Calendarul gradinii de legume FEBRUARIE - Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip

umezit. - Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor. - si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului. MARTIE - replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei, vinete) - insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate) - plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc. - in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii - se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete - se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat - se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie - fertilizarea suplimentara cu azot - dezgropatul si demusuroitul vitei de vie - se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)

- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru; - pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta. APRILIE - pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: - radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul; - se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa; - de la mijlocul lunii incepe: - plantatul varzoaselor, guliei si conopidei; - semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm; - semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului; - se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri; - plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand; - semanatul porumbului; - semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor; - la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei; - Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapamorcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartoffasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof; - În livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor. MAI

la o temperatura de 7-10 grade Celsius. aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina. . timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. castraveti de toamna. gulie. . broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed. copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi).continua prasitul. varza rosie.intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara.daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai. . gulia de toamna si broccoli. IULIE .5%. . ceapa (din seminte). De asemenea. continua legarea lastarilor. fainarii si putregaiului. varza de toamna. . . Merpan 0. mazare si gulioare. castraveti. muste.pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida.foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde. Stropeste via contra manei. Plivitul.este perioada pentru palisarea. broccoli. În vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici. uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0. telina.incepe plantarea rasadurilor de legume. sapi si nivelezi pamantul. ardei si vinete.4% sau sulfat de cupru 2-3%. IUNIE . conopida. . vinete. Poti cultiva fasole. varza de Bruxelles. rosii. raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume. mai mult soare. . ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii..5%.plantarea rasadurilor de varza timpurie. copilirea si carnatirea rosiilor timpurii. conopida. ridichi de toamna.daca ai vita de vie. Captan 5%. Daca ai timp suficient. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara. fluturi. salata. udati terenul. castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace.rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile. spanac. Vom planta rasadurile de ardei. . operatiune care se repeta si dupa plantare. praz.Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate. varza. .inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0. daca nu a plouat.

. Rosiile se zdrobesc bine. . .incep sa se coaca strugurii timpurii. dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor.continua recoltarea castravetilor pentru muraturi.strange rosiile pentru sucuri si bulion. Se usuca la umbra. . . acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti. pepenilor galbeni si verzi. Semintele bune se lasa la fund. În medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). la soare. . pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei. . dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile. morcov si patrunjel. La tomate. dar atentie. . se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. se aleg fructele mari.in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii.nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata. coapte bine. verzei de vara. SEPTEMBRIE . se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare. apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele).grabeste strangerea cepei. dupa o prealabila verificare daca sau maturat suficient. Acestea se spala in apa.acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). . in timp ce semintele seci plutesc la suprafata.continui recoltarea vinetelor. pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie. pentru a se usca mai repede. ardeilor.pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu. . Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. indeparteaza radacinile laterale.AUGUST .spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor.fasolea uscata pentru consum se aduna.pe terenuri eliberate se poate semana spanac. Din cand in cand se rascolesc cu mana. sanatoase. Semintele bune se spala bine si se pun la uscat. . pentru productia de primavara. Cand sunt uscate au o culoare galben- . specifice soiului. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. unde se spala bine. se pun in vase cu apa.daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa. La ardei. caci altfel sunt acri.

semintele se recolteaza dimineata. toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara. La ceapa. .se recolteaza vinetele. La castraveti se aleg fructele mari.se scot cartofii de toamna. Apoi. loboda. pastarnacul. .se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii. pastarnacul se scot pe timp uscat. salata. separate de cele seci. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase. . se usuca la umbra. este timpul sa le cultivam . . care au devenit dulci si carnosi. . Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei.rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric. guliile. se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. telina. sa iasa semintele. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. se scurg. pe masura ce s-au recoltat ultimele legume. unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm. se fac snop. dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. dupa care se extrag semintele. se spala si se lasa in apa. pe roua. pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. . usoare. care sunt de culoare neagra. usturoiul verde. se vantura si ramane samanta buna. Cele bune se spala. spanacul. se toaca marunt. apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa. . morcovii.se sapa terenul. care raman la suprafata.se recolteaza varza si se pune la murat. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele. Plantele se taie.se recolteaza gogonelele. Se taie cu tija intreaga.se recolteaza ultimii ardei. Se lasa la soare 6-7 zile. galbene. cat mai repede. . care se pastreaza in pungi de hartie. OCTOMBRIE . unde se coc. pentru a nu se scutura. La vinete. patrunjelul. se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita. unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune raman la fundul vasului. cand fructele au ajuns la maturitate. care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase. ardeii. . . se fac snopi mici.aurie. patrunjelul. se zdrobesc. La salata.ceapa verde (de stufat). se zvanta. curatata si dezinfectata. semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. care au ajuns la maturitate. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar. pentru a nu se innegri. dupa care se scutura capsulele. se duc la umbra pentru uscare.morcovii.Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme.

O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. inainte de intrarea pomilor in vegetatie. dupa caderea brumei. curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita. . Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii. . este o planta pretentioasa la lumina. ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor. 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. . prunele. . . caldura. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale. lungi (ex.se recolteaza merele.sfecla rosie mai poate fi recoltata. ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. perele. NOIEMBRIE . La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. . 2) in locul unde se face taierea.toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. patrunjelul. Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant.pe masura ce gogosarii se coc. grasi.: kapia) si gogosari. se taie cocenii si se pun pe foc. Ardeiul. si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol. se seamana morcovii. acestea fiind considerate cele mai bune.se aduna porumbul care este copt. . Ardei In cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti. . se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa).se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda. adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. .cu 2-3 udari obligatoriu. este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod. santul se umple pe trei sferturi.se mai culege porumbul. nucile. la fel ca rosiile si vinetele. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom.pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci. mazarea. sunt culesi si pusi la borcan.zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie. gutuile.varza se recolteaza tot acum. fie primavara. stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. .

