Sunteți pe pagina 1din 6

Avangardismul

Scurt istoric

Definitie:
Avangarda este o miscare artistica specifica primelor decenii ale secolului
al XX-lea, care isi propune sa impuna noi forme de expresie in dauna celor
traditionale, considerate depasite.

“Avangarda”- afirma Eugen Ionescu intr-un Discurs despre avangarda-


“ar fi deci un fenomen artistic si precursor: ceea ce ar corespunde sensului
literal al cuvantului. Ea ar fi un fel de pre-stil, constientizarea si dirijarea
unei schimbari care trebuia sa se impuna in cele din urma, o schimbare
care trebuie intr-adevar sa schimbe totul.[…] Prefer sa definesc avangarda
in termini de opozitie si de rupture. In timp ce majoritatea scriitorilor, a
artistilor, a ganditorilor isi inchipuie ca sun tai vremii lor, autorul rebel e
constient ca este impotriva timpului sau.”

Intre artistii care pot fi considerati precursori ai miscarii europene de


avangarda se numara doi scriitori francezi, Lautréamont, autorul unui
“scandalos” poem, “Cantecele lui Maldoror”(1869), si Alfred Jarry,
scriitor afiliat, intr-o oarecare masura, miscarii simboliste de la sfarsitul
veacului, autorul unei tetralogii, “Ubu rege”, “Ubu incoronat”, “Ubu
inlantuit” si “Ubu pe colina”(1896-1901).

Inceputul secolului al XX-lea largeste sfera de manifestare a miscarii; in


artele plastice avangarda se manifesta prin pictura fauvista (din fr.
fauve-“fiara”) a lui henri Matisse, André Derain sau Raoul Dufy, ale caror
tablouri se remarca prin coloristica si stilizare.
Pictorul spaniol Pablo Picasso, prin tabloul sau “Domnisoarele din
Avignon”(1907), este considerat initiatorul picturii cubiste, care se distinge
prin caracterul geometrizat al desenului.

In anul 1909, italianul F.T. Marinetti publica primul manifest futurist


( de la it. il futuro-“viitorul”) in care poetul exalta epoca moderna, energia,
vitalismul; manifestul va fi cultivat in mod deosebit de miscarea de
avangarda, devenind principalul mod al artistilor de a-si face cunoscute
ideile.
->miscarea futurista se va extinde si in artele plastice, in cinematografie, in
moda chiar.

Manifest artistic= un text teoretic in care se prezinta o anumita conceptie


despre arta. El poate enunta principiile unui curent artistic, ale unei miscari
literare, dar si ale unui scriitor, legate de conceptia sa asupra literaturii sau
a relatiei acesteia cu alte arte, cu alte miscari literare, cu anumite miscari
filozofice. Celebre sunt: “Prefata lui Victor Hugo la drama
Cromwell”(1827)-se impune estetica romantica in Franta, “Introductie la
Dacia literara”(1840), a lui M. Kogalniceanu-programul romantismului
romanesc, “Le symbolisme”(1886) de Jean Moréas.

Din 1910, la Berlin, mai intai, incepe sa se manifeste, in literatura, in


cinematografie, in arte plastice, expresionismul, ai carui adepti considerau
ca este necesar “sa extraga din viata inspiratia creatoare” si ca “opera de
arta se naste din transpunerea totala a ideii personale in lucrare”.

In 1916, la Zürich, romanul Tristan Tzara initiaza un nou curent, numit,


prin hazard, dadaism (“Cuvantul dada l-am gasit din intamplare in
dictionarul “Larousse””, va marturisi Tzara), poate cea mai violent-
negatoare directie a avangardei.

-In 1922 apare la Bucuresti prima revista de avangarda, “Contimporanul”,


sub conducerea poetului Ion Vinea si a pictorului Marcel Iancu.
-in 1924, André Breton publica “Primul manifest al suprarealismului”,
curent definit ca “automatism psihic pur, prin care ne propunem sa
exprimam verbal, fie in scris, fie in orice alt chip, functionarea reala a
gandirii”. I se vor alatura: pictorul belgian René Magritte, spaniolul
Salvador Dali, romanul Victor Brauner, regizorul spaniol Luis Bunuel,
romanii Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Stefan Roll, Geo Bogza s.a.=>este
momentul de varf al avangardei artistice europene.
-la inceputul anilor ’30, in U.R.S.S. mai intai, apoi in Germania nazista,
miscarea de avangarda va fi interzisa, fiind considerata fie “nepartinica”,
fie “degenerata”.

Un al doilea val al avangardei, mai cu seama in directia suprarealismului,


se va manifesta imidiat dupa 1945, atat in Romania, prin poeti precum
Virgil Teodorescu, Paul Paun si Gellu Naum, cat si in restul Europei si in
America de Nord. Ultima manifestare de anvergura a avangardei a fost
Expozitia internationala a suprarealismului de la Paris, din anul 1947.

Trasaturi definitorii ale miscarii de avangarda

- negarea ideii de literatură şi a oricăror constrângeri formale


- proclamarea subiectivităţii absolute a artistului
- dinamismul
- libertate absolută de creaţie, care permite orice abatere, atât de la estetica
tradiţională, cât şi de la normele gramaticale şi de punctuaţie
- tehnica dicteului automat
- supremaţia visului în procesul de creaţie artistică

Principala trasatura a avangardei artistice in perioada inceputurilor este


negatia. Declaratii imperative precum “Jos cu poetii”, “jos zidurile..”, “jos
arta..”, ”Huooooo…”, ”S-au facut intotdeauna greseli, dar cele mai mari
greseli sunt poemele care s-au scris..” nu sunt simple teribilisme,
manifestari ale unui nihilsm anarhic, ci declaratii programatice cuprinse in
diverse manifeste artistice. Aceasta forma “zgomotoasa” de exprimare se
va dovedi modalitatea cea mai eficienta de raspandirea a ideilor.
->negatia tinde sa depaseasca totusi adesea teritoriul esteticului si sa
devina un adevarat stil de viata, nonconformist, sovaitor.

O alta forma mai putin agresiva, dar tot atat de eficace a negatiei va fi
spiritul ludic.
Artistii se impotrivesc “clasicizarii”, “refuza capodopera”, “exalta
insuccesul”, tocmai pentru ca neaga traditia care tinde sa se eternizeze prin
intermediul capodoperei.
->Avangarda inseamana ruptura totala de trecut, experiment.

“Vasali visului trandav, ne trebuie suzeranitate; Ne vrem de beton armat”,


acestea sunt dorintele artistilor de avangarda, exprimate printr-un manifest
al revistei “Integral”
Principalele curente ale avangardei artistice europene, care se vor gasi si
in miscarea de avangarda din Romania, sunt:
1. dadaismul
2. cubismul
3. futurismul
4. constructivismul
5. suprarealismul

Dadaismul= un curent literar de avangarda, inspirat de radicalizarea


constiintei scriitorilor si a artistilor nevoiti sa participe la prima
conflagratie mondiala. Curentul cultiva arbitrariul total, neprevazutul,
abolirea formelor deja construite. Se remarca prin manifestarile de
teribilism anarhic, recitaluri anti-poezie, expozitii de colaje, farse
scandaloase menite sa ultragieze gandirea comuna.
“Dada s-a nascut dintr-o revolta care era pe atunci comuna tuturor
tinerilor, o revolta care cerea o adeziune completa a individului la
necesitatile naturii sale, fara referiri la istorie, logica, morala comuna,
Onoarea, Patria, Familia, Arta, Religia, Libertatea, Fratia, din care insa nu
mai subzistaudecat niste conventii scheletice, pentru ca fusesra golite de
continutul lor initial”.
->Miscarea“moare” in 1922, an care marcheaza, in Rusia, aparitia unui
nou curent, constructivismul.

Cubismul. Referindu-se la pictura cubista, poetul Guillaume Apollinaire


afirma ca”geometria e cuprinsa in artele plastice asa cum gramatica se
cuprinde in arta scrisului”

Futurismul= un curent de avangarda, avand ca manifest “Le futurisme” a


italianului F. Marinetti. In “Manifestul ethnic al literaturii futuriste”, el
precizeaza reperele noii poezii: renuntarea la semnele de punctuatie,
dislocarea sintaxei, renuntarea la determinari adjectivale si adverbiale si la
elementele de comparatie.

Constructivismul= o mişcare artistică influenţată de futurism, apărută în


Rusia. Direcţia constructivismului este reprezentată de revista
“CONTIMPORANUL”, care apare în 1922, sub îndrumarea lui Ion Vinea
şi Marcel Iancu. În această revistă se publică” Manifestul activist către
tinerime”, în 1924, redactat de Ion Vinea. În paginile revistei apar şi câteva
poezii ale lui Ion Barbu. Altă revistă constructivistă este “PUNCT”(1924),
care va fuziona cu “CONTIMPORANUL” în 1925. Constructivismul
propune o nouă formulă estetică prin care se încearcă armonizarea artei cu
spiritul contemporan al tehnicii moderne.

Suprarealismul-termenul, folosit intaia oara de poetul francez Guillaume


Apollinaire, este format din “supra” si “realitate”si denumeste o miscare
literar-artistica ale carei prime manifestari dateaza de la inceputul anilor
’20. Odata cu ruptura de miscare dadaista si sub influenta psihanalizei lui
Freud, suprarealistii vor deveni interesati de constient, de vis, de
automatismul psihic pur pe care le opun formelor artistice sclerozate,
institutionalizate ale culturii. In anul 1924, Breton publica primul Manifest
al Suprarealismului.
In Romania, suprarealismul este promovat cu preacadere de artistii grupati
in jurul revistelor “Punct”, “Urmuz”,”Alge”, “Unu”

Reviste si grupari romanesti


-prima revista de avangarda din Romania a fost “Contimporanul”(1922-
1932), condusa de Ion Vinea. Ea a promovat initial un “dadaism
constructiv” mai moderat in manifestari decat al “colegilor” sai europeni,
in ciuda violentei unui Manifest activist catre tinerime, scris de Ion Vinea
in 1924(“Jos arta, caci s-a prostituat! Poezia nu e decat un teasc de stors
glanda lacrimala a fetelor de orice varsta; Teatrul, o reteta pentru
melancolia negustorilor de conserve..”)
-Inrudite ca orientare, dar cu o viata mult mai scurta decat a
“Contimporanului” au fost revistele “75 HP”-numar unic la 1 oct.1924- si
“Punct”(1924-1925), avandu-I intre colaboratori pe Ion Vinea, F. Brunea-
Fox, Ilarie Voronca si Marcel Iancu.
-“Integral”(1925-1927) apare sub redactia lui F. Brunea-Fox. Prin
paginile sale se fac auzite in Romania intaile ecouri ale suprarealismului.
-“Unu”(1928-1932), condusa de Sasa Pana, este cu siguranta cea mai
“zgomotoasa” dintre revistele de avangarda romanesti. Idolii gruparii au
fost Urmuz si Tristan Tzara. Orientarea revistei este apropiata de linia
suprarealismului, cu tot ceea ce presupune aceasta: suprematia visului,
imaginatia, eliberarea expresiei umane de sub toate formele rigide, dicteul
automat.
-Alte reviste ale momentului, mai mult sau mai putin efemere: “Urmuz”,
“Alge”, “Viata imediata”.

Meritele avangardei literare


•Combate prejudecatile, structurile invechite
•Descopera noi zone de investigatie poetica(inconstientul, cotidianul,
hazardul) si noi tehnici (dicteul automat, colajul)
•Extinde negarea de la literatura la societate

->Demersul avangardei isi gaseste expresia in manifestare, programe,


discursuri menite sa intretina starea de rebeliune.

Manifeste literare avangardiste


*”Manifest activist catre tinerime”-Ion Vinea
*”Pictopoezia”-Victor Brauner, Ilarie Voronca
*”Aviograma”-Ilarie Veronca
*”Cicatrizari”-Ilarie Voronca
*”Cerneala surda”-Gellu Naum
*”Poezia pe care vrem s-o facem”-Geo Bogza, Paul Paun, Gherasim Luca