Strategie Final

Strategia naţională şi europeană de susţinere şi promovare a antreprenoriatului de tineret
CUPRINS
INTRODUCERE 2
CAPITOLUL I. Definirea problemei 3

CAPITOLUL II. Antreprenorul şi Antreprenoriatul 6
CAPITOLUL III. Etapele înfiinţării unei afaceri 13
CAPITOLUL IV. Învăţarea pe parcursul întregii vieţi 18
CAPITOLUL V. Oportunităţi 23
A) Surse de finanţare / Programe de susţinere a Start-Up-urilor 23
B) Programe de internaţionalizare a afacerii 36
CAPITOLUL VI. Domeniul Legislativ 43
CAPITOLUL VII. Dezvoltarea ulterioară 50
CAPITOLUL VIII. Domeniile de acţiune 53
CAPITOLUL IX. Propuneri de măsuri de acţiune 55
BIBLIOGRAFIE 56
1
„Proiect finanţat de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret prin Direcţia pentru Sport şi Tineret
a Municipiului Bucureşti”
INTRODUCERE
Strategia naţională şi europeană de susţinere şi promovare a

antreprenoriatului de tineret a fost elaborată în cadrul unui proiect propus1 şi
implementat de Asociaţia Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România, ce
vizează afirmarea rolului tinerilor întreprinzatori în dezvoltarea economică şi socială
a României şi realizarea integrării economiei românesti, în condiţii de eficienţă, în
circuitul economic european şi mondial, în parteneriat cu Patronatul Tinerilor
Întreprinzători Sud Muntenia, prin implicarea activă a structurilor regionale şi a
consorţiului european din cadrul căruia PTIR aparţine.
Proiectul a avut la bază obiectivul general de creştere a gradului de informare

a tinerilor întreprinzători în ceea ce priveşte strategiile de dezvoltare existente la
nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene şi crearea unui cadru propice dezvoltării
sectorului IMM.
„Strategia naţională şi europeană de susţinere şi promovare a

antreprenoriatului de tineret” îşi propune să informeze tinerii întreprinzători din
România asupra oportunităţilor de dezvoltare în domeniul antreprenorial prin
intermediul unui document strategic care va conţine informaţii utile în domeniul
legislativ, al surselor de finanţare, al învăţării pe parcursul întregii vieţi, al
internaţionalizării afacerii şi al susţinerii star-up-urilor.
1Proiect finantat de Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret prin Direcţia pentru Sport şi Tineret a
Municipiului Bucureşti 2
CAPITOLUL I. Definirea problemei
Conform raportului „Antreprenoriatul în Uniunea Europeană şi în afara Uniunii

Europene”, anchetă solicitată de către Direcţia Generală pentru Întreprinderi şi
Industrie, şi coordonată de către Direcţia Generală Comunicare, sondaj realizat în
UE, ţările EFTA, Croaţia, Turcia, SUA, Japonia, Coreea de Sud şi China, decembrie
2009, capitolul „Imaginea societăţii despre întreprinzători”, pag. 5 „...9 din 10
cetăţeni europeni au fost de acord că întreprinzătorii sunt creatori de locuri de
muncă şi o mare majoritate e de părere că întreprinzătorii care au creat produse şi
servicii noi reprezintă un beneficiu pentru societate în general (78%).”
De asemenea, o altă constatare subliniată în raportul amintit este aceea că

„cetăţenii UE, care au început deja o afacere sau care se gândesc să urmeze paşii
necesari pentru a înfiinţa o afacere, au răspuns că o idee de afacere
corespunzătoare (85%) şi primirea mijloacelor financiare necesare (81%) reprezintă
motivaţia de a înfiinţa propria afacere.”
Referitor la percepţii despre riscurile implicate şi a barierelor la demararea

unei afaceri, temerea cea mai mare menţionată de cetăţenii UE de a demara o
afacere în condiţiile climatului economic actual o reprezintă falimentul (49%), iar
aproximativ 8 din 10 cetăţeni UE au convenit că o barieră importantă în demararea
unei afaceri o reprezintă lipsa sprijinului financiar disponibi, urmată de procedurile
complexe administrative (71%).
Cu toate acestea, este cunoscut faptul că dezvoltarea spiritului antreprenorial

are beneficii importante, atât economice, cât şi sociale. Spiritul antreprenorial nu
este numai o forţă motrice pentru crearea de locuri de muncă, competitivitate şi
creştere economică, ci contribuie de asemenea la împlinirea personală şi realizarea
obiectivelor sociale. În plus, numeroşi factori joacă un rol important în decizia de a
începe o afacere, de exemplu, existenţa unei oportunităţi potrivite, complexitatea
procedurilor administrative în vigoare, obstacolele financiare sau necesitatea de a
3
dobândi noi abilităţi.
Conform strategiei Uniunii Europene în domeniul politicilor care vizează

tineretul, "Tineretul - Investiţie şi Capacitare", (1) tineretul reprezintă unul dintre
cele mai vulnerabile grupuri din societate, mai ales în actuala criză economică şi
financiară şi (2) în societatea tot mai imbătrânită, tinerii sunt o resursă preţioasă.
Strategia "Tineretul - Investiţie şi Capacitare" are un caracter trans-sectorial,

vizând atât acţiuni pe termen scurt cât şi pe termen lung, care implică domenii
cheie de politici care afectează tineretul Europei, în special educaţia, ocuparea forţei
de muncă, creativitatea şi antreprenoriatul, incluziunea socială, sănătatea şi sportul,
participarea civică şi voluntariatul. De asemenea, noua strategie evidenţiază
importanţa muncii prestate de tineri şi defineşte măsuri mai eficace pentru o mai
bună implementare a politicilor privind tineretul la nivelul UE.
Generaţia tânără reprezintă o resursă în curs de diminuare, estimându-se că

procentul de 20% din populaţie pe care îl constituie în prezent va scădea la 15%
până în 2050. De asemenea, tineretul nostru reprezintă o resursă preţioasă, iar
actuala criză economică şi financiară evidenţiază în mod special necesitatea de a
dezvolta capitalul uman pe care îl reprezintă tineretul. În vreme ce astăzi tineretul
din UE se bucură de oportunităţi mai numeroase, ei se confruntă, totodată, cu
provocări dificile, deoarece mulţi părăsesc şcoala şi locul de muncă sau sunt
ameninţaţi de sărăcie şi excludere socială.
Conform sondajelor, educaţia, găsirea unui loc de muncă, incluziunea socială

şi sănătatea sunt subiectele care îi preocupă cel mai mult pe tinerii de azi. De
asemenea, tinerii Europei trebuie să fie capabili să beneficieze de oportunităţi
precum participarea civică sau politica, voluntariatul, creativitatea şi
antreprenoriatul, sportul şi angajamentele de nivel global.
În comentariile sale privind noua strategie a UE privind tineretul, comisarul
4
european pentru educaţie, formare, cultură şi tineret, Ján Figel’, a afirmat:"Tineretul

reprezintă prezentul şi viitorul nostru – iar noi trebuie să întreprindem eforturi
concertate pentru a deschide cât mai multe căi cetăţenilor noştri tineri, în special în
actualele condiţii de criză economică şi financiară. Cheia o reprezintă capacitarea
tineretului pentru a face faţă multiplelor provocări pe care ei le întâlnesc în lumea
globalizată de azi. Noua noastră strategie este un răspuns survenit în timp util la
aceste provocări, ceea ce deschide poarta unei noi ere în dezvoltarea politicilor
privind tineretul la nivelul UE."
Promovarea întreprinderii, cultivarea de afaceri de mare valoare şi locuri de

muncă, în toate comunităţile reprezintă obiectivele strategice cheie. Întreprinderile
şi spiritul antreprenorial, contribuie la creşterea competitivităţii, încurajarea
inovaţiei şi "noutăţilor" în economie, creşte flexibilitatea economică, crearea de
locuri de muncă şi reduce excluziunea socială. Un aspect fundamental de
îmbunătăţire a performanţelor economice este reducerea nivelului de inactivitate
economică prin creşterea nivelului de educaţie şi ambiţia tinerilor noştri.
Cel mai important avantaj în atingerea acestor obiective este reprezentat de

tineri, aptitudinile lor, ambiţie şi unitate.
Pentru a dezvolta întreprinderi durabile trebuie să existe oportunităţi de

învăţare continuă şi sprijin în vederea dezvoltării competenţelor antreprenoriale.
Legătura dintre afaceri şi educaţie este esenţială pentru sustenabilitatea pe termen
lung şi poate aduce beneficii imediate.
Nevoia de învăţare a întreprinderilor şi a întreprinzătorilor este importantă şi

ajută la atingerea obiectivelor prin: pregătirea tinerilor cu atitudini pozitive şi
încrezătoare faţă de antreprenoriat; înzestrarea tinerilor cu abilităţile, valorile şi
experienţele de care au nevoie pentru a fii conştienţi din punct de vedere
antreprenorial, activi şi de succes. Pornind de la aceste baze, tinerilor la va fi mult
mai uşor să pornească pe drumul antreprenorial.
5
CAPITOLUL II: Antreprenorul şi Antreprenoriatul
ANTREPRENORUL e un tip care şi-a început afacerile de cele mai multe ori ca
răspuns la un sistem în care nu şi-a găsit locul, un sistem care-l îngrădea şi nu lasă
loc iniţiativei. Antreprenorul realizează importanţa unor cunoştiinţe solide, este
deschis către nou şi către parteneriate, îşi pune obiective pe care le urmăreşte de-a
lungul timpului, realizează un management strategic pentru organizaţia sa, îşi
axează investiţiile şi-şi diversifică aria de activitate, este bine informat şi este activ
civic.
Prin antreprenoriat se înţelege o activitate practică de creare a unei noi

organizaţii (entităţi) sau de reabilitare, redresare, modernizare şi/sau restructurare
a unei organizaţii existente, îndeosebi în domeniul afacerilor.
Antreprenoriatul comportă un anumit grad de risc şi diferă, ca obiective,

criterii şi modalităţi de implementare şi evaluare, în funcţie de particularităţile
organizaţiei respective. Activităţile antreprenoriale pot îmbrăca diferite forme,
începând cu proiectele individuale ale unei persoane fizice sau juridice şi terminând
cu crearea de mari întreprinderi, la nivel naţional şi internaţional. Formele de
activităţi antreprenoriale consacrate, cum ar fi capitalul de risc (venture capital) sau
“angel funding” se caracterizează prin rate înalte ale profitabilităţii şi coexistă cu o
serie de organizaţii care presupun antreprenoriatul, între care menţionăm agenţiile
guvernamentale specializate, parcurile ştiinţifice, incubatoarele de afaceri , ONG etc.
Teoria antreprenoriatului a fost fundamentată de către Joseph Schumpeter,

Ludwig von Mises şi Friedrich von Haek care prin activitatea de antreprenoriat au
statuat acele activităţi prin care ideile noi si invenţiile s-au transformat în inovări de
succes, pe baza “distrugerii creative”, prin intermediul pieţelor şi al industriilor care
creează în permanenţă produse şi servicii noi, precum şi noi modele de afaceri.
6
Knight F. H.(1967) şi Drucker P.(1970) au definit antreprenoriatul ca

activitate a unor persoane care sunt dispuse a-şi consacra (risca) cariera, activitatea
şi fondurile de care dispun pentru a transpune în practică o nouă idee. Potrivit lui
Knight, există trei tipuri de riscuri şi incertitudini, cu care se confruntă
antreprenoriatul, şi anume:
- riscul determinabil din punct de vedere statistic;
- ambiguitatea care este greu de măsurat statistic, ca urmare a cunoaşterii
confuze sau necunoaşterii a uneia dintre situaţii sau factori de influenţă;
- adevărata incertitudine sau incertitudine knightiană care este imposibil de
estimat sau prezis statistic.
Noţiunea de antreprenoriat este recunoscută în unanimitate ca forţă motrice

pentru creşterea inovării şi productivităţii în cadrul unui proces dinamic de
„distrugere creativă”, de creştere şi scădere a activităţilor economice, de creare şi
dispariţie a firmelor în funcţie de eficienţa economico-socială a acestora.
Atât teoreticienii cât şi practicienii şi factorii de decizie acordă o importanţă

primordială antreprenoriatului, stimulând antreprenorii să introducă noi produse,
procese şi forme organizaţionale.
Pe măsură ce factorul globalizare influenţează tot mai puternic economia

mondială şi progresul tehnologic, generează incertitudini tot mai mari în economie şi
societate, dinamismul antreprenoriatului este considerat ca un factor în măsură să
contribuie tot mai mult la consolidarea noii economii bazate pe cunoaştere, la
soluţionarea provocărilor de mediu, economice şi sociale.
Tot mai mult, specialiştii consideră că antreprenoriatul şi inovarea reprezintă

cheia de boltă a competitivităţii economiei naţionale. Politicile în domeniul
antreprenoriatului sunt tot mai strâns legate de cele inovaţionale, caracteristicile şi
particularităţile comune ale celor două tipuri de politici fiind concentrate pe crearea
unor bunuri, procese şi servicii noi în condiţiile unei potenţări reciproce.
7
Crearea şi difuzarea rapidă a produselor, proceselor şi a structurilor

organizaţionale noi au la bază procesul de înfiinţare de noi firme mai performante şi
mai flexibile, mai bine adaptate la noile condiţii ale globalizării.
Diversitatea de situaţii şi obiective ale ţărilor fac ca politicile antreprenoriale
să fie foarte diferite de la o ţară la alta, în sensul că antreprenoriatul poate fi, în
unele ţări, legat de strategiile dezvoltării regionale şi crearea de firme noi pentru
stimularea ocupării şi creşterii şi, în altele, de fundamentele strategice ale facilitării
participării la creşterea economică pentru anumite grupuri ţintă (femei, tineri etc.).
Deoarece antreprenoriatul este o noţiune extrem de complexă care se

manifestă în diferite modalităţi, a generat o multitudine de definiţii, fără a se putea
ajunge la o definiţie unanim acceptată. O parte a definiţiilor antreprenoriatului au o
bază teoretică similară şi nu acordă prea mare însemnătate problemelor de
cuantificare sau măsurare. Alte studii au trecut peste obstacolul definiţiilor,
considerând că antreprenoriatul se poate măsura prin indicatori specifici, cum ar fi
auto ocuparea sau numărul de firme mici etc.
Pornind de la contribuţiile teoretice în materie de antreprenoriat ale lui

Richard Cantillon, Adam Smith, Jean Baptiste Lay, Alfred Marshall, Josef
Schumpeter, Israel Kirzner şi Frank Knight, OECD şi Eurostat au convenit asupra
următoarelor definiţii:
• Antreprenorii reprezintă acele persoane (proprietari de afaceri) care
încearcă să genereze valoare prin crearea sau dezvoltarea de activităţi economice,
identificând şi exploatând noi produse, procese şi noi pieţe;
• Activitatea antreprenorială reprezintă o activitate umană de întreprindere a
unor măsuri care urmăresc generarea de valoare prin crearea sau expansiunea
activităţii economice, prin identificarea de noi produse, procese sau pieţe;
• Antreprenoriatul este fenomenul asociat cu activitatea antreprenorială.
O parte din calităţile pe care un antreprenor trebuie să le aibă, pot fi
8
considerate următoarele:
• Spirit independent – aceasta este cea mai importantă calitate pe

care trebuie să o aibă un antreprenor, să aibă o continuă pornire spre activităţi care
îi conferă libertate şi împlinire; un antreprenor nu se va simţi niciodată împlinit într-
un mediu în care nu-i sunt apreciate iniţiativele, în care nu va fi lăsat să-şi pună în
practică ideile; un antreprenor caută în mod continuu să fie propriul stăpân, să îşi
asume riscuri şi responsabilităţi sporite; de cele mai multe ori această calitate nu se
dobândeşte ci te naşti cu ea.
• Curaj - alături de spiritul de independenţă este calitatea esenţială de

care orice antreprenor are nevoie; curajul de a-ţi pune în practică ideile, de a ţi le
urma obsesiv, de a crede până la capăt în ceea ce alţii nu cred că va avea vreo
finalitate sau urmă de succes, realizează de cele mai multe ori diferenţa; cu toţii
avem idei strălucite în diverse momente ale existenţei noastre, foarte puţini însă
dintre noi au şi curajul de a-şi urma ideile; pentru foarte mulţi ideile nu rămân decât
la stadiul de gânduri, nu se transformă în realitate, pentru că nu avem curajul de a
le pune în practică şi de a le urma statornic cursul.
• Intuiţie – capacitatea de a intui oportunităţi, de a vedea în lucruri care

aparent nu au semnificaţie, potenţiale surse de afaceri, reprezintă o calitate a
antreprenorilor; aceştia trebuie să aibă intuiţie şi după ce-şi vor fi dezvoltat afacerile
la un nivel ridicat de stabilitate, şi asta datorită mediului în continuă schimbare
pentru care trebuie să găseşti dacă nu înainte răspunsuri, să fii măcar pregătit să
reacţionezi la timp pentru a-ţi menţine şi dezvolta poziţia pe piaţă.
• Pregătire solidă – această pregătire trebuie să fie complexă, să aibă

în vedere atât buna cunoaştere a mediului în care îţi desfăşori activitatea, cât şi
cunoştiinţe bune în ceea ce priveşte managementul strategic, managementul
resurselor umane, marketing, management financiar-contabil; dacă deţii o pregătire
solidă, şansele de a pătrunde într-un mediu care se dovedeşte din ce în ce mai lipsit
9
de oportunităţi, sunt mai ridicate; sigur, nu este o condiţie esenţială cunoaşterea

unor aşa de variate domenii pentru a te apuca de o afacere, există diverse
momente şi în dezvoltarea firmei, momente în care trebuie să faci salturi calitative,
însemnând diverse cursuri sau oferirea de oportunităţi oamenilor din firmă; o
pregătire solidă însă, şi asta e valabil şi pentru celelalte calităţi, nu-ţi poate asigura
însă neapărat succesul ca antreprenor.
• Încredere – pentru a avea succes ca antreprenor, trebuie să ai o doză

foarte mare de încredere, inepuizabilă am putea spune: încredere în forţele tale,
încredere că la un moment dat, deşi poate nu întrezăreşti succesul, el va apărea şi-
ţi va aduce infinite satisfacţii, încredere că ce faci este bine şi temeinic, încredere în
colaboratori şi-n cei din jur, calitate fără de care demersurile vor fi o irosire continuă
de muncă; încrederea trebuie cultivată şi transformată în succes, încrederea de cele
mai multe ori lipseşte multor oameni pentru a deveni antreprenori, ea trebuie să-l
urmeze obsesiv pe antreprenor;
• Adaptabilitate – cel care se apucă să întreprindă ceva şi are senzaţia

că se va îmbrăca numai la costum, va avea un birou luxos în care să dicteze şi să
traseze sarcini, se înşeală; antreprenor, nu poate fi decât o persoană care în orice
situaţie este aceeaşi, fie că e vorba de un cocktail cu personalităţi importante, fie că
lucrează într-o hală sau în orice alt loc, îşi menţine aceeaşi seninătate şi putere de
adaptare; adaptabilitatea se referă de asemenea şi la capacitatea de a reacţiona
rapid într-un mediu de afaceri în continuă schimbare, să fii capabil să găseşti noi
oportunităţi, să răspunzi cerinţelor pieţii, să te adaptezi nevoilor şi cerinţelor
mediului în care activezi, să poţi introduce tehnologii noi şi să ai deschiderea de a le
înţelege gradul de inovare şi plus valoare.
• Insistent şi persistent – de foarte multe ori în încercările noastre nu

întâlnim succesul; alături de încredere trebuie să punem insistenţa, dacă îţi propui
anumite ţeluri, să nu renunţi în a le urmări atingerea! E o logică elementară,
conform căreia‚ dacă era uşor, făceau toţi’, aşa, trebuie să insişti, persişti în ceea ce
10
faci pentru că succesul nu te va ocoli; de cele mai multe ori faptul că unii se opresc
la jumătatea drumului, face diferenţa! În ceea ce întreprinzi succesul poate apărea
mai devreme sau mai târziu, trebuie însă acelaşi grad de insistenţă şi persistenţă cu
sau fără acesta, pentru că iluzia succesului poate fi la fel de dăunătoare ca şi lipsa
acestuia, ambele amorţesc spiritul şi renunţarea pare a fi mai la îndemână şi mai
comodă.
• Capacitate de muncă sporită – comoditatea şi antreprenoriatul nu

fac casă bună, dacă alegi acest drum al antreprenoriatului, să fii sigur că vei uita de
programul de muncă de 8 ore, vei munci atât cât este necesar pentru a termina o
treabă începută; un antreprenor bun, are în responsabilitate nu numai propriul
destin, ci şi pe cel al familiei lui sau al celor cu care lucrează alături; astfel, el
trebuie să fie primul care se apucă de treabă şi cel din urmă care îşi încheie ziua de
muncă; antreprenorul trebuie să aibă capacitatea de a acumula noi cunoştiinţe, atât
legate de management (strategic, financiar-contabil, administrativ, al resurselor
umane), cât şi în domeniul în care activează (inovaţii, noi pieţe şi produse, noi
canale de vânzare, etc.)
• Respect pentru colaboratori – o calitate extrem de importantă o

reprezintă o bună cunoaştere a resurselor umane; oamenii reprezintă resursa cea
mai importantă dintr-o firmă, utilajele se schimbă, pieţele, produsele, etc, ceea ce
rămâne constant e reprezentat de resursa umană; un antreprenor trebuie mai întâi
de toate să fie capabil să-şi construiască o echipă puternică în jur, stabilă pe cât
posibil, şi căreia să-i acorde încredere totală; sigur că de-a lungul timpului, echipa
va suferi modificări, aceste modificări trebuie însă să nu schimbe radical mersul
afacerii sau să întrerupă dezvoltarea firmei; cu o echipă solidă, în care fiecare îşi
cunoaşte rolul şi se simte parte importantă a echipei, succesul este garantat;
respectul pentru colaboratori trebuie aplicat şi-n relaţiile externe ale firmei, un cod
etic pe care trebuiesc fundamentate principiile organizaţiei, aşa încât, în timp, să
devină o organizaţie respectată şi cu un bun renume pe piaţa pe care activează.
11
• Bun organizator – organizarea internă a firmei, pe departamente, dar

şi organizarea ciclurilor de producţie, a stocurilor, a vânzărilor, etc. trebuie să fie
controlate de către antreprenor.
• Comunicativ – un antreprenor trebuie să comunice bine cu

colaboratorii, fie că înseamnă clienţi, furnizori, colegii din firmă, aşa încât mesajele
transmise să fie clare, să nu existe echivoc, să fie ferme şi eficiente.
• Judecata pozitivă – de foarte multe ori, un antreprenor se găseşte în

poziţia de a nu avea succes în activităţile întreprinse, de a avea parte de întâmplări
nu tot timpul pozitive în demersurile întreprinse, de aceea puterea de a vedea
lucrurile pozitiv şi de a nu se descuraja în faţa eşecurilor, va constitui o calitate în
demersurile antreprenoriale.
• Activ social – dincolo de implicarea în viaţa economică, un

antreprenor va fi activ în domeniul social, va şti să dea înapoi celor care l-au
sprijinit în reuşita sa, va fi lângă cei mai puţin norocoşi decât el prin diverse proiecte
sociale, va sprijini tineri capabili, îşi va oferi experienţa şi va fi recunoscător
mediului din care face parte.
Călătoria în domeniul antreprenorial a tinerilor avansează de la creşterea

gradului de conştientizare şi atitudini pozitive, a abilităţilor de învăţare
antreprenoriale, prin practicarea antreprenoriatului. Pentru unii, acest lucru va
însemna în cele din urmă înfiinţarea unei afaceri.
Cu toate acestea, competenţele, cunoştinţele şi experienţa acumulată pe

parcurs vor reprezenta active valoroase pentru tineri, în toate aspectele vieţii lor, fie
că aleg să înfiinţeze afaceri, fie că vor lucra într-o organizaţie din sectorul public sau
de voluntariat, în industria de multi-naţionale sau într-una din multele întreprinderi
mici şi mijlocii. Tinerii au nevoie de calităţi antreprenoriale pentru a-şi valorifica
potenţialul, în tot ceea ce aleg să facă.
12
CAPITOLUL III. Etapele înfiinţării unei afaceri
Ce resorturi împing un antreprenor să transforme o simplă idee în practică?

De cât timp, câte eforturi conjugate sunt necesare pentru a transforma o idee într-o
practică de succes?
Dincolo de ceea ce presupune succesul să-i spunem din punct de vedere ‚tehnic’ al
unei afaceri, adică un plan de afaceri de succes, realizarea unui produs competitiv, a
unei pieţe, a unor canale de distribuţie, etc., găsim în succes o serie de factori care
ţin de valoarea resurselor umane implicate, de intuiţie şi curaj, de felul în care
abordezi etapele în fiecare moment al dezvoltării afacerii.
Astfel, în procesul de a tranforma o idee în afacere şi de a o pune în practică,

putem considera o serie de etape cu care ne confruntăm:
- Identificarea oportunităţii
- Alegerea formei de organizare a afacerii
După apariţia oportunităţii, urmează totdeauna o muncă susţinută şi poate

lipsită de spectaculozitate. Va trebui o muncă uneori comună şi fără foarte multă
creativitate. Şi această etapă face parte din construcţia la care te înhami şi aşa cum
se spune, succesul este 99% transpiraţie şi 1% inspiratie. Va trebui în această
perioadă să construieşti o entitate, fie că se numeşte firmă sau departament în
cadrul unei companii deja existente, va trebui să te gândeşti la ce resurse să aloci,
să aşezi totul extrem de profesionist pe hârtie, să ai un plan de afaceri şi să ştii în
amănunt paşii care trebuie urmaţi.
13
Un întreprinzător poate opta pentru una din următoarele forme de organizare a

afacerii :
Organizare Caracteristici
Persoană Fizică ● au obligaţia să solicite înregistrarea în registrul

Autorizată şi comerţului şi autorizarea funcţionării, înainte de
Întreprinderea începerea activităţii economice, ca persoane fizice
individuală autorizate, denumite în continuare PFA, respectiv
întreprinzători persoane fizice titulari ai unei
întreprinderi individuale;
Întreprindere familială ● reprezentantul întreprinderii familiale are obligaţia
să solicite înregistrarea în registrul comerţului şi
autorizarea funcţionării, înainte de începerea activităţii
economice;
Societatea ● Se constituie ca persoană juridică, conform
comercială prevederilor Legii nr. 31/1990 republicată (3) privind
societăţile comerciale, prin
asociere între două sau mai multe persoane fizice sau
juridice, pentru a efectua acte de comerţ. Societatea
comercială
dobândeşte personalitate juridică de la data
înregistrării în registrul comerţului.
● Societăţile comerciale se pot constitui în una din
următoarele forme juridice :
a) societate în nume colectiv (SNC)
b) societate in comandită simplă (SCS)
c) societate pe acţiuni (SA)
d) societate în comandită pe acţiuni (SCA);
e) societate cu răspundere limitată (SRL).
● Societatea în comandită simplă şi în comandită pe
acţiuni se caracterizează prin existenţa a două
categorii de asociaţi:
- comanditaţi (asociaţii care administrează
societatea şi răspund nelimitat şi solidar pentru
obligaţiile societăţii) şi
- comanditari (asociaţii care răspund numai până la
concurenţa capitalului subscris).
Filiale : ● Filialele sunt societăţi comerciale cu personalitate
juridică care se înfiinţează într-una din formele de
societate enumerate mai sus. Filialele vor avea
regimul juridic al formei de societate în care s-au
constituit.
14
Sedii secundare : ● O societate comerciala poate să deschidă în aceeaşi

localitate cu sediul principal sau în alte localităţi, sedii
secundare sub diferite forme : sucursale, depozite,
magazine, agenţii, etc.
Întreprinderea este o entitate economică producătoare de profit

caracterizată printr-un mod specific de acţiune şi activitate, având funcţionalitate şi
organizare tehnologică, o anumită capacitate de a produce bunuri şi servicii, de a se
conduce şi gestiona raţional.
Formele obişnuite de întreprinderi întâlnite în mediul economico-productiv sunt
următoarele:
- întreprinderi persoane fizice (individuale, private, de familie);
- întreprinderi asociative (cooperative);
- întreprinderi considerate juridic ca fiind societăţi comerciale; Acestea pot fi:
a) de persoane, în nume colectiv şi în comandită simplă;
b) de capitaluri, pe acţiuni, respectiv societăţi pe acţiuni (corporaţii);
c) societăţi cu răspundere limitată de persoane şi de capitaluri;
- regii autonome de stat, constituite din resursele directe şi indirecte ale statului.
Întreprinderea comercială este o unitate economică având ca scop
achiziţionarea de mărfuri (produse) şi servicii de la producători sau furnizori cu
scopul de a le vinde.
Societatea comercială este o persoană juridică înfiinţată printr-un contract
între mai multe persoane fizice sau juridice care convin să aducă în comun diferite
valori, bunuri sau activităţi în scop lucrativ, pentru a obţine profit. Societăţile
comerciale cu personalitate juridică se pot constitui în una din următoarele forme
(Legea 31/1990):
Societate în nume colectiv. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul
social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a tuturor asociaţiilor. Nu se prevăd
condiţii restrictive cu privire la numărul de membri şi la mărimea capitalului social,
care, de regulă, este restrâns.
Societate în comandită simplă. Obligaţiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţiilor comanditaţi.
Aceşti asociaţi reprezintă elementul activ în cadrul societăţii. Ei dispun de
15
gestiune, prestează muncă, desfăşoară activităţi comerciale. Asociaţii comanditari

răspund numai până la concurenţa aportului lor, neavând calitatea de comercianţi
(nu pot interveni în
conducerea societăţii în raportările cu terţii). Se manifestă deplină încredere
reciprocă a acţionarilor. Nu se prevăd condiţii restrictive cu privire la numărul de
membri şi la mărimea capitalului social, care, de regulă, este restrâns.
Societatea în comandită pe acţiuni. Obligaţiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul social şi cu răspundere nelimitată şi solidară a asociaţiilor comanditaţi.
Capitalul social este împărţit în acţiuni. Comanditarii sunt obligaţi numai la plata
acţiunilor lor. Elementul determinant este capitalul, respectiv acţiunile. Se aseamănă
cu societatea pe acţiuni în ceea ce priveşte constituirea, funcţionarea, dizolvarea şi
lichidarea.
Societate pe acţiuni. Este forma tipică de societate pe capitaluri, de regulă
importanţe ca valoare. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar
acţionarii sunt obligaţi numai la plata acţiunilor lor. Acţionarii nu sunt consideraţi
comercianţi, neavând faţă de terţi nici o răspundere, dar au dreptul să participe la
luarea deciziilor în cadrul adunărilor generale a acţionarilor şi să încaseze cota de
beneficiu ce
li se cuvine. Constituirea societăţii se poate face pe calea simultană sau prin
subscripţie publică.
Societate cu răspundere limitată. Obligaţiile sociale sunt garantate cu
patrimoniul social. Asociaţii sunt obligaţi numai la plata părţilor sociale. În caz de
aport în natură, acesta nu poate reprezenta mai mult de 60% din capitalul social şi
se transmite în momentul construirii societăţii. Prestaţiile în muncă şi creanţele nu
pot constitui aport. Societăţile comerciale fără personalitate juridică se pot constitui
în următoarele
forme (Decret Lege nr. 54/1990):
- Asociaţii familiare. Se constituie între membrii unei familii cu gospodărie comună.
- Persoane fizice autorizate să desfăşoare activitate independentă.
Autorizarea pentru prestarea de servicii se eliberează pe baza atestării capacităţii
profesionale specifice activităţii respective.
16
Întreprinderile asociate sunt entităţile care convin să aducă în comun o

contribuţie (în bani sau natură) în vederea constituirii unui capital social cu ajutorul
căruia, în continuare, prin procesare productivă, să se realizeze profit, urmând ca
acesta să se partajeze între asociaţi.
Majoritatea întreprinderilor asociative sunt forme simple de asociere în care
răspunderea este nelimitată şi solidară.
Întreprinderile personale sunt entităţile înfiinţate fiecare de câte un
proprietar care organizează şi conduce în nume personal activităţile productiv-
economice sau de servicii. Răspunderea este nelimitată, situaţie în care proprietarul
răspunde de întreaga infrastructură şi, în totalitatea sa, de sistemul relaţional, nu
numai cu capitalul investit în întreprinderea respectivă.
Întreprinzătorul este persoana fizică sau juridică supusă riscului de a
organiza, desfăşura şi dezvolta o afacere sau activitate profitabilă.
17
CAPITOLUL IV. Învăţarea pe parcursul întregii vieţi
Conceptul „învăţare pe tot parcursul vieţii”( lifelong learning, education tout

au long de la vie) a început să fie utilizat după 1972, când Edgar Faure, preşedintele
Comisiei Internaţionale pentru Dezvoltarea Educaţiei, a înmânat directorului general
al UNESCO raportul ”A învăţa să fii”.
Obiectivul general enunţat de Faure se referea la necesitatea ca fiecare

individ să aibă posibilitatea să înveţe pe parcursul întregii vieţi, ca un act de
responsabilitate individual asumată. De aici, necesitatea adaptării educaţiei la
cerinţele pieţei muncii, prin corelarea sistemului formal de învăţare cu cel informal şi
nonformal.
La nivel european, strategiile de punere în practică a conceptului ”învăţare pe

tot parcursul vieţii” trebuie să asigure:
· Constituirea unei societăţi incluzive, care să ofere tuturor acces la învăţare şi în

care educaţia şi formarea să urmărească prioritar nevoile de formare ale
indivizilor
· Adaptarea ofertei de educaţie şi de formare în aşa manieră încât indivizii să
poată participa la învăţare pe tot parcursul vieţii şi să-şi planifice felul în care
vor putea să combine învăţarea cu munca şi cu viaţa de familie
· Dobândirea unor standarde ridicate de educaţie şi a unei formări de calitate în
toate sectoarele, astfel încât cunoştinţele şi deprinderile să urmărească
nevoile în continuă creştere ale pieţei muncii
· Încurajarea participării active în toate sectoarele vieţii publice, în special în
domeniile politic şi social, în comunitatea în care fac parte indivizii, inclusiv în
cea europeană
1. Programul de acţiune comunitară în domeniul învăţării pe tot parcursul

vieţii (LLP)1 are drept scop contribuirea la dezvoltarea Uniunii Europene ca
societate a cunoaşterii avansate, caracterizate printr-o dezvoltare economică
durabilă, locuri de muncă mai numeroase şi mai bune şi coeziune socială
18
crescută. În mod deosebit, programul urmăreşte să încurajeze schimburile,

cooperarea şi mobilitatea între instituţiile şi sistemele educaţionale din Uniunea
Europeană pentru ca acestea să devină elemente de referinţă la nivel mondial.
Totodată, programul vizează modernizarea şi adaptarea sistemelor de
învăţământ şi formare profesională din ţările participante, cu precădere în
contextul obiectivelor stabilite în Strategia UE 2020, aducând valoare adăugată
europeană direct cetăţenilor care participă la acţiunile sale de mobilitate şi la
alte acţiuni de cooperare.
2. Programul LEONARDO DA VINCI – formare profesională. Programul

Leonardo da Vinci asigură legătura între politicile educaţionale şi domeniul
formării profesionale (VET). Proiectele se adresează persoanelor care doresc
să-şi perfecţioneze competenţele, cunoştinţele şi abilităţile prin efectuarea unui
stagiu în străinătate, precum şi persoanelor din domeniul formării profesionale
interesate de cooperarea la nivelul întregii Europe, cu scopul de a spori
atractivitatea, calitatea şi performanţele sistemelor şi practicilor VET.
Obiective specifice
• Să sprijine participanţii în cadrul activităţilor de formare iniţială şi
continuă să dobândească şi să folosească cunoştinţe, deprinderi şi calificări
în vederea facilitării dezvoltării personale.
• Să sprijine îmbunătăţirea calităţii şi a inovaţiei în sistemele, instituţiile
şi practicile educaţionale şi de formare profesională.
• Să mărească atractivitatea educaţiei şi a formării profesionale, precum
şi a mobilităţii, pentru angajatori şi persoane şi să faciliteze mobilitatea
cursanţilor care lucrează.
Cine poate participa?
• Persoanele care învaţă în toate formele de învăţământ profesional şi formare,
cu excepţia celor de la nivel terţiar.
• Persoanele de pe piaţa muncii.
• Instituţiile şi organizaţiile care oferă oportunităţi de învăţare în domeniile
cuprinse în Programul Leonardo da Vinci.
19
• Profesori, formatori şi alte categorii de personal din cadrul acestor instituţii şi

organizaţii.
• Asociaţii şi reprezentanţi ai celor implicaţi în educaţia şi formarea
profesională, inclusiv asociaţii de cursanţi, părinţi şi profesori.
• Întreprinderi, parteneri sociali şi alţi reprezentanţi din viaţa activă, inclusiv
camere de comerţ şi alte organizaţii comerciale.
• Organisme care oferă servicii de îndrumare, consiliere şi informare legate de
orice aspect privind învăţarea pe tot parcursul vieţii.
• Persoane şi organisme cu responsabilităţi în domeniul sistemelor şi politicilor
privind orice aspect legat de învăţământul profesional şi formare la nivel local,
regional şi naţional.
• Centre de cercetare şi organisme interesate de învăţarea pe tot parcursul
vieţii.
• Instituţii de învăţământ superior.
• Organizaţii non-profit, organizaţii de voluntariat şi ONG-uri
Ce tip de activităţi?
Următoarele acţiuni pot fi finanţate de Programul Leonardo da Vinci:
a) Mobilitate individuală, care poate include:
- Plasamente transnaţionale în întreprinderi sau instituţii de formare - Plasamente şi
schimburi cu scopul dezvoltării profesionale ulterioare a formatorilor şi consilierilor
de orientare, cât şi a responsabililor instituţiilor de formare şi a celor care răspund
de planificarea formării şi orientarea în carieră în cadrul întreprinderilor.
b) Parteneriate axate pe teme de interes comun pentru organizaţiile participante.
c) Proiecte multilaterale, în special cele care urmăresc îmbunătăţirea sistemelor de
formare prin transferul de inovaţie care presupune adaptarea lingvistică, culturală şi
juridică la nevoile naţionale a produselor şi proceselor inovatoare create în contexte
diferite.
d) Proiecte multilaterale care vizează îmbunătăţirea sistemelor de formare, cu
accent pe dezvoltarea inovaţiei şi a bunelor practici.
e) Reţele tematice de experţi şi organizaţii care se ocupă cu probleme specific
legate de învăţământul şi formarea profesională.
20
f) Vizite de studii şi pregătitoare pentru mobilitate, parteneriat, activităţi de proiect

sau reţea.
g) Alte iniţiative menite să promoveze obiectivele Programului Leonardo da Vinci
(„Măsuri acompaniatoare”)
3. Programul GRUNDTVIG – Educaţia adulţilor. Programul se adresează

nevoilor de predare şi învăţare existente în toate formele educaţiei adulţilor,
care nu au un character predominant de formare profesională, precum şi
instituţiilor şi organizaţiilor care furnizează sau facilitează diverse modalităţi de
învăţare pentru adulţi – de natură formală, non-formală sau informală –
inclusiv acelora implicate în formarea iniţială şi continuă a personalului.
Obiective specifice
a) Să răspundă provocării educaţionale datorate îmbătrânirii populaţiei în Europa;
b) Să ofere adulţilor căi de a-şi îmbunătăţi cunoştinţele şi competenţele;
Cine poate participa?
• Adulţi care învaţă/Cursanţi adulţi.
• Instituţii şi organizaţii care oferă adulţilor oportunităţi de învăţare de tip
formal, non-formal şi informal.
• Profesori şi alte categorii de personal din cadrul acestor instituţii şi
organizaţii.
• Instituţii implicate în formarea iniţială sau continuă a personalului din
educaţia adulţilor.
• Asociaţii şi reprezentanţi ai celor implicaţi în educaţia adulţilor, inclusiv
asociaţii ale adulţilor şi ale profesorilor.
• Organisme care oferă servicii de orientare, consiliere şi informare privind
orice aspect legat de învăţământul pentru adulţi.
• Persoane şi organisme care răspund de sistemele şi politicile privind orice
aspect legat de educaţia adulţilor la nivel local, regional şi naţional.
• Centre de cercetare şi organisme interesate de educaţia adulţilor.
• Întreprinderi.
• Organizaţii non-profit, organizaţii de voluntariat, organizaţii
21
neguvernamentale (ONG-uri).
• Instituţii de învăţământ superior interesate de educaţia adulţilor.
Ce tip de activităţi?
Următoarele acţiuni pot fi finanţate de Programul Grundtvig:
• Mobilităţi individuale, care includ formarea continuă, vizite, perioade de stagiu
şi schimburi de personal implicat în educaţia adulţilor, precum şi diferite
oportunităţi pentru cursanţii adulţi de a participa la ateliere Grundtvig, la
parteneriate de învăţare şi la proiecte de voluntariat pentru adulţi în cadrul
iniţiativei Grundtvig de voluntariat în Europa pentru adulţii seniori („GIVE”).
• Partneriate care se axează pe teme de interes comun pentru organizaţiile
participante („Parteneriate de învăţare”).
• Proiecte multilaterale care vizează îmbunătăţirea sistemelor educaţionale
pentru adulţi, prin dezvoltarea şi transferul de inovaţie şi de bune practici.
• Reţele tematice de experţi şi organizaţii („Reţele Grundtvig”) care se ocupă în
special de:
- Dezvoltarea educaţiei adulţilor în disciplina, specialitatea sau privind
managementul în diverse domenii de interes;
- Identificarea, îmbunătăţirea şi diseminarea inovaţiei şi bunelor practice relevante;
- Acordarea de sprijin în materie de conţinut la proiectele şi parteneriatele deja
existente şi facilitarea interactivităţii dintre proiectele şi parteneriatele respective;
- Promovarea şi dezvoltarea de instrumente pentru analiza nevoilor şi asigurarea
calităţii în domeniul educaţiei adulţilor;
• Vizite pregătitoare care oferă burse de mobilitate reprezentantului unei
instituţii, cu scopul participării la un seminar de contact sau la o reuniune cu
viitori partneri.
• Alte initiaţiative care vizează promovarea obiectivelor Programului Grundtvig
(„Măsuri acompaniatoare”).
22
CAPITOLUL V. Oportunităţi
A) Surse de finanţare / Programe de susţinere a Start-Up-urilor.
La nivel Naţional
1. Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul

tinerilor şi facilitarea accesului acestora la finanţare – START
Obiectivul acestui program îl constituie stimularea înfiinţării de noi
microîntreprinderi, îmbunătăţirea performanţelor economice ale celor existente,
creşterea potenţialului de accesare a surselor de finanţare şi dezvoltarea
aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor în scopul implicării acestora în structuri
economice private.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv programul se desfăşoară în două etape:
• în etapa I se organizează şi desfăşoară cursuri de pregătire destinate
beneficiarilor eligibili în domenii de interes pentru dezvoltarea capacităţilor
antreprenoriale, în scopul dobândirii cunoştinţelor teoretice şi cu aplicabilitate
practică, necesare începerii şi dezvoltării unei afaceri;
• în etapa a II-a a programului, se acordă sprijin financiar, prin alocaţie financiară
nerambursabilă şi prin credite acordate de banca selectată, pentru finanţarea celor
mai bune planuri de afaceri elaborate de beneficiarii cursurilor de pregătire
antreprenorială.
Persoanele care pot aplica la acest program sunt persoane fizice cetățeni români,
cu vârsta cuprinsă între 18 și 40 de ani, care au finalizat cel puțin studii medii. Pot
aplica și microîntreprinderi, care să aibă maximum doi ani de la înființare, al cărui
asociat/acționar care va participa la program să fie cetățean român cu vârsta între
18 și 40 de ani și să fi finalizat cel puțin studiile medii.
2. Start&Grow
Start&Grow este un proiect startups.ro care sprijină dezvoltarea unor afaceri
promiţătoare şi urmăreşte evoluţia acestora timp de 8 luni. Primul an de
implementare a fost 2010.
23
Programul se adresează celor care vor să înceapă o afacere sau şi-au lansat una
de cel mult patru - şase luni şi au nevoie de ajutor pentru dezvoltarea acesteia pe
termen mediu şi lung.
În cadrul proiectului sunt selectaţi patru întreprinzători, pe baza unui pachet de
prezentare a ideii de afacere la latitudinea fiecărui aplicant. Cei patru întreprinzători
selectaţi în program primesc gratuit un sprijin coerent, pe termen lung, din partea
unei echipe de mentori, consultanţi şi furnizori de servicii şi produse de business din
România în valoare de 160 000 euro.
Concret, cele patru start-up-uri selectate primesc:
- acces la finanţare
- spaţiu de birou
- servicii şi produse software/IT&C
- servicii juridice, fiscale şi contabile
- servicii de PR&Comunicare
- consultanţă în resurse umane
- consultanţă strategică de business
- consultanţă de management financiar
- consultanţă în vânzări, cercetare de piaţă şi marketing
- acces la o echipă de coach/mentori şi oameni de afaceri cu experienta care să le
fie aproape cand au nevoie de un sfat sau de un sprijin în găsirea direcţiei potrivite.
În 2010 deadline-ul pentru aplicaţii a fost 30 aprilie.
Mai multe detalii la: http://www.startups.ro/startandgrow/
3. Start Young
Brandaffair Media SRL realizează programul START YOUNG, din resurse proprii,
prin care se oferă următoarele servicii gratuite sub formă de donaţie:
• Design de site
• Layout Print
• Identitate vizuală (logo, cărţi de vizită şi foi cu antet)
24
Aceste servicii gratuite sunt oferite asociaţiilor studenţeşti şi Tinerilor

Întreprinzători cu vârsta până în 26 ani. Pentru tineri cu vârsta până în 26 de ani
selecţia proiectelor se va realiza prin analiza fezabilităţii acestora, pe baza unui
business plan.
De aceste servicii gratuite vor beneficia trei proiecte lunar, pe baza selecţiei
făcute de echipa proiectului START YOUNG, pe termen nelimitat.
http://www.startyoung.ro/
4. Tineri antreprenori
Proiectul Tineri Antreprenori este un program de mentorat al Junior Chamber
International Bucureşti, lansat pentru prima dată în 2008. Proiectul a fost gândit
încã de la început ca un program menit sã ofere susţinere din partea unor oameni
de afaceri cu experienţă în construirea unui start-up, pentru viitori antreprenori sau
antreprenori aflaţi la început de drum.
Proiectul se adresează tinerilor, absolvenți de liceu sau de facultate, cu vârste

între 18 și 35 de ani ce au în plan înființarea unei firme în maximum 6 luni de la
includerea în program sau care au înființat o firmă cu maximum 6 luni de activitate
până la data începerii programului şi care simt cã au nevoie de know-how-ul unor
antreprenori cu experienţă practicã îndelungatã.
Din 2010, programul are un nou format: Clubul Tinerilor Antreprenori, care
constă într-un forum lunar ce urmăreşte să reunească „întreprinzători aflați la
început de drum și oameni de afaceri de succes“. http://www.tineriantreprenori.ro/
5. POS DRU DMI 3.1. Promovarea culturii antreprenoriale

În cadrul acestei finanţări sunt promovate proiecte care urmăresc promovarea
culturii antreprenoriale în vederea creşterii abilităţii persoanelor de a materializa
ideile de afaceri. Aceasta include creativitate, inovaţie şi capacitatea de a-şi asuma
riscul, precum şi abilitatea de a planifica şi gestiona proiecte cu scopul de a-şi atinge
obiectivele.
25
Din acest punct de vedere obiectivul acestei cereri de propuneri de proiecte este
de a face din antreprenoriat o opţiune de carieră pentru fiecare, prin furnizarea
programelor de formare profesională care să dezvolte competenţe manageriale şi
antreprenoriale.
Cu ajutorul acestui program se vor realiza numeroase proiecte ce vor susţine
dezvoltarea spiritului antreprenorial şi vor implementa activităţi de sprijin pentru
dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor necesare.
6. PNDR – Măsura 3.1.2. Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de

microîntreprinderi
Această măsură de finanţare din cadrul PNDR are ca obiectiv general
dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în
scopul creşterii numărului locurilor de muncă şi a veniturilor adiţionale.
Măsura 3.1.2. oferă finanţare microintreprinderilor şi persoanelor fizice
neînregistrate ca agenţi economici, pentru investiţii corporale şi necorporale, în
activităţi non-agricole productive, pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti,
servicii pentru populaţia rurală, sau investiţii în producerea de energie regenerabilă.
Ajutorul financiar poate ajunge până la maximum 70% din cheltuielile eligibile
şi până la suma de 200 000 euro, în funcţie de aplicant.
7. POS CCE Op. 2.3.1. Sprijin pentru start-up-uri şi Spin-off-uri inovative

Operaţiunea va sprijini activităţile de inovare ale start-up-urilor şi spin-off-
urilor care creează valoare adăugată în baza rezultatelor de CD brevetate sau
nebrevetate, care sunt aplicate/ transferate de firmele respective. Întreprinderile
sprijinite vor fi selectate în baza unei analize atente a planurilor lor de afaceri sau a
studiilor de piaţă.
Principalul obiectiv al acestei operaţiuni se focalizează pe sprijinirea activităţilor
legate de crearea sau dezvoltarea spin-off-urilor, respectiv start-up-urilor inovative
(bazate pe rezultatele de CD), pentru a creşte transferul tehnologic dinspre
instituţiile CD către companii şi pentru a asigura dezvoltarea de noi domenii de
afaceri şi activităţi inovatoare.
26
Bugetul competiţiei pentru operaţiunea 2.3.1 reprezintă echivalentul în lei a

sumei de 18,5 milioane de Euro.
Valoarea grantului va reprezenta maxim 90% din valoarea totală a costurilor
eligibile ale proiectului. Restul de 10% din costurile eligibile ale proiectului vor
reprezenta contribuţia proprie a beneficiarului din fonduri private.
Durata maximă admisă de implementare a unui proiect este de 15 luni.
8. Centrala Reţelei Firmelor de Exerciţiu/Întreprinderilor Simulate din

România (ROCT – Romanian Coordination of Training Firms)
Departament în cadrul Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului
Profesional şi Tehnic înregistrează, sprijină şi coordonează firmele de
exerciţiu/întreprinderile simulate din învăţământul preuniversitar/universitar din
România.
Obiectivele ROCT:
- diseminarea conceptului "firmă de exerciţiu";
- extinderea retelei firmelor de exerciţiu din România;
- participarea firmelor de exerciţiu la târguri naţionale şi internaţionale;
- intensificarea relaţiilor dintre firmele de exerciţiu din România pe piaţa naţională
şi internaţională;
- organizarea şi desfăşurarea târgului naţional şi internaţional al firmelor de
exerciţiu din România;
- amplificarea funcţionalităţii reţelei firmelor de exerciţiu, respectiv derularea de
tranzacţii pe piaţa naţională şi internaţională a firmelor de exerciţiu.
9. Program start-up-uri Inoventis

Inoventis oferă companiilor tinere (start-up): consultanţă pentru dezvoltarea
afacerii în regim de parteneriat. Prin acest program Inoventis ofera consultanţă de
management şi marketing unui număr limitat de companii.
Un avantaj important prin participarea la acest program este că serviciile sunt
furnizate gratuit. În contrapartidă start-up-urile pot oferi produse sau servicii.
Durata programului este de un an, timp în care Inovensis asistă companiile
27
selectate să-şi identifice segmentul de piaţă, să-şi pună la punct planul de afaceri,
să-şi dezvolte competenţele manageriale, să obţină finanţare, să gestioneze riscurile
la care sunt expuse şi să-şi promoveze oferta.
http://www.inoventis.ro/program_startup.php
10. Business School

Business school este un proiect al Asociaţiei Studenţeşti VIP (Voluntar pentru
Idei şi Proiecte) şi este un curs intensiv de antreprenoriat ce urmăreşte rezolvarea
problemelor cu care se confruntă un tânăr antreprenor într-un "Start-up" şi
formarea unei comunităţi de oameni de afaceri. Sunt parcurse toate etapele unui
business, de la înfiinţare şi până la "Exit", îmbinând partea teoretică cu cea practică.
Proiectul s-a desfăşurat în luna martie 2010 între 08-14, în Bucureşti. Proiectul a
avut până în prezent opt ediţii. www.bschool.ro
11. Good to Go
Good to go este un proiect al Business Club al Asociaţiei studenţeşti VIP.
Good to Go este o şcoală naţională de afaceri, ce doreşte să adune studenţi cu
iniţiative antreprenoriale şi să le ofere oportunitatea de a se întâlni şi discuta cu
întreprinzători de succes din toată lumea. Acest proiect a ajuns la a cincea ediţie în
2010, evoluând constant. www.goodtogo.ro
12. CENTRE START –UP PENTRU TINERI START-UP CENTERS FOR YOUNG
PEOPLE – START YOU
În cadrul Proiectului START YOU au fost create 7 centre Start-up în Bucureşti,
Galaţi, Bistriţa, Sibiu, Iaşi, Slatina şi Ineu, unde tinerii beneficiază de programe
gândite să dezvolte abilităţile antreprenoriale şi personale.
Centrele Start-up sunt spaţii structurate şi dotate cu echipamente şi materiale

necesare oferirii de suport elevilor şi studenţilor în vederea dezvoltării
competenţelor personale şi profesionale ale acestora. În cadrul fiecărui centru îşi va
desfăşura activitatea un Responsabil Centru, care va asigura informarea tinerilor
28
interesaţi de activităţile proiectului în cadrul programului de lucru stabilit şi va

participa la organizarea şi desfăşurarea activităţilor prevăzute în proiect.
În cadrul poiectului Start You au fost organizate 7 dezbateri informative,

subiectul acestora fiind problematica tranziţiei de la şcoală la viaţă activă a tinerilor.
În cadrul centrelor Start-up vor fi organizate şi implementate 42 de evenimente
MentorShip cu un număr de 630 de participanţi.
Mentorii selectaţi vor împătăşi tinerilor experienţa personală şi profesională,

precum şi traseul succesului lor, principii de viaţă şi de business.
De asemenea, Centrele Start-up vor organiza ateliere de lucru – o metodă

inovatoare şi extrem de eficientă de instruire pentru beneficiarii proiectului START
YOU. În cadrul acestor ateliere vor participa 1050 de elevi şi studenţi. Tinerii vor
beneficia de următoarele avantaje ale utilizării acestei metode de instruire:
- Integrarea mai rapidă într-o întreprindere reală prin reducerea

perioadei de acomodare cu locul de muncă;
- Fluentizarea relaţiei instrucţie-producţie prin familiarizarea tinerilor cu
activităţile specifice unei firme reale, simularea operaţiunilor şi
proceselor economice specifice mediului real de afaceri;
- Dezvoltarea de competenţe şi aptitudini necesare unui întreprinzător
dinamic: creativitate, gândire critică, rezolvarea de probleme, luarea
de decizii, asumarea responsabilităţii, lucrul în echipă, iniţiativă,
perseverenţă, auto-organizare şi auto-evaluare a resurselor
individuale, flexibilitate, precum şi perfecţionarea limbajului de afaceri.
www.stratyou.ro;
29
La nivel European:
1. Erasmus pentru tineri intreprinzători

Program european de schimburi care are drept scop dobândirea abilităţilor
relevante în vederea managerierii de IMM-uri prin realizarea de mobilităţi de lucru
într-o Firmă Gazdă din altă ţară a UE alături de un întreprinzător cu experienţă.
Erasmus pentru Tinerii Întreprinzători oferă:

• On-the-job-training pentru noii/tinerii întreprinzători şi viitorii întreprinzători într-
un IMM în altă parte în UE, cu scopul de a facilita un start de succes şi dezvoltarea
ideilor de afaceri ale acestora;
• Oportunitatea pentru noii/tinerii întreprinzători de a lucra şi de a învăţa de la un
întreprrinzător cu experienţă într-o perioadă de până la 6 luni;
• Schimburi de experienţă şi de informaţii între noii/tinerii întreprinzători şi
întreprinzătorii cu experienţă;
• Facilitarea accesului la pieţe noi şi potenţiali parteneri de afaceri;
• Networking între oamenii de afaceri şi IMM-uri;
• Întreprinzătorii cu experienţă au oportunitatea de a dezvolta noi relaţii comerciale
şi de a afla mai multe despre oportunităţi într-o altă ţară a UE.
Cum funcţionează:
Erasmus pentru tineri întreprinzători este finanţat de către Comisia Europeană şi
este operaţional pe tot teritoriul UE cu ajutorul a peste 100 de Organizaţii
Intermediare locale, regionale sau naţionale, competente în sprijinirea
întreprinderilor şi a întreprinzătorilor. Activităţile Organizaţiilor Intermediare sunt
coordonate la nivel european de către EUROCHAMBRES, Asociaţia Europeană a
Camerelor de Comerţ şi Industrie, care acţionează ca Support Office.
Erasmus pentru tineri întreprinzători este, mai presus de toate, o relatie

business to business. Noi/tinerii întreprinzători călătoresc la un întreprinzător cu
30
experienţă în altă ţară din UE şi lucrează alături de el/ea pentru o perioadă de 1

până la 6 luni. Potrivirea Noului/Tânărului Întreprinzător cu Firma Gazdă o
realizează Organizaţia Intermediară.
În vederea asigurării unor relaţionări de succes, părţile implicate vor dezvolta

şi semna un contract ce va conţine condiţiile sederii în străinătate ( plan de
activităţi, sarcini, responsabilităţi, condiţii financiare, aspecte legale, etc.).
Activităţile Noului/Tânărului Întreprinzător pe perioada mobiloităţii pot include:

- Shadowing un întreprinzător gazdă
- Cercetarea pieţei şi dezvoltarea de noi oportunităţi de afaceri;
- Dezvoltare proiect, inovare;
- Înţelegerea finanţărilor pentru IMM-uri;
- Branding, vînzări şi marketing pentru Firma Gazdă;
- Lucrul pe proiecte concrete de la una sau mai multe dintre domeniile menţionate
mai sus.
Cine poate participa în program:

New entrepreneurs (NE): Noii/Tinerii întreprinzători sunt persoanele care sunt
decişi de a înfiinţa propria afacere sau au început deja propria afacere în ultimii trei
ani. Afacerea poate fi în orice sector. NE trebuie să demonstreze o bază solidă
educaţională şi o idee de afacere viabilă.
Host entrepreneurs (HE): Host entrepreneurs/ Firme Gazdă – sunt întreprinzători

cu experienţă care deţin şi manageriază un IMM.
31
2. Săptămâna europeană a IMM-urilor

Săptămâna europeană a IMM-urilor are drept scop:
- să furnizeze informaţii despre ceea ce autorităţile UE, naţionale, regionale şi locale
oferă drept suport pentru micro-întreprinderi şi întreprinderile mici şi mijlocii;
- să promoveze antreprenoriatul astfel încât mai multe persoane, şi în special cele
tinere, să ia în considerare în mod serios antreprenoriatul ca o opţiune de carieră;
- să recunoască contribuţia întreprinzătorilor la bunăstarea, locurile de muncă,
inovaţia şi competitivitatea din Europa.
Lansată în 2009, Săptămâna europeană a IMM-urilor este coordonată de către

Direcţia Generală Întreprinderi şi Industrie a Comisiei Europene drept una dintre
măsurile care implementează Principiul 1 din Actul privind Întreprinderile Mici pentru
Europa (SBA), care stipulează că „UE şi statele membre trebuie să creeze un mediu
în cadrul căruia întreprinzătorii şi afacerile de familie să poată prospera şi în care
antreprenoriatul să fie răsplătit”.
Săptămâna europeană a IMM-urilor 2010 este o campanie pan-europeană care

are loc în 37 de ţări participante, care este totuşi total descentralizată pentru ca
evenimentele şi activităţile să aibă loc cât mai aproape posibil de întreprinzătorii
existenţi şi de cei potenţiali. Evenimentele vor fi organizate la nivel naţional,
regional sau local de către organizaţiile de întreprinderi, organismele abilitate să
acorde sprijin, precum şi de autorităţile naţionale, regionale şi locale din ţările
participante. Aceste evenimente ar trebui să fie o ocazie pentru IMM-urile existente
de a-şi împărtăşi experienţele şi de a-şi dezvolta afacerile lor.
http://ec.europa.eu/enterprise/policies/entrepreneurship/sme-week/index_ro.htm
3. Programul Leonardo da Vinci

Programul Leonardo da Vinci promovează educaţia şi training-ul vocaţional,
motiv pentru care este relevant pentru IMM-uri. Promovează iniţiative
transnaţionale pentru promovarea cunoaşterii, aptitudinilor şi abilităţilor necesare
32
indivizilor pentru a contribui complet la locul de muncă şi în viaţa în general.

http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/business-environment/training-
mobility-smes/index_en.htm
http://www.llp-ro.ro/?d=43
4. Ghid de training în IMM-uri

Comisia a identificat într-un studiu din anul 2009 provocările cu care se
confruntă IMM-urile în ceea ce priveşte training-urile şi învăţarea pe tot parcursul
vieţii. Informaţii despre cum pot fi acestea abordate şi cum pot fi găsite soluţii
inovatoare sunt oferite într-un format practic întreprinzătorilor şi organizaţiilor.
Acest studiu este însoţit de un catalog cu 50 de studii de caz de bune practici de
dezvoltare a abilităţilor şi training continuu în IMM-uri.
http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/business-environment/training-
mobility-smes/index_en.htm
5. Reţeaua Naţională a Ambasadorilor Antreprenoriatului Feminin

Proiectul are ca obiectiv creşterea ratei antreprenoriatului feminin în România. În
decursul perioadei de 1 an de implementare a proiectului se va realiza selecţia a 10
ambasadori ai antreprenoriatului feminin, vor fi organizate 4 seminarii regionale în
Cluj, Iaşi, Constanţa şi Craiova şi 1 Conferinţă Naţională la Bucureşti.
Prima reţea naţională de ambasadori ai antreprenoriatului feminin va acţiona ca

„liant” între femeile întreprinzător şi tinerii studenţi şi va promova spiritul
antreprenorial.
6. Reţeaua Întreprinderilor Europene

Reţeaua Întreprinderilor Europene (EEN) oferă o gamă largă de servicii IMM-
urilor şi întreprinzătorilor. Printre aceste servicii se numără ajutor în accesarea
informaţiilor de piaţă, depăşirea obstacolelor legale şi identificarea potenţialilor
parteneri de afaceri din întreaga Europă, insclusiv suport inovativ şi servicii de
tranfer de tehnologie internaţional.
33
Reţeaua Întreprinderilor Europene cuprinde 600 de parteneri în 44 de state.

Reţeaua oferă numeroase servicii printre care:
• Oferirea de informaţii practice despre oportunităţi de piaţă, legislaţie
europeană, ajutor pentru IMM-uri pentru a găsi parteneri de afaceri potriviţi
utilizând baza de date de afaceri şi tehnologii proprie, oferind informaţii
despre licitaţii şi relaţionări internaţionale.
• Dezvoltarea capacităţilor de cercetare şi inovare a IMM-urilor prin sprijinul
pentru a crea sinergii cu alţi actori de cercetare, favorizarea cooperării
tehnologice şi organizarea unor evenimente de brokeraj.
• Sprijinirea IMM-urilor pentru a disemina rezultate ale cercetărilor, pentru a
participa la programe de cercetare şi pentru a aplica pentru finanţări, în
particular pentru Al şaptelea Program Cadru de Cercetare şi Dezvoltare
Tehnologică (FP7)
• Implicarea IMM-urilor şi actorilor din mediul de afaceri în procesul de realizare
a politicilor publice, prin trimiterea de feedback către Comisie.
7. Programul cadru pentru competitivitate şi inovaţie (CIP)

„Programul cadru pentru competitivitate şi inovaţie” (CIP) este un răspuns
coerent şi integrat la obiectivele Strategiei de la Lisabona revizuite pentru creştere
şi locuri de muncă. Programul se derulează pe perioada 2007-2013 şi are un buget
de aproximativ 3,6 miliarde €.
În materie de mediu şi de energie, CIP cuprinde:

a) un Program pentru inovaţie şi antreprenoriat (EIP) care conţine o parte dedicată
ecoinovaţiei, pentru care au fost alocate aproximativ 430 miliarde €. Scopul este
utilizarea întregului potenţial al tehnologiilor ecologice pentru protecţia mediului,
contribuind, în acelaşi timp, la creşterea economică şi a competitivităţii.
b) Programul Intelligent Energy Europe (IEE), pentru care au fost alocate
aproximativ 727 milioane €. Programul Intelligent Energy-Europe cuprinde acţiuni
care urmăresc creşterea adoptării şi cererii de eficienţă energetică, promovarea
34
surselor de energie regenerabilă şi a diversificării energetice, precum şi stimularea

diversificării carburanţilor şi a eficienţei energetic în transporturi.
http://ec.europa.eu/cip/index_en.htm
8. Al şaptelea program cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică

(2007- 2013)
Cel de-al şaptelea program cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică
(PC7) acordă o atenţie specială IMM-urilor, prin intermediul programelor sale
diferite: „Cooperare” (aproximativ 32,3 miliarde €), „Idei” (aproximativ 7,5 miliarde
€), „Oameni” (aproximativ 4,7 miliarde €) şi „Capacităţi” (aproximativ 4 miliarde €).
• Promovarea participării IMM-urilor la programul „Cooperare” - IMM-urile sunt
încurajate să participe activ la toate acţiunile de cercetare. De asemenea,
este încurajată implicarea IMM-urilor în cadrul iniţiativelor tehnologice
comune (ITC), acolo unde o astfel de activitate este considerată adecvată.
• Programul „Idei” este deschis IMM-urilor - Ca în orice organizaţie, echipele de
cercetători din IMM-uri pot concura pe criterii de excelenţă.
• Potenţialul uman din cercetare şi tehnologie în cadrul programului „Oameni” -
O mai mare atenţie este îndreptată spre încurajarea participării crescute a
IMM-urilor la „parteneriatele şi platformele dintre întreprinderi şi universităţi”.
• „Cercetare în beneficiul IMM-urilor” din cadrul programului „Capacităţi”-
„Cercetare în beneficiul IMM-urilor” vizează întărirea capacităţii de inovare a
IMM-urilor europene şi a contribuţiei lor la dezvoltarea de produse şi de pieţe
bazate pe noile tehnologii. Bugetul estimativ pentru acţiunile specific IMM-
urilor este de aproximativ 1,3 miliarde €.
http://cordis.europa.eu/fp7/home_en.html
9. MEDIA 2007-2013
Pentru perioada 2007-2013, programul are un buget de 755 milioane € şi
vizează formarea specialiştilor în mijloace media, dezvoltarea de companii şi
proiecte de producţie, distribuţia şi promovarea lucrărilor cinematografice şi a
programelor audiovizuale şi finanţarea festivalurilor cinematografice. Programul
35
furnizează subvenţii pentru IMM-urile care sunt active în aceste domenii.

http://ec.europa.eu/information_society/media/index_en.htm
10. Sănătate şi siguranţă ocupaţională

Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă finanţează acţiunile
de sprijinire a IMM-urilor în ridicarea standardelor lor în materie de siguranţă şi
sănătate. http://osha.europa.eu/en
B) Programe de internaţionalizare a afacerii

De reţinut că o parte din scheme nu furnizează finanţări pentru IMM-uri în mod
direct. Finanţările sunt direcţionate spre organizaţii intermediare şi/sau autorităţi
publice. Prin urmare, finanţarea este deseori indirectă.
1. AMERICA LATINĂ
AL-Invest IV
Obiectivul acestui program este de a sprijini internaţionalizarea IMM-urilor din
America Latină printr-o reţea de operatori din Europa şi din America Latină care
colaborează la organizarea de întâlniri între companii active în acelaşi domeniu, de
pe ambele maluri ale Atlanticului. Participanţii primesc un program de întâlniri
directe, organizate special, în funcţie de profilurile şi produsele fiecăruia.
Finanţarea se acordă organizaţiilor non-profit, precum camerele de comerţ care

organizează evenimentele de parteneriat care facilitează cooperarea. AL-Invest IV
(2009-2012) se implementează prin 3 organizaţii de afaceri latino-americane:
NAFIN, CAINCO şi CNI.
Companiile pot beneficia prin participarea directă la aceste evenimente. Costurile

de organizare sunt suportate de Comisia Europeană, care contribuie la program cu
un buget de 50 milioane €.
http://ec.europa.eu/europeaid/where/latin-america/regional-cooperation/al-
invest/index_en.htm
36
2. ACP PRO€INVEST
PRO€INVEST facilitează investiţiile şi transferul de tehnologie în
întreprinderile din sectoarele cheie pentru creşterea economică din ţările ACP
(africane, caraibe şi ale Pacificului). Programul vizează sprijinirea organizaţiilor
intermediare şi a asociaţiilor profesionale, precum şi dezvoltarea de parteneriate
nord-sud şi sud-nord între întreprinderi.
Acest program oferă atât finanţare directă, cât şi finanţare indirectă pentru
IMM-uri: un sprijin direct prin organizarea de evenimente de parteneriat care să
faciliteze cooperarea între întreprinderi, precum şi subvenţii directe şi asistenţă
tehnică pentru companiile din ACP/UE. Având un buget de 110 milioane €,
programul este stabilit a se derula până în martie 2011.
http://www.proinvest-eu.org/page.asp?id=378
3. JAPONIA ŞI COREEA DE SUD

a) Programul EU Gateway
Obiectivul acestui program, derulat din 2008 până în 2015, este de a
promova introducerea produselor europene pe piaţa japoneză şi sud-coreeană,
completând şi adăugând valoare activităţilor de promovare a exportului derulate de
statele membre UE în mod individual, în sectoarele industriale europene care sunt
considerate cu un potenţial ridicat în Japonia sau Coreea (servicii şi tehnologii
medicale, construcţie şi tehnologii de construcţii, TIC, tehnologii ecologice şi
energetice, design interior, articole de vestimentaţie). IMM-urile participante
beneficiază de sprijin indirect prin organizarea de misiuni comerciale care să
faciliteze cooperarea, precum şi asistenţă financiară şi logistică specifică.
http://www.eu-gateway.eu
b) Programele de cooperare industrială UE-Japonia

