ardeiului si vinetelor.15 mm. pepeni galbeni etc. . a arcurilor deformate.calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi mai scazute.tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului prin alungire. Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu.500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu. Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite. ceapa verde sau salata.80 t/ha gunoi de grajd semidescompus. 400 . fertilizarea de baza cu 50 . In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati. cu lumina mai multa. Un rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta. varza. se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara). Cultura tomatelor in solarii si rasadnite. . Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare.3 saptamani. este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului. De aceea.4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua. rasadul capata o culoare violacee. In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 . fasole urcatoare. comparativ cu o cultura timpurie in camp deschis.

400 mł/ha. Prin prasile se combat si buruienile.7 zile.8 inflorescente pentru ciclul prelungit. Intre randuri se lasa 70 cm. in mod repetat. Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici. In continuare. la inceput.10 zile de la rasarire se face repicatul in ghivece din plastic. Tomatele se pot planta mai adanc. .5 l apa pentru a nu se raci solul. iar in cele mai nordice se continua pana la 5 aprilie. deoarece emit usor radacini adventive. solariile se tin inchise. Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea. Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata. cu norme de udare de 250 . Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie.Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu. irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare. datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar. din hibrizi timpurii. Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire. Carnitul se face dupa 3 . Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III. intretinerea solului si conducerea plantelor. aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical. Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie. In jurul orei 16. daca se realizeaza un ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung. atat intre rasaduri. solariile se inchid. sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm. Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale. Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate. se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor. la interval de 5 . Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza. Desigur. Dupa plantare se uda local fiecare planta. iar la 8 . Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica.5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 . Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice. Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor. cat si pe rand. cu circa 0. cu araci. iar intre plante pe rand 30 cm. Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta. astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare. Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire. cu diametrul in partea superioara de 8 cm.

Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite. Dr. iar rasadnitele se pot muta in plin soare. pahare de iaurt. udati si acoperiti vasele cu o folie de polietilena. transplantare si recoltare variaza de la o zona la alta.22 cm. carnirea se face dupa 2 . Lasati numai planta cea mai viguroasa in fiecare vas.15 aprilie. se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea de 20 .60 t/ha in ciclul prelungit. asezati rasadnitele la umbra. Pentru cei care nu au solarii. Recoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii. Prof. Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic. Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit. Dupa aceea puteti indeparta folia.5 kg fructe/m˛. se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm. inclusiv inaltarea tocurilor. bolile si semintele de buruieni. peste care se asaza folie de polietilena de 0. . se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase.3 inflorescente. fier beton sau plastic. pentru ciclul prelungit. la 6 mm adancime. se acopera cate 2 randuri cu arcuri din lemn. Gheorghita HOZA Cultivarea rosiilor in sera Plantarea Intr-un an.05 mm grosime. dar acesta trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele. Recolta de primavara tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau iarna devreme. pana germineaza semintele. Productia medie este de 40 . se aplica lucrari obisnuite de ingrijire. Folosirea amestecurilor de pamant steril. in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii. Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult 100 de zile de la plantare. pentru ciclul scurt si pana in septembrie. In zilele calduroase se face aerisirea. pamantul trebuie mentinut la 70°C timp de 30 de minute pentru a se distruge toti daunatorii. Data de plantare. de gradina scade incidenta bolilor. In felul acesta se pot obtine 4 .Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie. iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient. Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 .45 t/ha la ciclul scurt si de 50 . dupa care tunelele se desfiinteaza. Victor POPESCU Conf. Semanati 2-3 seminte in fiecare rasadnita. Protejarea dureaza circa 3 saptamani. la 21°C. inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. univ. univ.

