P. 1
flori

flori

|Views: 262|Likes:
Published by bigboss225

More info:

Published by: bigboss225 on Feb 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/16/2013

pdf

text

original

Trandafir

Rosa

Clasificare tiin ific Regn: Plantae Încreng tur : Magnoliophyta Clas : Magnoliopsida Subclas : Rosidae Ordin: Rosales Familie: Gen: Specii Cuprinde peste 200 specii: v‡d‡e
Rosaceae

Rosa L.

Rosa L. (Trandafir) este un gen de plante perene ornamentale din familia Rosaceae, originar din regiunile continentale i subtropicale ale emisferei nordice, cuprinzând peste 200 de specii de arbu ti erec i, deseori spino i. Planta tipic are tulpina spinoas i fructul ca m ce ele trandafirului s lbatic, ÄRosa canina´ care cre te sub form de tufi uri în regiunile aride, cu soluri calcaroase. Caractere morfologice Tulpina, poate fi c r toare sau târâtoare, de în l ime variabil în func ie de soi (0.5 - 4 m). Frunzele alterne, imparipenat-compuse, (cu peste 11 foliole, rar simple), înso ite de stipele, pot fi caduce sau persistente.

Fl il cu 5 pet le, 5 sepale i num r mare de stamine i stile, pot fi solitare, pauciforme, umbeliforme sau dispuse în raceme umbeliforme, de di erse culori (albe, galbene, roz, ro ii, etc). Fructul este c rnos, iar receptaculul, sferic sau urceolat, cu numeroase ovare, stilul cu stigmatul capitat.

Î mul ire Se înmul e te at t pe cale sexuat (prin semin e) cât i pe cale asexuat (drajoni, buta i, marcotaj, altoire, etc.), în locuri însorite. Prefer soluri cu textur lutoas , permeabil , bine drenate, adânc lucrate i bogate în substraturi nutritive. Nu sunt favorabile solurile cu reac ie acid i nici cele cu tendin accentuat spre reac ie alcalin . Utili re Ca plante ornamentale, se folosesc în parcuri i gr dini (ca exemplare izolate sau grupate), având o deosebit valoare decorativ . Ca flori t iate se pot folosi în aranjamente florale i în arta buchetier , fiind foarte apreciate pentru colorit i parfum. Se întrebuin eaz i pentru extragerea uleiurilor eterice din petale.

Specii

Cuprinde peste 200 specii: Rosa acicularis Lindl. Rosa x alba L. Rosa arvensis Huds. Rosa banksiae Ait. Rosa canina L. Rosa centifolia L. Rosa chinensis Jacq. Rosa cinnamomea L. Rosa damascena Mill. Rosa eglanteria L. Rosa foetida Herrm. Rosa gallica L. Rosa multiflora Thumb. Rosa odorata Andrews. Rosa rugosa Thumb. Rosa tomentosa Smith.

GAROAFA - DIANTHUS CARYOPHYLLUS

Denumire populara: garoafa, garoafa de gradina Familie: Caryophyllaceae Inaltime: 45-60 cm Diametru: 38-45 cm Expunere: plin soare Sol: 6,6-7,5 (neutru), 7,6-7,8 (usor alkalin) Udare: medie - nu exagerati; la intervale regulate Perioada de inflorire: primavara tarziu - vara Foliaj: verde, verge-albastrui

Descriere Garoafele sunt un gen de plante care infloreste anual, de doua ori pe an sau in continuu. Garoafa are frunze ascutite, lanceolate, de culoare gri -verzui, asezate de-a lungul tulpinii; frunzele se intorc usor in afara. Florile pot fi parfumate, simple sau duble, de mai multe culori. Exista multi hibrizi de garoafa care nu au parfum, dar au o varietate mai mare de culori. Garoafele infloresc mai ales in perioadele cu temperaturi mai scazute ale anului, la inceputul iernii. Sunt plante perfecte pentru gradina, dar si ca flori taiate. Daca sunt ingrijite corespunzator, garoafa rezista in glastre chiar si o luna. Originare din Eurasia, garoafele sunt unele din cele mai populare flori de gradina si se numara prin cele aproape 300 de specii de plante anuale, bianuale sau perene ale genului Dianthus. Exista sute de varietati si hibrizi. In limba greaca, "dianthus" inseamna "floarea lui Zeus" sau "floarea divina". Garoafele pot atinge 60-90 cm inaltime, desi majoritatea va rietatilor cultivate in gradina ating 25-50 cm.

Ingrijire si culti re

Garoafa este printre cele mai cautate flori; ele au atat valoare comerciala cat si ornamentala. Gradinarii nu stiu in general tehnicile de cultivare a garoafelor si conditiile de care au nevoie acestea. Garoafele sunt potrivite ca plante de bordura, in straturi, in gradini cu rocarie si chiar in ghivece. Ele se gasesc intr -o varietate de culori cum ar fi rosu, caramoziu, portocaliu, violet, galben, roz, alb, crem, etc. Garoafele au nevoie de pamant fertil, usor alkalin sau neutru din punctul de vedere al pH-ului, usor drenabil si de 4-5 ore de plin soare, zilnic.

Pamantul trebuie sa fie umed. Evitati sa udati in exces florile, pentru ca acest lucru va duce la ingalbenirea foliajului. Pentru ca sa infloreasca in continuu, garoafeletrebuie tratate usor cu o substanta fertilizatoare lichida (10 -10-10), la fiecare 6-8 saptamani. Florile trecute, ofilite, trebuie inlaturate repede pentru a incuraja inflorirea c ontinua. Un alt aspect important este ciupirea florilor. Garoafele trebuie ciupite pana au numai 6 noduli pe fiecare tulpina - aceasta operatie incurajeaza dezvoltarea tulpinilor laterale, ramificatia tufei in general. La fel, si tulpinile laterale trebuie ciupite. Nu uitati ca daca tufa are mai multe tulpini, va avea si mai multe flori. De asemenea, la inceput, planta trebuie legata de un bat pentru a creste dreapta. Daca se doresc flori mai putine, la capatul unei tulpini lungi, atunci garoafa se ciupeste o data, cand are 15 cm inaltime, si apoi inca o data cand tulpinile laterale au 10 -15 cm (cam la 4 saptamani dupa prima "ciupire"). Odata plantata, garoafa trebuie udata la fiecare 5 -7 zile. In ghiveci, udarea trebuie facuta la 3-5 zile. Daca garoafa este crescuta la planta de apartament, trebuie sa aveti mare grija la conditiile de temperatura si umiditate din incaperea in care este asezat ghiveciul. Aerul prea uscat dauneaza foarte mult garoafelor; acest lucru se poate regla prin stropirea frunzelor si asezarea ghiveciului intr-o pozitie in care sa nu fie expusa la surse de caldura sau la soare direct.

Metode de inmultire 1. Seminte. Pentru a colecta semintele, lasati capetele garoafelor sa se usuce pe planta, dupa care se taie si se aduna semintele. Daca sunt curatate corespunzator, acestea pot fi chiar pastrate mai mult timp. Se pot planta in interior, inainte de ultimul inghet, la 3 mm adancime, intr-un amestec usor drenabil, primavara sau la inceputul verii. Compostul trebuie sa fir umed dar nu exagerat de ud. Eventual, stropiti cu apa pentru a -i mentine umiditatea. Semintele vor germina in 2 -3 saptamani. Cand rasadurile au crescut destul de mult, garoafele pot fi transplantate in ghivece sau drirect in pamant. Ele vor inflori in 6-9 luni sau chiar un an. 2. Butasi. Acestia se recolteaza de la orice garoafa, dar cei mai calitativi sunt cei de pe plantele de un an, dupa ce aceasta a inflorit. De fapt, tulpina florii este de cele mai multe ori singurul element din care garoafa isi va dezvolta o alta tulpina destul de lunga,

capabila sa infloreasca la randul ei. Butasii se preleveaza cel mai bine la inceputul toamnei. Ei vor prinde radacini de la nodul umflat ascuns sub fiecare frunza. Faceti o taietura inclinata (nu dreapta!) imediat s ub un nod si indepartati partea de sus, lasand inca un nod din care sa creasca tulpina noua. Butasul se infige intr -un ghiveci cu pamant usor drenabil, sau intr-o rasadnita.
3. Marcotaj. Este cea mai simpla metoda de inmultire a garoafelor, aplicabila numai cand planta s-a maturizat complet. La o tufa de garoafe, cautati tulpinile care stau desprinse de grup sau care cad inspre pamant. Este posibil ca acestia sa fie deja inradacinati, dar daca nu, iata ce trebuie sa faceti: aplecati tulpinile pana ating pa mantul si fixati-i cu o piatra sau, mai bine, cu un carlig de fier; taiati toate florile care cresc pe tulpina respectiva. In cateva saptamani, veti vedea ca garoafa a prins radacini. O alta metoda, usor diferita este ca tulpina sa fie putin ingropata in p amant. Odata de radacinile ating 10 -12 cm lungime, taiati noua planta si transplantati -o intr-un ghiveci sau in gradina, in pamant usor drenabil. 4. Garoafele mai pot fi inmultite prin di i rea radacinilor . Scoateti din pamant ghemul de radacini si impartiti-l cu grija, cu mana sau cu o foarfeca de gradina. Fiecare segment de replanteaza intr-un amestec usor drenabil, care trebuie mentinut mereu umed.

CRINUL

Fara idoiala crinii sunt printre cele mai populare si mai indragite flori din lume gratie mirosului lor imbatator. Usurinta cu care pot fi crescuti si multitudinea de culori sub care se gasesc contribuie de asemenea la indeplinirea acestui deziderat.

Crinii cunosc peste 100 de specii la nivelul intregului glob, insa printre cele mai intalnite in emisfera nordica sunt tipurile asiatic si oriental. Au nevoie de un sol acid, bogat in substante organice si bine drenat. Daca pe frunzele crinilor dumneavoastra sesizati pete de culoare maro este semn ca ar putea fi afectate de o ciuperca. In astfel de situatii este foarte important sa oferiti mai multa atentie aportului de apa evitand excesul de umiditate. Desi crinul nu este o planta cu origini in zona temperata s -a adaptat acestui tip de mediu fiind in prezent cultivat adesea pentru a infrumuseta g radinile si casele oamenilor. In functie de perioada de sadire a bulbilor inflorirea poate avea loc din luna iunie pana toamna tarziu. Totusi inainte de sosirea anotimpului rece este absolut necesar sa luati unele masuri de siguranta contra inghetului. Aco periti locul in care sunt plantati bulbii cu un strat consistent de material organic (compost, frunze, etc). Natura la randul ei vine cu propriile masuri de protectie a plantelor printr -un strat de zapada protector, insa este posibil ca acest lucru sa se intample prea tarziu. Chiar daca toamna este perceputa frecvent ca cel mai trist anotimp, in mod surprinzator, nu putini sunt cei care aleg sa-si petreaca acum una dintre cele mai fericite zile din viata lor. Crinii sunt nelipsiti din aranjamentele florale de toamna folosite la nunti, alaturi de celelalte flori de sezon.

Lalele

Numele stiintific al lalelelor, intilnit in toata lumea, este de origine persana, venind de la termenul -tulben-care inseamna turban, ca aluzie la asemanarea cupei florale cu traditionalele lor turbane. Zona de origine a lalelelor este considerata regiunea muntoasa a Asiei Mici, dar ele pot fi intilnite si in zonele temperate ale Chinei, Japoniei, Asiei Centrale si, cu totul

intimplator, de-a lungul Marii Mediterane, pe colinele muntoase europene si africane. De-a lungul timpului, lalelele au stirnit adevarate pasiuni, intre anii 1634 -1637 ajungindu-se la o adevarata tulipomanie. Zestrea acestei flori este foarte bogata. Zeci de specii au fost aduse in Europa din locurile de origine, iar horticultorii au creat mii de hibrizi, ajungindu-se la flori cu calitati inedite ca forma, vigoare, culoare, parfum. Prestanta si eleganta acestei flori au facut ca ea sa fie considerata o adevarata regina a gradinilor sau a interioarelor, in sezonul de primavara. Si drept dovada a importantei ce se acorda acestei plante, in Olanda functioneaza o mie de institutii si activitati de notorietate mondiala. Este important de stiut ca Olanda produce 70% din productia mondiala de bulbi. Aici functioneaza Sectia de Bulbicultura a Universitatii Agronomice din Wagemingen, Centrul International de Bulbicultura, Asociatia Regala a Bulbicultorilor, Asociatia Olandeza a Exportatorilor de Bulbi, Bursa Bulbilor. La Limmen a fost infiintat Muzeul -Hortus Bulborum-, unde sint adunate specii si hibrizi de plante bulboase. Aici pot fi vazute soiuri datind din 1595 sau soiul Zomerschoon, din timpul tulipomaniei (1634-1637). De asemenea, in 1949, la initiativa bulbicultorilor din regiunea Lisse, s-a infiintat forul Keukenhof (intre Haarlem si Leyde), o mare expozitie de plante bulboase, unde vedetele consacrate sint lalelele. Anual, pe o suprafata de 28 de hectare sint plantati 6-7 milioane de bulbi in diferite variante de prezentare. Perioadele de vizitare, daca doriti sa mergeti la expozitie in Olanda, sint: 15 aprilie -30 mai pentru lalele; aprilie pentru narcise; 15 aprilie -30 mai pentru zambile si mai-iunie pentru crini. Programul expozitional cuprinde si alte specii de alstroemaria sau muscari. A cest eveniment expozitional a devenit un veritabil punct de atractie turistica, cu peste 1 milion de vizitatori anual. La noi in tara se crede ca lalelele au fost aduse din Turcia la inceputul stapinirii otomane. Documentele mentioneaza cultura de lalele abia pe la 1786-1788, cind au fost create primele gradini decorative, printre care si cea a palatului lui Nicolae Mavrogheni. O contributie importanta la dezvoltarea acestei culturi, la noi in tara, a avut -o Laboratorul de Floricultura Eforie Nord, unde a activat dna. ing. Elena Bitlan, cea care a reusit sa adune cel mai mare numar de soiuri - peste 200.

Cala

Zantedeschia aethiopica este mai cunoscut la noi sub denumirea de cal . Planta este originar din Africa. De i exist mai multe specii de Zantedeschia, cu florile de diferite culori, culoarea celei mai cultivate la noi este albul. Alte culori ale florilor sunt ro u, grena, portocaliu, galben, alb -verzui i multe altele. Zantedeschia aethiopica cre te sub form de tuf bogat , de dimensiuni m edii, de pân la 90 cm în l ime. R d cina este un rizom viguros din care cresc frunzele mari, lungi i late, lucioase, de culoare verde închis. Tulpina este groas i cre te înalt , iar în vârful ei apare floarea, format dintr -un spadice (pistil) înalt, de regul galben, i o petal mare, c rnoas , care pare prins inegal în jurul pistilului. Cala înflore te spre sfâr itul toamnei i iarna.
Cum se îngrije te

Zantedeschia aethiopica are nevoie de un sol bogat, amestecat cu pu in nisip pentru un drenaj bun. Se ud în func ie de stadiul plantei: în faza de rizom se planteaz i nu se ud pân nu dau primii muguri. Pe m sur ce apar florile se ud destul de des i cu ap suficient , având grij îns ca apa s nu b lteasc în jurul r d cinilor. În perioada de repaus, anume în lunile iunie -august, dup ce au trecut florile, udarea se r re te treptat pân la încetarea complet . Aceast perioad este absolut necesar p entru o înflorire abundent ulterioar . Aerul i umiditatea acestuia sunt foarte importante. Nu pulveriza îns planta cu ap în perioada de înflorire. Umiditatea optim a aerului este de 60%. Temperatura la care cala se dezvolt cel mai bine este în jur de 20ºC, plus sau minus 2 grade. Nu înflore te din plin la temperaturi mai mici de 12ºC iarna, deci este important s fie inut în acest anotimp în interior, beneficiind de lumin .

Cum se înmul e te

Zantedeschia aetiopica se înmul e te prin sem in e, dar aceasta este o metod de durat , florile ap rând abia în al treilea an de via . O metod mai simpl este separarea rizomilor. Opera iunea se face dup al treilea an de vegeta ie. Tuberculii mai mari, crescu i în jurul celui principal, sunt flori feri i pot fi separa i i planta i cu u urin . Cei mai mici se las în continuare lâng planta -mam înc un an sau doi, apoi se separ i ei.
D un tori i precau ii

Planta poate fi atacat d e p ianjenul ro u i de p duchii de frunze. Ace tia se combat imediat ce a fost sesizat apari ia lor. Ca precau ii, trebuie men ionate cerin ele de p strare a solului afânat, pentru a preveni putrezirea r d cinilor din cauza excesului de ap care nu se poate scurge din jurul r d cinilor. Iarna este posibil s se confrunte cu apari ia putregaiului cenu iu, care se manifest prin putrezirea pedunculilor i a florilor.

Orhidee

Orhideele (Orchidaceae) formeaz o familie de plante în cadrul monocotiledonatelor. Este cea mai diversificat i r spândit dintre familiile de plante superioare; familia orhideelor con ine peste 30.000 de specii i peste 200.000 de hibrizi. Ast zi orhideele exotice pot fi g site in orice f lor rie, dar din p cate cele autohtone dispar rapid din habitatul lor natural. Mentalitatea modern de a beneficia zilnic de lucruri create artificial influen eaz i domeniul orhideelor: majoritatea oamenilor prefer hibrizi crea i în laboratoare pe criteriul aspectului comercial i nici nu se gândesc la faptul c natura a creat perfec iuni pe alte criterii. Ne îndrept m cu pa i rapizi spre capcana cre rii unei lumi paralele, uit nd de unde prov enim: din natur . Datorit tehnologiei genetice ne putem "bucura" de orhidee artificial create ca fiin e vii în locul celor oferite de mama natur . Orhideele, mai ales cele exotice, se bucur de o popularitate imens în lumea de ast zi. Filmul Ho ul de Orhidee regizat de Spike Jonze, cu actorii Nicolas Cage i Meryl Streep a cunoscut un succes mondial. Drama se bazeaz pe o carte de Susan Orlean ( The Orchid Thief, A True Story of Beauty and Obsession ). Au mai ap rut i alte c r i a c ror ac iune este bazat în jurul pasiunii pentru orhidee: Orchid Fever (A Horticultural Tale of Love, Lust, and Lunacy) de Eric Hansen i The Cloud Garden ( A True Story of Adventure, Survival and Extreme Horticulture) de Tom Hart Dyke i Paul Winder. Orhideele au devenit o pasiune pentru mul i entuzia ti care au format chiar i cluburi care se ocup cu cre terea plantelor, protec ia lor i organizarea de întâlniri i expozi ii. Astfel de cluburi se g sesc în majoritatea rilor, inclusiv în România (vezi legatur extern ). Clubul Român al Orhideofililor a fost înfiin at în anul 1990 de Lenard Andrei laBra ov. European Orchid Conference and Show (EOC) este conferin a cea mai

renumit din Europa care are loc o dat la trei ani i este gazda unei expozi ii imense. World Orchid Conference and Show (WOC) se ine o dat la doi ani, i este cel mai cunoscut i cel mai mare eveniment legat de orhidee din lume. Loca iile acestor evenimente se schimb permanent, astfel încât ele colind toat Europa, respectiv toat lumea. Exist i numero i colec ionari de obiecte cu orhidee, mai ales timbre, cartele telefonice i tampile. În ciuda acestei popularit i generale, orhideele autohtone (din Europa, dar nu numai) sunt în pericol de dispari ie.

IRISUL

Irisul este una dintre florile care aduc o pata de culoare gradinilor palide in aceasta perioada. Una dintre semnificatiile numelui sau este aceea de " curcubeu", referire la bogatia coloristica a florii, dar mai inseamna totodata " ochiul din cer". Genul Iris este format din aproximativ 200 specii fiind originar din regiunile nord temperate ale globului. Ruda cu frezia si gladiola, irisul are aceeasi forma de sabie a tijei. Florile mari, bogate, cu trei niveluri, au culori diferite, dintre care cea mai cunoscuta este albastru-mov, cu centrul de un galben intens. Habitatul irisilor este extrem de variat unele flori crescand in desert, unele in mlastini iar altele pe arii aflate la latitudini mari. Pentru plantarea florilor de iris alegeti o locatie care sa beneficieze de iluminare directa cel putin 6-8 ore pe zi si care sa permita circulatia curentilor de aer. Cerintele fata de sol sunt minime, insa este nevoie de pregatirea corespunzatoare a acestuia. Lucrarile de pregatire constau in afanarea solului in profunzime si adaugarea unui strat de ingrasamant organic. Acestea vor trebui incepute cu circa doua saptamani inainte de plantarea rizomilor de iris. In privinta udarii, este important retinut ca rizomii care nu au inceput inca sa se dezvolte vor fi udati de 3-4 ori pe saptamana iar cei aflati in crestere de 2 ori pe saptamana. In tipul anotimpului rece udarea se va realiza doar odata pe saptamana. Simbolismul acestei flori cunoaste o varietate de sensuri fiind prezent in cadrul multor culturi din timpuri si arii geografice diferite. Inca din vechime irisul era sinonim cu misterul si cu lumea fascinanta a tainelor lumii. In prezent irisul mai este asociat originalitatii, datorita infatisarii aparte si numarului mare de culori pe care le poate purta.

Este o floare regala, nobila, o floare a ideilor noi si nu in ultimul rand un mesager al dragostei eterne. Ca plante decorative, fiind inalti irisii trebuie asezati in vaze de mari dimensiuni, apa ajungand pana la jumatatea vasului. Trebuie sa stiti ca prefera apa destul de rece, schimbata la aproximativ doua zile. Daca in momentul cumpararii nu toti bobocii sunt deschisi, puteti forta inflorirea lor, despicand usor si cu grija frunzisoarele verzi care ii acopera.

LAVANDA

Familie: Labiate Origine: Bazinul Mediteranian, Insula Canarilor, Africa de Nord, Asia de sud-est Perioada de inflorire:din mai pana in august, in functie de varietate Flori parfumate si melifere care atrag albinele. Culoarea florilor: bleu, mov, violet, alb Expunere: in plin soare Tip de sol: ordinar, lejer, uscat Aciditate: neutra Umiditatea solului: normal spre sec Utilizarea: masiva, bordura, flori gata de taiat inainte de deschidere, pots -pourris Inaltime: de la 30-100 cm, dupa varietate Tip de planta: copacel Tip de vegetatie: vivace Tip de frunzis:persistent Plantare, cules:primavara Metoda de inmultire: semanat primavara, butasi in iulie -august, rupand crengute de 5 cm pe care le plantati intr-o minisera. Taiere: indispensabila. Taiati dupa inflorire ca sa pastrati forma rotunda. Imbatranind, lavanda are tendinta de a se raspandi la baza, mai ales daca nu este taiata regulat. Este mai bine sa inlocuiti piciorusul, caci o taiere severa nu da rezultate bune, bobocii pe crengute fiind rari. Lavanda isi face simtita prezenta si in timpul noptii prin parfumul ei si are proprietati linistitoare si antiseptice. Lavanda se potriveste oricarei gradini unde poate

profita din plin de soare. Forma sa se armonizeaza cu toate plantele putin graminate, tepoase sau care acopera solul.
Spatii culti ate. N-ati visat la plimbari lungi in camp plin de lavanda? Usor de cultivat si aparand pe unde nici nu te astepti, lavanda ne ofera parfumul sau. Florile sale bleu, mov, violete sau albe infrumuseteaza gradina si produc un nectar care atrage albinele. Inspirati -va din campul de lavanda si plantati-le in gradina dvs. in linie, pentru a forma garduturi de -a lungul aleilor sau un gardut de separare in gradina de zarzavaturi sau in livada. Se planteaza in zonele greu de ajuns. Un frumos efect decorativ cere putina ingrijire. PE BALCON O tufa de lavanda intr-o glastra cu un aer provincial sau florentin face minuni! Exista astazi numeroase varietati si dau rezultate excelente in jardiniera. Alegeti un vas de 30 de cm, al carui volum sa fie de 1,5 -2 ori mai mare decat radacina. Un sol din materii fibroase si o treime de nisip de rau place celor mai multor specii. Pentru Lavandula stoechas adaugati o treime de sol negru. In toate cazurile, nu le puneti in vase care nu au scurgera buna! DECOR de 4 anotimpuri ! Primele lavande infloresc din mai - daca stiti decalajul infloririi diferitelor specii, puteti beneficia de un covor de flori pana la sfarsitul verii. Lavanda va inflori o luna intreaga si va avea un efect decorativ pentru un timp lung. Frunzele sale argin tii pastreaza un aspect frumos pana la inflorirea urmatoare. Chiar in plina iarna, forma lavandei si culoarea sa atrag privirile. COMBINATII reusite. Lavanda merge bine cu trandafirii si cu plantele vivace, dar si cu gramineele. Dupa inspiratia dvs, puteti creea tonuri proprii, clasice sau moderme, ambiante dulci sau tonice. GRADINA SIC. Lavanda merge foarte bine in straturi sau plantata la umbra trandafirilor. GRADINA MODERNA . Amestecati lavanda cu gramineele. Frunzele contrasteaza cu sobrietatea eleganta a tufelor sferice. GRADINA TONICA. Din cauza culorii sale, lavanda se potriveste cu flori galbene. Varietatile violete merg de minune cu florile portocalii, cum ar fi trandafirul de India sau varietati ale heleniumului. GRADINA TANDRA . Asociati alb si roz cu lavanda albastra, optand pentru trandafiri de tip vechi, cu flori sub forma de buchet. Un ansamblu frumos este obtinut prin amestecul cu Phormium, ale carui flori panacee galben sau roz vor parea mai stralucitoare in compania tonurilor de gri ale lavand ei. O planta mai putin exigenta. Lavandei dvs. ii va placea intr-un teren lejer si uscat, fertil, mai ales calcaros(in afara de Lavandula stoechas). Pamantul sarac, sec, chiar arid ii va placea la fel. Plantati lavanda primavara, cand nu mai es te ger. Lasati loc liber intre planta cam 40 -50 cm. Plantele asezate in continuare trebuie rarite, scotand radacinile (cele prea lungi din vase risca sa o sufoce). Daca o plantati toamna, e nevoie de un climat bland. Puneti deasupra terenului sol organic (2 pumni la un sir). In cazul unui sol mai greu, aruncati niste nisip. Intretineti inaltimea florii!

Cresterea nu este foarte rapida, ca sa aveti o tufa generoasa, asteptati 3 ani. Pentru un sol cu o calitate normala este inutil sa fertilizezi l avanda. Udati doar daca solul este cu adevarat uscat.

GHIOCELUL

Cand vedem prima oara capetele mici si albe ale ghioceilor iesind din zapada, stim ca este un semn ca iarna e pe sfarsit. Aceste flori cu aspect atat de fragil sunt de fapt foarte rezistente, si cu cat este mai rece vremea, cu atat dureaza mai mult, unele inflorind chiar in martie.

Descriere Toate speciile genului Galanthus au bulbi, frunze liniare i tulpini erecte, lipsite de frunze, cu o singur floare în vârf, sub form de clopot. Galanthus nivalis are în jur de 15 cm în l ime i înflore te în ianuarie i februarie în zonele temperate nordice. Bulbul este globulos, acoperit cu tunici brune. La baza tulpinii se afl dou frunze verzi alb strui, liniare, plane, slab carenate. Floarea alb este actinomorf , bisexuat , are ase petale, cele trei exterioare fiind mai mari i mai convexe decât cele interioare. De asemenea, cele interioare au câte o macul verde verzuie sau g lbuie, în func ie de specie, situat apical. Pe cele ase antere se deschid pori sau an uri. Ovaru l este format din trei celule, iar din el rezult o capsul tricelular . R spândirea se face prin bulbi, fie prin diviziunea atent a lor când planta este matur , fie prin mutare când planta este în hibernare, imediat dup ce frunzele se ofilesc; se poate r spândi i prin semin e.

Exist numeroase variet i de ghiocei, cu flori simple sau duble ( Galanthus nivalis f. pleniflorus 'Flore Pleno'), care difer în principiu prin m rime i floare i prin perioada de înflorire cu flori duble.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->