Sunteți pe pagina 1din 20

Simbolismul romanesc-

parte integranta a
simbolismului european

Proiect

Clasa a XI-a C
Liceul Teoretic “Nicolae Cartojan”
Profesor coordonator:

Nicoleta Tatulea
ALEXANDRU MACEDONSKI

GUSLA
Do-mi – sol-la,
Vesele cântece din gusla.

Trăsura la scara s-opreste,


Do-mi – sol-la,
A zilei regina soseşte,
Veselei cantaţi din guslă.

Do- mi – sol-la,
Apusul e roz şi lila.

Aşterne-ni-l patul degraba,


Re-do – do-mi
Mireasa se simte cam slabă.
Doreşte putin să doarmă…

Re-do – do-mi
Voieşte dar, nu va dormi.

Frumosul flăcău e puternic,


Sol-la – sol-la,

E rândul acestui cucernic,


Vesel cantaţi din gusla…

Sol-la – sol-la
Tot cerul e roz şi lila.
Dante Gabriele Rossetti
Persephona
MIRCEA DEMETRIADE
SONURI ŞI CULORI

Alb, A; E, gri; I, roşu, un cer de asfinţire


Albastru, O, imensul în locuri oglindite,
U, mugetul furtunii şi-al crimei colţ vădit,
Alcovul criptei negre, lugubra prohodire.

A, raza săgeata de astru-n rătăcire


Când zorile în boabe de rouă s-au topit
Căzând pe flori, pe iarba, pe lanul-îngălbenit ;
A, verbul peste ape născând eterne fire.

E, gândul meu de sceptic, simbol saturnian,


I, sânge şi incendii, fâşii învăpăiate,
Din trâmbiţe vestind o virilă libertate.

O, freamătul de coarde, un mit din Ossian,


Ciocniri de pietre scumpe, murmur eolian
Pe harpele albastre îngeri înstrunate.
Vincent Van Gogh
Soarele
ALEXANDRU OBEDENARU
FLORI DE SÎNGE

Cu epiderma ta de roze,
Înfierbântată în delir,
Tot vei dansa în negru şir
Pe drumul spre metamorfoze.

Imagine de-apoteoză
Din Wagner, Fragonord, Shakespeare
Te-ai stins ca sunet pe-un clavir
Sau ca un vis între nevroze.

O, silf argint în reurcare


Mai sus de-arhaice altare,
Vrei tot văzduhul să cutreieri ?

Când ochii tăi nu vor mai plînge,


Lăsa-vei munţii peste creieri
Şi lângă suflet, florile de sânge.
Claude Monet
Câmp cu maci
TRAIAN DEMETRESCU
CORBII

Pe plopi ninşi
Coboară corbi-n pila de doliu
Cernesc al iernii alb linţoliu,
Şi, trişti, de foame par învinşi…

Cugetatori,
Privesc pe cer, privesc departe ;
Pe când un glas de vânt împart
Un cântec care dă fiori…

În cimitir,
Pribegi, s-au adunat la sfadă ;
Iar sub uitare şi zăpadă
S-ascund mormintele în sir…

Şi pe când trec,
În a crepuscului oraş,
Spre groapa unde doarme-o sora,
Şi-n suflet plânsul îl înec;

În aiurări
De spaimă inima mea moare…
Acoperite de ninsoare,
Pierdute sunt orice cărări…

Şi mă învinge
Un gând amar, ştiind c-odată
Şi peste groapa mea uitată
Vor trece corbii şi va ninge.
Maurice Denis
Drumul printre copaci
DIMITRIE ANGEL
PAHARUL FERMECAT

Visam privind in fundul paharului cu ceai


Si-n sticla stravezie, ca-ntr-o metempsihoza,
Eu m-am vazut pe ganduri tinand in mana-o raza,
Sub un portic de aur cu bolta de email.

Ca un turban albastru pe cerul roz de mai,


Pe-un cer mai riz ca roza care-o tineam in mana
Un domn se profileaza, si-acum vad o fantana,
Spre care o careta se-ndreapta cu alai.

In zgomote de alamuri si tropote de cai


A stat acum, si iute deschide o cadana,
Lumini multicolore s-aprind si-o alba mana
Desprinde-un val de purpur de pe-un obraz balai ;

Scanteie doi ochi negri…Si roza mea de mai


Miroase asa de tare i-o arunc … « Stapana »,
S-aude-un glas si iata un surgiul mana
Si nu mai vad careta…O !tu cine erai ?

Cine-ai fost tu… ? raspunde, din ce metempsihoza,


Ai revenit spre mine in ropote de cai
Ca sa dispari pe urma cu raza mea de mai,
Cu cea mai de pe urma si mai frumoasa raza
Berthe Morisot
STEFAN PETRICA
CAND VIOARELE TACURA II

Şi flautul magic vorbi; tremurată


O nota stângace sălta peste clape
Ca vocile stinse în murmur de ape
Şi-ncet simfonia căzu întristată.

Plutea o durere ca-n tainele sfinte


Pe sala cea veche şi-n flăcări aprinse
Murea ziua alba pe strofele-ntinse
Iar flautul magic plângea înainte.

Mănunchi albastre de mici viorele


Lăsară parfumuri subtile şi clare
În preajmă: o dulce şi caldă întristare,
Şi nota uşoară lovea în perdele.

Ea sta glorioasa ca-n razele sfinte


Şi iata! În vraja de note uşoare
Iubeam pe frumoasă eternă visatoare;
Iar flautul magic plângea înainte.
Edgar Degas
Orchestra Operei
GABRIEL DONNA
STATUIA
Faptura ce nimic nu spera,
Eu port pe fruntea mea severa,
Sfidind intreaga vecinicia,
Ideea si melancolia
Artistului ce m-a creat.

In ochii mei, care viseaza


Un vis de Marmora, planeaza
Eternitatea nemiscarii,
Bizara opera-a-ncercarii
Ramase-un vis neterminat

Eterna, rece, nemiscata,


Imi pierd speranta ca vreodata
In fin rubin de sincer cald,
Vibrand de viata, sa imi scald
Albeata mea marmoreana.
Saracul dac-ucide ades,
Cum a ramas n-am inteles
Splendidu-mi gat nesaturat,
Si torsul meu nembratisat
De-o dragoste supra umana

Vecia daca m-ar surprinde


Sub muschiul care se intinde,
Sau daca-n ploi dezagregata
Pe bronzul soclului culcata
Si forma imi va disparea,
Voi regret aca n-am trait
Si gestul meu inmarmurit
Ca geniul care m-a creat
E mort, si-n van asteapta
Un fin suras pe gura mea.
Paul Gaugain
Statuia
ION MINULESCU
ACUARELA

În orasu-n care ploua de trei ori pe săptămână


Oraşenii, pe trotuare,
Merg ţinandu-se de mână,
Şi-n oraşu-n care ploua de trei ori pe săptămână,
De sub vechile umbrele, ce suspina
Şi se-ndoaie,
Umede de-atata ploaie,
Oraşeni pe trotuare
Par papuşi automate, date jos din galantare.

În orasu-n care ploua de trei ori pe săptămână


Nu răsuna pe trotuare
Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână,
Numărând
În gând
Cadenţa picaturilor de ploaie,
Ce coboară din umbrele,
Din burlane
Şi din cer
Cu puterea unui ser
Dătător de viaţa lentă,
Monotonă,
În utila
Şi absenta…
În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână
Un bătrân şi o bătrână-
Doua jucarii stricate-
Merg ţinându-se de mână…
GEORGE BACOVIA
NEVROZĂ

Afară ninge prăpădind,


Iubita cântă la clavir, --
Şi târgul stă întunecat,
De parcă ninge-n cimitir.

Iubita cântă-un mars funebru,


Iar eu nedumerit mă mir:
De ce să cânte-un mars funebru...
Şi ninge ca-ntr-un cimitir.

Ea plânge si-a cazut pe clape,


Şi geme greu ca în delir...
În dezacord clavirul moare,
Şi ninge ca-ntr-un cimitir.

Şi plâng şi eu şi tremurând
Pe umeri pletele-i resfir...
Afară târgul stă pustiu,
Şi ninge ca-ntr-un cimitir.
Alfred Sisley
Zăpadă la Louvecienne
Clasa a XI-a C
Liceul Teoretic “Nicolae Cartojan”
Giurgiu

a prezentat
Simbolismul românesc

S-ar putea să vă placă și