dupa asta. se continua copilirea rosiilor. pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) aceasta operatie se numeste copilirea rosiilor. plantele pot fi ciupite. temperaturile pot fi scazute putin. Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna. Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai de sus buchet de flori. vitele ar trebuie sa creasca toate intr-o singura directie. Aceasta operatie va pastra rezervele de substante nutritive pentru maturizarea fructului deja prezent. rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea forma neregulata. Udarea cu apa mai rece de 10°C ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica. Vitele pot fi sustinute de fire de plastic sau sfoara legate lejer in jurul bazei plantei si apoi de sarme sau de elementele scheletului se sustinere a serei. Nu incercati sa infasurati sfoara in jurul varfului ramurii. Pe masura ce rosia se dezvolta. . tulpinile laterale trebuind rupte (nu taiate. Legarea si copilirea rosiilor O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport. Cand planta a crscut pana la sarmele se suport. Important este ca dupa acel tratament initial. nu de codita sau de buchetul de rosii. Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor. pe masura ce aceasta se dezvolta. Aceste sarme trebuie sa fie la cel putin 65 cm deasupra stratului de rasaduri. plantele vor fructifica mult mai devreme. temperaturile trebuie mentinute la 21-23°C ziua si 15-17°C noaptea. inainte de a fi folosita. pentru ca acesta se poate rupe. crescand numarul de recolte. rasadurile trebuie tinute in primele 10-14 zile la temperaturi de 14-15°C ziua si 11-13°C noaptea. De asemenea. Se planteaza la o adancime cu 2. Plantele trebuie tratata saptamanal cu un fertilizator solubil.5 cm mai mare decat cea din rasarnita. desfaceti sforile si codorati vitele pana la cel putin 90 cm. fertilizarea se poate face de doua ori pe saptamana. In zilele noroase. inlaturand varfurile terminale. Firele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei.daca acest lucru se intampla. Se leaga iar si se aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul operatiei. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa dezvolte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. Dupa 4-6 saptamani de la semanare. cu 38-46 cm distanta intre ele si pe randuri de 90-120 cm latime. rasadurile de rosii sunt destul de dezvoltate pentru a fi transplantate in straturi. amestecat in apa de udare. cu o invartir completa la fiecare 3 frunze. De asemenea. De asemenea. vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frunze. Se uda imediat dupa transplantare. Dupa aceste 1014 zile.Pe cat posibil. temperaturile nu trebuie sa scada sub 12-13°C .

pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut. lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii. Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe zi (la orele 10 si 15) care sa faca florile sa elibereze suficient polen. daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. daunatorii si cele legate de calitatea apei. e foarte posibil ca aceasi floare sa trebuiasca scuturata de mai multe ori. Rosiile se culeg de obicei de 2-3 ori pe saptamana. Rosiile trebuie tinute la temperaturi de 13°C .8. pentru a fi de calitate foarte buna. se poate aseza un strat de paie curate. dezechilibrul substantelor nutritive. de cele mai multe ori. poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor. In functie de rezultatul analizei pamantului. Ele ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul radacinii. In locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea.8-6. Recoltarea E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil. ciupiti toate frunzele batrane de sub nivelul fructului . Controlul bolilor si daunatorilor la rosii Cel mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. piata este cea care determina.niciodata mai mici de 10°C pentru a se mentine mai mult. Deoarece nu toate florile de pe un ciorchine se deschid odata. Alte probleme sunt umiditatea crescuta. Ele trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si bracteea sa ramana pe fruct.asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului. Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate pentru ca sunt de calitate inferioara. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a celorlalte rosii. Polenizarea florilor Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera.Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei. Cea mai des intalnita problema este variatia temperaturii (ziua peste 32°C iar noaptea peste 24°C sau sub 14°C). potasiu sau nitrogen inainte de plantare. intensitatea scazuta a luminii. Cele deschise la culoare trebuie tinute la minim 21°C pentru a deveni rosii. la 8-10 cm. In jurul rasadurilor de rosii. Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. Alte ingrijiri Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5. Alegeti un loc . Oricum.

procedeu Potentiali beneficiari . gospodarii taranesti. Oricum. urmat de aspectul prost al plantei in general. asigurati o buna circulatie a aerului si monitorizati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele imbolnavirii. Nematodele ataca radacinile si duc la dezvoltarea deficitara si ofilirea plantei (foarte des e intalnita ofilirea in timpul zilei). Rezultatul consta in activarea proceselor fiziologice si biochimice din plante. Bolile semintelor includ putrezirea semintei (nu mai germineaza din cauza unei ciuperci). este bine sa aveti la indemana o serie de substante fungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata plantelor. inaltimii medii a plantei. putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare. Obiectul inventiei . Extractul este ecologic pur si mai putin costisitor. pamant usor drenabil si sterilizat. Noul procedeu propune tratarea semintelor de tomate inainte de semanat cu un extract apos de biomasa algei Nostoc linckia. continutului vitaminei C si a acizilor organici. . proteine si alte substante fiziologic active. Plantele raman mici ca inaltime. In ultimul caz este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut peste nivelul pamantului.intreprinderi agricole. Unul din simptome este aparitia de radacini a unor noduli sau umflaturi. dearece substantele acestei alge sunt prezente prin fitohormoni. planta moare. Simptomele includ aparitia unor leziuni uscate sau apoase la nivelul solului. intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura. greutatii medii al unui fruct. sterilizarea pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control. se ofilesc foarte mult in timpul zilei dar isi revin noaptea. In cele din urma. Verticillium si Fusarium sunt boli care duc la ingalbenirea frunzelor pe margini sau intre venelor. vitamine. Bolile rasadului de rosii sunt cel mai des cauzate de ciuperci ca Pythium spp. care duc la indoirea tulpinii.insorit. Tratarea semintelor cu substante fungicide corespunzatoare. si Rhizoctonia solani care se gasesc in pamant. Aceasta sporeste productivitatea si are o influenta benefica asupra numarului de inflorescente. datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive necesare. gospodarii particulare DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Procedeele existente de tratare a semintelor de tomate au o eficacitate redusa si un cost inalt. Sterilizarea (fumigarea) pamantului este ce mai eficienta metoda de control.

Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita .md Obiectul inventiei .procedeu Potentiali beneficiari .comercializare.AVANTAJE imbunatatirea calitatii si caracteristicilor plantelor si fructelor de tomate. Noul procedeu prevede sporirea rezistentei plantelor la seceta. Salaru Victor Brevet: 2620 Data depozitului: 19. AVANTAJE . cresterea productivitatii tomatelor cu 40%. asistenta financiara Denumiea inventiei: Procedeu de tratare a semintelor de tomate inainte de semanat Titular: Universitatea de Stat din Moldova Autor: Salaru Vasile.intreprinderi agricole. cooperare.03.2003 Adresa: Chisinau._Mateevici 60. gospodarii taranesti. intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura. sporirea numarului de fructe la o planta cu 40-42%. marirea numarului de inflorescente. precum si reducerea gradului de afectare a plantelor. gospodarii individuale DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Prezenta inventie consta in tratarea semintelor inainte de semanat si a plantelor in faza de inflorire cu solutie apoasa de galat de potasiu si acid polivinilpirolidonic. USM Telefon: 57-75-26 Email: bot_usm@mail. Procedeul cunoscut de tratare a semintelor pentru semanat si a aparatului foliar cu solutie apoasa de acid indolilacetic este nesatisfacator din cauza inactivarii acidului de catre enzimele din planta.

marime si greutate.2002 Adresa: mun. curatirea si sortarea. reducerea gradului de afectare a plantelor cu 5 –7 % fata de procedeul cunoscut anterior si cu 10 –15% comparativ cu plantele netratate. Se face prin mai multe metode: la soare. se recurge la uscare. iar prin sortare. separarea semintelor pe categorii dupa forma. Padure 26/1. in magazii sau cu ajutorul unor instalatii speciale. Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor. sub soproane. astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor. Vrabie Valeria Brevet: 2045 Data depozitului: 23. Principalele lucrari de pregatire. Barba Nicanor. acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului. Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a pastrarii. tratamentul cu Nitragin. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita . granularea. uniform repartizate.05. drajarea. Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si fiziologice superioare a semintelor. preancoltirea. in functie de specificul fiecarei seminte sunt: uscarea. umectarea.sporirea recoltei culturilor leguminoase cu 6-10 q/ha. tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor. Turta Constanti. tratarea semintelor cu substante stimulatoare. Curatirea si sortarea .comercializare si investitii Denumiea inventiei: Procedeu de sporire a productivitatii culturilor leguminoase Titular: Institutul de fiziologie a plantelor al ASM Autor: Stefirta Anastasia. Brinza Lilia. pe arie batatorita sau platforma betonata. scarificarea. Institutul de Genetica si Fiziologie a Plantelor al ASM Telefon: /373 22/ 56 79 59 SEMANATUL Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura. Chisinau. str. Zubarev Vera. sporirea rezistentei plantelor la seceta.

microelemente. avand in componenta un liant. selectorul. cauzate de ciuperci ai caror spori ajung in interiorul semintelor.1%) si apoi uscarea lor. Sortarea are importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor raspandi si se vor dezvolta mai uniform. erbicide. deoarece mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai dificila. Semintele capata o forma regulata. triorul.semintelor se realizeaza concomitent. folosindu-se substante chimice: auxine. . intr-un sol reavan. Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari (lucerna. Umectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac. vitamine. ardei. sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea germinarii. cum este taciunele zburator al graului si orzului. cu avantaje importante pentru semnatul de precizie. in special legume. in general. Semintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce sau zvantat usor. formalina 0. La legume. castravete. Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia si cresterea plantelor. pentru 100 kg. tomate) cu scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor. Drajarea se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula. Tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata. Tratamentul pe cale umeda consta in cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de cupru 1%. uneori substante nutritive si microelemente. Tratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala. folosindu-se. samanta. Tratamentul pe cale uscata si umeda se aplica pentru combaterea bolilor cu infectie germinala (sporii se gasesc la suprafata semintelor). Metoda este greu de aplicat in productie si de aceea se practica rar. realizandu-se in acelasi timp un mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta in perioada incoltirii. 100 – 250 gr. substante insecto-fungicide. trifoi. se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul asigurairi unei repartizari cat mai uniforme la semnatul cu masina (bob cu bob). de a scurta perioada de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in semanaturi. biostimulatori. cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea. umeda sau termica. Tratamentul pe cale uscata consta in amestecarea semintelor cu substante chimice (insectofungicide). Este indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la suprafata.

de biologia fiecarei specii. in functie de speciile sau soiurile de plante. fiind vorba de culturi prasitoare. Semnatul se efectueaza cu masina. Distanta intre randuri. Pe solurile cu exces de umiditate. Aceasta metoda prezinta vantajul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri. cate una. de soiurile sau hibrizii cultivati. la unele plante leguminoase. Lucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai multor seminte la un loc. sunt trei epoci: toamna. inainte de plantare. de scopul pentru care se face cultura. Masina de semanat executa coamele in care sunt introduse semintele. Preparatul contine bacterii simbiotice care fizeaza azotul atmosferic si il pune la dispozitia plantelor. Se caracterizeaza printr-o distanta intre randuri de 6-8 cm. un spatiu de nutritie mai corespunzator. iar intre plante de 0. in randuri si. Se foloseste la cereale paioase. de termenul de livrare.Tratamentul cu Nitragiu se aplica la semintele plantelor din familia leguminoaselor. se seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata. prin imprastiere cu mana sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu semnataroarea.. este curpinsa intre 30 – 80 cm. in araturi sau pe suprafete restranse in legumicultura la plante cu vegetatie scurta. Semanatul in randuri dese. iar intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci d\cand se fac lucrari de intretinere sau de recoltat. numai in cazuri rare. avand avantajul fata de metoda precedenta a realizarii unei distante mai mari pe rand intre plante si. Epoca de semnat reprezinta perioada in care se face semnatul. prin urmare. de conditiile de clima. Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat. se foloseste metoda aceasta. Epoca de semnat depinde de specia de plante. primavara si vara. la inul de ulei.25 – 4 cm. sol. inlaturandu-se astfel lucrarea de rarit. Metoda are mai multe subvariante: semnatul bob cu bob. in benzi si in cuiburi. Distanta dintre randurile de plante este de 12 – 15 cm. Astfel. Semanatul in coame. Semanatul cu masina se practica in mai multe variante: Semanatul in randuri obisnuite. relief si temperatura solului. Semanatul in randuri departate. cel mai frecvent. in functie de cultura respectiva. . la rasadurile de legume sau la puieti. Semnatul bob cu bob asigura distribuirea in brazda a semintelor. la distante aproximativ egale. Semanatul in cuiburi. care nu se prasesc si nu se raresc. Pentru conditiile tarii noastre.

P – puritatea semintelor (%) G – germinatia semintelor (%) Desimea plantelor. Secalculeaza cu formula: d x MM3 x 100 Cs = -------------------------. reprezinta ceea ce numim desimea plantelor. rasaririi si uniformitatii culturii. Pe masura ce plantele cresc. Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei. textura solului. odata cu lucrarile de intretinere se arunca pan\mant de pe coama in rigole pana cand suprafata terenului devine neteda. . in functie de o serie de factori: marimea semintei si puterea de strabetere. in legumicultura. asigurandu-se introducerea semintelor in pamant reavan si o inradacinare mai adanca a plantelor. Numarul de plante de pe suprafata de 1 mp. Semanatul in rigole. desime care este data de distanta dintre randurile de plante si dintre plantele de pe acelasi rand. metoda de recoltare. pepeni. Metoda se practica in zonele aride. sau 1 ha. (seminte germinabile la mp). de obicei. Semintele sunt introduse in rigole (santuri) deschise de niste piese de rarita atasate la brazdarele semanatorii. castraveti. Natura de samanta. Se practica.in care: PxG Cs – cantitatea de samanta (kg/ha) d – desimea plantelor ma mp. iar semintele gasesc conditii mai bune pentru incoltire. Semanatul in culise.Datorita denivelarilor realizate la semanat. In acest scop se seamana benzi formate din 2 – 4 randuri de porumb sau alte plante cu talie inalta. umiditatea solului. in zone cu vanturi puternice si frecvente. Reprezinta cantitatea de samanta care se folosete la un hectar. ardei etc. data semanatului. particularitatile de germinatie. Variaza intare limite destul de mari. se mareste suprafatade evaporatie a apei. iar intre ba\enzi s ecultiva fasole.

Esimea plantelor depinde de cativa factori mai importanti: specia de plante. conditiile de clima si fertilitatea solului. adancimea apei freatice. . mposibilitatea de a se iriga. scopul pentru care se face cultura.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful