P. 1
Business Plan

Business Plan

|Views: 355|Likes:
Published by Radu Comsa

More info:

Published by: Radu Comsa on Feb 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/03/2013

pdf

text

original

BIOENERGAGRO SRL

CUPRINS

1. INTRODUCERE 3

1.1. Descrierea ideii proiectului $i a conceptiei parcului industrial 3

1.2. Scopul §i obiectivete studiului 4

1. 3. Prezentarea agentului economic - rntreprinderii administratoare 5

1.3.1. Date generale 5

1.3.2. Obiectuf de activitate 5

1.4. Sintez a stuoiutui 6

1.4.1. Indicarea genurilorde ectivnete preconizate 6

1.4.2. Planul de ectiuni 6

1.4.3. Prezentarea investifiei §i pfanuf de tinemere 8

1.4.4. Concluzii §i rezultate scontate 9

2. FACTOR" LEGALI 10

2.1. Analiza cadrului legal a RM 10

2.2. Analiza confomitatii legale a lntreprinderii-administratoare 13

3. ANALIZA REGIUNII 14

3.1. Date generale privind Raionul Drochia 14

3.2. Pofilul §i competitivitatea economics 17

3.3. Analiza infrastructurii 18

3.4. Climatul investitional 20

4. IDENTIFICAREA SCENARIULUI OPTIM. DETERMINAREA FORMELOR DE PARTENERIAT 22

5. ANALIZA POTENTIALULUI PARCULUllNDUSTRIAL 24

5.1. Poientietul uman din regiune 24

5.2. Infrastructura region a/a §i tehnica 25

6. IMPACTUL SOCIAL, ECONOMIC ~I DE MEDIU ASUPRA REGIUNI 25

7. DIAGNOSTICUL INVESTITIONAL 27

7.1. Analiza ectiviiiiittor parcufui industrial, a produselor $i serviciilor 27

7. 2. Dieqnosticut tocetiziuii. Faci/itati oferite '" 29

7.3. Identificarea volumului investitiei necesare §i surselor de tinentere 30

7.4. Planul financiar al fabricii de producere a biogazului 32

8. CONCLUZIfLE $1 REZULTATE SCONTATE STUDIULUI DE FEZABILlTATE 33

=.::::.==:c:=~,~:? _~ .. ==:.=,................. . . _ = ~,":::: ,~ " . _........ 2

Proiectut a fast malizat ell suportuf compeniei .,proConsufting''SRL. tet !fax 0-22·21 .. 00-89

BIOENERGAGRO SRL

1. INTRODUCERE

1.1. Descrierea ideii proiectului ~i a conceptlei parcului industrial

ln ultimii ani ln Europa s~a majorat esential interesul fata de producerea biogazului, faptul ce are loc nu numai In cresterea a nurnarulul de constructii a instalatiitor de biogaz, dar :;;i in cresterea interesului a Tntreprinderilor municipale, antreprenorilor, politicienilor :;;i companiilor private, care urrnaresc cu mare atentie dezvoltarea energiei alternative.

Acest fapt este legat de urrnatorii factori:

• Motoare pentru biogaz pot dezvolta puterea de la zeci de kW la sute de kW;

• Astazi este posibila construirea instalatiilor de biogaz mai ieftine, mai sigure, mai avantajoase, decat era inainte. Tn primu! rand, instalaiii pentru producerea :;;i pastrarea biogazului, de asemenea sunt posibile sisteme combinate pentru incalzlre ~i de producerea energiei electrice.

• Disponibilitatea de speciallsti, care sunt legate de functionarea instalatlllor de biogaz :;;i un nurnar mare de specialisti irnplicaf Tn planificarea ~i construirea instalatiilor.

• 0 astfel tehnologie de gestionare este interesata pentru fermieri :;;i industria alimentara ~i pentru economie In general. La randu: sau, acesta contribuie la utilizarea de noi tehnologii ~i cresterea a profitabilitatii afacerii.

• lrnbunatatirea proprletatilor ingra§amintelor organice obtinute prin producerea biogazului.

• Digestie anaeroba de rnasa verde, qunoi, deseuri de productie alirnentara in instalatli de biogaz previne emisia de metan :;;i amoniac In timpul depozitarii in aero

• Este foarte important sa se concentreze ~i sa pastreze substante speciale, cum ar fi lnqrasaminte de azot. Tehnologia de producere biogazului previne pierderea de azot din

ingra:;;aminte lichide sisolide In timpul procesarii. ~.

~--

'Republica Moldova este in dependents enerqetica de Ucraina 9i Rusia, anual Moldova

importa circa 3 mlrd.m" de gaz natural In suma de 10% din PIB. Acest proiect va fi unul dintre proiectele pilot cu privire la rnodalitatile de a crests independenta energetiea a Republicii Moldova in cadrul tehno(ogiei bazate pe biogaz. Proiectul pilot de producere bioqazului este primul pas spre independenta energetica a republicii.

Astazi chiar si estirnarile eele mai optimiste de sursele de energie fosile pot fi sufieiente pentru doar cateva secole. De aceea apare 0 nevoie mare de a cauta :;;i dezvolta alternative energetice viabile.

Producerea bioqazului - este una din cele mai comune tehnologii pentru producerea energiei din surse regenerabile :;;i una din tehnologii utilizate pentru parcuri consum redus de energie din lume.

Premisele evidentiate mai sus, precum :;;i disponibilitatea terenului agricol cu suprafata de 14 ha amplasat in imediata apropiere a drumului national Drochia - Riscani, condltille de infrastructura existente :;;i relatiue de coiaborare cu diverse companii lnternationale au deterrninat aparitia ideii :;;r au impulsionat crearea parcului industrial "BIOENERGAGRO".

Parcul industrial "BIOENERGAGRO" care va f deschis in baza societatii cu raspundere limitala cu aceeasi denumire va avea ca spectru principal de activltate producerea biogazului din materii prime agricole verzi (siloz de porumb) urrnand a expune ca produs finit principal biogazul precum §i a produselor anexe ale acestuia - energie terrnica, biofertilizanf (bioioqrasaminte) lichide :;;i solide si, tn urma arderii acestuia, pentru eventualitate, energie electrica.

Conditule economice actuale, precum §i conditille economice regiunii unde este amplasat parcul industrial impun demararea unor activitaf conexe precum: cultivarea legumelor tn solariile ce vor f construite pe terenurile agricole din imediata apropiere a parcului - sere ce vor beneficia de energia termica proven ita din activitatea de producere a biogazului; servicii de arenda a oficiilor pentru companiile care vor fi atrase in cadrul proiectului pentru cuitivarea porumbului pentru siloz-

~~'?""."=?=.---==, .. -- - .. '~ ""'.""'.-=.-.-=-. ~- "". =-_Q.--= -.=- .=-.-=-=.--.==. =-=-=,~,--,,-,,--, --,,-.,,- -"-.'"""'~:::.'=="'??:"~"'~~":= 3

Proiectn' a test ieetiret cu supottul companiei .,proConsilltmg'sr~I_. teUfax' 0-22-21-00-89

BIOENERGAGRO SRL

materia prima de producere a biogazului; baza tehnologica pentru gospodariile atrase tn circuit 9i alte erititati economice solicitante de servicii pentru aqricultura.

Figura 1. Circuitul biogazului in natura

SIilnr~·n.II'9Y· .•

. ( Cnm"ti Oio"'d~.

In acelasi timp, la finalizarea proiectului de constructie a fabricii de producere a biogazului va fi demarat un nou proiect, de comun acord cu compania BioEcoNord SRL (compania ce define licenta de producerea a biocombustibilului 9i comercializarea acesteia) ce va consta in producerea biocombustibilului.

Pentru anii ulterior], in stricta dependents de rezultatele financiare ale anilor precedentl, se preconizeaza demararea unui nou proiect de amploare care va consta in producerea energiei electrice cu puterea de eca. 20 MW din 2 surse regenerablle: energie solara si biogaz.

1.2. Scopul ~i obiectivele studiului

Scopul general al studiului de fezabilitate consta in argumentarea viabilitatii tehnico-eeonomice si juridieo-Iegale a proiectului de creare a pacului industrial Tn regiunea or. Drochia, aflat nemijlocit pe terenul extravilan cu suprafata de 14 ha atribuit comunei Tarlqrad.

In realizarea scopului general al studiului se impun realizarea mai multor obiective. Obiective strategice ale studiului

Analiza necesltatilor de servicii 9i produse ecologice in regiune

• Evaluarea cadrului economic, legal, al regiunii

• Identificarea oportunitatilor de investire in activitatile parcului industrial §i evaluarea volumului potential de lnvestltli:

• Prognoza impaetului crearii parcului industrial asupra regiunii

"- ,, . _"'''_''''._''_''' .... _.~.,,_ .... = ... ""'_""'_""'~.~. ~~:=.====.;_~se~~~======5._!EE_"= __ ""',, .. _= __ =_=" .... =. =_=._= ... = __ " ,,-, ...... = ...... =. ~~=====""'"

Proiectul a tost reeuzo: eLi suportul companiei .,proConsulting''SRL. tel/fax. 0-22-21-00-89

4

BIOENERGAGRO SRL

produciie combustibi/u/ui gazos;

comertul cu ridicate al 'ingra§amintelor minera/e;

culture plante/or cerealiere, tehnice §i a plantelor furajere;

cu/tura legume/or, pomicu!tura §i crestetee otoduciiei de pepiniere;

intermedieri pentru venzeree materiei prime agricole, animate/or vii, materiel prime textile ~i a semiproduselor.

1.4. Sinteza studiului

1.4.1.

Indicarea genurilor de activitate preconizate

Obiectivul principal al acestui studiu este argumentarea lrnplernentarll proiectului de creare a parcului industrial "SIOENERGAGRO" a carei activitate principala va consta tn producere ~i utilizarea energie din resurse regenerabile, materia prima constituind produsele agricole cultivate In regiunea de nord a republicii.

Crearea parcului industrial "Bl0ENERGAGRO" vine sa ofere 0 oportunitate de afirmare a republicii ca regiune cu un climat lnvestitional propice de investire a mijloacelor disponibile In tehnologii inovatoare, inclusiv In tehnologii de producere a energiei din resurse regenerabile.

Pentru etapa ini1iala genul principal de activitate se va axa pe producerea bioqezutui.

Sustinerea activitapl de producere a bioqazului se va putea tn conditide cand baza de materii prime va fi suficienta ~i bine orqanlzata, Din acest punct de vedere, Infiintarea companiei MG Agro SRL care se va ocupa exclusiv de activitatea de cultivare a produse/or agricole, tn special porumb pentru siloz ar fi a conditie necesara, uzina de producere a biogazului, in acest caz elirninand riscul de insuficlenta a materiei prime.

Activitatea de cultivare a legume/or In solarii (sere) care vor f construite In imediata apropiere a parcului pe cele 7 ha de teren agricol aflate In proprietatea fondatorului SRL"Bioenergagro" este 0 alta activitate ce face referire la genurile de activitate aferente functionarii parcului industrial. Constructia serelor se va efectua tn spre finele anului 2012, iar energia terrnica obtinuta din producerea biogazului va fi utilizata pentru lncalzirea acestora -Tn acest fel apare oportunitatea de cultivare a legumelor si In perioada rece a anulul.

Dupa implementarea proiectului investitional de creare a fabricii de producere a biogazului se intentioneaza demararea unui nou proiect de producere a biocombustibilului. Acest proiect fiind implementat in colaborare cu SioEco Nord SRL. Producerea biocombustibilului, ca combustibil pentru alirnentarea autoturismelor 9i tehnicii agricole proprli ar diminua consumurile directe legate de cultivarea porurnbului, iar profiturile lncasate se vor majora slrntitor.

In cele din urrna 0 ultima activitate ce se va desfasura in interiorul parcului investitional ce tine de activitatea de producere a energiei electrice din surse regenerabile (energie solara 9i biogaz) se preconizeaza a se desfasura, in condltille lnreqlstraril unor rezultate pozitive din actlvitatile anterioare, Incepand cu anul 3 de la demararea activitatii parcului industrial (anul 2013-2014). in acest sens, acest proiect asimileaza investifii importante, iar studiile de fezabilitate l,iii condltiile economice viitoare vor determina oportunitatea efectuaril lnvestitiilor respective sau alocarea mijloacelor disponibile In alte activitatl.

1.4.2.

