P. 1
reprezentarea si cotarea rotilor dintate

reprezentarea si cotarea rotilor dintate

|Views: 619|Likes:
Published by Corina Lizzett

More info:

Published by: Corina Lizzett on Feb 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/04/2013

pdf

text

original

GRAFICÃ ªI DESIGN

Reprezentarea ºi cotarea roþilor dinþate ºi angrenajelor
dr. ing. Lucian Raicu

Roþi dinþate
Roþile dinþate sunt organe de maºini alcãtuite din corpuri de rotaþie sau de altã formã, prevãzute cu danturã exterioarã sau interioarã. Ele se utilizeazã la transmiterea miºcãrii de rotaþie ºi a momentului de torsiune, prin contactul direct al dinþilor, realizându-se astfel un raport de transmitere (raportul dintre turaþia roþii conducãtoare ºi a celei conduse) constant sau variabil. Pãrþile componente ale unei roþi dinþate sunt (Fig. 2):

• coroana, partea pe care se aflã dantura; • butucul, partea cu care se fixeazã pe
care fac legãtura dintre butuc ºi coroanã. Termenul de roatã dinþatã este folosit ca termen generic ºi în cazul organelor dinþate având forme specifice ºi denumiri particulare (cremalierã, melc etc.).

• discul sau spiþele, care sunt elementele

arbore;

Fig. 1

• roþi dinþate cu danturã simplu înclinatã; • roþi dinþate cu danturã multiplu înclinatã

Clasificarea roþilor dinþate
Clasificarea roþilor dinþate se poate face: a) Dupã forma suprafeþei de rostogolire:

(în V, în W, în Z); • roþi dinþate cu danturã curbã. c) Dupã poziþia danturii faþã de corpul roþii:

Elementele geometrice ale danturii
Noþiunile de bazã, simbolurile ºi definiþiile corespunzãtoare pentru elementele geometrice ale danturii sunt date de SR 915/1:1994, STAS 915/2-81, STAS 915/3-81, STAS 915/4-81, STAS 915/5-81 ºi STAS 915/6-81. În figurã sunt reprezentate principalele elemente geometrice ale danturii ºi anume:

• roþi dinþate cu danturã exterioarã; • roþi dinþate cu danturã interioarã.
d) Dupã forma profilului dintelui:

• roþi dinþate cilindrice (caz particular: • • • • •

cremaliere); roþi dinþate conice (caz particular: roþi plane); roþi dinþate hiperboloidale; melci ºi roþi melcate; roþi dinþate eliptice; roþi dinþate spirale etc. b) Dupã forma ºi direcþia flancului dinþilor:

epicicloidã, hipocicloidã); • roþi cu alte profile ale dinþilor (danturã cu profil în arc de cerc, danturã cu bolþuri etc.) Curba cea mai utilizatã la realizarea profilului unui dinte este evolventa, datoritã avantajelor ce le oferã în angrenare ºi a execuþiei uºoare.

• roþi cu danturã evolventicã; • roþi cu danturã cicloidalã (cicloidã,

• profilul dintelui este linia de intersecþie a

• roþi dinþate cu danturã dreaptã;

unui dinte cu o suprafaþã frontalã; • flancul dintelui este porþiunea de suprafaþã de-a lungul dintelui, cuprinsã între suprafaþa de cap ºi suprafaþa de picior; • cercul de cap (vârf) cu diametrul da diametrul de cap - se obþine prin intersecþia cilindrului de cap cu un plan perpendicular pe axa roþii;

Fig. 2

Fig. 3

Fig. 4

40 | Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001)

lãþimea golului ed este arcul de cerc mãsurat pe cercul de divizare.25 2. lãþimea golului: ed=p/2=mπ /2. pasul unghiular t este raportul dintre circumferinþa. diametrul cercului de baza: db =d cosα. prin cercul de divizare (Fig. considerând cã planul de secþionare trece prin douã goluri diametral opuse (Fig 2. • unghiul de presiune de divizare a este Tab.5 5 5. Reprezentarea roþilor dinþate Fig.Gama modulilor (în mm) . în Fig. 1 1. grosimea dintelui sd este arcul de cerc mãsurat pe cercul de divizare. melcilor.375 1.5 6 7 .25m. 3) se reprezintã Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001) | 41 . 2. • modulul m reprezintã porþiunea din diametrul de divizare ce revine unui dinte (sau raportul dintre pasul circular exprimat în mm ºi numãrul π). Relaþii de calcul modulul: m=d/z=p/π grosimea dintelui: sd=p/2=mπ /2. diametrul cercului de divizare: d =m z. Cremalierele ºi melcii se reprezintã nesecþionate în proiecþie longitudinalã. • înãlþimea capului dintelui (de divizare) ha reprezintã distanþa radialã între cercul de cap ºi cercul de divizare. Gama modulilor este stabilitã prin STAS 822-82. . • cercul de bazã cu diametrul db.25m. se obþine prin intersecþia cilindrului de picior cu un plan perpendicular pe axa roþii. pasul circular: p =sd +ed =mπ =π d/z. În Fig. în Fig. mãrginitã de suprafaþa de cap. 7).. înãlþimea dintelui h reprezintã distanþa radialã între cercul de cap ºi cercul de picior. • unghiul de înclinare al elicei (unghiul de înclinare al danturii) b este unghiul ascuþit dintre tangenta la elice ºi generatoarea cilindrului care cuprinde elicea. 2 s-a reprezentat o roatã dinþatã cilindricã. 6) ºi melcii (Fig.25 1.75 3 3. inaltimea piciorului dintelui: hf =1.75 2 2. • în secþiune transversalã se reprezintã numai cremalierele (Fig. diametrul cercului de cap (de varf): da =d + 2 ha =m (z+2) diametrul cercului de picior: df = d .. 3 o roatã dinþatã conicã. 5 Fig.5 4 4.125 1. Flancurile dinþilor Dinþi înclinaþi dreapta stânga Dinþi în V Simbol Tab.GRAFICÃ ªI DESIGN Seria I Seria II . 7). inaltimea dintelui: h=ha+hf =2. 5). iar în Fig. . este cercul pe care ruleazã dreapta generatoare a profilului în evolventã. pasul circular p reprezintã lungimea arcului de cerc mãsuratã pe cercul de divizare între douã flancuri consecutive. Suprafaþa de divizare se reprezintã cu linie-punct subþire astfel: • în proiecþie pe un plan perpendicular pe axa roþii. Regulile de bazã sunt urmãtoarele: • roata dinþatã se reprezintã în vedere ca o Fig. 4. 1 .. 6 Fig. la roþile conice (Fig. se obþine prin intersecþia cilindrului de divizare cu un plan perpendicular pe axa roþii..5 2. • cercul de picior cu diametrul d f .. piesã plinã nedinþatã. 4 o roata melcatã. • suprafaþa de cap (vârf) se reprezintã cu linie continuã groasã atât în secþiune cât ºi în vedere (Fig. • în secþiune longitudinalã roata dinþatã se reprezintã ca ºi cum ar avea un numãr par de dinþi. 7 • • • • • • cercul de divizare cu diametrul d. 2¸ 9). inaltimea capului dintelui: ha=1m. 5. 5 s-a reprezentat o roatã de lanþ. exprimatã în unitãþi de unghi ºi numãrul de dinþi. 2 hf reprezintã distanþa radialã între cercul de picior ºi cercul de divizare. a cremalierelor. cu dantura dreaptã...5 1.5). al cãrui contur se traseazã cu linie continuã groasã. roþilor melcate. cuprins între douã profile frontale ale unui dinte. 3. roþilor de lanþ ºi roþilor de clichet sunt stabilite de STAS 734-82. 8 Regulile de reprezentare a roþilor dinþate cilindrice ºi conice.. în tabelul 1 se prezintã un extras din gama modulilor. cuprins între doi dinþi alãturaþi. 9 • înãlþimea piciorului dintelui (de divizare) Fig.extras unghiul de presiune într-unul din punctele în care flancul intersecteazã cilindrul de divizare (a =20° pentru profilul standardizat).2 hf = m (z -2. Dinþi curbi • numãrul de dinþi z este numãrul total de dinþi pe toatã circumferinþa unei roþi dinþate (chiar ºi în cazul în care aceasta nu este dinþatã decât pe un sector).

Suprafaþa de picior se reprezintã numai în secþiune longitudinalã cu linie continuã groasã (Fig. La reprezentarea cremalierelor (Fig. al sectoarelor dinþate (Fig. 3.. a suprafeþei Fig. rugozitatea suprafeþei flancurilor dinþilor (înscrisã convenþional pe generatoarea cilindrului de divizare). Profilul de referinþã pentru angrenaje conice cu dinþi drepþi este stabilit de STAS 6844-80. 2. 9) suprafaþa de divizare se reprezintã pe toatã lungimea pãrþii danturate. 12 Indicarea pe desen a elementelor roþilor dinþate.. diametrul alezajului (valoarea nominalã ºi abaterile limitã). Principalele simboluri utilizate sunt prezentate în tabelul 2. 15 Fig. • în cazul cremalierelor (Fig. 10. 4 mm. în proiecþie longitudinalã. iar suprafaþa de picior se reprezintã ºi în vedere cu linie continuã subþire. 4. 6). 9) se traseazã golurile din poziþiile extreme. 5). 6) ºi a roþilor cu sector dinþat (Fig. iar parametrii geometrici ai melcului de referinþã sunt definiþi de STAS 6845-82. toleranþele de poziþie ºi bazele de referinþã faþã de care sunt indicate. utilizate în industria constructoare de maºini. iar la cele melcate (Fig. 14 abaterile limitã). Forma liniei flancurilor se indicã în apropierea liniei de axã. în evolventã. 10 Fig. care depãºesc linia de contur a roþii cu 2 . ºi 11) se indicã urmãtoarele elemente stabilite prin STAS 5013/1-82: • diametrul de cap (valoarea nominalã ºi • • • • • • Fig. 8) ºi al roþilor având un sector dinþat (Fig. 13 Fig. 11 Fig. cu modulul cuprins între 1 mm ºi 50 mm. • în proiecþie pe un plan paralel cu axa roþii.GRAFICà ªI DESIGN cercul de divizare exterior. Desenele de execuþie ale roþilor dinþate trebuie sã cuprindã toate cotele ºi elementele necesare pentru definirea elementelor constructive ºi pentru prelucrarea ºi controlul danturii. raza sau teºitura muchiilor suprafeþei de cap. STAS 821-82 stabileºte caracteristicile profilului de referinþã folosit la definirea danturii roþilor dinþate cilindrice cu danturã dreaptã sau înclinatã exterioarã sau interioarã. Fig. În cadrul reprezentãrii roþilor dinþate cilindrice (Fig. 4) cercul de divizare pe planul median al roþii. 16 42 | Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001) . lãþimea danturii. printr-un simbol trasat cu linie continuã subþire (Fig. 2). orientarea înclinãrii dintelui (forma liniei flancurilor). pe reprezentarea în vedere. prin generatoarele suprafeþei de divizare.

cercul maxim al conului de cap etc. a suprafeþei cilindrului de cap. Pentru melcul cilindric (Fig. • semiunghiul conului suplimentar exterior. c). 17 Lungimea peste N dinþi/ Numãrul N de dinþi WN/N Coeficientul frontal radiale al deplasãrii de tangenþiale profil Coarda de divizare/ înãlþimea la coarda de divizare Coarda constantã normalã/ s cn / h cn înãlþimea la coarda constantã normalã Lungimea peste role/ diametrul rolei MR/dR Coarda de divizare normalã/ înãlþimea la coarda de divizare sn / h an normalã Diametrul de divizare Unghiul conului de divizare Lungimea generatoarei de divizare Unghiul conului de picior Unghiul piciorului dintelui Treapta de precizie ºi jocul Unghiul dintre axe Roata conjugatã d δ R δf θf Σ Lungimea peste bile/ diametrul bilei MB/dB Lungimea între role/ diametrul rolei MR/dR Lungimea între bile/ diametrul bilei MB/dB Diametrul de divizare Treapta de precizie ºi jocul Distanþa între axe Unghiul dintre axe Roata conjugatã Numãrul de dinþi Numãrul desenului d a Σ z - Fig. 12. • Pentru roata melcatã (Fig. conform STAS 5013/4-82 elementele: • distanþa de la secþiunea medianã a roþii la • diametrul de cap (valoarea nominalã ºi • lungimea generatoarei cilindrului de cap. În cazul roþilor dinþate conice se folosesc douã forme de dinþi ºi anume: dinþi cu înãlþime descrescãtoare (Fig. • semiunghiul conului de cap. În tabel se prevãd ºi cinci rânduri libere pentru înscrierea de indici de precizie pe care proiectantul îi considerã importanþi pentru calitatea angrenajului. În Fig. vârful conului de divizare. cercul de divizare. de linia de chenar orizontalã ºi cu dimensiunile indicate în Fig. 12. 17 o roatã de lanþ conform STAS 5013/5-91. • baza de aºezare.. a ºi b) ºi dinþi cu înãlþime constantã (Fig.GRAFICÃ ªI DESIGN Modulul Modulul normal Modulul frontal Numãrul de dinþi Profilul de referinþã Unghiul de înclinare de divizare Sensul înclinãrii danturii Coeficientul deplasãrii de profil m mn mt z β x Modulul Modulul normal Modulul frontal Modulul normal median Numãrul de dinþi Profilul de referinþã m mn mt mnm z - Unghiul de înclinare de divizare β m median Sensul înclinãrii danturii Coeficientul deplasãrii de profil radiale tangenþiale xr xt xrt xtt s / ha Coeficientul normal al deplasãrii de xn profil Coeficientul frontal al deplasãrii de xt profil Fig. abaterile limitã). • rugozitatea suprafeþei flancurilor active ale cap. 4 Elementele danturii roþilor dinþate conice baza de aºezare (numai pentru roþi cu construcþie asimetricã) etc. 14) se mai indicã. a suprafeþei frontale. dacã tabelul este folosit ca atare. la maximum 20 mm. respectiv conice. în rubricile corespunzãtoare din coloana în care se înscriu valorile ºi datele se traseazã o linie orizontalã. respectiv roþi melcate. Rândurile din tabele care nu corespund cazului respectiv se eliminã sau. 16 s-a reprezentat o cremalierã conform STAS 5013/2-82 iar Fig. a alezajului. În tabelele 3 ºi 4 sunt prezentate elementele danturii pentru roþi dinþate cilindrice. • raza sau teºitura muchiilor cilindrului de danturii (înscrisã convenþional pe generatoarea cilindrului de divizare). • distanþa de la baza de aºezare la. 3 Elementele danturii roþilor dinþate cilindrice Tab. 18 Numãrul de z dinþi Numãrul desenului - cilindrului de cap. Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001) | 43 . 13) STAS 5013/3-82 mai indicã ºi: Tab. Alte elemente necesare pentru prelucrarea danturii se înscriu într-un tabel aºezat în colþul din dreapta-sus al desenului. Pentru roþile dinþate conice (Fig. • raza de curburã a secþiunii axiale a suprafeþei de cap. 18. conform STAS 5013/4-82. În tabelele 5 ºi 6 sunt prezentate elementele danturii pentru melci. 15) se indicã.

GRAFICÃ ªI DESIGN Modulul axial Modulul normal Numãrul de dinþi Tipul melcului Melcul de referinþã mx mn z Modulul frontal Numãrul de dinþi Melcul generator Sensul înclinãrii danturii Coeficientul deplasãrii de profil Diametrul de divizare Treapta de precizie ºi jocul Distanþa între axe în angrenaj Roata conjugatã mt z x d a Fig. 21 . 6 . 23 Fig. 5 . generatoarele suprafeþei de rostogolire se prelungesc pânã la intersecþia cu axa roþii respective (Fig. Simbolul reprezentând orientarea dinþilor se indicã numai pe una din roþile care formeazã angrenajul. 23 ºi 24). • În cazul angrenajelor conice. 21 Tab. 22).Elementele danturii melcilor Reprezentarea angrenajelor Angrenajele se reprezintã conform regulilor stabilite prin STAS 734-82.Elementele danturii roþilor melcate Fig. • Nici una din roþile dinþate care formeazã angrenajul nu se considerã acoperitã de Fig. 20 Unghiul de pantã al elicei de γ 0 referinþã Sensul înclinãrii danturii - Coarda normalã de referinþã/ s /h înãlþimea la coarda normalã de 0 n 0 n referinþã Diametrul de referinþã Coeficientul diametral Pasul elicei Treapta de precizie ºi jocul Distanþa între axe în angrenaj Roata conjugatã d0 q pz a Numãrul de z dinþi Numãrul desenului - Numãrul de z dinþi Numãrul desenului Tab. 25 44 | Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001) . 19 Fig. 24 Fig. Roþile dinþate care formeazã angrenajele se reprezintã respectând regulile de reprezentare a roþilor dinþate dar ºi cu urmãtoarele precizãri: roata conjugatã în zona de angrenare (Fig.

în trei proiecþii. 495 sau direct 332 4301. Dobre D. În reprezentarea convenþionalã a unei secþiuni în zona angrenãrii. Raicu L.Desen tehnic industrial. • o secþiune în zona dinþilor în angrenare se reprezintã ca în Fig. Editura Tehnicã. În Fig. 20. Editura Tehnicã. dinþii în contact sunt definiþi cu ajutorul a trei linii continue groase ºi a unei linii întrerupte. respectiv cremaliera într-un angrenaj cu cremalierã (Fig. Fig. Editura Bren. 332 3195 E-mail: oid@mec.: 332 3770. în douã proiecþii precum ºi etapele de realizare graficã a angrenajului conic.ro Puntea din spate a unui autovehicul Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001) | 45 . 21 s-a reprezentat un angrenaj cilindric cu dantura exterioarã dreaptã.. În Fig. 21 ºi 22).. 20. Standarde angrenaje ºi reductoare. conform Fig. Bucureºti 1981 SC ICTCM SA OFICIUL DE INFORMARE DOCUMENTARÃ PENTRU INDUSTRIE. Adîr V. Angrenajele cilindrice încruciºate au reprezentarea roþii cu axa înclinatã faþã de planul de proiecþie. Generatoarea suprafeþei de vârf a roþii conduse (în zona angrenãrii) se reprezintã cu linie întreruptã. Bucureºti 1999 • Xxx . • dacã ambele roþi care formeazã un angrenaj sunt reprezentate în secþiune atunci una din roþile angrenajului (roata condusã) (Fig. .. sector 4.GRAFICÃ ªI DESIGN angrenãrii se observã jocul la cap (la picior) al danturii. în aceastã zonã a .Organe de maºini. ªos. MANAGEMENT REDACÞIA ªI DIFUZAREA 75651 Bucureºti. 332 3776/458. 22 s-a reprezentat un angrenaj cu roþi dinþate conice cu dinþi drepþi. 25.în proiecþie transversalã ca un cerc.. Fax: 332 0775. conform Fig. Bibliografie • Marin D. 23) ºi roata melcatã într-un angrenaj melcat (Fig. OP 8 Tel. 24 un angrenaj melcat în doua proiecþii. Alte reguli de reprezentare a angrenajelor sunt: • dacã una din roþi este situatã în întregime în faþa celeilalte ea se reprezintã acoperind roata respectivã (Fig. 22 ºi 25). 23 s-a reprezentat un angrenaj cu cremalierã în trei proiecþii iar în Fig. Bucureºti 1984 • Drãghici I. 24) se considerã acoperite parþial de roata conjugatã (conducãtoare). Suprafaþa de rostogolire a roþii înclinate se reprezintã prin convenþie . ºa. 22 În Fig.Îndrumar de proiectare în construcþia de maºini. CERCETARE.ictcm. nu ca o elipsã. Olteniþei 103.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->