Galben urias. De la o tufa se pot obtine 0. mai ales la temperaturi sub 0 grade C. lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante. punând câte 1 fir la cuib. Când s-a format. Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit. gogosari sau ardei lungi. etc. Galben de Banat. Este o planta destul de pretentioasa. distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Export. dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine. Lung românesc. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti. îngrasare suplimentara).5-0. Daca plantarea se face pe straturi înaltate. Conopida Se cultiva pentru inflorescenta din lastari îngrosati. Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca). udat. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat.75 kg ardei. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita. Splendid. Ardei lung: Kapia. Calincov verde. Pentru culturile târzii de toamna (ardei. Rubin. . în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. Medaliat. ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat. Pentru a avea o productie mare si de calitate. apoi udatul se face odata la 6-8 zile. Se cultiva pe soluri fertile. În celelalte cazuri. si anume: apa sa nu fir prea rece.apa si hrana. inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se înegreste. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu. etc. gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm. Important este cum se face udarea. Românesc. când se pateaza si nu mai produce recolte de calitate. lasând doar 5-6 ardei la tufa. ardeii se planteaza la începutul lunii mai. afânat. etc. Urias dulce. bine lucrate si îngrasate cu gunoi de grajd. Iute de Arad. Superb. Urias de California. Rasadul Semanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara.

Dupa plantare se uda si se trage pamânt în jurul plantei.5 mp) în februarie. vitamine si substante active care omoara microbii.8-1 kg la 100 mp). cu productie mare la cultura în câmp si care se pastreaza bine mai mult timp.Soiuri Timpurie de Ertfurt. Soiurile târzii se seamana pe straturi la sfârsitul lunii mai. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. rotunda si îndesata de 300-500 gr Bulgare de zapada (115-120 zile). Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatâna. Îngrijirea se face în general la fel ca la cultura verzei. inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la vârf sau frângerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatâna. Ceapa Contine multe substante hranitoare: zaharuri. Capatânile se taie de la baza. Alte soiuri: Timpurie de Arad. . Pentru a grabi rasarirea. cu tot cu frunze. etc. Pamântul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta. paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei în sol. cu inflorescenta mica. Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. Plantarea în gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si în luna iulie pentru cele târzii (70-70 cm). de 6001000 gr. iar la baza se aseaza pleava. Dupa uscare. se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei. Rasadul Soiurile timpurii se produc în rasadnite calde (3. Suplimentar. când inflorescentele sunt îndesate si albe. în ce priveste prasilele. musuroirea. udarea si îngrasarea suplimentara. samânta se înmoaie în apa 2-3 zile. lasând poteci de 50 cm la 1015 rânduri. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile. Ceapa de arpagic Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara. samânta de ceapa se seamana în martie (0. în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime.5 gr la 1. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Recoltarea se face treptat. cu perioada de vegetatie de 90-100 zile. înainte ca acestea sa se resfire. Rasadul poate fi plantat putin mai adânc decât a fost în rasadnita. la 15-20 zile de la formarea lor. cu inflorescenta mare.

la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamânt. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren. pe terenul pregatit corespunzator. prin smulgere sau cu sapaliga.Uriasa de Stuttgart. Ceapa de consum (bulbi) La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând. De Zittau. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul. Acest strat se aduna cu grebla în primavara. Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi. De Lovrin. 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei. De Darasti. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze. Spaniola Ceapa verde Aburii de ceapa vindeca guturaiul Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara. apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic. De Bacau. Se pot obtine 2-2. trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau. 1-2 udaturi. Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm. precum si ruperea fustilor florali. la sfârsitul lunii mai. cu atentie sa nu se taie bulbii. pentru a feri bulbii de înghet. Soiuri de ceapa de arpagic: . se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând. etc. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze.arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la soare. Vinete . De Filiasi. Dupa plantare se uda. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samânta. De Vinga.5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilie în rânduri la 5-6 cm. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. pentru a nu forma fusti anul urmator. Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul. 1-2 îngrasari suplimentare.

"Arges 408" sau "Arges 450"care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rasarire. O planta poate produce 5-6 vinete. începutul lui martie. Daca nu au suficienta lumina în rasadnita. aproximativ 1-1. „Danubiana” pentru culturi de vara. pe racoare. nu leaga rod. iar îngrasarea se face de 3 ori. de obicei dimineata. lumina si hrana. Rosia compozitie. daca se strâng usor între degete si podul palmei. La recoltare se taie cu codita cu tot. Cer mai multa apa. ce contine însemnate cantitati de substante hranitoare. Plantarea rasadurilor se face la începutul lunii mai. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: „Delicia” pentru culturi timpurii.ce contine rosia? Sucul de rosii Rosiile reprezinta una din principalele culturi din gradina de legume. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1. Semanatul în rasadnite se face la sfârsitul lui februarie. sunt plante pretentioase la caldura. 20-30 mg fier. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamânt la radacina sau în ghivece nutritive. Cum se îngrijeste? În general. cu anumite specificatii: se fac 4-5 prasile. Ce soiuri se cultiva? Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone. Daca sunt umbrite în teren. ca si cele rosii. Samânta încolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C. deci se uda mai des. „Pana Corbului” si „Bucurestene” pentru culturi târzii. iar celelalte 2 îngrasari la intervale de 15-20 zile. se uda mai des ca rosiile (4-5 zile). 20-60 gr vitamina C. apa. 20-60 gr vitamina A. când au 6-7 frunze. la 60 zile de la semanare. prima data la 10-15 zile. Într-un kg de rosii se gasesc cca 30-40 gr zaharuri. 40-50 mg calciu.Patlagelele vinete.5 kg.5 litri apa si se trage pamânt maruntit în jurul plantei. iar la temperaturi sub 0 grade C plantele mor. ca Arges 400". la aceeasi adâncime la care au stat în rasadnita. datorita fructului care e un aliment foarte valoros. Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice. la 60-70 cm între rânduri si 30 cm pe rând. de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates" Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti “Marita 15” si . Recoltarea se repeta din 7 în 7 zile. La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. Fructele îmbatrânite devin amare. Cum se produce rasadul de vinete? Vinetele se cultiva numai prin rasad. îngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate. plantele se îngalbenesc si se alungesc.

La 2-3 saptamâni de la rasarire. si a celor de tomate în special progreseaza rapid. când apar primele frunze adevarate. “Campbell” produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita. Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1. functie de gradul de uscare al pamântului. pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime. Aracii de lemn de 1-1. rotunde. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamântul din cuib. cu fructe mari. “ de Tulcea”. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa. îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale. Alte soiuri bune sunt din grupa „Heinz” Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume în general. Primavara si la începutul verii. rasadul se repica la distanta de 10/10 cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând. pentru cresterea productiei. Nu se stropesc direct plantele! Cum se îngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare. Udarea se face la 6-7 zile. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad. înconjurând tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca. la 130-140 zile de la rasarire. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive.5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri. lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele. Tomatele cer multa lumina. fâsii de cârpe sau alt material textile. rasadurile de tomate se pot planta în gradina. pentru o buna dezvoltare a fructelor. imediat sub frunze. începând cu mijlocul lunii aprilie si pâna în luna mai. rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. foarte carnoase. Legarea se face cu sfori. de aceea trebuie cultivate în soluri fertile. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara.“Marita 25” Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: “Aurora”. mai ales în rasadnita si solarii. În afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor. cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire.2 m lungime se înfig în pamânt în dreptul fiecarei plante înspre nord . se mai efectueaza urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier. rosiile se uda dimineata. produce la 130-135 zile de la rasarire. Pentru cultura de vara. ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale. Au nevoie de multa hrana. mai ales. se face imediat ce acestia apar. desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct în câmp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce în rasadnite calde. Copilitul. pentru ca . semanatul în rasadnita se face la începutul lunii martie. din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe. asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate. în care se seamana în luna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. cu 5 coaste specifice. Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai mari.

iar apa folosita sa nu fie rece. La un metru patrat de sant se pot pune la fortat 180-200 radacini. Cârnitul este o lucrare foarte indicata. Cultura de andive se realizeaza in doua etape: intai se produc radacinile si apoi din acestea. ci trebuie lasata la soare pentru a se încalzi un pic. Sub influenta caldurii data de ingrsamant. Îngrasarea pamântului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor. radacinile se pun in santuri incalzite sau in pivnite. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe. apoi la 2 saptamâni. la 1-3 cm una de alta. Vara. când solul s-a mai racorit. iar la cea târzie se accelereaza coacerea înainte de caderea brumei. mranita si nisip. iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. fiind fragede. Santurile se fac late de 80-100 cm si adanci de 40-50 cm. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta. In pivnite. radacinile se pun la fortat infigandu-se intr-un strat de pamant . cu gust placut. Valoarea alimentara este deosebita. iar peste acest strat se asaza un strat de ingrasamat organic in fermentatie de grosime circa 40-50 cm. Andivele se taie pe o mica portiune din colet. pentru a nu desprinde frunzele. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii. 10-15 litri la 1 mp. Printre radacini se pune un amestec de pamant de gradina. care se împrastie printre plante si se îngroapa prin prasit în sol. In ele se asaza radacinile. recoltandu-se 12-15 kg andive. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. Se obtin de la planta denumita cicoarea de vara sau cicoarea de Bruxelles. putin amarui. Cum se obtin andivele ? Pentru a obtine andivele ("papusile"). deasupra radacinilor se asaza un strat din acest amestec gros de aproximativ 20 cm. precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa). Andive Andivele reprezinta un manunchi de frunze inalbite care se consuma ca salata. se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara. udarea se face seara si noaptea. atât pentru culturile timpurii cât si pentru cele târzii. sau mranita. Deoarece cresc in stratul de pamant. De asemenea. dupa ce mai intai sau scurtat la 25 cm si s-au inlaturat mugurii laterali de pe colet (sa ramana numai mugurele principal).pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei. se vor obtine "papusile" (andivele). Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor. iar la cele târzii 6-8 ciorchini. in pozitie verticala. în mai multe rânduri. În acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale. in timpul iernii. incep sa creasca frunzele. raman albe si adunate in forma de "papusa".

. Ele pot fi acoperite cu un strat de pamant gros de 15-20 cm sau se infig in pamant numai pana la jumatate. urmat de repicarea rasadurilor atunci cand se produce un numar mare de rasaduri. Semintele se distribuie fie prin imprastiere. . bine maruntit si nivelat. iar pe rand semintele se distribuie la 1-2 cm. care duce la o scurtare a perioadei de vegetatie comparativ cu infiintarea culturilor prin semanat direct.(amestec obisnuit). fie in randuri. Semanatul se face in doua moduri: . papusile cresc complet afara. pamant de gradina si nisip. Dupa semanat. gros de 7-10 cm. din care cauza au frunzele desfacute. alcatuit din mranita. Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Particularitatile producerii rasadurilor de legume pentru cultura in solarii Obtinerea productiei extratimpurii de legume este posibila prin infiintarea culturilor numai cu rasad de buna calitate. Semanatul in ladite se practica pentru producerea unui numar mic de .varsta optima a rasadului. se inlatura materialele de acoperire pentru a beneficia de lumina de care au nevoie.durata de semanat la rasarire. semintele se acopera cu un strat de 0.stabilirea datei de semanat.stabilirea datei de plantare. Aceste papusi au un gust mai placut decat cele inalbite in pamant. De aceea pentru solarii se impune obligatoriu producerea rasadurilor tinand seama de urmatoarele aspecte tehnologice: . . In acest caz. Semanatura se uda cu apa la temperatura mediului ambiant si se acopera cu rogojini sau folie de polietilena pentru a mentine umiditatea la nivelul semintelor pe tot parcursul germinarii semintelor. alcatuit dintr-un amestec nutritiv nu prea bogat in elemente nutritive. repartizat uniform care se taxeaza cu un tavalug manual pentru a asigura un contact bun intre seminte si stratul nutritiv. cu conditia asigurarii unei distribuiri uniforme a acestora.semanatul pe strat nutritiv. Cand plantele incep sa rasara. cand este necesara marcarea randurilor cu o rigla prevazuta cu o muchie ascutita sau un gratar format din mai multe rigle distantate in functie de distanta intre randuri care este de 5 cm. una langa alta.5-1 cm grosime de amestec nutritiv cernut. Producerea rasadurilor de legume destinate culturii in solarii se face in spatii incalzite (sere inmultitor) unde se pot controla si dirija factorii de vegetatie pentru a detine un rasad optim din punct de vedere calitativ. Pentru aceasta se pregateste un strat nutritiv afanat.