Planul de actiuni

,

Dupa cum am mention at, crearea parcului industrial BlOENERGAGRO va cuprinde 3 etape importante

Prima etapa

Crearea parcului industrial

Tn baza celor 14 ha de teren, compania SRL"Bioenergagro" va crea uzina de producere a biogazului. Dupa cum am rnentionat, constructiile inqtneresti vor fi executate de catre companie ZORG - specializata in constructia unor asemenea obiective, fiind qestlonata de compania Liseus

" --=----==-=--- .. --""'--,--,--- .. --,------ -------- .. - .... -------~- - --, .. ,-, .... --,- .. ----,- -- ...... - ""' .. ,_=_~~~~ .. _E' ""'_ - 6

Proiectul a fast reaJizat cu suportuf compeniei .,ProConsultin(j'SRL, tot/te» - 0-22-21-00-89

BIOENERGAGRO SRL

Obiectivele parculul industrial

• Atragerea ~i sprijinirea lnvestitillor In tehnologii ecologice In industria de producere a energiei, In solutli tehnologice de eficienta enerqetica ~i energii alternative si a infrastructurii adiacente;

• lmplicarea actlva a sectorului de cercetare dezvoltare In realizarea de noi prod use ~i tehnologii ecolagice l?i bioenergetice;

• Cresterea capacltatli operationale a administratiei prin managementul cunoasterii ~i folosirea tehnologiilor inovative;

• Sprijinirea dezvoltarll activitatilor economice In arealul parcului industrial creat;

• Crearea locurilar de munca ln cadrul parcului industrial ~i asigurarea accesului egal al tuturor cetatenilor la activitatea din cadrul parcului;

• Dezvoltarea infrastructurii de fizice prin asfgurarea spatiilor maderne ~i echipate;

• Dezvol(area resurselor umane prin cresterea calitatii de farmare profesionala tn cadrul parcului.

Obiective sectoriale

• Sustinerea dezvoltarii economice durabile integrate prin creare produselar noi la nivelul regiunii (biogaz, biofertiltzanti, biodiesel, biobenzin, energie solara, etc.)

• Dezvoltarea terltoriala durablla prin trnbunatatlrea infrastructurii din localitate ~i a relatiilor functionale dintre zonele urbana - rurala in cadrul regiunif

• Contributie la dezvaltarea transportului eficient si ecologic In regiune;

• Protectia mediului l?i sanatatif populatiei din regiune prin furnizarea unor produse de calitate si ecologice;

• Contributie la protejarea patrimoniului natural l?i traditional prin sprijinirea actiunilor de protectie a mediului l?i dezvoltare a spatiilor verzi.

1.3. Prezentarea agentului economic - intreprinderii administratoare

1.3.1.

Date generale

Societatea cu raspundere limitata .Bioenerqaqro" este 0 Intreprindere recent creata la data de 21 septembrie 2009. lnreqistrarile efectuate la Camera Inreqlstrarii de Stat au perm is acesteia obtinerea certificatului de fnregistrare MD 0091322 l?i atribuirea numarului de identificare de stat - codulfisca11009607003983.

Sediul juridic al companie se afla pe adresa - MD 5201, str. Independentei 58, ap. 11, or. Drochia. Functia de administrator a companiei este detinuta de domnul Gribov Oleg care are 0 vasta experienta in domeniul gestiunii afacerii.

Unicul fondator allntreprinderii este doamna Gutu Liliana, capitalul social al campaniei constituind 200.400 lei l?i format din alocarea In componenta acestuia a celor 14 ha de teren agricol care urmeaza a fi conversionate in vederea crearii parcului industrial BIOENERGAGRO.

1.3.2.

Obiectul de activitate

Obiectivul principal de activitate al companiei consta tn implementarea §i producerea energiei din surse regenerabile cum ar fi produse agricole, biogaz sau energie solara.

In canfarmitate cu actul de constituire a societatii, aceasta poate desfasura urrnatoarele genuri de activitate:

;E'0.;0Eq""0!'~,,,...................... . , = = = .. ;;;; = .. = = _.=_.=.~ = = e."'·-_= .. =: .. ===== =.= .. _=== .. _= = __ ""'_ .. c.=_ .. = = .. _= =...~ ~ ~ ,,==- =, = =_ = _~=o.._ 5

Proiectu! [1 test teetize: cu supottul companiei,ProConsultinqSr:;:L, tel /te»: 0-22-21-00-89

BIOENERGAGRO SRL

Holding LTD. ]nvestitorul principal este companie elvetiana Mercando Green Technology AG. Din moment ce valoarea investitie depaseste suma de 20 min Euro, investitorul i§i asuma responsabilitatea vizaril tuturor operatiunilor ce se vor efectua prin intermediul unui Investment Project Manager numit de companie.

Finantarea activltatil va tine cont de:

se va efectua prin intermediul unei Institutll financiare locale, alocarea sumelor etectuanduse pe rnasura aparitiei necesltatii de finantare .

• Me~cando Green Technology AG va deveni asociat al proietftului cu cota de /5%7 din

valoarea capitalului statutar al Bioenergagro SRL; ~'Q.... ()Q~l),.A. L "

Achitarea pentru sumele acordate se va efectua intr-o perioada de pana la 7 ani;

---

o conditie obligatorie se refera la faptul ca biofertilizantil solizi vor fi predati companiei

investitoare la pretul de 160 USD tona (pe plata acestea costa 320 USD/tona)

Dupa finalizarea perioadei de rambursare fondatorii locali ai Bioenergagro SRL vor avea posibilitatea fie a continua colaborarea, fie a rascurnpara cota de 25% din capitalul social al companiei investitor;

In acelasi timp, compania investitor a pus conditia ca Incepand cu primul an de activitate sa se formeze un depozit investitional bancar In care vor fi virate platile necesare pentru rambursarea sumelor aferente imprumutului acordat in surna nu mai mica platilor efectuate in anul precedent.

Odata cu constructia uzinei, va fi lnreqistrata 0 fntreprindere agricola (MG-AGRO SRL) care va arenda 4.000 ha §i va cultiva pe acestea porumb pentru siloz. Tehnica agricola ce va fj procurata va fi data in leasing companiei agricole cu conditia ca toata productia va fi livrata uzinei de biogaz la pretul de 20 USD/tona. Activitatea MG Agro SRL va fi finantata din contul creditului comercial acordat de Bioenergagro SRL urrnand ca livrarea produsului finit sa se efectueze decontarile reciproce reiesind din cei 20 USD/tona siloz (aici se vor exclude cheltuielile de arenda a utilajelor, plata pentru materii prime - Ingra.!?aminte, serninte, salarii, arenda terenuri, etc. - alte cheltuieli aferente activitatii agricole).

Spre finele anului 2011 se preconizeaza constructia unor sere pe cele 7 ha de teren agricol aflate in proprietatea fondatorului Intreprinderii .Bioenerqaqro'Sfcl, care vor contribui la sporlrea valorii adauqate, la crearea locurilor noi de rnunca §i diminuarea dependentei republicii de importul de legume din alte tari tn perioada rece a anului.

Etapa a doua

r

\ Cea de a doua etapa a proiectului investitional al parcului industrial consta in constructia unei

uzine de producere a biocombustibilului in parteneriat cu compania BioEcoNord SRL - companie ce dispune de licenta de producere sl comercializare a biocombustibilului pe teritoriul republicii. Sumele lnvestitionale vor fi alocate ln parteneriat si, din moment ce constructiile inqlneresti pentru biogaz sunt asernanatoare 9i utile, investitiile in acest domeniu vor constitui cca.

; 1 min EURO. Acest parteneriat urrneaza a fi implementat spre finele anului 2010 sau In a doua lJumatate a anului 2012.

Etapa a treia

Este 0 etapa irnportanta, dar a carel prezenta va depinde strict de rezultatele obtinuts In etapele prernerqatoare acesteia. Implementarea acestui proiect se prevede a se efectua dupa 0 perioada de 3-3.5 ani de darea in exploatare a fabricii de producere a biogazului §i consta In producerea de enerqie electrica in baza biogazului si energiei solare, panouri ce vor fi instalate pe unitatile administrative ale parcului !ili pe solariile construite anterior. tnvestitllle In acest domeniu depasesc 30 min EURO, iar studiile de fezabilitate si avizarea proiectelor depasesc In timp perioada de 12 luni de zile. Tn acest proiect vor fi atrasi investitori straini, se vor lncheia parteneriate strategice ce

vor solda cu efecte m6'plL . e benefice asupra economiei Republicii Moldova. capaci~:' e producere vor depasi 10 mW nergie electrica prod usa pe baza energie solare §i cca. 10 mW produsi din biogaz.

~

... = = .. _.= _=:?="'c== _= __ . _._ _ .. = .. _ .. =._. = .. ~_ .. _"""._"".~""_.'iE._._=_ =. ~~=========._ .. = __ =.=_ .. =.= _=. _= __ =. __ = .. =_"" ~""---""., .. = =._._= ~ _= =.,,~._._. __ .. _... _ ..

Proiectu! a tos! ieelize: Gil supottut comoeniei .,proConsulUnr(Sr-?L, tei/te« 0-22-21-00·89

------ 7

BIOENERGAGRO SRL

1.4.3.

Prezentarea lnvestltlel ~i planuJ de finantare

Implementarea proiectului investitional de creare a fabricii de producere a biogazului in interiorul parcului industrial BIOENRGAGRO va necesita alocarea unor mijloace financiare considerabile.

Structura finantarll se prezlnta astfel:

Tabelul1. Structura finantarii

TOTAl. INVE:SrlTII,E;URO
ArticoJe delnvestltle NQi,-2010-lan.2011 Feb. 2011-lun . .2011 luI.2011-8U9·2011 Oct.20H·qec.2011
Etapa I
Tehnica lIi utila] agricol 3.500.000
Utllaje ~i tehnica pentru funcuonerea 2.100.000
fabricii de biogaz
Infrastructura 300.000
Manopera 890.000
Depozite de si.oz 2.100.000
Fabrica de biogaz, tnclusiv 137.500 ( 8.270.000 20.000
Sistemul de curatire 2.370.000 2.000
Compresor de gal de presiune lnalta 220.000
Cogenerator de 175 k W 382.000 3.000
Linia de preambalare a ingra~amintelor 160.000
soli de
Linia de preambaiare a ingra§amintelor 190.000
Ii chide
Imobilul administrativ 700.000
Etapa II
Conslrucua serelor 3.000.000
Unitatea de producere a 1.000.000
biocombustibilului
Etapa {{/
Instalaliile de producere a energiei din
resurse regenerabile (energie solars ~i
biogaz) - 2013·2014
Tota', suma EURO 25.344.500 Din datele prezentate in tabelul de mai sus se constata ca valoarea totala a proiectului investitional, inclusiv constructia serelor ~i a fabricii de biobenzin se ridica la valoarea de 25.344.500 EURO.

Din valoarea totala, suma de 700.000 Euro va fi contrlbutia proprie a companiei Bioenergagro, ceea ce echivaleaza cu cca. 3% din va loa rea totala a investitlei ~i se matenalizeaza ln cheltuieli aferente elaborarf proiectului, procurarf terenului !iii alte cheltuieli documentare.

Valoarea ramasa, echivalenta a 24,6 min. Euro sau 97% din valoarea lnvestitle totale va fi

. finantata de catre compania elvetiana investitor Mercando Green Technologz AG.

SU~'J!lijloacelor lnvestiticnale pentru constituirea parcului industrial va fi acordata prin intermediul unei ins'ff . ii financiare locale care va fi contractata de investitor, iar eliberarea mijloacelor banesti se va face r sub stricta supraveghere a investitorului sau a Project Managerului numit de aeesta.

Costul mijloaeelor atrase se planiflca a avea un cost maxim de 6% anual, iar perioada de utilizare se va axa pe un interval de 6 ani de zile.

Conditiile de flnantare impuse de investitor ~i eonvenite eu acesta se refera la:

ipotecarea bunurilor companiei BIOENERGAGRO ~i a activitatii acesteia pe intregul interval de utilizare a mijloacelor banesti;

""':::::::::::::::C"'~."""~:='=-:::::"'''~''''''f0'''-::::_._ .. _._ ..... == 8

Pioiectu! A tost realizat eLI suportu! cornpeniei .,proConsultmg'SF?L, tet.nex. 0-22-21-00-89

BIOENERGAGRO SRL

acordarea dreptului de decizie investitorului asupra tuturor sumelor trase; acordarea dreptului investitorului asupra controlului activitatil:

g ~P9H~a investltorului tn capitalul social al BIOENERGAGRO SRL cu minim 25% din .valoarea acestuia;

comercializarea biotertilizantilor solizi la valoarea de 50% din pretul de plata al acestuia \ exciusiv investitorului (Ia moment pretul de plata este de 320 USD); ___, Iu. ft.-.du' ttl.t ~

deschiderea unui nou depozit investitional lncepand cu primul an de activitate a parcului In , '

care vor fi virate mijloacele banesf suficiente a rambursa platile de dobanda ~entrtA a. nul L.

viitor. ~~l)~ 6<'t. ~\ u(1l\_..t «.

Unitatea de producere a biocombustibilului va fi construita dupa darea ln expjoatare a fabricii de producere a biogazului !?i se va efectua in parteneriat direct cu BioEco Nord SRL - companie specializata care define Iicenta pentru producerea !?i comercializarea biocombustibilului pe teritoriul Republicii Moldova.

Serele vor fi construite pe terenul adiacent parcului ce constituie teren agricol ce apartine cu drept de proprietate fondatorului companiei "Bioenergagro"SRL.

1.4.4.

Concluzii ~i rezultate scontate

Ca urmare a analizelor realizate ~i a studiului de fezabilitate efectuat concluziile se subordoneaza obiectivelor strategice, dupa cum urrneaza:

sustinerea dezvoltarii economice durabile integrate prin energii !?i tehnologii noi la nivelul regiunii;

dezvoltarea teritoriala durabila prin trnbunatatirea infrastructurii !?i a relatillor functionale dintre zonele urban - rural !?i economic-industrial in cadrul regiunii;

dezvoltarea capitalului uman prin asigurarea accesului ega I al tuturor cetatenllor din regiune

lmbunatatirea infrastructurii de transport regionale !?i locale

cresterea eficientei energetice §i a securitatii furnizarll in contextul combaterii schirnbanlor climatice

reducerea poluarii §i diminuarea efectelor schirnbaruor climatice

sprijinirea structurilor de sprijin al afacerilor de interes local, regional, national §i international, realizarea lnvestitiilor in diverse ramuri ale economici

cresterea atractivitatii zonelor rurale §i diversificarea economiei rurale.

Rezultatele scontate in urma realizarii prezentulul stu diu fac obiect de discutie cu referire la: argumentarea crearli parcului industrial BIOENERGAGRO;

determinarea impactului social, economic !?i de mediu al parcului industrial;

evidentlerea oportunitatiior dernararf activitatilor ecologice §i a celor producatoare de energie din resurse regenerabile;

Ca §i In alte regiuni ale tarii, climatul investitional al raionului Drochia este relativ SC8ZUt. Aceasta este 0 bariera esentiala care impiedica lnvestitille in orlce sector de activitate §i pana aceasta problema nu va fi depasita, investitorii vor continua sa evite regiunea. lar ere area unui pare industrial cu orientare exclusiva inovatoare In domeniul producerii biocombustibilului si energiei ar putea rezolva aceasta problema si ar oferi oportunitati reaJe de atragere a investitiilor,

Raionul Drochia dispune de 0 infrastructura de transport al carei potential nu este nici pe departe valorificat. Aceasta include acces la drumuri nationale ~j internationale, acces la reteaua de cale terata, acces direct la coridoare pan-europene. Pentru deschiderea economlca a regiunii este necesara fie atragerea investitoriJor prin oferirea unor concepte de proiecte investttionale .Ja cheie", fie liberalizarea §i crearea unor parcuri industriale. Este necesara 0 sistematizare a acestor oportunitati la nivel local, raional §i regional ~i informarea investitorilor locali, nauonali §i strain: despre existents acestor oportunitatl.

= .. _._._-=",.", ,":::::::--:~...... . ,.. . . -.. . _.. .. , · .. c .. : _............ .'i!Ei*~~·:c_ _ , __ ~ _ - 9

Proiectut a fast teeiize: ell suportul companie! .,proConsultinq'SRL tet.ae«. 0 .. 22-21 .. 00-89

BIOENERGAGRO SRL

2. FACTOR" LEGAL!

2.1. Analiza cadrului legal a RM

Conditii generaJe

Sistemul legal al Republicii Moldova a cunoscut 0 dezvoltare relativ stabila pe parcursul ultimilor ani. Moldova s-a apropiat de standardele tarilor europene ~i a orqanizatiilor internationale la care a aderat. Un set complet de acte legislative aprobate de Parlamentul Republicii Moldova au avut drept scop ameliorarea mediului investltlonal, inlanrrarea barierelor birocratice Tn activitatea antreprenoriala, dezvoltarea cornertului intern ~i extern, oferirea de qarantii !?i facllitaf fiscale, vamale §i comerciale investitorilor strain! !iii locali.

Protectie proprietatii private §i a investitiilor

Legea suprema a Republicii Moldova (Constitutia) prevede ca tara ofera protectie proprietatii altor state, a orqanizatiilor internationale, a cetatenilor stram: !iii a apatrizilor, iar investitiile persoanelor straine, juridice §i fizice sunt inviolabtle 1. Aceeasi lege stlpuleaza ca dreptul Ia proprietate privata ~i creantele asupra statu lui sunt garantate §i nimeni nu poate fi expropriat decat pentru 0 cauza de utilitate publica, stabllita conform leg ii, cu dreapta ~i prealabila despaqubire".

In ce priveste mvestitiile straine atunci cadrul legal prevede ca investitorii straini, cu unele exceptil, se bucura de aceleasl drepturi ca 9i investitori locali. lnvestltille in RM nu pot fi supuse discrirninarii in functie de cetatenie, dornlciliu, resedinta, loc de Inregistrare sau activitate, stat de origine a investitorului, etc. Conditiile sunt echitabile !?i egale de activitate, care exclud orice discrirninari ce ar putea Tmpiedica dirijarea, operarea, lntretlnerea, folosirea fructificarea, achizitionarea, extinderea sau dispunerea investitiilor.

Gerenti« repererii prejudiciului

Legea privind investitiile In activitatea de tntreprinzator stipuleaza ca investitorul beneficiaza, tn conformitate cu legislatia tn vigoare, de dreptul la reparatia prejudiciului cauzat prin incalcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce TI lezeaza in drepturi §i interese, adoptate de autoritatea publica sau alte actiuni nelegitime ale acesteia. Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a indeplinirii unei dispozitii a autoritatii publice prin care i s-a lncalcat drepturile va fi reparat din contul autorltatilor publice vinovate.

Trsnsperem« e/aboriirii §i aplicarii legis/ariei

Actele legislative sl normative care pot afecta In mod direct sau indirect investitiile se dau publlcitati: Tn conformitate cu leqislatla in vigoare. Autoritatile care intentioneaza sa elaboreze sau care elaboreaza noi politici investltionale trebuie sa organizeze consultari publice inainte de implementarea acestor politici, sa Ie publice ori sa Ie faca publics Impreuna cu notele explicative Tn cazul In care se lrnplementeaza deja.

Respectarea clauzelor contractua/e

Libertatea contractelor private este protejata de Codul Civil al Republicii Moldova nr. 11 07-XV din 06 iunie 2002. Clauzele contractuale se neqociaza ~i se aqreeaza in mod liber, se autentlfica de catre notar, fara a necesita inregistrarea de catre organele de stat. Rezolvarea disputelor se poate face tn instantele de judecata in conformitate cu prevederile Codului de procedura civila3 sau Tn instantele extra-judiciare.

Tranzactii internationale

. .

Codul Civil al Republicii Moldova, Codul varnal !iii alte acte legislative interne, de rand cu tratatele mternationale la care Republica Moldova este parte nu prevad careva interdictii formale asupra efectuarll tranzactillor aqentilor locali cu partenerii din stralnatate, Tratatele internatlonale la care Republica Moldova este parte au efect juridic superior fata de cel al actelor nationale. Valuta

1 consntutta Republich Moldova, art. 126, 128. 2 Constitutia Republicf Moldova, ar. 46.

3: Legea Republlcu Moldova nr. 225-XV din 30.05.2003 "Cu privire le Codul de procedure Civila"

. -., 10

Proiectu! a fast realizet eli suporiut companiei .,proConsultinq''SRL, tei/tex: 0-22"21-00-89

BJOENERGAGRO SRL

internationala este liber convertiblla, iar exportul liber al capitalurilor ~i profiturilor realizate de investitorii straini este garantat. Este perrnisa lncasarea si pastrarea veniturilor din export in conturile valutare ~i nu este impusa vanzarea catre stat a valutei.

Legis/aria muncii

Republica Moldova dispune de 0 forta de munca relativ bine educata, iar plata muncii este treptat llberalizata. Noul Cod al muncii aprobat In anul 2003 a introdus un mecanism simplificat de solutionare a litigiilor de rnunca ;;i a introdus contractul individual de rnunca ca document de baza, care reglementeaza relatiile concrete dintre patron ;;i salariat. Legislatia nationala permite angajarea strainilor la rnunca in Republica Moldova tn condltii nedescriminatorii pentru ei.

Avantajele desfasurarii activitatil antreprenoriale des crise anterior nu sunt suficiente pentru inlaturarea unor bariere, relativ birocratice, din calea lnvestitiilor, bariere ce se axeaza pe:

accesul lirnitat la terenurile industriale pentru lansarea sl desfasurarea activitatil industriale. Aceasta problema este caracterizata prin lnsuficienta de teren industrial ~i procedura problernatica de schimbare a destinatiei terenului agricol, care se face prin lege sau prin hotarare de Guvern, conform prevederilor Codului funciar. Problema insuficientei terenurilor industriale este in special acuta In afara oraselor Chlsinau ~i Balti. Mai mult ca atat, chiar daca exista terenuri industriale disponibile, cele private sunt prea scumpe iar cele de stat nu pot fi obtinute usor",

costuri si riscuri mari legate de procedurile birocratice la initierea ~i desfasurarea actlvitati! industriale. Desi este 0 problema qenerala pentru Moldova, ea este in special acuta pentru sectorul industrial, deoarece acesta este foarte intensiv din punct de vedere tehnologic §i respectiv este subiectul numeroaselor reqlernentari §i acte permisive atat in domeniile generale precum iii in domeniul securitath industriale ~i constructiei.

costuri ~i riscuri mari legate de controlul de stat al activitatii de tntreprinzator. La fel ca si cauza precedenta, desi controlul de stat este 0 problema generala pentru Moldova, acesta reprezinta 0 barters semnificativa in special pentru sectorul lndustrlal".

cheltuieli mari la importul echipamentului, materiei prime §i altor bunuri necesare lansarii activitatii industriale. Ponderea principal a ln aceste cheltuieli 0 constituie taxa pe valoarea adauqata, precum §i cerinta achitarii acestei taxe la momentul irnportului rnarfurilor. Taxa pe valoarea adauqata este de 20% din valoarea bunurilor importate, ceea ce reprezlnta un cost important pentru investitori.

cheltuieli §i riscuri majore asociate cu procedurile de import-export. Aceasta problema se datoreaza procedurilor vamale de lunqa durata §i costisitoare, acestea fiind foarte ineficiente, irnplicand un grad inalt de coruptie, Aceasta problema a fost mentionata de tali investitorii intervievati, care au efectuat proceduri vamale atat fa import cat §i export.

cheltuieli mari pentru racordarea la utilit~W In Moldova, infrastructura de utilita] este slab dezvoltata si are un grad avansat de uzura. Aceasta reprezinta 0 problema majora in special pentru investitorii industriali, care necesita capacitatl semnificative de furnizare a utilitatilor, asa ca electricitate, gaz, apa ~i canalizare Tn procesul de producere. Prin urmare investitorii sunt nevoiti sa suporte cheltuieli semnificative pentru a repara sau construi infrastructura de utilitatl pana la punctele de racordare cu furnizorii de servicii de utifitati.

alte cheltuieli ale investitorilor industriali legate de impozitele din Moldova. Investitorii straini au rnentionat ca 0 rnasura care ar putea fi abordata In reducerea mai mare a cheltuielilor investitorilor industriali din Moldova, ar fi scutirea de impozitul pe venit pentru 0 perioada indelunqata de timp. La moment, In Moldova exists impozitul pe dividende §i va fi reintrodus impozitul pe venit in 2012. Reprezentantii investitorilor straini precum §i Camera de comert moldo-italiana, au mentlonat ca exista 0 concurenta lntre tari §i investitorii industriali prefera lansarea activitatli tn zone cu scutire de impozit pe venit pe 0 perioada mai lndelunqata. Pe langa aceasta, partile interesate au rnentlonat un sir de alte facilitaf

.'1 orctectul tmantai de- cstre EUROPArD: "Studlul cpcrtunttstucr de dezvoltare a parcurtlcr lndustrfale tn Repubtica Moldova", tulle 2009

5 Studiul /least of Doing Business", ataborar de catre Banta Mondiala

................... -... - .-..... - _ __ .. - -.-_. ..- _ .- --,----- -.... :......... . -:' .. ,,:~=: '"::'.,~.... . , .. - .. 11

Proiectu! a fast realize! cu suportut compeniei "ProConsliltin~/SRL, to! (fax: 0 .. 22-21-00-89

BIOENERGAGRO SRL

care ar permite reducerea cheltuielilor investitorilor industriali, asa ca scutiri de TVA, accize sl ariee taxe varnale.

Toate aeeste premise au irnplicat rnasuri luate de autorltatile guvernamentale care s-au soldat cu aprobarea la 15 iulle 2010 a unei noi legi a parcurilor industriale "Legea Republicii Moldova nr. 182 din 15 iulie 2010 cu privire la parcurile industriale" publicata In MO nr.155~158 din 03.09.2010 art. nr. 561.

Legea cu privire la parcurile industriale reglementeaza procesul de creare a parcurilar industriale, precum !?i functionarea acestora, in conditii de facilitare oferite de stat, obiectivul careia este crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea socio-econornlca a regiunilar tarii.

Obieetivele parcurilor industriale se axeaza pe:

atragerea investitiilor autohtone §i straine:

formarea unor sectoare competitive In industrie pe baza tehnologiilor moderne si lnovationale:

desfasurarea activltatilor economice In concordanta eu oportunitatile de dezvoltare specifice zonei respective, inclusiv utilizarea mai eficienta a patrimoniului public;

dezvoltarea lntreprinderilor mici §i mijlocii;

crearea locurilor de rnunca.

in procesul de creare !?i functlonare a pareurilor industriale, autoritatile publice centrale si locale §i Intreprinderile administratoare vor respecta prineipiul de neimplicare In activitatea rezidentilor, decat ln limitele prevazute de leqistatia In vigoare !?i contractu I Incheiat cu Tntreprinderea administratoare !?i principiul de dezvoltare a actlvltatilor In vederea realizarii obiectivelor principale ale pareurilor industriale.

Condltii fata de terenul destinat parcului industrial, lmpreuna eu cladirile !?i utilitatlle amplasate pe acesta, trebuie sa lndeplineasca cumulativ urrnatoarele conditii:

- sa fie libere de arice sareini;

- sa nu constituie obiectul unor titigii in curs de exam in are si/sau solutionare in instantele

judecatoresti sau arbitraj;

- sa aiba acces la caile de transport;

- sa fie accesiblla racordarea infrastrueturii tehnice !?i de productie a parcului la utilitatile

publice;

- sa alba 0 suprafata de cel putin 5 hectare.

lnltiatorli crearil parcurilor industriale pot fi atat organele administrative guvernamentale sau locale reprezentate de organe centrale, adrninistratia locala sau Tntreprinderi de stat I municipale cat §i societati comerciale lnregistrate in Republica Moldova,

Titlul de parc industria se acorda lntreprinderil care are in folosinta, pentru eel putin 30 ani, sau are in proprietate terenul destinat crearii parcului industrial ;;i corespunde cerintelor stipulate de lege, Titlul de parc industrial se acorda pe 0 perloada de 30 ani.

Parcurile industriale of era , atat detinatorului de titlu de parc industrial cat si rezidentilor acestuia 0 seri de facilitati":

scutire de la compensarea pierderilor cauzate de exclude rea terenurilor din eategoria de terenuri cu destinatie agricola conform Legii privind pretul normativ !?i modul de vanzarecumparare a parnantului:

instrainarea cu titlu gratuit sau darea In comodat a bunurilor proprietate publica Intreprinderii administratoare pentru crearea §i dezvoltarea parcului industrial la decizia proprietarului acestora conform Legii privind administrarea !?i deetatizarea proprietatii publice;

dreptul de a privatiza terenul proprietate publica aferent constructiilor Ja pretul normativ al parnantului, stabilit In momentul darii acestuia tn folosinta Intreprinderii adminlstratoare sau

6 .. tegea Republlcii Moldova nr. 182 dln 15 lulle 2010 cu prfvire It! parcurile industria le" publicata in MO nr.155-158 din 03.09.2dlO art. nr. 561. art. 12

,--,- --,----, "----,---""'-,--,,---,,------------,-------=- ~~=----=-----,-=-,-,-=-=- ~_2", =- =- ===~===~, -=, =_,= =",=_:""="" __ ==, __ , __ ,£',=~-,,,,,-,,o,,_,,,,_ --, - ""--"",",,=----""--= 12

Proiectui a test reafizat eu suponul companiei .,proConsultin[(SRL, tet/te»: 0,22-2'/-00-89

BIOENERGAGRO SRL

Tn arenda rezidentilor parcului industrial, numai dupa procurarea ;;i/sau darea in exploatare a constructillor §i instalatiilor cu destinatie industriala ;;i conexe, conform Legii privind pretul normativ §i modul de vanzare-curnparare a pamantului, in cazul in care s-au efectuat investitil Tn constructlile ;;i instalatille prevazute de protect, in baza caruia a test selectat rezidentul sau intreprinderea adrninistratoare, §i a carer valoare este mai mare decat suma constituita din 3 preturl normative ale terenului, stabilite la momentul darli acestuia in foloslnta intreprinderii administratoare sau In arenda rezidentilor, plus plata pentru compensarea pierderilor cauzate de exciuderea terenului din categoria de terenuri cu destinatie agricola, estirnata la data schimbarti destinatiei terenului, daca aceasta a avut loc.;

acordarea facilltatilor fiscale conform Codului fiscal;

aplicarea de catre intreprinderea administratoare a coeficientului de micsorare pana la 0,3 a tarifului la plata anuala pentru arenda terenului proprietate publica, stabilit conform Legii privind pretul normativ si rnodul de vanzare-curnparare a pamantului, sau a tarifului de baza pentru chiria anuala a bunurilor proprietate publica, stabilit prin legea bugetului de stat pe anul respectiv;

optimizarea controalelor de stat asupra activltatll rezldentilor parcurilor industriale prin efectuarea controalelor planificate conform graficului anual aprobat prin hotarare de Guvern sau a controalelor inopinate, efectuate cu acordul Ministerului Economiei conform leqislatiei in vigoare;

alocarea, dupa caz, a mijloacelor financiare pentru crearea infrastructurii tehnice §i de productie.

2.2. Analiza confornitatii legale a intreprinderii-administratoare

Compania "Bioenergagro"SRL intentloneaza a crea un parc industrial ce va avea ca obiectiv principal de aetivitate fabricarea biogazului §i altar prod use (i'ngra;;aminte, energie electrica §i terrnica). Noul pare industrial va fi construit pe terenurile extravilan ale satului Tariqrad, raionul Drochia.

Din punct de vedere al conformitatii legii se constata ca compania .Bioeneraqro'Sfd, corespunde perfect normelor impuse de leqislatia in vigoare cu privire la crearea parcurilor industriale:

campania dispune de un teren cu suprafata de 14 ha, nr. cadastral 36411060254; terenul destin at parcului industrial este liber de orice sarcini;

terenul destinat parcului industrial nu constituie obiectul unor litigii in curs de examinare §i / sau solutioriare In instantele judecatoresti sau arbitraj - apartine cu drept de proprietate companiei;

terenul are acces la caile de transport Terenul respectiv se afla lange. drumul national international M74 Srest - Sricen! - Chisinau - Tiraspol - Odessa §i drumul republican Soroca - Drochia - Costesti - grani1a cu Romania. Distanta de la soseaua Drochia - RI§cani este de cca. 400 rnetri:

inltiatorul crearii parcului industrial este campania .Bloenerqaqro'Bfd, care este 0 societate comerciala cu capital privat autohton Inreqistrata conform precederilor In vigoare a Republicii Moldova;

compania dispune de planul de amplasare a parcului industrial;

studiuJ de fezabilitate privind crearea parcului industrial este atasat la setul de documente solicitate pentru conferirea titlului de parc industrial.

Toate acestea nu fac decat sa argumenteze caracterul legal al sohcitarf companiei ~i lntentia acesteia de a demara proiecte investitionale de anverqura ce pot contribui la crearea de locuri noi de rnunca, atragerea de investitii straine In republica, diminuarea dependents energetice a Republicii Moldova fata de Federatia Rusa ~i nu in cele din urrna proiecte ce pot crea valoare adauqata §i contribuie nemijlocit la dezvoltarea economiei §i majorarea produsului intern brut.

i;S:' .. ,._~._._':·:.:::.:;t:;;;., .. ,, !':':::':';',:~:=::., •• , •• , .. ,.~., .. ~ __ ~::.~, .. " .ow_ ._.. ,_,m._.",.. ._._._., .. ,_ ...... ,_,.,_ .. ..,:~,~: ... ~. __ .. _.,.::~=::::.:-:::-::::.u .. " ... ~_

Proiectui a fast malizat elf supottul compeniei Pro Cons uiting''SRL teUhx.0-22-21-00-89

-~ 13

BIOENERGAGRO SRL

3. ANALIZA REGIUNlI

3.1. Date generale privind Raionul Drochia

Parcul industrial "BIOENERGAGRO" este situat pe terenul extravilan al satutul '[arlqrad, parte components a raionul Drochia.

In acelasi tirnp, raionul Drochia este parte componenta a Regiunii de Dezvoltare Nord, una din cele 5 regiuni de dezvoftare existente in republica.

Figura 2. Regiunea de dezvoltare Nord

Regiunea de Dezvoltare "Nord" (In continuare RD Nord), include municipiul Balti, 11 raioane:

Briceni, Edinet, Donduseni, Drochia, Falestl, Floresti, Glodeni, Ocnita, Riscani, SYngerei, Soroca, cu 0 suprafata de circa 10.014 km2 (1.001.394 mii ha), ceea ce reprezinta aproximativ 32,9% din supratata totala a Republicii Moldova (33.843 krrr').

Populatia constituie 1.025 mii persoane (28,6% din populatia tarii), inclusiv populatle urbana - 357 mii persoane sau aproximativ 34,8% din totalul pe regiune. Totodata, aici sunt amplasate 571 localitati, inclusiv 20 erase ~i 551 localitatl, din totalul de 1.679 de localitati din Republica Moldova.

Principalii indicatori de dezvoltare din regiune sunt prezentati in Tabelul 2.

Tabelul 2. Date generale despre RD Nord

RDN

RDC RDS ! RDUTAG ROCH ! Total
Hl56 543,5 1597 785.1 , 3,573
!
29/1 15.2 4.5 '-:'-f 100
Lt.. Inveslihl pEi cae.51€< loclHtor, 000 lei Administratii PUbliCB locale de ruvalul ll. urutatr

2;0'1"1 t 724

14

0899 6330
2,684 2,t38ei
lJ B I
329 209] 21381 9855
10872 4,24~1
2 36
25 8iJi) _£JOpuliltiil lJrbcm,'I, % ri" 19,1 251' 40.3 £I 1,3 i 42.2

f-.:;:_'3l=lP,,-,r<=)r.:.:..~lt=a.:__;, k..:;_n"'-lc ~-"""i'tl .' ". '10636 7379 '11343 E.J:;G 30446

Ponderea, % 34.9 24,2 ! 6,1 1,9100

_E~§l!l?i!ate.{JJQf~Jilo~±'kID=_._ .. _. . ~ ~.o2' ._1_00 . ... _1i.l ..... 9_l2_. g82_L JJ.Z_

veloarea adtJguflti'l l)rut6 {VAB}, I I

000 mule] r20(8) 722,1 7D59 3320 '11513 16147 i 4D7t1f,

Ponderea. %

><21 20 "10 3 46 { 100

VflJ:3 pe cap de locUttcr'5.ler (2008)

AclmilllSlralu pubhce Iota I", de mVelljl I. UIllt<'1i1

Regiunea de Dezvoltare Nord acopera toata partea de Nord a RepubJicii Moldova. Geografic, regiunea se tnvecineaza la Nord ~i la Est cu Ucraina, la Vest cu Romania, la Sud-Est cu raionul

'~"' .. - ~~~==""""""""'''''=,"''."." .. " "".".",, - - - _- --. - .. - .. - - .. :, ~"."'- "~.''''.O.,,=~".',, _ _ - 14

Proiectut a test r8ajizat cu suportuf cornpeniei .Pro Consulting' SRL tei.ttex. 0 .. 22-21-·00-89

BIOENERGAGRO SRL

Camenca (Regiunea de Dezvoltare Transnistria), la Sud cu raioanele Ungheni, Telenesti si $oldane~ti (Regiunea de Dezvoltare Centru). Distantele dintre punctele extreme sunt de circa 170 km pe directia nord-sud ~i de 130 km pe dlrectia vest-est.

Orasul Drochia, resedinta raionului cu aceeasi denumire, este situat la 0 distanta de 167 km de capltala republicii avand 0 populatie de 17.600 cetateni, Orasul Drochia dispune de un fond funciar de 1192,06 ha, din care terenuri agricole 23,71 ha.

Evaluarea resurselor §i situatiei economice generale a raionului se incadreaza In:

Tabelul3. Principalii indicatori economici §i sociali

[ , -~ -~l1l1ij- ~ Imtf_@ ~
1 Numarul populatie i, mii oameni 93,3 92.4 lH.5 91.0
i Prorlurtie iudusn-iala, % fat,) cle anul precedent 103.6 94.9 152 61.4
~vt's~~tii in c~itaJ fix, n~~ fiti de anul precedent 169.5 63,6 100.7 87,4
--~ ----~~--- ... - ------
I Cornert ell amanuntul. % fata de anul precedent 105,0 114,8 108,3 98,3
I Servicii prest ate pcpulatiei. % bta de anul precedent 112.6 105.0 106,6 L)O,l
r--------- ---~----------- - -_------- -----~-.----- --------------- f-------- j
i Veuituri proprii in buzetul raionului, % din total veuituri 45,1 33.4 32,0 23,3 ____ I
r~- _.n._._~~a_ - .. _._ c---------~-- ----_--
I Salariul real, % bta de auul precedent 123.4 112,2 125,9 110.8
! Rata mortalitatii, b 1000 locuitor: 14.1 14,C) 14,6 14,5
l_Nivel~~1 (,l'illli!!~!i!_~azuri la 10000 locuitori 55 48,9 4-) r: 40,9
,,-,J
- Raionul Drochia este situat 'in zona de centru a RD Nord, avand urrnatoarele vecinab3~i administrative (vezi figura 3):

Nord - raionul Donduseni

Figura 3. Vecinatatea adrninistrativa a raionului Drochia

Vest - raionul Riscani

Este - raionul Soroca

• Hrkvtli

Ocnira

nmHlu~l'lli •

Sud - raionul STngerei si

raionul Floresti

In figura de mai jos este reflectat fisa sintetica privind cornponenta comunei Tariqrad.

• Edjn~'t

• Sllror;,

• Riscuni

• 1)todlia

Vlore~ti •

s

• Glodcnl

sem

. -

S•• . • In geH.'rIl

SuriiNoi

Suprafata adrnlnistratlva totala 4.065.33 ha
Fondul funciar 2.882 ha
Fasii forestiere 4 ha
Suprafata comunei 4,46 km2
Total populatie (2004) 4.655 pers.
Gospodaril agricole (2004) 1.566 prigr&d

'prochla

~~.E::~~:~.".~.,. _ ~~~~,',~:~. _ .. __ . ":'",~., __ ':._ ... ~. ._. r r.~ ~" •• '"'_, •• ,,_ ';:::.:*~:~~~~_:::::::::::::=::_:'":;:.::._,~".,= ... __ . __ ._. ~

Proiectui a test reajizat ell suportul compeniei _,ProConsulting'SRL, tet.rtex. 0-22-21-00-89

15

BJOENERGAGRO SRL

Raionul Drochia face parte dintr-o zona predominant industnala fiind situ at In partea centrala a zonei de nord a republicii si concentreaza importante centre industriale l?i de servicii, fiind caracterizat printr-un grad lnalt de populare l?i dezvoltare umaria .

.... 'n"r~ 4. Harta administrativ teritoriala a raionului Drochia

Raionul DROCHIA

Mediul

Relieful regiunii in mare parte reprezinta 0 cample deluroasa, puternic dezrnernbrata de val, cu 0 tnclinatie generala din Nord-Vest spre Sud-Est. Relieful este puternic influentat de procesele exogene (alunecari de teren ::?i eroziuni). Aceste fenomene au a frecventa de 10-30 alunecari de teren la 100 km2.

Clima este de tip continental, cu veri calduroase l?i secetoase l?i cu ierni reci. Cantitatea medie anuala a precipitatiilor varlaza lntre 520-620 mm. Temperatura medie anuala constituie 8 grade. Minimumul absolut al temperaturii inregistrate a fost minus 36, iar temperatura medie in luna ianuarie este de minus 5 grade. Maximumul temperaturii lnregistrate a fost 38, iar media temperaturii in luna iulie 0 constituie 20 grade. fn regiune sunt conditii agroclimaterice favorabile pentru cresterea cerealelor, sfeelei de zahar, florii soarelui, tutunului si pomilor fructiferi.

Resursa naturala princlpala a raionulul sunt solurile cu bonitate lnalta ce permit obtinerea recoltelor inalte la culturile tehnice agricole. Pe teritoriul se lntalnesc urmatoarele tipuri de soluri: cernoziomurile tipice; argiloiluviale; levigate; cambice; freatic umede; soluri cenusii. Bonitatea medie a solurilor din RD Nord este de 72 puncte (din 100 posibile).

Demografie

o analiza a numarului total al populatiei precum iii dlstributia acesteia confnma diferentele existente in prezent lntre spatiile de dezvoltare .

.. _ ...... _ .... _. __ ..... -.. _. - .. _._ ....... -..... .... ...... - . _ .. __ ........ -_ ... - .... _. .... :;:=o.~"''''=:::-~'.:::::::::==-=''''-'''==:::::: 16

Proiecrui Q test teelire! ell suportuf companiei .,ProConsufting'SRL, tet./fax 0 ... 22-21-00-89

BIOENERGAGRO SRL

Din datele prezentate mai jos, e lesne de observat ca raionul Droehia se prezinta a fi 0 unitate administrativ terltorlala eu 0 populatie de 80-100 mii loeuitari, tnsusi centrul raiona (or. Droehia) considerandu-se a fi de Rangullll, eu 0 populatie de pan a la 20 mii persoane.

Figura 5. Situatia demografiea

C;::Itoijgorjf d~ m.anmq: "In l"c"hl~t'l<;1f urll~n'l' ~,ip~ n ul1l';',lil de loa" Itml

-rccoc lCCmQJ 'l5:nQ :!r~;:l!:<';i ~m.$~l:l ~ ~"'~~il

t f.:.oj· i f"fd:Q

C;TtngQ'rii dupa num.5rtsl pop"t"t,e; pc VAT (l"t~l)

l<?rarhll'Ml;!ll ft'M"onM~ a Jo.C<lJ11alIlO( urb<>ne

~ ~.!iHm~ . t:f)(G{t) "" ...

t '" . {]OJ-I).) ~.)'(;J_:'~!Co:::

r.r,:rX:'f:; .s:t)·.: .• ;:.H::> c 11.<1.< .9J~):;J'o:{._

3.2. Pofilul ~i competitivitatea economica

Agricultura raionului

Conditiile pentru practicarea fitotehniei sunt foarte favorabile In raionul Drochia. Suprafata terenurilor agricole este de 87.296 ha (al doilea raion din RD Nord dupa Floresti). Ponderea terenurilor erodate este de cca. 30%, user sub media regiunii. De asemenea, nota de bonitate a solului este peste media reqionala >- 73 fata de 70 - raionul fiind aJ treilea tn regiune conform aeestui indicator, dupa Donduseni ~i Edinet. Cantitatea de lngra~aminte chi mice utilizate in 2007 (36,1 kg per ha) a fast peste media reqiunii. In 2008 raionul Drochia a avut 0 recolta mare de cereale, fiind pe locul 2 In RD Nord atat la recolta de grau, cat §i la cea de orz. De asemenea, In raion se cultiva sfecla de zahar, aici fiind arnplasata ~i una din fabriclle de zahar afe companiei .Sudzucker-Moldova". Desi dupa recolta globala de sfecla de zahar raionul Drochia se plaseaza pe locul 2 in tara (In 2008 recolta era de 157 mii tone), recolta medie la ha este sub media reqionala. Recolta de floarea soarelui a fast cea mai mare pe tara tn 2008, recolta [a hectar fiind relativ lnalta comparativ eu media pe tara §i regiune.

Aceasta de asemenea se prelucreaza in interiorul raionului ("Seminte Nord"SA), dar partial este Iivrata ~i in alte raioane. In 2008 raionul a fost lider ~i in recolta de raPita. Existenta in raion a unei companii specializate in procesarea ~i fermentarea tutunului ("Fermentutun"SA) a favorizat §i obtinerea unor recolte lnalte la tutun. In eeea ce priveste sectorul zootehnic, cresterea vitelor eornute mari are cea mai mare pondere. Productia laptelui Tn raion a fast tnalta in 2008, procesare

~",.~"_-="'~C'o~ _...... . ~-. - - .. - _ £_.... . -_ "!!i:, .. , " -_... '''.'- .~ 17

Proiectut n fast reetizet ell suoortut compeniei proConsulting'SRL tel/fax. 0-22-21-00-89

BIOENERGAGRO SRL

fiind realizata In mare parte la fabrica de prelucrare a laptelui "Produse Impex"SRL. in pofida condltiilor favorabile ~i performantei raionului tn sector, nurnarul Intreprinderilor agricole pe 100 locuitori este user sub media reqlonala - 7,35 fala de 7,67. Dintre acestea doar 1,5% sunt Tntreprinderi mari cu peste 10 ha. Exista doar 4 statii tehnologice pe teritoriul raionului, iar nurnarul de tractoare 10,2/1000 ha, desi mai mare decat media pe RD Nord, este sub media nationala. Din cauza emigrarii intense, este mare ponderea terenurilor neprelucrate (estimativ 28% din suprafete),

Industria

in 2008 volumul productiei industriale a constituit 399,9 mil. lei, sau 4.389,7 lei per capita. Astfel, raionul este plasat pe locul 5 In regiune conform productlei industriale per capita dupa mun. Balti, raioanele Edinet, Floresti ~i Soroca. Nurnarul Intreprinderilor industriale din raion este de 83 cu eca. 4,8 mil. lei' productia anuala in 2008. Intre acestea se numara multe Tntreprinderi mari de produeere ~i prelucrare a productiel agricole (SA"Sudzucker-Moldova, SA"Seminle Nord, SA"Fermenttutun", SA"Holda Argintie", SA"Boris Glavan") care genereaza 80-85% din productia globala a industriei raionului.

Exista ~i cateva intreprinderi in industria usoara (fabricarea articolelor de lrnbracarninte, fabricarea lncaltarrnntel ~i prelucrarea lemnului, toate cu circa 50-60 anqajati ln total). Totcdata, se observa 0 tendinta de crestere a numarului de companii micro §i mici specializate In productia de articole de cauciuc si plastic (de la 4 Tn 2004 la 36 tn 2008), precum si a celor specializate in productia materialelor de constructie (21 tn 2004 §i 73 in 2008).

Serviciile

in raionul Drochia sectorul serviciilor este relativ dezvoltat, dar tn mare parte data rita cornertului cu arnanuntul, care are 0 pondere irnportanta In sector. Serviciile cu plata prestate populatiei reprezinta 0 parte mai mica, 0 irnportanta deosebita avand transportul de pasageri. Pe teritoriul raionului sunt inregistrate mai multe companii care presteaza servicii de transport de pasageri cu parcursul de pasageri-km relativ inalt. De asemenea, In raion activeaza mai multe Tntreprinderi ce ofera servicii de reparatii auto §i reparatii electrocasnice, dar ~i frizerii, tamplaril. Pe parcursul ultimilor ani, 2007-2009, a SC8zUt volumul serviciilor prestate de companiile cu capital mixt §oi strain. in acelasi timp, cu exceptia anului 2009, an de criza, a fost Inregistrata 0 crestere importanta a serviciilor prestate de companiile private. Nurnarul statiilor tehnologice de deservire a companiilor agricole este unul din cele mai joase din regiune (doar 4), departe de a satisface necesitatile.

3.3. Analiza infrastructurii

Reteaua de drumuri intraregionale.

l.eqaturile lntre orasele din nordul republicii sunt asigurate de 0 retea densa de drumuri nationale. Principalele centre urbane au legaturi de transport directe, orasul Drochia este parcurs de 2 autostrazl de irnportanta nationale - drumul national R17 ce face leqatura intre punctul Vinita Drochia 9i drumul national M14 §i soseaua repubhcana R7 care face legatura lntre SorocaDrochia-Rascani-Costesti Traseele internationale §oi nation ale sunt in stare satisfacatoare, cu unele portiuni deteriorate. Reteaua de transport existenta asiqura 0 cooperare §i legaturi de transport suficiente.

,,~............. o ~ - _... _ _ c.,," . ---... _.. ..- -_ - - .. ''''c=~~,s;'''::::=====''''= 18

Ptoiectul a fast realizat cu suoortut compeniei ..,proConsulting''SRL, tei.se«: 0 .. 22-21-00-89

BIOENERGAGRO SRL

Figura 6. Reteaua de drumuri

Transportul feroviar.

Oensitatea retelelor de cal ferate Tn regiunea de nord este cea mai mica din republica 9i constituie 2,1 km 1100 km2 fiind sub media republicana de 3,3 km/100 km2. Linia feroviara ce uneste or. Orochia cu mun. Balti iii or. Ocnita dlversiflca accesul intreprinderilor locale la urrnatoarele destinatil: Rusia (Moscova 9i Sankt Petersburg), Belarus (Minsk), Ucraina (Kiev, Cernauti, lvanoFrankovsk, etc.). Rutele de cale terata internationala sunt: Chisinau-Unqberu-Balti-Ocnita (punct de control sl trecere a frontierei). Prezenta cali ferate pe teritoriul regiunii prezinta avantaj, deoarece nodurile feroviare intraregionale prezinta In acelasi tirnp 0 cale de acces catre Ucraina, Rusia, Belarusi 9i UE.

Asigurarea cu gaze naturale

Asigurarea cu gaze naturale a localitatilor este prevazuta de la conductele de gaze magistrale cu presiune lnalta ce vin din Ucraina: Ananiev-Kotovsk-Flore!?ti-Orochia-Edinet-Alexeevka (Ucraina) 9i conducta Moghiliov-Podolski-Ocnila-Bogorodceni. In anul 2007 ponderea localitatilor din regiune conectate la gazoduct constituia 27,8%, fiind sub media nationals de 34,9%. Cea mai mare pondere a localitatiior conectate la reteaua de gaz 0 au mun. Balti, raioanele Ocnita 9i Briceni. Raioanele cu cea mai mica pondere a localitatilor conectate la reteaua de gaz sunt:

Soroca, Sangerei si Falesti, RON dispune de oportunrtati de stocare a gazelor naturale in galeriile subterane §i mine. Aceste oportunitati nu sunt valorificate. Harta retelelor existente iii prognozate de gaze naturale este prezentata in figura urmatoare,

Figura 7. Reteaua de gaze

Conform planului de amplasare a teritoriului parcului industrial, distanta pana la conducta de presiune lnalta este de 300 metri, ceea ce va asigura rezidentilor acces direct la conducts.

~ ·-_ ~_'::~_o ~ '~ ~ : .. _._."'" .:-·~·'._ c_-' ." •. ---. - -'-. . -":.- -.---- ~ •. :.:.:: : .. _:"~~c,';;- ;-"''''-=-==~::i 19

Proiectut a tos: teeuze: GU supottui compeniei .• ProConsultfI7[j'SRL, tet.rte« 0.·,,2-21-00-89

BIOENERGAGRO SRL

respectiv comercializarea gazelor efeciuandu-se, In baza acordului incheiat, direct in reteaua republicana.

Sistemul energetic

Alimentarea eu energie eleciricii. Sectorul energetic in Republica Moldova functioneaza aproape In totalitate (98%) In baza resurselor energetiee irnportate. Se irnporta atat 'eleetricitate, cat ~i combustibil pentru producerea energiei electrice :?i termiee. Alimentarea eu energie electrlca In raionul Droehia se efectueaza prin intermediul retelelor de dlstributie care apartin intreprinderii de stat Retelele electrice "Nord". Toate localitatile din regiune sunt eonectate la retelele eleetrice. Fiecare eonsumator de energie electrlca are incheiat un contract individual cu companiile de distributie.

Figura 8. Sistemul electric

, c·

·,{'r"'-,,·f !-ll',";t'l ~,;C!'·;·J··d,

\~rrl :".i-<l'

111 : e-

Alimentarea cu energie termice reprezinta 0 problema com una la nivel regional. Din toate locaiitatlle regiunii de nord doar municipiul Balti este asigurat cu energie terrnica de la Centrala electrotermica "Nord". Tn celelalte localitati centralele termice municipale nu functioneaza, inclusiv In or. Drochia. Astfel, locuitorii bloeurilor locative din localitatile care sunt gazificate ~i-au construit cazangerii autonome, unii au construit sobe in blocuri, iar altii folosesc alte mijloace electrice pentru generarea caldurf in anotimpul rece al anuJui. Problemele principale ale acestui sector se refera la llpsa resurselor pentru aprovizionarea cu resurse energetice !?i la pierderile mari de energie din cauza sistemelor termice uzate.

3.4. Climatul investitional

In raionul Drochia In anul 2008 existau 199 Intreprinderi, adica 3,88 lntreprinderi pe 1.000 locuitori. Desi acest nivel este sub media pe regiunea Nord, dupa excluderea mun. Balti perforrnanta raionului Drochia este user peste media regiunii. Climatul de afaceri pare a fj destul de favorabll In cornparatie eu alte raioane. Existenta companiilor mari In raion deterrnina si baza irnpozabila mai mare. Dependents de transferurile de la bugetul de stat este de 68%, unul din cele mai joase nivele In regiune. Aqentii economici sunt nesatisfacuti de volumul tnvestitiilor publice, avand asteptari mai mari de investitli, mai ales In infrastructura de transport 9i servicii comunale.

Din punct de vedere al perforrnantei investitionale regionale, raionul Drochia se pozitioneaza pe locul 22. Gel mai bine raionul este plasat in ratingul diversificarll investitionale - pe loeul 7, in raion fiind prezente atat intreprinderi agricole care investesc, cat :;;i cele industriale prelucratoare !?i cele din domeniul energiei, transportului, constructiilor ~i Intreprinderi comerciale. Din punct de vedere al dinamicii performantei investitionale raionul se plaseaza pe locul 17, dar eel mai prost raionul

~ _, •• ,_-::'-'7 _ ~ ~~::~:::::::::::-"'::-3:- .~... _ _~ _._, ., -~:-:.=....... ~.,~" _,,_ ~''::':''--'~--: _._._"_ . ~ __ __

Ptoiectttl a fast reetaet elf supottu! cotnpeniei proConsultinr{SRL, tel.!fax: 0·22·21·00-89

-.' 20

BIOENERGAGRO SRL

Drochia se plaseaza in ratingul stabilitatii investitionaie - pe locul 36 din 38, acestea crescand sl coborand haotlc pe parcursul anilor 2ocb-2008. 'Tn -ratingul perforrnantei mvestitionale raionul se plaseaza pe locul 18, sub media regiunii Nord (Figura 9), daca se ia tn calcul §i mun. Balli, dar peste media regiunii daca acesta este omis.

Figura 9. Raionul Drochia: lnvestitii private per capita, lei

&'!Na!1011al .RD Nord lil[. Drochia
-1500

4000
:lSO{} ~

30no
2:'()()

:,:000

1500

WUO

500

2003 2004 Z005 2006 2007 2008 Figura 10. Raionul Drochia: structura lnvestitillor private pe tipuri de activitati economice, %

mi Siintlt,&asist. sociala

Adm, publica 3%

7%

Altc activitati

Tram .. rruobiliare

5 (Yo

Artivit.it] financiare Or1a

Tral1~J1.&comllnlC;lril 1 :')%,

II Ind. prelucriituare 11%

Hot.Sirestaurarue ' PYo

Comcrt 11%

IlJ Constructli 9%

;vantajel. j'mvgstition~lel~le!raionului.au determinat~amplasaFea'Uh'C)r'rntreprinderi cu capital strain

e. terito~~~e. stora. In .. raion eXista~ I~prinderi cu capital strain. Acestea sunt lntreprindeti

mari, i~medl~ gu, un capital de peste mil. lei per intreprindere .• Astfel, ~i stocul ISO per capita

este cel~ mare din regiune (cu excti mun. Balti) si anume 2.181 lei per capita. Circa 45% din stocul de ISO sunt mvestltii in caPitffiU' social al lntreprin. derilor. Astfel, In. poflda existentel avantajelor comparative ale raionului . i a existentei intreprinderilor cu capital strain care se asteapta la 0 conlucrare mai buna dintr autorlta]! ~i business, intreprinderile locale au fost mal put~n active, ceea ce determlna pozitii raionului Drochia in ratingul perf~~ntei lnvestitionale

regronale. (~) r !, .'''~ L .

'-V \}.J..f!J,\J,_y.:;J. - >It "

e. ~ ..------

»>

.... ::" - _.. - _ ?C=.:=EC::: :: c,......., ~~""':c.=. 'o'=' 21

Proiectut o iost realizat ell suportu! companiei,ProConsultinu''SRL. tet.rte» 0 .. 22-21-00 .. 89

BIOENERGAGRO SRL

4. iDENTIFICAREA SCENARJULUI OPTIM. DETERMINAREA FORMELOR DE PARTENERIAT

Obiectivul principal al acestui studiu este argumentarea irnplernentar!l proiectului de creare a parcului industrial .Bioenerqaqro" a caret activitate principala va consta in producere !?i utilizarea energie din resurse regenerabile, materia prima constituind produsele agricole cultivate in regiunea de nord a republicii.

InuLtimii ani tn Europa s-a majorat esential interesul.fata de producerea biogazului, care se expune ~!J n~ffiai !Rlio cr~!?terea'l'Il;lmawfui"de 'fa'brl'6j'J$i~instala1i~de biogaz, da'i:!?i.Tn cresterea interesului a' i'fltr<eprinderilor municipale, antreprenorilor, politicienilor §i cempaniilor p'rivate, care urrnaresc cu mare atentie dezvoltarea energiei alternative,

Republica Moldova este dependenta energetic de taD precum Federatia Rusa !?; Ucraina, aceasta amra I i p .. ®r;;t.andf!lle.ste"3"iiilrcr"m3~dEnfaz9'i1at~rale<c,eea ce depaseste Tn valoare 10% din produsul intern brut. "Ac'est proiect va f unul din proiectele pilot in implementarea strategiei de diminuare a dependentel energetice In interiorul un or tehnologii de producere a biogazului !?i altor surse regenerabile de energie.

lmplementarea cu succes a acestui proiect lnvestitlonal va da premise de dezvoltare a ramurii respective pe Intreg teritoriul tarii, iar determinarea scenariului optim de finantare, gestiune §i parteneriat ar f 0 conditie necesara a acestui proiect.

ji"a'cetil5industri'a[- "BI0ENERGAGRCl" este un=parc industrial creat la initiativa companiei "Bi9~nergagro"SRL - companie cu capital privat autohton ce dispune de teren agricol cu suprafata ~ 14 ha situat in satul '[artqrad, raionul Drochia.

Amplasarea terenului in imediata apropiere a drumului national Drochla-Rlscani §i determina atractivitatea acestuia, iar faptul ca distants de PElna la eras este 4,5 km va asigura cheltuieli diminuate de creare a infrastructurii.

Terenul agricol, in baza neil legi cu privire la parcurile industriale va fi conversionat ln teren cu destinatie de constructie, iar compania .Bioenerqaqro'Sfcl. va deveni astfel administrator al parcului §i primul rezident a! acestuia in acelasl timp.

Proiectul de creare a fabricii de producere surselor energetice din resurse reqenerablle va fi implementat de compania .BioenerqaqroSfd., Sursele de finantare vor fi atat surse proprli, cat §i resurse atrase, compania "MERCANDO Green Technology"AG, Zug, Elvetia fiind disponibila a oferi un imprumut investitional de pana la 7 ani In valoare de eca. 20, min EURO,

In continuare, proiectul investitlonal va fi coordonat de intreprinderea l.iseus GJdjogf,l'TQ;ra[ar antreprenorul general al constructlilor este compania ucraineasca .Zor i.::ft'raina"SRL - filiala reqlonala pe tarile CSI care poseda 0 experienta vasta in crearea si constructia fabricilor de producere surselor de energie din resurse repenerablle.

... .. -....... .. -.. - -.. .. =.. .. "' .. - ·,'=::7.:::-::::::::::"'"c: c='c=.:::::..==~ 22

Proiectut a tost teetizn! ell suportul cornpeniei .,ProConsufting''SRL., te/ifox' 0 .. 22-21 .. 00-89

BfOENERGAGRO SRL

Figura 11. Schema interdependentei relatiilor dintre companiile implicate In crearea parcului industrial

Schema reprezentata mai sus reflecta scenariul tn baza careia va avea loc constructia parcului industrial "BIOENERGAGRO",

Crearea 1?i functionarea parcului industrial se va face tn concordanta cu:

Prima etapa

Crearea parcului industrial

In baza celor 14 ha de teren, compania SRL"Bioenergagro" va crea uzina de producere a bioqazulul. Dupa cum am rnentionat, constructiile inqineresf vor fi executate de catre companie ZORG - specializata In constructia unor asemenea obiective, fiind gestio nata de comRan·~.~iseus Holding L TO. Investitorul principal este companie elvetiana Mercando Green Technilogy AG. Din moment ce valoarea investitie depaseste suma de 20 mIn Euro, investitorul l1?i asurna responsabilitatea vizarii tuturor operatiunilcr ce se vor efectua prin intermediul unui Investment Project Manager numit de companie.

Finantarea actlvitatii va tine cont de:

, )'

se va efectua prin intermediul unei institutii financiare locale, alocarea sumelor efectuandus

se pe masura aparitiei necesltatii de finantare. '

Mercando Green Technologz AG va deveni asociat al proiectului cu cota de 25% din valoarea capitalului statutar al Bioenergagro SRL;

Achitarea ~entll! .. §L!mel~~cordate se va efectua lntr-o perioada de pana la 7 ani; o conditie obligatorie se refera la faQtul ca biofertilizantii solizi vor f predati companiei investitoare la pretul de ~ 60 lJSO tona (pe plata acesteacosta .. 320 USO/to!1a)

Dupa flnalizarea perioadei de rambursare fondatorii locali ai Bioenergagro SRL vor avea posibilitatea fie a continua colaborarea, fie a rascumpara cota de 25% din capitalul social al companiei investitor;

In acelasi timp, compania investitor a pus conditia ca incepand cu primul an de activitate sa se formeze un depozit investitlonal bancar Tn care vor f virate pia Fie necesare pentru

"'·"'==.C:-::::C::C="?"=,,:: ... :: ".0 ...... : ......... :. .. ~::......... .._.. .:.. • .... __ ._~:::._ •• ==~=:=:::::"""";=~~~""""""""",;;;:="'o;;=&~ 23

Pro/ecru; a fost teetizet CI.I suportuf compentei ProConsultinr/,SRL, teUfax 0-22-21-00-89

BJOENERGAGRO SRL

rambursarea sumelor aferente imprumutului acordat in suma nu mai mica platllor efectuate in anul precedent.

Odata cu constructia uzinei, va fi Inreqistrata 0 intreprindere agricola (MG-AGRO SRL) care va arenda 4.000 ha )'i va cultiva pe acestea porumb pentru siloz. Tehnica agricola ce va fi procurata va fi data in leasing companiei agricole cu condltia ca toata productia va fi livrata uzinei de biogaz la pretul de 20 USD/tona. Activitatea MG Agro SRL va fi flnantata din contul creditului comercial acordat de Bioenergagro SRL urmand ca livrarea produsului finit sa se efectueze decontarile reciproce reieslnd din cei 20 USD/tona siloz (aici se vor exclude cheltuielile de arenda a utllajelor, plata pentru materii prime - lngra~aminte, serninte, salarii, arenda terenuri, etc. - alte cheltuieli aferente activitati, agricole).

Spre finele anului 2011 se preconlzeaza constructla unor sere pe cele 7 ha de teren agricol aflate in proprietatea fondatorului lntreprinderii "Bioenergagro"SRL care vor contribui la sporirea valorii adauqate, la crearea locurilor noi de munca ~i diminuarea dependents! republicii de importul de legume din alte tari in perioada rece a anului.

Etapa a doua

Cea de a doua etapa a proiectului investitlonal al parcului industrial consta in constructia unei uzine de producere a biocombustibilului In parteneriat cu compania BioecoNord SRL - companie ce dispune de licenla de producere 9i comercializare a biocombustibilului pe teritoriul republicii. Sumele investitionale vor f alocate in parteneriat si, din moment ce constructiile inqineresti pentru biogaz sunt asemanatcare ~i utile, lnvestlttlle In acest domeniu vor constitui cca. 1 min EURO. Acest parteneriat urmeaza a fi implementat spre finele anului 2010 sau In a doua jurnatate a anului 2012.

Etapa a treia

Este 0 etapa lmoortanta, dar a carei prezenta va depinde strict de rezultatele obtinute in etapele prernerqatoare acesteia. Implementarea acestui proiect se prevede a se efectua dupa 0 perioada de 3-3.5 ani de darea in exploatare a fabricii de producere a biogazului ~i consta In producerea de energie electrica in baza biogazului 9i energiei solare, panouri ce vor fi instalate pe unitatile administrative ale parcului ~i pe solariile construite anterior. lnvestifiile In acest domeniu depasesc 30 min EURO, iar studiile de fezabilitate si avizarea proiectelor depasesc in timp perioada de 12 luni de zile. In acest proiect vor fi atrasi investitori straini, se vor Incheia parteneriate strategice ce vor solda cu efecte multiplicative benefice asupra economiei Republicii Moldova. Capacitatile de gr,od!,!l§~le."v-w0r"depa~i 1 0 mW energie electrica prcdusa pe baza energie solare ~i eca. 1 b mW·· pre(N)§i~in bioga~~ •

_ _.. ~ J

5. ANALIZA POTENTIALULUI PARCULUI INDUSTRIAL

5.1. Potentialul uman din regiune

Ponderea populatiei rurale in raionul Drochia este de 77,8%. Dar lipsa locurilor de munca in mediul rural determine un nivel Inalt al sornajulul (aproximat de ponderea somerilor lnreqistrati la Oficiul Teritorial al Fortei de Munca In populatia in varsta apta de rnunca). Acesta in 2007 a reprezentat 1,07%, unul din cele mai inalte nivele in regiune. Aceasta se explica §ii prin rniqratla moderata, care conform recensamantului din 2004 a fost user sub media nationala (la nivelul de 9,5%).

~~= ""' .. "'......... .. " .. " "' "'. ""'._"' "'..... O!£E=. ==~~~=====~.". ",,,, .. ,,,-_.,,,,,, .. ,, -= .. :""-:C:-0C~E."::::==~~O;;:==::== 24

Proiectut a fost ieelize: GlI suporfuf companiei .,ProConsulting''SRL, tel/fax' 0-22",21 .. 00-89

BIOENERGAGRO SRL

Tabelul4. Principalii indicatori ai regiunii

f-=-:=---+----j INDIC.t:,TORI

Procentu: de pouuiaue nnga.ata llgl1Cultllr.3 .n anu 2CD71.%;

Modol's

Dlnamica numeru tu ce ang·a!.3~1 din irvlustne in 2n07 \::OQ4=10J) (%)

RDtJ CR
1 c ~ 41 73.3·3 ss.c;
;:O'JC 10C.00 100,f)Q
a 33 ~3 '53.69 133.90
8E',42 104.03 104.73
33.4;; 45.10 41,48 Dinarnlca numaruui lntrepnndenlcr f-'-----'---------+--+------if------1 in servrcu in :::007 (2004= 100 1(%;

r-.:.::.==:.:.::....:==-""--'-:..:..c...---.,,---1---t---I-----j Dlnamica nurnaruu' Intreprinderjlor In agncultura m 2007 (20J4= 100)

Dinamlca numaru ui Intrepnr deruor industrtate in 2iJ07 i200.!= 1 00: f~'~:

(%)

Pondere a numaru:u' intrepnnceril::;r tnaqriculturn care generea:!3 plerrten in :2007. ! %)

Pro~entu: de popl.lla\ie :lnga.(;l(l servrcu in anul2007 (%j

30.4

48,3

Datele din 2008 arata deja 0 diferenta dintre populatia stabila ~i cea prezenta de 1 0%. Totusl, exlstenta unor Intreprinderi mari In raion determina un nivel de salariu mai lnalt in raion, al doilea in regiune dupa mun. Balli ~i care a reprezentat 2.070 lei Tn 2008, foarte aproape de media reqionala ~i 82% din media nationala, Raionul sufera din cauza unui nivel foarte Tnalt de mortalitate, fiind Tn special afectata categoria de populatie de varsta economic activa.

5.2. Infrastructura regionala ~i tehnica

Parcul industrial BIOENERGAGRO va fi amplasat Intr-un raion cu 0 densitate medie a populatiei, In vecinatatea or. Drochia, In apropierea retelei de cale terata a Moldovei cu acces la arterele internatlonale de cale terata si in imediata vecinatate a drumului republican R7 cu acces direct la coridoarele europene ce traverseaza Romania prin punctul de trecere Costesti.

Analiza stadiului actual de dezvoltare econornico-sociala a raionului Drochia rei eva ca acest spatiu dispune de resurse naturale variate, resurse umane disponibile calitativ ~i cantitativ ~i 0 infrastructura de cornunlcatll valoroasa care Ii confera un potential important pentru dezvoltarea unei economii cu a structure cornplexa avand ca ramuri cu a contributie lmportanta la cresterea econornlca: industria, agricultura, cornunicatiile ~i serviciile.

Resursele de teren afJate in jurisdlctia raionului Drochia depasesc valoarea de 80 mii ha, din care peste 65% sunt terenuri agricole aflate Tn intravilan, prielnice cultlvarn diverselor culturi de camp, inclusiva porumbului pentru siloz.

Reteaua stradala s-a dezvoltat istorlc pe 0 structura radiala, cu tranzitarea zonei centrale. Se observe tendinta de extindere a zonei de drumuri ~i a zonei de recreare ~i agrement, in detrimentul zonei neconstruite, precum §i cresterea suprafetelor ocupate de activltati industriale si alte functiuni, toate acestea legate de rolul polarizator pe care orasul Drochia doreste sa-t joace in cadrul regiunii de nord a republicii. Valorificarea potentialului material ~i uman, folosirea resurselor existente ~i identificarea altor resurse capabile sa produca a dezvoltare durabila §i echilibrata a polului constituie scopul dezvoltani de mai departe a acestuia.

6. IMPACTUL SOCIAL, ECONOMIC SI DE MEDIU ASUPRA REGIUNI

Orasul Drochia la ora actuala se prezlnta a fi un nod feroviar important din nordul Republicii Moldova. Pe teritoriul orasului se gasesc Intreprinderi producatoare de produse alimentare (se produce cascaval ~i unt), fabrica de conserve, uzina de producere a materialelor de constructie, uzina de producere a ferestrelor de termopan ~i tevi de plastic. La periferia orasului functioneaza una din fabricile de producere a zaharului ce apa~in concernului germa.n 'lSudzUkeli-M9J.~~~s~re .

,_ =, .. c -~'c ,.~ -c.: ,.. .. : - _'" "".. .. ' ~ "'~,:""';;.~c""':""':s:: _='c,,"=,,~ 25

Ptoiectut {;I test reetizet Gil suportu! companiei .,ProConsultinr/,SRL, leI/fax 0- 22 .. 21 .. 00-89

BJOENERGAGRO SRL

produce zahar In volum de peste 300 tone pe zi. Orasul dispunand de 0 infrastructure relativ dezvoltata.

Prezenta uzinelor de produce revendica faptul conform carula regiunea dispune de personal bine instruit !?i calificat. Parcul industrial .Bioenerpaqro", prin intermediul fabricii de producere a biogazului, va crea un centru de instruire a personalului ce va activa in interiorul acestuia in domeniul bioenergie. In acelasi timp, .BloenerqaqroSfd, a Tncheiat relatii de colaborare u compania ucralnesaca "Zorg Ucraina"SRL (reprezentanta oflciala a grupului elvetian "Zorgbiogas"AG care este 0 companie de engineering specializata In constructia fabricilor de biogaz. Lucrarile lnqineresti si de constructli vor fi Tndeplinite complet de compania ZORG pana la darea in exploatare a noii fabrlci de producere a biogazuluL

Realizarea proiectului investitional va permite crearea la Intreprindere, doar in activitatea de producere a biogazului, a peste 100 locuri noi de munca cu un salariu mediu de 400 Euro lunar. Achitarea salariilor va permite contributii obligatorie in bugetul de stat a peste 15.000 Euro lunar, sau .1I;W.OOO Euro pe an (26,5% contributiile obligatorii ale angajatorului, 9,5% contributiile de asigurc1rtff'sociale !?i de medicina ale angajatilor precum si impozitele pe veniturile respective incadr te~.Qnli.mjta.. 7-18%). In aceste condini, pentru producerea masei verzi (biomasa) in a~ricultura vor fi atrasi suplimentar peste 350 persoane ceea ce ar majora semnificativ veniturile In cadrul bugetului adrninlstratlei locale.

Constructia fabricii de producere a biogazului va diminua .efectut de sera" prin reducerea eliminarii gazelor In atmosfera ceea ce irnplica un impact ecologic pozitiv semnificativ. Conform calculelor preliminare proiectul va reduce eliminarea gazelor de sera la un nivel de 100.000 URE (unitat' de reducere a emisiilor).

Pentru asigurarea continultatll procesului de producere este .necesara 0 baza de materii prime

1 . ~ ~~~./I'~ ..

(biornasa) destul de mare evaluate la peste 125 r:mil tOflel:anual. Pehtru producerea unei asemenea

cantitaf de rnasa verde (In special siloz de porumb) este necesar a prelucrat peste 4.000 ha teren agricol ceea ce ar echivala cu 4,5% din suprafata totala a terenurilor agricole din raion sl, tinand cont de nivelul de peste 30% de eroziune al acestora, compania prin intermediul lnvestitiilor ce Ie va efectua, va avea posibilitatea de a diminua seminificativ aceasta valoare ( cu peste 10% anual). Pentru acoperirea necesarului de materii prime se vor atrage in circuit cca. 8-10 intreprinderi agricole din raion.

Atragerea fntreprinderilor agricole va permite administratorului parcului industrial sa Ie ofere acestora spatii pentru oficii. Mai mult de atat, se preconizeaza ca parcul industrial va fi dotat cu tehnica agricola performanta estimativ evaluata la valoarea de 2,1 min EURO. Prin urmare, qospodariile de fermieri vor avea acces direct la tehnica agricola, In responsabilitatea acestora nu rarnane decat a depune efort in cultivarea porumbului pe terenurile disponibile. Pentru gospodariile ce vor fi atrase direct in cadrul proiectului, .Bioenerqaqro" va oferi, pe langa tehnica 9i utilajele proprii, spatii de depozitare atat a productiei fin lte, cat sl depozite specializate pentru u nitatile agricole proprii ale acestora.

Odata cu darea ln exploatare a fabricii de producere a biogazului se preconizeaza crearea unui complex de sere pe 0 suprafata de 7 ha, care va fi lncalzit cu ajutorul energiei termice de la fabrica de producere a biogazului. Astfel, cultivarea legumelor se va efectua pe parcursul Tntregului an, respectiv se vor diminua importurile de legume tn perioada rece a anului. Complexul de sere nou va fi creat in imediata apropiere a parcului industrial, pe terenurile agricole ce apartin fondatorului societatii .BioenerqaproSfd..

Produsele principale ale parcului industrial, in special ale fabricii de producere a biogazului vor fi biogaz 91 biofertilizantii, atat In stare solida, cat !iii In stare lichida. Capacitatlle de producere preconizate a se construi vor asigura venituri de peste 8 min USD (cca. 95 min lei) Inca din primul an de activitate, urmand a se majora pana la valoarea de 12 min USD (cca. 140 min lei) in urrnatorf ani de activitate. Valorile respective ar echivala cu 0 prcductie industriala de cca. 0,5% din produsul intern brut al tarll.

In cele din urma se constata ca implementarea proiectului investitional de creare a parcului industrial in baza uzinei de producere a biogazului va implica un impact pozitiv atat economic, cat si social sau ecologic:

==:=.:::::::::::::=:~=::."?::.-==~~~~~:::::. _ ._. __ ., .. _.~ __ _."_ _ u~ ._. .u_.~ ._~~.u_......... -_-.=~~'?:~'0:s;=~~~::::::::::=::-~_=c--:.>::~.=::~::.:=

Prciectut a test leaJizal eli suportu! companiei .ProConsufttng'SRL, tet.sex 0-22-21-00-89 26

BIOENERGAGRO SRL

crearea, in interiorul parcului, in cadrul uzinei de producere a biogazului a minimum 100 locuri noi de rnunca:

prin atragerea In circuit a cca. 8-10 gospodarii agrlcole se vor suplimenta locurile de rnunca cu peste 350 locuri;

asigurarea continultatil producerii biogazului neceslta prelucrarea a 125 tone masa verde recoltata de pe 0 suprafata de 4.000 ha, echivalenta a 4,5% din totalul terenurilor agricole din raion. Respeetiv, s-ar atrage suplimentar in circuitul agrieol terenuri care nu sunt utilizate la moment, oferindu-se posibilitatea, In acelasi timp de diminuare a terenurilor agricole erodate eu peste 10% anual, care la moment constituie 30% din suprafata totala a terenurilor agricole din raion;

diminuarea cu peste 100.000 URE a nivelului de emisie a gazelor de sera;

o contributie la majorarea volumului productiei industriale globale de eca. 0,5% in urmatorii ani doar din functionarea fabricii de biogaz;

oferirea unor prod use precum biogazul care va diminua dependents energetica a republlcii fata de Federatia Rusa !?i a bio-fertilizatilor - un produs ecologic care ar putea pe deplin inlocui Ingra~amintele naturale ~i ar oferi 0 productivitate mai mare la hectar pentru produsele reeoltate;

oferirea unor oportunitati de investire pentru viitorii rezidenti ai parcului in ce priveste dezvoltarea tehnologiilor bazate pe energie din resurse regenerabile, prin aceasta contribuindu-se la majorarea investitlilor directe in republica, etc.

7. DIAGNOSTlCUL I NVESTlTIONAL

7.1. Analiza activltatllor parcului industrial, a produselor ~i serviciilor

, Pentru etapa start-up a parcului industrial .Bioenergaqro' se preconizeaza desfasurat activitatea referitoare la:

, a) Producerea biogazului;

b) Producerea de bio-fertilizantllor;

c) Producerea energiei electrice;

d) Producerea de biocombustibil (biodiesel §i biobenzin).

8iogaz

Biogazul este este termenul folosit pentru amestecul de gaze (metan, hidrogen ;;i bioxid de carbon etc.) de origine bioqena care iau nastere prin procesele de ferrnentatie sau gazeificare a diferite substante organice. Aceste gaze servind prin ardere ca sursa energetics (energie bioqena). Energia obtinuta din acest lant, blornasa-ebioqaz-vcurent electric ~i agent termic, se numeste energie reqenerabila, pe urmatorul considerent: dloxidul de carbon eliminat in atmosfera la arderea biogazului, reprezinta 0 cantitate cel mult egala cu cu cantitatea aslmilata de plantele sau nutreturile consumate de animale, Tn perioada lor veqetala, In ideea protocolului de la Kyoto, aceasta reprezinta un circuit Inchis de dioxid de carbon, spre deosebire de carburantii fosili (gaz metan, carbune, tltel) la arderea carora se degaja dioxid de carbon care a fast asimilat cu multe mii de ani Tn urrna.

Doua dintre cele mai acceptabile din punct de vedere al fezabilltatil economice metode de prelucrare a biogazului - este curatare la nivelul de gaze naturale (biometan) si producerea de energie electrica ~i termica.

Atat in primul caz. cat ~i In al doilea caz, pentru prelucrarea biogazului se foloseste instalare rnodulara speciala. De obicei, instalatii de tratare a biogazului sunt prod use de catre companii internationale specializate Tn domeniu (ex. compania ZORG), iar cogeneratoare - prcducatori de statii e'lectrice. In ambele cazuri pentru functionarea eficienta a complexului de biogaz este necesar achizitionarea ~i instalare unei sisteme integrate ~i complet automatizate.

,=.=,,_.=.:::.=~'0.':: ... __ ... __ .. _._ .. _-'_,==_ ~_ =_ ~~._"=, ==~~===",==_==_;;;, 5-5-:=::::::::::=.= ~_.~_.,o, __ .'._ •. __ ._._ .. ",_,~i'=0""",, __ ._ .. , ,_,_C_. ': ... ,

Proiectuf a fast ieetizet ell supottui compeniei .,proConsultinq'SRL, tet/tex. 0-22-21-00-89

,~"i 27

BIOENERGAGRO SRL

In Rej:lwl;l;lj€;iT:·!V1oldbv_a datorita naturii pletei producerea gazului este mai profitabil, decat pme:iucEirea a 'enerqiei electrice.

Ca un produs al sistemului de purificare biogazului este biometan (dupa continutul e identic a gazelor naturale) ~i dioxid de carbon (care poate fi vandut in forma lichefiata sau pur ~i slmplu evacuat In atmosfera). Biometan este trecut in Iantul de productie la retea sau alimentare, unde este comprimat ~i consumabil pentru alimentarea automobilelor ~i buteliilor.

f-/---------r/

0,7 m3 de biometan

c__ _____yl/

Tabelul 21. Folosirea biogazului in Europa, 2006

IStatul IE~]Gaz din depozitare '. ..
~otaJ d ten. r ...• . Gaz din stetuae epurare Alte surse
. e maeruo Yl;Jn1ce • •
IGermanla 112237011 6670 4300 II 11400 I
IMarea Britaniell19 72011 17620 2100 II 0 I
Iltalia I [Ifill I 3610 10 II 490 I
Ispania 113890 II 2930 660 II 300 I
IF,'anta 112640 II 1 720 870 II 50 I
IOlanda I~I 450 II 590 II 340 I
IAustria 1[ill§J1 130 II 40 II 1200 ,
IDanemarca I~I 170 II 270 II 660 I
IPotonia I~I 320 II 770 II 10 I
IBelgia I CEDI 590 II 290 II 90 I
IGrec,a I[]IDI 630 180 II 0 I
IFilllanda 1[illJ1 590 150 II 0 I
ICehia I[}QQ]I 300 360 II 40 I
Ilrlanda I@JI 290 60 I 50 I
ISuedia I~I 130 250 10 I
IUngaria 1039]1 0 90 40 I
IPortugalia I~I 0 0 110 I
Iluxemburg I[JQ§JI a 0 100 I
ISlovenia I[JQQJI 80 10 10 ,
ISlovacia I~I 0 I 50 II 10 I
IEstonia I[JQJI 10 II 0 II 0 I
IMalta I[TII 0 II 0 II 0 I
IRomallia ICDI 0 I a I 0 I
lEU (GWh) 116220011 36250 "11 11050 II 14900 I Biofertilizanti

,

Substratul revizuit, care vine de la lnstalatia de biogaz, este transmis In instalatia de prelucrare a lngra~amintelor, unde este separat In fractlunea solida ~i lichida.

Ingra~aminte solide sunt ambalate ~j vandute pe plata libera, Tngra~aminte lichide rarnase vor fi partial utilizate pentru gospodariile agricole ce vor oferi materia prima (siloz) sau vor fi ambalate In sticle PET ~i vandute pe plata llbera.

Blotertillzantii sunt similari cu fngra~aminte organ ice, totcdata avand 0 serie de avantaje:

./ Inqrasamlnte organice adesea contin flora patoqena, care pot provoca diferite boll, Biofertilizantii obtinuf din producerea biogazu u;( nu QO .. '11: ffoi'aip'arogena;'"

~=~:::::::::=1':::'='.""'~~:::=cC •... _ -.-.,---.-~~:::::=---.-~.---:.::.-=:=.~ •............. -=.-.'"·.=.m _ _,.. :.~~·--·· '._ _ - .. ~ 28

Protectui a fost teetize: ell suportuf compeniei .,ProConsultin(/,SRL. teUfax 0-22-21-00-89

BIOENERGAGRO SRL

./ Biofertilizantii contin flora activa cu 30% mai multe, care conduc la 0 crestere mal rapids ~i mai viquroasa a plantelor;

./ Tngra§aminte organice au 0 perloada de adaptare de 6-12 luni. Bfofertilizantil devin efectivi imediat dupa aplicare pe terenurile respective .

./ Biofertilizanf au 0 concentratie mai mare de rnacronutrienti decat lnqrasaminte organice.

7.2. Diagnosticul localfzarii. Facilitati oferite

SRL"Bioenergagro" poseda In proprietate un teren cu suprafata totala de 14 ha situat In com una Tariqrad, r. Drochia.

Parcul industrial Bioenergagro se lncadreaza In limitele 48°0'32" latitudine nordica I?i 21°44'47" longitudine estica.

Terenul se afla In apropierea drurnului international Brest - Briceni - Chisinau - Tiraspol - Odessa §i drumului republican R7 Soroca - Drochia - Costestl - granita Romania ceea ce asiqura aeces liber la infrastruetura de drumuri existenta. Distanta terenului de la drumul republican Drochia - Rt§eani este de cca. 400 metri.

Pe langa aeestea, or, Drochia se prezinta a fi un nod feroviar important din regiunea de nord a tarii, fapt pentru care of era posibilitate de acces direct la retelele nationale §i internatlonale de eale ferata.

Schema generala de amplasare a fabricii de producere a biogazului se prezinta astfel

=~ - -.::: - , ; :~:' .. -... . - - _. -- _ - --- - - ::-- .. :::::: .. "', .. ", .. :._:::""":::::::::C:'0.0"E""?"":=::::~~=.= 29

Prol8ctu! 8 tost r8a/Jzat cu suportut compemet .Pratlonsultinc: SRL, teUfax 0-22-21.·00-89

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->