Acestea sunt programe anuale accesibile companiilor de orice mărime,
inclusiv IMM-urilor. Sprijinul indirect este acordat prin intermediul organizării
programelor de formare în Japonia, care sunt gratuite şi includ o bursă pentru
37
participanţii din cadrul IMM-urilor. Există 4 programe care se derulează în prezent:

• Programul HRTP urmăreşte să sprijine managerii din IMM-urile europene profund
implicate în relaţiile dintre companiile lor şi Japonia, urmărind să abordeze piaţa
japoneză. Stagiul cu o durată de cinci săptămâni în Japonia cuprinde un curs de
limbă şi cultură japoneză, seminarii şi cursuri specializate, precum şi vizite la sediul
companiilor.
• Programul DBP (Practici de afaceri şi de distribuţie) este o misiune de cinci/opt zile
în Japonia, care ajută companiile din Europa să dobândească o înţelegere practică a
sistemului de distribuţie japonez.
• Programul FDI (Investiţii străine directe) este o misiune cu o durată de 5 zile în
Japonia, care furnizează participanţilor din UE o înţelegere practică a modalităţii în
care firmele din UE pot beneficia de politica japoneză din domeniul investiţiilor
străine directe în ceea ce priveşte demararea şi dezvoltarea unei afaceri în Japonia
prin dobândirea de active locale.
• WCM este o misiune intensivă de cinci/opt zile în Japonia care urmăreşte creşterea
productivităţii şi reducerea costurilor în sectorul de producţie şi include vizitarea
câtorva dintre cele mai avansate fabrici din lume.
http://www.eu-japan.eu/global/business-training.html
4. Executive Training Program (ETP): Japonia şi Coreea

Scopul ETP este de a sprijini managerii companiilor europene în demersul lor
de abordare a pieţelor din Japonia şi Coreea de Sud. Programul de formare, care se
desfăşoară în ţară, este o combinaţie de cursuri de limbă, seminarii despre mediul
de afaceri şi experienţă autentică de lucru în cadrul companiilor locale. Candidaţii
pot fi sponsorizaţi de orice companie europeană care exportă în Japonia/Coreea de
Sud sau care are o strategie clară şi argumentată de export sau de investiţii în
aceste ţări.
Se acordă sprijin indirect prin intermediul organizării programului de formare,

care este gratuit şi include o bursă pentru participanţi (24000 € în ciclul de formare
2009-2010), cu posibilitatea completării prin contribuţii suplimentare din partea
38
companiilor-sponsor.
http://www.etp.org/
5. Apeluri pentru propuneri de proiecte

EuropeAid, Oficiul de Cooperare al Uniunii Europene, publică pe site-ul său
cereri de oferte şi apeluri pentru propuneri pentru programele de relaţii
externe. Pentru unele programe pot depune cereri şi IMM-urile.
https://webgate.ec.europa.eu/europeaid/online-
services/index.cfm?do=publi.welcome
6. ŢĂRI VECINE
Instrumentul de asistenţă pentru pre-aderare (IPA)
Începând din ianuarie 2007, Instrumentul de asistenţă pentru pre-aderare (IPA)
înlocuieşte o serie de instrumente care vizează ţările candidate (PHARE, ISPA,
SAPARD etc.). Acest instrument este constituit din cinci componente distincte:
asistenţă pentru tranziţie şi crearea de instituţii; cooperare transfrontalieră;
dezvoltare regională; resurse umane; dezvoltare rurală.
Ţările beneficiare se împart în două categorii:
• Ţările candidate UE, eligibile pentru toate cele cinci componente IPA
•Ţările candidate potenţiale din regiunea vest-balcanică, eligibile doar pentru
primele două componente.
Comisia Europeană oferă finanţare indirectă IMM-urilor din ţările eligibile IPA
facilitând accesul acestora la credite, la operaţii de leasing şi de capital, prin
cooperarea cu instituţiile financiare internaţionale (BEI şi BERD). Intermediarii
financiari din ţările candidate trebuie să îşi ia angajamentul de a dezvolta
operaţiunile pentru IMM-uri ca parte semnificativă a afacerilor proprii.
Pe următoarele site-uri se poate consulta o listă a intermediarilor financiari
locali:
http://www.ebrd.com/apply/small/index.htm
http://eib.europa.eu/products/loans/intermediated/index.htm
39
Detalii şi informaţii suplimentare se găsesc la punctele de contact naţionale pentru

fiecare ţară: http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/ipa/index_ro.htm
7. Facilitatea de investiţie pentru vecinătate (NIF)

Obiectivul Politicii Europene de Vecinătate, lansate în 2004, este de a stabili o
colaborare privilegiată cu vecinii UE printr-o aprofundare a relaţiilor politice şi a
integrării economice.
Şaisprezece ţări învecinate beneficiază de această politică. Acţiunile sale sunt

finanţate prin ENPI (Instrumentul European de Vecinătate). Pentru perioada 2007-
2013, bugetul total pentru această politică este de 12 miliarde €, fiind alocat
programelor individuale ale ţărilor în funcţie de necesităţile acestora, de capacitatea
lor de absorbţie şi de implementarea reformelor convenite.
Facilitatea de investiţie pentru vecinătate sprijină, printre altele, sectorul

privat, în special prin operaţii cu capital de risc orientate spre IMM-uri.
Pentru perioada 2007-2013, bugetul total pentru această iniţiativă este de

700 milioane €, la care se adaugă contribuţiile directe din partea statelor membre şi
un fond fiduciar administrat de Banca Europeană de Investiţii.
Pentru a beneficia de această facilitate, proiectul trebuie să fie înaintat de o

instituţie europeană de finanţare publică recunoscută de consiliul NIF ca fiind
eligibilă (de exemplu, Banca Europeană de Investiţii sau Banca Europeană pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare).
http://ec.europa.eu/world/enp/index_en.htm
http://ec.europa.eu/europeaid/where/neighbourhood/regional-
cooperation/irc/investment_en.htm
40
8. Programul de investiţii pentru zona estică

Obiectivul Politicii Europene de Vecinătate, lansate în 2004, este de a stabili o
colaborare privilegiată cu vecinii UE printr-o aprofundare a relaţiilor politice şi a
integrării economice. Şaisprezece ţări învecinate beneficiază de această politică.
Acţiunile sale sunt finanţate prin ENPI (Instrumentul European de Vecinătate).
Pentru perioada 2007-2013, bugetul total pentru această politică este de 12
miliarde €, fiind alocat programelor individuale ale ţărilor în funcţie de necesităţile
acestora, de capacitatea lor de absorbţie şi de implementarea reformelor convenite.
Având un buget total de 7 milioane € pentru perioada 2009-2012, obiectivul

Programului de investiţii pentru zona estică este menit a sprijini dezvoltarea
economică a regiunii (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Modova şi Ucraina) şi
ameliorarea mediului de afaceri din această zonă. Programul sprijină IMM-urile în
procesul lor de internaţionalizare, perfecţionând interconectarea acestora şi
încurajându-le dezvoltarea comercială.
http://www.enpi-info.eu/maineast.php?id=315&id_type=10
http://ec.europa.eu/europeaid/work/ap/aap/2009_en.htm
9. Facilitatea UE/BERD de finanţare a IMM-urilor

Acest program oferă finanţare IMM-urilor din 11 ţări din Europa Centrală,
inclusiv statele în curs de aderare la UE şi noile state membre. Această finanţare
este procesată prin băncile, companiile de leasing şi fondurile de capital locale.
Finanţarea disponibilă este de 847 milioane € din partea BERD, la care se adaugă o
contribuţie de 130 milioane € din partea Comisiei Europene.
http://www.ebrd.com/country/sector/fi/debt/euebrd/sme.htm
10. Sprijinul nefinanciar BERD: programele TAM şi BAS

Prin programele TAM (Managementul schimbării de direcţie) şi BAS (Servicii
de consultanţă pentru afaceri), BERD ajută întreprinderile private să se adapteze la
cererile economiei de piaţă şi contribuie la dezvoltarea întreprinderilor mici şi
41
mijlocii. Primul program vizează schimbările manageriale şi structurale din cadrul

companiilor, oferind consultanţă din partea unor manageri cu experienţă, în timp ce
al doilea sprijină iniţiativele pe termen lung şi dezvoltă o infrastructură durabilă
pentru serviciile de consultanţă adresate afacerilor locale.
Companiile pot trimite cereri în mod direct folosind un formular de cerere TAM/BAS.
Acesta va fi înaintat echipei de management, care decide dacă poate fi demarat
proiectul şi hotărăşte termenele de cooperare.
http://www.ebrd.com/apply/tambas/index.htm
http://www.ebrd.com/apply/tambas/apply/TAM_Company_Guide.pdf
http://www.ebrd.com/country/index.htm
11. TED (Tenders Electronic Daily)

TED este versiunea online a „Suplimentului la Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene”, dedicată achiziţiilor publice europene.
TED furnizează acces liber la oportunităţile de afaceri. Este actualizat de cinci ori
pe săptămână cu aproximativ 1500 de anunţuri de achiziţii publice din Uniunea
Europeană, din Spaţiul Economic European şi din alte părţi.
Pot fi căutate şi sortate anunţurile de achiziţii publice în funcţie de ţară, regiune,

sector de afaceri şi alte domenii. Informaţiile despre fiecare document de achiziţii
publice sunt publicate în cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Toate
anunţurile instituţiilor Uniunii Europene sunt publicate integral în aceste limbi.
http://ted.europa.eu/TED/main/HomePage.do
42
CAPITOLUL VI. Domeniul Legislativ
1. „Small Business Act” pentru Europa

Small Business Act (SBA) pentru Europa reflectă poziţia politică a Comisiei de a
recunoaşte rolul central al IMM-urilor în economia UE şi pentru prima dată este
realizat un cadru politic unitar al IMM-urilor pentru UE şi Statele Membre.
SBA este un set de 10 principii destinate conceperii şi implementării politicilor

atât la nivelul UE cât şi la nivel naţional. SBA este un pachet ambiţios de măsuri noi,
concrete şi cu multiple efecte benefice, care include patru propuneri legislative care
traduc aceste principii în acţiuni la nivelul Uniunii şi la nivel naţional. SBA a fost
creat pentru a fi adoptat de către Consiliul European pentru a asigura implicarea
politică completă atât a Comisiei cât şi a Statelor Membre, împreună cu o
monitorizare regulată a implementării sale.
Cele zece principii ale SBA sunt:

I. Crearea unui mediu în care antreprenorii și întreprinderile familiale să poată
prospera și unde spiritul antreprenorial este recompensat.
II. Asigurarea posibilității pentru antreprenorii cinstiți care au dat faliment de a
beneficia în mod rapid de o a doua șansă.
III. Definirea regulilor după principiul „Gândiți mai întâi la scară mică”.
IV. Asigurarea reactivității administrațiilor la nevoile IMM-urilor .
V. Adaptarea instrumentelor puterilor publice la nevoile IMM-urilor: Facilitarea
participării IMM-urilor la achizițiile publice și exploatarea mai judicioasă a
posibilităților oferite IMM-urilor de a beneficia de ajutoare de stat.
VI. Facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare și punerea în aplicare a unui cadru
juridic și comercial care să favorizeze punctualitatea plăților cu ocazia tranzacțiilor
comerciale.
VII. Sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia mai mult de oportunitățile oferite de
piața unică.
43
VIII. Promovarea ameliorării competențelor în interiorul IMM-urilor și a tuturor

formelor de inovație.
IX. Ajutarea IMM-urilor să transforme provocările în materie de mediu în
oportunități.
X. Încurajarea și sprijinirea IMM-urilor pentru a profita de creșterea piețelor.
http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/small-business-act/index_en.htm
În ceea ce priveşte domeniul legislativ la nivel naţional, în acest moment există

doar o propunere legislativă faţă de care Patronatul Tinerilor Întreprinzători din
România (PTIR) îşi arată întreaga susţinere pentru operaţionalizarea cât mai rapidă,
având în vedere necesitatea reală pentru susţinerea unei noi generaţii de
întreprinzători în România. PTIR este de părere că acest proiect va contribui de
asemenea la realizarea unui model de bune practici la nivel european, astfel încât
România să devină unul dintre promotorii strategiei europene a dezvoltării
intreprenoriatului de tineret, strategie atât de necesară în această perioadă de criză
economică.
2. Ordonanţa de urgenţă pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării
microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri
În rândurile de mai jos prezentăm textul OUG pentru stimularea înfiinţării şi
dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, cu menţiunea că în
momentul scrierii prezentului catalog, textul legislativ se afla în dezbatere publică.
44
ANEXA
NORMELE METODOLOGICE DE APLICARE A
ORDONANŢEI DE URGENŢĂ PENTRU STIMULAREA ÎNFIINŢĂRII ŞI
DEZVOLTĂRII MICROÎNTREPRINDERILOR DE CĂTRE ÎNTREPRINZĂTORII
TINERI
Capitolul I
Dispoziţii generale
Art. 1. Prezentele Norme metodologice reglementează modul de acordare a
facilităţilor pentru microîntreprinderile nou înfiinţate şi conduse de întreprinzători
tineri, care intenţionează să desfăşoare, pentru prima dată, activitate economică
prin intermediul unei societăţi cu răspundere limitată, definită conform OUG…/2010
şi denumită în continuare microîntreprindere “S.R.L. – D.” (“societate cu răspundere
limitată - debutant”); în cadrul programului de interes public şi social, derulat în
vederea încurajării şi susţinerii dezvoltării spiritului antreprenorial, denumit în
continuare Programul.
Art. 2. Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) prin
Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi
Mijlocii, (denumită în continuare Agenţia) si Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei
Sociale în parteneriat cu Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru
Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A.-IFN (denumită în continuare FNGCIMM), cu Oficiul
Naţional al Registrului Comerţului (denumit în continuare ONRC) şi instituţia de
credit parteneră vor implementa normele metodologice de aplicare a ordonanţei de
urgenţă pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor aparţinând
întreprinzătorilor tineri, pe baza de protocol de colaborare.
Art. 3. Obiectivul Programului, îl constituie stimularea înfiinţării de noi
microîntreprinderi, creşterea potenţialului de accesare a surselor de finanţare şi
dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor în scopul implicării acestora în
structuri economice private. Programul urmăreşte:
dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale bazate pe cunoaşterea şi gestionarea
optimă a resurselor, în vederea adaptării rapide la rigorile determinate de
globalizarea pieţelor şi de integrarea României în Uniunea Europeană;
sprijinirea demarării şi dezvoltării firmelor nou-înfiinţate (start-up-uri) prin
facilitarea accesului acestora la finanţare;
stimularea înfiinţării de noi microîntreprinderi, prin creşterea potenţialului de
accesare a surselor de finanţare;
facilitarea accesului tinerilor la sursele de finanţare.
Art.4. Bugetul alocat Programului pentru perioada 2010 - 2012 pentru
acordarea de alocaţii financiare nerambursabile (AFN) este de 46.200.000 lei
gestionaţi de Agenţie. Pentru intervalul 2010-2012, numărul minim de beneficiari va
fi 1100 microîntreprinderi “S.R.L.- D.”.
45
Capitolul II
Etapele implementării programului
În vederea implementării Programului se parcurg următoarele etape:
Art. 5. -.Înregistrarea microîntreprinderii ¨S.R.L.- D.¨ în registrul comerţului ;
a) Întreprinzătorul debutant are obligaţia să ataşeze în susţinerea cererii de
inregistrare a microîntreprinderii ¨S.R.L.- D.¨ in registrul comertului documentele
prevăzute în Ordinul Ministrului Justiţiei nr 2594 din 10 octombrie 2008 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind modul de tinere a registrelor comertului,
de efectuare a inregistrarilor si de eliberare a informatiilor precum şi declaraţia pe
propria răspundere conform Art.2 alin. 1, lit. a) din OUG...../2010;
b) După înmatricularea în registrul comerţului a microîntreprinderii “S.R.L. – D.”
respectiv după înregistrarea în registrul comerţului a oricăror modificări ONRC va
transmite către Agenţie pe cale electronică datele aferente acestor înregistrări
conform protocolului încheiat în acest sens.
c) operaţiunile de înmatriculare conform OUG, cu ocazia constituirii
microîntreprinderii; sunt scutite de la plata taxelor de către ONRC.
d) Agenţia transmite instituţiilor implementatoare, pe baza protocolului de
colaborare, datele aferente înregistrărilor precum şi modificările generate de
situaţiile financiare semestriale şi anuale pe perioada funcţionării microîntreprinderii
¨S.R.L.- D.¨.
Art. 6. - În termen de 10 zile lucratoare de la infiintare microîntreprinderea “S.R.L.
– D.” trebuie sa notifice prin posta electronică Oficiul Teritorial pentru I.M.M. şi
Cooperaţie (O.T.I.M.M.C.) al Agenţiei in a carui raza teritoriala isi are sediul, în
vederea luării în evidenţă.
Art. 7. Înregistrarea pentru obţinerea AFN.
Pentru a beneficia de alocatia financiar nerambursabilă acordată prin AGENŢIE,

microintreprinderea ¨S.R.L.- D.¨, trebuie sa se inregistreze in aplicatia online
disponibilă pe site-ul www.aippimm.ro.
Data la care este activa inregistrarea online se comunica pe site-ul Agentiei cu 5 zile
inainte de la data inceperii procesului de inregistrare propriu-zis.
Inscrierea online se desfasoara în sesiune continuă până la epuizarea bugetului

alocat Programului.
Fiecare microîntreprindere “S.R.L. – D.” trebuie să completeze online Planul de

afaceri, regăsit pe site-ul Agenţiei, www.aippimm.ro.
Aplicaţia software va genera automat solicitantului: un mesaj de confirmare a

efectuării înregistrării Planului de afaceri, punctajul obţinut precum şi numărul de
înregistrare.
Planul de afaceri corect şi integral completat va putea fi transmis şi înregistrat on

line o singură dată în cadrul aplicaţiei, programul electronic de înregistrare online a
46
Planului de afaceri nepermiţând înscrierea de două ori a aceleeaşi microîntreprinderi

“S.R.L. – D.”.
Art. 8. Evaluarea planului de afaceri

a) Evaluarea planului de afaceri se face on line de către aplicaţia software care
generează un punctaj pe baza criteriilor prevăzute în Anexa la prezentele norme.
Punctajul minim acceptat este de 60 de puncte.
b) Verificarea veridicităţii şi coerenţei informaţiilor înscrise în planul de afaceri,
inclusiv a legaturii activelor achizitionate cu activitatile codului CAEN pe care se
acceseaza programul, se realizează de către AGENŢIE. Avizarea verificărilor şi
obţinerea unui punctaj minim acceptat conduc la aprobarea de principiu a finanţării
planului de afaceri de cître Agenţie.
c) La instituţia de credit vor fi transmise spre finanţare, în limita bugetului anual,
planurile de afaceri care obţin cel puţin punctajul minim şi care au fost avizate de
Agenţie în urma verificărilor conform art. 8 pct. b. Transmiterea planurilor de afaceri
la instituţia de credit se va face continuu până la epuizarea bugetului programului.
d) Planurile de afaceri care solicită credit bancar se finanţează de instituţia de
credit parteneră conform criteriilor prevăzute în normele de creditare ale acesteia şi
în normele de garantare ale FNGCIMM.
e) Echipamentele şi utilajele achiziţionate în cadrul programului trebuie să fie noi şi
nu se aplică, pentru acestea, amortizarea accelerată prevăzută în Legea
nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
Art. 9. Contractare şi finanţare
Microîntreprinderea “S.R.L. – D.” care solicită credit bancar va semna cu instituţia

de credit parteneră Contractul de creditare şi AFN în termen de 5 zile lucrătoare de
la data primirii hotărârii de aprobare a creditului.
Microîntreprinderea “S.R.L. – D.” care nu solicită credit bancar va semna la sediul

OTIMMC, in a carui raza teritoriala isi are sediul, Contractul de finanţare în termen
de 5 zile lucrătoare de la data primirii prin posta electronica a Notificării privind
acordul de principiu pentru finanţare.
Microîntreprinderea “S.R.L. – D.” va deschide conturi curente la instituţia de credit

parteneră pentru derularea operaţiunilor de încasări şi plăţi, inclusiv utilizarea
sumelor aferente AFN, Credit bancar sau aport propriu după caz.
Finanţarea Planurilor de Afaceri se va face conform Convenţiei de colaborare

încheiată de Agenţie cu instituţia de credit parteneră.
Aportul propriu în numerar al beneficiarului (unde este cazul), va fi vărsat în contul

curent deschis la instituţia de credit parteneră, urmând ca pentru fiecare cheltuială
eligibilă efectuată să se utilizeze în mod proporţional după caz, cele două
componente de finanţare (credit bancar minim 50% şi AFN maxim 50% sau AFN
maxim 50% şi aport propriu minim 50%).
47
Beneficiarii AFN şi / sau ai creditului bancar conform art. 5 trebuie să depună la

Agenţie, în termen de 10 zile lucrătoare, dovada angajării, cu contract de muncă pe
durată nedeterminată a cel puţin 2 (doi) salariaţi.
Cheltuielile efectuate, inclusiv facturile emise înaintea încheierii Contractului de

credit bancar şi AFN cu instituţia de credit parteneră sau Contractul de finanţare cu
Agenţia nu sunt eligibile.
Capitolul III
Prevederi referitoare la raportarea si monitorizarea ajutoarelor
Art. 10. Prezentele norme metodologice instituie o schemă transparentă de
ajutor de minimis. Acordarea ajutoarelor de minimis în cadrul Programului se va
face numai cu respectarea criteriilor privind ajutorul de minimis prevăzute de
Regulamentul CE nr. 1.998/2006 privind aplicarea art. 87 şi 88 din Tratat
ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.
L379/28.12. 2006.
Art. 11. Prezenta schemă nu intră sub incidenţa obligaţiei de notificare către
Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr.
1998/2006 privind aplicarea art. 87 şi 88 din Tratat ajutoarelor de minimis. Schema
se aplică pe întreg teritoriul Romaniei, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare.
Art. 12. Raportarea şi monitorizarea ajutoarelor acordate în baza prezentei
scheme se face în conformitate cu legislaţia comunitară şi cu prevederile
Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în
aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din data de 28.06.2007.
Art. 13. Furnizorul de ajutor de stat, respectiv Agenţia, păstrează evidenţa
detaliată a ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme pe o durată de 10 ani de
la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza prezentei scheme.
Această evidenţă trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru a demonstra
respectarea condiţiilor impuse de legislaţia comunitară in domeniul ajutorului de
stat.
Art. 14. Agenţia are obligaţia de a supraveghea permanent ajutoarele acordate,
aflate în derulare, şi de a dispune măsurile care se impun în cazul încălcării
condiţiilor impuse prin prezenta schemă sau prin legislaţia naţională sau europeană
aplicabilă la momentul respectiv.
Art. 15. Agenţia are obligaţia de a transmite Consiliului Concurenţei, în formatul
şi în termenul prevăzut de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a
ajutoarelor de stat, toate datele şi informaţiile necesare pentru monitorizarea
ajutoarelor de stat la nivel naţional.
Art. 16. În cazul în care există îndoieli serioase cu privire la datele transmise de
către Agenţie, Consiliul Concurenţei poate să solicite date şi informaţii suplimentare
şi, după caz, să facă verificări la faţa locului.
Art. 17. Agenţia informează în scris prin intermediul notificării de acord de
principiu pentru finanţare, operatorii economici beneficiari cu privire la pragul
maxim al ajutorului şi la caracterul de minimis al acestuia, în conformitate cu
prevederile Regulamentului CE nr.1998/2006 privind aplicarea art. 87 şi 88
48
Tratatului CE ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

nr.379/2006.
Art. 18. Agenţia acorda un ajutor de minimis după ce verifica pe baza declaraţiei
pe propria răspundere a operatorului economic, că este respectată regula cumulului,
precum şi faptul că suma totală a ajutoarelor de minimis primite pe parcursul unei
perioade de 3 ani fiscali, inclusiv anul fiscal în curs, fie din surse ale statului sau ale
autorităţilor locale, fie din surse comunitare, nu depăşeşte pragul de 200.000 euro,
echivalentul în lei.
Art. 19. Operatorii economici beneficiari de ajutor în cadrul Programului, vor ţine
o evidenţă specifică a ajutoarelor primite conform prezentei scheme, a altor scheme
de minimis şi a altor ajutoare de stat. Aceştia sunt obligaţi să arhiveze evidenţa
specifică şi să o păstreze o perioadă de 10 ani.
Art. 20. Monitorizarea şi controlul beneficiarilor Programului se va face de către
OTIMMC pe baza procedurii de monitorizare şi control a programului.
Art. 21. Reprezentanţii instituţiilor prevăzute la Art. 2 au dreptul să verifice la
sediul Microîntreprinderii “S.R.L. – D.”, veridicitatea şi conformitatea declaraţiilor,
activităţilor şi cheltuielilor făcute în cadrul Programului.
Art. 22. Verificarea la faţa locului vizează stadiul de realizare a investiţiei,
realitatea, legalitatea şi regularitatea operaţiunilor economico- financiare. În cazul în
care, în urma controalelor efectuate sau la sesizarea organelor de control abilitate
ale statului, se constată că beneficiarii au făcut declaraţii incomplete şi/sau
neconforme cu realitatea pentru a obţine AFN sau au schimbat destinaţia acesteia,
sau se constată că nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute în contract, se
recuperează total sau parţial ajutorul de minimis acordat.
Art. 23. Recuperarea ajutorului de stat se realizează conform prevederilor
Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului. nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în
domeniul ajutorului de stat modificată şi completată prin Legea nr. 137/2007.
Art. 24. Beneficiarii alocaţiilor financiare nerambursabile au obligaţia de a
raporta efectele participării la Program către OTIMMC, pentru o perioadă de 3 ani,
începând cu anul următor acordării alocaţiei financiare nerambursabile.
49
CAPITOLUL VII. Dezvoltarea ulterioară
După ce reuşeşti să faci afacerea să funcţioneze, o aşezi pe piaţă şi îi faci un

drum oarecum stabil, va trebui tot timpul să te gândeşti la dezvoltare şi
diversificare. Sigur că, în mod teoretic, un antreprenor are în el calitatea de a creşte
o construcţie proprie, până în momentul în care îşi va atinge propriile limite sau
limitele afacerii din domeniul în care activează. Practic însă, foarte mulţi se opresc
pe drum şi pierd din determinare, se mulţumesc cu un anumit nivel şi nu încearcă
să-l depăşească, ci numai să-l menţină, ceea ce reprezintă o greşeală
fundamentală; vei reuşi să te menţii pe piaţă numai dacă îţi propui nu doar să fii
prezent ci să dictezi într-un fel piaţa. Atunci când esti ofensiv, cu siguranţă te vei
menţine pe piaţă, iar şansele sunt mari să şi te dezvolţi, când eşti însă defensiv şi
nu îţi propui mai mult decât să menţii ceea ce ai, şansele sunt foarte mari ca odată
şi odată să fii sufocat şi să dispari de pe piaţă, sufocat de alţi jucători ofensivi şi
vizionari.
Antreprenoriat - Puncte tari şi puncte slabe
Ce puncte tari respectiv puncte slabe vom putea identifica în ceea ce înseamnă ‚a fi
antreprenor’? Ce anume ne va determina să creăm acel grad de confort interior şi
echilibru în activitatea de antreprenoriat? Fiecare dintre noi va pune in balanţă
punctele tari şi punctele slabe şi va alege ce îşi doreşte pentru sine şi pentru cei din
jur.
Puncte tari:
- Economic: din punct de vedere economic, posibilitatea unei activităţi pe cont
propriu îţi poate aduce avantaje economice substanţiale şi peste ceea ce poţi
realiza ca angajat; teoretic, vei putea să câştigi atât cât munceşti şi cât eşti
implicat.
- Program flexibil: programul tău va fi mai flexibil şi vei putea dispune de el
cum îţi doresti, asta la nivel teoretic, practic vei fi primul care vine în firmă
50
şi ultimul care pleacă, însă nu vei depinde totuşi de acel program 8.00-16.00
pe care cei mai mulţi dintre antreprenori nu-l suportă;
- Nivel decizional: îţi vei conduce propriul destin şi nu numai; vei avea grijă
şi de angajaţii tăi şi vei fi într-un fel responsabil şi de familiile acestora. De
asemenea, îţi vei decide propriul drum, dezvoltarea şi diversificarea acestuia,
vei beneficia de libertate şi independenţă;
- Mod neconvenţional şi de progres: nu vei depinde de şefi obtuzi şi care îţi
vor înfrâna iniţiativele; vei acţiona cum vei dori, vei aduce tehnologii noi în
propria firmă, vei acţiona neconvenţional pentru a crea abordări diverse faţă
restul pieţei;
- Social: recunoaşterea celor din jur este ridicată atunci când îţi conduci
propriul destin; de asemenea implicarea ta socială îţi va aduce mulţumire în
plan emoţional;
- Satisfacţii: satisfacţiile obţinute dacă munceşti pentru tine vor fi cu mult
peste ceea ce îţi poate oferi un loc de muncă, fiecare etapă pe care o
depăşeşti şi o conştientizezi îţi va aduce satisfacţie şi îţi va oferi motivaţie
pentru a continua, te vei simţi implicat şi ataşat;
- Autoperfecţionare: nu vei putea niciodată să te mulţumeşti cu un anumit
stadiu, iar autoperfecţionarea continuă îţi crează un sentiment de mulţumire
şi împlinire;
Puncte slabe:
- Eşecul: eşecul apare frecvent în viaţa unui antreprenor, iar acest eşec poate
constitui un punct slab pe care foarte mulţi nu îl vor putea depăşi, vor aprecia
siguranţa (relativă) a unui loc de muncă, în raport cu ameninţarea eşecului
care va persista continuu într-o afacere de anvergură mică facută pe cont
propriu;
- Nesiguranţa materială: la sfarişitul lunii nu vei şti dacă vei beneficia de o
remunerare a muncii depuse sau va trebui să aduci bani de acasă pentru a
asigura salariile angajaţilor sau alte cheltuieli ale firmei; nu vei avea bani
lichizi niciodată iar investiţiile vor prima întotdeauna;
51
- Nesiguranţa mediului de afaceri: gradul ridicat de nesiguranţă a mediului

de afaceri îţi poate afecta direct activitatea şi crea dezechilibre; angajat fiind,
nu îţi vei bate capul cu diverse reglementări ale legislaţiei, cu acte, cu
concurenţa, lucrând în propria firmă, acestea îţi vor crea probleme şi un
consum interior ridicat; trebuie să fii pregătit să le faci faţă şi să îţi poţi
menţine echilibrul în faţa acestor factori ostili;
- Programul încărcat: programul tău va fi încărcat şi va trebui să ai o
capacitate de muncă peste medie pentru a menţine sub control şi a rezolva
problemele firmei; vei munci de două ori mai mult decât proprii angajaţi;
- Viaţa personală: viaţa ta personală va trece pe ultimul loc iar familia ta va fi
într-un fel neglijată; vei lipsi de la diverse evenimente din cauza termenelor
limite, nu vei putea merge în concediu datorită unor probleme de ultimă oră,
nu îţi vei putea petrece timpul cu cei dragi din cauza oboselii acumulate şi
exemplele pot continua; fireşte, că dincolo de aceste probleme, va trebui să
găseşti înţelegerea familiei care să te susţină şi să îţi ofere echilibrul necesar
pentru a da randament în întreprinderile tale.
52
CAPITOLUL VIII. Domeniile de acţiune
Domeniile de acţiune din această strategie sunt, fiecare, livrate printr-o serie de
direcţii de lucru.
Domeniul de acţiune 1- Conştientizarea - dezvoltarea culturii
• Campanie de comunicare pentru creşterea gradului de conştientizare a spiritului

antreprenorial în rândul tinerilor.
• Încurajarea şcolilor primare, secundare şi speciale să includă domeniul
antreprenorial în cadrul planurilor lor de dezvoltare.
• Suport pentru toate instituţiile în încorporarea spiritului antreprenorial în
planificarea lor strategică.
• Încurajarea tuturor organizaţiilor care lucrează cu copii şi tineri, atât în interiorul
cât şi în afara educaţiei formale, să furnizeze educaţie antreprenorială.
• Sprijinirea angajatorilor în promovarea spiritului antreprenorial.
Domeniul de acţiune 2- Învăţare – Dobândirea de abilităţi relevante, cunoştinţe şi

experienţă de către tineri
• Introducerea domeniului antreprenorial şi spiritului antreprenorial în cadrul

programei şcolare
• Maximizarea utilizării resurselor existente şi dezvoltarea de noi materiale pentru
sprijinirea întreprinderilor şi antreprenoriatului, atât în interiorul cât şi în afara
educaţiei formale
• Oferirea de oportunităţi de aplicare a abilităţilor antreprenoriale
Domeniul de acţiune 3- Suport - Furnizarea unei infrastructuri de sprijin eficient
• Campanie de marketing pentru persoane sub 25 de ani

• Dezvoltarea de servicii de sprijinire a afacerilor concentrate pe client
53
• Promovarea celor mai bune practici şi dezvoltarea de reţele de sprijin

• Facilitarea inovaţiei, transferului de cunoştinţe şi comercializare
Numai un procent foarte mic de tineri cu vârsta până în 25 de ani va decide să

înceapă o afacere, dar pentru cei care o fac, este esenţială existenţa unui suport în
acest domeniu. Lipsa lor de încredere, abilităţile şi experienţa îi îndepărtează de alţi
întreprinzători debutanţi în afaceri, astfel că nevoile lor necesită răspunsuri din
partea unor specialişti. Potenţialul lor de a porni afaceri în noi sectoare este crucial
pentru dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere.
54
CAPITOLUL IX. Propuneri de măsuri de acţiune
În contextul situaţiei prezentate, Patronatul Tinerilor Întreprinzători din

România subliniază importanţa următoarelor DIRECŢII MAJORE DE ACŢIUNE:
1. Operaţionalizarea OUG pentru stimularea înfiinţării şi dezoltării

microintreprinderilor aparţinând întreprinzătorilor tineri, în vederea înfiinţării
a 5000 de noi întreprinderi anual.
2. Crearea unui fond de investiţii pentru susţinerea unui număr de 500 de firme
Start-up anual.
3. Susţinerea capitalizării Programului pentru dezvoltarea abilităţilor

intreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului acestora la
finanţare – START, în vederea sprijinirii a 1000 de tineri anual care să
beneficieze de finanţare.
4. Crearea unui program naţional de educare intreprenorială a tinerilor astfel

încât un număr de 10000 de tineri să dobândească cunoştinţe intreprenoriale
anual.
5. Crearea unui program de susţinere a internaţionalizării afacerilor tinerilor

întreprinzători, pentru un număr de 500 de firme anual.
55
BIBLIOGRAFIE
ANTREPRENORI, DE LA IDEI LA AFACERI; Autor: Florin JIANU; 2005

Ghidul tânărului întreprinzător
http://www.aippimm.ro/articol/info_util/ghidul-tanarului-intreprinzator
OUG pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microintreprinderilor aparţinând
întreprinzătorilor tineri
http://aippimm.ro/files/articles_files/1/5556/hg-norme-starter-anexa-
141010.pdf
Planul de acţiuni aferent Strategiei Guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului
IMM
http://www.minind.ro/anunturi/imm/Planul_de_actiuni_050810.pdf
Strategia antreprenorială pentru tineret
http://www.sayouthcard.co.za/ur/edc/Youth%20Enteprise%20Strategy
%20presentation%20-%20Amuzweni%20Lerato%20Ngoma.pdf
Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi
mijlocii (IMM) - documentul strategic –
http://www.minind.ro/anunturi/imm/StrategieIMM_Documentul_strategi
c_050810.pdf
Strategia "Tineretul - Investiţie şi Capacitare”
Ţara Galilor – Strategia pentru întreprinderile tinere şi pentru spiritul antreprenorial
http://www.projectdynamo.com/application/downloads/WDA_YES.pdf
56

Strategie Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategie Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia naţională şi europeană de susţinere şi promovare a antreprenoriatului de tineret

CAPITOLUL I. Definirea problemei 3

Strategia naţională şi europeană de susţinere şi promovare a

Proiectul a avut la bază obiectivul general de creştere a gradului de informare

„Strategia naţională şi europeană de susţinere şi promovare a

CAPITOLUL I. Definirea problemei

Conform raportului „Antreprenoriatul în Uniunea Europeană şi în afara Uniunii

De asemenea, o altă constatare subliniată în raportul amintit este aceea că

Referitor la percepţii despre riscurile implicate şi a barierelor la demararea

Cu toate acestea, este cunoscut faptul că dezvoltarea spiritului antreprenorial

dobândi noi abilităţi.

Conform strategiei Uniunii Europene în domeniul politicilor care vizează

Strategia "Tineretul - Investiţie şi Capacitare" are un caracter trans-sectorial,

Generaţia tânără reprezintă o resursă în curs de diminuare, estimându-se că

Conform sondajelor, educaţia, găsirea unui loc de muncă, incluziunea socială

În comentariile sale privind noua strategie a UE privind tineretul, comisarul

european pentru educaţie, formare, cultură şi tineret, Ján Figel’, a afirmat:"Tineretul

Promovarea întreprinderii, cultivarea de afaceri de mare valoare şi locuri de

Cel mai important avantaj în atingerea acestor obiective este reprezentat de

Pentru a dezvolta întreprinderi durabile trebuie să existe oportunităţi de

Nevoia de învăţare a întreprinderilor şi a întreprinzătorilor este importantă şi

CAPITOLUL II: Antreprenorul şi Antreprenoriatul

Prin antreprenoriat se înţelege o activitate practică de creare a unei noi

Antreprenoriatul comportă un anumit grad de risc şi diferă, ca obiective,

Teoria antreprenoriatului a fost fundamentată de către Joseph Schumpeter,

Knight F. H.(1967) şi Drucker P.(1970) au definit antreprenoriatul ca

Noţiunea de antreprenoriat este recunoscută în unanimitate ca forţă motrice

Atât teoreticienii cât şi practicienii şi factorii de decizie acordă o importanţă

Pe măsură ce factorul globalizare influenţează tot mai puternic economia

Tot mai mult, specialiştii consideră că antreprenoriatul şi inovarea reprezintă

Crearea şi difuzarea rapidă a produselor, proceselor şi a structurilor

Deoarece antreprenoriatul este o noţiune extrem de complexă care se

Pornind de la contribuţiile teoretice în materie de antreprenoriat ale lui

O parte din calităţile pe care un antreprenor trebuie să le aibă, pot fi

• Spirit independent – aceasta este cea mai importantă calitate pe

• Curaj - alături de spiritul de independenţă este calitatea esenţială de

• Intuiţie – capacitatea de a intui oportunităţi, de a vedea în lucruri care

• Pregătire solidă – această pregătire trebuie să fie complexă, să aibă

de oportunităţi, sunt mai ridicate; sigur, nu este o condiţie esenţială cunoaşterea

• Încredere – pentru a avea succes ca antreprenor, trebuie să ai o doză

• Adaptabilitate – cel care se apucă să întreprindă ceva şi are senzaţia

• Insistent şi persistent – de foarte multe ori în încercările noastre nu

• Capacitate de muncă sporită – comoditatea şi antreprenoriatul nu

• Respect pentru colaboratori – o calitate extrem de importantă o

• Bun organizator – organizarea internă a firmei, pe departamente, dar

• Comunicativ – un antreprenor trebuie să comunice bine cu

• Judecata pozitivă – de foarte multe ori, un antreprenor se găseşte în

• Activ social – dincolo de implicarea în viaţa economică, un

Călătoria în domeniul antreprenorial a tinerilor avansează de la creşterea

Cu toate acestea, competenţele, cunoştinţele şi experienţa acumulată pe

CAPITOLUL III. Etapele înfiinţării unei afaceri

Ce resorturi împing un antreprenor să transforme o simplă idee în practică?

Astfel, în procesul de a tranforma o idee în afacere şi de a o pune în practică,

După apariţia oportunităţii, urmează totdeauna o muncă susţinută şi poate

Un întreprinzător poate opta pentru una din următoarele forme de organizare a

Persoană Fizică ● au obligaţia să solicite înregistrarea în registrul

Sedii secundare : ● O societate comerciala poate să deschidă în aceeaşi

Întreprinderea este o entitate economică producătoare de profit

gestiune, prestează muncă, desfăşoară activităţi comerciale. Asociaţii comanditari

Întreprinderile asociate sunt entităţile care convin să aducă în comun o

CAPITOLUL IV. Învăţarea pe parcursul întregii vieţi

Conceptul „învăţare pe tot parcursul vieţii”( lifelong learning, education tout

Obiectivul general enunţat de Faure se referea la necesitatea ca fiecare