aerisirea se face zilnic.4-0. Pentru aceasta sunt mai multe variante: .udarea excesiva duce la putrezirea rasadurilor sau la alungirea acestora. Se acopera cu bucati de sticla. . scade cu cateva grade in perioada rasaririi pentru a nu se alungi si apoi creste si ramane constanta pana la plantare.5 1%. Se folosesc diferite tipuri de ladite: de lemn. Astfel. sulfat de cupru 2-3%.saparea unor santuri de 30-40 cm de o parte si de alta a potecii si introducerea gunoiului in aceste santuri. circulatia facandu-se pe o poteca de 60 cm. laditele fiind usor de manipulat in locurile mai calduroase si mai usor de supravegheat.fertilizarea suplimentara cu solutii de ingrasaminte in concentratie de 0.5 cm grosime apoi se pune amestecul nutritiv astfel incat sa ramana goala ladita circa 2 cm. De o parte si de alta a potecii se pune amestec pe care se va produce rasadul. se duc in locuri calde si se urmaresc pana in momentul repicarii rasadurilor. . . cu hartie sau cu folie.rasaduri. Acestea se dezinfecteaza cu solutii de formalina 2%. Se mai folosesc ghivece de plastic. in vederea calirii rasadurilor. de plastic de diferite dimensiuni.udarea se face moderat cu apa calduta (20-22°C). se taseaza si se marcheaza randurile la 4-5 cm. Producerea rasadurilor pentru cultura in solarii se poate face si in solarii incalzite cu biocombustibil.dirijarea factorilor de vegtatie si in special a temperaturii care s-a hotarat. .). imediat dupa semanat temperatura este mai ridicata. .lumina trebuie corelata cu temperatura si se iau masuri de patrundere a unei cantitati maxime de lumina (curatirea geamurilor. dar si atunci cand conditiile de temperaturi sunt mai precare. prima la 7-10 zile de la repicat iar urmatoarea la interval de 10-15 zile. Repicatul se face in faza de frunze cotiledonale in pozitie orizontala si aparitia primelor frunze adevarate.instalarea de tocuri de rasadnite in interiorul solarului. insa in limitele specifice fiecarei specii legumicole. Se fac 2-4 fertilizari. temperatura scade. Pentru obtinerea unui rasad bun de plantat intr-o anumita perioada de timp se aplica o serie de lucrari de ingrasare si anume: . Inainte de plantare cu circa 10-15 zile. in scopul reglarii temperaturii cat si al compozitiei aerului. in grosime de 40-50 cm. . . . si se pregatesc in felul urmator: pe fundul laditei se asaza un strat de nisip de 1-1. pentru gospodariile particulare. pana aproape de nivelul temperaturii care se atinge dupa plantare.introducerea gunoiului de grajd pe intreaga suprafata a solarului. peste patul de gunoi asezat. in ghivece de diferite tipuri nutritive ale caror dimensiuni sunt diferite in functie de specii. folosirea de folie de polietilena noua etc.

comparativ cu o cultura timpurie in camp deschis. .80 t/ha gunoi de grajd semidescompus. rasadul capata o culoare violacee. este bine sa se faca dezinfectia chimica a solului.calirea rasadurilor care consta in obisnuirea treptata a plantelor cu temperaturi mai scazute. ceapa verde sau salata. In felul acesta se pot obtine productii mai timpurii cu 2 . Deoarece este bine sa avem o cultura secundara de salata. varzoase. a arcurilor deformate. a sarmelor rupte sau a sipcilor din lemn. Acest lucru nu este totdeauna posibil datorita ponderii mari a tomatelor. dupa mobilizarea adanca terenul se marunteste. iar la tomate. fertilizarea de baza cu 50 . fasole urcatoare. prevenind alungirea. apa mai putina si aerisire mai buna. Tomatele ocupa primul loc printre culturile ce se practica in solarii si chiar in rasadnite.raritul la distante mai mari pentru a crea conditii optime de lumina.4 sau pe suprafete mai mici cu cazmaua. .30 cm cu MSS 1. varza. 400 .de hartie. . Este posibil ca pana la 20 martie sa se recolteze spanacul. Pregatirea terenului se incepe din toamna (luna octombrie) si consta din defrisarea atenta a culturii anterioare. cu lumina mai multa. mobilizarea adanca a solului la adancimea de 28 . Acoperirea are ca scop grabirea vegetatiei culturilor anticipate si incalzirea solului.tratarea cu substante retardante de crestere care previne deprecierea rasadului prin alungire.500 kg/ha superfosfat si 200 kg/ha sulfat de potasiu. cand urmeaza dupa acestea. . . La inceputul lunii martie se acopera solariile cu folie de polietilena cu grosimea de minimum 0. de turba etc.15 mm. Un rasad bine calit trebuie sa aiba tulpina groasa si scurta. In timpul iernii se repara scheletul solariilor prin inlocuirea stalpilor deteriorati. se modeleaza in straturi inaltate si se trece la semanat spanac sau plantat rasaduri de salata sau bulbi de ceapa (se va tine seama de schema de plantare a tomatelor in primavara). in functie de tipul constructiv. Adancimea de repicat este si ea diferita cu specia si trebuie respectata altfel rasadurile se prind mai greu.combaterea bolilor si daunatorilor. Cultura tomatelor in solarii si rasadnite. ardeiului si vinetelor.3 saptamani. Este bine ca tomatele sa urmeze dupa castraveti. spanac sau ceapa verde. De aceea. la cultura in solarii. pepeni galbeni etc.

Desigur. cu diametrul in partea superioara de 8 cm. Dupa plantare se uda local fiecare planta. Se aplica intregul complex al lucrarilor de ingrijire. daca se realizeaza un ciclu scurt si 35 cm pentru ciclul lung. iar la 8 . Pentru mentinerea unei temperaturi mai ridicate. Se folosesc circa 300 kg/ha Complex III. datele de plantare se coreleaza cu conditiile concrete de temperatura din primavara respectiva. intretinerea solului si conducerea plantelor. deoarece emit usor radacini adventive. Tomatele se pot planta mai adanc. In continuare. Solul se afaneaza periodic prin efectuarea prasilelor manuale. Fertilizarea suplimentara se aplica in doua etape: la legarea fructelor in prima inflorescenta si la a doua inflorescenta. cu circa 0. aerisirea efectuandu-se numai dupa ora 10. Carnitul se face dupa 3 . solariile se tin inchise.Dupa aceea urmeaza fertilizarea de primavara cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu. atat intre rasaduri. Semanatul se face in ladite in ultima decada a lunii ianuarie.5 l apa pentru a nu se raci solul. din hibrizi timpurii. Prin prasile se combat si buruienile. In jurul orei 16. la interval de 5 . astfel incat in jurul datei de 20 martie rasadurile se fac gata de plantare. sau in cuburi nutritive cu latura de 7 cm. irigarea se face pe brazde prin aspersiune sau prin picurare. iar in cele mai nordice se continua pana la 5 aprilie. Se folosesc circa 250 g seminte pentru 1 hectar. Frunzele imbatranite de la baza se rup si se indeparteaza.400 mł/ha. solariile se inchid. se incorporeaza acesta in sol prin frezare si se aplica erbicidele specifice pentru combaterea buruienilor. Atunci cand temperatura creste se intensifica aerisirea.5 inflorescente pentru ciclul scurt si dupa 7 . Lucrarile de ingrijire constau din dirijarea factorilor de vegetatie. Rasadurile se produc in sere inmultitor sau in rasadnite cu incalzire biologica. la inceput. Plantarea se face incepand cu data de 20 martie in zonele mai sudice. cu norme de udare de 250 . Intervalul dintre randuri se poate mulci cu folie de polietilena uzata. Se aplica tratamente fitosanitare in mod periodic pentru combaterea bolilor si a daunatorilor. iar intre plante pe rand 30 cm. in mod repetat. cu araci.10 zile de la rasarire se face repicatul in ghivece din plastic. Intre randuri se lasa 70 cm.8 inflorescente pentru ciclul prelungit. Copilitul se aplica saptamanal si se efectueaza radical. cat si pe rand. . Se asigura conditii corespunzatoare de rasarire.7 zile. Sustinerea plantelor se face pe spalieri de sarma sau pe suprafete mai mici.

inghetata sau de plastic) pentru a reduce costurile muncii si socul transplantarii. Productia medie este de 40 . udati si acoperiti vasele cu o folie de polietilena. fier beton sau plastic. se planteaza rasaduri repicate la 50 / 25 cm. transplantare si recoltare variaza de la o zona la alta. bolile si semintele de buruieni. Pentru cei care nu au solarii. dupa care tunelele se desfiinteaza. Rasadurile se planteaza in jurul datei de 10 . pana germineaza semintele. in sera se pot obtine 1-2 recolte de rosii. Semanati 2-3 seminte in fiecare rasadnita. Soiurile de rosii incep sa se coaca la cel mult 100 de zile de la plantare.22 cm. Prof. Victor POPESCU Conf. Recolta de primavara tarziu se obtine prin semanarea semintelor toamna tarziu sau iarna devreme. Dr. carnirea se face dupa 2 . se aplica lucrari obisnuite de ingrijire. univ.Recoltarea se incepe in jurul datei de 20 mai si se continua pana la 25 iulie. Recoltarea poate fi gata mai devreme ca sa se reduca coturile incalzirii. la 6 mm adancime.60 t/ha in ciclul prelungit. In zilele calduroase se face aerisirea. Gheorghita HOZA Cultivarea rosiilor in sera Plantarea Intr-un an. Protejarea dureaza circa 3 saptamani. se poate obtine o productie mai timpurie prin acoperirea tomatelor cu tunele joase. pamantul trebuie mentinut la 70°C timp de 30 de minute pentru a se distruge toti daunatorii.5 kg fructe/m˛. pahare de iaurt. iar rasadnitele sunt utilizate in mod eficient.05 mm grosime. Cel mai bine este sa samanati semintele in rasadnite (vase de plastic. Lasati numai planta cea mai viguroasa in fiecare vas. pentru ciclul scurt si pana in septembrie. Dupa scoaterea rasadurilor din rasadnite. se acopera cate 2 randuri cu arcuri din lemn. pentru ciclul prelungit. iar rasadnitele se pot muta in plin soare. In felul acesta se pot obtine 4 . asezati rasadnitele la umbra. Se pot folosi si un amestec de pamant obisnuit.3 inflorescente. . Data de plantare. se completeaza amestecul de pamant pana la grosimea de 20 . Dupa aceea puteti indeparta folia. de gradina scade incidenta bolilor.45 t/ha la ciclul scurt si de 50 . univ. peste care se asaza folie de polietilena de 0. dar acesta trebuie fumigat pentru a elimina si neutraliza insectele. Folosirea amestecurilor de pamant steril. la 21°C. inclusiv inaltarea tocurilor.15 aprilie.

Apa de irigare poate fi putin incalzita iarna. Se uda imediat dupa transplantare. De asemenea. inainte de a fi folosita. De asemenea. desfaceti sforile si codorati vitele pana la cel putin 90 cm. temperaturile trebuie mentinute la 21-23°C ziua si 15-17°C noaptea. Firele de plastic sau sfoara se infasoara in sensul acelor de ceasornic in jurul vitei. . plantele vor fructifica mult mai devreme. Dupa 4-6 saptamani de la semanare. vita trebuie sa fie sustinuta de sfoara de sub frunze. pentru ca lama cutitului poate fi purtatoare de boli) aceasta operatie se numeste copilirea rosiilor. Legarea si copilirea rosiilor O singura tulpina principala trebuie antrenata pe suport. plantele pot fi ciupite. pentru ca acesta se poate rupe. Cand planta a crscut pana la sarmele se suport. Nu incercati sa infasurati sfoara in jurul varfului ramurii. crescand numarul de recolte. Cam cu 40-45 de zile inainte de recoltarea tuturor rosiilor. temperaturile nu trebuie sa scada sub 12-13°C . cu o invartir completa la fiecare 3 frunze. Se leaga iar si se aduna frunzele care au cazut pe jos in timpul operatiei. In zilele noroase. rasadurile trebuie tinute in primele 10-14 zile la temperaturi de 14-15°C ziua si 11-13°C noaptea. vitele ar trebuie sa creasca toate intr-o singura directie. rasadurile de rosii sunt destul de dezvoltate pentru a fi transplantate in straturi. Acest tratament ar trebui sa ajute semintele sa dezvolte cotiledoane mai mari si tulpini mai subtiri. dupa asta. tulpinile laterale trebuind rupte (nu taiate. Se pastreaza numai 2 frunze deasupra celui mai de sus buchet de flori. inlaturand varfurile terminale. fertilizarea se poate face de doua ori pe saptamana.5 cm mai mare decat cea din rasarnita. Vitele pot fi sustinute de fire de plastic sau sfoara legate lejer in jurul bazei plantei si apoi de sarme sau de elementele scheletului se sustinere a serei. temperaturile pot fi scazute putin. Pe masura ce rosia se dezvolta. Se planteaza la o adancime cu 2. se continua copilirea rosiilor.daca acest lucru se intampla. pe masura ce aceasta se dezvolta.Pe cat posibil. Dupa aceste 1014 zile. Important este ca dupa acel tratament initial. De asemenea. Aceasta operatie va pastra rezervele de substante nutritive pentru maturizarea fructului deja prezent. Aceste sarme trebuie sa fie la cel putin 65 cm deasupra stratului de rasaduri. rosiile vor ramane pitice iar leguma va avea forma neregulata. cu 38-46 cm distanta intre ele si pe randuri de 90-120 cm latime. nu de codita sau de buchetul de rosii. amestecat in apa de udare. Plantele trebuie tratata saptamanal cu un fertilizator solubil. Udarea cu apa mai rece de 10°C ingheata radacinile si face ca rosia sa ramana pitica.

potasiu sau nitrogen inainte de plantare. Rosiile trebuie tinute la temperaturi de 13°C . In locul aparatului puteti sa scuturati pur si simplu floarea.niciodata mai mici de 10°C pentru a se mentine mai mult.8-6. de cele mai multe ori.asta va ajuta la o mai buna circulatie a aerului. Polenizarea florilor Polenizarea mecanica este in general necesara atunci cand cultivati rosii in sera.Pe masura ce rosiile se maturizeaza in partea inferioara a vitei. Rosiile care nu s-au dezvoltat suficient si care sunt deformate trebuie inlaturate pentru ca sunt de calitate inferioara. pentru a fi de calitate foarte buna. ciupiti toate frunzele batrane de sub nivelul fructului . la 8-10 cm. Cele deschise la culoare trebuie tinute la minim 21°C pentru a deveni rosii. daunatorii si cele legate de calitatea apei. Recoltarea E bine ca fructele sa ramana pe planta cat mai mult posibil. lucru care reduce riscul de aparitie al bolilor si da mai mult loc de manevrare pentru momentul stropitului si recoltarii. dezechilibrul substantelor nutritive. Cea mai des intalnita problema este variatia temperaturii (ziua peste 32°C iar noaptea peste 24°C sau sub 14°C). Sunt un numar de factori care duc la scaderea numarului de fructe. In jurul rasadurilor de rosii. Oricum. Ele trebuie rupte in asa fel incat o parte din pedicel si bracteea sa ramana pe fruct. pentru ca aerul nu circula ca in natura si gradul de umiditate este crescut. Controlul bolilor si daunatorilor la rosii Cel mai bun tratament pentru combaterea bolilor este prevenirea. In functie de rezultatul analizei pamantului. e foarte posibil ca aceasi floare sa trebuiasca scuturata de mai multe ori. Alte ingrijiri Ph-ul optim pentru cultivarea rosiilor este de 5. Pentru asta trebuie sa cumparati un aparat special pe care sa il porniti de doua ori pe zi (la orele 10 si 15) care sa faca florile sa elibereze suficient polen. Alte probleme sunt umiditatea crescuta. Rosiile se culeg de obicei de 2-3 ori pe saptamana. poate fi nevoie sa adaugati ingrasamant cu fosfor. se poate aseza un strat de paie curate. piata este cea care determina. intensitatea scazuta a luminii. Deoarece nu toate florile de pe un ciorchine se deschid odata. daca rosiile trebuie recoltate mai devreme. Aceasta va duce la dezvoltarea mai buna a celorlalte rosii. Ele ajuta la mentinerea umiditatii si previn compactarea pamantului in jurul radacinii.8. Alegeti un loc .

In cele din urma. Aceasta sporeste productivitatea si are o influenta benefica asupra numarului de inflorescente. gospodarii particulare DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Procedeele existente de tratare a semintelor de tomate au o eficacitate redusa si un cost inalt. intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura. Sterilizarea (fumigarea) pamantului este ce mai eficienta metoda de control.procedeu Potentiali beneficiari . Plantele raman mici ca inaltime. proteine si alte substante fiziologic active. care duc la indoirea tulpinii. se ofilesc foarte mult in timpul zilei dar isi revin noaptea. pamant usor drenabil si sterilizat.insorit. Nematodele ataca radacinile si duc la dezvoltarea deficitara si ofilirea plantei (foarte des e intalnita ofilirea in timpul zilei). este bine sa aveti la indemana o serie de substante fungicide si un sistem bun de imprastiere a acestora pe toata suprafata plantelor. datorat incapacitatii radacinilor de a trage substantele nutritive necesare. greutatii medii al unui fruct. dearece substantele acestei alge sunt prezente prin fitohormoni. inaltimii medii a plantei. continutului vitaminei C si a acizilor organici. Extractul este ecologic pur si mai putin costisitor. vitamine. putrezirea tulpinii si uscarea rasadului inainte sau dupa germinare. Noul procedeu propune tratarea semintelor de tomate inainte de semanat cu un extract apos de biomasa algei Nostoc linckia. planta moare. Simptomele includ aparitia unor leziuni uscate sau apoase la nivelul solului. Unul din simptome este aparitia de radacini a unor noduli sau umflaturi. sterilizarea pamantului si ingrijirea atenta sunt cele mai obisnuite metode de control. urmat de aspectul prost al plantei in general.intreprinderi agricole. gospodarii taranesti. Verticillium si Fusarium sunt boli care duc la ingalbenirea frunzelor pe margini sau intre venelor. Bolile rasadului de rosii sunt cel mai des cauzate de ciuperci ca Pythium spp. Tratarea semintelor cu substante fungicide corespunzatoare. . si Rhizoctonia solani care se gasesc in pamant. Oricum. In ultimul caz este vorba de imbolnavirea rasadului inainte sau dupa ce a crescut peste nivelul pamantului. Obiectul inventiei . Rezultatul consta in activarea proceselor fiziologice si biochimice din plante. asigurati o buna circulatie a aerului si monitorizati indeaproape sistemul de irigatie pentru a mentine la minim sansele imbolnavirii. Bolile semintelor includ putrezirea semintei (nu mai germineaza din cauza unei ciuperci).

Salaru Victor Brevet: 2620 Data depozitului: 19.procedeu Potentiali beneficiari .2003 Adresa: Chisinau.intreprinderi agricole. gospodarii individuale DESCRIERE / CARACTERISTICI SPECIALE Prezenta inventie consta in tratarea semintelor inainte de semanat si a plantelor in faza de inflorire cu solutie apoasa de galat de potasiu si acid polivinilpirolidonic. precum si reducerea gradului de afectare a plantelor. cresterea productivitatii tomatelor cu 40%. sporirea numarului de fructe la o planta cu 40-42%. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita . AVANTAJE .AVANTAJE imbunatatirea calitatii si caracteristicilor plantelor si fructelor de tomate. cooperare. Procedeul cunoscut de tratare a semintelor pentru semanat si a aparatului foliar cu solutie apoasa de acid indolilacetic este nesatisfacator din cauza inactivarii acidului de catre enzimele din planta. asistenta financiara Denumiea inventiei: Procedeu de tratare a semintelor de tomate inainte de semanat Titular: Universitatea de Stat din Moldova Autor: Salaru Vasile. USM Telefon: 57-75-26 Email: bot_usm@mail. Noul procedeu prevede sporirea rezistentei plantelor la seceta.03.md Obiectul inventiei .comercializare. marirea numarului de inflorescente. intreprinderi prestatoare de servicii in agricultura. gospodarii taranesti._Mateevici 60.

acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului. tratarea semintelor cu substante stimulatoare. Turta Constanti. sporirea rezistentei plantelor la seceta. umectarea. Zubarev Vera. Padure 26/1. scarificarea. Brinza Lilia. in functie de specificul fiecarei seminte sunt: uscarea. sub soproane. Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor. Se face prin mai multe metode: la soare. in magazii sau cu ajutorul unor instalatii speciale. Curatirea si sortarea . reducerea gradului de afectare a plantelor cu 5 –7 % fata de procedeul cunoscut anterior si cu 10 –15% comparativ cu plantele netratate. Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a pastrarii. separarea semintelor pe categorii dupa forma. granularea. Vrabie Valeria Brevet: 2045 Data depozitului: 23. str. drajarea.05. uniform repartizate. tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor. preancoltirea. Stadiul de dezvoltare Tip de colaborare dorita . Chisinau. pe arie batatorita sau platforma betonata. astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor. se recurge la uscare. Institutul de Genetica si Fiziologie a Plantelor al ASM Telefon: /373 22/ 56 79 59 SEMANATUL Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura. Barba Nicanor. Principalele lucrari de pregatire. tratamentul cu Nitragin.comercializare si investitii Denumiea inventiei: Procedeu de sporire a productivitatii culturilor leguminoase Titular: Institutul de fiziologie a plantelor al ASM Autor: Stefirta Anastasia.sporirea recoltei culturilor leguminoase cu 6-10 q/ha. Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si fiziologice superioare a semintelor. marime si greutate.2002 Adresa: mun. iar prin sortare. curatirea si sortarea.

umeda sau termica. uneori substante nutritive si microelemente. . erbicide. triorul. biostimulatori. realizandu-se in acelasi timp un mediu nutritiv mai bun si o umiditate constanta in perioada incoltirii. cauzate de ciuperci ai caror spori ajung in interiorul semintelor. Tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata. Tratamentul pe cale umeda consta in cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de cupru 1%. intr-un sol reavan. Tratamentul pe cale uscata consta in amestecarea semintelor cu substante chimice (insectofungicide). cum este taciunele zburator al graului si orzului.1%) si apoi uscarea lor. Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia si cresterea plantelor. 100 – 250 gr. castravete. Metoda este greu de aplicat in productie si de aceea se practica rar.semintelor se realizeaza concomitent. microelemente. substante insecto-fungicide. cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea. Tratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala. sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea germinarii. folosindu-se substante chimice: auxine. pentru 100 kg. Sortarea are importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor raspandi si se vor dezvolta mai uniform. folosindu-se. vitamine. Semintele capata o forma regulata. de a scurta perioada de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in semanaturi. in special legume. Drajarea se refera la acoperirea semintelor cu o pelicula. Umectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac. trifoi. deoarece mai in adancime exista aer mai putin si rasarirea este mai dificila. se practica in ultimul timp granularea semintelor mici cu scopul asigurairi unei repartizari cat mai uniforme la semnatul cu masina (bob cu bob). cu avantaje importante pentru semnatul de precizie. ardei. Tratamentul pe cale uscata si umeda se aplica pentru combaterea bolilor cu infectie germinala (sporii se gasesc la suprafata semintelor). in general. avand in componenta un liant. samanta. Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari (lucerna. La legume. formalina 0. Este indicat ca semintele granulate sa fie semnatate in sol reavan si mai la suprafata. Semintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce sau zvantat usor. tomate) cu scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor. selectorul.

Se foloseste la cereale paioase. Se caracterizeaza printr-o distanta intre randuri de 6-8 cm. iar intre plante de 0. Semanatul in benzi consta in semanatul unui numar de randuri mai apropiat. de conditiile de clima. Semanatul in cuiburi. Pe solurile cu exces de umiditate. in functie de cultura respectiva. de soiurile sau hibrizii cultivati. sunt trei epoci: toamna. Aceasta metoda prezinta vantajul ca permite efectuarea prasitului mecanic intre randuri. cel mai frecvent. iar intre acestea se lasa distante mai mari pe unde circula tractorul atunci d\cand se fac lucrari de intretinere sau de recoltat. in benzi si in cuiburi. fiind vorba de culturi prasitoare. prin urmare. Lucrarea aceasta se refera la introducerea in sol a mai multor seminte la un loc. Semnatul bob cu bob asigura distribuirea in brazda a semintelor. care nu se prasesc si nu se raresc. cate una. Semanatul cu masina se practica in mai multe variante: Semanatul in randuri obisnuite. relief si temperatura solului. in functie de speciile sau soiurile de plante. la inul de ulei. de termenul de livrare. Semnatul se efectueaza cu masina. . Metoda are mai multe subvariante: semnatul bob cu bob. un spatiu de nutritie mai corespunzator. numai in cazuri rare. la unele plante leguminoase. de scopul pentru care se face cultura. prin imprastiere cu mana sau cu masinile acolo unde se poate lucra cu semnataroarea. la rasadurile de legume sau la puieti. Epoca de semnat depinde de specia de plante. Pentru conditiile tarii noastre. Distanta dintre randurile de plante este de 12 – 15 cm.Tratamentul cu Nitragiu se aplica la semintele plantelor din familia leguminoaselor. Semanatul in coame. la distante aproximativ egale. inainte de plantare.25 – 4 cm. in randuri si. este curpinsa intre 30 – 80 cm. Epoca de semnat reprezinta perioada in care se face semnatul. sol. avand avantajul fata de metoda precedenta a realizarii unei distante mai mari pe rand intre plante si. Semanatul in randuri departate.. Masina de semanat executa coamele in care sunt introduse semintele. inlaturandu-se astfel lucrarea de rarit. se foloseste metoda aceasta. de biologia fiecarei specii. Preparatul contine bacterii simbiotice care fizeaza azotul atmosferic si il pune la dispozitia plantelor. in araturi sau pe suprafete restranse in legumicultura la plante cu vegetatie scurta. se seamana culturile cu o desime mare la unitatea de surpafata. Semanatul in randuri dese. primavara si vara. Distanta intre randuri. Astfel.

in care: PxG Cs – cantitatea de samanta (kg/ha) d – desimea plantelor ma mp. particularitatile de germinatie. textura solului. Metoda se practica in zonele aride. In acest scop se seamana benzi formate din 2 – 4 randuri de porumb sau alte plante cu talie inalta. metoda de recoltare. (seminte germinabile la mp). Reprezinta cantitatea de samanta care se folosete la un hectar. ardei etc. . asigurandu-se introducerea semintelor in pamant reavan si o inradacinare mai adanca a plantelor. in zone cu vanturi puternice si frecvente. sau 1 ha.Datorita denivelarilor realizate la semanat. iar semintele gasesc conditii mai bune pentru incoltire. Numarul de plante de pe suprafata de 1 mp. in legumicultura. desime care este data de distanta dintre randurile de plante si dintre plantele de pe acelasi rand. Semanatul in rigole. pepeni. se mareste suprafatade evaporatie a apei. umiditatea solului. Natura de samanta. odata cu lucrarile de intretinere se arunca pan\mant de pe coama in rigole pana cand suprafata terenului devine neteda. reprezinta ceea ce numim desimea plantelor. P – puritatea semintelor (%) G – germinatia semintelor (%) Desimea plantelor. castraveti. rasaririi si uniformitatii culturii. Se practica. Adancimea de semanat are influenta asupra germinatiei. Secalculeaza cu formula: d x MM3 x 100 Cs = -------------------------. Variaza intare limite destul de mari. in functie de o serie de factori: marimea semintei si puterea de strabetere. Semanatul in culise. Semintele sunt introduse in rigole (santuri) deschise de niste piese de rarita atasate la brazdarele semanatorii. Pe masura ce plantele cresc. iar intre ba\enzi s ecultiva fasole. de obicei. data semanatului.

conditiile de clima si fertilitatea solului.Esimea plantelor depinde de cativa factori mai importanti: specia de plante. mposibilitatea de a se iriga. . adancimea apei freatice. scopul pentru care se face cultura.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful